Anexa C Interviu pentru analiza postuluiChestionar pentru interviu (model)1 Care sunt sarcinile icircndeplinite icircn cadrul postului2 Care este rolul postului icircn contextul colectivului secţiei serviciului atelierului etc3 Care sunt sarcinile preponderente ale postului (descrierea lor)4 Care sunt responsabilităţile dvs5 Care sunt relaţiile interpersonale icircn colectivul de muncă cu superiorii şi subordonaţii6 Ce subordonaţi aveţi Descrieţi pe scurt posturile numărul lor responsabilităţile7 Ce relaţii exterioare aveţi cu clienţii şi furnizorii8 Care sunt constracircngerile impuse de post9 Care sunt constracircngerile postului impuse subordonaţilor10 Cum folosiţi timpul de lucru11 Ce dificultăţi icircntacircmpinaţi icircn exercitarea muncii12 Care sunt cerinţele postului privind pregătirea profesională Care este părerea dvs cuprivire la gradul icircn care corespundeţi acestor cerinţe13 Sunteţi antrenat şi icircn alte activităţi colaterale postului (sindicat activităţi socialculturaleconsiliu de conducere a colectivului etc) 14 Icircn ce măsura vă ajutăsustrag de la icircndeplinirea sarcinilor profesionale15 Propuneri pentru eliminarea deficienţelor sesizate

Plan de acţiuneradic Pregătiţi o icircnşiruire logică a icircntrebărilor pentru a-l ajuta peintervievat să-şi pună icircn ordine gacircndurile cu privire la postradic După ce aţi reuşit să creaţi o atmosferă destinsă rugaţi-l pe candidatsă vă povestească pur şi simplu ce face el la serviciu zi de zi Va fimai degajat şi veţi obţine mult mai multe informaţiiradic Asiguraţi-vă că titularul postului nu vă oferă doar formulări vagi darnici descrieri icircn care să supraliciteze activitatea postului săuradic Obţineţi declaraţii clare la autoritatea celui intervievat de a luadecizii şi la nivelul de supervizare asigurat de superiorul său direct

Anexa A Chestionar pentru analiza postuluiDenumirea postului__________________________Numele titularului______________________Denumirea postului superiorului direct________________________________________________Numele superiorului direct__________________________________________________________Departament__________________________________________Data completării______________1 Care a fost ultimul post ocupat de dvs şi icircn cadrul cărei firme__________________________________________________________________________________________________________2 Care este obiectivul esenţial al postului dvs actual__________________________________________________________________________________________________________________3 Pe ce post vă aşteptaţi să fiţi promovat icircn viitor_______________________________________________________________________________________________________________________4 Prezentaţi denumirile posturilor şi numele titularilor pe care icirci supervizaţi________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________5 Descrieţi CE faceţi şi CUM faceţi icircn cadrul postului Indicaţi acele icircndatoriri pe care leconsideraţi cele mai importante şisau cele mai dificilea icircndatoriri zilnice________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________b icircndatoriri periodice (săptămacircnale lunare trimestriale)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________Anexa A 102c icircndatoriri ocazionale (ce apar la intervale neregulate)________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________6 Descrieţi rezultatele muncii dvs (aşa cum ar trebui ele să fie)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________7 Indicaţi ce responsabilităţi aveţi faţă de- munca celorlalţi________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________- resursele materiale________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________- bugetbani________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________- informaţii________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________8 Activitatea dvs necesită utilizarea vreunui tip de echipament Da NuDacă DA indicaţi tipul de echipament şi frecvenţa utilizării acestuia (rar ocazional frecvent)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________9 CunoştinţeStudii - Indicaţi care credeţi că sunt studiile necesare titularului postului dvs________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________Anexa A 103Indicaţi studiile pe care le aveaţi icircn momentul angajării pe acest post________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________10 Experienţă - Indicaţi nivelul de experienţă cerut de acest post

Nici unul 1 ndash3 aniMai puţin de o lună 3 ndash 5 ani1-6 luni 5 ndash 10 ani6 luni ndash 1 an Peste 10 ani11 Calităţi ndash Prezentaţi calităţile cerute de acest postAbilităţi specifice_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________Motivaţia şi abilităţile sociale necesare________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________Atitudinea sau abordarea de ansamblu faţă de activitatea icircn discuţie________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________Indicaţi calităţile pe care le aveaţi icircn momentul angajării___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________12 Solicitări fizice ndash Indicaţi solicitările de ordin fizic pe care le presupune postul dvs şi frecvenţaacestora (rar ocazional frecvent)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________13 Solicitări psihice ndash Indicaţi solicitările psihice ce intervin icircn munca dvs şi frecvenţa acestora(rar ocazional frecvent)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________Anexa A 10414 Condiţii de muncă - Indicaţi condiţiile de muncă ale postului- condiţiile fizice şi ambianţa________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________- condiţiile sociale şi colectivul________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________- condiţiile economice inclusiv cele de plată________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________15 Indicaţi factorii de risc pentru sănătatea şi siguranţa dvs la locul de muncă şi frecvenţa acestora(rar ocazional frecvent)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________Semnătura titularului postului_________________________________Revizuirea supervizoruluiTitularul postului a descris corect cerinţele postului şi activitatea icircntreprinsă pentru icircndeplinireaacestoraDa NuDacă nu menţionaţi omisiunile făcute şi faceţi adăugirile pe care le consideraţi necesare________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

SELECŢIA ŞI REPARTIŢIA PROFESIONALĂ

Una din primele sarcini icircndeplinite de psihologii care s-au angajat icircn industrie a fost selecţia şirepartiţia personalului la şi pentru diverse locuri de muncă Din această cauză tehnicile de selecţie apersonalului sunt avansate iar strategiile de selecţie comportă aspecte multipleO orientare şi selecţie profesională a existat icircncă din cele mai vechi timpuri dar metodele prin carese realiza aveau o bază empirică adesea determinată de bunul simţ de experienţa selecţioneruluiPreocupări cu caracter ştiinţific icircn această direcţie datează de la sfacircrşitul secolului trecut cacircnd este Aptitudinile sunt structuri dinamice care cuprind procese psihice diferite şisunt specifice unui domeniu de activitate Au un puternic caracter icircnnăscutdar ele pot fi continuu dezvoltate prin exerciţiu şi icircnvăţare Fiecare profesiesolicită prezenţa unei ldquoconstelaţii aptitudinalerdquo fapt care arată importanţaldquoghidăriirdquo ldquodirijăriirdquo icircncă din şcoală a persoanei spre profesia pentru care eldquopotrivitrdquo (pentru care are aptitudinile necesare) De această ldquodirijarerdquo seocupă Orientarea Şcolară şi Profesională (OŞP)

Selecţia profesională este o necesitate mai ales pentru posturile de muncăcaracterizate printr-un grad mare de periculozitate şi răspundere dar estedeosebit de utilă la icircncadrarea icircn muncă pentru repartizarea personalului peposturile de muncă cele mai compatibile cu aptitudinile şi cunoştinţeleindivizilorAtacirct OŞP cacirct şi selecţia şi repartiţia profesională au o mare importanţăsocio-economică de aici rezultă necesitatea realizării lor după anumiteproceduri ştiinţifice deosebit de riguroaselansată ideea că sporirea producţiei industriale nu este numai rezultatul utilizării tehnice aicircntreprinderii ci şi o problemă umană Pe măsură ce tehnica se dezvoltă importanţa adaptăriiomului la procesul de producţie creşte şi odată cu aceasta şi rolul celor chemaţi să asigure locurilede muncă cu un personal competent Mecanizarea şi mai ales automatizarea producţiei au condus lasporirea numărului de profesii şi la o continuă reconfigurare unor profesii noi Or integrareaoamenilor icircn producţie nu se mai poate face la voia icircntacircmplării acţiunile de orientare selecţia şiformarea profesională deţin ponderi substanţiale metodele pe care le utilizează psihologii icircncearcăsă se apropie tot mai mult de realizarea unor decizii optime de personal cacirct mai obiectiveSelecţia profesională are ca obiectiv individualizarea dintr-o populaţie a celor mai potriviţi indiviziale căror aptitudini se vor icircncadra cel mai bine icircn specificul profesiei La timpul său Mărgineanu(1939) arăta că selecţia profesională este concluzia logică a trei categorii de factori (a) faptul căfiecare profesie presupune o anumită configuraţie aptitudinală (b) faptul că aptitudinile variază dela individ la individ şi (c) faptul că există posibilitatea măsurării psihofiziologice a aptitudinilor Desigur abordarea factorilor menţionaţi trebuie făcută prin prisma unor principii ştiinţifice careconsideră fiinţa umană icircn continuă dezvoltare aptitudinile avacircnd calitatea de a fi educabileRepartiţia profesională este o acţiune care decurge logic icircn urma unei acţiuni de selecţie Eapresupune afectarea celor declaraţi ldquoapţirdquo de icircncadrarea icircn muncă la diferite profesiilocuri demuncă O variantă a repartiţiei profesionale este şi reafectarea personalului muncitor la diverselocuri de muncă după reconvertirea sau dispariţia unor profesii măsură frecventă icircn contextulrevoluţiei ştiinţifico-tehnice contemporane icircn care dinamica profesiunilor se manifestă cu multăforţăCaracterul esenţial al administrării personalului industrial este previziunea sau predicţia Selecţiasau repartiţia de azi are consecinţe peste cacircţiva ani Aceste consecinţe pot fi prevăzute prin tehnicilestatistice pe care psihologia le posedă şi la care este necesar să se facă un apel continuu

Selecţia profesională este alegerea dintr-o populaţie a celor mai potriviţiindivizi pentru specificul unei anumite profesii Icircn acest proces se porneştede la următoarele premise (a) fiecare profesie presupune o anumităconfiguraţie aptitudinală (b) aptitudinile variază de la individ la individ (c)aceste aptitudini pot fi măsurate Următorul pas după selecţie este repartiţiaprofesională Selecţia şi repartiţia profesională au la bază predicţiasuccesului profesional predicţie care poate fi realizată cu ajutorul a diferitetehnici statistice

Icircn general determinarea aptitudinilor aferente prestării unei anumite activităţi de muncă esteposibilă prin intermediul utilizării unor tehnici specifice psihologiei Instrumentul psihodiagnosticcel mai popular este testul psihologic Anastasi (1976) defineşte testul psihologic ca ldquo o măsurăobiectivă şi standardizată a unui eşantion de comportamentrdquo Definiţia nu priveşte numai aşanumiteleteste creion-hacircrtie ci şi aparatele date de interviu şi date personale sau date legate decomportamentul la locul de muncă (probe de lucru)Există o logică a utilizării testelor icircn deciziile de personal care se iau icircn mediul industrial Explicaţiaconstă icircn faptul că persoane diferite posedă probabilităţi diferite de succes icircn diferite activităţi de

Selecţia profesională este alegerea dintr-o populaţie a celor mai potriviţiindivizi pentru specificul unei anumite profesii Icircn acest proces se porneştede la următoarele premise (a) fiecare profesie presupune o anumităconfiguraţie aptitudinală (b) aptitudinile variază de la individ la individ (c)aceste aptitudini pot fi măsurate Următorul pas după selecţie este repartiţiaprofesională Selecţia şi repartiţia profesională au la bază predicţiasuccesului profesional predicţie care poate fi realizată cu ajutorul a diferitetehnici statistice162muncă Adesea am admirat munca migăloasă a unui ceasornicar măiestria unui acrobat sauperspicacitatea unui jucător de fotbalToţi aceştia se remarcă prin anumite calităţi care icirci fac eficienţi icircn activitatea pe care o practicăCeasornicarul trebuie să posede o fină dexteritate manuală acrobatul se impune prin simţulechilibrului şi o coordonare motrică deosebită jucătorul de fotbal se caracterizează prin agilitatemotrică şi integrare icircn jocul echipei Pe baza identificării elementelor relevante din componenţaunei profesii (proces numit analiza muncii) este posibilă definirea unui anumit eşantioncomportamental sau test care permite alegerea persoanei potrivite pentru profesia respectivăPromisiunea testelor psihologice pentru industrie constă icircn capacitatea lor de identificare a acelorindivizi care se vor potrivi cel mai bine icircn activitateaprofesialocul de muncă pe care vor fi plasaţi

PROIECTAREA UNEI PROCEDURI DE SELECŢIE UN EXEMPLU

O icircntreprindere doreşte să-şi creeze un departament de informatică Pentru aceasta este interesată icircnangajarea unui anumit număr de persoane din interiorul icircntreprinderii cu scopul şcolarizării lorpentru profesia de analist-programator Problema poate fi rezolvată de către psiholog singurapersoană autorizată icircn proiectarea unui sistem de selecţie profesională Cum va proceda acesta Mai icircntacirci de toate psihologul va organiza o acţiune de analiză a muncii de analist-programatorPsihologul se va documenta iniţial asupra activităţii respective apoi se va deplasa la un departamentde informatică similar unde va observa ce fac analiştii-programatori va discuta cu ei Adesea icircnastfel de situaţii se administrează cacircteva chestionare legate de cunoaşterea profesiei discuţiile cuconducerea vor icircntregi imaginea psihologului referitor la profesia de analist-programator Prin

analiza muncii vor fi identificate aspectele critice ale profesiei acelea care sunt cele mai importanteicircn obţinerea unor performanţe profesionale calitativ superioare Icircn cazul analistului-programatoracestea vor fibull Capacitatea de formulare a problemelor - recunoaşterea informaţiilor prezentate sub formă dedate şi structurarea lor icircntr-o formă cu trasarea unei metode de prelucrarebull Cunoştinţe de informatică şi cultură generală vastăbull Specializare icircntr-un domeniu particular de aplicaţii-inginerie economie etcbull Cunoaşterea a cel puţin două limbaje de programareDesigur există şi alte specificaţii profesionale cele menţionate fiind icircnsă esenţialeUrmătoarea activitate a psihologului constă icircn identificarea ansamblului de aptitudini care suntimplicate icircn munca sa icircn activităţile considerate critice Astfel analistul-programator trebuie săposede capacitate de analiză critică şi orientare icircntr-o situaţie nouă exprimare uşoară icircn scris şioral gacircndire euristică imaginaţie aptitudini de planificare şi organizatorice să fie operativperseverent cu capacitate de finalizare etc

Aptitudinile care stau la baza realizării unei activităţi de muncă pot fimăsurate şi prin utilizarea testelor psihologiceAnastasi (1976) defineşte testul psihologic ca ldquo o măsură obiectivă şistandardizată a unui eşantion de comportamentrdquoPornind de la analiza muncii se identifică elementele relevante dincomponenţa unei profesii pentru ca apoi să fie posibilă definirea unui anumiteşantion de comportament sau test care să permită alegerea persoaneipotrivite pentru profesia respectivă

