andrei otetea, renasterea si reforma

Download Andrei Otetea, Renasterea Si Reforma

If you can't read please download the document

Post on 21-Jul-2016

342 views

Category:

Documents

34 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Andrei Otetea, Renasterea Si Reforma

TRANSCRIPT

  • ECRIITORII ROMANICONTEMPOR ANI

    4NDREI OTETEA

    RENASTEREASI REFORMA

    #UNDATIA- REGALA PENTRU ITERATURA $1 ARTAwww.digibuc.ro

  • RENASTEREA SI REFORMA

    www.digibuc.ro

  • S'Ail TRAS DIN ACEASTA CARTE,PE HARTIE VIDALON, DOUAZECISASE DE EXEMPLARE NEPUSE INCOMERT, NUMEROTATE DELA 1-26

    www.digibuc.ro

  • ANDREI QTETEAProfegor la Universitatea din la0

    PENASTEPEASI PEFORMA

    BUCURB$TIFUNDATIA REGALA PENTRU LITERATURA I ARTA

    39, Bulevardul Lascar Catargl, 391941www.digibuc.ro

  • DOMNULUI

    ALEXANDR11 LA PEDAT11MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANEPROFESOR LA UNIVERS1TATEA DIN CLUJ

    www.digibuc.ro

  • PREFATI

    Lucrarea de fat d e rezultatul unor studii indelungate asupraRenaVerii italiene, incepute la Paris cu o tezd de doctorat asupraistoricului florentin Francesco Guicciardini, apdrutif in 1926, sicontinuate prin cursuri universitare 'i articole de reviste asupraReformei, asupra formeirii Statelor nationale, asupra descoperirilorgeografice 'i asupra inceputurilor capitalismului modern. Dela1921 Incoace, autorul a avut prilejul set facet cercetilri in Italiaaproape din doi in doi ani 1 sei ia contact direct cu monumenteleliterare si artistice ale Renasterii. Descrierea operelor de artei,analizate in acest volum, s'a fcicut dupei original.

    Experienta personald, verificatd si completatei cu ceea ce s'ascris mai de seamd asupra subiectului, explicit incercarea temerarda autorului de a da o noud interpretare despre epoca RenaVerii.

    Autorul ar mai putea invoca o justificare, de ordin particularromiinesc. Cu exceptia clitorva specialisti, publicul nostru a reimas,in ceea ce privege originea si caracterul Renagerii, la conceptialui Pierre Bayle, care, in Dictionnaire historique et critique,explica Renagerea prin influenta savanfilor greci, refugiali inItalia dupei aderea Constantinopolului. Cd un fenomen de impor-tanta si amplitudinea Renageril nu putea fi rezultatul unui simpluaccident, cd deja Voltaire a cdutat originea RenaVerii in bogeifiasi libertatea Republicelor italiene, cei istoricii civilizatiei medievalewww.digibuc.ro

  • 8 RENA$TEREA $1 REFORMA

    au ardtat cd studiul antichittii clasice n'a fost niciodatei intreruptin cursul evului mediu ,fi cd la Universitatea din Florenta profesorigreci predau greaca incd din 1397, niciuna din aceste conside-ratii n'a putut clinti convingerea cd reinvierea antichitdtii clasicea fost cauza originard ci continutul esential al Renasterii.

    Problema Renasterii a format in apus, mai ales in Germania,obiectul unor discutii aprofundate, al cdror rezultat Il vom da Inprimul capitol al acestui studiu. Dacd discutiile n'au adus incdo solutie definitivd dar cine poate vorbi in istorie de solutii de-

    finitive? au ardtat cel putin cd factorii determinanti ai Rena-terii ai Reformei sunt multipli i complecsi. Curente general

    europene, vechi de mai multe secole, cum au fost formarea sta-telor nationale in sdnul Imperiului medieval, desvoltarea rationa-lismului in filosofia scolasticd, descoperirea naturii si a omului Inartele plastice, mai ales in sculptura goticd, progresul spirituluilaic in literatura vulgard , s'au combinat in secolul al XV-leacu fortele proaspete, iesite din mijlocul burgheziei, pentru a pro-duce o noud civilizatie, civilizatia modernd.

