Investeşte în oameni!Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentruDezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013Axa prioritară: 1. „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”Domeniul major de intervenţie: 1.1 „Acces la educaţie şi formare profesională iniţială decalitate”Titlul proiectului: Profesionişti în managementul educaţional preuniversitarBeneficiar: Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi SportuluiNumar de identificare a contractului: 4037Nr. de inregistrare al AMPOSDRU: POS DRU/1/1.1/S/2

ACTIVITATEA 5: Dezvoltarea/ elaborarea/ pilotarea instrumentelor de evaluare instituţională pentru unităţile de învăţământ preuniversitar în acord cu documentul

de politică adoptat

REGULAMENTUL DE INSPECŢIE ŞCOLARĂ Varianta finală

1. INTRODUCERE

1.1. Structura regulamentului

1.1.1. Prezentul regulament de inspecţie are următoarea structură:a. Cap. 1 - „Introducere” - în care este definită inspecţia şcolară, sunt stabilite funcţiile

inspecţiei în relaţie cu alte forme de control şi evaluare din cadrul sistemului naţional de învăţământ preuniversitar, precum şi tipurile de inspecţie şcolară.

b. Cap. 2 - care defineşte scopurile şi obiectivele inspecţiei şcolare.c. Cap. 3 defineşte competenţele profesionale fundamentale precum şi codul de etică

profesională ale inspectoruluid. Cap. 4 prezintă etapele, condiţiile şi cerinţele pentru planificarea şi pregătirea

inspecţiei şcolare.e. Cap. 5 prezintă etapele, condiţiile şi cerinţele pentru desfăşurarea inspecţiei şi

eşantionul necesar de date.f. Cap. 6 prezintă etapele, condiţiile şi cerinţele pentru activitatea de post-inspectie şi

privind urmările inspecţiei.g. Cap. 7 este dedicat procedurilor de contestare a rezultatelor inspecţiei şi de

rezolvare a contestaţiilorh. Cap. 8 este dedicat asigurării calităţii inspecţiei şcolare.

1.2. Inspecţia şcolară reprezintă evaluarea oficială, de către organismul abilitat prin lege, inspectoratul şcolar judeţean, a conformităţii funcţionării şi dezvoltării unităţii şcolare, cu legislaţia învăţământului în vigoare, cu politicile, strategiile şi proiectele naţionale în domeniul educaţiei şi cu nevoile individuale, comunitare, regionale şi naţionale în domeniul educaţiei.

1.3. Funcţiile inspecţiei şcolare sunt următoarele:a. Controlul şi îmbunătăţirea calităţii educaţiei la nivel judeţean – inclusiv monitorizarea

programelor de îmbunătăţire a calităţii la nivel judeţean şi la nivelul unităţilor şcolare.

b. Îndrumarea şi sprijinirea dezvoltării instituţionale a unităţilor şcolare – inclusiv prin servicii suport (dezvoltare profesională, consiliere, consultanţă, servicii informaţionale, juridice, managementul resurselor umane şi contabilitate – după caz).

c. Monitorizarea implementării politicilor şi programelor naţionale din domeniuleducaţiei si formarii.

d. Analiza si rezolvarea contestaţiilor, a sesizărilor şi reclamaţiilor şi medierea relaţiilor dintre unităţile şcolare şi autorităţile administraţiei publice locale şi judeţene.

1.4. Locul inspecţiei şcolare în sistemul naţional de evaluare a educaţieia. Inspecţia şcolară este un mijloc de evaluare a proceselor derulate la nivelul unităţii

şcolare: procesul de învăţământ formal şi nonformal (inclusiv activităţile extracurriculare), procesele manageriale (prin care sunt realizatefuncţiile manageriale la nivelul unităţii şcolare, inclusiv managementul calităţii) şi cele care privesc modul de relaţionare a unităţii şcolare cu partenerii din interiorul şi din afara sistemului de învăţământ.

b. Inspecţia şcolară se bazează, în primul rând, pe analiza achiziţiilor elevilor (la evaluarea curentă, la testările şi examenele naţionale, la testările internaţionale)stabilindu-se dacă acestea reprezintă sau nu „valoare adăugată” în funcţie decontextul (demografic, geografic, economic, social, cultural etc.) în care funcţionează unitatea şcolară respectivă.

c. Inspecţia şcolară utilizează, în procesul de evaluare a unităţii şcolare SistemulNaţional de Indicatori privind Educaţia (SNIE), indicatorii şi descriptorii stabiliţi prin legislaţia calităţii educaţiei, indicatori europeni şi orice alţi indicatori naţionali, stabiliţi prin documente naţionale.

d. Inspecţia şcolară are rol de control al calităţii – în conformitate cu prevederile Legiicalităţii Educaţiei (OUG 75/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea87/23006). Inspecţia este complementară evaluării externe a calităţii educaţiei realizată de către ARACIP, asigurând reglarea, la nivel instituţional, a aspectelor semnalate prin evaluarea externă: monitorizarea aplicării recomandărilor; sprijinirea şcolilor cu performanţe sub standardele naţionale minime (adică sub nivelul standardelor de acreditare), inclusiv prin măsuri administrative (înlocuirea conducerii etc.). De asemenea, inspecţia este complementară autoevaluării / evaluării interne realizată de unitatea şcolară, evaluând realismul autoevaluării, adecvarea activităţilor de îmbunătăţire a calităţii, realizarea efectivă a activităţilor

de îmbunătăţire a calităţii – toate pornind de la standardele şi standardele de referinţă în vigoare.

1.5. Efectele inspecţiei şcolare sunt reprezentate de programe şi / sau măsuri, care să ducă, după caz, la:a. Revenire în cadrul normativ existent sau asigurarea respectării standardelor minime

de funcţionare – dacă se constată abateri de la cadrul normativ existent sau nu sunt îndeplinite standardele minime de funcţionare.

b. Încadrarea funcţionării şi dezvoltării unităţii şcolare în cadrul strategic de dezvoltare a învăţământului aşa cum a fost el stabilit prin politicile, strategiile şi programele încurs - dacă se constată o abatere de la acesta.

c. Creşterea nivelului de respectare a nevoilor individuale, comunitare, regionale şi naţionale în domeniul educaţiei.

d. Îmbunătăţirea activităţii unităţii şcolare – în general sau privind unele aspecte, înfuncţie de tipul de inspecţie.

1.6. Tipuri de inspecţie şcolară. Prezentul Regulament defineşte următoarele tipuri de inspecţie şcolară: inspecţia generală, inspecţia tematică şi inspecţia de dezvoltare profesională.

1.7. Inspecţia generală şi cea tematică vizează întreaga activitate a unităţii şcolare, în timp ce inspecţia de dezvoltare profesională vizează activitatea unui cadru didactic individual sau a unor colective de cadre didactice (de exemplu, comisii metodice, catedre etc.).

1.8. Toate tipurile de inspecţie şcolară se derulează după procedura descrisă mai jos şi sunt urmate de măsuri de feed-back şi revizuire („revenire”). De asemenea, inspecţia generală şi inspecţia tematică pot fi „extinse” (echipa de inspectori petrece 1-2 săptămâni în şcoală) sau „restrânse” (inspecţia este realizată în 1-2 zile şi are scop punctual).

