ACADEMIA STEFAN CEL MARE

A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE AL REPUBLICII MOLDOVA Catedra tiine poliieneti i socio umane.Psihologia i pedagogia judiciar.REFERAT

TEMA : Starea de stres.Metode si tehnici de evitare a starii stresogene de catre politist

A efectuat: A verificat

Ticu Teodor Aliona Bivol

Gr.ac 131

Chisinau 2015

Plan:

1.Introducere

2. Stresul in munca3.Simptomele stresului la nivel emotional,comportonamenta,nivelul corpului nivelul mental.cum te imbolnaveste stresul4. Riscurile si stresul afectrii sntii n exercitarea profesiei de poliist5.Metode si tehnici de evitare a starii stresogene de catre politest6.Concluzie

7.Bibliografie IntroducereOamenii resimt stresul atunci c-nd percepun dezechilibru ntre solicitrile care li se impun i resursele pe care le au la dispoziie pentru a soluiona aceste solicitri.Dei stresul se resimte la nivel psihologic, acesta afecteaz i sntatea fizic a oamenilor. Printre factorii obinuii ai stresului la locul de munc ca de exemplu la politisti se numr lipsa controlului asupra muncii, solicitrile necorespunztoare pentru lucrtori i lipsa sprijinului din partea colegilor i a conducerii. Selye, cel care a inventat conceptul de stres, descria munca de politie ca fiind una dintre cele mai riscante profesii, ea depasind chiar formidabilul stres al celor implicati in traficul aerian (Seyle, 1978). Au fost multi alti autori care au apreciat ca profesia de politist este una dintre cele mai stresante ocupatii (Kroes, Margolis, Hurrell, 1974; Reiser, 1976; Terry, 1981; Loo, 1984; Dantzer, 1987; Gersons, 1989). In acest sens, s-a constatat faptul ca, politistii manifesta simptomatologie fizica si probleme de natura psihologica datorate stresului mai des decat alti lucratori din alte profesii (Anshel, 2000). Unii au apreciat chiar ca mediul din politie are caracteristici patologice, fiind predispozant pentru aparitia diferitelor probleme mentale (Sheptycki, 2004).Institutiile militare sau de tip semi-militar cer ca individul sa se sacrifice pentru binele societatii. Prin urmare individul este mai putin luat in consideratie, scopul grupului fiind cel mai important. Natura cvasi-militara a activitatii, cat si functionarea intr-o astfel de institutie pot conduce la o situatie nedorita si foarte stresanta, care sa perturbe sanatatea mentala a personalului (Kelly, Sean 2004).Angajatii care asigura respectarea legii isi desfasoara activitatea in conditii maxime de constrangere si suprasolicitare emotionala. Acestora li se spune sa actioneze cu calm, chiar si atunci cand sunt extrem de incordati. De asemenea, li se atrage atentia ca, atunci cand sunt nervosi, sa pastreze controlul asupra situatiei si sa ramana stoici atunci cand se implica emotional. Ei trebuie sa interactioneze cu societatea, indeplinindu-si rolul asa cum se cuvine, intr-o maniera neutra si profesionista. Portul uniformei si al armei ii fac sa se diferentieze in societate, iar aceasta segregatie are efecte psihologice multiple, care pot induce afectari pasagere sau de durata ale functionarii psihice (Kroes, Hurrell, 1975).Din discutiile cu ofiterii de politie, dar mai ales din exemplele si materialele prezentate, au rezultat anumite idei inedite despre solicitarile psihice la care trebuie sa faca fata un politist.Prin urmare s-ar putea spune ca: Un politist trebuie sa aiba cate ceva din toti oamenii. Sa fie unPACATOS si un SFANT, un VAGABONDsi unZEU.Sa intre in locuri unde se comit toate pacatele lumii, dar sa nu savarseasca niciunul.Politistul este cel mai cautat, dar si cel mai putin dorit dintre oameni. Fiinta stranie, careia i se spune DOMNULEin fata si CAINE pe la spate.Luii se cere sa fie atat de diplomat, incat sa poata potoli o disputa intre doi indivizi, lasandu-l pe fiecare sa creada ca a castigat. Daca politistul este imbracat la patru ace va fi considerat SNOB, daca nu, va fi un SLEAMPAT. Daca se poarta amabil este un CRAI, daca nu, este un NECIOPLIT.Politistului i se cere sa se lupte cu doi tipi mult mai puternici decat el, dar fara sa-si sifoneze uniforma si fara sa foloseasca forta. Daca o incaseaza este un FRICOS si un PAMPALAU, iar daca-i scapa vreo palma vreunui infractor, atunci este o BRUTA si un AGRESOR.Un politist trebuie SA STIE TOT, dar SA NU SPUNA NIMIC. Lui i se cere sa descrie o crima pornind de la un amarat de fir de par. Ba chiar, sa afle numele vinovatului si locul in care se ascunde. Daca il descopera pe ucigas, inseamna ca a avut un NOROC CHIOR, daca nu, este un AGEAMIU. De multe ori politistul trebuie sa ia, intr-o secunda, o hotarare pentru care un avocat experimentat ar trebui sa cumpaneasca bine, luni de-a randul. Lui i se cere sa fie EXPERT in manuirea armelor de foc, darSA NU FOLOSEASCA PREA MULTE CARTUSE PREGATINDU-SE. Atunci cand trage trebuieSA NIMEREASCA INFRACTORUL, dar fara a-i pricinui vreun rau si apoi sa dea socoteala DE CE ANUME A TRAS.Politistul trebuie sa lucreze zi lumina pentru a descoperi un martor care A VAZUT TOTUL, dar care REFUZA SA-SI AMINTEASCA. El scormoneste in dosare si scrie rapoarte cu scopul de a stabili o PROBA INFAILIBILA care, va fi insa DISTRUSA SAU COMPROMISA de savantii sai confrati din justitie.Daca este avansat in functie, inseamna ca a avut PILE, undeva sus, daca nu, este clar ca NU-I BAZAT.Politistul trebuie sa fie ASISTENT SOCIAL, PREOT, PSIHOLOG, DIPLOMAT . . . . , un DUR, dar si un GENTLEMAN.Mai presus de toate, insa i se cere sa fie un GENIU si sa aiba o VIATA DE FAMILIE IREPROSABILA, pana la adanci batraneti. Asta, evident daca, din intamplare, apuca sa traiasca, pana-si vede copiii mari.1.dex.online/.com

