Anni. í. B u d ap esta , D um inecă 22 D ecem vrie 1913. (4 Ia n u a rie *914.) Nr. • 27.

Abonamentul:Pe an ' . . cor 6'— Pejum. an 3 — Pe un pătrar, 150Petiiru România şl

străinătate:Pe an . . cor. 10‘—

Redacţia şi Adm i­nistraţia :

Budapest, IV., Ve-1 rés Püné-n tca 26.

Telefon N r. 120-18.

Foaie sociaîă-econom ică.Proprietar şl redactor responsabil:

D r L I V I U L I N Ţ A .A pare în f ie c a re D um inecă.

CĂLIND ARUL SĂPTĂMÂNEI.

Duminecă 22 4 AnastasieLuni 23 5 S. 10 mucenici CritMarţi 24 6 Eugenia

> M ercuri . 25 7 t Naşterea D. Isus ChrJoi 26 8 t Sob. Născ. de D-zeuVineri 27 9 t Arch. Ştefan

.Sâmbătă 28 10 S. 20 mii de mucenici Nicea

ri;. . . >,. Şi deodată s’a făcut o lumină mare peste întreaga boltă cerească şi glasul dulce al corului îngeresc resuna per pământ, cântecul sublim: „M ărire în t ru cei de sus lui D um nezeu şi p e p ăm ân t pace, în tre oam eni b u n a- v o i r e !“ Iar arhanghelul Gavriil a z is: Bucuraţi-vă cei de pe pământ! Azi, în acest moment s ’a născut Pruncul, care va vărsa credinţă în spiritele voastre, nă­dejde în sufletele voastre şi dragoste în inimile voastre ! Care va aduce omenimei binecuvântare, bucurie şi fericire. Care' vă va limpezi mintea şi va delătura în - i doelile voastre! Care în copilăria sa var f. cuminte ca un înţelept; în tinereţea şi bărbăţia sa smerit, blând şi bun ca un, sfân t; care vă va învăţa spre tot ce e bine, spre viaţă morală şi spre aceea, cam trebue omul să trăiască pentru cre­

dinţa şi convingerea sa şi dacă trebue, să şi moară pentru ea!

Naşterea Mântuitorului nostru Isus Christos cuprinde o mulţime de momente escepţionale, ceva original, poetic şi de­mocratic. Ea a fo st întocmai aşa, pre­cum i-a fo st întreaga viaţă: plină de variaţiuni şi de o originalitate neobici­nuită. Naşterei împăratului împăraţilor nu i-a premers buletinele doctorilor-pro- feso ri; în momentul naşterei Lui rí au

v-buibuit tunurile; ea rí a fost avizată prin curieri escepţionali; vestea ei nu s ’a lă­ţit prin sîrme de fir electric în lume: ci nişte păstori simpli au spus lumii eveni­mentul cei mai important, ce acum şi-a fiia t începutul. Intr’o colibioară' acope­rită cu paie nu în pat, ci în ieslea oilor se naşte Pruncul-Mântuitor şi abea să naşte : iată sosesc de i-se închină Craii

' dela Răsărit, aducându-i daruri împără­teşti: a u r , sm irn ă şi tă m â ie !

Ce învăţătură mare cuprinde în sine şi numai naşterea lui Isus: nu poziţia

[ socială a părinţilor, rangul, nu locul naş­terei, nu ceremoniile ce îi urmează îl fa c p e om mare, ci mintea, inima şi sufletul lui: Iată din copilul unui meseriaş simplu, născut în mizerie, în coiul unui staul se ■făcu un om mare, puternic, cuceritor al •lumii, nu pe o vreme ci pe veacul vea­

curilor: dacă schinteia dumnezeiască i-a fulgerat mintea, dacă genialitatea divină i-a încălzit inima şi i-a umplut-o de dra­goste cătră deaproapele său!

„P ace p e p ă m â n t" au vestit îngerii cu ocazhmea naşterei Mântuitorului şi pentru învăţăturile lui urmară certe, lupte şi războaie. Dar şi astea sunt un docu- . meni eclatant, că nici dreptul convingerii şi al cugetării libere nu se poate câştiga decât numai prin vărsări de sânge şi prin multe jertfe de vieţi omeneşti. Ş i Mesia-Mântuitorul trebui cu preţul vieţii sale să plătească cutezanţa de a da lumii învăţături şi poveţe dumnezeeşti. Altă do^ vadă aceasta, că adevărul, binele, mora­lul, sbiciuirea păcatelor celor puternici, a murdăriei şi a destrăbălării pretinde: je rtfe . Şi tocmai jertfa ce a adus-o Mân­tuitorul Isus Christos a fost aceea, ce Fa ridicat la o înălţime nemăsurată peste ceilalţi profeţi de mai nainte. Tocmai

. această jertfă a dat învăţăturilor Sale aceea putere colosală de cucerire, de a făcut credinţa Lui: re lig ia dom nitoare p e s te to a tă lum ea.

Dar pentru aceea, vestea îrtgcrdor tot a fo st adevărată, căci ideahrrdc lui Isus şi învăţăturile lui ríau avut de consecinţă alta, decât: p acea . Credinţa dragostei creştineşti nu putea să nască altceva, mai

F O I Ţ A .

LA CRĂCIUN. ât-v."Este iarna, fr ig şl ghiafâ, pe pământcovor de nea,\ Ori unde priveşti cu ochii, un fol alb tu vei vedea. Colea sub colina mare, în căluţul frumoşel Sună clopotul, s’eude de departe ’ncetlnel.Şl-o colindă după alta auzim pe la fereşti:Toată lumea creştinească e în haine sărbătoreşti,

Ciki e seara de Crăciun i

Ş i ’n palaie, ca ’n colibe, îngerul lui Dumnezeu N a-şi uită de ntme ’n lume, ci vine cu focal său,S ă ’ncătzeasca-l nostrp suflet cu flăcări de bucurii, , Ş i ne-aduce mângăert inimilor veselii; -

Ca uitând de greul mumii în ziua ce prăznuim

S ă fim veseli, mici şi mare, pe Isus să-l preamărim,‘ ' In ajunul de Crăciun I

/ „ . CINE-I EL?D e: «CARMEN ■ SYiVA.

k (Intriun numănsecettbal revistei „Oesierreichlsche Rund- | sebaa* Regina Ronvâniei publică un articol înlitutat : „Weristjer”, privitonla prinţul ■de Wied, viitorul domni­tor ai Albaniei. PWMfcăm din acest frumos articol

: urai ătoarel e -p ă rţ i;)

Ţara*'basmelor vrea un rege! Chemarea a- ÍJceasía! a plecat prin lume. Ţara peste care s’au (descărcat atâtea furtuni, doreşte un conducător Vcare să aducă pacea. Lumea a auzit chemarea> [dar nuri-a răspuns: Atanci bătrânul rege a ple- I ca tşjp re Dunărea măreaţă şi a trecut-o împreună cuţtşupeie sale. Era liniştit şi sobru, cu barba sa) aibă, cu faţa fină ş i ochii de şoim, .cari vă­zuseră de mult ce se va întâmpla şi a« vorbit ’c» aceiaş glas limpede, care a didaL pacea 'Balcanultri răzvrătit:

„Ia adâncul codrului, la Rhin, e Trunchiul j din* care am rupt o-ram ură. Acest trunchhi,- are ţ nenuoiăroase crengi puternice, pe unul. vi-1 .voi | trimite vouă>şi-aceste va fi conducătorul.*

Tîuănri se-trage-írrflinia dreaptă d d a Wil- helm. d^Kîrania,. naa®efev tăctst şbemn»strănepot j

| al lui Wilheka «al JB -lea şi a l reginei-Isoizaşrj i nepotul, împănanfafi Wiîbelm.

FŞ N ta ă r u h de-faţă -epuiine 4 6 -pagini.

In războaiele liberătoare doi fii ai casol de Wied au rămas pe câmpul de luptă, Iar prinţul Maximilian a fost şl la Waterioo. Tatăl său s’a distins în luptele Franţei. In calitate de aghio­tant a făcut acte de bravură, iar aând un gene­ral a murit alături de el, cunoscându-i toate intenţiile, a luat comanda şi a câştigat lupta. In familia noastră era odinioară înalţi prelaţi cari stăpâniau Colonia, Trier şi Mainz. Şi a - ceştia erau spirite liberale şi generoase.

Tinărul, pe care căzuse ochii regelui, era din copilărie un bun cunoscător al cărţii, niciodată n-a fost văzut fără o carte în mână, iar pe de asupra avea o energie de fier. La Kceul din lena, unde fusese crescut, era şeful unei grupe, de gimnastică şi-se povestesc numeroase lucruri pe socoteata ha. Ca tinăr ofiţer a ridfccaipe un camarad cu o singură mână şi s'a phmbat da el. Dupăee şi-a făcut examenul a fost trimis Jâ academia militară, mai târziu a îairat îa statul major. Aşa înalt şi svelt, era un călăreţ exce­lent şi în România era numit Lohertgrm, când apărea în uniforma aibă cu casca strălucitoare şi vulturul ei. Tkjára lui soţie i-a dăruit dói copii: O fată Maria Eleonóra şi un băiat Caro! Victor. \

Bunica lor din România i-a dat înfăţişarea ef

! Pag» %

ffumos ff mai sublim, ca: pacea. Cűcí învăţăturile Lm au adus omenimei liniştea sufletească, care domineazâ -azi inimile şi sufletele oamenilor. Prin ea putem spera an viitor mai bun„ o soartă mai bună, putem suferi neajunsurile lumeşti, ştim. cinsticrextinţdaţţpra, căci alejăâa- tuitorului, Işuş Gfiriştos au, fost celedin- tâiu, cuvintele: „ iu b e ş te ; pe. deapr;oa- pele tău, ca pe tin e în su ţi \u

Vremea schimbă multe.: viaţa, oamer nii, obiceiurile ; trăim, în veacul progre­sului: şi. al, culturii, ba putem zice în vea­cul necredinţe.':. Moralul decade, credinţa pare, că se, datină. Oamenii se închină pasiunilor, aleargă• după lucruri reale, nu mai cred. în minuni, discută asupra credinţei Una însă? a, rămas, neatinsă de modernismul actual: F iin ţa lui Isus, în- naintea căreia, să, închină, până la pă­mânt şi necredinciosul şi omul modern, ba chiar şi ateistul. Sărbătorile Crăciunului, sărbătorile, dragostei, azi nu mai suni sărbători, particulare ale unei.confesiuni, ■ete sunt sărbători, universale.

Din aceasta. lumină din Vifleem deci să licureze. şi, asupra poporului nostru românesc o. rază şi să ne vestească pace şi iubire. Să ne deştepte în inimile noaşT tre dorul de armonie şi de-a da uitării mânia, ca. să; putem, uita pe cei ce ne-au vătămat, şi, să fim, adevăraţi, fraţi şi ca creştin i şi ca, Rom âni;.

Aceasta, nu, este numai o dorinţă, ci ea. este şi o daţorinţă a noastră, ca să întrupăm învăţăturile. Mântuitorului ca credinţă, şi idealurile, noastre ca naţiune, ferinda:ne de făţărnicie, egoism, şi mai presus. de toate: d e u ra ,în tr e fraţi.!

P.opa, Toşa.

meridională şi iubirea faţă de ţara noastră. Casa sa e foarte iubită şi ori-cine face bucuros dru­mul lung dela Berlin până la castelul de Wied Soţia, ca crescută de copil în România, e obiş­nuită să călătorească şi are mare predilecţie pentru ţesături şi cusătorii naţionale. E o mamă excelentă şi ştie să dea educaţie.

Wied e locaşul plin de pace, la care s’a gân­dit regele pentru a da poporului albanez atât de greu încercat un conducător şi un scut. Dupăce albanezii s'au apărat din munţii lor contra năvălfei romane, au purtat lupte suté de ani contra turcilor. Nici odată nu au putut fi subjugaţi. Vor să treacă drept cel mai vechiu popor din Europa. Limba lor nu seamănă cu nici o limbă latină sau slavă. încrederea şi credinţa lor e celebră şi în toate ţările noastre garda â fost formată din Albanezi. Nici un albanez nu e capabil de trădare. Cuvântul dat e sfânt şi nu poate fi călcat. ' • ‘ ;

Nu e deci de mirat, că regele Carol şi-a întors privirea asupra acestui tinăr din pădurea de pe Rhin şi a zis albanezilor îngenunchiaţi: „Acesta e omul vostru, el vă va aduce pace, ; vă vine un om care vă înţelege şi vă iubeşte, care îşi încredinţează vouă pe ai săi fără nici o teamă, unul care a învăţat dela ţmcbiul său etan. trebne condus un popor Ia bună stare şi înflorire*.

GAZETA ROMÂNĂ

Oiraicia poporului român.(In revista d-lui Bornemisa „Consinzeana" ce apare la Orăştle, citim în numărul. din urmă un articol, care fiind de cuprins foarte interesant, 11 reproducem de-a

întregul în următoarele;)

„Spiritul de jertfă e poate mai mult ca: orice, termometrul, care ne arată gra­dele puterii de viaţă a unui popor! Jertfa pentru binele de obşte al neamului, se aduce în sânge şi în bani. In sânge sunt mai rari- prilegiurile care se dovedească, de câtă lăpădare de sine e capabil un neam oarecare. Jertfa în bani însă, are putinţă a o aduce în toată bună vremea. Şi după asta putem cu siguranţă judeca; cât de jertfitor va fi acel neam şi în sânge, în ziua când i-s’a cere asta!

Neamul, nostru românesc din Transil­vania, Ungaria şi Bănat a fost adesea certat de fruntaşii săi, mireni şi biseri­ceşti, că prea e puţin străbătut de duhul de jertfă, — ceeace e una din cele mai mari pedeci pentru o mai repede înălţare a sa spre culmile culturei şi cu ea a bunei sporiri întru toate. E mai presus de ori-ce îndoială, că ceice ceartă în acest fel poporul român dela noi, o fac în­demnaţi de cel mai bun gând faţă de el.

Cercetând după cauzele acestei apa­riţii — căci numai acelea ne-ar mai pu­tea face să desnădăjduim de viitorul mai bun al acestui neam, — noi credem că acelea nu sunt' inherexjte firei, sufletului, neamului nostru, ci acele cauze se gă­sesc numai în faptul, că aceste însuşiri nu au fost din destul stimulate, cultivate, provocate cu tact şi cu stăruinţă; — ră­dăcinile nobilei plante se găsesc în inima poporului, atârnă numai dela mâna culti- vătoare a grădinarului, a capetelor lumi-

IAPONEZUL.Traducere liberă pentru „Gazeta Română*.

- De: I. PRIBEAG.’

Intr’o zi frumoasă de. primăvară, drăgălaşa cuconiţă, Letiţia Barbu primi o epistolă.. Era adreşată englezeşte, iar marca era japoneză.

„Sire — scria necunoscutul —, am auzit dela amicul meu Jamateri, care e în legătură priete­nească cu miss Cleminson, instructoarea D-Tale de odinioară, căj spre. exercitarea limbei engle-v zeşti te-ai învoi să corespundezicu cineva. Spre aceasta mă recomand ( eu. Sper că epistplele mele v’o rfi. destul: de interesante.

Fetiţa, îi,scrise.încă înjziua. aceea:—, Éu.hu sum sir, ci , raisş, fiind-că aparţin,

genului feminin. Propunerea D-Tale o primesc cu plăcere., ş i(. sper, ,că , şi .epistolele, mele,, v’or, fi destul de interesante., Peste o săptămână fetiţa primi, a ... doua e- pistolă. Tinăruî ’ft scria, cât de fericit; să simte, că din Mâmpiare a putut, face cunoştinţă cu o tinără atât de cuminte şi .drăgălaşe, cum. e dânsa. De altcum e ’fotograf-amator şi îşi trimite alăturat fotografia casei sálé.

Şi epistolele urmau de-arândul. Dintâi numai grabnic şi punctual; "apoi cu o vervă tot mai DaBăcăraă , tot mai mare, aproape cu patimă. . .

Ce joc.interesant al scatii!.;. Doi tineri,cari

î Anul •!.

nate, a conducătorilor de sus ca şi a celor nemijlociţi, — să ştie hrăni acele rădăcini, ca se crească cât mai repede şi mai frumoasă planta nobilă a spiritu­lui de jertfă.

Las’ că s’au dat ele şi Ia noi pilde adesea foarte frumoase de jertfă pentru cauzele; de =.obşte, dar aceea ce vedem c ă . se face printre Românii duşi la . Ame­rica, ne face să ne umplem de cele mai înalte nădejdi şi în privinţa asta despre poporul nostru.

Ziarele, americane tocmai vestesc, că aflând ele despre mişcarea pornită în România de a colecta bani pentru mări­rea flotei naţionale, au făcut şi ele 'acolo apel cătră Românii americani, să dăru­iască cine cât poate pentru flota naţio­nală, care e unul din cele mai însemnate mijloace pentru sporirea ţării şi a neamu­lui în vază faţă cu lumea mare. Şi în scurtă vreme au adunat, mă rog, numai dela Românii lucrători prin cele fabrici ale Americei 8350 coroane, pe cari i-au şi trimis Ia Bucureşti, ca dar dela Ro­mânii — mai toţi ardeleni — aflători în America!

Iar din oraşul Aurora (statul Illinoi) se vesti de curând, că Romănii de acolo bine povăţuiţi de preotul lor Ioan Pop, s’au hotărît să-şi zidească o biserică cu cheítueli de 200.000 coroane şi biserica de azi să şi-o prefacă în şcoală româ-

' nească. Tot atunci şi tot acei Români jsă zidească o sală de adunări şi de pe­treceri, cu vre-o 65.000 coroane.. Ne par aceste veşti ca un glas înşelă-

; tor ce ar fi venind din fund de văi în­depărtate, pe care nu-1 putem desluşi

| bine, de e aievea, ori e numai o amăgire?i • . ■* '

nu s’au văzut nici odată, cari sunt peste mări . şi ţări unul de altul, îşi cunosc sufletul unul altuia şi îşi spun tainele într’o limbă străină...

Epistoalele veneau şi mergeau; duceau gân­durile fetei la tinăj\şixle^tinărului la fată. Me­reu înlănţuiră inimile amândurora cu legătura. fermecată .,a .unui simţ, necunoscut..;

Dela un . timp cprespondarea trecu drept, in-,: dispenzabilă. Âvea o atragere ademenitoare, un farmec interesant. Nici nu mai aşteptau respun- sul şi epistolele urmau de-arândiil.

Fetei i-se părea - câte odată, când o extazia fineţa,. cuminţenia a câte unei epistole, că tre-: nurile .şi. vapoarele, rrapide nici nu sunt pentru ajtceva, decât să ducă şi să aducă epistolele parfumate.