1.9. Inspecţia generală se realizează în toate unităţile şcolare, cel puţin o dată la 5 ani, şi abordează toate obiectivele şi toate ariile tematice. Perioada între două inspecţii generale poate fi redusă în situaţia unităţilor şcolare în care există un grad ridicat de risc educaţional, în urma unor decizii documentate, luate la nivel de inspectorat şcolar judeţean.

1.10. Inspecţia tematică se referă la unul sau la mai multe obiective sau aspecte – deinteres naţional, regional sau local, pe baza unor criterii cum ar fi:a. perioada anului şcolar (de exemplu, în luna august, tema inspecţiei poate fi: modul în

care unitatea şcolară este pregătită pentru începerea noului an şcolar);b. obiectivele / aspectele urmărite (se pot alege un aspect sau câteva obiective /

aspecte, din cele menţionate mai jos);c. aspecte specifice ale activităţii instituţiilor şcolare de la nivel naţional, judeţean sau

local (de exemplu, activitatea bibliotecilor şcolare/, activitatea mediatorilor şcolari,derularea Programului „A Doua Şansă” etc.); inspecţia acestor aspecte specifice se realizează fie din iniţiativa inspectoratelor judeţene, fie la solicitarea MECTS sau aautorităţilor judeţene şi locale ale administraţiei publice;

d. aspecte specifice ale activităţii instituţiilor şcolare de la nivel naţional, judeţean sau local realizată în parteneriat cu alte ministere sau autorităţi (Ministerul Sănătăţii,Protecţia copilului, Ministerul de Interne, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă etc.);

e. aspecte specifice ale activităţii unei instituţii / unor instituţii şcolare ca urmare a unor reclamaţii, articole de presă, sesizări etc.

1.11. Inspecţia de dezvoltare profesională are ca scop certificarea dezvoltării profesionale prin obţinerea gradelor didactice sau a altor forme de atestare a progresului în carieră. Inspecţia de dezvoltare profesională are ca subtipuri: inspecţia specială (pentru obţinerea gradelor didactice, inclusiv inspecţii curente); inspecţia de inserţie profesională (pentru sprijinirea cadrelor didactice debutante); inspecţia de specialitate (pentru sprijinirea cadrelor didactice care întâmpină dificultăţi profesionale şi înregistrează reclamaţii sau sesizări din partea elevilor, părinţilor, altor părţi interesate).

2. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE INSPECŢIEI

2.1. Scopul inspecţiei şcolare este îmbunătăţirea rezultatelor şcolare prin evaluarea conformităţii funcţionării şi dezvoltării unităţii şcolare, cu legislaţia învăţământului în vigoare, cu politicile, strategiile şi proiectele naţionale în domeniul educaţiei şi cu nevoile individuale, comunitare, regionale şi naţionale în domeniul educaţiei.

2.2. Inspectorii vor aplica funcţiile inspecţiei şcolare (enumerate mai sus, la paragraful1.3.), prin tipurile de inspecţie definite mai sus (la paragrafele 1.6. ş următoarele), asupra următoarelor dimensiuni / aspecte ale funcţionării şi dezvoltării unităţii şcolare:a. Nivelul rezultatelor învăţării la elevi, în funcţie de standardele educaţionale şi

prevederile curiculum-ului naţional, la decizia şcolii sau în dezvoltare locală.b. Modul în care mediul educaţional asigură dezvoltarea personală a elevilor şi

motivaţia elevilor pentru învăţare – inclusiv prin orientare, consiliere şi asistenţăindividualizată.

c. Modul în care şcoala asigură egalitatea de şanse şi respectă principiile educaţiei incluzive.

d. Activitatea curriculară (aplicarea curriculumului naţional, dezvoltarea şi aplicareacurriculum-ului la decizia şcolii / în dezvoltare locală) şi extracurriculară apersonalului didactic şi didactic auxiliar.

e. Managementul şcolar, managementul calităţii, dezvoltarea instituţională şi eficienţa atragerii şi folosirii resurselor (umane, financiare, materiale şi informaţionale).

f. Relaţia şcolii cu beneficiarii direcţi şi indirecţi şi nivelul de satisfacţie a beneficiarilor faţă de educaţia oferită de unitatea şcolară.

g. Respectarea legislaţiei şi a standardelor naţionale în vigoare (privind rezultatele elevilor, privind evaluarea instituţională, privind funcţionarea unităţilor şcolare şi privind asigurarea resurselor).

2.3. Ca urmare, obiectivele inspecţiei şcolare sunt:a. Controlul aplicării curriculumului naţional şi a dezvoltării şi aplicării curriculum-ului la

decizia şcolii şi în dezvoltare locală (aspecte legislative şi privind politicile educaţionale în vigoare)

b. Controlului obţinerii rezultatelor învăţării, prin raportare la obiectivele curriculare, la standardele de evaluare şi la factorii contextuali (demografic, geografic, economic,social, cultural etc.) în care funcţionează unitatea şcolară respectivă (aspecte legislative şi privind politicile educaţionale în vigoare).

c. Controlul respectării legislaţiei privind protecţia drepturilor copiilor şi ale elevilor,egalitatea de şanse, accesul la educaţie şi evitarea discriminării.

d. Controlul respectării legislaţiei privind gestionarea resurselor financiare şi umane în unitatea şcolară.

e. Monitorizarea progresului elevilor în privinţa rezultatelor obţinute la testările /examinările naţionale şi internaţionale şi în dobândirea competenţelor stabilite prin curriculum, cu accent pe persoanele şi grupurile dezavantajate.

f. Monitorizarea aplicării programelor de îmbunătăţire a infrastructurii educaţionale(inclusiv în privinţa respectării normelor de sănătate şi securitate a muncii şi a protecţiei împotriva dezastrelor), a mediului educaţional şi privind managementul personalului.

g. Sprijinirea unităţii şcolare pentru îmbunătăţirea rezultatelor învăţării obţinute prin programe şi măsuri de dezvoltare instituţională, inclusiv prin colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu alţi parteneri din comunitate.

h. Sprijinirea unităţii şcolare în îmbunătăţire a rezultatelor învăţării prin orientare, consiliere şi alte forme de asistenţă individuală şi colectivă pentru beneficiarii direcţide educaţie (cu accent pe grupurile dezavantajate).

i. Sprijinirea unităţilor şcolare în dezvoltarea mediului de învăţare (mediul fizic şi resursele materiale, resursele informaţionale – inclusiv manuale şcolare şi auxiliarecurriculare -, resursele umane calificate, climatul din şcoală şi culturaorganizaţională).

j. Rezolvarea contestaţiilor, sesizărilor şi reclamaţiilor în privinţa respectării legislaţiei, a evaluării rezultatelor elevilor, a respectării egalităţii de şanse şi a nediscriminării,precum şi a altor aspecte care ţin de viaţa şcolară.

3. INSPECTORUL: COMPETENŢE PROFESIONALE ŞI COD DE ETICĂ PROFESIONALĂ

3.1. Condiţiile legale necesare ocupării postului de inspector sunt:a. Inspectorii şi inspectorii asociaţi (numiţi, mai jos, „metodişti”) trebuie să fie profesori

titulari, cu o vechime în învăţământ de cel puţin opt ani şi gradul didactic II.b. Metodiştii sunt cadre didactice şi/sau directori de unităţi şcolare care, sunt numiţi prin

decizie a inspectorului şcolar general, pe baza unei metodologii specifice pentru aface parte din echipele de inspectori şi pentru a participa la inspecţii şcolare dediferite tipuri – în funcţie de planul anual de inspecţie al ISJ.