2.Wikipedia.org3.http://www.stiucum.com/management/managementul-carierei/423/Factori-stresanti-in-munca-de-91776.ph 2. STRESUL IN MUNCAProfesia si locul de munca reprezinta un aspect important in viata fiecaruia intre noi. In afara de aspectul evident de a fi principala sursa de venituri locul de muunca conteaza si din multe alte puncte de vedere, ca imagine de sine, ca viata sociala, etc. Din toate aceste motive un loc de munca constituie adeseori (si) o importanta sursa de stres.

Chiar si locurile de munca cele mai bune au termene-limita, evaluari periodice si responsabilitati. La acestea se va adauga si stresul corespunzator acestora dar totusi riscul cel mai mare de capturare a stresului o au politistii. In anumite limite stresul poate fi un factor motivator insa atunci cand depaseste o anumita limita poate sa scape de sub control. Apare ceea ce numim "anxietatea de performanta" si tindem sa punem jobul mai presus decat orice alte considerente, familie, viata personala sau viata sociala.

Multe din aspectele vietii companiei, schimbarile la varf, restructurarile sau simplele zvonuri se adauga la stresul obisnuit legat de locul de munca, amplificandu-l.

S-au facut studii care au aratat de exemplu ca accidentele de munca tind sa creasca in organizatiile care isi diminueaza activitatea.

Stresul prelungit la locul de munca poate sa afecteze pe termen lung, in primul rand, sanatatea, inducandu-se un stil de viata nepotrivit: obiceiuri alimentare vicioase , un mediu social perceput ca fiind ostil, multe ore efectuate peste program, etc. Apoi stresul cauzat de locul de munca este principalul factor pentru sindromul burnout, o forma de epuizare emotionala asociata cu atitudini negative, cinice fata de sine sau de ceilalti.

Stresul poate fi combatut mai intotdeauna printr-o combinatie potrivita de exercitii de relaxare, miscare, o alimentatie corecta, o mai buna gestionare a timpului si imbunatatirea abilitatilor sociale. In ceea ce priveste timpul, cel mai simplu sfat pe care vi-l pot da este sa respectati pauzele pe are vi le puteti permite. 15 minute de "timp personal" pot face minuni. O plimbare scurta, o discutie cu un coleg pe alte teme decat locul de munca sau o tehnica de relaxare simpla.