    Burckhardt a vdzut esenta acestei civilizatii In triumful indivi-dualismului, care si-a gsit expresia cea mai desdvdrsitd in litera-turd si artd. El a urmdrit manifestdrile acestui individualism intoate domeniile, in vieata publicd i privatd, In artd ci literaturd,in domeniul religiei si al moralei. Pretutindeni a descoperit ace-leasi caractere: incredere In fortele sale, indiferentd in materiede morald, sete nepotolitd de pldcere, vointd de dominare ci indi-ferentd totald fatd de mijloacele care duc la scopul, invariabilacelasi: afirmarea propriei sale personalitdti. Consecinta acesteiconceptii a fost cd adeptii lui Burckhardt au considerat orke ma-nifestare de constiintd personald, de iubire de vieatd i indiferentdreligioasd sau morald ca semn prevestitor al Renasterii. &Ind pewww.digibuc.ro

  • PREFAT 9

    rand, Frederic al II-lea, Dante, Francisc dela Assisi, poetii vaga-bonzi din evul mediu ci sculptorii gotici au fost considerati ca pre-cursori ai Renasterii. In chipul acesta, limitele Renasterii au fostimpinse necontenit, incat intreg evul mediu a devenit un fel dePrerenastere.

    Acelasi lucru s'a intamplat ceind a fost vorba sit se determinecontinutul Renasterii. Renasterea a fost definitii: iubire de vieatd,cultul antichiteitii, spirit anti-crestin. Aceste elemente se inteilnesc,in adeveir, In timpul Renasterii, dar se pune Intrebarea dacd elesunt noui sau o simpld mostenire medievald ,s1 ce rol au jucat inpregatirea lumii moderne ? Vieata din secolul al XV-lea era maiveseld decat in secolul al XIV-led? Faptul nu e sigur. Un savantolandez, Iluizinga, a ardtat cd sfeirsitul evului mediu a fost um-brit de melancolie si de tristete. Imaginea mortii din frescele cimi-tirelor aruncd o umbra intunecatd asupra peisagiilor vesele dinFlandra si Toscana. Dansul macabru e o temd favoritei a poe-ziei si a picturii din secolul al XV-lea.

    Nici cultul antichitiitii nu poate fi considerat ca un semn distinc-tiv al Renasterii. Aristotel si Platon au fost venerati in evul mediuca ci Pdrintii bisericesti; Virgiliu, Statius si Seneca au fost procla-mati crestini, iar Socrate i Pitagora au fost izbdviti de fericitulleronim si de Dante. Nu cultul, al cdror obiect au fost autorii cla-sici in secolul al XV-lea, e un fenomen nou, ci spiritul In care aufost studiati. Studiul antichittii In evul mediu a fost un mijloc de adovedi credinta pe cale rationald si de a combate erezia. Pen-tru umanisti, studiul antichiteitii a fost un scop In sine. Culturaumanistd era pentru ei un instrument incomparabil de emancipareintelectuald ci morald. Erasm si Rabelais nu cautd In operele luiPlaton si Cicero probe pentru existenta lui Dwnnezeu, ci normede conduitd si de judecatd,www.digibuc.ro

  • RENA$TEREA SI REFORMA

    Metoda de cercetare de asemenea e alta. Cdlugdrii medievalise multumeau cu compendii i cu fragmente din operele clasice,pdstrate in manuscrise defectuoase i, In ceea ce privege autoriigreci, in traduceri. Umanitii se adreseazd textului original, 1,cand nu-1 au, cautd sd-1 restabileascd dupd regulile criticei filo-logice. Apoi, ei studiazd autorii clasici cu dorinta de a le pdtrundespiritul i de a descoperi elementele originate din ei.

