relatia dintre efectul mozart si memoria de lunga durata

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI

SPECIALIZAREA PSIHOLOGIECURS – PSIHOLOGIE COGNITIVA

Studiu privind efectele muzicii lui Mozart asupra memoriei de lunga durata a unui

grup de 32 de studenti-Raport de cercetare-

Titular curs:Lect. Dr. Violeta Rotarescu

Autori:Bulf Roxana

Chivu AlexandraDraghici Alexandru-MihaiSerghe Constantin-Cristian

Efectele muzicii lui Mozart asupra memoriei de lunga durata

Septembrie/Bucureşti, 2012

CUPRINS

Rezumat ........................................................................................................ 4

1. Introducere ................................................................................................ 4

2. Metoda ...................................................................................................... 8

2.1 Participanti ............................................................................................... 8

2.2 Aparatura si instrumente ............................................................................. 9

2.3 Procedura experimentala ......................................................................... 9

3. Rezultate .................................................................................................. 10

3.1 Faza I a experimentului .............................................................................. 10

3.2 Faza II a experimentului ............................................................................ 11

4. Discutii .................................................................................................... 12

Anexe ......................................................................................................... 13

Bibliografie .................................................................................................. 17

2


Muzica ofera un suflet universului,

aripi mintii, zbor imaginatiei si viata

oricui. Platon

3


Rezumat:

Obiectivul: Aceasta cercetare a avut drept obiect de investigatie efectul muzicii

mozartiene asupra memoriei de lunga durata.

Metoda: Un numar de 60 de subiecti au fost impartiti in doua grupuri: GC(grupul de

control) care s-au relaxat timp de 3 minute apoi, intr-un mediu fara sunet, au indeplinit o

sarcina de memorare a unei serii de 25 de cuvinte si GE(grupul experimental) care au

ascultat Sonata K 448 compusa de Mozart timp de trei minute si deasemenea in timpul

sarcinii de memorare care a fost aceeasi ca cea indeplinita de grupul de control.

Subiectilor li s-a cerut sa noteze cuvintele pe care si le amintesc din seria prezentata, dupa

24 de ore si apoi dupa 72 de ore.

Rezultate: Subiectii din grupul experimental au reactualizat nu numar mai mic de cuvinte

decat cei din grupul de control, atat dupa 24 de ore, cat si dupa 72 de ore, insa diferenta

nu a fost destul de mare incat sa poata fi pusa pe seama efectului muzicii.

Concluzie: Muzica mozartiana nu are nici un efect asupra memoriei de lunga durata.

1. Introducere

Muzica este o artă care exprimă cu ajutorul sunetelor sentimente şi atitudini sau

muzica este ştiinţa sunetelor considerate sub raportul melodiei, ritmului şi armoniei.

Asadar, muzica nu are o definitie anume, ci fiecare persoana ii da muzici propria

definitie.

La inceputurile civilizatiei, muzica detinea un rol strict religios si spiritual fiind

folosita in diverse ceremonii. Un exemplu elocvent in acest sens este toba si sunetul

produs de aceasta care au servit drept elemente cruciale in desfasurarea ritualurilor

4


samanice. Se considera ca toba samanica, prin sonoritatea ritmica ce se asemana probabil

cu bocanitul cerbilor(animal sacru in cultul samanic), indeparta spiritele malefice care

puteau perturba ritualurile. De asemenea ritmul sunetului tobei se aseamana cu galopul

calului, avand ca efect usurarea “calatoriei samanului”.

Percutia tobei il ajuta pe saman sa se concentreze si sa intre in transa, ca unica modalitate

de a lua contact cu lumea spiritelor, de conectare la fortele primare ale Universului. Cu

alte cuvinte, toba creea prin ritmul batailor ei acel “zgomot magic” ce ajuta samanul sa

intre intr-o stare de constiinta modificata, echivelenta extazului.(Simu, 2011)

In prezent, muzica poate insemna un mod de relaxare, o afacere, o arta, un mod de

evadare din viata cotidiana, un prieten sau multe alte lucruri iar ascultarea ei poate realiza

atat in sens intelectual cat si in sens emotional

Ascultarea intelectuala a muzicii, care se refera la decodificarea mesajului

muzical, reprezinta conditia esentiala a trecerii de la periferia senzoriala spre miezul

spiritual al operei si de la sonoritate la sens.(Rapiteanu, 2008)

