Reforma religioasă si consecinţele sale

Clasa a VI-a

Fişă de lucru 1Martin Luther

Martin Luther era un om cucernic. În mânăstire a urmat cu sfinţenie toate regulile vieţii monahale. A postit, a vegheat, s-a rugat, s-a spovedit şi s-a împărtăşit. Toate acestea nu i-au adus liniştea sufletului. După o lungă meditaţie asupra Sfintei Scripturi, el a formulat doctrina mântuirii prin credinţă, ideea fundamentală a tuturor bisericilor protestante. El considera că nu Biserica, ci numai contactul direct cu Dumnezeu şi lectura individuală a Bibliei asigură mântuirea. Scrierile lui Luther şi traducerea din latineşte a Bibliei s-au răspândit cu ajutorul tiparului în toată Germania. Chemat să dea socoteală în faţa înalţilor demnitari bisericeşti, Martin Luther a refuzat să-şi retracteze ideile. Prin urmare, a fost excomunicat în 1521.

Sarcini de lucru Care sunt ideile exprimate de Martin Luther? Ce se întâmplă cu acesta după formularea acestor idei?

Fişă de lucru 2

„Mai întâi, cererea smerită şi dorinţa noastră, precum şi voinţa şi părerea noastră e ca noi de aici înainte să avem dreptul şi puterea ca obştea întreagă să-şi aleagă ea însăşi preotul…

Ţăranii consimt să dea mai departe o dijmă dreaptă din grâne…Din aceasta să se dea preotului, pentru el şi pentru ai săi, întreţinerea cuviincioasă, iar ceea ce prisoseşte să se împartă între săracii lipsiţi care se găsesc în acel sat…Şi ceea ce rămâne să se păstreze pentru cazul că ar trebui să se purceadă în ajutorul ţării aflate în nevoie, ca astfel să nu trebuiască a pune nici o dare a ţării asupra săracilor…Până acum era obiceiul că erau ţinuţi drept şerbi. Ţăranii cer desfiinţarea şerbiei. Să se restituie obştii dreptul de a vâna şi pescui ce li s-a luat prin uzurpare. Să se restituie pădurile uzurpate de stăpâni, pentru ca oamenii obştilor să le poată folosi după nevoile lor.”

(Cererile ţăranilor răsculaţi, 1525)

Sarcini de lucru Care erau principalele cereri ale ţăranilor germani?

Fişă de lucru 3

1. Comparaţi catolicismul cu luteranismul şi găsiţi trei elemente comune şi câte trei difernţe esenţiale între cele două religii.

2. Stabiliţi relaţia corectă între următoarele personalităţi şi ţările în care au promovat Reforma.

Martin Luther Anglia Henric al VIII-lea Elveţia Ulrich Zwingli Germania

Fişă de lucru individual 4

1. Care au fost principalele cauze ale Reformei religioase?

2. Ce categorii sociale au aderat cele dintâi la ideile Reformei? De ce?

3. Din ce motiv a tradus Luther Biblia în limba germană?

4. Cum explicaţi răspândirea rapidă a ideilor Reformei în ţările din centrul, apusul şi nordul Europei?

Fişă de lucru individual 5

Definiţi termenii:

catehism doctrină secularizare contrareformă indulgenţă conciliu celibat Reformă

Fişă de lucru 6Masacrul din noaptea Sfântului Bartolomeu

văzut de un protestant

„Vreo 15 detaşamente…au fost repartizate în locuri diferite. La dangătul clopotelor, catolicii au dat semnalul masacrului. De la început, ducele de Guise, în fruntea halebardierelor săi, a invadat locuinţa amiralului (Coligny), unde se reuniseră mulţi gentilomi bravi…Halebardierii francezi, pe care regele îi trimisese la amiral, sub pretextul de a-l proteja, n-au opus nici o rezistenţă, ajutându-l mai degrabă pe ducele de Guise să-şi îndeplinească oribila misiune…

…Oricine avea un duşman putea să-l omoare, considerându-l hughenot…Pe străzi, o bandă venea în urma alteia fără încetare, mai ales în cartierul librarilor. Mai mulţi dintre aceştia au fost aruncaţi de pe acoperişul casei lor în focul unde ardeau cărţile…Femeile, cu copii lor, de care nu voiau să se despartă, erau târâte spre Sena, străpunse cu lovituri de spadă şi aruncate în fluviu, în număr atât de mare încât fluviul s-a colorat în roşu. Pe scurt, carnagiul s-a prelungit de duminică, 24 august, de la miezul nopţii, până a doua zi; peste zece mii de oameni, bărbaţi, femei, tineri, bătrâni, au fost masacraţi în 24 de ore.”

(Memoriile lui Luc Geizkofler, student german)

Sarcini de lucru Cum apreciază memorialistul protestant Noaptea Sfântului Bartolomeu?

Fişă de lucru 7Edictul de la Nantes (1598)

„3. Poruncim ca religia romano-catolică şi apostolică să fie repusă în drepturi în toate locurile din regatul nostru şi din ţările nouă supuse…

4.…Am poruncit şi poruncim ca toţi cei care împărtăşesc aşa-numita religie reformată să trăiască şi să locuiască în toate oraşele şi locurile din regatul nostru şi din ţinuturile nouă supuse, fără a fi prigoniţi şi asupriţi.

9. Îngăduim de asemenea tuturor care ţin de numita religie să continue a propovădui în toate oraşele şi locurile nouă supuse.

27. Hotărâm ca toţi cei care împărtăşesc sau vor împărtăşi aşa-numita religie reformată să aibă dreptul de a ocupa şi exercita orice fel de funcţii publice – regale, senioriale sau orăşeneşti – în regatul nostru.”

Sarcini de lucru Ce au obţinut hughenoţii prin Edictul de la Nantes? Care este

semnificaţia acestui act?

Fişă de lucru individual 8

1. Corelaţi datele şi evenimentele de pe cele două coloane. Ce asocieri se pot stabili între ele?

1598 asasinarea lui Henric al IV-lea 1610 noaptea Sfântului Bartolomeu 1572 Edictul de la Nantes

2. În textul de mai jos s-au strecurat cinci greşeli. Care sunt acestea?

La jumătatea secolului al XVI-lea, în Franţa s-a răspândit luteranismul. Adepţii acestui curent au fost numiţi hughenoţi. Ei erau răspândiţi mai ales în regiunile nordice ale Franţei. În fruntea lor se aflau Bourbonii. Conducătorul acestei partide, Henric al IV-lea, rege al Navarrei, a trecut la catolicism pentru a moşteni tronul Franţei (1589). El a dat, în 1959, Edictul de la Nantes, prin care hughenoţii pierdeau drepturile obţinute anterior.