RELATIA DINTRE JOC-INVATARE- CREATIE

Jocul, prieten nelipsit al copilului reprezint pentru perioada precolar principala activitate, fiind o form de manifestare , o activitate care i reunete pe copii i n acelai timp i reprezint. n decursul jocului copilul acioneaz asupra obictelor din jur, cunoate realitatea, i satisface nevoia de micare, dobndete ncredere n forele proprii, i mbogete cunotinele. Manifestndu-i dorina de a participa la viaa i activitatea celor din jur, copilul ii asum rolul de adult, reproducnd activitatea i raporturile lui cu ceilali oameni. nsui posibilitatea de a-i imagina realitatea, de a o reflecta, reprezint pentru copil sensul jocului. Prin aceast activitate copilul i satisface nevoile prezente i se pregtete de viitor. Activitate dominanta, fundamentala la varsta prescolaritatii, jocul reprezinta o forta cu caracter propulsor in procesul dezvoltarii copilului, permitandu-i acestuia sa patrunda in realitatea pe care o cunoaste activ, sporindu-ti totodata intregul potential de care dispune. Folosirea rationala a unor procedee de joc in activitatile comune, in unitate cu particularitatile psihologice ale invatarii la varsta prescolara, duce la realizarea unui echilibru intre joc si invatare, cu efecte formative in psihogeneza copilului. Relatia joc invatare se schimba pe masura ce copilul inainteaza in varsta. Ponderea pe care o detine jocul didactic la grupa mica, se explica prin particularitatile psihologice caracteristice acestei varste: perceptia, memoria, gandirea nu sunt deprinse inca de actiune, procesele de gandire apar ca operatii ajutatoare cuprinse in activitatea practica, nu ca aparitii mintale pentru rezolvarea unor probleme, reactiile emotive sunt foarte vii, sunt atrasi repede de stimulii externi activitatii, rezistenta la efort intelectual de durata este scazuta, particularitati ce confera invatarii la aceasta varsta aceste caracteristiciJocul - activitate dominanta la varsta prescolara , are rol hotarator in evolutia copilului. La varsta prescolara jocul este o activitate cu caracter dominant, fapt demonstrat de modul in care polarizeaza asupra celorlalte activitati din viata copilului, dar si de durata si ponderea sa. Aceasta idee este sustinuta si de rolul pe care-l are pe planul dezvoltarii copilului, favorizand trecerea sa pe o treapta superioara de dezvoltare.Fiind activitatea de baz n grdini ,cuprinde toate ariile de activitate realiznd procesul de nvare ntr-un mod atractiv, antrenant i uor asimilabil de ctre copil. Copilul se joac de la intrarea n grdini pn la micul dejun, n timpul activitilor didactice de diminea, apoi se joac serios n cadrul activitilor comune, apoi se distreaz jucndu-se n timpul activitilor complementare . Invatarea imbraca diferite forme in functie de particularitatile caracteristice varstei prescolare. Forma specifica de realizare a invatarii la acesta varsta este jocul didactic. Prin specificul sau, jocul didactic corespunde particularitatilor copilului prescolar, inlesnind realizarea sarcinilor didactice intr-o forma accesibila, pregatindu-l pentru integrarea in celelalte forme organizate de invatare. innd seama de sarcinile educaiei precolarului i de influena formativ a jocului asupra copilului, pedagogia precolar clasific jocurile n: jocuri de creaie, jocuri de construcie, jocuri didactice, jocuri logice, jocuri de micare, jocuri distractive. Jocul de creaie este cea mai rspndit i ndrgit activitate, prin el copiii prelucreaz i transpun pe plan imaginar impresiile pe care le au despre realitataea nconjurtoare, jocul refelctnd raportul dintre copil i mediul social. Copilul intrat n grdini trece din familie n contact direct cu ceilali copii, ntr-o activitate organizat de observare a mediului social n care sunt prezentate aspectele practice ale vieii adulilor, precum i relaiile dintre ei. Copiii creaz astfel jocuri ca: De-a mama, De-a doctorul, De-a magazinul, etc. Jocul de construcie reproduce cu mijloace scopuri lucide unele construcii sau obiecte din mediul nconjurtor. Copiii, gsind la grdini un bogat material de construcie, nva s realizeze treptat diferite modele, fie din imaginaie, fie dup o tem dat. Astfel, ei construiesc diferite maini, roboi, avioane. Materialul folosit este divers: cuburi, rotodiscuri, leggo, materiale plastice i din natur. Jocul didactic are un caracter mult mai pronunat dect celelalte