Universitatea "Lucian Blaga"

Facultatea de Drept " Simion Bărnuţiu" , Sibiu

Referat de examen

Dreptul mediului

Gospodărirea şi Administrarea Fondului

Foriester Naţional

Profesor coordonator Student

Conf. Univ. Dr. Cristina Oneţ Georgiana Petraşcu

Specializarea Drept,Anul III

Gospodărirea şi administrarea fondului foriester naţional

Fondul forestier naţional cuprinde toate pădurile, terenurile destinate

împăduririi, cele care servesc nevoilor de cultură, producţie ori

administraţie silvică, iazurilor, albiile pâraielor, precum şi terenurilor

neproductive, incluse în amenajamentele silvice indiferent de natura

dreptului de proprietate.

În condiţiile respactării dreptului de proprietate , pădurile din România

sunt administrate şi gospodărite într-un sistem unitar ,vizând valorificarea

continuă în folosul generaţiilor actuale şi viitoare , a funcţiilor lor ecologice

şi social economice.

Fiind o avuţie de interes naţional este necesară asigurarea gestionării

durabile a pădurilor prin stabilirea de măsuri concrete de administrare

,exploatare raţională şi regenerare orientată pe următoarele direcţii :

- asigurarea integrităţii fondului foriester national în condiţiile şi cu

respectarea situaţiei rezultate în urma schimbării formei de

proprieteate asupra acestuia ,

- întregirea fondului foriester naţional până la nivelul optim de 35 %

din teritoriul ţării

- reconstrucţia ecologică a pădurilor detriorate strcustural de factori

naturali şi antropici

- menţinerea volumului recoltelor anuale de lemn la nivelul

posibilităţii pădurii

- conservarea biodiversităţii şi asigurarea stabilităţi,sănătăţii şi

polifuncţionării pădurilor.

În vederea gospodăririi durabile a pădurilor, legea interzice:

a) defrişarea vegetaţiei forestiere – înlăturarea acesteia şi schimbarea

destinaţiei terenului – fără aprobarea autorităţii publice centrale care

răspunde de silvicultură

b) desfaşurarea de activităţi care produc degradarea solului şi a

malurilor apelor , distrugerea seminţişului utilizabil şi a arborilor

nedestinaţi exploatării , potrivit prevederilor art.45 din Codul silvic .

Exploatarea produselor lemnoase ale padurilor se poate face numai în

conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice şi cu respectarea

normelor privind termenele , modalităţile şi epocile de recoltare şi

transport a materialului lemnos , emise de autoritatea publică

centrală care răspunde de silvicultură pe baza actelor de punere în

valoare întocmite de proprietarii sau deţinătorii cu orice titlu de

păduri.

Persoanele fizice sau juridice care au în proprietate sau în

administrare păduri, agenţii economici atestaţi să execute exploatării

foriestere şi ocoalele silvice au obligaţia sa foloseasca tehnoligii de

recoltare şi scoatere a lemnului din păduri, care să nu producă

degradarea solului ,poluarea apelor, distrugerea sau vătămarea

seminţişului utilizabil, a arborilor nedestinaţi exploatării , peste

limitele admise de lege.

Indiferent de forma de proprietate , proprietarii de păduri sunt

sprijiniţi în efectuarea unor lucrări de gospodarire în scopul

asigurării integrităţii fondului foriester naţional şi gospodăririi

durabile a acestuia prin alocarea anuală de la bugetul de stat a

fondurilor necesare pentru :

- refacerea pădurilor afectate de calamităţi naturale sau de incendii şi a

căror cauză este necunoscută

- refacerea unor căi forestiere de transport distruse în urma

calamităţilor naturale

- combaterea bolilor şi dăunatorilor pădurilor proprietate privată

- finanţarea unor studii complexe de fundamentare a soluţiilor de

gospodarirea a pădurilor proprietate privată a persoanelor fizice şi

juridice

- sprijinirea proprietarilor de păduri cu funcţii speciale de protecţie

prin acordarea unor compensaţii reprezentând contravaloarea

bunurilor pe care nu le recoltează datorită restricţiilor impuse prin

amenajamentele silvice acestor păduri.

Gospodărirea şi dezvoltarea durabilă a fondului foriester naţional se

realizează , potrivit legislaţiei în vigoare, prin : menţinerea integrităţii

fondului foriester fiind interzisă reducerea suprafeţei pădurilor, cu

excepţiile prevăzute de lege; regenerarea şi îngrijirea

pădurilor;prevenirea proceselor de degradare a pădurilor şi solurilor

foriestere ;economisirea masei lemnoase.