Fata îi scrise despre casa lor: e îmbrăcată în carpen sălbatec; despre tatăl său : e cel mai afabil om din lume; îi scrise despre lectura, petrecerile, sentimentele, visurile şi cunoscuţii ei.

Adesea vine la. noi un tinăr nalt, cu.oehiL negrii, sclipitori —; scrise fetiţa odată. H dnam ă Tudorică Roşea, şi .e profesor. Tata îl iubeşte foarte mult.

Roşea acesta vrea şă-mi ceară mâna.Pentru Dumnezeu, —^ sosi răspunsul — ai

grijă să nu grăbeşti cu cea importantă hotărîre a D-Tale. Fericirea, norocul. D-Tate-atârnă-dela- această hotărîre. Ai grijă I Nu te hotărî încă.

1 Anul I. GAZETA ROMÂNĂ Pag. 3.

EXTERNE.Ita lia şi Rom ânia. |

Vlltortii- scrie: „De.câte ori se .

>Dar :aeest glas nu e amăgire, .£ ade- J;^•văr hLâ aşa înălţime de jertfă pentru sco-

- ‘/puri înalţe culturale naţionale, s’a putut '■deja'avânta sufletul p o p o ru lu i român dus |,̂’la America! De unde s?a dus acest po

! ,po r? Din cine e format el? Dela noi Bucureşti. „ . •••*'•-- \V _’~de p>owâ da,-rSunt ei duşi, fraţii noştri cei mai săraci vorbeşte in P Ţ ° 'ne parlamentar, ori lle el\

sunt ei, şi iată totuşi ce a făcut din e. ^ ^ n u r n â l cuvinte ţ j

* * tudă si de afecţiune pentru fara româneasca,,tar represeitanpunea Italiană subliniata cu,Zafmnl sau aplauze unanime, ăc^ta mnl-, testare de Iubire la adresa unei lail . .

Aşa s’a Întâmplat şl tn zilele trecute, \

'venirea în atingere cu altă viaţă, cu po­poare cari se întrec în a-şi avea aşeze-;

'mintele lor.naţionale înfloritoare!Prinzând pilda dela acelea, istă că şi

_-Românul ştie să se avânte la jertfe, cari _ _ ... , ___ne par ca din poveşti, de pe altă lume! marchizul San G iuliano, ministrul de externe

Căci lutul e bun, e nobil în acest po- al Italiei, vorbind despre raporturile Italiei cii]t ipor, să se găsească numai olarul dă- România n ’a avut decât cuvinte de simpatie ,

m i t de Dumnezeu cu talent, care. să ştie Pentru România. Iar Camera 11 ,> .fabrica din el vasul ales şi va da lumii “ “ mar‘ en*am m

tăreşte politiceşte, economic, militar pe unul şi pricinueşte o micşorare celuilalt.

Alegerea aceasta este o chestiune foarte de­licată şi periculoasă: ea trebuie să se facă după comunitatea de interese, după lealitatea care o prezintă şi avându-se în vedere, care este cel mai tare. Aşa dar e o chestie de mare echi­libristică politică şi de multă şi continuă pre­zenţă de spirit, pentru-că alăturându-te la unul din cele două state adverse, nu trebuie să ma- hifeşti repulziuhe faţă de celălalt, nu trebuie să pozezi ca provocator, ci atitudinea naţională trebuie să fie aceea a unui stat neutral, care cu toate acestea are mai multe legături economice, politice, culturale, cu unul din cele două state potrivnice. . ;

Cum am .văzut în Bulgaria la alegerea noHor deputaţi, se . dăduse o luptă alimentată cu trei luni înainte, iar lozinca în jurul căreia s ’a dat lupta a fost: cu austrofili şi deci rusofobi, sau rusofili şi deci austrofobi.

Rezultatul a fost dezastruos pentru filoruşi, deoarece abia unul a putut pătrunde în Ca-

tele ministrului afacerilor străine ale Italiei. s cele mai fine şi scumpe -vase, cari vor m Românll suntem cu deosebire sensibili]

fi admirate de toate neamurile, pentru m această manifestaţie de dragoste a poporuA mera ţ ig a r ă Poporul bulgar şi cercurile con Strălucirea lor. • m italian N oi ne simţim legaţi de Italia, nu j ducătoare sunt dar pentru Austria şi contra Ru

Pogoară, Doamne şi asupra poporului numai prin comunitatea de origină şl prin în - \ sieL .Nu numaj atât; ziarele bulgare au pornit de , aici de acasă, spiritul luminat de r ud ir ea de gândire ci şi prin o comunitate de^ Igă bUce anchete politice, în cari Rusia e ară-jertfă pentru scopurile sale de obşte, aşa Interese. S i pe tărâmul po tic ş pe ce eco j ^ Ca factorul principal al dezastrului suferitcum sâ vede că Tai pogor» peste fraţii Meme,e Rcmamel 5'Pribejiţi spre (ărmii Americei. C°T ̂ ma[ presus de tot Jelul de interese slă\

La acest comunicat mai adaugăm nu- simpatia reciprocă dintre cele două naţiuni,.mai .atât, că Românul dela fire a fost şi simpatia de care poporul român se simte măn-reste darnic, doar tot ce avem ca institu- dru ^erlc * :

Şovăirea Bulgariei.

Bucureşti. Ziarufconservator „înainte" scrie:

ţiune publică e din dărnicia poporului român. Nu trebuie să mergem aşa de­parte, să trecem Mării?, spre a ne con- A m v ă z u t f e l u l c u m „s »a des{ăşurat lupta clec-vinge despre asta, să privim numai peste torală în Bulgaria şiOrezultatele acestei lupte.

. hotare, la fraţii din Regat şi vom afla ce Acolo a fost mai mult un duel între austro-fili

. nu se poate afla în lumea toată, institu- şi ruso fili, a fost chestiunea de a se consultaţiuni de binefaceri, ca spitale, biserici, poporul bulgar la care politică vrea să se ală-azile, toate-toate ridicate numai din dăr­nicia Românului. Una însă trebuie să re­cunoaştem: nu suntem prea recunoscă­tori marinimoşilor dăruitori. \

ture, rusă sau austriacă. In acest fenomen, cam paradoxal la prima vedere, e ceva din fatalita- litatea unei ţări mici. O ţară mică, simţindu-se slabă, caută să se ataşeze unuia din două state adverse. Alăturându-se unuia prin aceasta în­

de Bulgaria.Aşa dar Bulgaria stat mic, se ataşează poli­

ticei austriace, întăreşte politiceşte, economic şi 'în viitor poate şi militar, această mare putere şi în consecinţă slăbeşte influenţa politică, mi­litară şi economică a imperiului moscovit în Balcani. Şi ataşarea aceasta se face cu brio, cu blesteme la adresa Rusiei, cu învinuiri z lnice în presa bulgară, cu demonstraţii semnificative, ca această cădere în masă a rusofililor.

Dar Rusia are drepturi de recunoştinţă din partea bulgarilor. Rusia, după cum spune un ziar rus, are drepturi istorice de recunoştinţă din partea bulgarilor, pentru că toate drumurile din Bulgaria sunt udate cu sângele soldaţilor ruşi, care încă măcar nu s ’a uscat bine. Şi deocamdată presa rusă a început dojana.

Eşti tinără,. mai ai timp. Cunoaşte-ţi mai bine ...omul de care vreai să-ţi legi viaţa. E u :n’am

iubit .nici când profesorii.Roşea,e zilnic Ia noi — îi scrise fetiţa. Eu

iubesc; profesorii, lată îţi trimit portretul meuRăspuns la epistola aceasta nu primi. Fata;

.-îi scrise din . nou: Roşea mi-a cerut mâna. Mi-a! . d a t t i m p de gândit şi eu nu mă pot hotărî.

Am primit portretul D-Tale — fu răspunsul .dat peste patru-săptămâni —'ş i rin sufletul meu| se petrece o luptă încordată între fericire :şi

~ teamă. De luni întregi, de când . aştept- episto-j lele D-Tate cu o sete tot mai mare, în inima! mea creşte focul mistuitor al unei patime, care! se . măreşte acum, când .îţi , văd şi chipul. Peste! hotarele neamului, peste străinătate, depărtare,! peste dealuri şi mări trece dragostea mea şi; depune o caldă sărutare .pe mânuţa a lbă ,şi catifelată a D-Tale. Inzădar mă opreşte pru­denţa şi şovăirea, înzădar mă munceşte,gândul, că D-Ta mă priveşti cu conştiinţa.superiori­tăţii şi cu antipatia neamului D-Tale, dragostea mea simte, că sufletele noastre, cari s’au cu-

- no8CUt într’un .-mod -atât -. de ciudat, sunt pe „veci nedespărţibile..Eu.sunt .într’o prăpastie.a- dâncă de unde privesc la D-Ta, ca la un soare,

f Apleacă-te şi prin atingerea ^mânuţei drăgălaşă -mă salvează. Fericirea, chiar şi viaţa mea a- ‘ tâm ă dela acest răspuns. / Dacă-nu m’a înşelat

presimţirea, că -şirele ce mi le-ai adresat'sunt pline de iubire, atunci viaţa e a mea. Dacă însă cugetul meu mă înşală, atunci am sfârşit cu toate. Am sfârşit tot atât de sigur, cât este de sigur că în vinele mele curge sângele ace­lor nobili japonezi, cari pentru o greşeală, chiar şi pentru apariţia desonorărei, sau pentru o suferinţă, pe care ei au fost siliţi să o suporte fără cuvânt, şi-au- străpuns inima cu pumnalul.

Letiţia: Barbu . ceti epistola cu ochii înecaţi în lacrimi. I-se păru,rcă o -.apă lină o fură, o leagănă, 6 adoarme şi îi ţese , visuri fantastice, cari îi um pluriniraa.de:plăcere.:Şirele rii tălmă­ceau o iubire, .adevărată. ţ-Romantica, dragostea, durerea ce : transpira ,din .această epistolă o extazia, o răpea, o ameţea.

Reste ,mări,-rin,partea ceealaltă a pământului este cineva, care v’a muri numai decât,, dacă ea,.îi r va ..zice..unui-altuia: da.

.Privea.cu,oare-care receală , 1a Roşea. Omul acela.de.peste lume,va .muri,„dacă ea va.fi,,a acestuia. Şi pe acela din depărtare ea îl ..iubeşte, e sigură că îl iubeşte. Ce fin îi este sufletul, cum -o roagă să -1 iubească, cum o adoră! ? . .

Umblă buibăcită vre-o câteva zile . şi, întreaga ei fiinţă era înecatăjntriun „ potop de fericire.

A- treia zi primi o epistolă: Supus dorinţei; D-Tale — zicea scrisoarea engleză —s îţi trimit portretul meu. Tremurând. îţi , aştept răspunsul.

Letiţia Barbu privi icoana. Era chipul unui japonez puţintel Ia stătură, cu ochii mici, cu umerii obrajilor ieşiţi.

111 privea turburată. La acesta sburau gându­rile ei peste m ări? ...

O clipă fu destul, ca să i-se destrame toate visurile ţesute în taină până acum.

Remasă multă vreme cu privirea aţintită spre un unghiu al odăii, apoi îşi cuprinse cu rtânlle fruntea îmbrobovată de sudori şijîncepu a plânge înfundat, ca o desnădăjduită.

Când se sătura de plâns îşi şterse óchii'în­roşiţi cu o batistă udată, întră în odaia tatălui ei şi îi zise liniştită: -

— Voi fi a lui R oşea ....Peste vre-o două zile scrise'în Japonia. Scurt:

nu ca o tirană, ci nepăsătoare: “— îlerLm ’am fidanţat cu rTudorică>R o şea ... (Lugoj, la 18 Dec. 1913.)

Românul şl viitorul luLRomânul e dela natură „Blând mulţumitor, cinstit Dar cu a neamului său soarte Nu e,vecinie mulţumit

Vezi aceasta e Virtutea ..Unul trainic neam ales.Căci, val de poporul care Nu . mal vrea nici un progres,

GAZETA ROMÂNĂ ; Aatfr I :

T: ?Vf 'l 4.:-

NOUTÁTI.Vremea.

După câlradarul de 100 ani: Dela 21—27 senin şi frig, 28—29 senin şi vânturos, 30-31 ger şi senin.

Du. ă instituia] meteorologie din Buda­pesta: Ger uscat şi vânturos.

Miniştri primesc în aud ien ţă: Ministru-preşedinte: Joia după amiazi la 4 ore. — Ministru de honvezi: Joi diminiija la 10 ore. — Ministru de culte şi instruc­ţie: Joi după amiazi la 4 ore. — Ministru de finanţe: Mercuri după am. la 4 o re .— Ministrul de agricultură: Vineri nainte de amiazi Ia 11 ore. — Ministrul de jus­tiţie: Joi la am. la 12 ore.

— Ştiri din R om ânia. Dl N. Batzarla, se­nator ottoman şi fost ministru al Turciei, a fost primit în audienjă de M. Sa Regele Carol.

— Ai. Sa Regina Elisabeta şi-a atăşat de damă de onoare pe doamna general Sergiu Baicoianu în locul defunctei Joe Bengescu.

— Succesele unei artiste române în stră i­nătate. „Gazeta Transilvaniei" are următoarea ştire frumoasă despre o artistă româncă dela noi: Cunoscuta celistă română, dş. Ersilia Roşea, nepoata dnei Maria Zănescu din Braşov, se află actualminte într’un turneu prin Germania, în care a repurtat succesele cele mai frumoase! Tinăra artistită este eleva renumitului profesor german de celo, din Lipsea şi se bucură de o mare reputajic în cercurile artistice din Germania.

Dintr’o serie de recenziuni elogioase, publi­cate de ziarele germane, despre actualele suc­cese ale distinsei artiste române ardelene, re­ţinem următoarele:

„Niedersachsische Volkszeitung" scrie: „Dom­nişoara Roşea ni-s'a prezentat cu marele concert, A-mol, opul 33 de Saint Saens, ca o stăpână suverană asupra micului ei instrument. Curăţe­nia şi aprofundarea artei dsale, un ton mare şi frumos şi pe lângă aceasta o technică de virtuoză, ne-au prezentat operele executate în mod atât de plastic, încât am rămas întriadevăr surprinşi de această artă deosebită a unui su­flet artistic muzical, atât de subtil!"

„Göttinger Zeitung" 3 Dec. 1913: „Intr’ade- văr trebuie să rămânem uimiţi în faţa dexteri­tăţii tehnice, aşazicând fenomenale, a micei ro­mânce Ersilia Roşea. Spinnlied-ul de Popper i-a dat un prilej binevenit să-şi arate cunoştin­ţele de virtuoază şi tragem la îndoială ca un actual artist să se poată măsura cu ea în arta eil Conducerea arcuşului este deasemenea deamnă de admirat. In ce priveşte opul Iui Bach, trebuie să spunem că artista are o concepţie specială şi convingătoarei"

„Göttinger Akademische Wochenschau" re­levă temperamentul şi tehnica briliantă ale ar­tistei, tot astfel şi ziarele „Göttinger Tageblatt", „Oberhessische Zeitung şi Hessische Landes- zeitung". Nu putem decât să ne bucurăm de aceste succese a unei artiste dela noi şi s 'o felicităm cu cea mai mare căldură.

. . Atelierul d e ţăsăturî şi cusături româ­neşti din Orăştie se adresează publicului româ­nesc, să nu uite a comanda darurile ce fiecare vrea să le facă iubiţilor săi de sf. sărbători a Crăciunului şi Anului nou.

— T r a g e d ia fam iliară a unui con te p o lo n . Se anunţă din Berlin: Contele, polon Mielcinski Matei, deputat al Reichs­tagului germán şi-a împuşcat săptămâna trecu tă soţia şi pe un nepot al acesteia, cu numele conte Mlacitiski Albert. Ambii au răm as morţi pe loc. Cauza acestei fap t tragic se spune că ar fi gelozia. C ontesa îşi petrecusă noaptea aceea în societatea nepotului şi al mai multor oas­peţi în castelul din Dakowino, fiind pro­iectată pe ziua următoare o vânătoare mare şi numai târziu s’au culcat. După-

,c e s ’au lăsat toţi la odihnă toţi cam bine chefuiţi, contele au auzit un zgomot oareş- care şi luându-şi puşca încărcată cu ceşme de vânat, a luat direcţia în partea aceea de. unde venea zgomotul, până-ce a ajuns în odaia contesei. Aici şi-a aflat soţia cu totul desbrăcată în societatea nepotului ei, care încă era desculţi. în furia lui momentană a tras cu puşca asupra lor şi i-a omorât.

Contesa era de 40 de ani, femeie de o frumseţe rară, nepotul ei de 22 ani. Aici zace ticăloşia cea mai mare, ca o femeie de 40 de ani să-şi uite de sine într’afâta şi se arunce în nefericire tină- rul de 22 de ani şi pe bietul bărbat.

După săvârşirea crimei, contele s’a pre­zentat procurorului, spuindu-i faptul, care apoi la arestat.

— La u n iv e rs ita te a din P aris , terminate fiind înscrierile, — s ’a aflat că s’au înscris în anul şcolar de faţă, nu mai puţin ca 21.000 de studenţi! Afară de celelalte şcoli înalte, ca teologii, felurite facultăţi, şcoli de specialitate şi medii. Tot la olaltă vor fi peste 50.003 de tineri, cari în toată dimineaţa aleargă străzile cu raftul mai mare ori mai mic de cărţi sub­suoară. Cu alte cuvinte aî putea face un oraş mare, dar încă puternic oraş, numai cu tinerii înscrişi la şcoli în aşa o cetate a culturei, cum e Parisul.

— M oartea împăratului Abisiniei. Din Capitala Adls-Abeba vine cţp-arândul această ştire oficioasă, că Negusul Menelik, împăratul Abisiniei a murit. Cu toate astea e greu de creziit, cădÎ până acum de vre-o trei ori tot l’au făcut mort şi proverbul Românului zice în astfel de cazuri, că: v’a murit moartea!

— Un diam ant nou. Ziarul „Daily Mail" comunică că doi lucrători de pe câmpiile de diamante din Kimberlei au găsit un diamant, care întrece cu mult şi din toate punctele de vedere vestitul diamant „Koh-I-Noor“.

Preţul relicvelor. In ultima săptămână s’a vândut la Londra o haină, care a aparţinut Iui Victor Hugo, cu 10.000 lei şi o batistă cu 18 mii lei.

Această batistă e simplă, fără broderie şi | dantele, dar, pe dânsa sunt imprimate câteva | versuri şi o dedicaţie adresată dnei Richard | W agner.

