S

SINING

ATATRITA

G

UU

L

R

AEATI

Copyright @ zorS Alexandru LambaCopyright @ zor8 Editura Herg Benet,

pentru prezenta edigie

Aceasti catte este o operd de fic1iune. Orice asemdnare cu locuri saupersonaje reale este intdmpldtoare. Aceastd carte este protejati de legea

drepturilor de autor. Te rugdm si nu reproduci textul feri acordulexpres al editurii, fie pe suport fizic, fie pe suport electronic, in afara

limitelor legale de citare pentru utilizarea in recenzii sau in contexte depromovare. Sprijini qi tu creativitatea. iqi mulqumim.

EDITURA HERG BENETStr. Aurel Vlaicu nr.9, sector 2, Bucuregti, RomAnia

www.hergbenet.roditor@hergbenet.ro

Coperti gi concept grafic: The Spartan BureauElemente coperti: @ dottedyeti I Adobe@

Descrierea CIP a Bibliotecii Nagionale a RomAnieiLAMBA,ALEXANDRU

Singurdtatea singularitiqii / Alexandru Lamba. - Bucureqti : Editura

"ffi?3:u::: )ill'"u-,

8zr.r35.r

ALEXANDRU LAMBA

SPECUIATIV

Hrnc SENrrTipdrit in RomAnia zor8

ALEXANDRU LAMBA I 33

RECULUL PRA$TIEI

M-AM GHEN,IUIT iN cocoN gi am inchis ochii. Detestam

ceea ce avea sd urmeze. Am expirat prelung, scoqAnd cAt

mai mult aer din plamAni, gi m-am scufundat. Trebuia sd

respir lichidul. Ca de fiecare datd, gAtlejul mi s-a strAns

convulsiv gi-am horcdit. M-am forqat, am incercat si-mi

indbug tusea. N-aveam ce.i facq organismul se opunea

din reflex unui lucru atat de nenatural. Senzagia de inec

dur[ cAteva secunde, pdnd cdnd plamenii mi se inun-

dari. Respiram din nou. Mi-am regdsit incet ritmul, fi-cAnd ca pegtele.

Capacul se inchise cu un clinchet scurt. Dupe ce

ieqird gi ultimele bule de aer, incinta se presurizd inprogresie geometricd . Zece, o sut6, o mie de atmosfere.

Simqurile mi-erau deja amorqite de begia adAncurilor

cAnd temperatura incepu si scadd. Altfel, senzalia ar fi

fost cumplitd. Un vdl negru imi acoperi privirea. Mai

auzeam doar ca prin vis qicinitul pompelor de rdcire.

Presiunea md adAncea in incongtienfd, dar md finea inviaqd. Fdrd ea, fluidele mi-ar fi ingheqat instantaneu, iar

carnea mi-ar fi fost fdcutd ferfenigd. Ajunsesem aproape

de zero Kelvin, pentru ca gAndul incetd.

34 | STNGURATATEA STNGULARTTATU

tUvENr ODATA cu SENZATTA de frig. Mi-era cumplit de

frig, dar pielea md ardea. La inceput, am simqit ingepituriin tot corpul, apoi m-a cuprins tremurul. Recunogteam

durerea, o simgisem de atdtea ori: efectul curenqilorturbionari. Eram pdtruns de microundele de zeci de gi-gawafi ale sistemelor de resuscitare. lJsturimea deveniinsuportabila. Aq fi urlat dacd aq fi putut, dar eram scu-

fundat in lichid.Suphciul meu nu durd mult. Lucrurile astea, din fe-

ricire, niciodatd nu dureazd. CAnd am vdzut capacul cu-hsend deasupra mea, am gtiut cd se terminase. Durereamd pd.rdsea, pulsAnd in furnicaturi. CAteva dAre frAntede lumini ajunserd la mine prin unduirile suprafeqei.

Mintea mi se limpezea. Fusesem reanimat. TAmpigii

dracului, iEi bituserd joc de mine!M-am ridicat in gezut cu un efort nea$teptat de mare.

incd tremuram. Poate qi din cauza nervilor. Mi-am eli-berat cdile respiratorii horcdind frAnturi de injurdturi.Oare ei aveau idee cAt de nepldcut era? Am tras aer inpiept Ei-am tugit de cAteva ori.

-O sd vd terfelesc ca pe nigte cdrpe! am strigat.N-avegi voie si md futeqi aga!