Imbunatatirea abilitatilor sociale (iar aici am putea vorbi mult si despre asertivitate) de asemenea poate face minuni in reducerea sentimentului de mediu ostil si implicit a stresului.

In Uniunea Europeana, stresul in munca reprezinta a doua problema de sanatate legata de activitatea profesionala, dupa afectiunile dorsale, printre cele mai des intlnite problemele de sanatate de la locul de munca. Acesta afecteaza 28% dintre angajatii UE. Stresul in munca poate fi cauzat de riscuri psihosociale cum ar fi proiectarea activitatilor, organizarea muncii si management, de exemplu: solicitari profesionale deosebite si posibilitati reduse de control asupra propriei activitati sau probleme cum ar fi violenta si hartuirea la locul de munca. Unele riscuri fizice cum sunt zgomotul si temperatura din mediul de munca pot, de asemenea, sa cauzeze stresul in munca. Prevenirea stresului in munca constituie unul din obiectivele formulate in Comunicatul Comisiei Europene privind noua strategie in domeniul securitatii si sanatatii in munca. Stresul legat de activitatea profesionala apare atunci cnd solicitarile mediului de munca depasesc capacitatea angajatilor de a le face fata sau de a le mentine sub control.

Stresul nu este o boala in sine, dar daca este intens si de durata, poate sa conduca la aparitia unor probleme de sanatate mentala si fizica. Starea de presiune, poate sa imbunatateasca performantele si sa aduca o anumita satisfactie in munca, prin atingerea obiectivelor urmarite. Dar atunci cnd solicitarile si presiunile depasesc anumite limite, ele conduc la stres, iar aceasta situatie nu este favorabila nici pentru angajati, nici pentru intreprindere.__________________________________________________4. https://www.google.md/#q=stresul+in+actiitatea+profesionala5.Stresul in munca . Sef departament medicina muncii: Dr. Octavian Luchian, medic primar medicina muncii.Bucuresti3..Simptomele stresului la nivel emotional,comportonamenta,nivelul corpului nivelul mental.

Stresul reprezint un rspuns intern la un stimul sau o situaie extern, denumit agent stresor. Dar o persoan poate fi afectat de un stresor pe cnd alta nu, oameni diferii reacionnd diferit la acelai stresor. Multe persoane expuse la stresori, chiar traumatici, reuesc s se acomodeze situaiei, pe cnd alte persoane manifest simptome psihologice intense i de obicei de lung durat, care au consecine asupra strii de sntate fizic i mental.

Stresul reprezint un set de circumstane la care persoana nu poate rspunde adecvat stimulilor ambientali, sau poate rspunde cu un cost excesiv pentru organism (oboseal cronic, ncordare, anxietate, daune fizice, pierderea stimei de sine, cderi nervoase). n viaa de zi cu zi, oamenii trebuie s-i gseasc echilibrul i s se adapteze situaiilor cu care se confrunt. Stresul nu este neaprat un fenomen negativ, un nivel moderat de stres putnd fi chiar un important factor motivaional sau poate fi o modalitate n dobndirea unei adaptri la noi situaii. De aceea, unele tipuri de stres sunt chiar ceva normal i necesar, att la serviciu ct i n afara lui.

Un nivel ridicat de stres conduce ns la o varietate de tulburri i boli, ce se ntind de la oboseal cronic la depresie, i includ:

insomnia

anxietatea

migrene

accese emoionale

alergii

abuz de alcool i tutun.

Dei difer de la individ la individ, reacia la stres are civa indici comuni, ceea ce ajut la identificarea manifestrilor stresului. Mai jos am detaliat posibilele semne i simptome ale stresului pe care oamenii le pot avea din diferite cauze. Este necesar s poat fi cunoscute schimbrile fizice, emoionale etc., care pot indica starea de stres, pentru a se putea lua msuri.

Unele persoane au o reacie acut la stres, altele pot avea simptome n timp, acestea fiind cumulate cu diferite alte probleme de sntate. Reacia imediat acut este de panic, anxietate, creterea pulsului, transpiraie, senzaie de uscare a gurii sau tremurturi. Starea de stres pe o durat mai ndelungat poate cauza dureri de cap, ameeli, tulburri de vedere (vedere nceoat), dureri ale cefei i umerilor, mncrimi ale pielii .a.