3.2. Condiţiile legate de experienţă şi pregătire profesională utilizate în selecţia inspectorilor şi a metodiştilor sunt:a. Formare managerială, de cel puţin 30 de credite (cursuri de management

educaţional urmate la instituţii acreditate) sau absolvirea unui program masteral indomeniul managementului educaţional.

b. Pentru inspector: experienţă de cel puţin un an ca metodist sau ca director de unitate şcolară.

3.3. Inspectorii şi metodiştii vor beneficia de formare privind organizarea şi desfăşurarea inspecţiei şcolare.

3.4. Calităţi personale necesare unui bun inspector sunt:.a. Inspectorii vor fi capabili să evalueze eficienţa strategiilor didactice alese de cadrul

didactic, cât şi alte activităţi care se desfăşoară în şcoală.b. Inspectorii vor fi capabili să acţioneze ca nişte mentori care acordă consultanţă

şcolilor în procesul de dezvoltare instituţională şi care dau exemple de bună practică.c. Inspectorii vor fi capabili să emită judecăţi de valoare în ceea ce priveşte propunerea

măsurilor care decurg din rezultatele inspecţieid. Deţinerea de competenţe acoperitoare pentru mai multe discipline din aria

curriculară constituie un avantaj.

3.5. Inspectorii şi vor respecta, în toată activitatea lor profesională, următoarele reguli privind etica profesională:a. Să respecte prevederile prezentului regulament şi toate actele normative relevante.

b. Să nu perturbe desfăşurarea normală a procesului educaţional şi să reducă, pe cât posibil, starea de stress a celor implicaţi în inspecţie.

c. Să nu folosească poziţia de inspector / metodist pentru a obţine foloase personale.d. Să nu intervină în timpul desfăşurării lecţiilor şi a celorlalte activităţi ale şcolii decât

dacă observă că cel inspectat pune în pericol viaţa, sănătatea elevilor/preşcolarilor, alui sau a asistenţei, sau în caz de situaţie de urgenţă.

e. Să nu solicite conducerii şcolii sau personalului didactic date sau informaţii care nu sunt relevante pentru atingerea obiectivelor inspecţiei.

f. Să asigure confidenţialitatea şi să nu discute cele observate în şcoală cu altepersoane, cu reprezentanţii altor instituţii în alte situaţii decât cele prevăzute în modexplicit în prezentul regulament şi de legislaţia în vigoare.

g. Să respecte beneficiarii de educaţie, în primul rând elevii/preşcolarii în calitate departicipanţi la procesul educaţional, dar şi părinţii şi reprezentanţii angajatorilor, ai autorităţilor locale şi ai celorlalte categorii de beneficiari de educaţie.

h. Să comunice deschis, asigurând în acelaşi timp confidenţialitatea datelor care se referă la unitatea de învăţământ şi la personalul acesteia.

i. Să asculte cu atenţie pe toţi cei care doresc să-şi expună opiniile în legătură cu unitatea de învăţământ şi să consemneze aceste opinii.

j. Să nu provoace sau să întreţină conflicte la nivelul unităţii şcolare şi să contribuie, cutoate mijloacele legale avute la dispoziţie, pentru rezolvarea cestora.

k. Să evalueze situaţiile întâlnite în mod obiectiv, dar, în acelaşi timp, flexibil, îninteriorul cadrului legal, pentru a se putea adapta situaţiilor concrete întâlnite.

l. Să îşi fundamenteze aprecierile pe criteriile stabilite la nivel naţional, pe datele şi probele colectate, având în vedere numai probe sigure şi neechivoce, înconcordanţă cu criteriile propuse de prezentul regulament.

m. Să elaboreze rapoarte de inspecţie corecte, cu judecăţi exacte, comunicate cu claritate, onestitate şi fără părtinire.

n. Să lucreze transparent şi deschis şi să ofere permanent feed-back, informândconducerea unităţii şcolare inspectate, în privinţa constatărilor din cadrul procesului de inspecţie.

o. Să nu solicite şi să nu accepte servicii, cadouri sau alte beneficii personale d ela ceiinspectaţi.

p. Să nu se afle în situaţie de conflict de interese (aşa cum aceasta este definită de legislaţia în vigoare) în raport cu unitatea şcolară sau cu persoana inspectată. Încazul în care este constatată o astfel de situaţie, inspectorul / metodistul trebuie să o semnaleze conducerii inspectoratului şi să solicite înlocuirea sa din echipa deinspecţie.

4. PREGĂTIREA INSPECŢIEI ŞCOLARE (PRE-INSPECŢIA)

4.1. Inspecţia generală se desfăşoară pe o perioadă de 1 - 2 săptămâni.a. Activitatea de pre-inspecţie se realizează cu minimum 10 zile înainte de derularea

propriu zisă a inspecţiei de către 1-2 inspectori (coordonatorul şi un membru al echipei de inspecţie).

b. Inspecţia propriu-zisă este realizată de către o echipă formată din inspectori sau dincel puţin doi inspectori şi metodişti. Echipa de inspecţie este formată din minim 4membri. Componenţa echipei de inspecţie şi numărul membrilor acesteia este stabilită în funcţie de particularităţile unităţii de învăţământ inspectate şi de complexitatea activităţii de inspecţie.

4.2. Inspecţia tematică se desfăşoară pe o perioadă de 1 - 3 zile. Inspecţia este realizată de către unul sau mai mulţi inspectori, în funcţie de obiectivele urmărite.

4.3. Inspecţia de dezvoltare profesională, cu sub-tipurile menţionate la paragraful1.11, se desfăşoară cu respectarea metodologiilor specifice.

4.4. Planificarea şi programarea inspecţiilor la nivel de ISJ se realizează pe bazaPlanului unic al inspecţiilor în ISJ/ISMB, respectând următoarea procedură generală:a. La începutul anului şcolar, inspectorul şcolar general aprobă planul de inspecţie

pentru întregul an şcolar, realizat în baza direcţiilor strategice de acţiune ale ISJ şi fundamentat pe analiza derulării activităţii de inspecţie în anul şcolar anterior, pe rezultatele elevilor la evaluările naţionale şi pe constatările ARACIP.

b. Planul de inspecţie este supus dezbaterii şi aprobării Consiliului de Administraţie alISJ/ISMB.

c. Planul unic de inspecţie, cuprinde:c.1. Unităţile şcolare care vor fi inspectate.c.2. Obiectivele inspecţiilor tematice.c.3. Programarea desfăşurării inspecţiilor.generale, tematice şi de dezvoltare profesionalăc.4. Coordonatorii echipelor de inspectori (după caz).c.5. Procedurile care vor fi aplicate în inspecţie (pentru activitatea de pre-inspecţie, de inspecţie şi de post-inspecţie).