■: — Cele trei ginţi (seminţî) din Europa.Popoarele din. Europa se ţin de următoarele trei ginţi: latină, germanică şi slavă. Afară de po­poarele acestor ginţi, mal sunt şi câteva po­poare mici, venite în urmă din Asia, cari sunt de seminţie mongolică uraf-altaică (turanică), cum sunt Finii, Tătarii, Maghiarii, Turcii şi alte câteva fărâmiturii. De giatea latină sun t: Fran­cezi 45 milioane, Italieni 36, Spanioli 20, Ro­mâni 14, Portugezi 6 milioane. Cu totul 121 milioane. De gintea germanică: Germanii 78 milioane, Englezi 44, Danezi şi Norvegieni 5, Svedezi 5 milioane. Cu totul 132 milioane. De gintea slavă: Ruşi 107 milioane, Slavii din Austro Ungaria 22, Slavii din Peninsula balca­nică 8 milioane. Cu totul 127 milioane.

— La şcolile în fiin ţate de statul român din T urtuca ia s’au înscris până acum 800 elevi. Clasele neliind încăpătoare, ministrul in­strucţiunii publice a dispus înfiinţarea a doua şcoli primare.

— Sfârşitu l păm ântului. Profesorul Doo- pltle, astronom al universităţii din Filadelfia, a stabilit în urma unor foarte serioase calcute, vremea aceea, când va fi sfârşitul lumei aceştia. După socoata d-sale, ori-ce viaţă de pe pământ se va sfârşi, căci soarele îşi va perde căldura şi lumina după 15 mit oane de an ii Dar i-a fost truda zădarnică, căci pe puţini îi doare capul, că ce se va întâmpla după atâţia amar de ani!

— Sticlă ce nu se poate sparge . O des­coperire din cale afară de însemnată a fost a- rătată în un cerc de specialişti din Londra, de un technician de acolo. Anume el a descoperit felul de a fabrica sticla ce nu se mai sparge! Sticla cea nouă stă din trei pături: între două pături e pus un strat subţire de Xylonit, folo­sind pentru lipirea lor de-olaltă giycoset şi pre­sate spre olaltă cu apăsare puternică de aer.

Câ să-i probeze tăria, s’a luat un glob de fer, greu de 1 chilogram, atârnat de o aţă de 4 metri de lungă şi a fost lăsat să cadă aşa hintát dela o depărtare potrivită, izb:ndu-se de o tablă de sticlă de asta simplă, de două de­gete de groasă. îndată sticla s’a sfărmat în sute de bucăţi! A fost lăsat să cadă pe o tablă de sticlă de sîrmă; şi aceea a plesnit. A fost izbit atunci globul de sticla cea nouă şi aceea nu­mai odată a răsunat mut. S’a tras cu puşca asupra sticlei şi glonţul de puşcă a căzut jos fără s’o poată sparge tabla de abia un deget de groasă, doar vre-o 3 crepături de a făcut în acel punct al ei, — deşi acelaş glonţ la a- ceea depărtare trece prin un lemn de 6 degete de gros. ~

Se spune că noua sticlă nu poate fi tăiată nici cu diamantul. Ar fi o descoperire de foarte mare valoare.

— L’a înnebunit norocul. Franz Rlener din Pilsen, un ora sărac ce avea să hrănească 13 persoane, a câştigat cu un loz suma de 90 mii coroane. Vestea despre acest noroc îl lăsase liniştit, dar când a primit cele 90 bancnote de câte o mie, a mers acasă şi aprinzind lumina, le-a început a le da foc de-arândul. Abia după ce a ars o parte din ele, au dat casnicii de el şi au luat restul din mână. II înnebuni-se no­rocul! - \ •:

Croitoria cercurilor de elită f o n d a t a l a a n u l ,895. LUCREAZĂ CELE MAI BUNE STOFE ENGLEZE

, B 0 8 Z L 0 P I H E H R 1K B U g A P E S T * •ggmmpmmm. • ; |î CROITOR DE PRIMUL R A N G I.ETAJ. TELEFON90-79 NOU SISTEM DE ABONAMENT DE HAINE. J

Anul I.GAZETA ROMÂNĂ Pag. 5 '

Tratativele ramâno maghiare.Voci din presă.

„Românul", organul special al comitetului partidului naţional român publică următorul comunicat oficiat:

Suntem autorizaţi a declara, că toate ştirile ziarelor' ungureşti referitoare la tratativele între reprezentanţi partidului naţional român şi pre­mierul ungar, în cât acelea privesc meritul chestiunii, sunt absolut fără nici un temeiu.- Ade­vărul este, că reprezentanţii noştri au avut în. 22 Decemvrie n. a. c. convorbire mai lungă cu dl Ştefan Tisza, fără a se ajunge încă la fixa­rea vre-unuţ rezultat fie pozitiv, fie negativ. Consfătuirile se vor continua în prima jumătate a Iunei viitoare. In stadiul de acum'-al acestor tratative nimeni nu poate^ fi îndreptăţi a con­clude fie la eşuarea, fie la izbutirea lor. La timpul său se va face în chestie deplină lumină.

Tot „Românul? publică apoi:Voci din p resa ungu rească . Pe mesele

noastre redacţionale numerele de Crăciun ale ziarelor germane şi ungureşti din monarhie stau vavilon. Până şi obscurile tiparuri din oraşele provinciale au scos numere de sute de pagini In graba înfrigurată de-a trece în revistă conţi­nutul miilor de pagini, răsfoim ziar după ziar şi suntem învinşi de o vie gelosie comparând sărăcia tiparurilor noastre modeste cu producţia asta senzaţională a birourilor redacţionale dela Viena şi Budapesta. Interesul nostru se leagă în mod firesc de antrefileturile şi articolele in­spirate de problema românească. Sunt mai pu­ţine de data asta decât în a l ţ ani. Numai ecoul tratativelor româno-maghiare mai rătăceşte ici- colo prin enormul labirint de coloane tipărite. Dar acest ecou e falş şi azi şi tot atât de dârz ca şi altădată. Mirajul naşterii lui Christos, ser­barea sfântă a iubirii n’a trimis nici o rază în radacţile inundate de evrei maghiarizaţi. Nici nu era cu putinţă.

Şuierăturile cele mai veninoase vin din re- dacţa cea mai jidovită, dela „Népszava", zia­rul socialist. Acest ziar publică un articolaş al jidanului „democrat" Văzsonyi. Ce ne spune de sărbătorile creştine apusene acest apostol tal- mudian? Spune, că bărbaţi noştri dela condu­cere sunt „escroci cu gura spartă", „creaturi" de ale băncilor etc. Văzsonyi e foarte chinuit de ideia că primul ministru Tisza ar putea să „trădeze Românilor patria şi. supremaţia mag­hiară". Şi înjură jidanul, înjură de se stropeşte. In aceiaş „Népszava" iresponsabilul pista-bâ’ ■dela Macău, Justh, spune că trebuie împiedecat „atentatul" unui pact cu Românii şi că adeve- xindu-se ştirile despre pact, supremaţia ungu­rească se va da pradă naţionalităţilor.

Dintre toate foile maghiare însă „Pesti Hírlap" să vaeră mai tare. Iată ce scrie:

Pactul româno-maghiar va fi tradus în reali­tate cu ajutorul administraţiei şi al ordonanţelor ministeriale. Crima contelui Tisza de a fi în­lesnit Românilor o cucerire atât de grozavă are un singur scop: contele Tisza doreşte să-şi sporească puterea prin ataşarea Românilor. In acest scop el pune o singură condiţie irecon­ciliabilă: disolvarea partidului naţonal român şi contopirea lui în cadrele partidului guvernamen­tal. Programul pactului e programul trădării de patrie. Dela 1868 şi până azi n’a fost nici unul din şefii guvernelor atât de ticălos ca contele Tisza, care nu-şi face nici un scrupul din a nimici unitatea naţională a statului. Chiar şi con­tele Szapáry Gyula, care e cunoscut ca cel mai maleabil prim-ministru, a spus în plin parla­ment, că legea de naţonalitate trebue abrogată.

încă dela 1790, o mulţme de légi prevedeau întrebuinţarea exclusivă a limbii maghiare în toate domeniile vieţii de stat. Se impune în­deosebi aplicarea legii VI din 1840, care spu­nea, că nu poate fi tolerat, în Ungaria, în slujba bisericească nici un preot, nici un capelan şi nici un predicator simplu chiar, dacă nu ştie ungureşte. Cerem îndepărtarea tuturor popilor neştiutori de limba ungurească.

Se impune apoi aplicarea articolului de legeII. din 1844, care hotăreşte în instrucţie domi­naţia exclusivă a limbei maghiare. Legea aceasta n’a fost abrogată nici prin paragraful 17 al le­gii de naţonalitate dela 1868, în care se zice,: „naţionalităţile, cari locuiesc în blocuri mai mari pot să se cultive în limba lor maternă până la limita dela care începe instrucţia academică". Guvernul trebuie sâ zdrobească şi şcolile ne­maghiare existente, decum să conceadă ridica­rea mai multor şcoale medii nouă. •

De când justiţia a fost separată de adminis­traţie, nu mai poate fi vorba de concesii în aceste domenii. Legea de naţionalitate arc-o mulţime de dispoziţii absurde, cari într’un stat cultural nu se pot aplica. Funcţionarii şi jude­cătorii ar trebui să înveţe limbile valahă, slovacă, croată, vendă, sârbă, ruteană şi slovenă.

Şi fiecare din aceste limbi e numai o idiomă. Tot aşa va pufea cere contele Tisza cunoaşte­rea limbii eschimoce şi á celei sanscrite. Omul modern învaţă limbile franceză, germană, en­gleză, iar nu pe ceea valahă etc. Dacă s’ar aplica legea de naţionalitate ar înceta limba un­gurească ca limbă de stat, deşi înşişi bărbaţii politici nemaghiari întrebuinţat! limba maghiară ca limbă de înţelegere reciprocă.

Dacă mai socotim, că s’a pus în perspectivă şi statificarea administraţiei, se poate prevede un hal complet.

Tot „Pesti Hírlap" mal scrie:

Preşedintele dl Teodor Mihali a comunicat membrilor comisiei însărcinate cu tratativele, faptul că contele Tisza nu renunţă cu nici un preţ la condiţia disolvării partidului naţonal ro­mân şi a întărit acestuia în partidul guverna­mental maghiar. Ieri, M arţ, a avut loc o con­sfătuire în chestiune. Se va convoca comitetul naţional român, apoi conferenţa naţională. Pre­şedintele partidului, dl Gheorghe Pop de Bă- seşti a convocat comitetul pe sfârşitul acestei săptămâni. >

Membrii comisiei tratativelor vor merge în provincie la fiecare membru din comitet, pentru ca să demonstreze că disoluţia partidului naţio­nal român nu poate să fie in împrejurările ac­tuale decât î i interesul poporului rcmâneic. Nu trebuie scăpat prilejul îmbiat de contele Tisza, pentrucă cine ştie când va mai avea Ungaria un mlnistru-preşedinte, care să facă Românilor atâtea concesii.

Din însărcinarea primului ministru, dl I j I I u

Manlu pregăteşte o formulă, care să mulţâ- measca pe toţi. Comisia tratativelor doreşte cu atât mai mult ca comitetul naţonal român să adopte formula dlui Maniu, cu atât, în caz con­trar, contele Tisza va încheia pactul cu prelaţii şi moderaţii români, cari au mare fnflulnţe asu­pra poporului.

V O R A S E K M I K S Acroitor engt. de Viena' pentru dame de costume si manteaiuc

BUDAPEST,IX., P ipa-utca 6. (Vis-á-vis de Hala veche.)

Situaţia Românilor dinSirM a.B ucureşti. Legaţiunea regală a Sârbiei

'din Bucureşti publică următorul comu­nicat: • ‘ '

„Legaţiunea a atras atenţiunea guvernului regal asupra veştilor pub­licate în zilele din urmă de unele ziare din Capitală, prin care se sus­ţine, că autorităţile administrative sârbeşti, din noile teritorii perze- cută pe Aromâni şi că Împedecă funcţionarea ^coaielor lor. Ca răs­puns la aceasta, dl Ristîci, ministrul - Sârbiei, a primit dela dl Paşîci, pre­şedintele consiliului şi ministrul afa­cerilor străine următoarea telegram ă;,

„Nu este cunoscut nici un caz de împedecare a Aromânilor de a des­chide şcoli. Nime până acum nu ne-a făcut vre-o reclamaţiune. Ştiu numai, că există la V eles, între Greci şi Aromâni o neînţelegere în privinţa oficierii serviciului divin în biserica din localitate.

„Am dat imediat ordin să rămână status quo, adecă să se facă servi­ciul divin într’o Duminică de Greci şi în Duminica următoare de Aro­mâni, fiind numai o singură biserică.

„Arătaţi, că suntem gata şi voioşi să dispunem îndreptarea oricărui caz concret ce n i-s’ar aduce la cu­noştinţă.

„Comunicaţi-ne cazurile eventuale, cari ar da loc la plângeri spre a orândui imediata cercetare şi îndrep­tare. Cereţi să v i-se arete orice caz concret, care ar putea altfel să ne rămână necunoscut. (ss.) Paştct.u

I IilSTITUT RlÉris de băute, lW Institut cosm etic de primul rang. 7 T

wManipulare de obraz şl mâni In to t felul. M assagc, manlcur. Re­mediu de în frum săţe . Parfumerle.

7. Etajfll I.^ BUDÂPESTi , 17.,W

• Puşti de vânat .d u p le e n g le z e cu ejector

Hamerle, cu ochian Mauser şi Schö- nauer etc. şi altele to a te p robate ta

R a d o magazin specialist în - U arme de vânat

"■í Bn̂ nní' I?., Egyeiem-lér 5.

Laborator de arme moderne etablat.

Pag. 6. GAZETA ROMÂNĂ Anul 1.

Discursul diui Virgil Drionrostit în Camera română.

Atitudinea Austro-Ungariel faţă de România. — Chestia Românilor din Ardeal. — Cum să fie viitoarea po­

litică externă a României ?Dăm în rezumat frumosul discurs ce l’a ţinut

dl .deputat Ar Ion in Camera română:

„Acum câteva zile contelc Károlyi, în delegaţiunile ungare a ridicat chestiunea Evreilor din România. Contele Károlyi a criticat guvernul român, a criticat pe re­gele Carol, despre care spune că a pro­mis Izraeliţilor înainte de mobilizare că vor fi împământeniţi în masă, iar după mobilizare nu şi-a ţinut cuvântul. De aceea contele Károlyi a propus ca să se formeze un comitet european care să ne impună împământenirea în masă a Evreilor.

In cursul acelei discuţiuni, un alt de­putat a apostrofat pe Maj. Sa regele Ca­rol, despre care a spus că este un vene­tic. Nu s ’a găsit, dlor, un singur glas în delegaţiuni care să pună la respesct pe acel domn care ne-a insultat ţara. De aceea, dlor, ca deputat român, am con­siderat de datoria mea să protestez îm­potriva insultelor ce ni-se aduc de către alt stat, care are aerul de a ne trata ca o anexă a sa. împotriva acestei atitudini jignitoare pentru statul român, protestez cu indignare.11 (Aplauze.)

Oratorul vorbeşte apoi despre avântul ţărei din timpul mobilizării şi de curen­tul de înălţare naţională la care au dat naştere evenimentele prin cari a trecut România.

In privinţa politicei urmată de guvern spune că are oarecari ezitări. Se dato- reşte mult şi conştiinţei naţionale care s’a redeşteptat şi care aşteaptă să fie luminată.

Oratorul se ocupă în primul rând de raporturile României cu Austro-Ungaria.

„Pentru a discuta voiu fi nevoit să mă folosesc de discuţiunile urmate în dele- gaţiunea ungară, căci Ia noi nu e obi­ceiul ca ţara să fie informată asupra po­liticei externe a României.

Ştiam că avem o convenţie militară cu Austro-Ungaria, care ne da dreptul ca în anumite momente să ne bucurăm de prie­tenia aliatei noastre."

Oratorul citează atacurile aduse Româ­niei de contele Károlyi, de Andrâssy şi Apponyi, foşti miniştri, cari au declarat că Austro-Ungaria a lucrat cu Bulgaria împotriva României, şi acum după ce Austro-Ungaria a lucrat astfel, „noi aler­găm după prietenia României".

Dl Arion citează cuvintele altor bărbaţi politici cari reproşează monarhiei austro- ungare că a preferat Bulgaria în locul

României. Despre presa austro-ungară spune că toată această presă reproşează guvernului austro-ungar .faptul că a fost împotriva României. Citează articolul din „Pesti Hirlap" care spune bă „Austro- Ungaria a urmărit tot tipul crearea unei Bulgarii superioare pentru a nimici Ro­mânia. '

Dar, continuă oratorul, unele ziare vie- neze relevează că a existat şi o conven­ţie între Austria şi Bulgaria pentru îm­părţirea României şi au fost scoase la iveală şi acele hărţi.

Acum cunoscând avântul armatei noa­stre în Bulgaria, întrebăm, ce putere a intervenit ca trupele noastre să nu între în Sofia, după cum deasemenea se pune întrebarea ce putere a cerul revizuirea tractatului dela Bucureşti. Se ştie acum că ideia revizuirea a pornit dela contele Berchtold, care, după cum spune contele Apponyi, şi-a făcut un punct de onoare pentru a face tot posibilul ca revizuirea să aibă loc cât mai curând.'

Politica vieneză face să se acrediteze că tractatul dela Bucureşti e ceva fragil şi că foarte curând el va fi disolvat, şi de aceea lucrează pentru revanşa Bul­gariei.

Ne punem atunci întrebarea: dacă po­litica vieneză urmăreşte acest scop, care va fi atitudinea noastră de viitor, cunos­când trecutul acestei politici ?

Recunosc că tractatul dela Bucureşti dacă tinde la stabilirea echilibrului bal­canic, nu a reuşit să mulţămească pe toţi. Sunt de acord însă că tratatul dela Bu­cureşti şi situaţiunea creată României tre­bue menţinută cu orice preţ. In urma tratatului, Turcia prin reocuparea Adria- nopolului, a contribuit la stabilirea echi­librului în Balcani. Noi avem interesul ca situaţia Turciei î n ‘Europa să se consoli­deze şi să devină cât mai durabilă, in­teresul nostru cere, ca Turcia să fie stă­până strâmt orilor."

Oratorul examinează care ar fi fost si­tuaţiunea Bulgariei dacă s’ar fi întins atât pe cât dorea, şi spune, că e o fericire pentru România că evenimentele au luat un curs pe care mulţi nu-I prevedeau.