Studiul nostru se adreseaza procesului mnezic in contexul muzicii pe care il vom

discuta in urmatoarele randuri. Mileu Zlate, preluand definitia oferita de Flores(1992, p.5)

considera memoria ca fiind un concept ce se refera la relatiile functionale existente intre

doua grupe de conduite observabile separate printr-un interval de durata variabila,

primele conduite apartinand fazei de achizitie, conduitele ulterioare apartinand fazei de

actualizare. Memoria mai poate fi definită, la modul general, ca mecanism cognitiv de

encodare, păstrare și reactualizare a informațiilor.(Aniței, 2010, p. 300) O altă definiție

mult mai cuprinzătoare a acestui proces a fost formulată de Lecocq, Leconte și De

Schonen care considerau memoria o capacitate a unui sistem de tratare natural sau

artificial de a encoda informația extrasă din experiența sa cu mediul, de a o stoca într-o

formă apropiată și apoi de a o recupera și utiliza în acțiunile și operațiile pe care le

utilizează. Observam ca majoritatea definitiilor oferite acestui proces psihic, indiferent de

maniera mai simpla sau mai elaborata a acestora, sunt construite in jurul celor trei

subprocese de baza ale memoriei(encodare, stocare, reactualizare).

Spre deosebire de mulți autori care au optat pentru asemănarea memoriei cu o

bibliotecă, Alfred Binet a preferat asemănarea memoriei cu „o mare carte însuflețită și

inteligentă, care-și deschide singură paginile la locul necesar”(Zlate, 2004, p.346)

5


Memoria de lunga durata(MLD) cuprinde toate cunostintele pe care le poseda

sistemul cognitiv, dar la care accesul este selectiv.(Miclea, 1999) Acest tip de memorie

nu poseda o locatie exacta in cardul sistemului psihic uman, ci reprezinta o stare de

activare in care se afla cunostintele dobandite. Pentru a intelege mai bine acest fenomen,

consideram ca ar fi utila o comparatie succinta cu memoria de scurta durata(MSD) avand

drept criterii subprocesele de codare, stocare si reactualizare. Codarea in MSD este

fonologica, pe cand in MLD este semantica, in prima se encodeaza patternurile de sunete,

in cea de-a doua intelesurile itemilor.(Zlate, 2004, p.420) In ceea ce priveste stocarea,

MSD se foloseste de gruparea itemilor sau repetitia de mentinere iar MLD utilizeaza

scenarii, scheme mnezice sau un proces care consta in realizrea de asociatii cu itemii

aflati deja in memorie numit, repetitie elaborativa. Prin intermediul acestor procese, cele

doua tipuri de memorie incearca sa obtina o durata cat mai mare a stocarii. Nu in ultimul

rand, reactualizarea in cadrul MLD se realizeaza prin procesare paralela iar MSD

utilizeaza procesarea seriala.

Steven M. Smith de la Universitatea A&M din Texas trateaza intr-un articol

subiectul muzicii si sunetelor ca factorii in procesul de functionare a memoriei

dependente de context. Mai multe experimente realizate de-a lungul anilor au demonstrat

utilitatea sunetelor in declansarea memoriei bazata pe context. Aceste cercetari au relevat

faptul ca un subiect caruia i se prezinta o lista de cuvinte acompaniata de sunete pe

fundal(muzica sau sunet alb), va avea o performanta mai ridicata daca reactualizarea se

petrece in prezenta sunetelor folosite in sarcina de memorare. Daca memorarea a avut loc

in conditii de liniste, performanta reactualizarii va fi aceeasi indiferent de mediul in care

se realizareaza(fara sunet, cu muzica sau cu sunet alb pe fundal).(Smith, 1985)

Exista o serie de elemente care s-au dovedit eficiente in inducerea memorarii bazate pe

context: mediul fizic general, postura, semnificatia materialului verbal, dispozitia,

culorile de pe fundal, vocea emitatorului.

Numeroase cercetari au demonstrat ca muzica lui Mozart are efecte benefice

asupra unui ansamblu de procese psihice – în special cognitive – gandirea spatiala si

aptitudinile matematice. În octombrie 1993, în revista „Nature“ apare un articol scris de

expertul în dezvoltare cognitiva Frances Rauscher si de fizicianul Gordon Shaw de la

Universitatea din California despre un experiment în care au observat ca studentii care au

6


ascultat Sonata pentru pian în Re Major Opus K488 de Mozart au obtinut dupa 10 minute

de la auditie scoruri crescute la testele de inteligenta spatiala fata de cei care au ascultat o

caseta cu un instructaj de relaxare sau care s-au aflat în conditii de liniste(Rapiteanu,

2008). In lumina acestei noi descoperiri, intrebarea fireasca este daca muzica are

intradevar potentialul de a ne face mai inteligenti.