4.5. Procedura de elaborare a graficului unic de inspecţie va fi reglementată printr-o metodologie specifica.

4.6. Planificarea individuală a inspecţiilor se desfăşoară respectând următoarea procedură generală:a. Inspectorul general numeşte, prin decizie, coordonatorii inspecţiilor generale şi

tematice şi inspectorii care vor efectua inspecţiile de dezvoltare profesională, cu celpuţin 20 de zile înainte de data stabilită pentru începerea inspecţiei.

b. În cazul în care inspecţia tematică sau inspecţia de specialitate se realizează în regim de urgenţă, ca urmare a unei reclamaţii sau în altă situaţie excepţională,decizia de numire a coordonatorilor inspecţiilor tematice sau a inspectorilor care vorefectua inspecţiile de specialitate pot fi luate în ziua lucrătoare anterioară celei de începere a inspecţiei. Situaţia excepţională trebuie justificată temeinic.

c. Fiecare coordonator al echipei de inspecţie (pentru inspecţia generală şi pentru ceatematică), respectiv fiecare inspector (pentru inspecţia de dezvoltare profesională) va întocmi planuri de inspecţie pentru inspecţiile coordonate, respectiv efectuate. Planul de inspecţie va cuprinde:c.1. Tipul inspecţiei.c.2. Coordonatorul şi membrii echipei de inspecţie (pentru inspecţia generală şi cea tematică), respectiv, inspectorul care va realiza inspecţia de dezvoltare profesională. c.3. Obiectivele inspecţiei.c.4. Lista documentelor solicitate.c.5. Lista activităţilor care vor fi observate.c.6. Grupurile ţintă consultate (elevi, părinţi, reprezentanţi ai comunităţii locale etc.) .

c.7. Instrumentele utilizate – ghiduri / fişe de analiză a documentelor, ghiduri / fişe de observare, ghiduri / fişe de interviu, chestionare.c.8. Indicatorii de realizare (număr, procent de cadre didactice inspectate, părinţi chestionaţi etc.).c.9. Termene de realizare şi raportarec.10. Perioada de inspecţie şi planificarea orientativă a activităţilor (de pre-inspecţie, inspecţie şi post-inspecţie)

d. Planul de inspecţie va fi avizat de către inspectorul general şi va fi comunicat, de către coordonatorul echipei de inspectori unităţii şcolare şi autorităţilor administraţieipublice locale, cu cel puţin 2 săptămâni înainte de perioada planificată pentru inspecţie, cu excepţia situaţiilor prevăzute la paragraful 4.3. / b., când decizia poate fi comunicată şcolii la data începerii inspecţiei.

e. Ceilalţi inspectori sau metodişti vor fi numiţi în echipa de inspecţie prin decizia inspectorului general, cu cel puţin 10 zile înainte de data începerii inspecţiei.

4.7. Activitatea de pre-inspecţie desfăşurată, după caz, de echipa de inspecţie sau de inspector, constă în următoarele categorii de activităţi:a. Inspectorul coordonator furnizează unităţii şcolare lista cu numele membrilor echipei,

durata prezenţei lor în şcoală, disciplinele şi aspectele ce vor fi inspectate, precum şieşantioanele reprezentative pentru aplicarea chestionarelor grupurilor de interese şicolectarea datelor. Dacă apar schimbări în componenţa echipei de inspectori, unitatea şcolară trebuie informată fără întârziere.

b. În cazuri temeinic justificate, unitatea şcolară va putea solicita, o singură dată,inspectorului general, schimbarea perioadei de inspecţie sau datele / orele de desfăşurare a unor activităţi specifice (din activitatea de pre-inspecţie, de inspecţie şide post-inspecţie). În cuprinsul solicitării, unitatea şcolară va propune perioade / datenoi pentru desfăşurarea activităţilor respective. Planul modificat de inspecţie devine efectiv în momentul aprobării lui de către inspectorul general.

c. Inspectorul coordonator sau, după caz, inspectorul, solicită conducătorului unităţiişcolare inspectate documentele necesare pregătirii activităţii de inspecţie, cu cel puţin 7 zile înainte de începerea inspecţiei.

d. Directorul unităţii şcolare trimite documentele solicitate, prin mijloacele convenite(clasice sau electronice) cu cel puţin 3 zile înainte de începerea inspecţiei.

4.8. Planificarea individuală a inspecţiei şi activitatea de pre-inspecţie se desfăşoară în conformitate cu metodologiile specifice, pentru fiecare tip de inspecţie.

5. DESFĂŞURAREA INSPECŢIEI

5.1. Inspecţia generală se va fi deschisă de către coordonatorul echipei de inspectori, numit conform planului unic de inspecţie la nivelul inspectoratului şcolar judeţean. Coordonatorul anunţă consiliului profesoral domeniile şi activităţile care vor fi inspectate de către membrii echipei de inspectori.

5.2. Inspectorul coordonator are următoarele atribuţii principale:a. supraveghează şi monitorizează derularea inspecţiei generale;b. reprezintă inspectoratul şcolar şi echipa de inspectori în relaţiile cu unitatea

inspectată;c. analizează şi soluţionează, împreună cu directorul unităţii inspectate, orice

d. neconcordanţă sau problemă ivită în legătură cu organizarea şi desfăşurare inspecţiei;

e. organizează şi conduce întâlnirile cu reprezentanţii părinţilor, ai elevilor, cu personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic şi cu reprezentanţii comunităţiilocale;

f. coordonează colectarea documentelor şi formularelor întocmite de membrii echipei sau de personalul unităţii inspectate;

g. coordonează elaborarea, aplicarea, colectarea şi prelucrarea chestionarelor pentruelevi, părinţi şi cadrele didactice, privind activitatea şcolară şi extraşcolară a unităţii inspectate;

h. organizează întâlniri de lucru cu membrii echipei de inspectori, în scopul emiterii dejudecăţi comune;

i. stabileşte datele la care se desfăşoară întâlnirile pentru prezentarea rapoartelor verbale de inspecţie pe discipline (catedre / comisii) şi pe aspecte (consiliul de administraţie al şcolii;

j. derulează activităţile care îi revin în sarcină, în conformitate cu responsabilităţile specifice stabilite pentru fiecare membru al echipei şi întocmeşte documentaţianecesară;

k. pe baza documentelor, formularelor şi analizelor realizate de membrii echipei, pe care le centralizează şi le coroborează, elaborează raportul inspecţiei generale şisinteza raportului de inspecţie generală.

5.3. Inspecţia generală se va desfăşura după programul stabilit, de comun acord, cu conducerea unităţii şcolare. În cadrul inspecţiei generale, pot fi realizate următoarele activităţi:a. observarea activităţilor desfăşurate la clasă, prin asistenţă la lecţii, şi a spaţiilor

şcolare şi auxiliare;b. discuţii cu directorul / directorii şcolii, cu membrii Consiliului de Administraţie, ai

Consiliului Profesoral şi ai Comisiei de Evaluare şi Asigurare a Calităţii;c. discuţii cu cadrele didactice, cadrele didactice auxiliare şi cu personalul nedidactic;d. întâlniri, inclusiv informale, cu reprezentanţii părinţilor şi ai elevilor;e. întâlniri cu reprezentanţi ai autorităţii administraţiei publice locale şi cu alţi

reprezentanţi ai comunităţii locale;f. aplicarea de chestionare;g. analiza documentelor;

5.4. Observarea activităţilor desfăşurate Ia clasă şi a facilităţilor oferite de şcoală va constitui în cel puţin 50% din timpul dedicat inspecţiei şi va urmări, cu precădere, următoarele aspecte:a. relaţia profesor-elev şi aplicarea sistematică a metodologiilor didactice centrate pe

elevi şi pe grupul de elevi;b. utilizarea achiziţiilor anterioare de învăţare ale elevilor;c. concordanţa dintre metodologia folosită şi caracteristicile grupurilor de elevi;d. individualizarea sarcinilor şi a situaţiilor de învăţare în funcţie de nevoile identificate;e. caracterul transdisciplinar – legături cu alte arii curriculare şi cu alte discipline de

studiu;f. modul de selecţie şi utilizare a auxiliarelor curriculare în funcţie de specificul unităţii