Oratorul relevă două ordine confiden­ţiale ale guvernului Savoff care ordona ca armata bulgară să atace pe tot fron­tul pe Sârbi: „ordinul acesta din seara de 17 lume era făcut în , urma concur­sului pe care î-l da Austro-Ungară şi aceasta fără să ştie nici Rusia chiar. Vedeţi deci cum ne şprijinea aliata noa­stră. Dacă avântul ̂ armatei noastre a im­pus pacea în Balcani, se cuvine ca Ro­mânia să fie în fruntea statelor balca- canice. Succesul nostru nu e datorit spri­jinului unei alte puteri, ci ruperei legă­turilor cu acea putere, nu după voinţa ei, ci împotriva voinţei aliatei noastre;

conştiinţa noastră a impus o nouă po ­litică de care guvernele trebuie să ţină seamă." ;

Dl Arion relevă apoi aprecierile presei străine asupra acţiunei în Balcani şi se spune: că „prin politica noastră, Româ­nia a întrat în rândul puterilor euro­pene." ■■■.-■-■

„Dacă sprijinul României e aşa de pre­ţios, atunci, mă întreb cum contele Berch­told a putut să spună în delegaţiuni :că nimic nu s’a schimbat în raporturile din­tre România şi Austro-Ungaria, şi poate să afirme că are asigurarea bărbaţilor de stat români că nimic nu s’a întâm -r plat; cum poate să afirme contele A p­ponyi, că. România nu face politică - de sentiment ci reală şi că raporturile din­tre cele două ţări nu privesc nici de fel pe Românii din Austro-Ungaria."

Opinia publică austriacă ştie cari sunt sentimentele noastre, ştie că există anu­mite stări sufleteşti peste cari nu po t trece guvernele. Cunoaşteţi că guvernul maghiar tratează cu Românii din U ngâ- ria pentru a face acum faimoasa împă­care româno-maghiară.

Fără această împăcare orice apro­piere între noi şi Austro-Ungaria e s te absolut imposibilă. (Aplauze.) A.Vaida- Voevod, deputat român în Camera un­gară a scris un articol în care spune că Austro-Ungaria a urmărit tot timpul în­frângerea României pentru a isprăvi apoi cât mai repede cu Românii din Ungaria. Dacă un A. Vaida-Voevod spunea acea­sta, desigur că el nu a rostit o vorbă care să nu fie exactă."

Oratorul expune’ pe larg punctul de vedere politic al Ungariei. E de părere că România nu trebuie să se . am estece în afacerile interne ale Ungariei. . -

României i se impune azi o politică de aşteptare, fa ţă de Românii din Un­garia, de prietenie şi consolidare în B a l­cani, de legături trainice cu Sârbii, Tur^- cii, Albanezii, Bulgarii. Trebuie să con­tribuim la întărirea elementului etnic."

Dl Virgil Arion critică atitudinea gu­vernului român faţă de Românii-Mace- donéni, cari nu au fost trecuţi în tratatul dela Bucureşti şi au fost astfel siliţi să- alerge la cabinetele europene pentru a-şi asigura soarta lor. (Aplauze.) :

Ánul I. GAZETA ROMÂNĂ Pag. 7.

Carmen Sylva.Aniversarea a 70-lea a M. S. Regina

' României.

v ; La 29 Decemvrie st. n. M. Sa Regina Elisabeta, venerata şi mult iubita regină-

- poetă a României a împlinit 70 de ani. România a sărbătorit aceasta zi şi a înălţat rugăciuni cătră cel Atotputernic, ca să prelungească încă mulţi ani de aici înainte în deplină sănătate binecu­vântata viaţă a Suveranei, care prin fapte bune, binefăcătoare şi alinâtoare de su­ferinţe a câştigat inima întreg neamului românesc.

Sunt nenumărate operile de binefacere înfăptuite de boldul Reginei, cum e ne- asămănată munca pe care personal a depus-o pentru propăşirea- tuturor so­cietăţilor de binefacere în fruntea căi ora se află.

Peste tot locul, în România ca şi în întreaga lume civilizată se rosteşte cu veneraţiune şi cu dragoste numele Carmen

' Sylvei, al cărei suflet mare răspânditor de bunătate, de duioşie şi de înălţătoare iubire î i simte fiecare în fermecătoarele scrieri ale Reginei-poete.

Să trăiască ani mulţi Regina Elisabeta!Presa străină despre Carmen Sylva.

„Leipziger Ilustrirte Zeitung“ închină ultimul său număr numai M. Sale Regi­nei Elisabeta cu prilejul dea70-ea ani­versare a naşterei Sale.

Pe pagina primă e reprodusă cea mai recentă fotografie a M. Sale, urmând apoi diferite vederi din interiorul castelu­lui Peleş. Un articol elogios asupra M. Sale îl scrie d-na Mite Kremnitz, cunos­cuta literată germână, colaboratoarea şi prietena de odinioară a Carmen Sylvei.

„Neue Freie Presse“ publică două mari articole, în cari descrie cursul vieţii Carmen Sylvei.

„Ne stăpâneşte o adâncă emoţie — scrie N. F. Presse — când ne amintim de viaţa bogată a Reginei Elisabeta, care rămâne în urma ei ca un covor brodat cu multă bogăţie. Ca Regină a devenit foarte curând o femeie foarte în­ţeleaptă din momentul când ca „mama răniţilor“ a fost întrebată de prinţul Gorciacow la o serbare câmpenească: „încă tot nu aveţi răniţi români?.“ la care a răspuns cu multă prezenţă de spirit: „Nu, mulţămesc lui Dumnezeu!“ Acesta a fost singurul răspuns demn al unei regine.11

„Carmen Sylva a contribuit în felul ei foarte mult să întărească convingerea Europei, că România este o ţară de­stoinică, acoperindu-o cu o rază de înalt

_ romaniicism". .

CARMEN SYLVA.Carmen este versul, Sytva e pădurea,Versul dela fire e menit să-i sune,Şi de-aş f i născută şi creşteam aiurea, Cântecele mele rí aveau ce spune.Le-am furat în treacăt dela păsărele, Freamătul pădurii mi-a vorbit de ele,Inima’m pe urmă ritmul le-a odaos Versul şi pădurea sunt al meu repaos.

Trad. de: ST. O. IOSIF.

ULTIME ŞTIRI.- _ 1

— S p o r ir e a c o n g r u e i . Ni-se anunţă că în anul acesta congrua preoţimei noastre se va spori în mod mulţumitor.

— Chestia reviziiirei bulei „Christifide- les". „Unirea" jie la Blaj primeşte dela cores­pondentul el din Viena următoarele Informa- ţiunl: -

„Chestia revizuirii parţiale a bulei „Chrlstl- fideles", prin care s’cr reîncorpora diecezelor noastre unele parohii, cari în adevăr sunt ro­mâneşti, a făcut nou pas spre realizare. Epis­copii ncştrl interesaţi, în frunte cu Esc. Sa I P. S. D. Metropolit dr. Victor Mihályi, în le­gătură cu concluzele conferenţel eptscopeştl ţi­nută la Blaj în 29 August 1912, au prezentat nur.ţiaturel din Viena în ziua de 15 Decemvrie c. un memor u, în care cer reîncorpo/area paro­hiilor române la vechile dieceze.

Urmează, ca Esc. Sa Nunţiul apostolic, în­credinţat cu rezolvlrea afacerel, să între în tratative cu noul episcop de Hajdudorogh şl cu guvernul unguresc şl apoi ascultând din nou şi pe episcopii noştri, să facă propunere sf. Scaun pentru rezolvlrea definitivă a acestei chestiuni, dela a cărei fericită des legare atârnă pacea, liniştea şl mântuirea atâtor suflete ere dincloase“.

Aducând cu plăcere la cunoştinţa cetitorilor, noul demers al Preasfinţiilor Arhierei ne ex­primăm din nou speranţa; că în cele din urmă aceste nlzulnfl vor trebui să albă totuşi rezul total dorit de întreaga obşte românească.

— Noua îm p ă rţire a circum scrip ţiilo r e lec to ra le . Mai multe ziare budapestane au' publicat, după „Független Budapest", amănunte privitor Ia noua împărţire a circumscripţiilor electorale. „Pesti Napló" comentând aceste a- mănunte a afirmat că Românilor li-se vor a- corda anumite favoruri.

Faţă cu aceste comentare fantastice „Buda- pester Korrespondenz" a fost autorizată să de­clare că ele1 se întemeiază pe combinaţiuni arbitrare şi sunt aşa de departe de adevăr, în­cât merită o simplă desminţire numai; ca pu­blicul nepreocupat să nu fie dus, în rătăcire.

— Regina României decorată de Fran- cisc Iosif. „Neue Frele Presse“ anunţă : Mi­nistrul Czernln care s ’a întors zilele acestea la Bucureşti, a dus reginei Carmen Sylva, cu. prilejul împlinirel vârstei de 70 de arii, marea Cruce a Ordulul Elisabeta ş l o scrisoare auto­grafă a împăratului

— In jurul tronului Albaniei. „Frank­furter Zeitung" publică un lung articol al! corespondentului său din Constantinopol asupra Albaniei şi prinţului de Wied, în1 care aminteşte pe toţi candidaţii de până aici şi spune: „Începutul candidaturei prin­ţului de Wied nu s’au desfăşurat între culisele diplomaţiei subţiri. In decursul discuţiilor intime urmate Ia Viena între fruntaşii albanezi şi ataşatul militar român, amintindu-se numele prinţului de Wied, aceştia s’au oprit asupra lui; Mai târziu s ’a cerut intermediarea regelui Carol, un­chiul prinţului." Articolul arată apoi difi­cultăţile ce mai are Albania de întâmpi­nat până să ajungă un stat modern. Se poate spune însă de pe acum, că intra­rea prinţului de Wied în Albania nu în­seamnă încă rezolvirea problemei alba­neze, ci întră într’o fază dificilă care nu poate fi încă bănuită.

Bucureşti, 25 Decemvrie.

Mercuri, în 11/24 1. c. după amiazi, la orele 3 şi 10 minute a încetat din viaţă Ion K alin­deru , administratorul domeniilor C oroanei'şi membru ai Academiei Române.

Cu moartea lui Ion Kalinderu dispare din viaţa noastră publică una din cele mai intere­sante figuri.' _ - L

Cu deprinderile noastre, ca activităţile cele mai frumoase să nască individiile şi atacurile cele mai urâte, un om care a muncit în atâtea direcţiuni şi cu atâta succes ca Ion Kalinderu, este o minune că n’a avut decât o generală stimă, dragostea şi admiraţia tuturor.

Se vor uita-poate, — ce nu se uită cu tjm- pul? — meritele lui ca savant jurisconsult şi ca om de litere, actele de filantropie, sprijinul dat atâtor societăţi, de binefacere, iniţiativele lui generoase. . , .

Un lucru însă nu se va uita niciodată: devo­tamentul lui către Coroană şi, către popor, între cari şi-a împărtăşit iubirea şi toată energia sa. Ion Kalinderu va rămâne simbolul clasic al Ro­mânului plin de încredere în viitorul neamului său, optimistul cel mai convins, omul capabil să reziste tuturor ispitelor atrăgătoare ale. vie­ţii publice pentru ca să se consacre numai in- stituţiunilor Ia progresul cărora am asistat zi cu zi.

Kalinderu avea o autoritate morală atât de precumpănitoare, încât n’a fost împrejurare grea pentru ţară în care gândul tuturor să nu fie la el, ca la un împăciuitor pentru care triumful final al ţării era ceva imposibil de împiedecat. Şi numai hotărîrea nestrămutată d’a nu-şi în­trerupe fericita-i acţiune Fa făcut să nu pri­mească nici un moment un.rol politic.

Nimeni mai mult ca Ion Kalinderu nu şi-a iubit ţara şi printre aceia cari au lăsat urme adânci de muncă folositoare pentru poporul a- cesta care are atâta nevoe de luminători şi spri­jinitori sinceri, Ion Kalinderu va păstra unul din cele mai frumoase locuri, unde recunoştinţa ţării îl va urmări cu drag şi cu veneraţie.

înmormântarea a avut loc Vineri, Ia moşiadefunctului, Greci, lângă Slatina, unde se aflăşi cavoul familiei. .

*loan Kaiinderu s ’a născut la 28 Decemvrie

1840 în Bucureşti.Şi-a făcut studiile juridice Ia Paris, unde a

luat doctoratul în drept. In ţară a intrat în ma­gistratură şi a ajuns preşedinte la Curtea de casaţie. Infiinţându-se la 1884 Domeniile' Co­roanei, M. Sa regele T a numit administrator al lor. In această calitate regretatul defunct a des- voltat o distinsă activitate, economică şi cultu­rală, îngrijind să se înfiinţeze ateliere de lucru, şcoli, biserici, biblioteci. La 1893 a fost ales membru al Academiei Române, căruia îi dăru­ieşte averea transmisă lui după un testament al răposatului Otefeleşanu, cu intenţie filantro­pică şi din venitul acestei' averi de vre-o trei milioane lei Academia Română a înfiinţat inter­natul dela Măgurele pentru creşterea fetelor ro­mâne.

Kalinderu a fost decorat cu cele mai înalte orduri atât române cât şi străine.

Odihnească în pace!

G o s zle th Is tv á n és fiaa t e l i e r d e fo to g ra f ie s l p le to ra ■ acum —

m'-e64.n Budapest, IV., Hossutii L a jo s-u .7 ,

Pag. 8. GAZETA ROMÂNĂ Anul I.

ECONOMIE.O r g a n i z a r e a e c o n o m i c ă .

In învălmăşala politică-socială, ce zi de zi îşi face curs în rândurile poporaţiunii române, omul abia mai poate face deosebire între bine şi rău, între folositor şi nefolositor. Suntem parecă ră­puşi ori conduşi de o putere magică, când în ciuda împrejurărilor vitrege materiale în cari trăim, nu vrem sau nu putem să ne dăm seama pe deplin de cele mai arzătoare necesităţi eco- nomice-financiare. Pe frontisficiul activităţii noa­

s tre intelectuale gravat este parecă: politică şi iar politică. In nizuinţa noastră de a da direc­tive politice poporului nostru, nu arare-ori uităm a ne ocupa cu chestiuni şi probleme cari ar fi mai ducătoare la scop, cari ar fi mai curând fericitoare pentru poporul nostru înnoroit în n e - ' ajunsuri şi mizerie. Intelectualii poporului şi în­deosebi bărbaţii politici, idealiştii din fire, uită adeseori de starea sau situaţiunea frecară ma­terială în care se află ţărănimea.

Cluburi, meetinguri, memorande, conferinţe politice, toate sunt bune, căci au în vedere câştigarea sau păstrarea drepturilor noastre na­ţionale, numai cât prin rostul acestora să nu se neglige prea mult alte probleme sociale, cari ar fi poate menite a aduce mai grabnică bună­stare materială şi morală. Astăzi relaţiunile eco- nomice-financiare ale ţării şi poporaţiunii sunt cât se poate de încordate, ceeace trebue să ne umple sufletul de îngrijorare. Cuţitul crizei financiare şi mizeriei atârnă ca sabia lui Da- mocle asupra multor indivizi şi familii, aştep-

. tând din moment în moment clipa fatală. Furia neajunsurilor materiale, mizeria, şi-a făcut in­trare cu deabinele şi în stratul poporaţiunii ro­mâne, aşa că în unele ţinuturi unde recolta a fost slabă, foametea bate Ia uşe. Ploile din vară au făcut pagube şi stricăciuni necalculabile, aşa c& aproape nu esté zi când să nu vedem prin diferite sate româneşti Români, a căror faţă e o adevărată carte de suferinţă, implorând ajuto­rul uman dela semnul său. Şi este înteţită lupta pentru existenţă, când ne gândim, că economii mare parte trebuind să se mulţămească cu o recoltă submijiocie sau chiar slabă, abia îşi plătesc dările cari le apasă greu umărul, abia pot face faţă celor mai elementare cheltueli familiare, când vedem, că muncitorimea — zi- lerii — nu capătă de lucru, pentru-că sursele băneşti din cari se hrăneau micile şi marile fabrici — au secat sau le lipsesc cele mai tre­buincioase perspective, când funcţ onadi cu leafă fixă în condiţiunile de traiu şi scumpete enorm de avansate în proporţie cu venitele, nu este artă neînsemnată a eşi biruitor din a- dâncimea în care ne-a aruncat împrejurările maştere financiare. Dar. poporul nostru — răb- durim din fire cum e — Ie supoartă toate cu resignare. Aici ne vine în - minte cugetarea lui Goethe, care zice, că: „Numai în mizerie se cunoaşte mâna şi degetul lui Dumnezeu, care îndreaptă pe omul cel bun spre cele bune“. Da j Mâna lui Dumnezeu a ocrotit şi pe poporul nostru în aceste timpuri grele. :

.. . . Poporul român însă trebue să-şi dea tot | mai bine seama de menirea ce o are pe acest |

pământ, trebue — prin intelectualii săi — să-şi deschidă larg uşile sufletului pentru a-şi însuşi problemele de v ia ţă / ’ •

Conducătorii poporului: preoţii, învăţătorii, advocaţii, medicii şi alţi oameni de bine să-şi ia de lozincă organizarea economică. Ne stau la îndemână mijloace şi căi prin cari ne^am putea întări economiceşte. Numai prin o orga­nizare economică durabilă vom putea trage brazde nouă în direcţiunea civilizatorică. „To­vărăşiile agricole", „Băncile poporale", „Reu­niunile economice",. „Societăţile de consum" sunt tot atâţia stâlpi puternici pentru ocrotirea intereselor materiale ale ţărănimei. Nu este de puţină importanţă dacă într’o comună este o „bancă poporală" sau nu. Cum s’a întâmplat şi în anul acesta, economii nu au avut unde să-şi plece capul. Creditul bănesc fiind în ago­nie şi multă populaţie în lipsă arzătoare de parale, şi-a vândut o parte din avutul său pe preţuri bagatele, pe când dacă cineva ar fi fost membrul cutărei societăţi de ajutoare, nu ar fi ajuns în situaţiunea posomorâtă de a-şi da pro­ductele pe preţuri de nimica. In România este pornit un curent sănătos, să ne străduim deci şi noi — intelectualii — a ne consacra inteli­genţa şi energia în scopul uşurărei sarcinelor ţărănimei. ' G h m b ă ş n u l .

Ce să lucrăm în timpul iernii ?Iată o întrebare, la care trebue să ne cuge­

tăm şi să chibzuim, cum am putea folosi timpul de peste iarnă, ca să nu-1 perdem în nelucrare şi prin aceasta, să ajungem pe căile cari duc la ruină.

„Timpul e bani" şi „Cine perde timp, perde bani". Aceasta să ne fie călăuza de găndire la folosirea timpului.

