Psihologie Gaibu MihaiUNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

CATEDRA ECONOMIE,MARKETING SI TURISM

Gaibu Mihai

Lucru individual

la psihologie

Lector universitar: Zgardan Elena

Chisinau,2014Cuprins

Capitolul I :Legtura psihologiei cu alte tiine .......................................................................3Capitolul II:Operaiile gndirii utilizate mai frecvent in procesul meu de nvare .............5Capitolul III:Conditii si metode de memorare eficienta ........................................................6Capitolul IV: Analiza perioadelor de memorare eficienta ..................................................7Capitolul V : Metode eficiente pentru dezvoltarea creativitatii in timpul liber.....................8Capitolul VI :Etapele procesului de creatie in realizara lucrarii personale...........................9Capitolul VII Starea de afect. modalitati de diminuare a emotiilor si prevenirea starii de affect ..10Capitolul VIII :Tehnici de automotivare ...............................................11Capitolul IX :Modalita de comunicare eficinta personale ....................................................12Capitolul X :Tehnici de prevenire si diminuare a conflictului .............................................13

Capitolul I

Legtura psihologiei cu alte tiine

Psihologia studiaza conduita umana, actiunele si cauzele care se traduc direct sau indirect in plan comoportamental. Ea se ocupa cu studierea si explicarea fenomenilor psihice si relatiilor interumane. Psihologia este un obiect care are legaturi cu alte stiinte cum ar fi cu cele reprezentate in schema de mai sus .Psihologia are legatura cu Stiintele Politice. Psihologia are un rol mare in Stiintele Politice deoarece orice persoana politica trebu sa poate raspunde la orice intrebare si de a vorbi asa ca sa capete increderea populatiei. Psihologia este metoda de care se folosesc cel mai des politicieni actioneaza la psihologia oamenilor.Psihologia are legatura cu Stiintele Economice. Obiectul psihologiei economice este studiul relaiilor sociale interumane, n cadrul activitilor economice, la nivel macroeconomic, al ntregii societi, dar i la nivel microeconomic, n cadrul unei firme, indiferent de domeniul specific de activitate studiat: proiectare, producie, cercetare-dezvoltare, financiar,marketing, comecial.Psihologia are legatura cu Sociologia deoarece studiaza comportamentul individual in context social. Ea ncearc s descifreze cauzele i natura comportamentului n situaii sociale. Psihologia social abordeaz dou aspecte: impactul social asupra comportamentului individual i aporturile personale n iniierea i cristalizarea unor fapte sociale.Psihologia are legatura cu Stiinte Juridice deoarece deoarece aceasta cerceteaza si descopera legi, in mod analog stiintelor naturii, estetiinipractic, o contopire apsihologiei generaleisocialeaplicate la domeniulinfracionalitii. Domeniul psihologiei judiciare const ndevian, adic conduite care se abat de lanormele moaralei mai aleslegaledintr-ocultur. Obiectul este studiul i analiza comportamentelor implicate n procesul judiciar.Psihologia are legatura cu Filozofia. Filosofia cuprinde pe larg psihologia dar ea cuprinde si conceptiile si ideiile despre viata ale oamenilorale filosofilor de-a lungul timpului. Deci, cele doua obiecte au lucruri in comun dar sunt si diferite.Filosofia e mult mai complexa decat psihologia si ea a existat din cele mai vechi timpuri.Psihologia are legatura cu Biologia. Relatia dintre psihologie si biologiea evoluat odata cu descoperirile inregistrate de neurofiziologie si de genetica umana. De exemplu,conceptele de genotip si fenotipprin care fenotipul este un raspuns al genomului fata de tensiunile mediului, iar selectia nu se refera direct la gene ci la fenotipuri in calitate de raspunsuri, mai mult sau mai putin adaptate. In concluzie, comportamentul nu este un aspect secundar, fiindca reprezita activitatea esentiala a fenotipului. Datorita comportamentului, relatiile dintre organism si mediu devin circulare, organismul isi alege mediul si il modifica in masura in care depinde de el, devenind un factor important al evolutiei.Psihologia are legatura cu Medicina. Medicina comportamental vizeaz aplicarea teoriilor n legtur cu sntatea i boala, situaia specific, uneori excepional de bolnav i relaia cadru medical-pacient la prevenire, diagnostic, tratament i recuperare.Psihologia are legatura cu Neurologia. Neuropsihologia este o disciplina de granite intre stiintele neurale, psihologice, sociale si stiintele tehnice. Ea funtioneaza ca stiinta pe principiul interdisciplinaritatii si complementaritatii.Psihologia are legatura cu Pedagogia. Psihologia educationala poate oferi sugestii interesante in legatura cu dezvoltarea limbajului, dar pedagogia poate concepe programele de instruire intr-o asemenea maniera in care sa fie vizate toate formele limbajului, exersarea tuturor functiilor specifice acestuia, apoi dezvoltarea asa numitelor,,limbajespecializate.