Orice asociere intre muzica si functionarea intelectuala ar fi notabila numai in

cazul in care beneficiile se aplica abilitatilor nonmuzicale iar muzica este singurul stimul

care produce efectele.(Schellenberg, 2005) Unele cercetari indica faptul ca muzica

imbunatateste performantele la teste cognitive insa aceste efecte sunt de termen scurt si

deriva mai degraba din impactul muzicii asupra nivelului de arousal si a dispozitiei care

afecteaza in mod direct abilitatile cognitive. Situatia este insa diferita in cazul celor care

practica muzica din copilarie. Aceste persoane manifesta imbunatatiri usoare insa de

lunga durata ale intelectului care nu pot fi puse pe seama altor variabile ca de exemplu:

situatia financiara sau educatia primita din partea parintilor.

Un grup de cercetatori sloveni(Norbert Jausovec, Ksenija Jausovec, Ivan Gerlic)

au realizat un studiu privind influenta muzicii mozartiene asupra activitatii cerebrale in

cadrul procesului de invatare. In acest scop au folosit patru grupuri de cate 14 studenti.

Fiecare individ a fost antrenat in rezolvarea unor sarcini ce tine de gandirea spatiala.

Primul grup de subiecti(CG) a urmat inainte si dupa antrenament un program de relaxare,

al doile grup(MM) a ascultat muzica inainte si dupa antrenament, al treilea grup(MS) a

ascultat muzica inainte de antrenament si a urmat programul de relaxare dupa iar al

patrulea grup(SM) a urmat programul de relaxare inainte de antrenament si a ascultat

muzica dupa. Subiectii din grupurile MM, MS si SM au obtinut o performanta mai buna

in rezolvarea sarcinilor ce necesitau gandire spatiala decat cei din grupul de control(CG).

In plus, grupul MM a manifestat pattern-uri EEG mai putin complexe si o sincronizare

mai mare a undelor α in comparatie cu celelalte trei grupuri. In urma rezultatelor obtinute,

cercetatorii au concluzionat ca muzica lui Mozart, prin activarea unor arii semnificative

ale creierului, poate imbunatati procesul de invatare a unor sarcini spatio-temporale.

Observam ca studiul prezentat in randurile de mai sus este asemanator cu cel realizat de

catre Rauscher si Shaw insa cercetatorii sloveni au adus un plus de informatie prin

7


intermediul electroencefalografiei, indicand modificarile fiziologice aparute la nivelul

creierului pe parcursul desfasurarii experimentului.

Un concept relativ nou si destul de interesant este acela de emotie indusa de

muzica ce a intrat in atentia cercetatorilor din domeniul stiintelor afective si cel al

stiintelor cognitive. Carol L. Krumhansl de la Universitatea Cornell vorbeste despre o

puternica uniune intre cognitie si emotie ce se realizeaza in cadrul muzicii.

Efectul muzicii la nivel afectiv ridica un numar de intrebari in sfera psihologiei. Oamenii

declara ca principala motivatie pentru ascultarea muzicii este efectul in plan afectiv. Cum

este posibil ca pattern-uri de sunet care se desfasoara in timp sa aiba un efect atat de

profund? Care element component al muzicii cauzeaza emotiile? Oare emotiile cauzate

de muzica sunt la fel ca alte tipuri de emotii?(Krumhansl, 2002)

Una dintre cele mai comune explicatii legate de fenomenul emotiilor bazate pe muzica

este aceea ca anumite secvente muzicale sunt adesea conectate cu amintiri semnificative

personale. In acest caz raspunsurile emotionale fata de muzica ar trebui sa varieze intr-o

masura mare de la un individ la altul in functie de experienta unica. In mod remarcabil,

ascultatorii de muzica rezoneaza unii cu ceilalti in procesul de etichetare a emotiilor

bazate pe muzica. Exista posibilitatea ca unele cuvinte din muzica sa fie purtatoare ale

unor emotii insa multi ascultatori nu acorda o atentie speciala textului si in plus

majoritatea muzicii este pur instrumentala. O alta explicatie ar fi aceea ca muzica imita

sunetele unor obiecte sau evenimente ce poseda conotatii emotionale. Trecand peste toate

explicatiile, un lucru este cert in mintile cercetatorilor, faptul ca muzica ramane cea mai

apreciata si raspandita forma de arta, indiferent de cultura din care fac parte ascultatorii.