Relele de cari suferim noi Românii sunt cam de multe feluri şi toate ne pun piedici şi ne stânjinesc în lucrările de înaintare spre bine. Nelucrarea sau perderea de timp încă e un rău, care atrage după sine şi alte rele, care de care mai hâdoase. Urmarea este, că pe mulţi dintre noi, dar mai cu seamă pe plugarii dela sate îi duc în prăpastie. Vedem răul, dar nu căutăm a-1 delatura şi mai bucuros ne însoţim cu el şi ne facem fraţi de cruce.

Nici când nu se perde atâta timp în nelu­crare, ca iarna. „Destul am lucrat toată vara. Destul am trudit şi ostenit asudând în arşiţa soarelui; acum să mai şi odihnim, că doar de aceia e iarnă. Apoi, acum în vremea asta, nici n’ai c e s ă lucri." . ,

Aceia, cari astfel vorbesc, de bunăseamă că n’au în socotinţă buna rânduială pe careta în­tocmit-o Dumnezeu încă dela facerea lumii şi nu ţin în seamă porunca a patra: „Şase zile să lucrăm şi numai a şeptea să odihnim şi să ne rugăm. Ziua să lucrăm şi noaptea să ne odihnim." ,./«

Nelucrarea de ziua e soră bună cu lenea şi lenea e mama boalelor şi a tot felul de răutăţi. „Aceia ce e rugina pentru fer, aceia e nelucra­rea pentru om." . "

Omul fără de lucru nu ştie cum să omoare | timpul. Fumează mai mult şi să păgubeşte. 11 | apucă urâtul, e posomorit, îl muncesc gându- | rile şi grijile de multe feluri şi ca să scape de

toate acestea, neştiind altfel cum să-şi ajute, pleacă în vecini. Aci se adună mai mulţi şi în poveşti fără de nici un rost pierd timpul în. nelucrare. La unul nu-i place de popa, la altul nu-i vine la socoteală învăţătorul, ba că nota­rul le-a luat prea multă dare şi că primarul nu face dreptate. Când ajunge vorba despre cutare om din sat, care îşi chiverniseşte averea bine şi cu pricepere, să auzi: „Acela ştie ce ştie, umblă cu lucru necurat, că numai aşa a putut să se îmbogăţească".. Tot verzi şi uscate şi nimic de folos. > /

Până aici tot ar mai fi un rând şi o seamă. Mai rău fac aceia, cari cearcă să omoare tim­pul prin crâjme. Rachiul strică* sănătatea, * tim- peştea mintea, prădează averea şi-l duce pe om în calea pierzării. Omul ameţit de beutură nu mai ştie ce face. începe la ceartă, din ceartă se urmează Ia bătaie, ba chiar şi la omor, ori alte fapte mârşave. Acestea sunt împreunate apoi cu judecăţi şi cheltueli mari şi în urmă cu pedepse. Câta familii nu s’au nefericit şi câţi copii nu rămân pe uliţi, fără sprijin şi fără ajutor. Relele acestea sunt tot numai 'urmări ale timpului perdut în nelucrare. ; *

r ■ * A ’ 'TvCu totul altcum se întâmplă, când omul e

cuprins cu lucrul. Lucrarea ne înveseleşte, ne face mai vioi şi ne dă nădejdi de mai bine. Ea ne aduce câştig şi îndestulare.

Să căutăm dar a folosi timpul iernii în lu­crări cât mai folositoare pentru noi şi familiile noastre. „Ce poţi face azi, nu lăsa pe mâne." Plugarul harnic nu amână lucrările sale de azi pe mâne, ci Ie săvârşeşte totdeauna Ia timp şi cu pricepere. „Roagă-te şi lucrează şi nimic nu-ţi va lipsi." ■ / /

In Dumineci şi sărbători să cercetăm biserica, să ne rugăm şi să urmăm învăţăturile cele bune ale preoţilor.

Să ne câştigăm foi şi cărţi bune, din cari să ne luminăm mintea şi să scoatem învăţături, fo­lositoare pentru viaţă. ■■■•/.

In serile cele lungi să cetini noi şi să punem şi pe copii să cetească şi să ne povestească cele învăţate în şcoală. , ,ry ‘ ;

îngrijirea vitelor să ne fie lucrul de toate zi­lele. Adăpostirea uneltelor economice, tăiatul lemnelor şi curăţenia prin curte sunt lucruri, pe cari nu trebue să le dăm uitării. v . -

Când îngădue vremea, cărăm gunoiu putred pe fânaţe şi-l risipim. La vii şi arături ducem gunoiul mai păios.

Adunăm cu sârguinţă cuiburile de, omizi şi curăţim pomii de muşchi şi uscături. Tot acunr e timpul potrivit pentru facerea gropilor pe sama altoilor, ce avem' să-i sădim în primă­vară. '

Să îngrijim pentru trasul vinurilor de pe drojdii, care lucru să se întâmple Ia timp şi în bună rânduială, atunci când vinul e deplin limpede. ^ i-'-

Unelteie economice, pe cari plugarul poate singur să le dreagă, să nu le lasă până când are lipsă de ele. Acum e timpul să. facă răs- tele, cuie la scări şi la greble, coade la sape şi multe altele. Uneltele şi maşiniie, pe cari economul nu le poate singur repara să le ducă la măestri ca în primăvară să le aibă toate gata şi la îndămână.

! i 1 m &.? J ' l l : B ! fT r & ^ O minume în technica modernă de hoteluri. gi j j D B hS te ^ 200 chilii admirabile dela '4 cor in sus. !

BUDAPEST, Mh, TERÉZ-KÖRUT 3 9 . *I 5 0 d e p a s i d e la g a r a d e a p u s . - $ te. ; !

Anul 1. GAZETA ROMÂNĂ Pag. Ő.

/ Tot acum în timpul iernii se aleg seminţele | pentru sâmânatul de primăvară şi se adună zăpadă în jurul pomilor, ca să se întârzie în­florirea. ' .

Curăţirea liveziler şi fânaţelor de muşinoaie, pietrii, mărăciuni, e neapărat de lipsă să se facă în timpul iernii. Tot asemenea e de lipsă a se face acum şi destuparea brezdelor pentru scurgerea apei. .

Economii harnici, cari au bucate mai multe -să nu uite a-!e vântura, înainte de ce ar în­cepe să se înflorească.

Acestea şi altele ar fi lucrările de săvârşit în timpul iernii. Sătenii noştri să caute a le în­făptui pe toate acestea şi vor scăpa de multe neajunsuri rele. . :

. îngrijirea şi afumarea buţilor de vin."• Ori cât ni-s’ar părea că am spălat o bute, în-ea totuşi vor rămânea rămăşiţe de drojdii şi alte necurăţenii. Dacă am lăsa butea neafu­mată cu piatră pucioasă, rămăşiţele din' ea vor începe să putrezească şi să dea naştere la nişte bureţi, cari în graiul poporului se numesc în­floritură sau mucegaiu.

Mirosul de înfloritură pătrunce în doage şi spălatul cu apă nu mai ajută. Din doage miro sul trece în vin, îi strică gustul cel bun şi-l face fără preţ.

Piatra pucioasă, prin ardere, răspândeşte în bute un aer cu miros înecător, în care nici o vietate nu poate să trăiască şi necurăţeniile ce s’ar mai afla în bute, nu pot produce (face) înfloritură. Butea va rămânea curată, dar e de lipsă să o afumăm în fiecare lună odată.

Cei mai mulţi dintre viieri, după ce au golit butea de vin, o spală, aşa cam’ ca de clacă, o pun să se svinte şi după o săptămână ori poate şi mai târziu, când îşi aduc aminte, pun într’un cârlig de sârmă sau într’unul de lemn, făcut dintr’o nueluşă, o pânză de piatră pucioasă, o aprind şi o vâră în bute. Capătul dela cârlig îl lasă afară din bute, pe lângă marginea dela vreană şi bat apoi dopul. In starea aceasta Iasă apoi butea până la cules sau până la trasul vinului. Atunci o destupă, o afumă încă odată şi apoi o umple cu vin ori cu must. Câte lucrări, tot atâtea greşeli, cu urmări păgubitoare.

Ca să avem un vin bun, sănătos, fără miro­suri şi fără gusturi străine, trebue să-l ţinem în vase cât mai curate şi bine îngrijite.

Am golit o bute, o spălăm îndată şi o clă im cât mai bine cu apă curată. Întoarsă cir vreana în jos, o punem să se svinte şi după 2 - 3 zile o afumăm. -

La afumat, ca să nu stricăm vreana buţii şi - peatra pucioasă să nu picure pe fundul ei, folo­

sim pipa de afumat. Cu aceasta vreana rămâne nevătămată şi piatra pucioasă nu va picura pe fundul buţii, ci în blideşelul dela pipă, care atârnă sub ea. .

Butea, a cărei vreană nu e destul de netedă şi rotundă, nu se poate astupa destul de bine, ca aerul de afară să nu pătrundă la vin. Vinul dintr’o astfel de bute seacă mai tare, capătă floare şi se moaie, slăbeşte. Picăturile de piatră pucioasă, cari se grămădesc pe fundul buţii încă sunt stricăcioase. Dela o vreme încep să dea vinului gust de ouă clocite.

Afumarea buţilor, înainte de a pune vin sau must în ele, încă e o lucrare păgubitoare, care întârzie ferberea şi face vinul mai acru.

Afumarea întârzie şi învechirea vinului şi-i dă o fajă veştedă.

Vinul afumat e stricăcios sănătăţii omului, pricinueşti dureri de cap şi turburări în stomac.

| Vinurile sănătoase nu-i ertat să le afumăm. Afumarea se îndatinează numai la vinurile bol­nave, cari încep a se înflori, a slăbi, a se muia şi aceasta tot numai din negrija noastră. .

Boalele vinurilor de regulă urmează din ne- cruţănia vaselor şi din negrija cea rea, ce Ie dăm.

Unii lasă în bute câte puţin yin, în credinţa, că butea se va ' păstra cu miros şi gust bun. Ei nu ştiu, că vinul aşa puţin se oţăteşte şi butea capătă miros de oţăt. Ori ce bute, pe care am golit-o de vin, trebue spălată, clătită svântată şi afumată.

Buţile şi butoaele cele nouă le opărim cu apă fierbinte, în care punem zpda. (La 100 litre apă 2 chilograme zoda.) După 4—5 ore golim butea şi o opărim a doua oară numai cu apă fierbinte curată. După aceasta punem în 100 litre apă 2 chlgr. acid sulfuric şi cu aceasta spălăm butea cât mai bine. După spălarea aceasta o umplem cu apă rece. şi zilnic o prenoim, până când apa rămâne curată şi fără gust.

In astfel de vase să se pună mai întâi must şi numai după aceia putem pune şi vin vechiu.

Buţile înflorite Ie desfundăm, Ie radem şi le curăţim cât mai bine. După ce le-am înfundat, le opărim cu apă în care punem zoda şi le spălăm de mai multe ori, apoi le clătim cu apă rece şi Ie afumăm. Unii viieri, ca să scoată mirosul din buţile înflorite, le pârlesc. Vreau să scape de un rău şi dau de altul: Vinul pus în vase pârlite, capătă miros de fum şi numai după mai mulţi ani se perde.

Vasele oţăţite, se curăţă ca şi cele înflorite. In apa cu care le opărim şi spălăm, topim în 100 litre 4 chilograme zoda cristalisată. Le spă- ăm apoi cu apă curată şi le clătim până ce nu mai simţim miros de oţăt.

Recolta anului 1913.Ministerul de agricultură publică acum un

conspect statistic, conţinând datele definitive re­feritoare la recolta anului curent. Din aceste cifre reiese, că — cu escepţia porumbului — toate celelalte soiuri principale de cereale au dat rezultate mai bune, decât cum se arăta în ultima preţuire oficială. Astfel s ’a produs în anul acesta:

Grâu de toamnă 39 milioane măji metrice şi grâu de primăvară 2 milioane m. m., laolaltă 41 milioane măji metrice. La preţuirea oficială ultimă, din 8 Sept. c., se arată-recolta aproxi­mativă de grâu cu 40 milioane măji metrice.

Secara a dat o recoltă de 13 milioane măji metrice, şi anume: secara de toamnă 12 mi­lioane m. m , de primăvară jumătate milion m. m. şi îndoitură încă jumătate milion m. m. După preţuirea oficială din 8 Septemvrie recolta ge­nerală de secară era evaluată la 13 milioane măji metrice. Orz s’a produs 17 milioane măji metrice, faţă cu 16 milioane dela ultima pre­ţuire oficială. Recolta generală de ovăs a fost în acest an de 14 şi jumătate măji metrice, faţă cu 14 milioane dela preţuirea din urmă.

Porumbul a dat o recoltă de 46 milioane m. m. La preţuirea oficială din 8 Septemvrie searată producţiunea totală de porumb cu 46 mi­lioane m. m. .

Cartofii arată o recoltă de 48 milioane m. m.faţă cu preţuirea ultimă de 47 milioane m. m.

Napi de zăhar s’au produs 47 milioane m. m. faţă cu 47 milioane dela preţuirea din 8 Septemvrie.

Tutunul a dat o recoltă de 664,197 măjimetrice.

Sfaturi.G răb irea c re ş te r i i pom ilor. Pentru

a asigura creşterea pomilor roditori, plan­taţi de curând, sau pentru a îmbunătăţi starea celor slabi, în Franţa este obiceiul de a lega (înfăşură) în jurul trunchiului muşchi, papură sau paie, cari să udăadese-ori pe timp de secetă. S’a găsit un anumit mijloc de a ţine în stare umedă acest înveliş. Să ia o tablă de plumb, să îndoaie ca în formă de strachină şi să leagă supt crengile de lângă trunchiul pomului. In fiecare dimineaţă să umple această strachină cu apă şi pentru-că are la fund găuri foarte mici, trunchiul stătotdeauna umed.

P en tru c a să no u ă de zid . Când ne mutămîntr’o casă nouă, varul de pe zid, fiind încăcrud, uşor ne putem înbolnăvi. Iată un mod ca să înlăturăm asemenea primejdii: Luăm unt de nucă fiert şi spoim păreţii de trei ori. Atunci nu numai că poţi să te muţi în casă, ci nici odată nu să va prăsi nici o jigânie, care poate să-ţi facă supărare.

Mirosul d e v a r Din odăile de curând ten- ciuite sau spoite să goneşte, aprinzând un man­gal plin cu cărbuni în mijlocul odăei, după-ce s’au închis uşile şi ferestrele. După-ce s ’au stâns cărbunii, deschidem uşa şi ferestrele şi le lăsăm deschise timp de un cias.

îm p o triv a m ucegaiu lu i. Dacă pe păreţii din bucătorie sau din odaie s ’a depus mucegai, închidem uşa şi ferestrele, punem în mijlocul odăei un vas de pă­mânt, iar în vas punem I — 2 kilograme de sare, turnăm pe de-asupra jumătate de litru de puciosă. Fugim repede afară din odae. Peste vre-o două ciasuri des­chidem din nou uşile şi ferestrele şi mă­turăm mucigaiul.

Scârţă itu l uşilor. Să ştie că untul de lemn e cel mai bun mijloc ca sa nu scârţăiască uşile, dar nu totdeauna ai unt de lemn la îndemână. In caşul acesta să se ia o ceruşă şi să se {rece cu vârful ei ţâţânile uşilor. Foloseşte ca untdelemnul, şi scârţăitul încetează.

îm potriva d ifter ie i hoarelor. Să ia găina bolnavă supt braţul stâng, ţinând-o de creastă cu degetul cel mare şi arătător dela mâna stângă, bărbiile cu mâna dreaptă şi să deschide ciocul ca să se poată băga un deget dela mână stângă între fălci, ca să nu se închidă. Apoi să ia în degetul arătător dela mâna dreaptă „săpun verde" şi să introduce în cioc, până mai în fundul gurii, ca să atingă partea bolnavă; apoi să pune găina în coteţ. In urma acestui leac găina să arată foarte abătută, ţine capul atârnat în jos şi părticelele desfăcute de săpun curg cu bale. Săpunul mai curăţă şi stomacul; paserea are cufureală, dar după o zi sau două îşi re­capătă pofta de mâncare şi în mai puţin de o săptămână esle vindecată. Să poate întrebuinţa acest mod de tămădire chiar şi la puii de o lună.

P ene le1 g â ş te lo r. Penele smulse de pe gâşte sănătoase sunt bune, tari şi curate. Dacă voim să tăiem gâştele, trebue mai întâi să le scăldăm, ca să se spele penelele. De voim să spălăm penele întrebuinţate în perini, le punem mai întâi într’o sită şi sita o punem într’o căldare, pe care acoperind-o, facem foc supt ea, ca să se înfierbinte apa. In timpul mai nou avem maşini de spălat. Aceste să potrivesc foarte bine pentru spălatul penelor.

Pag. 10. GAZETA ROMÂNĂ Anul I.

Hygiena.M o rb u r i le v e n e r i c e .

De: Ioan Grofşorean. -

(Urmare şi fine.)AstăzLştim cu abunăseamă, că sifilisul este

curabil; Hidrargirul (Hg—argintul viu) s’a dove­dit deja de un mijloc speţific la morbul acesta, xare asigură în cele mai multe cazuri vindeca­rea radicală a boalei.

Cura cu argintul viu să face în modul urmă­tor: In ziua primă frecăm bine cu argint viu moalele picioarelor (numai pulpile — la os să nu ajungă argintul viu) aşa, ca unsoarea aceea să între cu totul în pulpe; mâne-zi frecăm moalele (nu însă şi la oase) şezutului, apoi în ziua următoare moalele foalelui şi în urmă moa­lele manilor. Cu aceasta s’a sfârşit procedura primă, când paţientul trebue să se spele bine de murdăria cauzată de untura folosită pe corp.

După-ce morbosul s’a curăţit bine de mur­dărie, începe de nou procedeul indicat mai sus, care trebue continuat 1— 2 ani, adecă până atunci, până când ne convingem, că ne-am mântuit de acest morb cumplit.

Tot la 2 săptămâni morbosul poate ţinea o pauză scurtă: 5—10 zile, când poate face o cură internă de Jod.

Este caracteristic, că cât timp zace în corpul nostru veninul sifilisului, fără semnele esterne, nu suntem espuşi unei infectări, pentrucă în restimpul acela este omul, aşa zicând, imunizat contra sifilisului. Dacă individul se vindecă pe deplin, iarăşi îl poate căpăta prin molipsire.

Medicii numai cu anevoie puteau mai nainte să dee unui individ sifilitic absolutoriu pentru căsătorie, pentrucă nu avea Ia mână probe si­gure despre vindecarea morbului. Astăzi însă, după-ce Schandin a descoperit contajul sifili­sului la anul 1905, a stabilit în mod ştienţific: că cauza adevărată a sifilisului este un-micro- organizm inferior, aşa numit: spirochaeta pallida, despre care însă nu să ştie hotărît, că oare acesta ţine-să de bacterii, ori însă de proto- zoon, adecă: de viaţa plantelor ori a anima­lelor.