şcolare şi de achiziţiile anterioare de învăţare ale educabililor;g. dezvoltarea capacităţii elevilor de a învăţa din experienţă şi din practică;

h. modul de răspund la cererile elevilor sau ale părinţilor privind acordarea de sprijin individual în învăţare;

i. includerea, dacă este cazul, în cadrul activităţilor de predare a elementelor specificeale minorităţilor etnice, religioase sau de altă natură existente în unitatea şcolară;

j. metodologia de evaluare formativă şi sumativă a rezultatelor învăţării;k. respectarea recomandărilor de igienă şcolară privind echilibrul între activitatea

şcolară a elevului şi celelalte tipuri de activităţi specifice vârstei (inclusiv în privinţatemelor pentru acasă);

l. respectarea drepturilor şi îndatoririlor cadrelor didactice şi ale elevilor în cadrulproceselor de predare, învăţare şi evaluare;

m. folosirea stimulentelor pozitive (lauda, încurajarea etc.);n. utilizarea autoevaluării şi inter-evaluării elevilor în activităţile de învăţare;o. prezentarea produselor activităţii elevilor în sălile de clasă şi în celelalte spaţii ale

şcolii;p. caracterul obiectiv al evaluării formative şi sumative;q. orientarea evaluării pe ţintele de atins şi nu pe greşeli şi nerealizări.

5.5. Analiza documentelor unităţii şcolare va viza utilitatea şi eficienţa aplicării lor şi se va referi, cu precădere, la următoarele aspecte:a. rezultatele elevilor la activităţile curriculare şi extracurriculare;b. concordanţa rezultatelor învăţării obţinute la elevi cu cele prognozate;c. modul de documentare a progresul elevilor;d. proiectarea şi planificarea activităţilor cu elevii – curriculare şi extracurriculare;e. concordanţa dintre curriculum şi proiectarea didactică;f. concordanţa dintre proiectarea didactică şi nevoile identificate ale elevilor şi cu

achiziţiile de învăţare anterioareg. respectarea legislaţiei în vigoare în privinţa documentelor şi evidenţelor obligatorii,

mai ale în privinţa actelor de studii;h. progresul privind reducerea abandonului şcolar, retenţia şi continuarea studiilor sau,

după caz, încadrarea în muncă a absolvenţilor;i. progresul raportat la Sistemul Naţional de Indicatori privind Educaţia (SNIE), privind

rezultatele şcolare corespunzătoare tipului de unitate şcolară şi categoriei de risc.

5.6. Vor fi analizate, în mod obligatoriu, următoarele documente (în totalitate sau pe bază de eşantion):a. raportul anual de evaluare internă a calităţii (RAEI);b. rezultatele evaluărilor externe şi inspecţiilor din ultimii trei ani;c. proiectul de dezvoltare instituţională / planul de acţiune al şcolii, împreună cu

planurile operaţionale / de implementare pe anul în curs;d. documentele consiliului de administraţie;e. planul managerial;f. documentele care să ateste controlul şi îndrumarea pedagogică din partea

conducerii şcolii (planul de asistenţe la ore, fişele de asistenţă la ore etc.);g. portofoliile catedrelor/comisiilor metodice;h. portofoliile cadrelor didactice – inclusiv rezultatele evaluărilor;i. participarea cadrelor didactice la programe şi activităţi de dezvoltare profesională;j. raportul de analiză al activităţii din anul şcolar / semestrul precedent;k. organigrama şcolii;l. raportările statistice obligatorii (SC);

m. documente referitoare la rezultatele unităţi şcolare în raport cu sistemul naţional deindicatori privind educaţia (SNIE);

n. orarul şcolii / schemele orare ale claselor;o. programele activităţilor extracurriculare;p. instrumente de monitorizare şi evaluare internă specifice şcolii;q. documente privind progresul în dotarea cu echipamente, materiale, manuale,

auxiliarele curriculare, biblioteca / CDI;r. dotarea cu documentele şi tipizatele prevăzute de lege (cataloage, registre matricole,

documente şi înscrisuri ale diferitelor structuri manageriale, secretariat, comisii(protecţia muncii, PSI) etc.;

s. alte documente care atestă activităţi specifice unităţii şcolare ce conduc la plus-valoare în educaţie (proiecte/programe europene, naţionale, judeţene şi locale);

5.7. În funcţie de nevoi, mai ales dacă se constată inexistenţa unor documente obligatorii sau inadecvarea lor, echipa de inspecţie poate solicita, în completare, şi alte documente.

5.8. Discuţiile cu persoanele şi reprezentanţii structurilor / grupurilor menţionate la art. 5.3., punctele b-e, precum şi chestionarele aplicate se vor referi la unul sau mai multe din aspectele menţionate mai sus, abordând, în plus, şi următoarele aspecte:a. nivelul de satisfacţie a elevilor, părinţilor, cadrelor didactice, reprezentanţilor

autorităţii administraţiei publice locale şi a celorlalţi factori interesaţi în privinţaserviciilor educaţionale oferite de şcoală;

b. modul de reprezentare a nevoilor şi intereselor comunitare în oferta educaţională a şcolii;

c. nivelul de cunoaştere a activităţii şcolii şi, mai ales, a modului de evaluare arezultatelor învăţării;

d. modul de comunicare a rezultatelor şcolare, inclusiv la evaluările de parcurs, către elevi, părinţi şi alte părţi interesate;

e. direcţii de dezvoltare şi modalităţi posibile de creştere a calităţii serviciilor educaţionale;

f. existenţa unor conflicte la nivelul comunităţii, care ar putea fi rezolvate prin implicarea inspectoratului şcolar;

g. aspecte ale culturii organizaţionale care afectează, pozitiv sau negativ, eficacitateaeducaţională şi progresul în rezultatele obţinute de către elevi;

5.9. Se va garanta (şi coordonatorul echipei de inspectori va răspunde de aceasta) confidenţialitatea celor relatate în cadrul întâlnirilor şi discuţiilor avute. Dacă va fi posibil, va fi creat un spaţiu de comunicare electronică (de tip „Forum”) în care grupurile de interes pentru inspecţie să poată comunica, în mod direct, cu echipa de inspectori.

5.10. În timpul desfăşurării inspecţiei, pentru a-şi împărtăşi informaţiile culese, pentru a evita suprapunerile şi apariţia unor aspecte neevaluate şi pentru a ajunge la concluzii şi aprecieri comune, membrii echipei de inspectori comunică în mod sistematic – fie clasic, prin întâlniri / şedinţe periodice, fie utilizând mijloace electronice de comunicare.

5.11. Inspecţiile tematice se vor realiza în conformitate cu tematica stabilită de conducerea inspectoratului, pentru inspectarea unor aspecte reieşite din studiile de diagnoză, sau vor fi iniţiate pentru a evalua aspecte sau pentru a rezolva probleme punctuale care apar pe parcursul unui an şcolar.

5.12. Inspecţiile tematice pot cuprinde toate unităţile şcolare din judeţ sau grupuri de unităţi şcolare stabilite pe baza unor criterii stabilite de conducerea inspectoratului şcolar şi făcute publice.