Linigte. Nici rdspuns, nici zgomot de pagi sau oricealtceva in jurul meu. M-am agdlat cu amAndoud mAini-le de marginea coconului qi m-am tras afari.. NeavAnddestuld forqi sd md ridic, nu puteam decAt sd md pre-

ling peste margine. Mi-am protejat capul cu braqele 9im-am pregdtit de intAlnirea cu podeaua. Dar asta nu s-a

ALEXANDRU LAMBA ] 35

intAmplat, ci am rimas suspendat cu mai bine de jumd-

tate de trunchi afard din cocon. ,'Sd nu-mi zici ci sunt

deja in spafiu!" Nu mi-a zis nimeni, dar mi-a fost destul

de clar. ii itt;,tt"t"^ degeaba. Nu md auziserd, n-aveau

sd md audd nici dacd-mi ceream scuze. ',CAt oi fi. zdcut?",

m-am intrebat. Nu conta. Epuizarea era aceeaqi. Mi-am

amintit vorbele lui Priestr ,'Din criogenie nu te trezeSti

cu un zAmbet gi-o erecqie!". Eu nu simqeam nimic de la

brAu.in jos.

CAnd am mai prins ceva putere' m-am impins de tot

afard. incdperea era in penumbrd. Globurile erau stinse,

singura lumina venea de la cele cAteva hublouri. Mi-am

fdcut vAnt cdtre unul dintre ele. Avea un unghi mic de

vizibilitate, dar mi-era suficient. Afard, o perdea de stele

curgea lin, de jos in sus. Soarele trebuia sd fi fost unde-

va in spate, pentru ci umbrele diferitelor protuberange

se alungeau pe fuzelaj, palide, foarte palide. ll ld.u..-mult in urmd. Priest ar fi fost in stare si determine unde

ne aflam doar dupi aceastd imagine. Eu nu puteam. ,,La

ce-fl folosegte?" il intrebam uneori. ,Crezi c-or si-qi dea

vreo navd fard computer de bord?"

Am privit cdtre coconul lui. Dupd cAteva secunde incare ochii mi s-au readaptat la intuneric, am observat cd

era deschis. Am bnjbAit pAnd la el, abia acum congtien-

tizdnd bazAitul aspiratorului de lichid. Se auzea doar de

la coconul meu. Mi-am scufundat mAinile in bezna din

cuva in care zdcuse colegul meu. induntru nu mai era

nimeni, iar lichidul fusese complet evacuat. il treziserd

mai devreme? De ce?

DeschizAnd trapa, am plutit afard din dormitorul

36 I SINGURATATEA SINGULARITATII

cuvelor criogenice. Am dibuit intrerupitorul 9i globu-rile prinserd a lumina albestrui, transformAnd interio-rul navei intr-un mozaic monocromatic. Porcaria naibii,duceam cu noi rachete cu sfredel de zeci de megato-ne-forqd., dar nu ne permiteam un sistem de iluminatdecent. Mi-am rotit pdvirea, cd.utAndu-l pe Priest. Nuera prin preajma.

Mi se fdcuse foame. ,,Camera de zi", cum ii spuneamnoi cilindrului cel mai incdpitor, in care, in perioadele

de trezire, cAtd. vreme nu aveam ceva strigdtor la cer de

urgent de fdcut, zS.ceam in hamace gi care servea gi dreptbucdtdrie. M-am impins cu picioarele in perete cdtre

containerul cu alimente. ineuntru, batoanele nutritiveaqteptau perfect aliniate. MAncarea era altd chestie lacare fdceam economie. Beqele sintetice erau tari qi relela gust, dar, cel pufin, se mAncau ugor in imponderabili-tate. Unul lipsea. Am luat eu un altul.

NU ERA NIMENT NrCr iN CABTNA de pilotaj Ei incepea sd

fie ciudat. Habitaclul navei era compus doar din aceste

trei inciperi. Plus closetul, dar gi acela era go1. M-am in-tors in dormitorul criogenic, traversAnd iardqi camera

de zi.

Eram singur.

Am mai trecut de cAteva ori prin toate incdperile, de

fiecare datd uitAndu-md in locuri Ei mai nefireEti, undecu greu ar fi incdput un om. Cu nenorocita de luminialbastrd, chioard., aveam mereu impresia cd-mi scapd

ALEXANDRU LAMBA I 37

detaliile. Umbrele obiectelor imi apireau ca mase com-

pacte de negru, in care trebuia sd-mi bag efectiv capul

sd md asigur ci nu ascundeau ceva. Md pAndea un atac

de panici. Am stins toate globurile, pentru ca imi ac-

centuau starea de agitaqie. Mi descurcam mai bine pe

intuneric. ,,Acum ce fac?"

