referat diicot
DESCRIPTION
DIICOTTRANSCRIPT
Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism
Infiintarea D.I.I.C.O.T. a aparut ca fiind imperios necesara in contextul
amplificarii fenomenului de criminalitate organizata cu ramificatii transnationale.
D.I.I.C.O.T. a evoluat ca o structura marcanta, de interes national si european,
indispensabila in domeniul descoperirii, combaterii si investigarii infractiunilor de
criminalitate organizata si terorism, actionand ca un veritabil barometru al
sigurantei publice, dat fiind gradul de rezonanta si impactul pe care aceste forme
de criminalitate le au asupra securitatii nationale a Romaniei dar si statelor
membre ale Uniunii Europene.
Pe parcursul celor 6 ani de activitate continua, abordarea fenomenului
complex de combatere a criminalitatii organizate si a terorismului s-a realizat de
catre procurorii D.I.I.C.O.T. printr-o preocupare constanta in sensul concentrarii
eforturilor, eficientei utilizari a resurselor umane, materiale si a capitalului angajat
pentru destructurarea grupurilor infractionale organizate de anvergura.
Printre prioritatile D.I.I.C.O.T. se numara preocuparea permanenta a procurorilor
vizand combaterea terorismului si a finantarii terorismului, combaterea traficului
de droguri transfrontalier dar si stradal, combaterea criminalitatii informatice,
combaterea traficului de persoane, a macrocriminalitatii economico-financiare.
Prin Legea nr. 78/ 8 mai 2000 a fost înfiinţată Secţia de Combatere a
Criminalităţii Organizate şi Antidrog, ca structură în cadrul Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, abilitată în plan naţional să desfăşoare
activităţi specifice în acest domeniu de activitate. Această secţie a fost abilitată
să coordoneze şi să controleze serviciile de combatere a crimei organizate şi
antidrog din cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel şi birourile de acelaşi
profil din cadrul parchetelor de pe lângă tribunale, ca structuri teritoriale specia-
lizate în acest domeniu.
Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Tero-
rism, din cadrul Ministerului Public, s-a înfiinţat ca structură specializată în
combaterea infracţiunilor de criminalitate organizată şi terorism a Parchetului
Organizaţii şi organisme internaţionale şi naţionale cu atribuţii în combaterea
crimei organizate de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Legea nr.
508/2004 modificată prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 7/2005, ca
urmare a reorganizării Secţiei de combatere a criminalităţii organizate şi antidrog
şi a structurilor sale teritoriale.
Acest organism de aplicare a legii îşi exercită atribuţiile pe întregul teritoriu
al României, prin procurori specializaţi în combaterea criminalităţii organizate şi a
terorismului, fiind coordonată de procurorul general al Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Structura direcţiei
Structura centrală a direcţiei este organizată în următoarele servicii şi
birouri:
1. Serviciul de combatere a criminalităţii organizate
a) Biroul de combatere a traficului de fiinţe umane
b) Biroul de combatere a infracţiunilor de fals
c) Biroul de combatere a infracţiunilor de violenţă
2. Serviciul de combatere a traficului de droguri
a) Biroul de combatere a traficului intern de droguri, laboratoare şi culturi
b) Biroul de combatere a traficului transfrontalier de droguri
3. Serviciul de combatere a macrocriminalităţii economicofinanciare
a) Biroul de combatere a infracţiunilor de spălare a banilor
b) Biroul de combatere a macrocriminalităţii economico-financiare
4. Serviciul de combatere a criminalităţii informatice
a) Biroul de combatere a criminalităţii informatice
b) Biroul de combatere a infracţiunilor de contrafacere
5. Serviciul de combatere a infracţiunilor de terorism
a) Biroul de investigare a infracţiunilor de terorism, catastrofe şi dezastre
b) Biroul de investigare a infracţiunilor de finanţare a actelor de terorism
6. Biroul pentru culegerea, centralizarea datelor şi asistenţă judiciară
internaţională
7. Compartiment de specialişti
La nivelul parchetelor de pe lângă curţile de apel funcţionează servicii
teritoriale, iar la nivelul parchetelor de pe lângă tribunale funcţionează birouri
teritoriale, conduse de procurori şefi, având atribuţii de investigare a infracţiu-
nilor de criminalitate organizată şi terorism.