5.13 Atribuţiile inspectorului coordonator, tipurile de activităţi desfăşurate, aspectele urmărite prin observare, documentele consultate, chestionarele aplicate, persoanele / grupurile cu care se poartă discuţii şi eşantionul de date necesar realizării unor concluzii, vor fi selecţionate din cele menţionate mai sus (pentru inspecţia generală) şi vor fi stabilite în funcţie de nevoi.

5.14. Inspecţiile de dezvoltare profesională, cu sub-tipurile menţionate la art. 1.11 (inspecţia specială, inspecţia de inserţie profesională şi inspecţia de specialitate), se vor realiza în conformitate cu tematica stabilită de conducerea inspectoratului, vor urmări aceleaşi aspecte şi obiective ale inspecţiei

5.15. Tipurile de activităţi desfăşurate, aspectele urmărite prin observare, documentele consultate, chestionarele aplicate, persoanele / grupurile cu care se poartă discuţii şi eşantionul de date necesar realizării unor concluzii, vor fi selecţionate din cele menţionate mai sus (pentru inspecţia generală), dar cu aplicare la nivelul cadrului didactic individual inspectat.

5.16. Cele trei subtipuri de inspecţie de dezvoltare profesională vor fi finalizate, în mod obligatoriu, prin rapoarte şi recomandări de dezvoltare profesională care vor deveni parte integrantă a portofoliului cadrului didactic inspectat. Aceste rapoarte şi recomandări vor fi prezentate, de cadrul didactic respectiv, la toate inspecţiile ulterioare.

5.17. În vederea elaborării unor concluzii şi luării unor decizii bazate de evidenţe, fiecare inspecţie îşi va dimensiona activităţile astfel încât să cuprindă următoarele eşantioane necesare de date.

5.18. Pentru inspecţia generală, eşantionul minim de date obţinute prin analiza documentelor, observare, chestionare şi / sau intervievare, se vor referi la:a. cel puţin 40% din activităţile educaţionale derulate în perioada de inspecţie;b. cel puţin 5% din activităţile extracurriculare derulate în perioada de inspecţie;c. reprezentanţii familiilor a cel puţin 5% sau 10% din numărul elevilor (dacă şcoala are

peste 1000 de elevi înscrişi, respectiv până la 1000 de elevi înscrişi), din care,obligatoriu, toţi membrii Consiliului Consultativ al Părinţilor de la nivelul unităţiişcolare;

d. cel puţin 5% sau 10% din numărul elevilor (dacă şcoala are peste 1000 de elevi înscrişi, respectiv până la 1000 de elevi înscrişi), din care, obligatoriu, toţi membrii Consiliului Consultativ al Elevilor de la nivelul unităţii şcolare;

e. toate cadrele didactice din şcoală şi cel puţin 50% din numărul total al personaluluididactic auxiliar şi nedidactic.

5.19. Pentru inspecţia tematică, eşantionul minim de date obţinute prin analizadocumentelor, observare, chestionare şi / sau intervievare, se vor referi la:a. toate activităţile educaţionale sau extracurriculare sau care fac obiectul inspecţiei

tematice derulate în perioada de inspecţie;

b. reprezentanţii familiilor a cel puţin 5% din numărul elevilor şi, obligatoriu, toţi membriiConsiliului Consultativ de la nivelul unităţii şcolare;

c. cel puţin 5% din numărul elevilor şi, obligatoriu, membrii Consiliului Consultativ al elevilor din unitatea şcolară;

d. toate cadrele didactice şi din personalul nedidactic şi auxiliar care participă la activităţile care fac obiectul inspecţiei tematice.

5.20. Pentru inspecţia de dezvoltare profesională, eşantionul minim de date obţinute prin analiza documentelor, observare, chestionare şi / sau intervievare, referitoare la:a. toate activităţile educaţionale şi extracurriculare, derulate de cadrul perioadei de

inspecţie;b. reprezentanţii familiilor a cel puţin 5% din numărul elevilor care participă la activităţile

inspectate;c. toţi elevii care participă la activităţile inspectate.

5.21. Datele colectate în timpul inspecţiei vor fi tratate, după caz, în funcţie de prevederile legii, ca date de interes public sau date cu caracter personal. Inspectoratele şcolare se înregistrează la Autoritatea Naţionala de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal ca operatori de date cu caracter personal şi vor întreprinde demersuri pentru înregistrarea şcolilor din subordine.

6. ACTIVITATEA DE POSTINSPECTIE. URMĂRILE INSPECŢIEI

6.1. Principalele documente întocmite în urma derulării activităţilor de inspecţie sunt rapoartele – care pot fi rapoarte verbale şi rapoarte scrise.

6.2. Rapoartele verbale, care sintetizează rezultatele şi concluziile preliminare ale inspecţiei, sunt prezentate de către inspectorul coordonator, în şedinţă comună, după cel mult 5 zile de la încheierea perioadei de inspecţie. La şedinţa comună participă membrii echipei de inspectori, directorii, şefii de catedră / de comisie metodică, membrii consiliului de administraţie, cadrele didactice inspectate şi reprezentanţii elevilor şi ai părinţilor. Rapoartele verbale prezintă, în mod concis, punctele tari ale unităţii şcolare şi aspectele care trebuie ameliorate.

6.3. Rapoartele scrise sunt rapoartele individuale (ale membrilor echipei de inspectori, inclusiv al inspectorului coordonator, respectiv al inspectorului – în cazul inspecţiei de dezvoltare profesională) şi raportul general de inspecţie (întocmit de către inspectorul coordonator al echipei de inspecţie şi care sintetizează rapoartele individuale ale membrilor echipei). Raportul general de inspecţie se întocmeşte pentru inspecţia generală şi pentru cea tematică.

6.4. Raportul general de inspecţie sau, în cazul inspecţiei de dezvoltare profesională, raportul individual de inspecţie reprezintă documentul public oficial referitor la rezultatele inspecţiei şi se înregistrează atât la unitatea şcolară inspectată cât şi la inspectoratul şcolar şi se publică, după aprobarea lui de către inspectorul general, pe website-ul inspectoratului şcolar. Pe cale de consecinţă, în raportul general de inspecţie (sau, după caz, raportul individual de inspecţie în cazul inspecţiei de dezvoltare profesională) sunt cuprinse numai informaţii de interes public.

6.5. Raportul general de inspecţie trebuie să descrie, în mod obligatoriu:

obiectivele inspecţiei;a. aspectele vizate şi repartizarea lor în cadrul echipei de inspecţie.b. descrierea pe scurt a contextului în care funcţionează unitatea şcolară (demografic,

geografic, economic, social, cultural etc.);c. datele generale statistice privind unitatea şcolară – inclusiv indicatorii relevanţi din

SNIE;d. activităţile desfăşurate pe parcursul inspecţiei;e. constatările rezultate din aplicarea instrumentelor de inspecţie şi din colectarea

eşantionului de date;f. concluziile inspecţiei - punctele tari şi aspecte care mai pot fi îmbunătăţite;g. recomandări.

6.6. Raportul individual de inspecţie pentru inspecţia generală şi pentru cea tematică trebuie să descrie, în mod obligatoriu:obiectivele inspecţiei;a. aspectele vizate în urma repartizării acestora în cadrul echipei de inspecţie;b. datele privind contextul şi datele statistice relevante pentru aspectele repartizate;c. activităţile desfăşurate pe parcursul inspecţiei;d. constatările rezultate din aplicarea instrumentelor de inspecţie şi din colectarea

eşantionului de date;e. concluziile inspecţiei - punctele tari şi aspecte care mai pot fi îmbunătăţite;f. recomandări.

