Reforma Protestantă, câteodată numită i ș Rev olu ia P rote stant ă ț , a f os t o mi care în ș secolul XVIde a reforma Biserica Romano-Catolică din Europa Occidentală. Reforma a fost începută de Martin ut!er,cu Cele "# de te$e despre practica indul%en elorț .a sfâr itul ș lunii Octom&rie'#'(, el le-a afi at p e u a Bi ser icii Ca ste lului din ș ș )itten&er%, folosită în mod o&i nui t ca afi ier pentru comunitatea uni*ersitară. +n ș ș oiem&rie , le-a trimis diferitelor autorită i ț reli%ioase ale timpului. Reforma s-a sfâr it în di*i$are, prin întemeierea unor noi institu ii. Cele ș ț mai importante p atru tradi ii care au i$*orât direct din reforma sunt ț trad i ia luterană ț , cea reformatăcal*inistă pre$&iteriană, ceaana&aptistă i cea ș an%licană . radi ii protestante ț ulterioare î i au de o &icei rădăcinile în aceste patru coli ini iale ale Reformei. +n p lus, R eforma ș ș ț /rotestantă a dus la o Reformă Catolică sau Contrareformăîn sânul Bisericii Catolice , printr-o *ari etate de noi mi cări spi ritua le, reforme ale comu nită ilo r reli%i oase, înfiin area de semi narii, ș ț ț clarificarea teolo%iei catolice, ca i sc!im& ări structu rale în institu ia Bisericii. ș ț /rotestantismul nutre te no&ila aspira ie de a re*eni la formele primare ale ș ț cre tini smului ș . /rincipiil e fundamentale a le protestantismului îl deose&esc atât de catolicism cât i de ș Biserica Ortodo0ă./rotestan ii de toate cate%oriil e, luterani, $1in%li eni i cal*ini sau reforma i se ț ș ț deose&esc de cele doua Bise rici, în în*ă ătura lor despre !ar, mântuire, Biserică, sfin enie, ț ț numărul i *aloarea a inelor . +n în* ă ătura luteran ă despre mâ ntuirea omului numai prin ș ț credin ă, stă în le %ătura ci concep ia lor despre coruperea totală a c!ipului i asem ănării o mului ț ț ș cu 2umne$eu , prin căderea p rotopărin ilorț 3dami ș E*aînpăcatul ori%inar, încât omul este incapa&il de *reun efort personal în actul mântuirii , adică să facă ce*a &un de la sine i ca atare ș faptele &une ale omului nu pot a*ea în actul mântuirii nici un rol. Referitor la predestinare, luteranii s us in că 2umne$eu tie totul mai dinainte i rânduie te totul mai ț ș ș ș dinainte. +n î n*ă ătura desp re Biserică , ei preferă co ncep ia despre Biserica in *i$i&ilă, nu ț ț admit infaili&ilitatea&isericii ca depo$itară a carismei ade *ărului i nici infaili&ilita tea sino adelor ș ecumenice. u admit ierar!ia &isericească !arică, sta&ilită canonic pe temeiul succesiuni apostolice ci preo ia uni*ersală. Rena terea moral ă a omului se face în l e%ătură d irectă cu ț ș 4ristos, fără mi5locirea ierar!iei !arice. +n ortodo0iea răsăriteanăi ș romano-catolicism,însă, acestea se face prin mi5locirea ierar!iei !arice. Prezentare Reforma a fost o mi care de reno* are a reli%ie i su& triplă ipos ta$ă ce implică or% ani$area ș &isericii, credin a i ritualul, fiind un fenomen comple0, cu caracter reli%ios, social-poli tic i ț ș ș ideolo%i c. 6cindarea &isericii catolice a dus astfel la apari ia unor noi culte cre tine în Europa. ț ș Mi cările de reforma a u fost rec urente în e*ul medi u. Cau$a fundamental ă a fos t distan a dintre ș ț func ionarea &isericii i idealul cristic. Modalită ile de reac ie ale &isericii au fost cooptarea i ț ș ț ț ș represiunea. 2e-a lun%ul e *ului mediu a u fost numeroase mi cări eretice, precum cea ș a catarilorcare s us ineau di*initatea duală. ț 7an 4usi 8rancisc ș 9care?: au contestat do%ma i au ș fost 5udec a i drept eretici. 6fântul 8ranci sc a acc eptat să îi fie re scrisă re% ula i s-a putut retra% e ț ș în mănăstire. Mi care a a dus la apar i ia unor &iserici prote stante i reformate. Mi carea lut!eran ă a a*ut ș ț ș ș impact asupra c atolicismulu i, ceea ce a dus la reforma catolică i la reor%ani $area &isericii ș catolice - ;in capite et in membris", ce a fost cerută de mul i repre$ entan i în secolele anterioare. ț ț Mi carea d e co ntrareformă a mi$ at pe lupta împotri*a protestan ilor, pentru a op ri noile culte i a ș ț ș readuce la catolicism teritoriil e influe n ate de mi cările reformiste. ț ș Cauze Cauze religioase i culturale ș 9modificare< modificare sursă: Europa me die*ală era pred ominată de ră$&oaie, fo amete i epide mii, moartea fiind o pre$en a ș ț o&sesi*ă. +n secolul al XIV-lea, în urma Marii Ciume i de*astatorului ră$&oiu de un *eac, ș temele maca&re dominau arta medie*ală, ca "Dansul Macabru;. /re$en a mor ii în *i aa ț ț ț cotidiană ducea la accentuarea pesimismului sau la o *ia ă pasională, după Boc cacio în ț pream&ulul 2ecameronului. /e plan reli%ios, teama de moarte ducea la cre terea pietă ii i ș ț ș