Pasul următor icircn munca psihologului este să selecteze din arsenalul de teste psihologice existente peacelea care consideră că ar estima cel mai bine aptitudinile icircn cauză Dacă nu găseşte teste adecvateel le poate proiecta conform unei metodologii specifice (construcţia pe teste de problemă este otendinţă actuală mult apreciată se consideră că astfel va creşte capacitatea lor predictivă) Icircn cazulnostru bateria de teste poate include următoarele Test de comprehensiune verbalăRaţionament - problemeRaţionament serial - serii de litereAptitudini numerice - viteză de calculDiagrame - scheme logice lacunareTest de inteligenţă neverbală - Domino 4870 sau Matricile Progresive RavenIcircn continuare testele sunt administrate unui grup reprezentativ de analişti-programatori care icircnprealabil au fost evaluaţi din punctul de vedere al eficienţei profesionale şi ierarhizaţi de cătreconducere de la cel mai bun profesional pacircnă la cel mai ineficient Obiectivul acestui examenpsihologic este să compare performanţele obţinute la test cu cele profesionale Icircn practică se vaobserva că relaţia dintre performanţele la unele teste şi cele profesionale este foarte apropiată derealitate icircn timp ce la altele este mai icircndepărtată Cu alte cuvinte cei care sunt cotaţi ca eficienţiprofesional sunt eficienţi şi icircn ceea ce priveşte performanţele la test Aplicacircnd o serie de proceduristatistice psihologul va fi capabil icircn final să prezinte o strategie de selecţie care va include modulde administrare al testelor care s-au dovedit utile transformarea performanţelor obţinute la teste icircncote de performanţă profesională anticipată (probabilitatea de succes icircn profesia de analistprogramator)şi metoda prin care se va decide care dintre candidaţi vor fi declaraţi ldquoadmişirdquoExemplul dat este mult simplificat Psihologul icircn contexte similare nu se va ghida numai dupăaptitudini el va putea investiga motivaţia pentru muncă la fel condiţiile de muncă problemele deperfecţionare profesională etc

Pe scurt componentele activităţii psihologului icircn trasarea unei strategii de selecţierepartiţieprofesională sunt următoarele 1 Analiza muncii2 Identificarea predictorilor (teste date de interviu şi istorie profesională etc)3 Măsurarea succesului măsurarea performanţelor icircn muncă cu scopul comparării cuperformanţele obţinute la teste sau predictorii potenţialiUn algoritm posibil al proiectării unei strategii de selecţie profesională este schiţat icircn Figura 41

Metoda interviului Interviul şi observaţia ca tehnici icircn selecţia profesională

1 Interviul ca metodă de selecţieEvaluarea calitativă face parte dintre strategiile de completare a tabloului de datefurnizat de testele psihologice Ca strategie poate fi realizată icircn diferite moduri Dintretaxonomiile actuale din perspectiva psihodiagnosticului ne apare cea realizată de N Denzinşi Y Lincoln 1994 care diferenţiază icircntre paradigme de cercetare strategii de cercetare şimetode de adunare şi analiză a datelorIcircn această categorie de metode sunt grupate interviul observaţia analizadocumentelor analiza textuală şi analiza asistată de calculator (A Băban) V Janesick1994 dintr-o perspectivă holistică grupează interviul şi observaţia printre strategiile decercetare calitativă istorie de viaţă istorie orală studiul de caz observaţia participativăstudiul de teren studiul ecologic studiul fenomenologic studiu descriptiv studiulinteracţionist simbolic cercetare interpretativă cercetare narativă cercetare acţiunecercetare biografică etnografie etno-fenomenologie şi istoriografie

Metoda observaţieiO observa implică nu numai verbul bdquoa vedeardquo (a auzi a simţi) ci include şi evaluărilegate de obiectul observat icircnţelegi analizezi organizezi datele pentru ca să dai sens celorpercepute Observaţia are ca scop icircnţelegerea celor percepute adunarea de date icircntr-omanieră sistematică sau mai puţin sistematică dar organizată cu un obiectiv definit clarObservaţia ca act ştiinţific devine un instrument prin care sunt adunate informaţiiorganizate cu sens Clasificacircnd tipurile descriem observaţia directă vs observaţia indirectăeste sistematică vs nesistematică are un scop definit larg sau icircngustIcircn observarea comportamentului legată de evaluările organizaţionale Pentru arealiza o observare completă şi de-a lungul este critică includerea următoarelor situaţiiobservarea unei situaţii specifice observarea in diferite contexte situaţionale observarea icircndiferite momente ale zileiPatru dintre cele mai obişnuite tipuri de icircnregistrări icircn timpul realizării observării sedesfăşoară prin culegerea datelor de anecdotică realizarea unor icircnregistrări latenteicircnregistrarea evenimentului icircn timpul desfăşurării cu ancore icircnregistrarea durateiCa scop general al observării icircn evaluarea organizaţională este evaluareacomportamentului adaptativ Comportamentul adaptativ se referă la eficacitatea sau gradulicircn care indivizii icircndeplinesc standardele sau independenţa personală şi responsabilitateasocială la care ne aşteptăm icircn raport de grupa de vacircrstă sau grupul cultural din care facparte Există cacircteva arii asupra cărora examinatorul trebuie să se concentreze cacircndrealizează o evaluare a comportamentului adaptativ deprinderi de comunicare utilizarealucrurilor comune comportamentele de auto-control nivelul de sănătate şi siguranţăemoţională deprinderi profesionale funcţionale nivelul de grijă de sine deprinderi socialeobiceiuri legate de timpul liber recreere

Un domeniu specific al observaţie include comportamentul non-verbal Regulagenerală este că icircn situaţia unei incongruenţe icircntre ceea ce spune persoana şi limbajulcorporal semnele comportamentului non-verbal se va da crezare acestuia din urmăDinamica corpului capătă semnificaţie numai icircn context cela mai adesea mişcările potexprima obişnuinţe personale sau ţin de expresivitatea intrinsecă umană ori de anumitemoduri convenţionale icircn care exprimăm social şi cultural un anumit lucru Multe dintremişcările noastre sunt personale şi pot avea sensul unei icircncercări de a ne echilibra icircncontextul dat Sunt gesturi pe care le facem pentru a ne menţine propriu-zis echilibrul dar şipentru a micşora tensiunea şi a obţine o poziţie corporală mai relaxată şi sau maiconfortabilăDe exemplu icircncrucişarea picioarelor sau des-icircncrucişarea lăsarea macircinii să cadăpe lacircngă corp icircndreptarea capului aşezarea cotului şi sprijinirea de masă catedră birourezemarea de spetează sprijinul macircinilor de buze etcSunt mişcări pe care le facem la fel de spontan pentru a ne potrivi mai bine pe picioarepentru finalităţi sociale sau pentru manipularea unor obiecteOrice element comportamental orice mişcare relevă un aspect intenţional şi unulnon-intenţional aspectul intenţional reprezentă scopul declarat al acţiunii şi adesea ţine deconţinutul comunicării iar aspectul non-intenţional reprezintă modalităţile de reacţie larelaţia icircn care se găseşte reacţii de care adesea nici persoana nu este conştientăProblema generală pe care şi-o propune psihologia comunicării non-verbale este sădetermine prin intermediul cunoaşterii caracteristicilor structurii comportamentuluiexpresiv trăsăturile de personalitate care definesc modul cum se confruntă cu realitatea opersoană Comportamentul expresiv non-verbal reprezintă modul cum se implicăpersonalitatea ca icircntreg icircn orice act de adaptare la realitate Icircn mod caracteristiccomportamentul expresiv1048766 nu este intenţionat sau motivat specific (decacirct icircn anumite cazuri cacircnd se urmăreşteicircn mod expres un anumit efect)1048766 reflectă o structură personală profundă (nu depinde direct de trebuinţele de momentsau de situaţie dar este influenţat de acestea)1048766 este spontan1048766 nu are scop specific1048766 de obicei este sub pragul conştiinţei şi nu este controlatIcircn analiza şi icircnţelegerea sensului celor observate trebuiesc delimitaţi determinanţiiai comportamentului non-verbal1048766 factorii culturali specifici precum tradiţiile privind gestica vorbirea unele posturiaceste tradiţii conduc icircn timp la deprinderi de gestică reguli generale de scriereintonaţie a vocii etc1048766 condiţiile aleatorii de dispoziţie şi oboseală care modifică mai ales energia (stareadepresivă restracircnge mişcările iar bucuria euforia dezinhibă mişcările şi creştespontaneitatea1048766 vacircrsta cu influenţe mai ales asupra amplitudinii şi organizării mişcărilor1048766 deprinderile de mişcare şi a ticurilor care pot reprezenta manifestarea unui conflict sau aunei tendinţe actuale sau pot reprezenta o imitaţie rămasă ca atare din copilărie sauadolescenţă1048766 sexul (există o tendinţă generală spre structuri gestuale diferite la cele două sexe)1048766 conflictele interioare pot conduce la maniere foarte specifice şi la indici non-verbali

care pot descifra stările respective1048766 din prisma conflictelor cunoaşterea indicilor acestora icircn comportament poate fi utilă icircnoptimizarea relaţiei de comunicare Cunoaştere icircnseamnă icircn primul racircnd capacitatea dea te cunoaşte şi a recunoaşte stările interioare specifice icircn anumite comportamenteDacă devii conştient de propriile tale semnale ale limbajului corporal vei puteaicircnregistra şi recunoaşte semnalele ce vin dinspre ceilalţi Cu cacirct este mai marecapacitatea de transpunere a cuiva icircn propria sa manieră de a reacţiona la stărileinterioare cu atacirct mai mare va fi capacitatea de a dezvolta această capacitate pentrualte persoane1048766 De exemplu există o serie de gesturi de izolare care sunt un semn al tensiuniiinterioare a unor complexe inhibate precum gesturile repezite buzele smucite caretrădează agresivitatea La fel degetele icircndoite la extremităţi care indică resentimente şiresemnare macircna dusă des la nas care indică teama degetele la buze indică ruşineamacircna legănată icircntre picioare indică frustrarea degetul acoperit de cealaltă palmăindicacircnd trufia

Metoda interviuluiProcesul de intervievare presupune colectarea verificarea şi icircnregistrareainformaţiilor despre candidaţi icircn scopul evaluării acestoraExistă o multitudine de forme icircn care se poate desfăşura tehnic interviului Icircnpsihodiagnostic intervine tehnica interviului individual direct faţă icircn faţă care icircn funcţiede gradul de formalizare se poate desfăşura structurat semi-structurat sau ne-structurat

Icircn funcţie de diferite criterii interviurile se clasifică icircn următoarele tipuri de interviuDupă numărul interviurilor interviul este1048766 Individual ndash o persoană ce conduce interviul un intervievat1048766 Grup de două persoane ce conduc interviul1048766 Comisie (panel) ndash doi pacircnă la cinci membri1048766 Serii de interviuri individualeCu cacirct creşte numărul de intervievatori cu atacirct stresul persoanei intervievate creşte iarvaliditatea acestuia poate fi afectatăDupă metoda de abordare interviul este1048766 Prietenos ndash atmosfera ce conferă deschidere şi siguranţă1048766 bdquoSweet amp sourrdquo (dulce-acrişor) ndash strategia bdquogood copbad coprdquo (unul bunaltul rău)ndash unul dintre intervievatori joacă rolul unei persoane dure iar celălalt al uneipersoane amabile1048766 Agresiv de presiune ndash abordare agresivă se măsoară capacitatea de rezistenţă apersoanei la stressDupă conţinut interviul este1048766 Structurat ndash pe baza unui plan de interviu1048766 Nestructurat ndash candidatul vorbeşte liber icircndrumat pe alocuri de persoana careconduce interviul se consideră a fi mai puţin valid decacirct interviul structurat1048766 Comportamental ndash examinează competenţele candidatului pe baza unei serii decriterii relevante1048766 Tip situaţie ipotetică ndash centrat pe reacţia la incidente critice ipotetice1048766 Biografic ndash icircncepe cu locul de muncă actual şi se icircncheie cu primul post deţinut

studiile efectuate şi specializări sau viceversaCercetările indică faptul că structurarea interviului face ca validitatea acestuia să creascăsimţitorOrice interviu cuprinde următoarele etape principale1048766 Introducere ndash cuprinde relaţionarea cu candidatul explicaţii asupra structuriiprocesului de intervievare şi selecţie prezentarea organizaţiei şi a postuluidisponibil abordarea zonelor familiare candidatului1048766 Cuprins ndash cuprinde studierea abilităţilor esenţiale pentru reuşită icircn postul respectivexplicarea lipsurilor şi neconcordanţelor de-a lungul carierei posibile abordări alenoilor sarcinilor de serviciu1048766 Icircncheiere ndash cuprinde partea de răspunsuri la icircntrebările candidatului chestiuni icircnplus pe care candidatul ar dori să le abordeze precizări asupra termenului icircn care seva lua decizia şi a modului de comunicare a acesteia

Icircn cadrul interviului intervievatorul poate folosi următoarele tipuri de icircntrebări1048766 Deschise ndash sunt utilizate pentru a colecta un mare număr de informaţii brute icircngeneral icircncep cu cuvintele cum de ce unde cacircnd ceExemplu De ce aţi ales să lucraţi icircn acest domeniu1048766 Icircnchise ndash sunt utilizate pentru a se obţine date reale concrete cacircnd se doreşte unrăspuns clarExemplu Aţi absolvit cursuri universitare1048766 Cu răspuns indus ndash sugerează răspunsul aşteptatExemplu Icircnţeleg că vă ţineţi la curent cu noutăţile din domeniul dvs de activitate1048766 Multiple ndash conţin mai multe icircntrebări icircn aceeaşi frazăExemplu De ce aţi părăsit ultimul loc de muncă Vă place să schimbaţi frecvent un locde muncă Sau v-aţi certat cu şefii dvs1048766 Ipotetice ndash fac referire la situaţii ipoteticeExemplu Cum aţi aborda o persoană care nu lucrează bine icircn echipă Ce decizie aţilua faţă de o persoană neloială firmei1048766 Vagi ndash icircntrebări fără scop definitExemplu Icircmi puteţi spune ceva despre firma la care lucraţi icircn prezent Icircmi puteţi spuneceva despre dvsPractica icircn domeniul resurselor umane recomandă utilizarea icircntrebărilor deschiselimitarea icircntrebărilor icircnchise şi ipotetice şi evitarea icircntrebărilor cu răspuns indus aicircntrebărilor vagi şi multiple