6.7. Raportul individual de inspecţie pentru inspecţia de dezvoltare profesională trebuie să descrie, în mod obligatoriu:a. obiectivele inspecţiei;b. aspectele vizate - în funcţie de sub-tipul de inspecţie de dezvoltare profesională;c. datele privind contextul şi datele statistice relevante pentru cadrul didactic inspectat;d. activităţile desfăşurate pe parcursul inspecţiei;e. constatările rezultate din aplicarea instrumentelor de inspecţie şi din colectarea

eşantionului de date;f. concluziile inspecţiei - punctele tari şi aspecte care mai pot fi îmbunătăţite;g. recomandări – pentru cadrul didactic inspectat şi / sau pentru unitatea şcolară;h. decizie / notă / calificativ – dacă este cazul.

6.8. Rapoartele de inspecţie se arhivează în conformitate cu reglementările în vigoare. Toate rapoartele de inspecţie şi toate documentele suport vor avea si formă electronica (documente în format electronic, documente scanate etc.) si vor fi arhivate electronic în funcţie de nomenclatorul arhivistic aprobat.

6.9. Rapoartele generale de inspecţie şi, în cazul inspecţiilor de dezvoltare profesională, şi rapoartele individuale de inspecţie sunt utilizate pentru fundamentarea raportului de activitate al inspectoratului şcolar şi pentru documentarea sistemului de management al calităţii la nivelul inspectoratului şcolar.

6.10. După primirea raportului general de inspecţie, directorul unităţii şcolare va elabora, pe baza recomandărilor din raport, un plan de îmbunătăţire, pe care îl va înainta la inspectoratul şcolar, după avizarea acestuia de către Consiliul de Administraţie al unităţii şcolare, în termen de maxim 2 săptămâni de la înregistrarea raportului general de inspecţie la unitatea şcolară inspectată.

6.11. Planul de îmbunătăţire, avizat de către inspectorul coordonator, va fi publicat pe website-ul inspectoratului şcolar iar inspectorul coordonator va urmări aplicarea acestuia (realizarea obiectivelor şi respectarea termenelor stabilite).

6.12. Îndeplinirea obiectivelor din planul de îmbunătăţire va fi consemnată, de către inspectorul coordonator, într-un Addendum la Raportul general de inspecţie iniţial. Acesta, astfel completat, va fi republicat pe website-ul inspectoratului şcolar. Data publicării raportului general de inspecţie, completat cu Addendum, va fi considerată data oficială de încheiere a inspecţiei (generale sau tematice) pentru unitatea şcolară respectivă.

6.13. În cazul inspecţiei de dezvoltare profesională, cadrul didactic inspectat va elabora, pe baza recomandărilor din raport, un plan de îmbunătăţire, pe care îl va înainta la inspectoratul şcolar, după avizarea acestuia de către directorul unităţii şcolare, în termen de maxim 2 săptămâni de la înregistrarea raportului individual de inspecţie la unitatea şcolară inspectată. În cazul în care raportul individual de inspecţie conţine recomandări pentru unitatea şcolară, planul de îmbunătăţire cuprinde o secţiune corespunzătoare.

6.14. Planul de îmbunătăţire, avizat de către inspectorul coordonator, va fi publicat pe website-ul inspectoratului şcolar iar inspectorul care a realizat inspecţia de dezvoltare profesională, va urmări aplicarea acestuia (realizarea obiectivelor şi respectarea termenelor stabilite).

6.15. Îndeplinirea obiectivelor din planul de îmbunătăţire va fi consemnată, de către inspectorul care a realizat inspecţia de dezvoltare profesională, într-un Addendum la Raportul individual de inspecţie iniţial. Acesta, astfel completat, va fi republicat pe website-ul inspectoratului şcolar. Data publicării raportului individual de inspecţie, completat cu Addendum, va fi considerată data oficială de încheiere a inspecţiei de dezvoltare profesională pentru cadrul didactic respectiv.

6.16. Unităţile şcolare, respectiv cadrele didactice ale căror performanţe (generale sau într-un anumit domeniu) sunt considerate la nivel de excelenţă vor fi recompensate şi premiate pe baza criteriilor şi a metodologiilor existente la nivel naţional sau pe baza criteriilor şi a metodologiilor proprii. Totodată, performanţele de excelenţă vor fi popularizate, inclusiv prin publicitate în mass-media, şi menţionate în culegerile şi nomenclatoarele de „bune practici” existente la nivel judeţean.

7. CONTESTAREA REZULTATELOR INSPECŢIEI ŞI REZOLVAREA CONTESTAŢIILOR

7.1. Unităţile şcolare (prin reprezentantul legal) sau persoanele inspectate nemulţumite de modul de desfăşurare sau de rezultatele inspecţiei pot face contestaţie, în termen de maximul 5 zile lucrătoare de la înregistrarea raportului de inspecţie la unitatea şcolară.

7.2. Contestaţia se adresează inspectorului şcolar general. Acesta numeşte o comisie de rezolvare a contestaţiei din care nu va face parte nici un membru al echipei de inspectori, respectiv inspectorul al cărui raport este contestat. Comisia va cuprinde un

număr de minim 3 membri şi se va avea în vedere specialitatea sau aspectul la care seface referire în contestaţie.

7.3. În urma analizării situaţiei, comisia de rezolvare a contestaţiei va decide dacă va avea loc sau nu o vizită în unitatea şcolară respectivă. În cazul în care comisia decide necesitatea unei vizite în unitatea şcolară, aceasta poate cuprinde toate categoriile de activităţi de inspecţie (în mod obligatoriu activitatea contestată) - analiza documentelor, observarea activităţilor, interviuri cu / aplicarea de chestionare persoanelor relevante etc.

7.4. În urma analizării datelor disponibile, comisia de rezolvare a contestaţiei propune inspectorului şcolar general o soluţie. Pe această bază, inspectorul general elaborează o decizie de:a. respingere a contestaţiei, ca nefondată.b. aprobare a contestaţiei şi de modificare, de către inspectorul vizat, a raportului de

inspecţie. În acest caz, raportul modificat este republicat, cu menţionarea explicită amodificărilor rezultate din aprobarea contestaţiei;

c. aprobare a contestaţiei şi de refacere a inspecţiei – cu elaborarea şi publicarea unui nou raport de inspecţie;

7.5. Dacă contestatarul este nemulţumit de activitatea comisiei de rezolvare a contestaţie şi de decizia subsecventă a inspectorului general, se poate adresa instanţei competente de contencios administrativ.

7.6. În condiţiile existenţei unei contestaţii, termenele prevăzute la art. 6.10 seprelungesc cu perioada de rezolvare a contestaţiei.

8. ASIGURAREA CALITĂŢII INSPECŢIEI ŞCOLARE

8.1. Sistemul de management al calităţii de la nivelul inspectoratului şcolar respectă principiile şi etapele asigurării şi îmbunătăţirii calităţii, aşa cum sunt aplicate în standardele naţionale şi internaţionale şi corelate cu obiectivele inspecţiei.