Semne i simptome ale stresului la nivel comportamental: ne simim mai puini sociabili;

nu avem linite;

avem un apetit sczut sau exagerat att n plan alimentar ct i n cel sexual;

suntem mai predispui la accidente;

adormim greu i somnul este agitat;

consumm exagerat alcool, cafea, igri;

suntem prea preocupai de problemele de serviciu pentru a ne relaxa;

nu mai avem grij de noi ne lum prea mult de lucru acas;

stm la serviciu mult peste orele de program;

renunm uneori parial sau complet la concediu;

ne izolm treptat de cercul de prieteni;

ncepem s avem din ce n ce mai multe conflicte n familie;

dificulti n vorbire ( blbial, tremurul vocii)

Semne i simptome ale stresului la nivelul corpului: dureri de cap, ameeli, stare de vom;

transpiraii excesive, tahicardie, palpitaii;

stare de oboseal, tensiune;

dificulti respiratorii, rceli frecvente;

reapariia unor infecii anterioare, reacii alergice, mncrime i iritare a pielii.

tensiune muscular, contracii musculare;

constipaie sau diaree;

cretere sau pierdere n greutate rapid.

Semne i simptome ale stresului la nivel emoional: iritabilitate, suprare;

nervozitate, stri depresive, anxietate, tensiune nervoas;

pierderea ncrederii n noi i n ceilali;

scderea satisfaciilor, lipsa de entuziasm i motivaie;

senzaia de a fi atacat;

umor nejustificat.

Semne i simptome ale stresului la nivel mental: gndim mai puin clar;

avem dificulti n luarea deciziilor;

facem greeli nejustificate;

uitm;

ne scade intuiia i capacitatea de concentrare; suntem mai uor perturbai de ce se ntmpl n jurul nostru; avem gnduri negative persistente, tulburri de somn, comaruri;

ne focalizm gndirea pe termen scurt;

ne temem mult sau lum decizii pripite.

Dac unele din aceste simptome se manifest pe o perioad mai ndelungat, este de preferat s apelai la ajutorul unui psihoterapeut.

Este important s se cunoasc manifestrile stresului, ct i unele modaliti de aciune pentru diminuarea efectelor negative ale acestuia, cauzele i efectele acestuia fiind ns destul de variate, identificarea precis a factorilor necesitnd o anamnez amnunit a condiiilor de via i profesionale.

Politistii sunt constant expusi inechitatii si brutalitatii intalnite in viata de zi cu zi. O astfel de experienta are un impact emotional mare asupra individului, oricat de bine adaptat ar fi acesta. Constrangerea emotionala, ca mecanism adaptativ, consuma un volum imens de resurse, chiar mai multa energie decat cea necesara exprimarii adevaratelor emotii. Daca aceasta energie este consumata la maximum, ofiterul risca sa fie extenuat in afara orelor de program si sa nu doreasca sa mai participe la viata sociala si de familie. De asemenea, consumul excesiv de energie poate determina stari de epuizare psihica, la locul de munca sau in familie.

Politistii adesea traiesc experiente conflictuale, de exemplu, atunci cand acestia sunt foarte aproape de arestarea unui infractor ce a savarsit o fapta condamnabila, care in mod evident este in contradictie cu valorile si normele general umane. In momentul retinerii lui, politistii trebuie sa tina cont cu strictete de drepturile acestuia, altfel risca sa fie acuzati de incompetenta sau abuz.Evenimentele stresante ce se repeta in timp, intr-un mod continuu au, ca si consecinta formarea si manifestarea unui stres cumulativ (format in timp).Indiferent de tipul activitatii, de marimea serviciului, toti politistii sunt predispusi stresului inca din momentul incadrarii lor. Multi au fost pregatiti sa recunoasca sursele de stres majore, specifice muncii de politie, precum folosirea armelor, implicarea in infractiuni violente, injuriile fizice. Toate aceste aspecte au un potential distructiv, atat asupra fizicului cat si asupra psihicului._______________________________________

6.http://sfatulparintilor.ro/familie-parinti/relaxare-si-wellness/10-simptome-care-arata-ca-esti-mai-stresat-decat-crezi/#ixzz3ZBoof4007. http://www.csid.ro/health/sanatate/cum-te-imbolnaveste-stresul-10730776/8. https://gabrieladobre.wordpress.com/2011/12/07/cum-recunoastem-stresul-semne-si-simptome/