Tehnica interviuluiImportanţa relaţionării de tip faţă-icircn-faţă1 permite fiecăruia să-şi formeze o impresie iniţială icircn legătură cu celălalt2 anumite tipuri de informaţii despre subiect pot fi obţinute sau validate doar dintroicircntacirclnire personalăDe exemplu aspecte privind1048766 capacitatea subiectului de se auto-exprima oral1048766 de a participa efectiv icircntr-un schimb interpersonal1048766 de a fi vioi calm cu tact1048766 de a icircnţelege şi de a se face icircnţeles

1048766 date privind impulsivitatea entuziasmul nivelul de energie (de obicei un aspect debază este cantitatea de efort pe care subiectul o pune icircn interviu)1048766 obţinerea unei imagini valide asupra auto-perceperii a ceea ce gacircndeşte despre sinelegat de interese aspiraţii valori personale cod de conduită a ceea ce-i place displace icircn general adaptarea la situaţii

Cerinţe pentru un cel ce intervieveazăInterviul nu este o simplă tehnică icircntr-o bună măsură pare a fi mai degrabă o artăNu ţine numai de raţiune şi schimburi raţionale de idei ci include şi afectivitate intuiţiesenzorialitateToate aspectele interviului pot fi icircmbunătăţite prin formare exersare şi mai alesprin practică psihologicăInterviul nu este un mijloc de a domina voinţa subiectului Interviul este diferit dehipnoză Scopul interviului este de obţine răspunsuri reprezentative normale obişnuite dela subiect nu de a-i domina şi distorsiona conduita Important este icircnsă şi pentru hipnozădar şi pentru interviu să obţii mai icircntacirci cooperarea subiectului)Individualitatea şi diferenţa de opinii trebuie deplin acceptate şi tolerate (numai icircnmăsura icircn care icircn selecţia profesională unele aspecte implicate icircn interviu pot fi icircntradevărrelevante pentru profesie)Numai o atitudine prietenoasă icircn care psihologul sprijină şi participă personal estecapabilă să releve icircntreaga gamă de interese aspiraţii sentimente exprimate deci icircntreagapersonalitate a subiectuluiInterviul cere abilitatea de a-ţi disciplina riguros reacţiile o exprimare la icircntacircmplarea propriilor tale emoţii ar putea tulbura cursul comunicării şi ar reduce cantitatea deinformaţii exprimate de subiectInterviul include şi arta de a fi apreciativ se cer din partea psihologului reacţii caresă-l asigure pe subiect că spune un lucru bun corect real semnificativ Psihologul nutrebuie să reacţioneze de genul Asta este cel mai tacircmpit prostesc nebunesc lucru pe carel-am auzit vreodată Icircntr-o situaţie de acest gen se poate replica prin Este icircntr-adevărpuţin neobişnuit ce icircmi spuneţi dar foarte interesant deci mai puteţi spune ceva despreacest lucruPsihologul trebuie să-şi exprime toleranţa interesul pentru punctul de vedere alsubiectului icircntr-o mare gamă de subiecte exprimate de acesta Icircntrebările trebuie să deaposibilitatea subiectului să se exprime să-i ceară continuarea răspunsurilor (nu-i aşa)Deci pentru a fi eficient psihologul trebuie să se centreze pe punctul de vedere alsubiectului Punctul de vedere al psihologului sau al firmei fiind secundare şi atacircta timp cacirctse caută obţinerea de informaţii despre subiect psihologul sau firma nu trebuie directimplicate (sunt greşite exprimările de tipul Noi dorim Ceea ce ne interesează etc)Se cere o sensibilitatea la tonul vocii la expresivitatea facială tot ceea ce ar putea săindice anxietatea tensiunea nesiguranţa subiectului Cacircnd apar astfel de semne direcţiainterviului se va schimba de la obţinerea de informaţii spre furnizarea de informaţii Acestlucru implică pozitiv subiectul şi se poate face prin felicitarea lui pentru un rezultat excelentacademic sau un premiu obţinut sau dacircndu-i şansa de a pune el icircnsuşi icircntrebări (Amimpresia că nu am fost prea limpede cu unele din icircntrebările mele Doriţi cumva să clarificceva pentru dv)Starea de spirit după care se recunoaşte un interviu bun ambele părţi sfacircrşesc

simţindu-se stimulaţi de icircntacirclnire de faptul că le-a plăcut şi că le-ar place să mai stea devorbă icircmpreună

Scopul interviuluiDepinde de scopul examenului De exemplu un interviu pentru selecţie profesionalăva avea ca scop un bun plasament şi o predilecţie validă privind performanţa pe termenlungDacă se are icircn vedere pe termen lung şi posibilitatea de icircmbunătăţire a tehnicii delucru a organizării icircntreprinderii (a produce mai mult calitate mai bună costuri mai mici)atunci se pune problema predicţiei icircn termeni mai complecşi prin interviu şi a unor aspecteprecum- cacirct de mult doreşte subiectul să se dezvolte- cacirct de mult este capabil să se dezvolte- cacirct de realist este faţă de sine- ce energie are disponibilă (motivaţie) şi ce ambiţii areInterviul se transformă icircntr-un instrument cu ajutorul căruia se aleg cei mai bunicandidaţi icircn cadrul unei scheme organizaţionale pe termen lung Deci nivelul şi scopurileinterviului trebuie să corespundă scopurilor imediate sau pe termen lung alemanagementului icircntreprinderii

Competenţa psihologuluiIcircndemacircnarea icircn comunicarea faţă-icircn-faţă ţine de obicei de calităţi precum tactvioiciune capacitatea de a sesiza timpul şi adecvarea răspunsurilor flexibilitate abilitateade a gacircndi independent claritatea de expresie calmul persuasiunea sensibilitatea laceilalţiIcircndemacircnarea şi capacitatea de a varia măsura presiunii sau ambiguităţii la carepsihologul poate supune subiectul este unul dintre aspectele cheie- dacă subiectul se va simţi sub presiune sau icircn condiţie de incertitudine nu vaavea posibilitatea să-şi exprime competenţa- dacă este presat prea devreme sau se simte forţat relaţia de interviu se poateicircntrerupe bruscDeci trebuie adesea adecvată pentru fiecare subiect intervievat tactica succesiuniiicircntrebărilor sau a modurilor de a le exprima icircn funcţie de relevanţa anumitor caracteristicisusceptibile de a fi obţinute printr-un comportament sau altulIndici semnificativi icircntr-un interviu de tip selecţie profesionalăDacă se pun icircntrebări legate de succesul profesional precum cele legate de abilitateade a face faţă unei mari varietăţi de relaţii interpersonale tactica icircn testarea acestora va fi dea le evalua de la icircnceput Dacă candidatul trece cu succes această etapă se poate trece laalte domenii de evaluare Icircnsă dacă competenţa subiectului icircn acest domeniu nu esteimportantă pentru scopul examinării testul practic poate fi amacircnat sau chiar lăsat de oparteNivelul de energie exprimat prin entuziasm ambiţie orientarea spre realizăriiniţiativa hărnicia ingeniozitatea impulsul de a se dezvolta poate fi evaluat prin douătipuri de abordări Poate fi cercetat nivelul general de activitate pe care un candidat icirclconştientizează şi icircl afirmă De exemplu- subiectul care are icircn prezent o slujbă de rutină dar care prezintă o listă icircntreagă de

activităţi extra-profesionale energii pe care nu le foloseşte icircn profesie- subiectul care are rezultate mereu mai bune decacirct colegii săi care creează mereualte proiecte dar care se simte limitat icircn postul pe care icircl areA doua abordare cere evaluarea eficienţei cu care subiectul icircşi utilizează energia (existăvariaţii largi icircntre oameni atacirct icircn nivelul de energie cacirct şi icircn eficienţa adaptării la muncarespectivă) Astfel de exemplu i se poate cere să descrie ceea ce a realizat felul cumlucrează şi şi-a obţinut rezultatele se poate observa direct dacă se simte liber să vorbeascădespre experienţele sale şi le discută expansiv şi dacă realizările percepute au icircnsemnat unşir de realizări treptateIcircn unele posturi rutiniere un exces de energie poate fi stacircnjenitor trebuie căutată opersoană liniştită relaxată şi cu ambiţii moderateAutoperceperea - felul cum se percepe pe sine şi cum percepe lumea este un aspectfoarte complex al psihologiei subiectului şi ţine de atitudini şi motivaţii Din acest punct devedere cel mai bun instrument psihologic pentru a evalua datele despre imaginea de sine asubiectului rămacircne interviul Dar numai un psiholog bine antrenat poate ajunge la aceastăprofunzime Mult din ceea ce numim şi pare comportament iraţional poate fi explicat doarpe seama imaginii de sine a subiectului

De exemplu- o femeie ce poartă tocuri foarte icircnalte este capabilă să icircndure un disconfort severpentru a-şi satisface imaginea de sine- cel ce intră icircntr-o casă icircn flăcări pentru a salva un copil icircşi poate risca viaţa pentrua păstra imaginea propriei sale bravuri- cel ce refuză chiar cu riscul de a fi dat afară să facă o anumită muncă pe care opercepe sub demnitatea lui poate prefera o acţiune disciplinară unei atingeri a imaginii saleşi nu aşa cum deseori se interpretează ca indice de responsabilitateAdesea cunoaşterea imaginii de sine a celui intervievat poate fi cheia evaluăriicorecte a comportamentului

Strategii de intervievareClasificare largă a interviurilor icircn directive şi nondirective care provine dindiferenţierea icircntre strategiile de terapieIntervievarea directivăsubiectul discută - asemeni clientului icircn cadrul unei terapii - problema icircn detaliucu psihologulpsihologul ascultă pune icircntrebări pacircnă ajunge la o evaluare - diagnostic - icircn careare icircncredere şi apoi opreşte interviulicircşi prezintă opinia şi prefigurează cursul acţiunii care urmează interviului (acţiuniiterapeutice)Intervievarea directivă urmează deci cam aceeaşi tactică cu a terapeutului saumedicului Se presupune că subiectul nu are nevoie să icircnţeleagă problemaRecunoaşterea faptului că problemele de auto-percepere pot fi depăşite cel maiadesea doar prin dezvoltarea capacităţii de icircnţelegere a subiectului a condus la dezvoltareaintervievării nonodirectiveIntervievarea nondirectivăPsihologul nu furnizează o expertiză diagnostică sau un program de acţiune Mai

degrabă lucrează pentru a ajuta clientul să-şi clarifice modul de percepere sentimentelevalorile pacircnă icircn momentul final cacircnd acesta va ajunge la o icircnţelegere a problemei sale şi vadecide asupra acţiunilor corectiveConsilierea nondirectivă se sprijină pe capacitatea de icircnţelegere a subiectului şi nupe icircncrederea sa icircn consilier Acesta nu trebuie să emită şi să forţeze o explicaţie elaborată aproblemei nici nu i se cere să emită el o soluţie la problemăPsihologul este doar un ghid a cărui funcţie este de a reflecta sentimenteleclientului său nu de a le analiza

Rolurile interviului ca metode de inveestigaţie- icircn intervievarea directivă doar icircntacircmplarea face să domine să devină evidentenevoile valorile intervievatului- icircn intervievarea nondirectivă rezultatul interviului este icircn icircntregime dependent deexperienţa percepţiile valorile subiectuluiIntervievarea directivă are rol important mai ales icircn demersul de angajare permiţacircndevaluarea subiectului icircn termenii următori- capacitatea de a răspunde- capacitatea de a face faţă diferenţelor deschise de opinii- capacitatea de a icircnvăţa de la celălaltUneori psihologul trebuie să corecteze să modifice perceperile incorecte alecandidatului despre postul respectiv sau instituţii sau să stabilească importanţa uneianumite atitudini particulare sau a nivelului de expectaţii ceea ce poate cere trecerea icircnintervievarea nondirectivăAstfel icircntr-un interviu de selecţii se pot cere ambele strategii Icircn general suntprimele folosite tehnicile nondirective şi evaluările obţinute prin ele Cacircnd acestea icircşiepuizează scopul se schimbă direcţia spre interviul directiv142 Aspecte cognitive ale metodologiei de intervievareAbordarea se icircnscrie icircntr-o direcţie care are ca obiect studiul proceselor cognitive care auloc icircn situaţia interviuluiCercetările efectuate icircn domeniu s-au icircnscris icircn 3 direcţii1 Cercetări asupra comprehensiunii icircntrebărilor de către subiect2 Cercetări asupra proceselor cognitive implicate icircn generarea răspunsurilorreferitoare la acte comportamentale3 Cercetări privind artefactele care apar icircn situaţia de interviu

Concluzii ale cercetărilor asupra comprehensiunii icircntrebărilor1 Subiectul tinde să modifice icircntrebarea2 Conceptele largi tind să fie interpretate icircntr-o accepţiune mai restracircnsăRelaţie directăRelaţie indirectăPSIHOLOGSUBIECTCERCETĂTORCHESTIONAR3 Cacircnd icircntrebarea este lungă subiectul tinde să-şi formuleze răspunsul pe bazaprimelor cuvinte

4 Subiecţii transformă sensul unei icircntrebări5 Subiecţii au tendinţa de a răspunde nu la icircntrebare ci la spiritul icircntrebării6 Icircnţelegerea eronată a unei icircntrebări este cu atacirct mai mare cu cacirct numărul cuvintelorcare poartă o icircncărcătură informaţională este mai mare7 Dacă din neatenţie subiectul nu a auzit o parte a icircntrebării el tinde s-oreconstruiască pe baza fragmentului pe care l-a auzit8 Subiecţii dau o atenţie mai mare conţinutului şi detaliilor icircntrebării atunci cacircndicircntrebarea are variante de răspuns prestabilite de factură simplă (de exemplu Da Nu)

Anexa A Chestionar pentru analiza postuluiDenumirea postului__________________________Numele titularului______________________Denumirea postului superiorului direct________________________________________________Numele superiorului direct__________________________________________________________Departament__________________________________________Data completării______________1 Care a fost ultimul post ocupat de dvs şi icircn cadrul cărei firme__________________________________________________________________________________________________________2 Care este obiectivul esenţial al postului dvs actual__________________________________________________________________________________________________________________3 Pe ce post vă aşteptaţi să fiţi promovat icircn viitor_______________________________________________________________________________________________________________________4 Prezentaţi denumirile posturilor şi numele titularilor pe care icirci supervizaţi________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________5 Descrieţi CE faceţi şi CUM faceţi icircn cadrul postului Indicaţi acele icircndatoriri pe care leconsideraţi cele mai importante şisau cele mai dificilea icircndatoriri zilnice________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________b icircndatoriri periodice (săptămacircnale lunare trimestriale)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________Anexa A 102c icircndatoriri ocazionale (ce apar la intervale neregulate)________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________6 Descrieţi rezultatele muncii dvs (aşa cum ar trebui ele să fie)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________7 Indicaţi ce responsabilităţi aveţi faţă de- munca celorlalţi________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________- resursele materiale________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________- bugetbani________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________- informaţii________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________8 Activitatea dvs necesită utilizarea vreunui tip de echipament Da NuDacă DA indicaţi tipul de echipament şi frecvenţa utilizării acestuia (rar ocazional frecvent)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________9 CunoştinţeStudii - Indicaţi care credeţi că sunt studiile necesare titularului postului dvs________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________Anexa A 103Indicaţi studiile pe care le aveaţi icircn momentul angajării pe acest post________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________10 Experienţă - Indicaţi nivelul de experienţă cerut de acest post