Tiebuia sd-mi alung gdndul acela ticilos, ca se nu de-

raiez. Fdri succes. Respiraqia mi se accelerase' Am privit

din nou afari. Umbrele dispiruserd, Soarele - doar o

stea ceva mai mare - proiecta discret cercurile hublou-

rilor pe peretele opus. Petele de lumind alunecau incet,

ovalizAndu-se pe md.surd ce se apropiau de podea, pAna

cAnd dispareau. Reapdreau apoi pe tavan, dupi cAteva

minute. Normal, fil-a.rrl gdndit, naveta se rotea u$or,

pe mdsurd ce inainta, ca un glonq, cu vitezi.unghiulard

foarte micd. Aq fi putut s-o calculez, impdrqind doi pi

la perioada de rotaqie. Mi-ar fi ieqit o valoare suficient

de mic6, iar daci aE fi continuat calculul, taza de numai

cAqiva metri a habitaclului m-ar fi condus la o centri-

fuga neglijabih in orice punct. $i dupe dimensiunile

Soarelui, am estimat cd depdgisem cu pu(in orbita lui

Saturn"

Exerciqiul md linigti putin. Calculele gi observaqiile

concrete erau bune atunci cAnd creierul tindea sd o ia

razrla.Asta trebuia sd fac, sd mil gin ocupat, sd md con-

centrez asupra...

- Saturn? Ce naiba, nu se poate! am bAiguit.

Tiebuia si fi fost trezit doar dupd ce am fi pdtruns in

centura Kuiper!

Am agteptat inci un ciclu de rota(ie. Aveam in

38 I SINGURATATEA SINGULARITATII

memorie imaginile Soarelui de pe orbitele tuturor celornoud planete gi, degi nu aveam eu pretenfia cd eram instare sd estimez distanga cu precizie de o sutd de milioa-ne de kilometri dincolo deJupiter, ca Priest, nici atAt de

mult nu md puteam ingela. in preajma lui Pluto, Soarele

chiar ar fi pdrut o stea oarecare. CAnd rdsari din nou,n-am mai putut evita panica.

- Computer, am strigat, unde ne afldm?

Computerul imi gopti coordonatele cu voce de star-

letd porno care mimeazd orgasmul.

- Mod Morgan-Freemanl l-am intrerupt.Al dracului Priest, avea sd ne tot bage in rahat cu

porcariile lui! Am rds. Mdcar depSgisem momentul cri-tic. Am repet intrebarea, iar computerul imi rdspunse

de data aceasta cu vorbele blajine ale modului Morgan-

Freeman. in statea in care erarnl ou-rfli spuserd mare

lucru. Am plutit pAnd in cabina de pilotaj, incd uitAn-du-mi prin crepuscul in toate pdrqile dupd colegul meu,

gi m.am a$ezat la pupitru. Am atins unul dintre multele

ecrane care formau o calotd sfericd in fata fotoliului.

-Afigeazd!Un punct luminos - nava - ap5.ru peste imaginea

schematicd a sistemului solar. Dupi poziqia in raport cu

Saturn, intuiam cd de curAnd il folosisem pentru o ac-

celerare prin efect de pragtie gravitaqionald.

- Marcheazd-mi drumul parcurs!

Computerul desend o spirald, plecAnd de la orbitaPdmdntului 9i pAnd la punctul luminos. La intersecqiile

cu orbitele luiJupiter gi Saturn, linia era frAntd, ceea ce nuputea sd insemne decAt o schimbare bruscd de direcqie.

ALEXANDRU LAMBA I 39

-Regresie la punctul zero, timpul la scara de unu la

trei milioane!

Naveta gi giganticii gazogi o luari din loc, miqcAn-

du-se invers. CAnd naveta le traversase orbitele, ambele

planete se aflau acolo. Deci intuisem corect. Am atins

un alt ecran.

- Acum in progresie. Aratd-mi gi graficul vitezei!