Procurorul-şef al biroului de la nivelul parchetului de pe lângă tribunal se
subordonează procurorului-şef al serviciului de la nivelul parchetului de pe lângă
curtea de apel în a cărei circumscripţie funcţionează.
Procurorul-şef al serviciului de la nivelul parchetului de pe lângă curtea de
apel se subordonează procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor
de Criminalitate Organizată şi Terorism.
Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism coordonează şi controlează activitatea serviciilor şi birourilor teritoriale
înfiinţate în cadrul parchetelor de pe lângă curţile de apel şi parchetelor de pe
lângă tribunale; de asemenea, supraveghează, conduce şi controlează actele de
cercetare penală efectuate, din dispoziţia procurorului, de către ofiţerii şi agenţii
de poliţie judiciară aflaţi în coordonarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de
Criminalitate Organizată şi Terorism.
Atribuţiile direcţiei
Procurorii din cadrul direcţiei şi ai structurilor efectuează urmărirea penală
pentru infracţiunile date în competenţa lor, în condiţiile Legii nr. 508/2004
modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2005, pentru infracţi-
unile prevăzute de:
– Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane cu
modificările ulterioare;
– Ordonanţa de Urgenţă nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României,
aprobată cu modificări prin Legea nr. 243/2002, cu modificările şi completă- rile
ulterioare, dacă infracţiunile sunt săvârşite de persoane care aparţin unor grupuri
infracţionale organizate sau unor asociaţii ori grupări constituite în scopul
săvârşirii de infracţiuni;
– Ordonanţa de Urgenţă nr. 112/2001 privind sancţionarea unor fapte săvârşite
în afara teritoriului ţării de cetăţeni români sau de persoane fără cetăţenie
domiciliate în România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 252/2002, dacă
infracţiunile săvârşite de persoane care aparţin unor grupuri infracţionale
organizate sau unor asociaţii ori grupări constituite în scopul săvârşirii de
infracţiuni;
– Legea nr. 2/1998 privind prelevarea şi transplantul de ţesuturi şi organe
umane, cu modificările ulterioare, dacă infracţiunile sunt săvârşite de persoane
care aparţin unor grupuri infracţionale sau unor asociaţii ori grupări constituite în
scopul săvârşirii de infracţiuni;
– Legea nr. 39/2003 privind combaterea criminalităţii organizate în condiţiile în
care infracţiunea gravă este infracţiunea prevăzută de art. 329 Cod penal şi
infracţiunile enumerate mai sus;
– Legea nr. 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate în
condiţiile în care infracţiunile premise sunt: infracţiuni contra patrimoniului care
au produs consecinţe deosebit de grave, spălarea banilor, bancruta frauduloasă;
orice alte infracţiuni conexe acestora, cu excepţia celor date în competenţa
P.N.A.;
– Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal al României ;
– Legea nr. 87/1994 privind combaterea evaziunii fiscale, republicată;
– Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital;
– art. 282 – 284 Cod penal, privind falsificarea de monedă şi alte valori;
– art. 215 Cod penal;
– Legea nr. 299/2004 privind răspunderea penală a persoanelor juridice pentru
infracţiuni de falsificare de monedă sau de alte valori;
– Infracţiunile din Legea nr. 39/2003 pentru prevenirea şi combaterea crimina-
lităţii organizate în măsura în care infracţiunea gravă este una din infracţiunile de
mai sus:
– art. 189 al. 4, 5 şi 6 C. p. – lipsire de libertate în mod ilegal;
– art. 7 din Legea nr. 39/2003 în măsura în care infracţiunea gravă face parte din
una dintre următoarele categorii:
– omor, omor calificat, omor deosebit de grav (art. 174 -176 C.p.);
– sclavie – art. 190 C.p.