Nici unul 1 ndash3 aniMai puţin de o lună 3 ndash 5 ani1-6 luni 5 ndash 10 ani6 luni ndash 1 an Peste 10 ani11 Calităţi ndash Prezentaţi calităţile cerute de acest postAbilităţi specifice_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________Motivaţia şi abilităţile sociale necesare________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________Atitudinea sau abordarea de ansamblu faţă de activitatea icircn discuţie________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________Indicaţi calităţile pe care le aveaţi icircn momentul angajării___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________12 Solicitări fizice ndash Indicaţi solicitările de ordin fizic pe care le presupune postul dvs şi frecvenţaacestora (rar ocazional frecvent)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________13 Solicitări psihice ndash Indicaţi solicitările psihice ce intervin icircn munca dvs şi frecvenţa acestora(rar ocazional frecvent)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________Anexa A 10414 Condiţii de muncă - Indicaţi condiţiile de muncă ale postului- condiţiile fizice şi ambianţa________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________- condiţiile sociale şi colectivul________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________- condiţiile economice inclusiv cele de plată________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________15 Indicaţi factorii de risc pentru sănătatea şi siguranţa dvs la locul de muncă şi frecvenţa acestora(rar ocazional frecvent)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________Semnătura titularului postului_________________________________Revizuirea supervizoruluiTitularul postului a descris corect cerinţele postului şi activitatea icircntreprinsă pentru icircndeplinireaacestoraDa NuDacă nu menţionaţi omisiunile făcute şi faceţi adăugirile pe care le consideraţi necesare________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

SELECŢIA ŞI REPARTIŢIA PROFESIONALĂ

Una din primele sarcini icircndeplinite de psihologii care s-au angajat icircn industrie a fost selecţia şirepartiţia personalului la şi pentru diverse locuri de muncă Din această cauză tehnicile de selecţie apersonalului sunt avansate iar strategiile de selecţie comportă aspecte multipleO orientare şi selecţie profesională a existat icircncă din cele mai vechi timpuri dar metodele prin carese realiza aveau o bază empirică adesea determinată de bunul simţ de experienţa selecţioneruluiPreocupări cu caracter ştiinţific icircn această direcţie datează de la sfacircrşitul secolului trecut cacircnd este Aptitudinile sunt structuri dinamice care cuprind procese psihice diferite şisunt specifice unui domeniu de activitate Au un puternic caracter icircnnăscutdar ele pot fi continuu dezvoltate prin exerciţiu şi icircnvăţare Fiecare profesiesolicită prezenţa unei ldquoconstelaţii aptitudinalerdquo fapt care arată importanţaldquoghidăriirdquo ldquodirijăriirdquo icircncă din şcoală a persoanei spre profesia pentru care eldquopotrivitrdquo (pentru care are aptitudinile necesare) De această ldquodirijarerdquo seocupă Orientarea Şcolară şi Profesională (OŞP)

Selecţia profesională este o necesitate mai ales pentru posturile de muncăcaracterizate printr-un grad mare de periculozitate şi răspundere dar estedeosebit de utilă la icircncadrarea icircn muncă pentru repartizarea personalului peposturile de muncă cele mai compatibile cu aptitudinile şi cunoştinţeleindivizilorAtacirct OŞP cacirct şi selecţia şi repartiţia profesională au o mare importanţăsocio-economică de aici rezultă necesitatea realizării lor după anumiteproceduri ştiinţifice deosebit de riguroaselansată ideea că sporirea producţiei industriale nu este numai rezultatul utilizării tehnice aicircntreprinderii ci şi o problemă umană Pe măsură ce tehnica se dezvoltă importanţa adaptăriiomului la procesul de producţie creşte şi odată cu aceasta şi rolul celor chemaţi să asigure locurilede muncă cu un personal competent Mecanizarea şi mai ales automatizarea producţiei au condus lasporirea numărului de profesii şi la o continuă reconfigurare unor profesii noi Or integrareaoamenilor icircn producţie nu se mai poate face la voia icircntacircmplării acţiunile de orientare selecţia şiformarea profesională deţin ponderi substanţiale metodele pe care le utilizează psihologii icircncearcăsă se apropie tot mai mult de realizarea unor decizii optime de personal cacirct mai obiectiveSelecţia profesională are ca obiectiv individualizarea dintr-o populaţie a celor mai potriviţi indiviziale căror aptitudini se vor icircncadra cel mai bine icircn specificul profesiei La timpul său Mărgineanu(1939) arăta că selecţia profesională este concluzia logică a trei categorii de factori (a) faptul căfiecare profesie presupune o anumită configuraţie aptitudinală (b) faptul că aptitudinile variază dela individ la individ şi (c) faptul că există posibilitatea măsurării psihofiziologice a aptitudinilor Desigur abordarea factorilor menţionaţi trebuie făcută prin prisma unor principii ştiinţifice careconsideră fiinţa umană icircn continuă dezvoltare aptitudinile avacircnd calitatea de a fi educabileRepartiţia profesională este o acţiune care decurge logic icircn urma unei acţiuni de selecţie Eapresupune afectarea celor declaraţi ldquoapţirdquo de icircncadrarea icircn muncă la diferite profesiilocuri demuncă O variantă a repartiţiei profesionale este şi reafectarea personalului muncitor la diverselocuri de muncă după reconvertirea sau dispariţia unor profesii măsură frecventă icircn contextulrevoluţiei ştiinţifico-tehnice contemporane icircn care dinamica profesiunilor se manifestă cu multăforţăCaracterul esenţial al administrării personalului industrial este previziunea sau predicţia Selecţiasau repartiţia de azi are consecinţe peste cacircţiva ani Aceste consecinţe pot fi prevăzute prin tehnicilestatistice pe care psihologia le posedă şi la care este necesar să se facă un apel continuu

Selecţia profesională este alegerea dintr-o populaţie a celor mai potriviţiindivizi pentru specificul unei anumite profesii Icircn acest proces se porneştede la următoarele premise (a) fiecare profesie presupune o anumităconfiguraţie aptitudinală (b) aptitudinile variază de la individ la individ (c)aceste aptitudini pot fi măsurate Următorul pas după selecţie este repartiţiaprofesională Selecţia şi repartiţia profesională au la bază predicţiasuccesului profesional predicţie care poate fi realizată cu ajutorul a diferitetehnici statistice

Icircn general determinarea aptitudinilor aferente prestării unei anumite activităţi de muncă esteposibilă prin intermediul utilizării unor tehnici specifice psihologiei Instrumentul psihodiagnosticcel mai popular este testul psihologic Anastasi (1976) defineşte testul psihologic ca ldquo o măsurăobiectivă şi standardizată a unui eşantion de comportamentrdquo Definiţia nu priveşte numai aşanumiteleteste creion-hacircrtie ci şi aparatele date de interviu şi date personale sau date legate decomportamentul la locul de muncă (probe de lucru)Există o logică a utilizării testelor icircn deciziile de personal care se iau icircn mediul industrial Explicaţiaconstă icircn faptul că persoane diferite posedă probabilităţi diferite de succes icircn diferite activităţi de

Selecţia profesională este alegerea dintr-o populaţie a celor mai potriviţiindivizi pentru specificul unei anumite profesii Icircn acest proces se porneştede la următoarele premise (a) fiecare profesie presupune o anumităconfiguraţie aptitudinală (b) aptitudinile variază de la individ la individ (c)aceste aptitudini pot fi măsurate Următorul pas după selecţie este repartiţiaprofesională Selecţia şi repartiţia profesională au la bază predicţiasuccesului profesional predicţie care poate fi realizată cu ajutorul a diferitetehnici statistice162muncă Adesea am admirat munca migăloasă a unui ceasornicar măiestria unui acrobat sauperspicacitatea unui jucător de fotbalToţi aceştia se remarcă prin anumite calităţi care icirci fac eficienţi icircn activitatea pe care o practicăCeasornicarul trebuie să posede o fină dexteritate manuală acrobatul se impune prin simţulechilibrului şi o coordonare motrică deosebită jucătorul de fotbal se caracterizează prin agilitatemotrică şi integrare icircn jocul echipei Pe baza identificării elementelor relevante din componenţaunei profesii (proces numit analiza muncii) este posibilă definirea unui anumit eşantioncomportamental sau test care permite alegerea persoanei potrivite pentru profesia respectivăPromisiunea testelor psihologice pentru industrie constă icircn capacitatea lor de identificare a acelorindivizi care se vor potrivi cel mai bine icircn activitateaprofesialocul de muncă pe care vor fi plasaţi

PROIECTAREA UNEI PROCEDURI DE SELECŢIE UN EXEMPLU

O icircntreprindere doreşte să-şi creeze un departament de informatică Pentru aceasta este interesată icircnangajarea unui anumit număr de persoane din interiorul icircntreprinderii cu scopul şcolarizării lorpentru profesia de analist-programator Problema poate fi rezolvată de către psiholog singurapersoană autorizată icircn proiectarea unui sistem de selecţie profesională Cum va proceda acesta Mai icircntacirci de toate psihologul va organiza o acţiune de analiză a muncii de analist-programatorPsihologul se va documenta iniţial asupra activităţii respective apoi se va deplasa la un departamentde informatică similar unde va observa ce fac analiştii-programatori va discuta cu ei Adesea icircnastfel de situaţii se administrează cacircteva chestionare legate de cunoaşterea profesiei discuţiile cuconducerea vor icircntregi imaginea psihologului referitor la profesia de analist-programator Prin

analiza muncii vor fi identificate aspectele critice ale profesiei acelea care sunt cele mai importanteicircn obţinerea unor performanţe profesionale calitativ superioare Icircn cazul analistului-programatoracestea vor fibull Capacitatea de formulare a problemelor - recunoaşterea informaţiilor prezentate sub formă dedate şi structurarea lor icircntr-o formă cu trasarea unei metode de prelucrarebull Cunoştinţe de informatică şi cultură generală vastăbull Specializare icircntr-un domeniu particular de aplicaţii-inginerie economie etcbull Cunoaşterea a cel puţin două limbaje de programareDesigur există şi alte specificaţii profesionale cele menţionate fiind icircnsă esenţialeUrmătoarea activitate a psihologului constă icircn identificarea ansamblului de aptitudini care suntimplicate icircn munca sa icircn activităţile considerate critice Astfel analistul-programator trebuie săposede capacitate de analiză critică şi orientare icircntr-o situaţie nouă exprimare uşoară icircn scris şioral gacircndire euristică imaginaţie aptitudini de planificare şi organizatorice să fie operativperseverent cu capacitate de finalizare etc

Aptitudinile care stau la baza realizării unei activităţi de muncă pot fimăsurate şi prin utilizarea testelor psihologiceAnastasi (1976) defineşte testul psihologic ca ldquo o măsură obiectivă şistandardizată a unui eşantion de comportamentrdquoPornind de la analiza muncii se identifică elementele relevante dincomponenţa unei profesii pentru ca apoi să fie posibilă definirea unui anumiteşantion de comportament sau test care să permită alegerea persoaneipotrivite pentru profesia respectivă

Pasul următor icircn munca psihologului este să selecteze din arsenalul de teste psihologice existente peacelea care consideră că ar estima cel mai bine aptitudinile icircn cauză Dacă nu găseşte teste adecvateel le poate proiecta conform unei metodologii specifice (construcţia pe teste de problemă este otendinţă actuală mult apreciată se consideră că astfel va creşte capacitatea lor predictivă) Icircn cazulnostru bateria de teste poate include următoarele Test de comprehensiune verbalăRaţionament - problemeRaţionament serial - serii de litereAptitudini numerice - viteză de calculDiagrame - scheme logice lacunareTest de inteligenţă neverbală - Domino 4870 sau Matricile Progresive RavenIcircn continuare testele sunt administrate unui grup reprezentativ de analişti-programatori care icircnprealabil au fost evaluaţi din punctul de vedere al eficienţei profesionale şi ierarhizaţi de cătreconducere de la cel mai bun profesional pacircnă la cel mai ineficient Obiectivul acestui examenpsihologic este să compare performanţele obţinute la test cu cele profesionale Icircn practică se vaobserva că relaţia dintre performanţele la unele teste şi cele profesionale este foarte apropiată derealitate icircn timp ce la altele este mai icircndepărtată Cu alte cuvinte cei care sunt cotaţi ca eficienţiprofesional sunt eficienţi şi icircn ceea ce priveşte performanţele la test Aplicacircnd o serie de proceduristatistice psihologul va fi capabil icircn final să prezinte o strategie de selecţie care va include modulde administrare al testelor care s-au dovedit utile transformarea performanţelor obţinute la teste icircncote de performanţă profesională anticipată (probabilitatea de succes icircn profesia de analistprogramator)şi metoda prin care se va decide care dintre candidaţi vor fi declaraţi ldquoadmişirdquoExemplul dat este mult simplificat Psihologul icircn contexte similare nu se va ghida numai dupăaptitudini el va putea investiga motivaţia pentru muncă la fel condiţiile de muncă problemele deperfecţionare profesională etc

Pe scurt componentele activităţii psihologului icircn trasarea unei strategii de selecţierepartiţieprofesională sunt următoarele 1 Analiza muncii2 Identificarea predictorilor (teste date de interviu şi istorie profesională etc)3 Măsurarea succesului măsurarea performanţelor icircn muncă cu scopul comparării cuperformanţele obţinute la teste sau predictorii potenţialiUn algoritm posibil al proiectării unei strategii de selecţie profesională este schiţat icircn Figura 41

Metoda interviului Interviul şi observaţia ca tehnici icircn selecţia profesională