Avand in vedere toate cercetarile discutate mai sus, studiul nostru proneste de la

ipoteza conform careia muzica lui Mozart exercita o influenta semnificativa asupra

memoriei de lunga durata.

2. Metoda

2.1 Participanti

8


Pentru realizarea acestui experiment s-a folosit un total de 64 de subiecti impartiti

in doua grupuri: grupul de control(GC) si grupul experimental(GE). Esantionul de

subiecti a fost alcatuit din persoane cu varstele cuprinse intre 18 si 26 de ani, atat de sex

feminin cat si de sex masculin. Din totalul de subiecti, numai 50 erau absolventi de

facultate, ceilalti 14 fiind doar absolventi de liceu. Acest aspect a reprezentat un factor in

procesul de construire a grupurilor astfel ca cei 14 subiecti au fost distribuiti in mod egal

intre cele doua grupuri. In ceea ce priveste starea civila, numai 3 subiecti au declarat ca

sunt casatoriti, doi dintre acestia fiind distribuiti in grupul de control si unul in grupul

experimental. Motivul pentru care grupurile au fost construite in acest fel a fost

asigurarea unui control cat mai eficient al posibilelor variabile care puteau exercita un

efect perturbator asupra rezultatelor cercetarii. Nu in ultimul rand, din totalul de 64 de

rezultate ce au fost recoltate de la participanti, 4 au fost eliminate deoarece reprezentau

valori extreme care aveau potentialul de a altera datele obtinute in urma analizei

statistice.

2.2 Aparatura si instrumente

In cadrul experiemntului au fost utilizate 25 de cuvinte care au fost prezentate in

mod secvential subiectilor. Inainte de faza experimentala, tuturor subiectilor li s-a

prezentat o lista cu 100 de cuvinte extrase din Dictionarul ortografic, ortoepic si

morfologic al limbii romane, fiind rugati sa indice atasamentul afectiv pentru fiecare

cuvant cu ajutorul unei scale cu patru valori(0 = nici un atasament afectiv, 1 = atasament

afectiv mic, 2 = atasament afectiv mare, 3 = atasament afectiv foarte mare). Dupa ce

cuvintele au fost ordonate descrescator in functie de scorurile obtinute, au fost alese

ultimele 25, acestea avand cea mai mica influenta de ordin afectiv asupra subiectilor.

Cele 25 de cuvinte alese pentru experiment sunt in general substantive ce denumesc

diverse obiecte. Nu in ultimul rand, pentru realizarea experimentului a fost folosita

Sonata K 448 compusa de Wolfgang Amadeus Mozart deoarece aceasta a fost utilizata cu

succes in cercetarea realizata de Norbert Jausovec, Ksenija Jausovec si Ivan Gerlic.

2.3 Procedura experimentala

9


Variabila independenta a cercetarii este reprezentata de muzica lui Mozart iar

variabila dependenta este eficienta memorie de lunga durata exprimata prin reproducerea

unui numar cat mai mare de cuvinte dintre cele prezentate.

Dupa selectionarea cuvintelor ce vor fi utilizate ca material de testare a memoriei

(etapa ce s-a petrecut cu o luna inainte de desfasurarea experiemntului propriu-zis astfel

incat eventualele cuvinte stocate in memorie sa fie uitate) subiectii au fost impartiti in

doua grupuri.

Persoanele din grupul de control au avut la dispozitie trei minute in care au fost

rugate sa se relaxeze, dupa care au fost invitate sa memoreze un total de 25 de cuvinte ce

au fost prezentate in mod secvential, fiecare cuvant avand un timp de expunere de 5

secunde suficient pentru realizarea unei procesari sub aspectul caracteristicilor

fizice(marime, culoare), lingvistice(compunerea cuvintelor), semantice(semnificatia

cuvantului) si realizarea unor eventuale asociatii care sa faciliteze o stocare cat mai

eficienta si durabila. Atmosfera in care s-a desfasurat experimentul a fost lipsita de sunete

sau orice stimul care ar fi putut perturba sarcina subiectilor.

Grupul experimental a avut aceeasi sarcina insa timp de trei minute inainte de

inceperea prezentarii cuvintelor, subiectii au fost rugati sa se relaxeze in prezenta muzicii

mozartiene astfel incat sa se poata realiza orice posibila modificare de ordin fiziologic la

nivelul creierului. Prezentarea secventei de cuvinte s-a desfasurat tot in prezenta muzicii

setata la un volum mic.