4. Riscurile si stresul afectrii sntii n exercitarea profesiei de poliistSntatea este o comoar pe care puini tiu s o preuiasc, dei aproape toi se nasc cu ea(Hipocrate)Profesi a depoliist implic asumarea mai multor responsabiliti i riscuri deosebite. Poliitii desfoar activiti i misiuni periculoase (de la pregtire pn la aciunile directe sau sub acoperire mpotriva infracionalitii violente, crimei organizate, terorismului etc.), punndui n pericol viaa i sntatea. De regul, serviciul poliienesc are caracter permanent i obligatoriu, cu o durat nenormat.Conform datelor specialitilor n domeniu, principalii factori care favorizeaz mediul profesional i social n care poliitii i desfoar activitatea, dar care influeneaz negativ starea lor de sntate sunt urmtorii: eforturi fizice i psihice de durat n procesul desfurrii activitii; regim de lucru ce nu permite un stil de via sntos (program de munc prelungit, uneori pentru perioade mai ndelungate, lucrul n ture, inclusiv nocturne, alimentaie neadecvat, lipsa perioadelor de odihn pentru refacerea capacitii de munc); stress i tensiune psihic, generate de aciunile n for, dileme morale, determinate de posibilitatea utilizrii armamentului, tehnicilor i procedurilor specifice cu eventualele lor consecine; activiti desfurate ntr-un climat ostil, uneori n localiti izolate n proximitatea elementelor infractoare; posibilitatea apariiei unor ameninri din partea elementelor infractoare, att direct la adresa persoanei, ct i a membrilor familiei acesteia; presiunea termenilor de ndeplinire a sarcinilor i responsabilitilor specifice funciei n ascensiune cu nivelul ierarhic. Trebuie menionat c activitatea poliitilor are un puternic ecou emoional, iar aceast trire emoional are consecine vdite. S-a constatat urmtoarea clasificare a celor mai frecvente afeciuni n funcie de numrul cazurilor nregistrate:1) boli ale aparatului cardiovascular2) boli ale aparatului digestive3) boli ale sistemului osteo-articular4) boli endocrine5) boli infecioase i parazitare etc.Prin urmare, abordarea problemei privind afectarea sntii poliitilor n procesul desfurrii serviciului este actual i stringent. Evaluarea comparativ a morbiditii efectivului MAI cu incapacitate temporar de munc n perioada anilor 2005-2009 a evideniat mai multe particulariti. Astfel,pe locul nti n topul morbiditii se situeaz maladiile sistemului respirator (cu o rat de 33,5-42,9%); pe locul doi traumatismele (cu o rat de 17,5-13,4%) i pe locul trei afeciunile sistemului nervos (cu o rat de 11-6,6%), n medie rata acestora fiind n ascensiune. Analiza duratei medii de spitalizare a colaboratorilor MAI,evideniaz o tendin de cretere n dinamic a acesteia de la 10,3 zile/pat la 11,2 zile/pat, efectul scontat fiind restabilirea deplin a sntii colaboratorilor pentru antrenarea lor dup externare direct n ndeplinirea obligaiunilor de serviciu. Conform datelor statistice prezentate de Ministerul Sntii, durata medie de spitalizare pe republic este de 10,0 zile. n Spitalul militar al MAI ea este mai mare, pe parcursul anilor fiind n ascensiune. Prin urmare, pacienii spitalizai n Spitalul militar al MAI au nevoie de mai mult timp pentru tratament i restabilirea capacitii de munc. Evaluarea riscurilor constituie fundamental unei gestiuni eficace a securitii sntii i poate fi considerat o activitate- cheie pentru reducerea accidentelor de munc i a bolilor profesionale. Ea are ca urmare implementarea msurilor colective de prevenire i a soluiilor de protective personal. n structura morbiditii spitalizate, ilustrate nfigura 1se remarc modificri minime n clasamentul maladiilor nregistrate pe parcursul anilor 2006-2009, ntietatea revenind afeciunilor sistemului digestiv, cu rata de 20,9-24,4%, urmate de patologia sistemului cardiovascular, cu 19,8-21,4%. Exercitarea profesiei de poliist implic unele consecine nefaste asupra strii sntii, aceast profesie fiind saturate n situaii de munc ce provoac intensificarea stresului cu urmri asupra sntii. Segmentul de vrst mai vulnerabil este ntre 40-55 ani, apogeul fiind n perioada de 45-50 ani. Din cauza expunerii la diferite riscuri i factori nocivi, att la moment, ct i pe termen mai ndelungat, sntatea poliitilor este substantial afectat, majoritatea fiind diagnosticai cu afeciuni acute sau maladii cronice. Astfel, sub aciunea unor factori de risc precum: stresul, alimentaia nesistematic i iraional, fumatul, dislipidemia, obezitatea, lipsa perioadelor de odihn pentru refacerea capacitii de munc, este favorizat dezvoltarea afeciunilor sistemului digestiv, cardiovascular, nervos, endocrin etc. Este important de menionat c lipsa odihnei corespunztoare i a somnului poate avea urmri nedorite. Conform statisticii, numai n anul 2001, n SUA, s-a acumulat un deficit de somn evaluat la circa 106 miliarde de ore, iar la nivel mondial de circa 2.321 miliarde de ore. Dac acestea ar fi cifre financiare, ele ar putea genera cel mai mare oc economic. Cifrele respective, fiind astronomice, indic faptul c omenirea se afl n plin deprivare de somn i odihn, inclusiv cei ce practic meserii riscante.Opinie:Marea majoritate a pacienilor cu incapacitate temporar de munc au avut drept cauz a afeciunilor medicale depistate presiunea fizic sau psihic, exercitate n sine de profesia de poliist, care provoac mutaii multiple n planul strii de sntate, att n perioada de activitate, ct i dup ncheierea acesteia.Recomandri:- Managementul raional al timpului de lucru