1 Interviul ca metodă de selecţieEvaluarea calitativă face parte dintre strategiile de completare a tabloului de datefurnizat de testele psihologice Ca strategie poate fi realizată icircn diferite moduri Dintretaxonomiile actuale din perspectiva psihodiagnosticului ne apare cea realizată de N Denzinşi Y Lincoln 1994 care diferenţiază icircntre paradigme de cercetare strategii de cercetare şimetode de adunare şi analiză a datelorIcircn această categorie de metode sunt grupate interviul observaţia analizadocumentelor analiza textuală şi analiza asistată de calculator (A Băban) V Janesick1994 dintr-o perspectivă holistică grupează interviul şi observaţia printre strategiile decercetare calitativă istorie de viaţă istorie orală studiul de caz observaţia participativăstudiul de teren studiul ecologic studiul fenomenologic studiu descriptiv studiulinteracţionist simbolic cercetare interpretativă cercetare narativă cercetare acţiunecercetare biografică etnografie etno-fenomenologie şi istoriografie

Metoda observaţieiO observa implică nu numai verbul bdquoa vedeardquo (a auzi a simţi) ci include şi evaluărilegate de obiectul observat icircnţelegi analizezi organizezi datele pentru ca să dai sens celorpercepute Observaţia are ca scop icircnţelegerea celor percepute adunarea de date icircntr-omanieră sistematică sau mai puţin sistematică dar organizată cu un obiectiv definit clarObservaţia ca act ştiinţific devine un instrument prin care sunt adunate informaţiiorganizate cu sens Clasificacircnd tipurile descriem observaţia directă vs observaţia indirectăeste sistematică vs nesistematică are un scop definit larg sau icircngustIcircn observarea comportamentului legată de evaluările organizaţionale Pentru arealiza o observare completă şi de-a lungul este critică includerea următoarelor situaţiiobservarea unei situaţii specifice observarea in diferite contexte situaţionale observarea icircndiferite momente ale zileiPatru dintre cele mai obişnuite tipuri de icircnregistrări icircn timpul realizării observării sedesfăşoară prin culegerea datelor de anecdotică realizarea unor icircnregistrări latenteicircnregistrarea evenimentului icircn timpul desfăşurării cu ancore icircnregistrarea durateiCa scop general al observării icircn evaluarea organizaţională este evaluareacomportamentului adaptativ Comportamentul adaptativ se referă la eficacitatea sau gradulicircn care indivizii icircndeplinesc standardele sau independenţa personală şi responsabilitateasocială la care ne aşteptăm icircn raport de grupa de vacircrstă sau grupul cultural din care facparte Există cacircteva arii asupra cărora examinatorul trebuie să se concentreze cacircndrealizează o evaluare a comportamentului adaptativ deprinderi de comunicare utilizarealucrurilor comune comportamentele de auto-control nivelul de sănătate şi siguranţăemoţională deprinderi profesionale funcţionale nivelul de grijă de sine deprinderi socialeobiceiuri legate de timpul liber recreere

Un domeniu specific al observaţie include comportamentul non-verbal Regulagenerală este că icircn situaţia unei incongruenţe icircntre ceea ce spune persoana şi limbajulcorporal semnele comportamentului non-verbal se va da crezare acestuia din urmăDinamica corpului capătă semnificaţie numai icircn context cela mai adesea mişcările potexprima obişnuinţe personale sau ţin de expresivitatea intrinsecă umană ori de anumitemoduri convenţionale icircn care exprimăm social şi cultural un anumit lucru Multe dintremişcările noastre sunt personale şi pot avea sensul unei icircncercări de a ne echilibra icircncontextul dat Sunt gesturi pe care le facem pentru a ne menţine propriu-zis echilibrul dar şipentru a micşora tensiunea şi a obţine o poziţie corporală mai relaxată şi sau maiconfortabilăDe exemplu icircncrucişarea picioarelor sau des-icircncrucişarea lăsarea macircinii să cadăpe lacircngă corp icircndreptarea capului aşezarea cotului şi sprijinirea de masă catedră birourezemarea de spetează sprijinul macircinilor de buze etcSunt mişcări pe care le facem la fel de spontan pentru a ne potrivi mai bine pe picioarepentru finalităţi sociale sau pentru manipularea unor obiecteOrice element comportamental orice mişcare relevă un aspect intenţional şi unulnon-intenţional aspectul intenţional reprezentă scopul declarat al acţiunii şi adesea ţine deconţinutul comunicării iar aspectul non-intenţional reprezintă modalităţile de reacţie larelaţia icircn care se găseşte reacţii de care adesea nici persoana nu este conştientăProblema generală pe care şi-o propune psihologia comunicării non-verbale este sădetermine prin intermediul cunoaşterii caracteristicilor structurii comportamentuluiexpresiv trăsăturile de personalitate care definesc modul cum se confruntă cu realitatea opersoană Comportamentul expresiv non-verbal reprezintă modul cum se implicăpersonalitatea ca icircntreg icircn orice act de adaptare la realitate Icircn mod caracteristiccomportamentul expresiv1048766 nu este intenţionat sau motivat specific (decacirct icircn anumite cazuri cacircnd se urmăreşteicircn mod expres un anumit efect)1048766 reflectă o structură personală profundă (nu depinde direct de trebuinţele de momentsau de situaţie dar este influenţat de acestea)1048766 este spontan1048766 nu are scop specific1048766 de obicei este sub pragul conştiinţei şi nu este controlatIcircn analiza şi icircnţelegerea sensului celor observate trebuiesc delimitaţi determinanţiiai comportamentului non-verbal1048766 factorii culturali specifici precum tradiţiile privind gestica vorbirea unele posturiaceste tradiţii conduc icircn timp la deprinderi de gestică reguli generale de scriereintonaţie a vocii etc1048766 condiţiile aleatorii de dispoziţie şi oboseală care modifică mai ales energia (stareadepresivă restracircnge mişcările iar bucuria euforia dezinhibă mişcările şi creştespontaneitatea1048766 vacircrsta cu influenţe mai ales asupra amplitudinii şi organizării mişcărilor1048766 deprinderile de mişcare şi a ticurilor care pot reprezenta manifestarea unui conflict sau aunei tendinţe actuale sau pot reprezenta o imitaţie rămasă ca atare din copilărie sauadolescenţă1048766 sexul (există o tendinţă generală spre structuri gestuale diferite la cele două sexe)1048766 conflictele interioare pot conduce la maniere foarte specifice şi la indici non-verbali

care pot descifra stările respective1048766 din prisma conflictelor cunoaşterea indicilor acestora icircn comportament poate fi utilă icircnoptimizarea relaţiei de comunicare Cunoaştere icircnseamnă icircn primul racircnd capacitatea dea te cunoaşte şi a recunoaşte stările interioare specifice icircn anumite comportamenteDacă devii conştient de propriile tale semnale ale limbajului corporal vei puteaicircnregistra şi recunoaşte semnalele ce vin dinspre ceilalţi Cu cacirct este mai marecapacitatea de transpunere a cuiva icircn propria sa manieră de a reacţiona la stărileinterioare cu atacirct mai mare va fi capacitatea de a dezvolta această capacitate pentrualte persoane1048766 De exemplu există o serie de gesturi de izolare care sunt un semn al tensiuniiinterioare a unor complexe inhibate precum gesturile repezite buzele smucite caretrădează agresivitatea La fel degetele icircndoite la extremităţi care indică resentimente şiresemnare macircna dusă des la nas care indică teama degetele la buze indică ruşineamacircna legănată icircntre picioare indică frustrarea degetul acoperit de cealaltă palmăindicacircnd trufia

Metoda interviuluiProcesul de intervievare presupune colectarea verificarea şi icircnregistrareainformaţiilor despre candidaţi icircn scopul evaluării acestoraExistă o multitudine de forme icircn care se poate desfăşura tehnic interviului Icircnpsihodiagnostic intervine tehnica interviului individual direct faţă icircn faţă care icircn funcţiede gradul de formalizare se poate desfăşura structurat semi-structurat sau ne-structurat

Icircn funcţie de diferite criterii interviurile se clasifică icircn următoarele tipuri de interviuDupă numărul interviurilor interviul este1048766 Individual ndash o persoană ce conduce interviul un intervievat1048766 Grup de două persoane ce conduc interviul1048766 Comisie (panel) ndash doi pacircnă la cinci membri1048766 Serii de interviuri individualeCu cacirct creşte numărul de intervievatori cu atacirct stresul persoanei intervievate creşte iarvaliditatea acestuia poate fi afectatăDupă metoda de abordare interviul este1048766 Prietenos ndash atmosfera ce conferă deschidere şi siguranţă1048766 bdquoSweet amp sourrdquo (dulce-acrişor) ndash strategia bdquogood copbad coprdquo (unul bunaltul rău)ndash unul dintre intervievatori joacă rolul unei persoane dure iar celălalt al uneipersoane amabile1048766 Agresiv de presiune ndash abordare agresivă se măsoară capacitatea de rezistenţă apersoanei la stressDupă conţinut interviul este1048766 Structurat ndash pe baza unui plan de interviu1048766 Nestructurat ndash candidatul vorbeşte liber icircndrumat pe alocuri de persoana careconduce interviul se consideră a fi mai puţin valid decacirct interviul structurat1048766 Comportamental ndash examinează competenţele candidatului pe baza unei serii decriterii relevante1048766 Tip situaţie ipotetică ndash centrat pe reacţia la incidente critice ipotetice1048766 Biografic ndash icircncepe cu locul de muncă actual şi se icircncheie cu primul post deţinut

studiile efectuate şi specializări sau viceversaCercetările indică faptul că structurarea interviului face ca validitatea acestuia să creascăsimţitorOrice interviu cuprinde următoarele etape principale1048766 Introducere ndash cuprinde relaţionarea cu candidatul explicaţii asupra structuriiprocesului de intervievare şi selecţie prezentarea organizaţiei şi a postuluidisponibil abordarea zonelor familiare candidatului1048766 Cuprins ndash cuprinde studierea abilităţilor esenţiale pentru reuşită icircn postul respectivexplicarea lipsurilor şi neconcordanţelor de-a lungul carierei posibile abordări alenoilor sarcinilor de serviciu1048766 Icircncheiere ndash cuprinde partea de răspunsuri la icircntrebările candidatului chestiuni icircnplus pe care candidatul ar dori să le abordeze precizări asupra termenului icircn care seva lua decizia şi a modului de comunicare a acesteia

Icircn cadrul interviului intervievatorul poate folosi următoarele tipuri de icircntrebări1048766 Deschise ndash sunt utilizate pentru a colecta un mare număr de informaţii brute icircngeneral icircncep cu cuvintele cum de ce unde cacircnd ceExemplu De ce aţi ales să lucraţi icircn acest domeniu1048766 Icircnchise ndash sunt utilizate pentru a se obţine date reale concrete cacircnd se doreşte unrăspuns clarExemplu Aţi absolvit cursuri universitare1048766 Cu răspuns indus ndash sugerează răspunsul aşteptatExemplu Icircnţeleg că vă ţineţi la curent cu noutăţile din domeniul dvs de activitate1048766 Multiple ndash conţin mai multe icircntrebări icircn aceeaşi frazăExemplu De ce aţi părăsit ultimul loc de muncă Vă place să schimbaţi frecvent un locde muncă Sau v-aţi certat cu şefii dvs1048766 Ipotetice ndash fac referire la situaţii ipoteticeExemplu Cum aţi aborda o persoană care nu lucrează bine icircn echipă Ce decizie aţilua faţă de o persoană neloială firmei1048766 Vagi ndash icircntrebări fără scop definitExemplu Icircmi puteţi spune ceva despre firma la care lucraţi icircn prezent Icircmi puteţi spuneceva despre dvsPractica icircn domeniul resurselor umane recomandă utilizarea icircntrebărilor deschiselimitarea icircntrebărilor icircnchise şi ipotetice şi evitarea icircntrebărilor cu răspuns indus aicircntrebărilor vagi şi multiple

Tehnica interviuluiImportanţa relaţionării de tip faţă-icircn-faţă1 permite fiecăruia să-şi formeze o impresie iniţială icircn legătură cu celălalt2 anumite tipuri de informaţii despre subiect pot fi obţinute sau validate doar dintroicircntacirclnire personalăDe exemplu aspecte privind1048766 capacitatea subiectului de se auto-exprima oral1048766 de a participa efectiv icircntr-un schimb interpersonal1048766 de a fi vioi calm cu tact1048766 de a icircnţelege şi de a se face icircnţeles

1048766 date privind impulsivitatea entuziasmul nivelul de energie (de obicei un aspect debază este cantitatea de efort pe care subiectul o pune icircn interviu)1048766 obţinerea unei imagini valide asupra auto-perceperii a ceea ce gacircndeşte despre sinelegat de interese aspiraţii valori personale cod de conduită a ceea ce-i place displace icircn general adaptarea la situaţii

Cerinţe pentru un cel ce intervieveazăInterviul nu este o simplă tehnică icircntr-o bună măsură pare a fi mai degrabă o artăNu ţine numai de raţiune şi schimburi raţionale de idei ci include şi afectivitate intuiţiesenzorialitateToate aspectele interviului pot fi icircmbunătăţite prin formare exersare şi mai alesprin practică psihologicăInterviul nu este un mijloc de a domina voinţa subiectului Interviul este diferit dehipnoză Scopul interviului este de obţine răspunsuri reprezentative normale obişnuite dela subiect nu de a-i domina şi distorsiona conduita Important este icircnsă şi pentru hipnozădar şi pentru interviu să obţii mai icircntacirci cooperarea subiectului)Individualitatea şi diferenţa de opinii trebuie deplin acceptate şi tolerate (numai icircnmăsura icircn care icircn selecţia profesională unele aspecte implicate icircn interviu pot fi icircntradevărrelevante pentru profesie)Numai o atitudine prietenoasă icircn care psihologul sprijină şi participă personal estecapabilă să releve icircntreaga gamă de interese aspiraţii sentimente exprimate deci icircntreagapersonalitate a subiectuluiInterviul cere abilitatea de a-ţi disciplina riguros reacţiile o exprimare la icircntacircmplarea propriilor tale emoţii ar putea tulbura cursul comunicării şi ar reduce cantitatea deinformaţii exprimate de subiectInterviul include şi arta de a fi apreciativ se cer din partea psihologului reacţii caresă-l asigure pe subiect că spune un lucru bun corect real semnificativ Psihologul nutrebuie să reacţioneze de genul Asta este cel mai tacircmpit prostesc nebunesc lucru pe carel-am auzit vreodată Icircntr-o situaţie de acest gen se poate replica prin Este icircntr-adevărpuţin neobişnuit ce icircmi spuneţi dar foarte interesant deci mai puteţi spune ceva despreacest lucruPsihologul trebuie să-şi exprime toleranţa interesul pentru punctul de vedere alsubiectului icircntr-o mare gamă de subiecte exprimate de acesta Icircntrebările trebuie să deaposibilitatea subiectului să se exprime să-i ceară continuarea răspunsurilor (nu-i aşa)Deci pentru a fi eficient psihologul trebuie să se centreze pe punctul de vedere alsubiectului Punctul de vedere al psihologului sau al firmei fiind secundare şi atacircta timp cacirctse caută obţinerea de informaţii despre subiect psihologul sau firma nu trebuie directimplicate (sunt greşite exprimările de tipul Noi dorim Ceea ce ne interesează etc)Se cere o sensibilitatea la tonul vocii la expresivitatea facială tot ceea ce ar putea săindice anxietatea tensiunea nesiguranţa subiectului Cacircnd apar astfel de semne direcţiainterviului se va schimba de la obţinerea de informaţii spre furnizarea de informaţii Acestlucru implică pozitiv subiectul şi se poate face prin felicitarea lui pentru un rezultat excelentacademic sau un premiu obţinut sau dacircndu-i şansa de a pune el icircnsuşi icircntrebări (Amimpresia că nu am fost prea limpede cu unele din icircntrebările mele Doriţi cumva să clarificceva pentru dv)Starea de spirit după care se recunoaşte un interviu bun ambele părţi sfacircrşesc

simţindu-se stimulaţi de icircntacirclnire de faptul că le-a plăcut şi că le-ar place să mai stea devorbă icircmpreună