În ceea ce priveşte ocuparea definitivă sau temporară a terenurilor

din fondul foriester naţional aceasta se poate face numai cu acordul

proprietarilor şi se aprobă de : inspectoratul silvic teritorial pentru

suprafaţa de până la 1 ha, la cererea persoanelor fizice şi juridice

beneficiare; autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură

pentru suprafaţa de peste 1 ha, dar nu mai mare de 50 ha, la cererea

persoanelor fizice şi juridice beneficiare, cu avizul inspectoratului

silvic teritorial ; prin hotărâre de Guvern pentru suprafaţa de peste 50

ha la cererea beneficiarilor şi la propunerea autorităţii publice

centrale care răspunde de silvicultură.

Administrarea fondului forestier proprietate publică

Administrarea fondului forestier proprietate publică a statului se

realizează prin Regia Naţională a Pădurilor. Această regie aplică

regimul silvic în fondul forestier pe care îl administrează Regia

Naţională a Pădurilor, prestează contra cost, servicii cu specific silvic

în pădurile proprietate privată, ale unor deţinători, precum şi în

vegetaţia forestieră din afara fondului forestier. Persoanele fizice şi

juridice care beneficiază sub raport economic de funcţiile de protecţie

a pădurilor au obligaţia să plătească unităţilor silvice contravaloarea

acestor efecte.

Administrarea fondului forestier proprietate privată

Administrarea fondului forestier proprietate privată se face de

către proprietarii elementelor componente ale acestui fond,individual

sau în asociaţii. Proprietarii de pădure şi alte terenuri din fondul

forestier privat au obligaţia să le gospodărească în conformitate cu

regimul silvic şi cu regulile privind protecţia pădurilor.

Modul de gospodărire a fondului forestier privat este stabilit prin

amenajamentele silvice, care se întocmesc pe tipuri de pădure şi pe

ansamblul localităţii, fără a afecta dreptul de proprietate.

Nerespectarea prevederilor acestora constituie contravenţie sau

infracţiune, după caz.

Cheltuielile aferente întocmirii acestor amenajamente silvice se

suportă de la bugetul de stat.

Proprietarii fondului forestier privat sunt obligaţi să respecte

prevederile amenajamentelor silvice şi să asigure permanenţa

pădurii. Ei trebuie să se îngrijească de regenerarea pădurilor (după

tăiere) în cel mult doi ani, cu sprijinul tehnic al Regiei Naţionale

Pădurilor, dacă acest lucru se cere.În cazul în care proprietarul nu-şi

îndeplineşte aceste obligaţii din motive imputabile lui, Ministerul

Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului,după somaţie, va dispune

Regiei Naţionale a Pădurilor executarea, prin ocolul silvic, pe contul

proprietarului, a lucrărilor de reîmpădurire şi întreţinere până la

regenerarea definitivă.

Pe perioada executării lucrărilor de regenerare şi până la închiderea

stării de masiv, se interzice folosirea în alte scopuri a zonei de

regenerare.

În situaţia unor calamităţi naturale, acţiunea de reîmpădurire va fi

sprijinită de Regia Naţională a Pădurilor prin acordarea de material

săditor şi asistenţă tehnică, în mod gratuit. Compoziţia, schemele şi

tehnologiile de împădurire aplicabile sunt prevăzute în normele

tehnice elaborate de ministerul de resort.

Deţinătorii de păduri proprietate privată au obligaţia să le menţină

în stare bună de sănătate şi să execute la timp lucrările de igienă,

precum şi cele de protecţie, cu sprijinul tehnic al Regiei Naţionale a

Pădurilor.Ei vor semnala ocolului silvic, imediat ce constată, apariţia

de boli şi dăunători şi se vor executa lucrările de combatere cu

mijloace proprii sau prin unităţi specializate, contra cost. Deţinătorii

de păduri proprietate privată mai au obligaţia să asigure paza

acestora împotriva tăierilor ilegale de arbori, distrugerilor de

semintiş, incendiilor, furturilor, păşunatului neautorizat, precum şi a

altor fapte păgubitoare.

Regia Naţională a Pădurilor, prin unităţile şi subunităţile sale, are

obligaţia să asigure serviciul de pază a pădurilor proprietate privată,

dacă asociaţiile de proprietari sau proprietarii individuali care deţin

păduri ce au cel puţin o limită comună cu pădurile aflate în paza

regiei autonome, solicită acest lucru. În astfel de cazuri se încheie

contracte cu solicitanţii respectivi, în care se stabilesc condiţiile în

care Regia Naţională a Pădurilor va asigura paza pădurilor

proprietate privată, precum şi obligaţiile părţilor contractante,

negociate cu respectarea normelor legale în vigoare în acest domeniu.

Tarifele se stabilesc în conformitate cu reglementările legale în

vigoare.

Nicolae Roş, "Fiat Iustitia- Review of Juridical Studies ", Editura Pro

Universitaria, Bucureşti, 2008

Daniela Marinescu, "Tratat de dreptul mediului ", Editura All Beck,

Bucureşti, 2003

Dr. Ştefan Ţarcă, "Dreptul mediului- Curs universitar",Editura Luminalex

Bucureşti , 2005