Capitolul II

Operaiile gndirii utilizate mai frecvent in procesul meu de nvare

In procesul propriu de nvaare pot spune c utilizez doar cteva din operaiile gndirii.Cele mai frecvente sunt:analiza, sinteza , generalizare , comparaia , abstracia si concretizarea

Analiza : Const n cercetarea unui ntreg , un fenomen n cazul meu este totalitatea temelor la psihologie care mi permite s le examinez fiecare tem n parte mai aprofundat pentru a intra n esena fiecrei teme.

Comparaia : A doua operatie de gindire pe care o execut este comparatia fiind o examinare a dou sau a mai multor lucruri fiine sau fenomene , fcute cu scopul de a se stabili asemnrile i deosebirile dintre ele.

Generalizarea :Este aciunea de a generaliza rezultatul , fiind o operaie logic prin care se trece de la noiuni cu o sfer mai restrns i un coninut mai mic dar mai nteles .

AbstactiaA patra operatie de gindire pe care o aplic este abstractizarea aceasta metoda ma ajuta sa extrag insusiri esentiale a unor insusiri comune pentru o intreaga clasa, categorie. Operaia de abstractizare exprim simultan dou sensuri: pe de o parte se extrage cevaesenial, iarpe de alt parte se renun la tot ceea ce este nerelevant, accidental, contextual sau conjectural.

Concretizare:In final execut operatiunea de concretizare. Aceasta operatiune este procesul opus abstractizarii si generalizarii. Concretizarea este procesul n care se explic unele aciuni , fenomene prin exemple concrete .

Capitolul III

Conditii si metode de memorare eficient

Memoria Proces psihic care const n ntiprirea, recunoaterea i reproducerea senzaiilor, sentimentelor, micrilor, cunotinelor etc. din trecut , procesul care se face posibila fixarea stocarea si reactolizarea experientii anterioare. Ea este cea care acumuleaza i transmite experienta de activitate a conduitei, face legatura intre present si trecut si asigura viitorul.

Pentru a memora mai efficient folosesc urmtoarele condiii pe care mi le creez singur. i desigur folosesc unele cunotine pe care le-am aflat la leciile de psihologie.

Cum -mi creez condiii favorabile: 1. n primul rind trebuie s m aflu ntr-o ncpere singur , c dac sunt ntr-o odaie cu mai muli prieteni logic c e mai complicat s memorezi , memorezi daor ce -i vorbesc colegii.2. Adeseori pentru a memora mai efficient m strui s nv dimineaa , deoarece dimineaa eti cu capul limpede .3. -mi creez condiii favorabile . (aflndu-m la locul care mi place)

Memorarea mai eficient din punct de vedere psihologic :