jocuri i se utilizeaz n grdini n scopul mbogirii i aprofundrii experienei cognitive a copiilor, precum i n vederea dezvoltrii proceselor psihice de reflectare direct i nemijlocit a realitii. Jocurile didactice se practic att n cadrul activitilor comune, ct i n afara lor, ele fiind nite activiti accesibile i atractive copiilor prin intermediul crora se realizeaz majoritatea sarcinilor instructiv educative n grdini. Coninutul jocului este dat de cunotinele copiilor despre plante, animale, obiecte, anotimpuri, activitatea oamenilor, referiri la reprezentri matematice. Folosirea rationala a unor procedee de joc in activitatile comune, in unitate cu particularitatile psihologice ale invatarii la varsta prescolara, duce la realizarea unui echilibru intre joc si invatare, cu efecte formative in psihogeneza copilului.Sarcina didactic apare ca o problem de gndire i d sensul jocului i atracia copilului spre el. De aceea sarcina didactic nu trebuie s fie prea grea pentru a demoraliza copiii, dar nici prea uoar pentru a-i plictisi. Regulile jocului arat copiilor cum s se joace, cum s rezolve sarcina didactic i sunt condiionate de coninutul fiecrui joc. Elementele de joc, o alt component a jocului didactic fac ca rezolvarea sarcinii didactice s fie plcut i atractiv pentru copii. Ele const n: momente de ateptare, surprize, ghicire, micare, ntrecere, galerie, aplauze. Jocul didactic are o mulime de valene formative. Prin intermediul lui se activeaz vocabularul i limbajulcopiilor, se corecteaz deficienele de exprimare, se formeaz deprinderea de exprimare corect, coerent, n propoziii logice. Pentru dezvoltarea auzului fonematic se pot desfura jocuri ca: Deschiode urechea bine, Al cui glas este, etc. Prin jocuri ca: Gsete cuvntul potrivit se urmrete activizarea vocabularului, spontaneitatea gndirii prin realizarea unor exerciii verbale. Jocurile didactice pentru cunoaterea mediului au ca scop consolidarea i verificarea cunotinelor copiilor n urma observrilor, a lecturilor dup imagini, a plimbrilor i vizitelor (La pia, Cnd se ntmpl, Cu ce cltorim). Jocul didactic matematic constituie i el un mijloc atractiv de realizare a sarcinilor numratului i socotitului (Completeaz ce lipsete, Cine aeaz mai bine etc.) Jocul logic ca modalitate de educare i instruire intelectual a precolarului realizeaz o mbinare optim ntre obiectivele urmrite, coninutul activitii Prin jocurile logice se urmrete dezvoltarea gndirii cu operaiile, efectuarea n practica jocului a unor operaii matematice specifice. Se desfcoar cu ajutorul Trusei Dienes, materialul fiind astfel conceput, nct conduce copiii ctre o nelegere intuitiv i concret a matematicii (Aeaz-m la csua mea, Ghicete cine sunt etc.) Jocul de micare interesul copiilor pentru micare, n general, este foarte mare la aceast vrst, dorina lor are la baz dorine de ordin fiziologic. Ele au ca i scop, pe lng clirea organismului i ntrirea sntii, dezvoltarea armonioas a tuturor grupelor musculare, prevenirea localizrii unor atitudini vicioase, creterea capacitii intelectuale, crearea unei bune dispoziii. Jocurile cu caracter sportiv au dinainte stabilite regulile i momentele competitive. Regulile precizeaz micrile i aciunile necesare n joc (oarecele i pisica, Raele i vntoru, Trenul etc.) Jocurile distractive sunt tratate de obicei ca jocuri de micare. Aceast ncadrare este unilateral deoarece latura principal a acestor jocuri nu o constituie executarea unor micri, ea realizndu-se prin posibilitatatea minii i prin spiritul de observaie. Se caracterizeaz prin faptul c este un joc cu tem i reguli stabilite anterior n majoritatea cazurilor, specificul lui fiind c att micrile, ct i cunotinele copilului reprezint un mijloc prin care se realizeaz amuzamentul (Zboar, zboar, Baba Oarba etc.) Omul prin natura sa nu este ndreptat cu totul nspre satisfacerea material, ci el ncearc, din copilrie nc, s-i construiasc situaii pline de suspans, prin care s cunoasc ceva nou, s se pregteasc pentru viaa cea de toate zilele ntr-un mod ct mai creativ, reuind astfel s-i urmreasc i s-i mplineasc elurile propuse n via. Prin joc sunt ncercate i exersate moduri de comportament n via, sunt testate reacii la diferite situaii i sunt formate atitudini. Copiii nu pot menine suspansul pentru un timp mai ndelungat, de aceea ei pot repeta situaiile de joc la infinit, pn ce au nvat ceva din acestea. Astfel jocul