Wassermann a descoperit modul, cum să poate constata prin sângele individului, că oare sifi­litic este, ori ba.

Este de însemnat, că în cazuri de moştenire aflăm chiar şi la copii nou născuţi, şi anume în legamentul buricului spirochaeta pallida, do­vadă eclatantă, că morbul"acesta trece prin transmisiune dela părinţi la copii.

Că ce nefericire mare este sifilisul pentru căsătoriţi, aşa cred, că este uşor de dovedit. Dacă cineva dintre cei căsătoriţi, să zicem băr­batul; capătă sifilis, în cazul aceia apoi ne pu­tem închipui nefericirea acestui om, care acum să curează în secret, nu cumva să ştie şi soţia sa, că este sifilitic; ceeace-îşi are apoi de ur­mare: că oamenii aceştia numai arare-ori să pot cura din acest morb cumplit. Mai de multe ori să întâmplă, că inficiază şi soţia sa, care la început nu ştie nimic despre aceasta consi­derând, că la femei se face contagiul în aşa părţi ascunse, unde numai după o- examinare clinică să descopere boala aceasta. La femei să descopere morbul numai atunci, când se ivesc deja semnele secundare, ori cele terţiare, când apoi numai cu greu să pot vindeca din această boală. Sermana femeie să convinge acum tot mai mereu, că a căpătat sifilisul dela bărbatul el, ceace dă anza la ceartă, la controverze, şi în urmă se nimiceşte şi fericirea casnică şi fa­miliară pentru totdeauna.

De morbul acesta este legat un lanţ întreg de nefericiri; spre pildă, dacă sifilisul trece prin transmisiune dela părinţi la copii, fie prin aceea, că sunt zemisliţi de oameni sifilitici, orică copii

.sunt alăptaţi de mamă ori doică sifilitică, orică sunt infectaţi prin mâncare, beutură, ori prin o mică sărutare.

Să ştie cu siguranţă, că embrionul sifilitic după câteva luni de desvoltare piere prin abort înainte de vrem e; altădată însă să desvoltă mai departe, până-ce ajunge Ia jumătatea timpului de însărcinare, când apoi fătul se naşte mort. Pe corpul acestui făt mort s ’a observat tot­deauna semnele sifilitice. Arareori să întâmplă şi aceea, că băiatul se naşte, dar rămâne sifi­litic, slab şi neputincios, până-ce mai târziupiere de sigur. Dacă un atare prunc sifiliticrămâne totuşi în viaţă, în cazul acela sistemul osos, precum şi dinţii din gură vedesc semnele degenerării,.iar mai târziu i-se atacă sistemul nervos şi creerul. Uneori se nasc băeţii sifili­tici fără semne esterne, însă după câteva luni; ori ani, erumpe morbul, care se sfârşeşte cu moartea sigură a băiatului.

La alăptarea acestor băieţi sifilitici trebue să fim cu mare precauţiune, pentrucă precum poate trece sifilisul Ia prunc prin alăptarea din partea mamei, ori a doicei, întocmai aşa poate băiatul sifilitic să molipsească pe doica sa prin svârcul ţiţei.

Este consult, că întotdeauna, de câte ori ne facem scrupuli despre starea sanitară a prun-; cului ori a doicei, să se supună unei 'exami-i nări de sânge, adecă la proba reacţiei lui Wassermann.

Mai consult este, că băieţii sifilitici să nu fie alăptaţi de mamă ori de doică, ci să-i nutrim pe cale măestrită în modul cunoscut.

Dealtmintreiea Paul Ehrlich—Hata (606) au descoperit un leac speţific contra sifilisului, care în nenumărate cazuri prin o simplă in­jecţie a nimicit cu desăvârşire toate spirochae-1 tele din sângele sifiliticului aşa, că Ehrlich cu drept cuvânt poate numi leacul său therapia sterilisans magna.

Acum să trecem la al doiiea morb veneric, la gonorrhoea (Tripper), care deşi nu este uri morb de sânge, totuşi este atât pentru indi-i vizi, cât şi pentru familii întregi întocmai aşa de periculos, ca şi sifilisul.

Gonorrhoea este foarte molipcioasă, şi lăţirea ei să întâmplă numai prin coatingere genitală. Contagiul ţine multă vreme, fără semnele es-> terne aşa, că acestea pier de multe ori, când molipsitul, ba chiar medicul însuşi crede, că gonorrhoea este pe deplin vindecată; totuşi de multe ori să întâmplă, că să iveşte iarăşi fără aşteptare, când deodată ne pomenim, că soţia noastră este inficiată. Veninul contagios al go- norrhoei era undeva — într’o creţea — .ascuns întocmai aşa, precum este jarul sub spuză, care la cea mai mică adiere a unui vântuleţ — dă flacără.

Primejdia gonorrhoei se cuprinde deosebit în aceea, că în decursul boalei atacă în locul prim acelea organe, cari servesc pentru sporirea ge­nului omenesc. La bărbaţi se atacă conducăto- riul sămânţei, iară la femei al ovariului; prin urmare putem zice fără exagerare: că gonorr­hoea este cauza adevărată, că căsătoria rămâne fără copii.

La început nu i-s’a dat atenţiunea cuvenită acestei boale, deşi boala aceasta aşa de veche ca şi omul însuşi. In decursul vremurilor ar fi putut medicii şi oamenii studia cu deamăruntul morbul acesta, totuşi vedem, că până în ziua de astăzi nu s ’a făcut mai nimic pe acest teren»

Este caracteristic, că nici chiar în timpurile cele mai noui nu cunoşteau pe deplin natura speţifică a gonorrhoei. Aşa credeau medicii până astăzi, că boala aceasta nu este altceva, decât un catarh limfatic. Despre aceea nu aveau cunoştinţă de fel, că morbul acesta este efluzul natural, o urmare firească a altor morburi de natura aceasta, întru cât germenii morbului se transmit la prunci aşezându-se pe anumite lo­curi ale organizmului, şi anume: la încheeţuri, în inimă, în splină, în creer, unde ' odată pla­sate cauzează mai târziu îmbolnăvirea acestor organe. ; .

Abia sunt 30 de ani, decând medicii cunosc natura speţifică a morbului. Neisser a descope­rit la anul 1879 veninul speţific ai gonorrhoeei, adecă: bacteriul gonococului. ,

De atunci înceace ştim pozitiv; că gonorr­hoea nu este numai uri catarh limfatic, precum credeau bătrânii noştri,, ci este un-m orb, care stă în legătură strânsă cu nenumărate alte mor­buri,, cari se ivesc din când în când în orga­nizmul nostru. - ' V i

Nu esagerez, dacă afirm, că boala aceasta este cu mult mai stricăcioasă, decât sifilisul, atât din punct de vedere higienic, cât şi social- economic. * /

Să luăm numai un bărbat căsătorit infectat de boala aceasta, şi apoi ne vom convinge, că sermanul de el este espus la o calvarie în­treagă de diferite morburi secundare," cari se nasc imediat din gonorrhoea, precum sunt: a- prindere de ouă, de încheeţuri, îmbolnăvire de splină, de beşică, de inimă, apoi afecţiuni reu­matice şi alte boale, cari se nasc din compli- caţiunea boalelor amintite aici. Bărbatul infectat de gonorrhoea molipseşte de regulă soţia sa, care are mai târziu se facă din pricina acestui morb o calvarie întreagă de suferinţe mai vâr­tos, dacă gonococurile gonorrhoeice întră în lăuntrul matricei, şi ajunge la ovar, unde cau­zând o aprindere locală, nimiceşte cu desăvâr­şire virulenţa de a naşte copii.

Gonorrhoea Ia femei se poate numi foarte primejdioasă atunci, când infectarea ei se în­tâmplă în stare binecuvântată, ori dacă pe lângă o infectare a devenit totuşi înaltă stare, în care se atacă viaţa fătului, deoare-ce boala aceasta trece acum imediat lâ pruncul nou născut, cui i-se atacă ochii, urechile, cauzând nişte aprin­deri pe organele acestea, în urmarea cărora apoi nou născutul poate orbi de tot, orică de­vine un surdo-mut.

Toate câte am înşirat mai sus despre mor­burile venerice nu sunt exagerări, ci am scris tristul adevăr, deoare-ce avem date statistice,. cari dovedesc îndeajuns, că bărbatul infectat de gonorrhoea este cauza adevărată, că jumătate de căsătorii rămân fără copii pentru aceea, pentrucă sufere de aroospérmie, în care stare apoi n’are potenţia generandi. - ;

Cassele de ajutorare a muncitorilor ne dove­desc mai departe; că cei mai mulţi muncitori s’au înbolnăvit de afecţiunile încheeturilor şi de reumatizm pricinuit de gonorrhoea. ,

Gonorrhoea la femei este o boală cu mult mai cumplită, de cât la bărbaţi, pentrucă ab- străgând dela aceea, că este împedecată la lucrurile casnice, dar o indispune şi o aduce la desperare, când se convinge, că boala aceasta îi rămâne de vecie, trece dela dânsa la copii ei, şi apoi în urmă i-se răpeşte speranţa pentru totdeauna, de-a mai naşte copii. O face sădespereze cugetul acela, că dintre pruncii năs­cuţi 25% sufere de ochi, până-ce în urmă orbesc. ■ % v . -

Este interesant a şti, cum, că oare în mare

Anul .1. GAZETA ROMÂNĂ Pag. Ü .

parte .cine lăţeşte morburile venerice, bărbaţii ori femeile?

Spre pildă, neguţătorii, oficerii şi studenţii, se înţelege cei necăsătoriţi, sunt deosebit espuşi Ia o molipsire venerică, deoare-ce toţi aceştia vin cât mai des în coatingere cu femeile pros- tituite. Soldaţii de rând, precum şi muncitorii mai rar se molipsesc, pentrucă nu pot să dee ofrande zinei Venus în aşa măsură, ca şi oa­menii cei avuţi. Dacă bărbaţii căsătoriţi caută odată afară de căsătorie o coatingere sexuală, în cazul acela cei din păturile sociale de jos sunt cu mult mai uşor: expuşi la contagiul mor­burilor venerice, de cât avuţii, cari mai uşor îşi pot alege obiectul amorului, şi apoi şi în caz de tmolipsire mai uşor se pot vindeca din boala aceasta, având mijloacele de lipsă.

Nu esagerez, când afirm : că bărbaţii cu stare bună materială, când se căsătoresc sunt în mare parte molipsiţi' de morburile venerice.

In ce priveşte infectarea din partea femeilor, esperienţa de toate zilele .ne arată, că servitoa­rele, apoi fetele în etate de 16—20 ani, cari sunt avizate singur şi numai la câştigul lor pro­priu, sunt în locul prim espuse unui contagiu veneric, având zilnic coatingere sexuală cu băr­baţii. Fetele din căşi mai bune numai arare-ori se molipsesc de contagiu, de care însă nu scapă în căsătorie, dacă bărbatul este un om necurat.

Şi acum se vedem, că în ce proporţii lăţesc bărbaţii faţă de femei morburile venerice.

Dacă considerăm împrejurarea, că gonorrhoea la femei mai de multe ori decurge neobservată, în secret aşa zicând, deoare-ce o parte mare din femei nu recurg deloc la ajutorul medical de frică, şi de ruşine; prin urmare cele mai multe cazuri de gonorrhoe nu se cuprind în statistica referitoare la morburile venerice.

Este caracteristic, că statistica aceasta se poate numi pentru femeile căsătorite un lucru

de laudă considerând, că în această statistică sunt luaţi 3000 de bărbaţi şi 600 femei molip­site de gonorrhoe. Dintre aceştia sunt căsătoriţi 400 bărbaţi şi 80 femei; iar între cei 400 băr­baţi căsătoriţi au fost numai 26 de inşi, pe cari i-au molipsit muerile lor, iar cele 80 de femei au fost toate inficiate de. bărbaţii lor.

Din toate acestea reeasă dară până la evi­denţă, că toate morburile venerice au un efect destructiv asupra familiei şi a stării sanitare, prin urmare este datorinţa noastră a tuturor, să ne ferim de contagiul acestor boale cumplite, să ne apărăm la timp cu ajutorul mijloacelor, cari ne stau la dispoziţiune, contra molipsirei şi a lăţirei morburilor venerice. Să nu ne luăm după acel „moral fals", că nu este lucru fru­mos şi estetic, a vorbi şi a scria în public despre morburile venerice, şi despre vindecarea lor sub pretextul fals, că „stricăm tineretul, care nici habar n’are de lucrurile acestea imorale".

Să abandonăm odată pentru totdeauna „min­ciuna şi hipocrizia", la care şi medicii se fac mai întotdeauna părtaşii molipsiţilor din „discreţia obligată" atunci, când nu fac atente femeile despre morbul veneric al bărbaţilor.

Aici este deja timpul să luminăm tineretul în şcoală, iar poporul de rând în adunări publice şi îndeosebi însă femeile, că cum se întâmplă molipsirea venerică, cu ce fel de mijloace ne putem apăra contra acestor morburi şi cum putem să ne vindecăm, dâcă avem nefericirea să fim molipsiţi de contagiul acestor morburi. Părinţii fetelor, când acestea din urmă se mărită, să aibă curajul a întreba pe peţitorul fetei lor, că fosta cândva molipsit de atare morb veneric, când şi că este pe deplin vindecat, ori ba.

Starea sanitară a femeiei, precum şi fericirea copiilor noştri pretinde această întrebare dela noi; pentru-că precum punem astăzi mare pond pe aceea, ca să nu mărităm fetele noastre cu

nişte bărbaţi ofticoşi ori alcoholiticl, întocmai aşa de viguroşi ar trebui să [fim faţă de mor­burile venerice, cari distrug viaţa, sănătatea şi fericirea inimilor de oameni.

Să nu aşteptăm dela stat, dela jegislaţiunea ţării, ca acesta să facă ceva înpotriva morburi­lor venerice, pentru-că cu paragraful nu se poate nici când împedeca molipsirea şi lăţirea morburilor venerice. Dacă însă vom lumina întotdeauna societatea omenească Ia toată oca- ziunea despre morburile acestea, dacă vöm creşte şi educa tineretul în şcoală astfel, ca să cunoască natura şi cauzele acestor morburi şi să se apere în mod eficace de contagiul mor­burilor acestora, în cazul acela apoi tot mereu vor dispărea morburile venerice.

Este interesant a şti, că în Germania fac morburile venerice 3*5°/0, până când înjdJnga- ria fericită 28 5%.

Să pretindem dela stat, căimorburile venerice să se cureze gratuit la poli-clinică, precum şi în toate spitalele din ţară, medicii;* să? capete dela stat un ajutor oarecare, ca aceştia să cu­reze asemenea gratuit morburile acestea; să învăţăm poporul, că cum să se ferească şi -să se apere faţă de morburile acestea şi; în urmă să luminăm tineretul nostru despre aceea, că a transmite contagiul acestor morburi lipicioase prin infectare este cea mai mare crimă întoc­mai aşa, precum este crima]| omorului şi alte crime capitale, este întocmai aşa de păcătos, precum este criminalul acela, care distruge viaţa omului cu cuţitul în mână. Ori-ce;molip­sire să se arete judeţului spre pedepsire exem­plară, deoarece avem destui paragrafi în codul penal, precum sunt §§-i referitoriJla „vătăma­rea corporală", „negrija" ş. a., pe baza cărora se vor frage păcătoşii la răspundere şi vor fi pedepsiţi, precum merită.

i!!!!!!!!!!!!!!îî!!!!!H !!!!!!!!? î!!!!!!î!!!!!!!!!!î!!!!!!!!!!!!!!!K— ■ - ■ ■ . = =----- = = = = = = = — i—« a

g : :

Asociaţia pauiloanelor mobilece stâ în~conexiune cu

Centrala ilsnciaţiunei de credit r e g u la r ă(Országos Központi Hitelszövetkezet)

í r - n B U D A P E S T , in -- - ■■ nAdresa ep isto le lo rs ÉRTÉKESÍTŐ KÖZPONT B u d a p e s t , VIII., József-k öru t 36.

Telefon-interurban: „JÓZSEF" 3 9 - 2 7 şl 39 - 28.

Aceste paviloane de mobile fiindcă toată bucata înainte mai mulţi membri, sunt în

Asociaţiuni din Budapesta:1. Budapesti Asztalos Iparieslülef védnöksége alalt álló baior-

csarnok (Vlíljózseí-könit 28 és ViliJllői-ni 18.)I Budapesti Maszlataeslerek Másberendezö- Szövetke­

zete (V., Báthory-utca 4.)3. Egyesült Fővárosi Műbútorasztalos-Mesterek Szövetkezete

(VI., Liszt Ferenc-tér4. MObutorasztalos-Keslerek Szövetkezete (IV. .Váci-utca 40.)5. Műbútorasztalosok Szövetkezete. (IV., M ól-tér 1.) ■6. Asztalosok Szövetkezeti Bútoráruháza (VI., Anker-köz).

valorizează mobile făcute de membri mici industrieşi şi de primire vine examinată de o comisie compusă din

poziţie de a putea garanta pentru calitatea fiecărei bu­căţi cumpărate. * “ . -

1. A radi B a ta rk é sz ltS Ip a r o s o k S zö v e tk eze te2 . B é k ésc sab a i B u to rk o sz itő I p a r o s o k A rn c s a rn a k S z ö v e tk e z e te3. B rassó i B n to rk é sz itö I p a r o s o k I r o c s a r o o k S z ö v e tk e z e teA. C eglédi A sz ta lo so k B ú to rc s a rn o k S zö v e tk eze te5. D eb recen i B n to rk é sz itö A sz ta lo so k i r o c s a r o o k S z ö v e tk k e z e teB. E ’z s c t ie t ía lv a l A z z ta lo s - M e s te r e k B o to re s a rn o k S z ö v e tk e z e te

( l o s s u th - a t c a 23.1 -7. Győri B n to rk é sz itö Ip a r o s o k A m e s a rn o k S z ö v e tk e z e te8. H ó d m e z ö v á sá r lie lj i I p a r i H i te ls z ö v e tk e z e l B u io rc s a m o k s9 . k a s s a l B a lo rk é s z llo I p a r o s o k A m c s i n a k S z ö v e tk e z e te l O le c jk e m é l i B o to r tp a ro s o k A r o r a k tá r S zö v e tk eze te

Asociaţiuni din provincie:11. Kohzsíári Butorkészitö Iparosok Aruesarnok Szövetkezeié12. M isk o lc i A s z ti lo s o k B u 'o r c s a r o o k S z ö v e tk e z e te l í . P o z so n y i I p a r i H i te ls z ö v e tk e z e t B o to r c s - r n c k a (R ö z s a -n tc a l U14. S z e g e d i B u to rk é s z i tö I p a r o s o k A r u e s a r n o k S iö v e tk e z e te15. S o p ro n i Ip a r i H i te ls z ö v e tk e z e te k B n to rc s a ro o k a IS . S z e k e s le b é rv á r í B n to rk é s z i tö I p a r o s o k i r o c s a r o o k S z ö v e tk e z e t i17. T e m e s v í r l B u to 'k é s z ltö I p a r o s o k A u c s a r n o k S zö v e tk eze te18. B jp e s ll I p a r t : s tn lsH H ite ls ö v e tk e z e l B u b r c s a r n o k a19. Ú jv idéki B a to rk é s z ítö k A r o c s a r c o k S z ö r e i i s z e l e2 0 .Z o m b a ri B ú to r ip a r i A m c s m o k S z ö v e tk e z e te

- 2 L Z s o ln a i B ú to ra s z ta lo s o k A m e s a r n o k S z ö v e tk e z e ié .