– şantaj – art. 194 C.p.;
– tâlhărie – art. 211 al. 2 şi 3 C.p.;
– Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului illicit de droguri;
– Legea nr. 300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folosiţi la fabricarea
ilicită a drogurilor;
– Legea nr. 39/2003, privind combaterea criminalităţii organizate, când infrac-
ţiunea sesizată este una din cele prevăzute de Legea nr. 143/2000 sau 300/2002
cu modificările şi completările ulterioare;
– Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor;
– Legea nr. 365/2002 privind falsificarea şi punerea în circulaţie de instrumente
de plată electronică; deţinerea de echipamente hard şi soft în scopul falsificării
de instrumente de plată electronică; efectuarea de operaţiuni financiare în mod
fraudulos etc.;
– Legea nr. 161/2003 Titlul III (acces neautorizat; interceptarea fără drept a unei
transmisii de date informatice; transferul fără drept de date informatice,
pornografia infantilă etc.);
– Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor, pentru care pedeapsa prevăzută
de lege este mai mare de 5 ani;
– Legea nr. 535/2004 pentru prevenirea şi combaterea terorismului;
– art. 279, 2791 şi 280 din Codul penal;
– infracţiunile prevăzute de Legea nr. 39/2003 pentru combaterea criminalităţii
organizate, când infracţiunea scop este una din infracţiunile de mai sus;
– infracţiunile contra siguranţei statului;
– Legea nr. 111/1996, privind desfăşurarea în siguranţă a activităţilor nucleare –
republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
– Legea nr. 39/2003 privind combaterea criminalităţii organizate, când
infracţiunea scop este una din cele de mai sus;
– orice alte infracţiuni conexe.
Pentru infracţiunile date în competenţa procurorilor din cadrul structurii
centrale a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi
Terorism se impune ca acestea să fie săvârşite de persoane care aparţin unor
grupuri infracţionale sau unor asociaţii ori grupări constituite în scopul săvârşirii
de infracţiuni, în una dintre următoarele condiţii :
– prin activitatea lor pot aduce atingere siguranţei naţionale a României;
– activitatea infracţională s-a desfăşurat sau şi-a produs rezultatul în
circumscripţia mai multor curţi de apel ;
– când activitatea infracţională s-a realizat sau a produs rezultate în
circumscripţia mai multor curţi de apel;
– s-a cauzat o pagubă mai mare decât echivalentul în lei a un milion de euro;
– există pericolul producerii ori s-a cauzat o tulburare importantă a relaţiilor
sociale la nivelul unei colectivităţi.
Procurorii serviciilor teritoriale de investigare a infracţiunilor de criminalitate
organizată şi terorism, ce funcţionează la nivelul parchetelor de pe lângă curţile
de apel, efectuează urmărirea penală pentru:
– infracţiunile contra siguranţei statului prevăzute în titlul I din Partea specială a
Codului penal;
– infracţiunile prevăzute de Legea nr. 535/2004 pentru prevenirea şi combaterea
terorismului;
– infracţiunile prevăzute la alin (1), dacă infracţiunile sunt săvârşite de persoane
care aparţin unor grupuri infracţionale sau unor asociaţii ori grupări constituite în
scopul săvârşirii de infracţiuni, dacă activitatea infracţională s-a desfăşurat sau
şi-a produs rezultatul în mai multe judeţe din circumscripţia aceleiaşi curţi de
apel, ori s-a cauzat o pagubă mai mare decât echivalentul a 500.000 de euro;
Pentru toate celelalte infracţiuni dintre cele prevăzute la art. 12 alin. 1
din Legea nr. 508/2004, modificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
7/2005 sunt competenţi procurorii din cadrul birourilor teritoriale ale Direcţiei de
Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, ce funcţi-
onează la nivelul parchetelor de pe lângă tribunale.