devine o metod important de nvare i memorare. n dezvoltarea fizic i psihic a copiilor jocul ocup un loc de frunte, fiecare form de joc fiind un act de nvare. Jocul este o metod, care are un mare potenial de formare i dezvoltare a personalitii complete (corp raiune suflet).Jocul are o semnificatie functionala esentiala si nu este un simplu amuzament. Elformeaza, dezvolta si restructureaza intreaeaga viata psihica a copilului. Prin joc copiii isi dezvolta perceptiile, reprezentarile, creativitatea, isi amplifica posibilitatile memoriei, isi formeaza insusirile vointei, rabdarea, perseverenta, stapanirea de sine.Tot prin joc sunt modelate trasaturile de personalitate:respectul fata de altii, responsabilitatea, cinstea, curajul. n joc apar si primele elemente de nvare, care prezint un caracter spontan si neintenionat. Pe parcurs ele sunt ntregite de nvarea propriu-zisa organizat, efectuat n cadrul activitilor frontale dirijate, unde se realizeaz importante obiective instructive si formative. De la o grupa precolar la alta aceste activiti ocupa un loc tot mai nsemnat n viaa copilului, pregtindu-l din punct de vedere psihologic pentru nvarea de tip colar. Prin urmare, nvarea propriu-zisa, dirijat de adult n mod organizat si bazat tot mai mult pe activitatea limbajului i gndirii intervine n viaa copilului la vrsta precolar. ntrebarea care se pune este daca aceast nvare poate fi considerata motivat ? Primele forme de motivaie se manifest n jocurile copilului precolar, avnd un caracter intrinsec activitii respective i tot n joc apar primele elemente de nvare. Aceast nvare nu are ns o motivaie proprie, ea fiind direct legat de motivaia jocului, n cadrul cruia se efectueaz, fapt ce-i confer un caracter neintenionat i ntr-o anumit msur ntmpltor. Dup expresia lui Vagotski, copilul nva "dup un program propriu" pe temeiul motivelor jocului. Cu totul alta este situaia nvrii dirijate realizate prin activitile frontale care impun 11 copilului ndeplinirea unor sarcini, scopuri precise puse n fa de educatoare. Realizarea acestor sarcini precise si concrete prezint o anumit semnificaie pentru copii, iar reuita i valoarea lor formativ, inclusiv n ceea ce privete motivele nvrii depind de modul n care copiii sunt ajutai s surprind i s neleag valoarea lor sociala i personal. Prin urmare, motivele nvrii apar la precolari ca rezultat al interiorizrii cerinelor acesteia, a influenelor din afar a copilului. Deci, vrsta precolar poate fi socotit ca etapa iniiala de valorificare a predispoziiilor n direcia dezvoltrii multilaterale i de manifestare a primelor posibiliti de nsuire a deprinderilor intelectuale. Fr a se confunda cu motivele jocului, motivele nvrii au totui o anumita legtura cu jocul, pentru c n joc, copilul efectueaz prima nvare chiar daca ea este neintenionat. Aceasta nvare va cpta apoi un caracter motivat (datorit scopurilor fixate de educatoare) intenionat, voluntar. n acest mod vrsta precolar pregtete premisele psihologice necesare constituirii unui sistem de motive care va trebui s stea la baza activitii de nvare, pentru a-i asigura trinicia i eficien. La vrsta precolar, nvarea are specificul ei, particularitile ei care sunt de fapt un rezultat al legturilor reciproce ce stabilesc ntre joc i nvare pe parcursul perioadei precolare. Dar aceast relaie ntre cele doua forme da activitate nu rmne constant pe tot parcursul perioadei precolare. Pe msur ce se face trecerea de la o grup la alta, activitatea de nvare este tot mai vizibil. n jocurile copiilor de grup mare motivele nvrii ncep s apar net exprimate, copiii manifestnd un viu interes pentru o form mai organizat de activitate, pentru nvtur. Aceasta dovedete c ei au atins nivelul dezvoltri psihice corespunztoare,i au nsuite deprinderile intelectuale necesare pentru a putea intra n coal. Acest fapt se poate constata dac vom compara felul n care se joaca "de-a coala" precolarii mijlocii i mari. n jocul copiilor de grup mijlocie sensul principal al nvrii nu este oglindit. La ei elementul dominant l constituia rolurile i aciunile care decurg din subiectul jocului, nvarea ca atare, nu apare deloc. La grupa mare nu se poate spune acelai lucru; n centrul jocului se afla activitatea propriu-zisa de 12 nvare. Aciunile de joc constau n "a scrie", "a citi", "a rezolva" care nva, nvtura ocupnd un loc central ca activitate specific vieii colare. Aceasta