O curbe prinse a cobori pe al doilea ecran' odata cu

deplasarea navetei. La plecarea de pe Terra, aveam mai

mult de a treia vitezd cosmicd, puteam evada din puqul

gravitaqional al sistemului solar gi doar cu atAt, insd ar

fi durat prea mult. Vteza scidea logaritmic timp de cA-

teva secunde - opt luni de zile in timp real - pAnd cAnd

l-am agdgat pe Jupiter gi ne-am propulsat folosindu.ne

de gravitaqia lui. Acolo cAqtigasem cAqiva kilometri pe

secundd, dar am inceput sd-i pierdem imediat. Dupd

alte cAteva secunde - noui luni - l-am ajuns din urma

pe Saturn gi,am mai fdcut un salt prin pra$tie gravitaqi-

onald, cdpdtAnd aproape incd o datd viteza pe care o mai

aveam. Iar de atunci trecuse un an, deci simularea ajun-

se imediat la pozigia actuale. Eram la vreo paisprezece

unitdqi astronomice de orbita PdmAntului.

Nu puteam spune cd ce aflasem imi folosea concret

la ceva. imi confirmasem doar cd fusesem trezit prea de-

vreme gi cd nu parcursesem nici o treime din drum. Am

deschis al treilea monitor qi mi-am aruncat o privire pe

alarme. Nu bAzAia nimic rogu, deci parametrii tehnici

erau in toleranqe, dar i-am verificat mai pe indelete, in-

terogAnd pe rAnd senzorii, cum ar fi fdcut Priest.

Unde naiba era Priest?

40 I SINGURATATEA SINGULARITATII

- Comput€r; c€ s-o intAmplat cu Priest?

-Nu inqeleg. Vd rog folosiqi intrebdrile standard!Mi-am aplecat capul intr-o parte gi-n cealaltd, fd-

cAndu-mi ceafa sd trosneascd. Interfaga vocale era unfiasco total. TAmpenia aia nu reu$ea decAt sd recunoas-cd timbrul vocal gi si transmitS. o serie de instrucqiunistandard. Al dracului de folositor! ,Va face computerulmult mai prietenos!", spuseserd. Un rahatl Aveam acasd.

un robot de menaj cu o interfald de limbaj uman maicomplexS.

-Unde e Priestl am mai facut o incercare.

- Nu degin aceastd informaqie.

Era cum nu se putea mai bine. $i cdnd recuno$teainstrucfiunile, computerul tot idiot rdmAnea. Cum sd

nu deqina informaqia? Ce insemna chestia asta?

-Unde sunt eu?

- Sunteqi in cabina de pilotaj.Teama incepuse si-mi degenereze in frustrare.

LJrma, inevitabil, panica, din nou. Nu puteam fi sigur cd

Priest plecase odatd cu mine. Rispunsul computeruluitindea sd sugereze contrariul. Nu aveam nicio dovaddcd se aflase pe navd. CAnd imersasem in lichidul crio-genic, imi rupsesem toate legdturile cu lumea exterioa-rd. Dacd-l urcaserd gi pe el - congelat - pe navi, imi era

imposibil sd qtiu cu siguranfa. Cuva pe care o gdsisem

deschisd ldngd a mea nu era un indiciu suficient. Putea

sd fi fost aga de cAnd plecasem.

Misiunea insd prevedea doi astronaufi. Tot antrena-mentul ni-l fdcusem impreund, ne pregdtisem pentruo operaliune in duet. Dacd schimbaserd planul, ar fi

ALEXANDRU LAMBA I 41

trebuit sd md anunle. N-avea, efectiv, logica sd schim-

be din mers regulile fara sd informeze echipajul. Aqa

ceva ar fi fost similar cu sabotajul. Dar, din moment ce

fusesem trezit atAt de devreme, imi era clar cd ceva se

schimbase. De ce nu primisem, atunci, niciun mesaj de

pe PdmAnt? $i mai era gi acel baton lipsd. Dar gi cutiile

cu provizii puteau fi incomplete. Nimic nu dovedea ni-

mic. Ai naibii incompetenqi tAmpiqi care md trimiseserd

pe mine-n spafiu!

-Computer, am mai fost cineva cu mine la bord?

-Nu inqeleg. Vd rog folosiqi intrebdrile standard!

N-o scorEAM LA LIMAN cu computerul. Pur gi simplu

nu eram in stare sd storc de la el ceva util. Ba nu inqele-

gea, ba nu avea informaqii.

Pe PdmAnt, cAnd aveam o problemi dlficila la care

trebuia sd rumeg, ma ajuta o plimbare. Aici nu puteam

decAt sd lopdi de colo-colo prin camera de zi, impingAn-

du-ma cu mAinile Ei picioarele in peregi. Mesajul meu

trebuia sd ajungd la Pdmdnt dintr-o clipe intr-alta. inca

doud ore qi ar fi trebuit sd primesc confirmarea automate.