Punerea de intrebari-este una dintre cele mai puternice si mai eficiente metode de invatare cunoscute vreodata. Se recomanda sa folosesti aceasta metoda in studiul tau. Vizualizeaza informatiile-imaginile faciliteaza mult intelegerea unui text si se memoreaza mult mai rapid decat cuvintele singure (imaginile imbunatatesc cu pana la 90 % capacitatea de intelegere si memorare)

Capitolul IV

Analiza perioadelor de memorare eficient.Ziua de 22-25 Septem.DimineaaAmiazSeara Memorez mai efficient deoarece :

Luni+Luni diminea m-am straduit s memorez ,din motive evidente i mai puin nelese de altcineva. La amiaz avea s memorez o informaie parial din motiv c eram la universitate , iar seara imposibil deoarece aveam unele planuri personale

Mari +n ziua de 24 am putut memora evident seara ,deoarece n cealalt aparte a zilei eram la universitate i aveam o memorare parial a temei.

Miercuri+n ziua de 25 am avut o memorarea mai eficient din nou seara , deoarece dimineaa am avut treburi casnice , amiaz la universitate i mi rmne deja seara pentru a memora mai efficient ,dar desigur nu e att de uor ca dimineaa , deoarece seara ai o stare de oboseal i e mai complicat s memorezi.

Concluzii : Dup tabelul dat n perioada de 22-25 septembrie am avut o memorare mai bun seara , dar desigur nu i cea mai eficient.

n procesul meu de memorare 22-25 septembrie am folosit metodele : Utilizarea schemelor Memorarea individual Explicaia unei informaii colegilor

Capitolul V

Metode eficiente pentru dezvoltarea creativitii n timpul liber

n timpul liber folosec urmtoarele tehnici pentru a memora :

Cititul Metoda Cubului : ce presupune explorarea unui subiect, a unei situaii din mai multe perspective, permind abordarea complex i integratoare a unei teme. Brainstormingul : ceea ce nseamn furtun n creier- efervescen,o stare de intens activitate imaginativ, un asalt de idei. Este metoda inteligenei n asalt. Un principiu al brainstormingului este :cantitatea genereaz calitatea.Conform acestui principiu, pentru a ajunge la idei viabile i inedite este necesar o productivitate creativ ct mai mare. (Prin folosirea acestei metode se provoac i se solicit participarea activ , se dezvolt capacitatea de a tri anumite situaii, de a le analiza, de a lua decizii n ceea ce privete alegerea soluiilor optime i se exerseaz atitudinea creativ i exprimarea personalitii. De asemenea, utilizarea brainstormingului optimizeaz dezvoltarea relaiilor interpersonale constatm c persoanele din jur pot fi bune, valoroase, importante.

Capitolul VI

Etapele procesului de creaie n realizara lucrrii personale

n creaile mele deseori folosesc nite pai care m duc pe caela bun desigur de a finalize lucrarea nceput . S lum un exemplu concret .n proiectarea unei lucrri origami.1. Prima etap este de preparare , -mi creez condiii favorabile de lucru , mi pregtesc materialele necesare i m apuc de treab , desigur avnd o tem i nite idei despre tematica pe care o redau din diverse figurine consultnd internetul.mi creez aparte un plan de idei care este baza proiectului i pe parcurs notez unele noi dac e necesar .2. A doua etap este etapa de Incubaie , cnd ncerc sa fac nite lucrri i nu m opresc pn nu ajung la scopul propus.3. Al treilea pas n procesul de creare este Iluminaia , cnd mi dau seama sau sunt ndrumat de unele persaone pentru a modifica ceva , i daca este idea bun o aplic n modificarea creaiei .4. Ultima etap este verificarea , cnd prezint lucrarea unor specialiti , i sunt apreciat dup justa valaore .

Capitolul VII

Starea de afect. Modalitati de diminuare a emoiilor si prevenirea strii de afect.