- Examenul medical profilactic anual obligatoriu al colaboratorilor MAI

- Intensificarea lucrului curativprofilactic de dispensarizare

- Restabilirea dreptului de tratament balneo-sanatorial gratuit colaboratorilor MAI

- mbuntirea calitii vieii9. http://gardianul.md/?p=316010. http://www.stiucum.com/management/managementul-carierei/423/Factori-stresanti-in-munca-de-91776.php5. Metode si tehnici de evitare a starii stresogene de catre politistuluiFelulin carepotieliminastresuldincorpestesimplusiusordepracticat,numaisavrei.

Strategiilede management alstresuluiincludde la aspuneNU laoriceestenegativinjurultaupanala a face olistadelucruriconcrete

defacutinfavoareastariitale debine.

Tineminteca nuestiunsuper-erousinimeninu seasteaptade la tinesafacichiartotmereu.1. Fa un pas in spatesiinvatasaspuiNUPentrusanatateata,esteinregulasiindicatsaspuiNU dincandincand.Dacaitiieiasupratamaimulteresponsabilitatidecatpotiduce,itivacresteniveluldestresdincorp. Apreveniacesttip destresconstaina-ticunoastesitrasalimiteleindiferentca evorbadeviataprofesionalasaupersonalasiindiferentdeconsecinte.

2.Tine-tedelistazilnicadelucruridefacutEsimplusaitifaciolistazilnicacuceeaceaidefacut.Insaprovocareaestesateinvetisaoscurtezilaceeaceesterealmenteesentialsisalepriorizezi.Dacalistaeprealunga, nuobtiidecatozidemuncaorganizatadarnudiminuezistresul, din contra,ilpoticrestecandvezicatesuntdefacut. In plus,nicinupotifaceasademultelucruricateincappeohartieplinadeintentii.

Analizeaza-tilistapropusasidecideceestecuadevaratobligatoriudefacut,apoiincepisalefacidupaprioritati.

Pune-lepecelemaiputinimportanteinjosullisteisauelimina-lede tot dinlista.Tine-tilistascurta.3.Asigura-tecadormisuficientUnsomnbun denoapteesteunadinmetodelecelemaieficientedecombatereastresuluipentruca elajutaminteasicorpulsafie in forma maxima casapoatacombatefactoriiagresorigeneratoridestres.

Lipsasomnuluisuficientcontribuielaanxietatesiitipoatecompromiteabilitateade aluptacustresul. Uncorpbineodihnitisimentinebinebalantaemotionalacareesteun factor cheiesastapanesti ingrijorarile vietii dezicuzi.

Itiestegreusaadormi? Incearca muzica de mediatiesirelaxare.4. Fii opersoanarealistaA avea asteptari realiste de la tineside la cei din juresteunul din mijloaceleeficientede a gestionastresul. Nu-ti pretindesafii perfectsinu astepta ca altiisafie,pentrucanimeninupoatefi. Candaiasteptari nerealiste de la oamenisaucandaiasteptari care nu corespund unei intelegeri prelabile intre tinesio anumitapersoana, nufacidecatsaiticrestiniveluldestres.5.InvatacumsaterelaxezicuadevaratNuaicumsafiisiopersoanaanxioasadarsirelaxata in acelasi timp. Atesimti anxios, culmea ironiei, nuestedoar o impresie. Conform definitieistresului, anxietateaestereactiacorpuluila o amenintarepecare o percepe. Darcorpularesiantidotul natural de a gestiona factorul destressianumeraspunsulde relaxare care creaza un stare de calmsibine.