Subiectii au fost rugati sa enumere cat mai multe cuvinte dintre cele prezentate in

doua faze: Faza I dupa 24 de ore si Faza II dupa 72 de ore, fara ca acestia sa fie informati

in legatura cu existenta Fazei II.

3. Rezultate

3.1 Faza I a experimentului

In ceea ce priveste statistica descriptiva, GC a obtinut cea mai mare frecventa (7)

la valoarea 12 aceasta reprezentand un procent de 23.3% din totalul de valori iar GE a

10


obtinut cea mai mare frecventa (8) la valoarea 11 aceasta reprezentand un procent de

26.7% din totalul de valori.

Group Statistics

CodSubiect N Mean Std. Deviation Std. Error Mean

RezultateGrup de control 30 11.83 1.642 .300

Grup experimental 30 11.37 1.450 .265

Subiectii care au indeplinit sarcina de memorare in mediu fara sunete au fost

comparati cu cei care au indeplinit aceeasi sarcina in timp ce ascultau muzica. Primii au

obtinut o performanta mai buna (m = 11.83, σ = 1.64) decat ceilalti (m = 11.37, σ = 1.45),

t = 1.16, p < 0.05 si t critic = 1.67. Marimea efectului are o valoare mica (d = 0.29), iar

limitele de incredere (95%) pentru diferenta mediilor sunt cuprinse intre – 0.33 si 1.26.

Avand in vedere ca t calculat < t critic, decizia statistica este acceptarea ipotezei de nul.

3.2 Faza II a experimentului

In cazul grupului de control, cea mai mare frecventa (7) s-a obtinut la valorile 8 si

9 acestea reprezentand un procent de 23.3% fiecare, din totalul de valori iar grupul

experimental a obtinut cea mai mare frecventa (6) la valoarea 7 ce reprezinta 20% din

totalul de valori.

Subiectii care au indeplinit sarcina de memorare in mediu fara sunet au fost

comparati cu cei care au realizat aceeasi sarcina in timp ce ascultau muzica insa de

aceasta data au fost comparate rezultatele obtinute dupa 72 de ore . Primii au obtinut o

performanta mai mare la medie (m = 7.87) si o abatere standard mai mica (σ = 1.75) iar

ceilalti au obtinut o medie mai mica (m = 7.63) si o abatere standard mai mare (σ = 1.93),

Group Statistics

CodSubiect N Mean Std. Deviation Std. Error Mean

RezultateGrup de control 30 7.87 1.756 .321

Grup experimental 30 7.63 1.938 .354

11


t = 0.48, p < 0.05 si t critic = 1.67. Marimea efectului are o valoare mica (d = 0.07), iar

limitele de increere (95%) pentru diferenta mediilor sunt cuprinse intre – 0.72 si 1.18.

Avand in vedere ca t calculat < t critic, se accepta ipoteza de nul, la fel ca si in

cazul rezultatelor obtinute dupa prelucrarea datelor extrase in Faza I.

In ceea ce priveste abaterile standard ale grupurilor observam ca in Faza I

imprastierea rezultatelor este mai mica decat in Faza II a experimentului.

4. Discutii

Tinta acestui studiu a fost surprinderea unei posibile influente pe care muzica

mozartiana o are asupra memoriei de lunga durata. Testul t pentru esantioane

independente a relevat faptul ca, atat in Faza I, cat si in Faza II a experimentului, nu a

existat nici o diferenta semnificativa intre mediile celor doua grupuri, fapt ce a dus la

respingerea ipotezei cercetarii.

Intreaga idee a cercetarii noastre a pornit de la experimentul realizat de Frances

Rauscher si Gordon Shaw care au descoperit faptul ca Sonata K 448 a lui Mozart a avut

un efect pozitiv asupra unor subiecti care rezolvau sarcini de orientare spatiala. La

aceasta s-a adaugat cercetarea realizata de Norbert Jausovec, Ksenija Jausovec si Ivan

Gerlic, ce nu numai ca au obtinut aceleasi rezultate pozitive ca si studiul anterior, dar au

reusit sa surprinda cu ajutorul electroencefalografiei activarea zonelor cerebrale relevante

pentru sarcina ceruta.