    Spiritul critic 1 metoda de cercetare nu sunt nid mosteniremedievaM, nici articole de import bizantine. Ele sunt ca ci Or-lando furioso , a Principele , Santa Maria del Fiore, Scoaladin Atena' sau Moise produsul unei societti ajunse la un anu-mit grad de desvoltare intelectuald i artisticd. A explica Rena-fterea prin descoperirea antichittii inseamnd a comite un contra-sens: nu descoperirea antichitatii clasice a provocat Renagerea,ci Renagerea a dat vieatd noud antichittii clasice.

    Din admiratia umanlytilor pentru antichitate i din rdspandireaunor forme de cugetare anticd, ca stoicismul, epicurismul i cinis-mul, s'a tras concluzia cd, mn opozitie cu Reforma, Renagerea afost profund areligioasd. Istoricul elvetian Walser a ardtat c apzisul paganism al Renagerii a fost un element formal i super-ficial. Atacurile contra Mcomiei, avaritiei i ignoranteicare se intalnesc in pamiletele, satirele i nuvelele umanigilor,continua o veche traditie medievald ci exprimd mai mutt o opo-zitie de clasd dectit o pornire contra Bisericii. Inferioritatea socialda talcului se rdzbund contra situatiei privilegiate a clerului, careailed principiile ordinului sdu. Nici criticii textelor sacre, careaveau s fdureascd Reformei armele cele mai redutabile contraautoriteitii pontificate, nu sunt insufletiti de sentimente antireli-gioase. Chiar ci Erasm e convins cd, indreptand textele SfinteiScripturi, pregdtete o mai bund intelegere a cuvantului lui Cristoswww.digibuc.ro

  • PREFAU 11

    fi astfel contribue la intdrirea credintei. Criticismul umanist nus'a indreptat contra credintel, ci contra justificdrii ei scolastice fi,dacd au fost umanifii indiferenti in materie de creding, numdrullor n'a fost mai mare in timpul Renafierii dealt in evul mediu.

    Inflorirea literelor # artelor, expansiunea liberd a personali-tdffl, rdspndirea culturii umaniste fi desvoltarea simtului criticsunt incontestabil elemente caracteristice ale Renagerii, dar nudefinesc esenta migdrii 1 nu-i pot delimita continutul in spatiuSi in timp. Ele sunt fenomene de ordin secundar, efecte, nu cauzeale Renafierii. Conditille de existentd noui au -creat o noud con-ftiintd, nu invers. Pentru ca o noud conceptie despre lume ,'i vieatdsd triumfe a Jost nevoie ca vechea organizatie economicd, sociald1 politicd, in care a trdit omul medieval, sd dispard. Aceasta afost opera capitalismului. Nouile forme de vieatil s'au manifestatpretutindeni unde legdtura feudald dintre oameni a fost ruptd, fiforta care, rupnd ingrdirile regimului feudal, a Inlocuit ordineastaticd a evului mediu cu una esential dinamicd fi a transferatcentrul de vieatd dela tard la ora', unde, dupd un dicton medieval sufld vnt de libertate , a fost capitalismul. Nu e o simpld in-tmplare cd primele manifestdri ale Renafierii se produc in Flandrafi Italia, indeosebi la Florenta, unde apar fi primele simptomeale capitalismului # se sift/vac cu deplasarea axei comerciale alumii in Oceanul Atlantic .51 cu stabilirea stdpnirii spaniole asupraPeninsulei. Renafierea italiand coincide cu epoca de suprematieeconomicd # cu independenta politicei a Italiei. Prefdcnd totulin marfd produsele pdmntului ,fi ale industriei, ca 1 produselespiritului fi ale imaginatiei, capitalismul smulge omul din izo-larea regimului feudal fi, silindu-1 sei producd peste indestulareanevoilor familiare, pentru piatd, transfo