Activitatile care stimuleaza relaxareasunt: muzica de meditatie, citirea unei carti bune, a petrece timp cu ceipecare ii iubesti, a face o baie calda reconfortanta.6.Poarta-tebinecutine.A avea grija de tine insati inseamna a manca alimente sanatoasesia face o activitate fizica moderata catmaides. Iti prindebinesiun masaj dincandincand.

A manca sanatos asiguracorpuluimaimultevitaminesiminerale in timpurile destrescare intaresc sistemul imunitar. Neaparat mananca micul dejun casaitiincepiziua cu dreptul.Dacanu mananci sanatos, macar ia suplimente de spirulina, vitamina Csiganoderma casaitiintaresti sistemul imunitar.7.Focuseaza-tepepozitivEste paharul tau jumatate plinsaujumatate gol? Afipozitivteajutasagestionezichiarsicelemaistresante circumstante.

Dacanuaicum schimba o situatie caretesufoca destres, decesanuitischimbi asteptarilesiatitudinea fata de ea? Intreaba-tedacavamaiconta situatia peste un an de zile de acum incolosaudacachiarse meritasaii dedici toata cantitatea de agitatie, nervi,anxietatesauingrijorare in careteafli dincauzaei.8. Dezvolta-ti un hobbyUn hobbyititine ocupate mainilesimintea. Potisapracticisiyoga casaeliberezistresul.9. Nu uita ca intotdeauna alegereaestela tineOricandpotisaalegisazambestisausaramai consumflat. Emotiile talesuntin manata. Tu lepoticontrolasaueletecontroleazapetine.

Tinemintein fiecare clipa ca efectelestresuluiasupracorpuluitauitipot produce mult rau. Glandele tale secreta hormoni specifici intimpulmomentelor stresantesiexpunerea prelungita acorpuluila acesti hormoni are efectnegativasuprasistemului imunitarsiincurajeaza dezvoltarea celulelor canceroase.Acum ca stiisimaimultetehnicieficientedespre cumsagestionezistresul, incepe cucateunain fiecarezisiramaipedrumulstariitale debine.

Alte metode in lucru cu activitatea politienesca pentu combaterea stresului poate fi:Dintre cele mai utilizate se pot cita cea a lui Lazarus si Folkman (1984) - "The Ways of Coping Check-List" cu 67 itemi repartizati n 8 subscari: primele doua vizeaza strategiile centrate pe probleme, iar celelalte sase, pe cele centrate pe starea emotionala:1. rezolvarea problemei - cautarea de informatii ("am stabilit un plan de actiune si m-am tinut de el")2. spirit combativ sau acceptarea confruntarii3. ndepartarea sau minimalizarea amenintarii4. reevaluarea pozitiva5. autoacuzare6. fuga de evitare (mncnd, bnd etc.)7. cautarea unui suport social8. stapnirea de sine. Alte metode sunt deja de categoria lucrului si anume cum ar fi repartizarea in mod uniform a lucrului dosarelor eficinta colaborare cu colectivul si multe multi maruntisuri.

6.Concluzie

Stresul este un fenomen psihosocial complex ce decurge din confruntarea persoanei cu cerinte, sarcini, situatii, care sunt percepute ca fiind dificile, dureroase sau de mare importanta pentru persoana respectiva (Baban, 1998).Dictionarul de psihologie socialadefineste termenul destres psihicca fiind o stare de tensiune, de incordare si de disconfort, determinata de agentii afectogeni, cu semnificatie negativa, de frustrarea sau deprimarea unor stari de motivatie (trebuinte, dorinte, aspiratii), de dificultatea sau de imposibilitatea rezolvarii unor probleme.

Stresul are o importanta componenta subiectiva, in sensul ca ceea ce este provocator, facil sau chiar relaxant pentru o persoana, pentru o alta poate deveni amenintator sau imposibil de realizat (Roesch si colab., 2002). Diferentele individuale in ceea ce priveste raspunsul la stres sunt datorate atat componentei genetice, cat si experientelor de viata diferite.