Afect reacie emoional detip exploziv cu slbirea controlului voluntarasupra comportrii omului. Decurge ncteva etape. Etapa iniial secaracterizeaz printr-ocretere rapidiintensancordriiemoionale,etapaadouaprindestindereastriiemoionalei etapa a treia prinepuizare psihofizic de intensitate variat. Exist afect fiziologici afecpatologic. Afectul fiziologic se manifesta prin emoii puternice cauzate de jigniri nemeritate, n timpul crora individul poate comite aciuni, de care apoi regret. Afectul patologic se manifesta prin obnubilarea pronunat a cunotinei, agitaie psihomotorie pronunati aciuni cu caracterautomat, decareomulmai trziunu-i amintete.

Modaliti de diminuare a emoiilor.

Nu toate persoanele au un echilibru emotional stapil i pentru aceast psihologii recomand urmtoarele operaiuni pe care persoan n cauz trebuie sa le urmeze :

1. S poarte la ea mai mereu un carnet unde s nscrie situaia de care s-a simit prost sau nfuriat i evenimentele care au dus la ceasta . Astfel va medita asupra acestie problem i i va da seama c a fost ceva banal care a fost de moment (Spun eu avnd un temperament sangvinic).2. Dac a avut o stare de affect emoional trebuie sa se opreasc i s respire ct mai adnc acest lucru va echilibra situaia.3. O alt metod fiind eliberarea de furie , pe care persoana n cauz o poate folosi pe diferite obiecte n cele mai dese cazuri sunt folosite unele hrtii care persoana le deterioreaz (dup aceasta peroana devine mai calm). n unele cazuri mai delicate persoanele cu affect emotional mai restrns poate s distrug i diverse bunuri care i aduc aminte de unele lucruri care a determinat-o sa ajung la acea stare de affect.

Capitolul VIII

Tehnici de automotivare

Automotivarea este procesul in care se regasesc diverse tehnici de motivare care m vor ajuta s-mi ating potenialul la maxim propriei personaliti.

Folosesc urmtoarele strategii :

1. Aleg sa fiu fericit , deoarece oamenii fericiti sunt motivati mai usor.2. Petrec o or pe zi pentru dezvoltarea proprie, ascultnd diverse lecii n format MP3.3. M strui s fiu optimist cnd greesc .4. Chiar i n unele cazuri mai dificile m strui s fiu vessel pentru a nu-mi pierde ncrederea n sine .5. Deseori mi urmresc progresul meu de dezvoltare , fiind una din automotivaiile principale care mi reamintete c trebuie s pun mna pe carte .6. Avnd prieteni adevrai , este ca un stimul pentru mine de a fi mai bun i de a ncerca s nui dezamgi cu aciunile mele .7. Ajutndui pe ali n procesul de automotivare , te automotivezi concomiten cu ei vznd cum ei n faa ta se automotiveaz.