dovedete c avem de a face cu o nou atitudine a copilului fa de activitatea de nvare, c el s-a ridicat la o treapt superioar de nelegere a semnificaiei sociale a acestei activiti. putem spune c relaia joc-nvare la diferite etape ale vrstei precolare este condiionat de nivelul general de dezvoltare psihic a copilului. Dar pe msura introducerii treptate a elementelor de nvare i produce schimbri vizibile i n activitatea psihic a copilului. La vrta precolar mic asimilarea cunotinelor si formarea deprinderilor sunt indisolubil legate de joc. Deocamdat, pe copii nu-i intereseaz sa obin un anumit rezultat, iar nsuirea deprinderilor nu constituie pentru ei o problema de rezolvat. Cu toate acestea prin mbinarea elementelor de nvare cu cele de joc i invers, copilul i nsuete unele cunotine i face primii pai spre formarea deprinderii de munc intelectuala. La precolarii mari, procesul da nsuire de cunotine, formare de deprinderi, ncepe s se elibereze de aciunile implicate n joc, dezvoltndu-se interesul pentru cunotine comunicate verbal, pentru observarea i comentarea de ilustraii, pentru socotit si numrat. Aceast cotitur se produce cnd se intensific funcia reglatoare a sistemului verbal. La aceasta vrst copilul pune ntrebri i cere educatoarei precizri in legtur cu efectuarea anumitor teme i cerine, ceea ce dovedete c nainte de a-i ncepe lucrul el i reprezint aciunea respectiv pe plan mintal, se gndete la ceea ce are de fcut. Odat cu aceasta ncep s se contureze anumite "procedee" i deprinderi de munca intelectual. Precolarul mare nelege mai bine problema care i se pune n fa, caut s gseasc mijloace adecvate pentru rezolvarea lor i ncepe s simt atracie pentru nsui procesul muncii intelectuale desfurate. I se dezvolt atitudinea critic i capacitatea de apreciere i autoapreciere a posibilitilor i rezultatelor proprii precum i a altor copii. n felul acesta n procesul desfurrii activitilor organizate sunt create premisele psihologice ale pregtirii precolarului pentru activitatea de nvare din coala. Prin urmare, aceste forme de activitate, joc i nvare, exercit o influen pozitiv asupra dezvoltrii psihice generale a copilului. La rndul lor, ele sufer influena pozitiv a acestor dezvoltri. Nivelul superior al dezvoltrii psihice acioneaz pozitiv asupra nivelului la care se desfoar cele doua forme de activitate. n aceasta const, aadar, influena reciproc, relaia dialectic joc i nvare pe de o parte i dezvoltarea psihica general, pe de alta parte. Fiind factori importani ai dezvoltrii psihice, jocul i nvarea sunt n acelai timp i un efect al acestei dezvoltri. Un loc important n pregtirea copilului pentru coal l ocup activitile matematice care au un rol activ n dezvoltarea (gndirii, att prin formarea copiilor cu cunotine, cat i prin formarea deprinderilor matematice. Parcurgnd drumul de la concret la abstract i de la abstract la concret, n formarea noiunilor matematice, efectund calcule cu numere, ptrunznd n esena fiecrei probleme pentru a stabili corelaia dintre mrimile cunoscute i mrimea cutat, procesele psihice ale copilului, operaiile gndirii sunt stimulate printr-o activitate din ce n ce mai vie, copilul percepe nsuirile cantitative ale lumii reale prin intermediul diferiilor analizatori. Astfel, n procesul de numrare este activizat att analizatorul vizual ct si cel auditiv, tactil i motric. Odat cu formarea reprezentrilor i nsuirea cunotinelor matematice se mbogete si vocabularul cu cuvinte i expresii specifice aritmeticii, respectiv cu numeralele cardinale i ordinale, cu unele adverbe de cantitate: 'mult, "puin, "tot attea", "egal" "minus", "plus", etc. Activitile matematice stimuleaz i alte procese psihice ca imaginaia, memoria. n procesul de nsuire a cunotinelor matematice este intens activizat memoria deoarece copiii trebuie s rein, s pstreze i s reproduc in mod contient cunotinele dobndite. Rez olvarea unor situaii noi aprute n desfurarea unei activiti matematice solicit participarea activa a imaginaiei..nvnd s numere sau s fac unele calcule simple, copiii i formeaz o serie de caliti i deprinderi utile. Exerciiile de numrat i socotit asigura condiii favorabile pentru formarea posibilitilor de autocontrol i activitate independent. lat deci c pentru transmiterea cunotinelor i formarea deprinderilor matematice, avnd n vedere multiplele lor valene, formative, se impune mbinarea jocului cu nvarea.