Apoi, dupd o altl perioadS., cAt le-o fi luat ca sd-mi com-

pund rdspunsul, ag fi avut gi instrucqiunile de la baz[.

intre timp, nu puteam decAt sd caut singur motivul

pentru care fusesem trezit atat de devreme, analizand

algoritmul computerului. Modific[rile decizionale, de

orice fel, ar fi trebuit sd se regdseascd in cod. Dar a md

apuca sd-l parcurg metodic ar fi fost inutil. Am revenit

42 I SINGURATATEA SINGULARITATII

in cabina de pilotaj qi am afigat cAteva f,giere pe o co-loand de monitoare. M-am concentrat asupra gdsirii su-

brutinei care ducea la execuqia secvenqei de dezgheqare

anticipate. Interfaga vocald nu md ajuta deloc, trebuia sd

analizez funcqiorral blocurile decizionale, aducAndu-le

in calupuri pe ecrane. $i sd sper sd glsesc ceva comenta-

rii. O muncd de Sisif. Mi-am dat seama repede cd numd.rul de cdi prin care se putea ajunge la evenimentul care

md interesa pe mine era ime'ns. Chiar gi a.l calcula cu

formulele logicii combinagionale era costisitor. Iar filelede tip log erau ciuntite. in modui operafional, compu-terul nu inregistra eveniment cu eveniment, Asta o fe-

cea doar la testare. Mi-am pierdut treptat concentrarea.

Diagramele schemelor logice imi jucau inaintea ochilorcu liniile intretiindu.se haotic.

Ochii md. usturau gi-mi ldcrimau. Ticdlos sisteml

Puteam doar sd presupun cd ajunsese intr-un punctin care avusese nevoie de intervenlie umand. Dar ar fitrebuit si apeleze baza, nicidecum sd mi resusciteze pe

mine! $i ce naiba se intAmplase cu Priest?

Nu, nu.mi permiteam sd deraiez din nou. Trebuia sirdmAn ancorat intr.o activitate concreti. Mai puteam

studia documentagia expediqiei, la care avearn acces.

A.m rdsfoit-o pe indelete. Ea nu mergea la nivelul de

detaliere de care aE f avut eu nevoie, nu con[inea listade echipamente, componenta echipajului sau momen-tele in care fiecare etapi ar fi trebuit s5. fie executatd, dar

ceea ce conqinea nu fusese cu nimic schimbat faqd de

varianta pe care o studiasem - gi semnasem - inaintede lansare.

AT.EXANDRU LAMBA | 43

Misiunea noastrd era s[ cercetdm diferite obiecte din

centura Kuiper, sd estimdm posibilitatea valorificdrii

1or. Dupi construclia Clarke-Ramei, Terra ducea lipsd

de metal, iar trimiterea de asteroizi de dimensiuni re-

duse de la periferie cdtre PimAnt era o operatiune la in-demdni. Metoda fusese aplicatd'Ei perfecqionatd in ine-

lul de asteroizi dintre Marte qi Jupiter, cu un asemenea

succes, incAt pe viitor se dorea aplicarea ei in mult mai

bogata centurd Kuiper. Noi eram pionierii, proiectul-pi-

lot. Trebuia doar sd ddm cAte un bobArnac bolovanilor,

sd,i destabilizem de pe orbitd, Ei gravitaqia solard ar fi.fe-

cut restul. Bine, ajutatd de rachetele care rdmAneau ferm

infipte in corpurile dure, pentru eventuale compensdri.

Calculele matematice ale traiectoriei de baz5. erau

sarcina computerului. Asteroizii aveau s[ evite celelalte

planete gi sd ajung[ la Pamdnt exact sub unghiul gi cu

viteza care si ii a$eze pe orbite joase, stabile, devenind

sateliqi minusculi. O suiti de ecuaqii dezhrmant de la-

borioasi pentru om, dar pe care computerul o rezolva

in cdteva secunde. $i o fdcea bine, altfel... Riscul fusese

evaluat gi gcceptat, eficienqa operagiunilor de mineritcosmic pe orbita PimAntului fiind mult mai mare decAt

la periferia sistemului solar. Poate tocmai pentru a-i hsa

cAt mai mult din procesoare pentru calcule ii puseserd o

asemenea interfaqd vocale primitivd.

- De ce m-ai trezit?.

-Nu ingeleg. Vd rog...

- De ce ai alterat planul inigial?

-Nu inqeleg. V[ rog folosiqi intreblrile standard!' Magindria asta avea sd se joace cu destinele Terrei!