Scopul interviuluiDepinde de scopul examenului De exemplu un interviu pentru selecţie profesionalăva avea ca scop un bun plasament şi o predilecţie validă privind performanţa pe termenlungDacă se are icircn vedere pe termen lung şi posibilitatea de icircmbunătăţire a tehnicii delucru a organizării icircntreprinderii (a produce mai mult calitate mai bună costuri mai mici)atunci se pune problema predicţiei icircn termeni mai complecşi prin interviu şi a unor aspecteprecum- cacirct de mult doreşte subiectul să se dezvolte- cacirct de mult este capabil să se dezvolte- cacirct de realist este faţă de sine- ce energie are disponibilă (motivaţie) şi ce ambiţii areInterviul se transformă icircntr-un instrument cu ajutorul căruia se aleg cei mai bunicandidaţi icircn cadrul unei scheme organizaţionale pe termen lung Deci nivelul şi scopurileinterviului trebuie să corespundă scopurilor imediate sau pe termen lung alemanagementului icircntreprinderii

Competenţa psihologuluiIcircndemacircnarea icircn comunicarea faţă-icircn-faţă ţine de obicei de calităţi precum tactvioiciune capacitatea de a sesiza timpul şi adecvarea răspunsurilor flexibilitate abilitateade a gacircndi independent claritatea de expresie calmul persuasiunea sensibilitatea laceilalţiIcircndemacircnarea şi capacitatea de a varia măsura presiunii sau ambiguităţii la carepsihologul poate supune subiectul este unul dintre aspectele cheie- dacă subiectul se va simţi sub presiune sau icircn condiţie de incertitudine nu vaavea posibilitatea să-şi exprime competenţa- dacă este presat prea devreme sau se simte forţat relaţia de interviu se poateicircntrerupe bruscDeci trebuie adesea adecvată pentru fiecare subiect intervievat tactica succesiuniiicircntrebărilor sau a modurilor de a le exprima icircn funcţie de relevanţa anumitor caracteristicisusceptibile de a fi obţinute printr-un comportament sau altulIndici semnificativi icircntr-un interviu de tip selecţie profesionalăDacă se pun icircntrebări legate de succesul profesional precum cele legate de abilitateade a face faţă unei mari varietăţi de relaţii interpersonale tactica icircn testarea acestora va fi dea le evalua de la icircnceput Dacă candidatul trece cu succes această etapă se poate trece laalte domenii de evaluare Icircnsă dacă competenţa subiectului icircn acest domeniu nu esteimportantă pentru scopul examinării testul practic poate fi amacircnat sau chiar lăsat de oparteNivelul de energie exprimat prin entuziasm ambiţie orientarea spre realizăriiniţiativa hărnicia ingeniozitatea impulsul de a se dezvolta poate fi evaluat prin douătipuri de abordări Poate fi cercetat nivelul general de activitate pe care un candidat icirclconştientizează şi icircl afirmă De exemplu- subiectul care are icircn prezent o slujbă de rutină dar care prezintă o listă icircntreagă de

activităţi extra-profesionale energii pe care nu le foloseşte icircn profesie- subiectul care are rezultate mereu mai bune decacirct colegii săi care creează mereualte proiecte dar care se simte limitat icircn postul pe care icircl areA doua abordare cere evaluarea eficienţei cu care subiectul icircşi utilizează energia (existăvariaţii largi icircntre oameni atacirct icircn nivelul de energie cacirct şi icircn eficienţa adaptării la muncarespectivă) Astfel de exemplu i se poate cere să descrie ceea ce a realizat felul cumlucrează şi şi-a obţinut rezultatele se poate observa direct dacă se simte liber să vorbeascădespre experienţele sale şi le discută expansiv şi dacă realizările percepute au icircnsemnat unşir de realizări treptateIcircn unele posturi rutiniere un exces de energie poate fi stacircnjenitor trebuie căutată opersoană liniştită relaxată şi cu ambiţii moderateAutoperceperea - felul cum se percepe pe sine şi cum percepe lumea este un aspectfoarte complex al psihologiei subiectului şi ţine de atitudini şi motivaţii Din acest punct devedere cel mai bun instrument psihologic pentru a evalua datele despre imaginea de sine asubiectului rămacircne interviul Dar numai un psiholog bine antrenat poate ajunge la aceastăprofunzime Mult din ceea ce numim şi pare comportament iraţional poate fi explicat doarpe seama imaginii de sine a subiectului

De exemplu- o femeie ce poartă tocuri foarte icircnalte este capabilă să icircndure un disconfort severpentru a-şi satisface imaginea de sine- cel ce intră icircntr-o casă icircn flăcări pentru a salva un copil icircşi poate risca viaţa pentrua păstra imaginea propriei sale bravuri- cel ce refuză chiar cu riscul de a fi dat afară să facă o anumită muncă pe care opercepe sub demnitatea lui poate prefera o acţiune disciplinară unei atingeri a imaginii saleşi nu aşa cum deseori se interpretează ca indice de responsabilitateAdesea cunoaşterea imaginii de sine a celui intervievat poate fi cheia evaluăriicorecte a comportamentului

Strategii de intervievareClasificare largă a interviurilor icircn directive şi nondirective care provine dindiferenţierea icircntre strategiile de terapieIntervievarea directivăsubiectul discută - asemeni clientului icircn cadrul unei terapii - problema icircn detaliucu psihologulpsihologul ascultă pune icircntrebări pacircnă ajunge la o evaluare - diagnostic - icircn careare icircncredere şi apoi opreşte interviulicircşi prezintă opinia şi prefigurează cursul acţiunii care urmează interviului (acţiuniiterapeutice)Intervievarea directivă urmează deci cam aceeaşi tactică cu a terapeutului saumedicului Se presupune că subiectul nu are nevoie să icircnţeleagă problemaRecunoaşterea faptului că problemele de auto-percepere pot fi depăşite cel maiadesea doar prin dezvoltarea capacităţii de icircnţelegere a subiectului a condus la dezvoltareaintervievării nonodirectiveIntervievarea nondirectivăPsihologul nu furnizează o expertiză diagnostică sau un program de acţiune Mai

degrabă lucrează pentru a ajuta clientul să-şi clarifice modul de percepere sentimentelevalorile pacircnă icircn momentul final cacircnd acesta va ajunge la o icircnţelegere a problemei sale şi vadecide asupra acţiunilor corectiveConsilierea nondirectivă se sprijină pe capacitatea de icircnţelegere a subiectului şi nupe icircncrederea sa icircn consilier Acesta nu trebuie să emită şi să forţeze o explicaţie elaborată aproblemei nici nu i se cere să emită el o soluţie la problemăPsihologul este doar un ghid a cărui funcţie este de a reflecta sentimenteleclientului său nu de a le analiza

Rolurile interviului ca metode de inveestigaţie- icircn intervievarea directivă doar icircntacircmplarea face să domine să devină evidentenevoile valorile intervievatului- icircn intervievarea nondirectivă rezultatul interviului este icircn icircntregime dependent deexperienţa percepţiile valorile subiectuluiIntervievarea directivă are rol important mai ales icircn demersul de angajare permiţacircndevaluarea subiectului icircn termenii următori- capacitatea de a răspunde- capacitatea de a face faţă diferenţelor deschise de opinii- capacitatea de a icircnvăţa de la celălaltUneori psihologul trebuie să corecteze să modifice perceperile incorecte alecandidatului despre postul respectiv sau instituţii sau să stabilească importanţa uneianumite atitudini particulare sau a nivelului de expectaţii ceea ce poate cere trecerea icircnintervievarea nondirectivăAstfel icircntr-un interviu de selecţii se pot cere ambele strategii Icircn general suntprimele folosite tehnicile nondirective şi evaluările obţinute prin ele Cacircnd acestea icircşiepuizează scopul se schimbă direcţia spre interviul directiv142 Aspecte cognitive ale metodologiei de intervievareAbordarea se icircnscrie icircntr-o direcţie care are ca obiect studiul proceselor cognitive care auloc icircn situaţia interviuluiCercetările efectuate icircn domeniu s-au icircnscris icircn 3 direcţii1 Cercetări asupra comprehensiunii icircntrebărilor de către subiect2 Cercetări asupra proceselor cognitive implicate icircn generarea răspunsurilorreferitoare la acte comportamentale3 Cercetări privind artefactele care apar icircn situaţia de interviu

Concluzii ale cercetărilor asupra comprehensiunii icircntrebărilor1 Subiectul tinde să modifice icircntrebarea2 Conceptele largi tind să fie interpretate icircntr-o accepţiune mai restracircnsăRelaţie directăRelaţie indirectăPSIHOLOGSUBIECTCERCETĂTORCHESTIONAR3 Cacircnd icircntrebarea este lungă subiectul tinde să-şi formuleze răspunsul pe bazaprimelor cuvinte

4 Subiecţii transformă sensul unei icircntrebări5 Subiecţii au tendinţa de a răspunde nu la icircntrebare ci la spiritul icircntrebării6 Icircnţelegerea eronată a unei icircntrebări este cu atacirct mai mare cu cacirct numărul cuvintelorcare poartă o icircncărcătură informaţională este mai mare7 Dacă din neatenţie subiectul nu a auzit o parte a icircntrebării el tinde s-oreconstruiască pe baza fragmentului pe care l-a auzit8 Subiecţii dau o atenţie mai mare conţinutului şi detaliilor icircntrebării atunci cacircndicircntrebarea are variante de răspuns prestabilite de factură simplă (de exemplu Da Nu)

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________6 Descrieţi rezultatele muncii dvs (aşa cum ar trebui ele să fie)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________7 Indicaţi ce responsabilităţi aveţi faţă de- munca celorlalţi________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________- resursele materiale________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________- bugetbani________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________- informaţii________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________8 Activitatea dvs necesită utilizarea vreunui tip de echipament Da NuDacă DA indicaţi tipul de echipament şi frecvenţa utilizării acestuia (rar ocazional frecvent)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________9 CunoştinţeStudii - Indicaţi care credeţi că sunt studiile necesare titularului postului dvs________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________Anexa A 103Indicaţi studiile pe care le aveaţi icircn momentul angajării pe acest post________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________10 Experienţă - Indicaţi nivelul de experienţă cerut de acest post

Nici unul 1 ndash3 aniMai puţin de o lună 3 ndash 5 ani1-6 luni 5 ndash 10 ani6 luni ndash 1 an Peste 10 ani11 Calităţi ndash Prezentaţi calităţile cerute de acest postAbilităţi specifice_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________Motivaţia şi abilităţile sociale necesare________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________Atitudinea sau abordarea de ansamblu faţă de activitatea icircn discuţie________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________Indicaţi calităţile pe care le aveaţi icircn momentul angajării___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________12 Solicitări fizice ndash Indicaţi solicitările de ordin fizic pe care le presupune postul dvs şi frecvenţaacestora (rar ocazional frecvent)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________13 Solicitări psihice ndash Indicaţi solicitările psihice ce intervin icircn munca dvs şi frecvenţa acestora(rar ocazional frecvent)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________Anexa A 10414 Condiţii de muncă - Indicaţi condiţiile de muncă ale postului- condiţiile fizice şi ambianţa________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________- condiţiile sociale şi colectivul________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________- condiţiile economice inclusiv cele de plată________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________15 Indicaţi factorii de risc pentru sănătatea şi siguranţa dvs la locul de muncă şi frecvenţa acestora(rar ocazional frecvent)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________Semnătura titularului postului_________________________________Revizuirea supervizoruluiTitularul postului a descris corect cerinţele postului şi activitatea icircntreprinsă pentru icircndeplinireaacestoraDa NuDacă nu menţionaţi omisiunile făcute şi faceţi adăugirile pe care le consideraţi necesare________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

SELECŢIA ŞI REPARTIŢIA PROFESIONALĂ

Una din primele sarcini icircndeplinite de psihologii care s-au angajat icircn industrie a fost selecţia şirepartiţia personalului la şi pentru diverse locuri de muncă Din această cauză tehnicile de selecţie apersonalului sunt avansate iar strategiile de selecţie comportă aspecte multipleO orientare şi selecţie profesională a existat icircncă din cele mai vechi timpuri dar metodele prin carese realiza aveau o bază empirică adesea determinată de bunul simţ de experienţa selecţioneruluiPreocupări cu caracter ştiinţific icircn această direcţie datează de la sfacircrşitul secolului trecut cacircnd este Aptitudinile sunt structuri dinamice care cuprind procese psihice diferite şisunt specifice unui domeniu de activitate Au un puternic caracter icircnnăscutdar ele pot fi continuu dezvoltate prin exerciţiu şi icircnvăţare Fiecare profesiesolicită prezenţa unei ldquoconstelaţii aptitudinalerdquo fapt care arată importanţaldquoghidăriirdquo ldquodirijăriirdquo icircncă din şcoală a persoanei spre profesia pentru care eldquopotrivitrdquo (pentru care are aptitudinile necesare) De această ldquodirijarerdquo seocupă Orientarea Şcolară şi Profesională (OŞP)