La vrsta precolar, nvarea are specificul ei, particularitile ei care sunt de fapt un rezultat al legturilor reciproce ce stabilesc ntre joc i nvare pe parcursul perioadei precolare. Dar aceast relaie ntre cele doua forme da activitate nu rmne constant pe tot parcursul perioadei precolare. Pe msur ce se face trecerea de la o grup la alta, activitatea de nvare este tot mai vizibil. n jocurile copiilor de grup mare motivele nvrii ncep s apar net exprimate, copiii manifestnd un viu interes pentru o form mai organizat de activitate, pentru nvtur. Aceasta dovedete c ei au atins nivelul dezvoltri psihice corespunztoare,i au nsuite deprinderile intelectuale necesare pentru a putea intra n coal. Acest fapt se poate constata dac vom compara felul n care se joaca "de-a coala" precolarii mijlocii i mari. n jocul copiilor de grup mijlocie sensul principal al nvrii nu este oglindit. La ei elementul dominant l constituia rolurile i aciunile care decurg din subiectul jocului, nvarea ca atare, nu apare deloc. La grupa mare nu se poate spune acelai lucru; n centrul jocului se afla activitatea propriu-zisa de

invare Cu toate acestea prin mbinarea elementelor de nvare cu cele de joc i invers, copilul i nsuete unele cunotine i face primii pai spre formarea deprinderii de munc intelectuala.

La precolarii mari, procesul da nsuire de cunotine, formare de deprinderi, ncepe s se elibereze de aciunile implicate n joc, dezvoltndu-se interesul pentru cunotine comunicate verbal, pentru observarea i comentarea de ilustraii, pentru socotit si numrat

Copilul poate fi pregatit pentru a dramatiza, facandu-l sa cunoasca valoarea gestului si a jocului interior. El trebuie lasat sa joace personajul preferat - vom putea observa cum trece de la simpla imitare la momentul cand nu va mai maimutari personajul, ci va fi chiar personajul. Este capabil chiar sa interpreteze toate rolurile din aceeasi poveste, fara a imita educatoarea sau colegul care l-a precedat.Jocurile de rol, dramatizarile trebuie sa-i permita copilului sa se elibereze. Sa il lasam sa joace jocul si a-l juca pe cat posibil mai bine este calea cea mai sigura pentru 'a-l face sa iasa din insusi', sa re gaseasca natura generoasa ce se ascunde dupa conventiile impuse de societate, sa dea curs imaginatiei creatoare, nonconformiste. Toate acestea vor imbunatati comunicarea, care va deveni astfel eficienta . Prin aceste jocuri si dramatizari copilul va intelege ca nu este o simpla marioneta si, daca vrea sa comunice tot ceea ce ar dori sa spuna, trebuie sa faca apel incetul cu incetul la intreaga sa imaginatie, la observare si sensibilitate.Jocurile de creatie cu subiecte din viata cotidiana, copilul imita si reproduce selectiv modele de comportamente oferite de cei din jur, dar numai pe acelea care sunt in acord cu dorintele si preferintele sale. Copilul va fi tentat sa imite roluri de adulti spre 5-6 ani. Ii place sa cante si sa danseze. Jocul e un bun prilej de asimilare a experientei de viata, de imitare a atitudinilor si comportamentelor adultilor, de implicare emotionala activa (in joc, copilul exprima diverse trairi: bucuria, tristetea, afectiunea, gelozia etc, el le intelege treptat si devine constient de ele). Totodata jocul are si un caracter educativ: imitand si identificandu-se cu personajele pozitive din povesti, ei devin sensibili la valori ca: adevar, bine, frumos, dreptate si la formarea unor trasaturi caracteriale: bunatate, rabdare, harnicie, curaj, perseverenta etc. Jocul. devine astfel un instrument si un mijloc in dezvoltarea emotionala, cognitiva si sociala. Intrucat jocul, prin excelenta, constituie cadrul specific al unui antrenament al spontaneitatii si al libertatii de expresie, el reprezinta un stimul important in cultivarea