Un lucru interesant pe care il putem observa la o analiza mai atenta a datelor este

faptul ca exista o tendinta de apropiere a rezultatelor deoarece diferenta mediilor in Faza I

este de 0,46 iar diferenta mediilor in Faza II este de 0.24. Pe baza acestor rezultate tindem

sa concluzionam faptul ca dupa o perioada mai lunga de timp, cantitatea de material ce a

fost memorata va fi aceeasi, indiferent de conditiile in care a avut loc procesul de

encodare si stocare a informatiilor. Este evident ca aceasta concluzie nu poate fi extinsa la

alte situatii, ci se adreseaza doar conditiilor reproduse in cercetarea noastra.

12


Anexe

Faza I a experimentului:

Independent Samples Test

Levene's Test for

Equality of Variances

t-test for Equality of Means

F Sig. t df Sig. (2-

tailed)

Mean

Difference

Std. Error

Difference

95% Confidence

Interval of the

Difference

Lower Upper

Rezulta

te

Equal variances

assumed.407 .526 1.167 58 .248 .467 .400 -.334 1.267

Equal variances not

assumed1.167 57.127 .248 .467 .400 -.334 1.267

GrupControl

Frequency Percent Valid Percent Cumulative

Percent

Valid 9 3 10.0 10.0 10.0

10 4 13.3 13.3 23.3

11 5 16.7 16.7 40.0

12 7 23.3 23.3 63.3

13 6 20.0 20.0 83.3

13


14 4 13.3 13.3 96.7

15 1 3.3 3.3 100.0

Total 30 100.0 100.0

GrupExperimental


Percent

Valid

9 4 13.3 13.3 13.3

10 4 13.3 13.3 26.7

11 8 26.7 26.7 53.3

12 7 23.3 23.3 76.7

13 5 16.7 16.7 93.3

14 2 6.7 6.7 100.0

Total 30 100.0 100.0

14


Faza II a experimentului:

Independent Samples Test

Levene's Test for

Equality of Variances

t-test for Equality of Means

F Sig. t df Sig. (2-

tailed)

Mean

Difference

Std. Error

Difference

95% Confidence Interval

of the Difference

Lower Upper

Rezulta

te

Equal variances

assumed

.694 .408 .489 58 .627 .233 .478 -.723 1.189

15


Equal variances not

assumed.489 57.445 .627 .233 .478 -.723 1.190

GrupControl


Percent

Valid

4 1 3.3 3.3 3.3

5 2 6.7 6.7 10.0

6 3 10.0 10.0 20.0

7 6 20.0 20.0 40.0

8 7 23.3 23.3 63.3

9 7 23.3 23.3 86.7

10 1 3.3 3.3 90.0

11 3 10.0 10.0 100.0

Total 30 100.0 100.0

GrupExperimental


Percent

Valid

4 3 10.0 10.0 10.0

5 1 3.3 3.3 13.3

6 4 13.3 13.3 26.7

7 6 20.0 20.0 46.7

8 5 16.7 16.7 63.3

9 5 16.7 16.7 80.0

10 5 16.7 16.7 96.7

11 1 3.3 3.3 100.0

Total 30 100.0 100.0

16


BIBLIOGRAFIE

ANITEI, M., Fundamentele psihologiei, Editura Universitara, Bucuresti, 2010

JAUSOVEC, N., JAUSOVEC, K., GERLIC, I., The influence of Mozart’s music on brain

activity in the process of learning, Clinical Neuropsychology, Nr. 117, Elsevier Ireland

Ltd., 2006

KRUMHANSL, C., Music: A Link Between Cognition and Emotion, Current Directions

in Psychological Science, Vol. 11, Nr. 2, pag. 45-50, Sage Publications Inc., 2002

17


MICLEA, M., Psihologie cognitiva: modele teoretico-experimentale, Editura Polirom, Iasi, 1999

RAPITEANU, C., Efectele muzicii in plan psihologic, Revista Medicala Romana, Vol.

55, Nr. 1, pag. 15-17, 2008

SCHELLENBERG, G., Music and Cognitive Abilities, Current Directions in

Psychological Science, Vol. 14, Nr. 6, pp. 317-320, Sage Publications Inc., 2005

SIMU, O., Samanismul - Calatorie intre doua lumi, Editura Herald, Bucuresti, 2011

SMITH, S., Background music and context-dependent memory, The American Journal of

Psychology, Vol. 98, Nr. 4, pag. 591-603, University of Illinois Press, 1985

ZLATE, M., Psihologia mecanismelor cognitive, Editura Polirom, Iasi, 2004

18

relatia dintre efectul mozart si memoria de lunga durata

Documents