Selecţia profesională este o necesitate mai ales pentru posturile de muncăcaracterizate printr-un grad mare de periculozitate şi răspundere dar estedeosebit de utilă la icircncadrarea icircn muncă pentru repartizarea personalului peposturile de muncă cele mai compatibile cu aptitudinile şi cunoştinţeleindivizilorAtacirct OŞP cacirct şi selecţia şi repartiţia profesională au o mare importanţăsocio-economică de aici rezultă necesitatea realizării lor după anumiteproceduri ştiinţifice deosebit de riguroaselansată ideea că sporirea producţiei industriale nu este numai rezultatul utilizării tehnice aicircntreprinderii ci şi o problemă umană Pe măsură ce tehnica se dezvoltă importanţa adaptăriiomului la procesul de producţie creşte şi odată cu aceasta şi rolul celor chemaţi să asigure locurilede muncă cu un personal competent Mecanizarea şi mai ales automatizarea producţiei au condus lasporirea numărului de profesii şi la o continuă reconfigurare unor profesii noi Or integrareaoamenilor icircn producţie nu se mai poate face la voia icircntacircmplării acţiunile de orientare selecţia şiformarea profesională deţin ponderi substanţiale metodele pe care le utilizează psihologii icircncearcăsă se apropie tot mai mult de realizarea unor decizii optime de personal cacirct mai obiectiveSelecţia profesională are ca obiectiv individualizarea dintr-o populaţie a celor mai potriviţi indiviziale căror aptitudini se vor icircncadra cel mai bine icircn specificul profesiei La timpul său Mărgineanu(1939) arăta că selecţia profesională este concluzia logică a trei categorii de factori (a) faptul căfiecare profesie presupune o anumită configuraţie aptitudinală (b) faptul că aptitudinile variază dela individ la individ şi (c) faptul că există posibilitatea măsurării psihofiziologice a aptitudinilor Desigur abordarea factorilor menţionaţi trebuie făcută prin prisma unor principii ştiinţifice careconsideră fiinţa umană icircn continuă dezvoltare aptitudinile avacircnd calitatea de a fi educabileRepartiţia profesională este o acţiune care decurge logic icircn urma unei acţiuni de selecţie Eapresupune afectarea celor declaraţi ldquoapţirdquo de icircncadrarea icircn muncă la diferite profesiilocuri demuncă O variantă a repartiţiei profesionale este şi reafectarea personalului muncitor la diverselocuri de muncă după reconvertirea sau dispariţia unor profesii măsură frecventă icircn contextulrevoluţiei ştiinţifico-tehnice contemporane icircn care dinamica profesiunilor se manifestă cu multăforţăCaracterul esenţial al administrării personalului industrial este previziunea sau predicţia Selecţiasau repartiţia de azi are consecinţe peste cacircţiva ani Aceste consecinţe pot fi prevăzute prin tehnicilestatistice pe care psihologia le posedă şi la care este necesar să se facă un apel continuu

Selecţia profesională este alegerea dintr-o populaţie a celor mai potriviţiindivizi pentru specificul unei anumite profesii Icircn acest proces se porneştede la următoarele premise (a) fiecare profesie presupune o anumităconfiguraţie aptitudinală (b) aptitudinile variază de la individ la individ (c)aceste aptitudini pot fi măsurate Următorul pas după selecţie este repartiţiaprofesională Selecţia şi repartiţia profesională au la bază predicţiasuccesului profesional predicţie care poate fi realizată cu ajutorul a diferitetehnici statistice

Icircn general determinarea aptitudinilor aferente prestării unei anumite activităţi de muncă esteposibilă prin intermediul utilizării unor tehnici specifice psihologiei Instrumentul psihodiagnosticcel mai popular este testul psihologic Anastasi (1976) defineşte testul psihologic ca ldquo o măsurăobiectivă şi standardizată a unui eşantion de comportamentrdquo Definiţia nu priveşte numai aşanumiteleteste creion-hacircrtie ci şi aparatele date de interviu şi date personale sau date legate decomportamentul la locul de muncă (probe de lucru)Există o logică a utilizării testelor icircn deciziile de personal care se iau icircn mediul industrial Explicaţiaconstă icircn faptul că persoane diferite posedă probabilităţi diferite de succes icircn diferite activităţi de

Selecţia profesională este alegerea dintr-o populaţie a celor mai potriviţiindivizi pentru specificul unei anumite profesii Icircn acest proces se porneştede la următoarele premise (a) fiecare profesie presupune o anumităconfiguraţie aptitudinală (b) aptitudinile variază de la individ la individ (c)aceste aptitudini pot fi măsurate Următorul pas după selecţie este repartiţiaprofesională Selecţia şi repartiţia profesională au la bază predicţiasuccesului profesional predicţie care poate fi realizată cu ajutorul a diferitetehnici statistice162muncă Adesea am admirat munca migăloasă a unui ceasornicar măiestria unui acrobat sauperspicacitatea unui jucător de fotbalToţi aceştia se remarcă prin anumite calităţi care icirci fac eficienţi icircn activitatea pe care o practicăCeasornicarul trebuie să posede o fină dexteritate manuală acrobatul se impune prin simţulechilibrului şi o coordonare motrică deosebită jucătorul de fotbal se caracterizează prin agilitatemotrică şi integrare icircn jocul echipei Pe baza identificării elementelor relevante din componenţaunei profesii (proces numit analiza muncii) este posibilă definirea unui anumit eşantioncomportamental sau test care permite alegerea persoanei potrivite pentru profesia respectivăPromisiunea testelor psihologice pentru industrie constă icircn capacitatea lor de identificare a acelorindivizi care se vor potrivi cel mai bine icircn activitateaprofesialocul de muncă pe care vor fi plasaţi

PROIECTAREA UNEI PROCEDURI DE SELECŢIE UN EXEMPLU

O icircntreprindere doreşte să-şi creeze un departament de informatică Pentru aceasta este interesată icircnangajarea unui anumit număr de persoane din interiorul icircntreprinderii cu scopul şcolarizării lorpentru profesia de analist-programator Problema poate fi rezolvată de către psiholog singurapersoană autorizată icircn proiectarea unui sistem de selecţie profesională Cum va proceda acesta Mai icircntacirci de toate psihologul va organiza o acţiune de analiză a muncii de analist-programatorPsihologul se va documenta iniţial asupra activităţii respective apoi se va deplasa la un departamentde informatică similar unde va observa ce fac analiştii-programatori va discuta cu ei Adesea icircnastfel de situaţii se administrează cacircteva chestionare legate de cunoaşterea profesiei discuţiile cuconducerea vor icircntregi imaginea psihologului referitor la profesia de analist-programator Prin

analiza muncii vor fi identificate aspectele critice ale profesiei acelea care sunt cele mai importanteicircn obţinerea unor performanţe profesionale calitativ superioare Icircn cazul analistului-programatoracestea vor fibull Capacitatea de formulare a problemelor - recunoaşterea informaţiilor prezentate sub formă dedate şi structurarea lor icircntr-o formă cu trasarea unei metode de prelucrarebull Cunoştinţe de informatică şi cultură generală vastăbull Specializare icircntr-un domeniu particular de aplicaţii-inginerie economie etcbull Cunoaşterea a cel puţin două limbaje de programareDesigur există şi alte specificaţii profesionale cele menţionate fiind icircnsă esenţialeUrmătoarea activitate a psihologului constă icircn identificarea ansamblului de aptitudini care suntimplicate icircn munca sa icircn activităţile considerate critice Astfel analistul-programator trebuie săposede capacitate de analiză critică şi orientare icircntr-o situaţie nouă exprimare uşoară icircn scris şioral gacircndire euristică imaginaţie aptitudini de planificare şi organizatorice să fie operativperseverent cu capacitate de finalizare etc

Aptitudinile care stau la baza realizării unei activităţi de muncă pot fimăsurate şi prin utilizarea testelor psihologiceAnastasi (1976) defineşte testul psihologic ca ldquo o măsură obiectivă şistandardizată a unui eşantion de comportamentrdquoPornind de la analiza muncii se identifică elementele relevante dincomponenţa unei profesii pentru ca apoi să fie posibilă definirea unui anumiteşantion de comportament sau test care să permită alegerea persoaneipotrivite pentru profesia respectivă

Pasul următor icircn munca psihologului este să selecteze din arsenalul de teste psihologice existente peacelea care consideră că ar estima cel mai bine aptitudinile icircn cauză Dacă nu găseşte teste adecvateel le poate proiecta conform unei metodologii specifice (construcţia pe teste de problemă este otendinţă actuală mult apreciată se consideră că astfel va creşte capacitatea lor predictivă) Icircn cazulnostru bateria de teste poate include următoarele Test de comprehensiune verbalăRaţionament - problemeRaţionament serial - serii de litereAptitudini numerice - viteză de calculDiagrame - scheme logice lacunareTest de inteligenţă neverbală - Domino 4870 sau Matricile Progresive RavenIcircn continuare testele sunt administrate unui grup reprezentativ de analişti-programatori care icircnprealabil au fost evaluaţi din punctul de vedere al eficienţei profesionale şi ierarhizaţi de cătreconducere de la cel mai bun profesional pacircnă la cel mai ineficient Obiectivul acestui examenpsihologic este să compare performanţele obţinute la test cu cele profesionale Icircn practică se vaobserva că relaţia dintre performanţele la unele teste şi cele profesionale este foarte apropiată derealitate icircn timp ce la altele este mai icircndepărtată Cu alte cuvinte cei care sunt cotaţi ca eficienţiprofesional sunt eficienţi şi icircn ceea ce priveşte performanţele la test Aplicacircnd o serie de proceduristatistice psihologul va fi capabil icircn final să prezinte o strategie de selecţie care va include modulde administrare al testelor care s-au dovedit utile transformarea performanţelor obţinute la teste icircncote de performanţă profesională anticipată (probabilitatea de succes icircn profesia de analistprogramator)şi metoda prin care se va decide care dintre candidaţi vor fi declaraţi ldquoadmişirdquoExemplul dat este mult simplificat Psihologul icircn contexte similare nu se va ghida numai dupăaptitudini el va putea investiga motivaţia pentru muncă la fel condiţiile de muncă problemele deperfecţionare profesională etc

Pe scurt componentele activităţii psihologului icircn trasarea unei strategii de selecţierepartiţieprofesională sunt următoarele 1 Analiza muncii2 Identificarea predictorilor (teste date de interviu şi istorie profesională etc)3 Măsurarea succesului măsurarea performanţelor icircn muncă cu scopul comparării cuperformanţele obţinute la teste sau predictorii potenţialiUn algoritm posibil al proiectării unei strategii de selecţie profesională este schiţat icircn Figura 41

Metoda interviului Interviul şi observaţia ca tehnici icircn selecţia profesională

1 Interviul ca metodă de selecţieEvaluarea calitativă face parte dintre strategiile de completare a tabloului de datefurnizat de testele psihologice Ca strategie poate fi realizată icircn diferite moduri Dintretaxonomiile actuale din perspectiva psihodiagnosticului ne apare cea realizată de N Denzinşi Y Lincoln 1994 care diferenţiază icircntre paradigme de cercetare strategii de cercetare şimetode de adunare şi analiză a datelorIcircn această categorie de metode sunt grupate interviul observaţia analizadocumentelor analiza textuală şi analiza asistată de calculator (A Băban) V Janesick1994 dintr-o perspectivă holistică grupează interviul şi observaţia printre strategiile decercetare calitativă istorie de viaţă istorie orală studiul de caz observaţia participativăstudiul de teren studiul ecologic studiul fenomenologic studiu descriptiv studiulinteracţionist simbolic cercetare interpretativă cercetare narativă cercetare acţiunecercetare biografică etnografie etno-fenomenologie şi istoriografie

Metoda observaţieiO observa implică nu numai verbul bdquoa vedeardquo (a auzi a simţi) ci include şi evaluărilegate de obiectul observat icircnţelegi analizezi organizezi datele pentru ca să dai sens celorpercepute Observaţia are ca scop icircnţelegerea celor percepute adunarea de date icircntr-omanieră sistematică sau mai puţin sistematică dar organizată cu un obiectiv definit clarObservaţia ca act ştiinţific devine un instrument prin care sunt adunate informaţiiorganizate cu sens Clasificacircnd tipurile descriem observaţia directă vs observaţia indirectăeste sistematică vs nesistematică are un scop definit larg sau icircngustIcircn observarea comportamentului legată de evaluările organizaţionale Pentru arealiza o observare completă şi de-a lungul este critică includerea următoarelor situaţiiobservarea unei situaţii specifice observarea in diferite contexte situaţionale observarea icircndiferite momente ale zileiPatru dintre cele mai obişnuite tipuri de icircnregistrări icircn timpul realizării observării sedesfăşoară prin culegerea datelor de anecdotică realizarea unor icircnregistrări latenteicircnregistrarea evenimentului icircn timpul desfăşurării cu ancore icircnregistrarea durateiCa scop general al observării icircn evaluarea organizaţională este evaluareacomportamentului adaptativ Comportamentul adaptativ se referă la eficacitatea sau gradulicircn care indivizii icircndeplinesc standardele sau independenţa personală şi responsabilitateasocială la care ne aşteptăm icircn raport de grupa de vacircrstă sau grupul cultural din care facparte Există cacircteva arii asupra cărora examinatorul trebuie să se concentreze cacircndrealizează o evaluare a comportamentului adaptativ deprinderi de comunicare utilizarealucrurilor comune comportamentele de auto-control nivelul de sănătate şi siguranţăemoţională deprinderi profesionale funcţionale nivelul de grijă de sine deprinderi socialeobiceiuri legate de timpul liber recreere