receptivitatii si sensibilitatii, a mobilitatii si flexibilitatii psihice. El sporeste vigoarea actionala a copilului, dinamismul sau si amplifica nevoia de activitate si explorare a noului, de imaginatie si elaborare. Daca avem in vedere aceste elemente, cat si faptul ca jocul ofera si posibilitatea dezvoltarii naturii copilului, a fortelor sau capacitatilor sale, intelegem de ce activitatea ludica ofera unele dintre cele mai semnificative premise pentru creativitatea copilului si pentru dezvoltarea ulterioara a acestuia.Copiii interpreteaza de obicei povestile care le sunt citite. Ei vor urmari sa reflecte in jocul lor povestirea, vor interpreta faptele si actiunile eroilor.Transpunandu-se in diferite roluri, copilul incepe sa inteleaga, sa simta modul de a fi al altor persoane, care poate fi diferit de modul propriu. Prin miscarea scenica, prin jocurile de pantomima poate constientiza anumite gesturi, miscari, atitudini, ca apoi exersandu-Ie sa le poata insusi. Prin jocul de creatie cu subiect din basme si povesti copilul se transpune intr-o lume mirifica, a tuturor posibilitatilor, constientizand caracterul ei nereal stiu ca nu este asa, dar asa as vrea sa fie.Copilul poate fi pregatit pentru a dramatiza, facandu-l sa cunoasca valoarea gestului si a jocului interior. El trebuie lasat sa joace personajul preferat - vom putea observa cum trece de la simpla imitare la momentul cand nu va mai maimutari personajul, ci va fi chiar personajul. Este capabil chiar sa interpreteze toate rolurile din aceeasi poveste, fara a imita educatoarea sau colegul care l-a precedat.Jocurile de rol, dramatizarile trebuie sa-i permita copilului sa se elibereze. Sa il lasam sa joace jocul si a-l juca pe cat posibil mai bine este calea cea mai sigura pentru 'a-l face sa iasa din insusi', sa re gaseasca natura generoasa ce se ascunde dupa conventiile impuse de societate, sa dea curs imaginatiei creatoare, nonconformiste. Toate acestea vor imbunatati comunicarea, care va deveni astfel eficienta . Prin aceste jocuri si dramatizari copilul va intelege ca nu este o simpla marioneta si, daca vrea sa comunice tot ceea ce ar dori sa spuna, trebuie sa faca apel incetul cu incetul la intreaga sa imaginatie, la observare si sensibilitate.La copiii mici, creativitatea ar trebui sa se axeze pe generarea de idei. Raspunsurile copiilor pot fi populare sau originale, cele originale atestand potentialul creativ. Astfel, un copil de 4 ani intrebat ce obiecte de culoare rosie cunoaste, va enumera nu numai camioane si mere,dar si pojarul si mainile reci. Stim cu totii ca, copii de varsta prescolara se joaca tot timpul. Aceasta confera conduitelor lor multa flexibilitate si mai ales le dezvolta imaginatia si creativitatea; tot prin joc este exprimat si gradul de dezvoltare psihicaLa varstele mici trecerea de la fantezie la realitate se face foarte usor. Un copil care se joaca mult singur, care vorbeste cu jucariile, cu prietenii lui imaginari, cu personajele preferate se dezvolta normal. Nu inseamna ca are o problema de adaptare.Jocul copiilor ar trebui sa fie incitant. Copiii au nevoie sa viseze, sa impleteasca lumea realului cu cea a fantasticului, pentru ca mai tarziu sa se adapteze mai bine realitatii. cu subiecte din viata cotidiana, copilul imita si reproduce selectiv modele de comportamente oferite de cei din jur, dar numai pe acelea care sunt in acord cu dorintele si preferintele sale. Copilul va fi tentat sa imite roluri de adulti spre 5-6 ani. Ii place sa cante si sa danseze. Iata-I costumat in hainele adultului si imitand comportamentul lui. lat-o pe fetita - 'Alba ca Zapada', Scufita Rosieiar pe baiat - II Fat Frumos, 'Hercule' Lumea posibilului, a fantasticului, 'Tara Minunilor' impregneaza jocul copilului.