• - < 9 • - • -

Pag. 12. GAZETA ROMÂNĂ Anul I;

B U R S A.. ' Tărgul cerealelor.

Preţul grânelor se menţine cu mici variaţiuni zilnice. Dealtmintrelea campania de cereale se apropie de sfârşit. Frigul a făcut ca să se ieie preparative pentru ernatul vaselor de transport pe Dunăre şi Tisza în porturile unde pot fi scutite peste iarnă. Iată motivul de ce sunt precanţi cumpărătorii. Nimeni nu vrea să se încarce cu marfă ca să o ţină în depozit până la primăvară.

P re ţu l p ro d u cte lo r pe p ia ţa din B u d a p e s ta .

Grâu 100 chlgr. . ... . . . cor. 22 92Secară 100 Orz 100Ovăs 100Cucuruz 100

100Tărâţe 100

100

..........................„ 17-40... . - • * .14-90

■.......................... , 14-70unguresc . . „ 13-16românesc . . „ 13 60de grâu, mărunte „ 9-30

„ „ mari . „ 9‘30Fân presat 100 chilogr. Fasole mărunte 1 chilogr.

„ bob mare 1 „Mazere 1 „Linte 1 „Nuci 1 „Alune 1 „

7-50- • 3 0- • 2 6— •45- • 4 0— •70—•96

P re ţu l vitelor, cornute.Bol ung. Îngrăşaţi l-a călit, dela cor. — 92 până Ia 1.12

pistriţl

U111III

—•76 — 75

Tauri (bici) „ I . , „ 11

Vaci ungureşti . . . ., pistriţe. şl juninci

B ivoli...........................

P re ţu l v iţeilor:Viţei vii calitatea I-a dela cor. 1*30 până la

slabimiji. „ 1-30

95

P re ţu l o ilor:Cârlani prima calitate dela cor — 70 până la

n mijlocie „ „ „ — ‘56 „Oi . . . . . . „ „ - 52 „ „S t e r p e .......................... „ „ —.26 „ „Berbeci „ —-47 „ „Miei vii

„ junghiaţi . . „ „ - • - „ „

P re ţu l po rc ilo r:Porci bătrâni grei peste 350 kgr.

s’au plătit chilogramul cu . . . cor. P16- cei de greutate de 280—350 kgr.pe chilogram c u ............................cor. 1 "10-

Porci tineri îngrăşaţi în greutate peste 300 kgr., pe chilogram . cor. F20- de mijloc (220 - 300,kgr.) pe kgr. „ l -20

Târgul porcilor a fost bim.

1-40.1'40116

—•78- • 6 2—•58—.52

LA CRĂCIUN.

-1-20

-1*15

1-251-30

Târguri.(Călindarul vechiu.)

în decursul săptămânei acestea se vor ţinea următoarele târguri de ţară:Luni, 23 Dec. în: . . Mociu.Marţi, 24 „ „ . . Chişineu,Mercuri, 25 Dec. î n : . Beroşineu, Ciuc-Sepviz.Joi, 26 „ » • Cocmani.Vineri, 26 „ „ . Chezdioşorhei, Cohalm,

Debreţin, Sibiiu. Sâmbătă, 28 Dec. în : Cluj, Hadad, Ilésfáláu,

Jernut.Marţi, 31 Dec. în : . Capolnaş, Sântămărie-

-de-piatră şi Vineria.

Cu ocaziunea să rb ă to rilo r N aşte re i Domnului poftim tu tu ro r p rie ten ilor, co labo­ra to r ilo r şi cititorilor „G a­ze te i Rom âne" să rb ă to ri

fericite.REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA.

Sociale.invitare., Corul vocal gr.-or. român

din comuna bis. Giula-magh. vă invită la Concertul împreunat cu petrecere de dans, ce se va aranja Joi (a doua" zi de Cră­ciun) Ia 26 Decemvrie 1913 (8 Ianuarie 1914), în sala din grădina Göndöcs (pa­vilon). Comitetul aranjator. — începutul la 8 oare seara. — Preţul de întrare de persoană: Loc I. 2 cor. Loc II. P 50cor. Loc de stat 1 cor. Venitul curat e desti­nat pentru biblioteca corului. Suprasolvi- rile se primesc cu mulfămită 'ş i se vor evita pe cale ziaristică.

POŞTA REDACŢIUNII.La diferitele întrebări vom răspunde tuturor

în numărul de ANUL NOU. — Celor ce s’au adresat nouă în cauza anonţurilor economice, în parte le-am trimis adresa respectivilor pro­prietari, iar în numărul viitor vom publica adresa fiecărui anunţător spre a astupa şi gura calom- nitorilor mizerabili.

Rugăm pe toţi ceice au primit spre vinzare numere din „Gazeta Română“ ca până la finea anului 1913 să ne trimită socoteala lor dimpreună cu banii incassaţi cât şi exemplarele remase nevindute.

Cu aceasta ocaziune facem apel cătră onor. abonenţi ai foii noastre rugându-i să ne trimită restanţele de abonament căci numărul proxim nu 1 vom trimite, decât numai celor ce ş ’au achitat restul. Iar pe prietenii „Gazetei Române" li rugăm, ca să facă propagandă în cercul cunoscu­ţilor ior în favorul foii.

- A dm in istra ţia „GAZETA ROMÂNĂ".

Un candidat de advocata flă m om entan ap licare

în o cancelarie din Capitală. Condiţii favora- ::: bile. Cu detailuri serveşte ; :::

Dl Dr. L I V I U LÍNŢA, ADVOCATBUDAPEST, IV. kerület, Veres Pátné-utca 26. szám.

A ¥ 1 2 . > : /Atragem atenţiunea onor. public român din

Capitală, că în cafeneaua „ M I É N K“ de pe József-körut Nr. 29 se află următoarele gazete române de citit

„Viitorul" din Bucureşti, .„înainte" din Bucureşti,„Românul" din Arad,„Gazeta Transilvaniei" din Braşov, - „Libertatea" din Orăştie,„Cosinzeana" din Orăştie,„Gazeta Română" din Budapesta, „Drapelul", din Lugoj

şi încă alte 6 reviste şi foi săptămânale.

— = In Capitală e de vîndut —

o croşniăsituată vis-a-vis de un teatru, cu circulaţie foarte mare. — A se adresa admin. „Gazeta Română".

M!???!!!!??!!?!?l??iIn „ G A M B R I N U S "în fiecare Duminecă şi serbătoare la dejun

muzică militară,După ameazf CONCERT, iar seara muzică mili­tară. Abonament de prânz după cartă (4 tacâ­

muri 40 cor. lunar). Preţuri moderate.Proprietar: Oláh C ) á r i Í 8 M ihály.

sac ani

| Teă măruntă excelentă 1Câştigată din telurile cele mal fine şl nobile mestecată *

” cu flori de Pecco pe o jumătate de chdă cor. . . . . 2 '90 5 Servim bucuros cu catalog de preţuri *

* peste alte soluri foarte fine de teluri ®* în provincie expedăm la comande de 3 c h i l o g r a m e ** f r a n c o cu r a m b u r s ă , Pachetareanu se computează. gţg Societatea de împort de teă «» KAR A VA N tea behozatali társaság «

Budapest, V., Gozsdu-udvar. aa a aaaaaaaaaaaaaa iiaaaaaaaaaaaaaaaa

M obile de lemn ta re lu stru ite şi

m at

Mobile de fier şi a ra m ă (pacfon)

jt—nsngigjignsm i0G L1N Z I

P l a t ţ h y é s T á r s as deposit de m obile

B u d a p e s t , VII., W e s a e lé n y i - u tc a n r . 2 4 .

t

D ivanuri, şes- longe, m a tra ţe şi a rcu ri d d p a t

nuARMORA

A ranjam ente de cuine şi a n te -

şan ibre . g

W o r e l A la jo ssalon de pianeVinde, schimbă şi împrumută

l piane şi pianine.BUDAPEST,Ferencz-kö ru t 18.

B U D A P E ST A ,

0 3 0 3 3 -33300333330H3 0 3 3 3 3 0 0 3 0 0 0 3 3 0 0 3

j GbaSMES JENŐ 1deposit de peil, de acceso- ®

0 rii de ghete , capu tă ri şi s^ călcâie de gum ă d u p ă p lac. Bs0 ra1 ^ VIII., Rö ű k S z i l á r d - u t c a 17.00B0S!5000S(3ll0000aaE0(SBSElEBSBS00S0

L Ö F F és PO R E A , cojocari. Budapest, EfZíékt-kőrul l i Wesss’ényi-utca 45.

, (vls-á-vl3 de „GAMBRImUS").

Recomandăm articolii cei mai fini de piei gătite în lucrătoarele noslre. Executăm reparaturi şi străformări cu preţuri convenabile.— Comandele se efeptuesc după lista de modă. — Obiecte de piei, vestminte de iarnă, covoare primim pe lângă taxă m oderată cu ga-

ranţă pentru păstrare contra moliilor.

GrümiuMd díszeimagazin de modă pentru domni şi dame,precum şi depozit de haine pentru lucrători.

BUDAPEST, Baross-u. 59. JSSSiM odă de b ă rb a ţi şi dam e, artico li de ţese to rie , accesorii p en tru cro itori de» — t: , z bărba ţi şi dam e. r

Anul I. GAZETA ROMÂNĂ Pag. 13.

AEMUE9T U R Í P E H T R U E C 0 H 0 I1 Î, > • ’ hir, ce se referesc numai la economi: fiecare abonent al nosiru primeşte desluşiri grătuite şi în epis-In aceasta parte a foii ^ ' ^ ^ ^ " m e n e a publicăm gratuit fiecărui econom (abonat) anunţul referitor la afaceri economice.

Cumpăr5 - 1 5 vagoane. ovăs, cât se poate alb şi greu cu preţ bun. Ofert a se trimite Ia adresa Adm.

„Gazeta Română".

50 junei de IV, anrasă de Pinzgau şi Sitn- menthal se pot cumpăra cu părechea din o gos­podărie mare din Gherla

Adresa la Adm. „Gazeta Română*

P u rc e i ra ssa Y o rk s h ir rese vind pentru presilă părechea cu 4 0 cor.

174 p u rce S a n d « * ide 10 luni, altuiţi contra orbanţului şi scopiţi, rassa mănguliţă albă cu părul creţ, buni pen­tru îngrăşat în anul viitor, sunt de vinzare.

Adresa la Adm. „Gazeta Română".

Q garnituri de ireeratlocom öbií, 6 H P , tre e ră to a re 48", în stare foarte bună, se vinde pe bani gata cu 4500

co roane în apropierea Vârşeţului. Adresa la Adm. „Gazeta Română".

4 5 w&ci d e l i n ş a r eparte cu vitei, parte de a făta, parte rasă de Bonyhăd şi parte de Şviţera. Preţuri favorabile.

Adresa la Adm. „Gazeta Română".

Junei şi juninceroşii pristriţe dela 1— 2 ani se pot căpăta cu

preţuri convenabile.

Adresa se află la Adm. „Gazeta Română".

De vinzare

100 nfjei albide 1 „ an cu preturi

foarte favorabile.

Cereţi adresa la Adm. „Gazeta Română".

G â ş t i u r i a ş ei<_sa eri Irză E riden, á lü —2C cor.; r a ţe de Ptcking, á 6— 8 cor.; V ozandotte , á 8 —12 cor.; curci albe ca zăpada de presilă, á 8 — 10 cor. Adresa o aflaţi la Adm. „Gazeta Română".

Mănguliţe negrii

purcei de 11 luni şi anume 11

mascuri, apoi 60 scroafe de pră-

silă sunt de vinzare. Adresa se

poate afla la Administraţia „Gazeta

Română".

Se afli de uinzore Gâşti de Emden

şi r a ţă de Peck i ng de vizare. Gânsaci mari, rasă curată 12 cor., j gâscă ouă oare 10 cor. Ră{ ;iu 6

cor., raţă cu 4 cor.

Adresa la Administraţia „Gazeta Adresa la Adm. „Gazeta Română". Română".

la un proprietar mare din Slavo­nia şi se pot expeda prompt ori

în luna lui Februarie:400 purcelandri de 1 an, rasăman-

guliţă,80 purcele, tot rasă curată man-

guliţă,8 purcelandri, rasă lincolnshire,

20 viţele de 2 ani, rasă Bonyhâd.

ş LOCALURI DE DISTRACŢIE. |

m-Hi'í í í Andrássy-út 69.

GH0ÜHEUL MEOGYSSZAYScena m odernă

Telefon 93-16.începutul la 7,10 ore.

D e la 2 9 No». Înco lo a În cep u t p ro g ra m u l d e D e c e n m e ^ M oartea lui Uroshima, baladă lapo­ni? neză, aplicată pe scenă de Márkus

László, muzica de Nádor Mihály. — Tj, Scriitoarea de Molnár Ferenc. —

Politica iui Gábor Andor şi bucata nouă Pufi. — Istoria ţărănească alui Móric Zsigmond. — Frumoasa

W Melurina, Tango şi Max Linder etc. Medgyaszai cu numerii ei spe- ciaii noi. — Joacă: Hadrik,Kökény,

w Szalontai, Vidor, Boross Kőváry, Hu- ^ szár, Papp, Boldizsár, Magyari etc.J i f e In f le c a r e D um ineca d a. I s ‘ l , i óra CABíREU ALB.W .

Atrâcţiuni renumite. Sis­tem parisian. Local de

... :o: nou reconstruat. :o: începu tu l la V312 o re în fie­

c a re zi.

0 77. 0

PaBai© d e Oarss©Szere csen-u. 35. Telefon 120

Începutul la 7,11 őre.

P ro g ram nou senza ţiona l. J aDupă prodlcţlure petrecere f fde dans parisian până'n zori.

BAR AMER ICAN. Bilete se pot comanda *\% an tclpatlve la birou! de bilete Bard Andráfsy- # ut ), Kossuth La|os-u. 4. şl 9 ore la Cassă. j i t .

Preţuri m oderate şl condiţinni favorabile de solvir-. f

j g l — ——

Hollós I. B p f ia te lie r de t â m p l ă r i econdus cu putere de abur

in care se lucrăto t felul de arîico li p= î de m ăsa rîn cea mai bună executa e

B u d a p e s tVIII., M agdolna-utca 1.

(In colţ Szüz-utca.)Telefon t „jéZSEF" 25-69.

VIIL, József-körut 65.

UMRflTHBUDAPEST, , Uáci-köruí Nr. 60.

îşi recomândă fabricaţiile sa le şl an m e :

toooinoflyg se umblă singure wondErcr)

de 6 — 8 IO cai ptstere.

0 LO C O M O Bl LE 0de 300—400 cai putere pentru scopuri econom ice şi industriale.

Maşini de treeraiJTAC putere de vapor, putere motorică, mânate cu cai sau cu mâtn. Mai deparie: -

P lu g u r i, grepe, tavalugurî, trîo are . Maşînî de săm ă- nat, maşini de cosit şi secera t. V ânturătorf, batoze de cu ră ţit cucuruz (porum b), to că to a re de paie şi nutreţ, niaşine de tă ia t sfecle, zd rob itoare de struguri, prese de struguri, morişche de uruit. Pom pe de fântâni şi tum be de stropit cu soc de gunolu în executare bună.

W “ CORESPONDENŢĂ ROMÂNEASCĂ.

Cata:og de p re ţa ri rom ânesc se trim ite ia cerere g ra tu it

UT

Pag. 14. GAZETA ROMÂNĂ >AnulT.

Láng Lajos, farm acist>: reprezentanţă generală şt ::depou al fabricelor din străinătate

B u d ap est, VIII., N ép szin h áz-u tca 31.' Prezervative de gumă. Parfumării. Irigatoare.

Tuburi de gum ă pentru materiţe (noutate de­osebită), pe seam a moaşelor articol im portant (şi pentru vinzare). P e r i i d e d i n ţ i i noutate .japonează, foarte frumoase şi ieftine. Creme de dinţ. Artlcoll de toaletă. Pudră, cremă,

săpunuri.

lifslós Gábor, m wB udapest, IV,, Bástya-u. 83.întreprinde orice lucru ce cade în cadrul măsăritului, ca aranjamente de dormi­toare, sa le d e mâncare, saloane, bi­rouri şi m agazine de comerci, mai de­parte cuine şi mobile singuratice înce­pând dela cele mai simple până la cele imai fine cu preţuri foarte m oderate.

H o t e l P A R KBUDAPEST, VIII., BAROSS TÉR Nr. 10.

şi-a deschis admirabilul

restaurant şi grădină de iarnă.Concertează RIGÓ JANCSI jun. şi banda sa.

Cu stimă: Ştefan W inklerfost ani îndelungaţi primbucătar al

hotelului „PANNÓNIA”.

filodom FQedi Béiánésalon de modă de dome francez şi englez

BudapestIU., Hossuth Lajos-utcn ÎS. Iii. 3.

ioius Mali, deposit deB U D A P E S T . „ . . .

Deposit principal: Rákóczi-ut 6 ..(In curtea bazarului.)Cel mai mare asortiment de tapeturi din ţară-şi

străinătate. ;Decoraţiuni de tapeturi se efeptuesc pe lângă

preţurile cele mai ieftine. = i P a ra p e te p u ru re a In d e p o s i t . ~

I HUSZÁR ISTVÁNS tâmplar de artă şi aranjator de locuinţe

BUDAPEST, KISFALUDY-U. 3.U Efeptueşte esclusiv numai mobile de ca- H litate bună, conform planurilor proprii,; s = eventual după desemnuri date.

BLĂNARI

Badapest,VIII., Baross-u . 45. II.