Stresul cumulativ este un rezultat al unei tensiuni care se petrece prea des (FRECVENA),ine prea mult (DURATA), i este prea sever (INTENSITATEA). n aceste circumstane, distresul conduce la epuizare i la alte manifestri, astfel c persoana nu este capabil s fac fa cu succes situaiilor n care este implicat.

Pe durata unei misiuni, (membrii) lupttorii sunt n mod general confruntai zilnic cu multe manifestri i cu frustrri referitoare la activitatea desfurat ntr-o zon de conflict. De la ei se ateapt ndeplinirea unui mandat aparent imposibil: s aib un comportament adecvat calitii de reprezentani ai O.N.U.; s dea dovad de imparialitate n situaii dificile, stingnd (nbuind) emoiile i reaciile normale fiinelor umane; s fie capabili s negocieze situaii neateptate i ncurcate, uneori avnd puin experien, cnd urmrile ar putea afecta misiunea O.N.U. i cel mai important, prile nsele. n ciuda eforturilor loiale i uneori eroice, membrii misiunilor O.N.U. de meninere a pcii simt lipsa aprecierii din partea victimelor i cunosc ostilitatea unei pri a populaiei sau autoritilor.

El/ea poate fi numit s lucreze cu colegi care nu-i sunt compatibili din punct de vedere personal sau cultural, care pot avea grade diferite de experien n misiuni de meninerea pcii sau pot s nu aib nici un fel de experien. Un poliist poate fi nsrcinat cu o ndatorire imobil sau inactiv, ca ntr-o situaie de ateptare, pentru o lung perioad de timp. i, foarte important, poliist sau un peace-keeper-ul poate fi confruntat cu atrociti slbatice n privina crora s nu poat face nimic.

Mai mult, lupttorii pot fi confruntai cu tensiuni minore, dar iritante, referitoare la situaii ne-familiare i neplcute. De exemplu: dificultile referitoare la: cazare (intimitatea, lipsa apei, cldura/frigul). Cltorie (riscuri, meniuri. boli), limba i cultura strin, etc. Lupttorul poate suferi un stres personal din cauza deprtrii de cas, prieteni i cei dragi, i s devin singuratic i vulnerabil la efectele stresului de nivel sczut, dar permanent, sau la stresul acut traumatic.

Dac stresul cumulativ nu este supravegheat i controlat poate conduce la suprasaturare sau istovire, care pot precede alte serioase tulburri de stres.

Deseori colaboratorii de politie sunt implicate in conflictele de stress cu toti deoarece toata lumea isi cunoatse drepturi dar nu si obligatiile care le poarta fata atit ce cetatenii simpli cit fata si de alti functionary cu statut military sau statut de politest, Inca o problema majora ar fi de inteles ca este si presa care mereu dezinformeaza cetattenii simpli incorrect si nu dau la iveala faptele care au importanta majora dar dau doar acele fapte care sunt de prost gust, dar nu trebuie de uitat ca in fiecare serviciu exista si probleme si succese.In opinia mea as sustine un singur lucru ca e forte greu de controla starea de stres dar eu cred ca totusi este posibil de o controlat si mult depinde de vointa omului si conceptul de a primi informtia si de a intelege.Trebuie de inteles un singur lucru ca totul are o rezolvare si nimic nu este in zadar.O atentie mai sporita eului din interiorul nostru vom putea dezolta starea psihologica si emotionala si ne vom putea controla la un nivel inalt atit pe noi singuri cit si lucrul cu implica alti cetateni implicati in procesul infractioal.

Bibliografie

1.dex.online/.com

2.Wikipedia.org

3.http://www.stiucum.com/management/managementul-carierei/423/Factori-stresanti-in-munca-de-91776.ph

4.https://www.google.md/#q=stresul+in+actiitatea+profesionala5.Stresul in munca . Sef departament medicina muncii: Dr. Octavian Luchian, medic primar medicina muncii.Bucuresti

6.http://sfatulparintilor.ro/familie-parinti/relaxare-si-wellness/10-simptome-care-arata-ca-esti-mai-stresat-decat-crezi/#ixzz3ZBoof4007.http://www.csid.ro/health/sanatate/cum-te-imbolnaveste-stresul-10730776/8. https://gabrieladobre.wordpress.com/2011/12/07/cum-recunoastem-stresul-semne-si-simptome/

9. http://gardianul.md/?p=316010. http://www.stiucum.com/management/managementul-carierei/423/Factori-stresanti-in-munca-de-91776.php