8.2. Managementul calităţii inspecţiei şcolare este parte componentă a managementului calităţii in cadrul ISJ şi constă în crearea unor sisteme şi proceduri prin care calitatea inspecţiei este asigurată, monitorizată, evaluată şi îmbunătăţită permanent. Aceste proceduri se referă la:a. proiectarea / planificarea activităţii de inspecţie şcolară (v. cap. 4 al acestui

Regulament);b. implementarea activităţilor de inspecţie proiectate / planificate (derularea lor efectivă

- v. Cap. 5 din prezentul regulament);c. evaluarea activităţii unităţilor şcolare / persoanelor inspectate în funcţie de

obiectivele şi tipurile de inspecţie (v. Cap. 5 şi 6 din prezentul regulament)d. valorificarea activităţilor de inspecţie prin acţiuni de îmbunătăţire a calităţii (inclusiv

corective şi preventive), atât la nivelul unităţilor şcolare / persoanelor inspectate cât şi al activităţii inspectoratului şcolar, ca instituţie, şi al activităţii fiecărui inspector

8.3. Valorificarea rezultatelor inspecţiilor prin acţiuni de îmbunătăţire (corective şi preventive) cuprinde:a. planificarea, realizarea şi evaluarea activităţii de monitorizare a implementării

planurilor de îmbunătăţire (menţionate, mai sus, la art. 6.10 – 6,15);

b. fundamentarea planului anual de inspecţie al inspectoratului şcolar şi a planurilor de inspecţie, pentru toate tipurile de inspecţie, pe rezultatele inspecţiilor din anul / anii anteriori;

c. monitorizarea programelor şi activităţilor de îmbunătăţire a calităţii de la nivelul instituţiilor de învăţământ şi a concordanţei acestora cu rezultatele rapoartelor anualede evaluare internă, cu rapoartele de inspecţie şi cu rapoartele de evaluare externărealizate de către ARACIP;

d. utilizarea rezultatelor inspecţiilor din anul / anii anteriori pentru fundamentarea programelor de dezvoltare instituţională şi de dezvoltare profesională de la nivelul inspectoratului şcolar.

8.4. Managementul calităţii în cadrul ISJ pune accent pe autoevaluare, ca element reglator al propriei activităţi şi consideră evaluarea externă (realizată de Minister sau de alte instituţii) ca un element de calibrare a autoevaluării în raport cu situaţia reală. În acest scop, Comisia de Evaluare şi Asigurare a Calităţii din Inspectoratul Şcolar (CEAC- IS) realizează, în fiecare an, un raport anual de evaluare internă a calităţii.

8.5. CEAC-IS reprezintă structura instituţională care asigură, la nivelul inspectoratuluişcolar:a. implementarea legislaţiei şi a politicilor naţionale privind calitatea educaţiei la nivel

judeţean şi în cadrul inspectoratului şcolar;b. legătura instituţională cu ARACIP - instituţia răspunzătoare cu dezvoltarea,

implementarea, evaluarea şi revizuirea sistemului naţional de management al calităţii educaţiei;

c. monitorizarea calităţii (asigurare şi îmbunătăţire) la nivelul inspectoratului şcolar şi al tuturor unităţilor de învăţământ şi instituţiilor subordonate;

d. realizarea raportului anual de evaluare internă a calităţii educaţiei de la nivelul inspectoratului şcolar.

8.6. Structura CEAC-IS este următoarea:a. Coordonator: inspectorul general sau unul dintre inspectorii generali adjuncţi.b. Membri: 1-3 inspectori, aleşi prin vot secret de consiliul de administraţie al

inspectoratului şcolar; un reprezentant al sindicatului reprezentativ la nivel judeţean, desemnat de acesta; un reprezentant al asociaţiei reprezentative a părinţilor de la nivel judeţean, desemnat de aceasta, un reprezentant al consiliului consultativ al elevilor de la nivel judeţean, desemnat de acesta; un reprezentant al consiliului judeţean, desemnat de către acesta; un reprezentant al structurii reprezentative a directorilor de şcoală de la nivel judeţean, desemnat de aceasta; un reprezentant al minorităţilor naţionale.

8.7. CEAC-IS funcţionează pe baza unui regulament aprobat de către consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar.

8.8. Managementul calităţii la nivelul inspectoratului şcolar se bazează pe evidenţe. Evidenţele considerate sunt:a. reglementări legale;b. politici naţionale în domeniul educaţiei, al protecţiei copilului şi de tineret;c. planuri, proceduri, rapoarte de inspecţie;d. date statistice referitoare la indicatorii şi standardele de calitate (standardele şi

standarde de referinţă);

e. date statistice referitoare la indicatorii din cadrul SNIE şi la alţi indicatori naţionali şi europeni;

f. rezultatele sondajelor de opinie, articole şi reportaje din mass-media;g. reclamaţii, sesizări, propuneri adresate inspectoratului şcolar şi rezoluţiile privind

rezolvarea acestora (inclusiv acţiuni în instanţă în care una din părţi este inspectoratul şcolar şi / sau o instituţie din subordine;

h. proiecte, parteneriate şi afilieri naţionale şi internaţionale.

8.9. Indicatorii de calitate de la nivelul planificării activităţilor de inspecţie sunt:a. adecvarea documentelor de planificare la funcţiile şi obiectivele inspecţiei stabilite

prin prezentul regulament;b. adecvarea documentelor de planificare la politicile şi strategiile naţionale din

domeniul educaţiei;c. corelaţia dintre obiectivele din planurile individuale de inspecţie şi obiectivele

planului de inspecţie stabilit la nivelul inspectoratului şcolar;d. adecvarea resurselor alocate pentru realizarea inspecţiei (financiare, umane,

informaţionale etc.) cu resursele necesare;e. creşterea nivelului de satisfacţie a beneficiarilor faţă de planificarea activităţii

educaţionale, în general, şi faţă de planificarea activităţii de inspecţie, în special.

8.10. Indicatorii de calitate de la nivelul realizării activităţilor de inspecţie sunt:a. realizarea activităţilor planificate;b. respectarea termenelor planificate;c. utilizarea resurselor alocate;d. creşterea nivelului de satisfacţie a beneficiarilor faţă de activitatea educaţională, în

general, şi faţă de activitatea de inspecţie, în special.

8.11. Indicatorii de calitate de la nivelul evaluării activităţilor de inspecţie sunt:a. obţinerea rezultatelor stabilite (rapoarte de inspecţie); b. atingerea indicatorilor de output şi de rezultat stabiliţi;. c. încadrarea în bugetul aprobat;.d. folosirea eficientă a resurselor alocate;e. creşterea nivelului de satisfacţie a beneficiarilor faţă de modul de evaluare a

activităţii educaţionale, în general, şi faţă de modul de evaluare a activităţii deinspecţie, în special.

8.12. Indicatorii de calitate de la nivelul valorificării activităţilor de inspecţie sunt:a. eficacitatea intervenţiilor de remediere a problemelor apărute pe parcursul

implementării activităţilor;b. revizuirea planificării activităţii, cu încadrarea în calendarul şi bugetul aprobate;c. identificarea operativă a situaţiilor în care este nevoie de intervenţia din parte altor

instituţii sau autorităţi ale statului şi notificarea acestora;d. creşterea nivelului de satisfacţie a beneficiarilor faţă de îmbunătăţirea calităţii

activităţii educaţionale, în general, şi faţă de îmbunătăţirea calităţii activităţii de inspecţie, în special.

8.13. Inspectoratul şcolar publică anual Raportul anual de evaluare internă a calităţii, în cursul lunii noiembrie, pentru anul şcolar încheiat la 31 august, acelaşi an.