Capitolul IX

Modalita de comunicare eficinta personale

1. Fa o pauza inainte de a raspunde. Cand cineva se grabeste si vrea sa transmita ceva, totul se intampla in graba, chiar si comunicarea.De aceea este recomandata o pauza inainte de a raspunde Oricat de grea ar fi cateodata aceasta pauza, vei vedea ca face minuni atunci cand vine vorba de comunicare; iti da timp sa intelegi ceea ce celalalt a zis si sa iti formulezi ideile.2. Fii veridic si onest.Atunci cand ai cele doua calitati, comunicarea devine mai simpla. Nu trebuie sa te gandesti la ce vei spune gresit sau ca vei dezvalui un secret.Daca ramai onest, deschis si demn de incredere, vei comunica mai usor iar ceilalti vor dori sa discute cu tine.3. Nu grabi comunicarea. Cand te grabesti si incerci sa termini mai repede conversatia, atunci lucrurile tind sa mearga gresit. Asadar, data viitoare, cand te gasesti in situatia aceasta, incerca sa incetininesti ritmul si sa fii intr-adevar atent.4. Adapteaza-ti ideile la ceilati.Propriile idei sunt greu de prezentat celorlalti. Daca vrei ca cealalta persoana sa te asculte, trebuie sa inveti sa comunici idea intr-un mod in care sa fie inteleasa si de catre interlocutor. Asadar,invata sa iti cunosti audienta, pentru ca ceea ce vrei sa comunici sa fie acceptat.5. Nu lasa altceva sa iti distraga atentia de la conversatie.Cand iti dedici toata atentia persoanei cu care comunici, cel mai probabil vei avea rezultate mai bune. Daca vrei sa iti transmiti gandurile intr-un mod eficient, trebuie sa ramai in prezent si sa iti asculti cu atentia partenerul de conversatie.6. Fii atent lacomunicarea non-verbala.Este esential cand vine vorba de comunicare eficienta, ca atentia ta sa fie indreptata si spre semnalele care vin dinspre interlocutor dar si la cele proprii. Foarte multe idei sunt transmise prin aceste semne.7.Invata sa intelegi ascultand.Aceasta idee vine de la Stephen Convey si ne prezinta conceptul intelegerii a ceea ce percepem. Trebuie sa invatam sa ascultam cu adevarat. De obicei, noi nu incercam sa intelegem ceea ce auzim, ci mai degraba incercam sa gasim o modalitate de a trece direct la opinia noastra.8. Fii rabdator si lipsit de prejudecati. Comunicarea, pana si cea mai simpla, poate fi grea uneori, de aceea trebuie sa avem in vedere rabdarea, cat si deschiderea. Probabil nu comunici eficient si tine minte sa fii rabdator cu tine.9. Observa rezultatul a ceea ce ai comunicat.De cele mai multe ori, credem ca ceea ce am comunicat este exact ceea ce am si vrut sa spunem, insa nu este intotdeauna asa. Daca comunici cu cineva, asigura-te ca cel care a ascultat a si inteles.10. Cere feed-back.Dupa ce ai spus tot ce aveai de spus, cel mai bun mod de a-ti perfectiona stilul de a comunica, este feedback-ul. Vorbeste cu cei cu care ai comunicat inainte si cere-le opinia asupra modului tau de a transmite o informatia. Este un mod eficient de a-ti imbunatati discursul

Capitolul X

Tehnici de prevenire i diminuare a conflictului.

Mniile, suprrile i jignirile au fost ntotdeauna pricina conflictelor. Sunt oameni care sunt gata s rezolve un conflict pe loc, chiar n fierbineala sngelui, ns dup aceia rmn nu o relaie distrus, alii merg pe linia ignoranei, negnd c a existat vreo problem i stau mori cu inima amrt i ngmfat. Conflictele necesit soluionare pentru c s nu fie pierdut relaia i noi s fim cu inima impcat. Sunt civa pai importani pe care trebuie s-i parcurgem s rezolvam un conflict.

1. Incercatisa vedeti daca intre Dumneavoastra si cealalta persoana exista o problema2. daca credeti ca exista o problema, stabiliti o intalnire fata-in-fata cu cealalta persoana pentru a discuta.3. Nuva prezentati asemeni unui acuzator, intreabati daca este vreo problema. Daca raspunsul este negativ, explicati interlocutorului ca Dumneavoastra considerrati ca exista cel putin o stare prezumat conflictuala;4. Intimp ce comunicati cu interlocutorul Dumneavoastra, cereti feed-back. Nu acuzati interlocutorul!5. Incercatisa va ascultati activ interlocutorul si propria comunicare publica!6. Fitisiguri ca va respectati unul altuia opiniile.7. Incateva minute incearcati sa va formati in minte opiniile celuilalt.8. Incearcatisa descoperiti ce a determinat comportamentul respectiv la interlocutorul Dumneavoastra (de obicei agresivitatea esteinsuflata).9. Incercati sa mediati respectiva stare conflictuala!

13