Biroul pentru culegerea, centralizarea, analiza datelor şi asistenţă ju-
diciară internaţională exercită următoarele atribuţii:
– organizează baza de date în domeniul faptelor de criminalitate organizată şi
terorism;
– centralizează, analizează şi valorifică datele şi informaţiile de interes operativ
privind faptele de criminalitate organizată şi terorism, la nivel naţional;
– elaborează studii referitoare la cauzele care generează şi la condiţiile care
favorizează criminalitatea organizată şi face propuneri în vederea combaterii
fenomenului, precum şi pentru perfecţionarea legislaţiei penale în acest domeniu;
– întocmeşte şi actualizează permanent harta infracţională a ţării, vizând zonele
cu potenţial criminogen în domeniul criminalităţii organizate şi stabileşte traseele
infracţionale interne şi legăturile transfrontaliere pentru a putea constitui un reper
în activitatea viitoare;
– în realizarea atribuţiilor prevăzute mai sus colaborează direct cu structuri
similare româneşti şi străine, prin schimburi reciproce de informaţii şi orice alte
acte de asistenţă juridică internaţională în materie;
– asigură asistenţa judiciară internaţională şi cooperarea internaţională potrivit
Legii nr. 302/2004 şi în conformitate cu prevederile convenţiilor internaţionale la
care România este parte, în cauze penale privind infracţiuni de criminalitate
organizată şi terorism;
– ţine evidenţa convenţiilor în care este stipulat principiul reciprocităţii în acest
domeniu, întocmeşte şi răspunde de documentele şi formalităţile necesare
soluţionării tuturor cererilor de asistenţă judiciară internaţională în materie de
extrădare activă şi pasivă, privind transferul de proceduri în materie penală,
solicitate de autorităţile competente româneşti şi străine.
– întocmeşte formalităţile necesare soluţionării cererilor privind comisiile
internaţionale, precum şi privind comunicarea altor acte procedurale, formulate
de autorităţile române şi străine, privind cererile de arestare provizorie, în cazul
cererilor de extrădare activă, precum şi referitoare la preluarea activităţii de
urmărire penală.
Mai nou, Secţia, serviciile şi birourile teritoriale corespondente efectuează
şi operaţiuni de centralizare, analizare şi valorificare a datelor şi informaţiilor
deţinute de ele sau primite de la celelalte organisme implicate în lupta împotriva
corupţiei şi criminalităţii organizate, constituind în felul acesta o bancă de date în
domeniul faptelor de corupţie şi al criminalităţii organizate. Aceasta
demonstrează importanţa instituţiei în articularea acţiunilor celorlalte organisme
abilitate în lupta anticorupţie şi anticriminalitate şi în cooperarea cu instituţiile şi
organismele similare ale statelor semnatare ale Convenţiei generale privind
corupţia şi ale Convenţiei Naţiunilor Unite împotriva crimei organizate
transnaţionale.
DREPT COMPARAT
Anglia
Pe frontul de luptă împotriva crimei organizate, în Regatul Unit se află:
• Secţia pentru Crimă Organizată a Scotland Yard-ului;
• Serviciul Naţional de Informaţii Criminalistice.
Acest serviciu adună informaţii de interes operativ şi cooperează, în acţiunile de
combatere a crimei organizate cu forţele de poliţie specializate, cuprinzând 43 de
formaţiuni în Anglia şi Wales, şi câte una în Scoţia şi Irlanda de Nord (Rue).
Investigaţiile privind crima organizată se desfăşoară în mare secret, iar numele
suspecţilor arestaţi devin publice numai după ce sunt judecaţi. Numele şefilor
organizaţiilor criminale nu sunt cunoscute publicului larg. În acelaşi timp, poliţia
evită să facă referiri la instituţiile de combatere a crimei organizate şi personalul
acestora.
SUA (http://www.fbi.gov/about-us/investigate/organizedcrime/overview)
Combaterea crimei organizate in SUA se realizeaza de catre FBI prin intermediul
a 3 divizii:
-o divizie de combatere a activitatiilor mafiote de tipul “Cosa Nostra” si racheti;
-o a doua divizie ce urmareste crima organizata cu legaturi in Eurasia si Orientul
Mijlociu;
-si a treia divizie cu atributii referitoare la activitati criminale din zonele asiatice si
africane;
Sediul FBI este însărcinat cu coordonarea generală şi sprijinirea tuturor investigaţiilor privind crima
organizata. Fiecare dintre cele 56 de birouri ale sale investighează activitatile criminale comise pe
teritoriul său şi se bazează pe sprijin suplimentar al altor unitati de politie.
Activitatile comună cu alte federale de stat, şi agenţii locale de aplicare a legii. Aceste forţe sarcina de a
ne permite să utilizeze resursele în comun ale mai multor agenţii, profitând de eficienţă de fiecare din
aceste agenţii de combatere a crimei organizate.