Ţine în deposit totfelul de obiecte de piei: ca paltoane, escharpee şi

mufuri..Comandele şl străformă- rlle se efeptuesc punctual, pe lângă preţuri solide. Totodată primesc tn păs­trare vesminte de iarnă cu

garanţă.

s a c s s a c s

B A U M G A R T E N T E S T V É R E Katelier electrotechnic de lustruri şi galvanizare

întreprinde aranja­mente de ilumina­ţie, de transmisie de forţă, de tele­foane şi sonerie.

Telelői Jóisei 42 Montare şi tepa- rare de motoară şi stabilimente in­

dustriale.

Expoz i ţ i e permanentă de l u s t r e

BUDAPEST, VIII, JÓZSEF-KÖRUT 9.-

Rothauser Dezsőe l e c t r o t e c h n i c

Întreprindere ekctrotechnică

BUDAPEST, Bokréta-u. 10.Telefon lórsef 4 -0 4 . Telefon József 4—04.

In deposit se află jarete W olfram.

Inticu cununi de dinţi complete dela 3 cor. In sus. îndepărtarea rădăcineior superfluă. Cununi de dinţi fără structură garanţă de 10 aul Plombări cu cement, aur porce­

lan şi platină dela 3 cor. Curăţire de dinţi 2 cor. Tra­gerea dinţilor insensibilă. Maşini de regularea dinţii: r.

Polgár Károlyabsolvent al facultăţii de medicină din Viena, cu diploma de medic dela facul­tatea din Wtlrzburg.

B u d a p est, VII., R ákóczi-ut n r . 20 .

sI

TAMPAY JOSZEFcroitor englez pentru dame

Budapest, Hossuth Lajos-ufca 1!, 1 .16.Găteşte după măsură din stofe veritabile engleze costume după moda cea mai nouă.

: S i

Mare deposit în pălării de dame împo­dobite cât şi forme singure

d e l i & COMP.F A B R IC Ă D E P Ă L Ă R II

Budapesta, Dob u. 16, Palatul Goszdu.

FABRICĂ ŞI ŢINE ÎN DEPOSIT BOGAT

li PĂLĂRIIpentru bărbaţi, dame şi copii.

Repararea şi colorarea de pălării se primeş e şi efeptueşte prompt.

Se dau împrumut cilindre şl se calcă momentan. Se primeşte călcarea de pălării de dame

şi transformarea lor.

SUCCESORUL VĂD. MERLE JÁNOSNÉ

W A K U N FÜLÖP blănarBUDAPEST, IV., KECSKEMÉTI-UTCA 5.

Depozit bogat în tot felul de blănării, pro- ducţiune proprie cât şi în boauri şi mufuri. Blănării se prim esc spre păstrare peste vară.

P a s î n g e r L a jo s , m ă s a r g ) 0 Budapest, IX., Mátyás-utca 5. ^^ întreprinde aranjamente de birou ^27 în stilul cel mai modern începând £7

dela cele mai simple până la cele mai fine cu preţuri moderate. &

S S B S B S S g S S S S S S S S S

| V 1 0 U - R - l J| v e c h i şi noi de vândut . QS Adresaţivă cu toată încrederea Ia pro- - ra

prietarul de vii di i Şiria (Világos) Petru s!0 . Benea, căci Vă trimite numai vinuri tfl

0 bune, curate şi pe lângă preţurile cele 0mai moderate. j£j

ES Anul 1911. Vinuri vechi: Vinalb82 fii., $Ă (1912 62 fii.), Rizling 86 (1912 64),in Roşu de Miniş 110(1912 ICO), Carba- mta net 115 fileri,fü Anul 1813. Vinuri noi: Vin alb50, Riz-m ling 52, Şiller 54 fileri. mjs Expediez Ia dorinţă în sticle şi in cantitate mai S @ mică vin. Vinul se expedează cu rambursă, dela ffl0 50 litri în sus sub îngrijirea mea proprie. Vase 0

dau împrumut pe timp de două luni. m ta Pentru calitatea vinului g a r a n t e z . J"1 P E T R U B E N E A , |§ proprietar şi neguţător de vinuri (a0 V I L Á G O S (SIRIA , ARAD VÁRMEGYE)*. @

Atelier artistic pentru p icta­rea sticlei şi mozaicuri de

sticlă veneţlană.

Palka Józsefproprietarul crucel de aur papale pen­tru merite .P ro Ecclesia et Pontillce*

Budapest, UI1., B oross-ut. 59.Focdil h 1894. Telelőn Jâzsel 2— 28.Pregăteşte în stil modern fereşti colorate pentru biserici în exe­

cuţie simplă. şi artistică.

Mozaicuri vene- ţiane de sticlă

Icoane pentru altar, ornamente şi statuiete pentru păreţi în exe­cuţie artistică din material vene- ţian — Modele şi prospecte tri­mite gratuit. — La cerere mă prezint în persoană pentru lua­

rea în primire a lucrărilor.

HOLOCHER SIGISMUND:

BE5T8IMHT 58S0Vpentru ocaziuni saloane separate mai. mici şl mai mari.Cuină de primul rang şi beuturi excelente.

Serviciul cel mai prompt la cununii, banche- Muzică turl, dejuneuri şi dineuri. — Pentru convenirii de sociale saloane gratuite.primul Sub conducerea lui L u k á c s Frang. fost primchelncrul restaurantului Frem iesa

S alon de m obile v ech iAm ZierBîcliy Budapest

EV., F « re n c ie V - te r e 3 , m e z a n in (B azarul rega l).

Merită a-1 vizita! Ocasle bună pentru mobile! g 0 Ţine numai 40 zilei Mobile cetăţeneşti şi dom- 0 § neşti pentru 300 camere de vinzare cu preţuri § g uimitor de ieftinei Alegere mare în mobi-e noi g 0 şi vechi! Celor din provincie îm pachetare g ra- 0 | tu ită! — Te’eton Nr. 82-13. |00E 3© 0000000S0E 00Si© © 0© 00000© 0© 00000

Ü Ii13n KuQ7 0 q călţunar, găteşte cele mai fineW luull l\UuLuo ghete, pentru domni şi dame

B U D A P E S T , IV., VÁCZI-UTCA 4 2 .

E0I

S Z f l B O s M S Z G Fc r o i t o r BUDAPEST,

IV., M agyar-u 5Z. mezanin (coltul K.cskeméli-n.):TELEFON: 149-83. TELEFON 149—83.

Anul !., GAZETA ROMÂNĂfcag. 15.'

sRSK^ggigigsgBBaaasBBa

Fabrica ie motoare de gaz din Drezda- mai nainte MORITZ HILLE

generală":311̂ E r a e s f Kalmár maşinist.B u d ap est, V., Podmanîczky-utca nr. 4. M otoară de oleu brut şi gaz de pământ.

Motoară DIESEL şi d e 'g az sugativ de benzin şi benzol în

toată mărimea;

L O C O M O B i i i E .

Specificaţiuni de spese cât şi esmiterea ingi­

nerului gratuită.

Thiel Ferenc J X f A lBudopest, iii., Irány i-ü tca 13-21. (Mezanin B.) |Stă în legătură cu firm ele cele mai ! distinse din Anglia. Serviciu atent » şi prompt, şi efeptuarea cea mai Ş elegantă. Muncitori de primul rang. 5T e le f o n 5 0 - 1 6 . T e le f o n 5 0 - 1 6 . !

B ia i i a i l l i n u i u n » l i u > n n » i n i n i » « M i a a ,<

Salon da robe pentru dome. Salonul KáldorVIII., József-körut 20 mezanin

S e lucrează după fasonul cel mai nou englez şi f r a n c e z mai ieftin şi mai elegant

B sy Curs separat de desemn şi de croit.

R ed a u e sufletul c o im iu M .g h e ia

sunti modelul formei celei mai noui a m e r i c a n e , ce le vindem cu preţul de

' c o r o a n e ^

W î fabrica vde ghete* C&v

o m

SUCURSALE:I y ■ ■ I vr. ‘ - , ' ? ;î / 'IV., Muzeum-körut 41, IV., Váci-utca 1 lj ,; VI:, Teréz-körut 10, Vili;, Rákóczi-ut 15.

Comandele, din provincie :: se efeptuesc promt. ::

d11£(1(1£

în depozitul meu ţin:Stofe pentru costum uri de dam e. S tofe pentru vestm inte bărbăteşti, pardiseu, palton de iarnă, jach ete şi pantaloni. Mătasă. Căptuşală. Bumbi.Rog a ne orora cu vizita. — Cu stimă:

ALBERT OLÜCK-V.fost volager la firm a Barber Iz ido r <£ CoB udapest, VII., Dohány-utca 12.

3333333

b p b b e e e e b e b b b i e e e e e e e e e e e e i

b H E ID U S K A Á R M IN - $ K ee O ű B u d a p e s t , IV., K osu thL ajos-u . 15., I l l e t . Z. n□ Lift g r a tu i t . T elefon 119-65. OL J Producţie proprie de articoll de piei după moda cea ivi mal nouă. Sortiment bogat tn jachete, paltoane, boaurf,H mufuri cât şl în to t felul de articol ce cad în aceasta H branşă. — Modele originale franceze şl engleze sunt | p e r m a n e n t Ia vedere. — Se execută pălării de piei d uP“ f~7] moda cea mai nouă. — Comande, străformărl şl reparări g t. se efeptuesc prom pt cu preţuri moderate. n j

L U J C & H O C Kcroitori englezi pentru bărbaţi = = = = =

Budapest, IV., Váci-utca 45 l-etaj li.Aducem Ia cunoştinţa on public, că am ; deschis în 15 August anul curinte in strada ■V áci-utca Nr. 45 etajul prim 11

Salon de croitorie pentru b ă rb a ţi»conform recerlnţelor moderne. — Rugăm': pentru binevoitorul sprijin.

A N DR EI PISSC Qniáestnircojocar

B U D A P E S T IV., V'áözi-u. 5 2 .

întreprinde, găteşte şi ţine In deposit tot felul de garnituri fine pentru dame, ca mufuri, şaluri, căpiţe, etc., etc. Vând şl cumpaăr piei nelucrate. P ă strez ! S trăform ez! Reparez!

E= Ea

6666

Găteşte posomanterii de prima calitate pentru mobile, uniforme şl biserici în executarea cea mai bună şi cu preturile cele ma convenabile pentru

comande din provincie.

666666 .6-

| HÜBNER amil POSOMflNTlER| BUDAPEST, VIII., Józseí-ulca 16-18. |6 6 6 6 6 6 6 6 66 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 0 6 6 1

p M | l - n » l l M I 1 M I 1W n » | 1- n - n - r|_ [1- | r | 1 - n - r r .

IQERHITS ÉS TâBSacroitor eng lez pentru b ă rb a ţi' cât şi pentru m ilitari şi preoţi

rom âni

Budapest, 19., KecskemÉti - utca - 5;- , = s 5= a = = = ^ = .Articoli de piei în executa- ii i rea cea mai fină se alfă Ia

I k ő s z e g h y j ö z s e fIII m ăestru . cojocar şi magazin de objecte de piei

BUDAPEST, IV., Veres Pálné-utca 12.o«Li M a re deposit în articol! gata conform modei ce- III' je j mai noi. Obiecte de piei şi covoară se pri- III m e s e spre păstrare cu garanţă. Telefon 16-41.

F o n d a tă la 1870. T elefon József 24 — 88,

Fabrica de perii HolshyB u d a p est, VIII., Magdolna-u. 18.

comandă producţiunile sale recu- iscute de bune şi solide spre scopuri industriale, econo­

mice şi technice.

o m a n d e le din procincie se efeptuesc punctual.

Stim ată Doam nă 1Avem , onoare a Vă aduce la cun­

oştinţă, că repăşit am cu ziua de azi din firma Gustav Lessner şi am des- chis sub firma

GUTH şi HALÁSZ■ BUDAPESTA, IV ., BÉCSI-UTCZA 3 .

: Magazia de ooniecţiQDi peolra dame.Ţinem în depozit cele mai bune stofe

'■ de modă pentru dame,' articoli-de * matasă, catifea şi de spălat şi Vă rugăm

sa ne onoraţi cu preţuita încredere, •j, Recomandându-ne bunăvoinţei DV

suntem cu toată stimăSisismund Guth şi Míchoil H alász,

sE

IH B B B B flH B H H B H H H B B H B B B B B ■

Papp László/croitor eng lez de dam e şi dom ni î

Budapesta, Ifl., Papnovelde-utcza Nrul B.„ (In edificiul scoalel.)

B IB B H B D B B B B B B B a B B B B H B B B B B ■

A Cumpărare şi vânzarede tablouri pictate, anti­

c i cităţi, obiecte de artă, mo-W] bile, covoâră şi alte an-ftŞ ticităţi la

W ű ö n d n i l B udapest, Horona-n. 1.K J M M a | U I I I | (Colţui dela Váci-Utca.) . » i

Pag. 16. Ga z e t a r o m â n ă Âniii Í.

O cin ii Jánosinstitut pentru ridicarea altarelor

B u d ap est, K öbányai-u t Nr. 53.Pregăteşte altare, amvoane, cripte, statui sfinte şi întregul aranjament bisericesc, în ori ce stil, conform pretenziunilor artistice şi pe lângă preţilri convenabile. Se recomandă G3 specialul de München la renovarea altarelor vechi. Planuri şi cataloage trimit gratuit precum şi primirea muncii o fac pe spesele proprii.

Preţuri moderate. Condiţiuni favorbile de plată.A apărut catalogul cel mai nou.

t2J©©©©©©©©©©©©©©©©©

RENUMITELE

MOTOARE CU OLEU BRUT,MOTOARĂ DE BENZINĂ, DE SINE UMBLĂTOARE,

(Selbstwander)CELE MAI EXCELENTE TREERĂTOARE(BATOZE) IN S T A L A Ţ I U NI DE MORI. . >Pelângă cea mai mare garanţie, in rate mai mulţi ani - . , -

să capătă.din depositul k

SUEDIA MOTÖRTELEP BllÉpsst, VI., LoDOg-ufCD Z.Spese de consumaţie l 1/, fileri Fără control de finanţi. Motoare în func­ţiune se pot vedea şi se pot furniza la moment. Garnituri cu vapor folosite si motoara se primesc în schimb.

Catalog ilustrat gratuit.

m

iiiid

iiii

ANUNŢURICU PREŢU RI MODERATE SE PRIMESC

LA ADMIWISTRAŢIUNEA

„ G a z e t a R o m â n ă "BUDAPEST, IV., VERES PÁLNÉ-UTCA 26.

BQES QE3Î3E30ÎD £50023 EÎGÎGSGGGQGGGGGGGGGGGE G

Primesc tot felul de re­paraturi al mobilelor, polituri cât şi aran­

jam ente de şcoli

FR1EI5E DUELMĂSAR ARTISTIC

, II. Ferancz-nlcza 13.

G□00G

ío a n S zék e lyo B u d ap est, IV., V eres-Pálné-u . 20.

Gcălţunar pentru G domni şl dame |j

G G G G

Găteşte ghete veritabile, fazon en- § glez şi francez în cea mai | bună şi elegantă adjustare. a

G

La comandă efeclucsc cele mai sol/de mobile cu pre­

turi ieftine.

00CQ 0O O 0G 0000S000B0B0G G 00BG G B00G G G

SUCCESORI CZEIZER MARÓIT

T Ó T H E H Ö W É R E Kmagazin de pălării de dame

BUDAPEST, VIII., BAROSS-UTCA 24.

Pălăriile cele mai modeme, forme, decora- ţiunl. — Transform ări cu preţurile cele mal

convenabile şi efeptuire promptă.MSHB B agaeB33£SSa«3B«^aiSârîgg£reEffi3EgSaBfi8

í ^ s u s u s i s í s i í s í i j s i

B 0 K Ö T S ERNÖCROITOR ENGLEZ SI FRANCEZ PENTRU DAME

EE BUDAPEST, IU. B Kecskeméti-utca Nr. 6, 1. etaj.

ComandelB din prouincie se Efeptec promt. l E m [ i e g â n 8 ™ n ^ l g s a n « s B a n « s ^ a r

NU UITAŢIonoraţi cititori, în caz, că comandaţi ceva sau cereţi cataloguri ilus­trate dela firmele anun­ţate în foaia noastră a Vă provoca la „Gazeta Română", căci prin asta ne faceţi şi noauă un bun serviţiu dar şi Dvoastră Veţi fi prompt serviţi.

Confiseria UihESBudapest, VII,, Erzsébet-körut 32.

Vis-â-vîs de Orfeul Royal.

Ignatie Bacsák- fabricant de şăi engleze.

I r â l

BUDAPEST,VII., K erep esi-u t 30.

(Külsőkerepesi-ut).

B IOSIF RADVÁNYIH întreprindere de tălpuit ghete la moment

B u d ap e st, VIII., P râ te r-u tc a 6

Primeşte comande după măsură după fazonul modern, conform gustului englez şi francez. Exe­cut comande conform ordinaţiunilor private ori medicale, ghete ortopedice pentru picioare sim­ţitoare, îngheţate, dureroasă, pentru creşteri nere­gulate, şchiopi sau pricioare artificiale. Ghete pentru sport, vânătoare sau pentru turişti după model sau după măsură, dacă e comanda ur­

gentă în 3 zile'sunt gata.Reparaturi se pot face monentan.La cereri în scris vin personal sau răspund, lucrul îl trimit acasă, cu

oferi de preţ servesc gratuit.

lacob R eich en h ergMĂESTRU COJOCAR

Şi MARE DEPOSIT DE ARTICOLI DE PIEI

B u d a p e s t , B e lv á rc s , H a jó -u tc a 16—18.

înainte de a Vă co­manda articolii de pie­lării, Vă atrag preţuita atenţiune de a vizita modelurile mele pro­prii şi din străinătate.

Gta

G

JB » W

ESSÓ és TÁRSAI INGINERI DIPLOMAŢI.-----------------------------s Î N T R E P R I N D E R E T E H N I C Ă

a d-lor Andrei E s s ő şi dr. Géza P a t t a n t y ú s ingiaer-mecanic, Béla M a r s c h a l l k ó inginer architect (TELEFON „JÓ Z SE F11 2 8 - 85) (BUDAPEST, Viii., JÓZSEF-KQRUT 14.)

Zidiri si aranjamente economice. Adăpătoare sistem „HORVÁTH-ESSŐ"

Aranjamente de transmisiune e l e c t r i c ă ş i d e i l u m i n a ţ i e .

P lu g german „ M - C .“ cu motor mânat de benzin şl cu trac to r masiv şi uşor.

Motoare de olei brut svediene.

Maşinării de muls din Dania sistem

Aranjamente de lăptărie:-: combinate cu turbine de abure

sistemul „BALTIC"

Tipărită Ja Budapeátianskeho nakladatefského spolku űéastinárske spoloínosli. Budapest, VIII., Márla-u. 15,