Un domeniu specific al observaţie include comportamentul non-verbal Regulagenerală este că icircn situaţia unei incongruenţe icircntre ceea ce spune persoana şi limbajulcorporal semnele comportamentului non-verbal se va da crezare acestuia din urmăDinamica corpului capătă semnificaţie numai icircn context cela mai adesea mişcările potexprima obişnuinţe personale sau ţin de expresivitatea intrinsecă umană ori de anumitemoduri convenţionale icircn care exprimăm social şi cultural un anumit lucru Multe dintremişcările noastre sunt personale şi pot avea sensul unei icircncercări de a ne echilibra icircncontextul dat Sunt gesturi pe care le facem pentru a ne menţine propriu-zis echilibrul dar şipentru a micşora tensiunea şi a obţine o poziţie corporală mai relaxată şi sau maiconfortabilăDe exemplu icircncrucişarea picioarelor sau des-icircncrucişarea lăsarea macircinii să cadăpe lacircngă corp icircndreptarea capului aşezarea cotului şi sprijinirea de masă catedră birourezemarea de spetează sprijinul macircinilor de buze etcSunt mişcări pe care le facem la fel de spontan pentru a ne potrivi mai bine pe picioarepentru finalităţi sociale sau pentru manipularea unor obiecteOrice element comportamental orice mişcare relevă un aspect intenţional şi unulnon-intenţional aspectul intenţional reprezentă scopul declarat al acţiunii şi adesea ţine deconţinutul comunicării iar aspectul non-intenţional reprezintă modalităţile de reacţie larelaţia icircn care se găseşte reacţii de care adesea nici persoana nu este conştientăProblema generală pe care şi-o propune psihologia comunicării non-verbale este sădetermine prin intermediul cunoaşterii caracteristicilor structurii comportamentuluiexpresiv trăsăturile de personalitate care definesc modul cum se confruntă cu realitatea opersoană Comportamentul expresiv non-verbal reprezintă modul cum se implicăpersonalitatea ca icircntreg icircn orice act de adaptare la realitate Icircn mod caracteristiccomportamentul expresiv1048766 nu este intenţionat sau motivat specific (decacirct icircn anumite cazuri cacircnd se urmăreşteicircn mod expres un anumit efect)1048766 reflectă o structură personală profundă (nu depinde direct de trebuinţele de momentsau de situaţie dar este influenţat de acestea)1048766 este spontan1048766 nu are scop specific1048766 de obicei este sub pragul conştiinţei şi nu este controlatIcircn analiza şi icircnţelegerea sensului celor observate trebuiesc delimitaţi determinanţiiai comportamentului non-verbal1048766 factorii culturali specifici precum tradiţiile privind gestica vorbirea unele posturiaceste tradiţii conduc icircn timp la deprinderi de gestică reguli generale de scriereintonaţie a vocii etc1048766 condiţiile aleatorii de dispoziţie şi oboseală care modifică mai ales energia (stareadepresivă restracircnge mişcările iar bucuria euforia dezinhibă mişcările şi creştespontaneitatea1048766 vacircrsta cu influenţe mai ales asupra amplitudinii şi organizării mişcărilor1048766 deprinderile de mişcare şi a ticurilor care pot reprezenta manifestarea unui conflict sau aunei tendinţe actuale sau pot reprezenta o imitaţie rămasă ca atare din copilărie sauadolescenţă1048766 sexul (există o tendinţă generală spre structuri gestuale diferite la cele două sexe)1048766 conflictele interioare pot conduce la maniere foarte specifice şi la indici non-verbali

care pot descifra stările respective1048766 din prisma conflictelor cunoaşterea indicilor acestora icircn comportament poate fi utilă icircnoptimizarea relaţiei de comunicare Cunoaştere icircnseamnă icircn primul racircnd capacitatea dea te cunoaşte şi a recunoaşte stările interioare specifice icircn anumite comportamenteDacă devii conştient de propriile tale semnale ale limbajului corporal vei puteaicircnregistra şi recunoaşte semnalele ce vin dinspre ceilalţi Cu cacirct este mai marecapacitatea de transpunere a cuiva icircn propria sa manieră de a reacţiona la stărileinterioare cu atacirct mai mare va fi capacitatea de a dezvolta această capacitate pentrualte persoane1048766 De exemplu există o serie de gesturi de izolare care sunt un semn al tensiuniiinterioare a unor complexe inhibate precum gesturile repezite buzele smucite caretrădează agresivitatea La fel degetele icircndoite la extremităţi care indică resentimente şiresemnare macircna dusă des la nas care indică teama degetele la buze indică ruşineamacircna legănată icircntre picioare indică frustrarea degetul acoperit de cealaltă palmăindicacircnd trufia

Metoda interviuluiProcesul de intervievare presupune colectarea verificarea şi icircnregistrareainformaţiilor despre candidaţi icircn scopul evaluării acestoraExistă o multitudine de forme icircn care se poate desfăşura tehnic interviului Icircnpsihodiagnostic intervine tehnica interviului individual direct faţă icircn faţă care icircn funcţiede gradul de formalizare se poate desfăşura structurat semi-structurat sau ne-structurat

Icircn funcţie de diferite criterii interviurile se clasifică icircn următoarele tipuri de interviuDupă numărul interviurilor interviul este1048766 Individual ndash o persoană ce conduce interviul un intervievat1048766 Grup de două persoane ce conduc interviul1048766 Comisie (panel) ndash doi pacircnă la cinci membri1048766 Serii de interviuri individualeCu cacirct creşte numărul de intervievatori cu atacirct stresul persoanei intervievate creşte iarvaliditatea acestuia poate fi afectatăDupă metoda de abordare interviul este1048766 Prietenos ndash atmosfera ce conferă deschidere şi siguranţă1048766 bdquoSweet amp sourrdquo (dulce-acrişor) ndash strategia bdquogood copbad coprdquo (unul bunaltul rău)ndash unul dintre intervievatori joacă rolul unei persoane dure iar celălalt al uneipersoane amabile1048766 Agresiv de presiune ndash abordare agresivă se măsoară capacitatea de rezistenţă apersoanei la stressDupă conţinut interviul este1048766 Structurat ndash pe baza unui plan de interviu1048766 Nestructurat ndash candidatul vorbeşte liber icircndrumat pe alocuri de persoana careconduce interviul se consideră a fi mai puţin valid decacirct interviul structurat1048766 Comportamental ndash examinează competenţele candidatului pe baza unei serii decriterii relevante1048766 Tip situaţie ipotetică ndash centrat pe reacţia la incidente critice ipotetice1048766 Biografic ndash icircncepe cu locul de muncă actual şi se icircncheie cu primul post deţinut

studiile efectuate şi specializări sau viceversaCercetările indică faptul că structurarea interviului face ca validitatea acestuia să creascăsimţitorOrice interviu cuprinde următoarele etape principale1048766 Introducere ndash cuprinde relaţionarea cu candidatul explicaţii asupra structuriiprocesului de intervievare şi selecţie prezentarea organizaţiei şi a postuluidisponibil abordarea zonelor familiare candidatului1048766 Cuprins ndash cuprinde studierea abilităţilor esenţiale pentru reuşită icircn postul respectivexplicarea lipsurilor şi neconcordanţelor de-a lungul carierei posibile abordări alenoilor sarcinilor de serviciu1048766 Icircncheiere ndash cuprinde partea de răspunsuri la icircntrebările candidatului chestiuni icircnplus pe care candidatul ar dori să le abordeze precizări asupra termenului icircn care seva lua decizia şi a modului de comunicare a acesteia

Icircn cadrul interviului intervievatorul poate folosi următoarele tipuri de icircntrebări1048766 Deschise ndash sunt utilizate pentru a colecta un mare număr de informaţii brute icircngeneral icircncep cu cuvintele cum de ce unde cacircnd ceExemplu De ce aţi ales să lucraţi icircn acest domeniu1048766 Icircnchise ndash sunt utilizate pentru a se obţine date reale concrete cacircnd se doreşte unrăspuns clarExemplu Aţi absolvit cursuri universitare1048766 Cu răspuns indus ndash sugerează răspunsul aşteptatExemplu Icircnţeleg că vă ţineţi la curent cu noutăţile din domeniul dvs de activitate1048766 Multiple ndash conţin mai multe icircntrebări icircn aceeaşi frazăExemplu De ce aţi părăsit ultimul loc de muncă Vă place să schimbaţi frecvent un locde muncă Sau v-aţi certat cu şefii dvs1048766 Ipotetice ndash fac referire la situaţii ipoteticeExemplu Cum aţi aborda o persoană care nu lucrează bine icircn echipă Ce decizie aţilua faţă de o persoană neloială firmei1048766 Vagi ndash icircntrebări fără scop definitExemplu Icircmi puteţi spune ceva despre firma la care lucraţi icircn prezent Icircmi puteţi spuneceva despre dvsPractica icircn domeniul resurselor umane recomandă utilizarea icircntrebărilor deschiselimitarea icircntrebărilor icircnchise şi ipotetice şi evitarea icircntrebărilor cu răspuns indus aicircntrebărilor vagi şi multiple

Tehnica interviuluiImportanţa relaţionării de tip faţă-icircn-faţă1 permite fiecăruia să-şi formeze o impresie iniţială icircn legătură cu celălalt2 anumite tipuri de informaţii despre subiect pot fi obţinute sau validate doar dintroicircntacirclnire personalăDe exemplu aspecte privind1048766 capacitatea subiectului de se auto-exprima oral1048766 de a participa efectiv icircntr-un schimb interpersonal1048766 de a fi vioi calm cu tact1048766 de a icircnţelege şi de a se face icircnţeles

1048766 date privind impulsivitatea entuziasmul nivelul de energie (de obicei un aspect debază este cantitatea de efort pe care subiectul o pune icircn interviu)1048766 obţinerea unei imagini valide asupra auto-perceperii a ceea ce gacircndeşte despre sinelegat de interese aspiraţii valori personale cod de conduită a ceea ce-i place displace icircn general adaptarea la situaţii

Cerinţe pentru un cel ce intervieveazăInterviul nu este o simplă tehnică icircntr-o bună măsură pare a fi mai degrabă o artăNu ţine numai de raţiune şi schimburi raţionale de idei ci include şi afectivitate intuiţiesenzorialitateToate aspectele interviului pot fi icircmbunătăţite prin formare exersare şi mai alesprin practică psihologicăInterviul nu este un mijloc de a domina voinţa subiectului Interviul este diferit dehipnoză Scopul interviului este de obţine răspunsuri reprezentative normale obişnuite dela subiect nu de a-i domina şi distorsiona conduita Important este icircnsă şi pentru hipnozădar şi pentru interviu să obţii mai icircntacirci cooperarea subiectului)Individualitatea şi diferenţa de opinii trebuie deplin acceptate şi tolerate (numai icircnmăsura icircn care icircn selecţia profesională unele aspecte implicate icircn interviu pot fi icircntradevărrelevante pentru profesie)Numai o atitudine prietenoasă icircn care psihologul sprijină şi participă personal estecapabilă să releve icircntreaga gamă de interese aspiraţii sentimente exprimate deci icircntreagapersonalitate a subiectuluiInterviul cere abilitatea de a-ţi disciplina riguros reacţiile o exprimare la icircntacircmplarea propriilor tale emoţii ar putea tulbura cursul comunicării şi ar reduce cantitatea deinformaţii exprimate de subiectInterviul include şi arta de a fi apreciativ se cer din partea psihologului reacţii caresă-l asigure pe subiect că spune un lucru bun corect real semnificativ Psihologul nutrebuie să reacţioneze de genul Asta este cel mai tacircmpit prostesc nebunesc lucru pe carel-am auzit vreodată Icircntr-o situaţie de acest gen se poate replica prin Este icircntr-adevărpuţin neobişnuit ce icircmi spuneţi dar foarte interesant deci mai puteţi spune ceva despreacest lucruPsihologul trebuie să-şi exprime toleranţa interesul pentru punctul de vedere alsubiectului icircntr-o mare gamă de subiecte exprimate de acesta Icircntrebările trebuie să deaposibilitatea subiectului să se exprime să-i ceară continuarea răspunsurilor (nu-i aşa)Deci pentru a fi eficient psihologul trebuie să se centreze pe punctul de vedere alsubiectului Punctul de vedere al psihologului sau al firmei fiind secundare şi atacircta timp cacirctse caută obţinerea de informaţii despre subiect psihologul sau firma nu trebuie directimplicate (sunt greşite exprimările de tipul Noi dorim Ceea ce ne interesează etc)Se cere o sensibilitatea la tonul vocii la expresivitatea facială tot ceea ce ar putea săindice anxietatea tensiunea nesiguranţa subiectului Cacircnd apar astfel de semne direcţiainterviului se va schimba de la obţinerea de informaţii spre furnizarea de informaţii Acestlucru implică pozitiv subiectul şi se poate face prin felicitarea lui pentru un rezultat excelentacademic sau un premiu obţinut sau dacircndu-i şansa de a pune el icircnsuşi icircntrebări (Amimpresia că nu am fost prea limpede cu unele din icircntrebările mele Doriţi cumva să clarificceva pentru dv)Starea de spirit după care se recunoaşte un interviu bun ambele părţi sfacircrşesc

simţindu-se stimulaţi de icircntacirclnire de faptul că le-a plăcut şi că le-ar place să mai stea devorbă icircmpreună

Scopul interviuluiDepinde de scopul examenului De exemplu un interviu pentru selecţie profesionalăva avea ca scop un bun plasament şi o predilecţie validă privind performanţa pe termenlungDacă se are icircn vedere pe termen lung şi posibilitatea de icircmbunătăţire a tehnicii delucru a organizării icircntreprinderii (a produce mai mult calitate mai bună costuri mai mici)atunci se pune problema predicţiei icircn termeni mai complecşi prin interviu şi a unor aspecteprecum- cacirct de mult doreşte subiectul să se dezvolte- cacirct de mult este capabil să se dezvolte- cacirct de realist este faţă de sine- ce energie are disponibilă (motivaţie) şi ce ambiţii areInterviul se transformă icircntr-un instrument cu ajutorul căruia se aleg cei mai bunicandidaţi icircn cadrul unei scheme organizaţionale pe termen lung Deci nivelul şi scopurileinterviului trebuie să corespundă scopurilor imediate sau pe termen lung alemanagementului icircntreprinderii

Competenţa psihologuluiIcircndemacircnarea icircn comunicarea faţă-icircn-faţă ţine de obicei de calităţi precum tactvioiciune capacitatea de a sesiza timpul şi adecvarea răspunsurilor flexibilitate abilitateade a gacircndi independent claritatea de expresie calmul persuasiunea sensibilitatea laceilalţiIcircndemacircnarea şi capacitatea de a varia măsura presiunii sau ambiguităţii la carepsihologul poate supune subiectul este unul dintre aspectele cheie- dacă subiectul se va simţi sub presiune sau icircn condiţie de incertitudine nu vaavea posibilitatea să-şi exprime competenţa- dacă este presat prea devreme sau se simte forţat relaţia de interviu se poateicircntrerupe bruscDeci trebuie adesea adecvată pentru fiecare subiect intervievat tactica succesiuniiicircntrebărilor sau a modurilor de a le exprima icircn funcţie de relevanţa anumitor caracteristicisusceptibile de a fi obţinute printr-un comportament sau altulIndici semnificativi icircntr-un interviu de tip selecţie profesionalăDacă se pun icircntrebări legate de succesul profesional precum cele legate de abilitateade a face faţă unei mari varietăţi de relaţii interpersonale tactica icircn testarea acestora va fi dea le evalua de la icircnceput Dacă candidatul trece cu succes această etapă se poate trece laalte domenii de evaluare Icircnsă dacă competenţa subiectului icircn acest domeniu nu esteimportantă pentru scopul examinării testul practic poate fi amacircnat sau chiar lăsat de oparteNivelul de energie exprimat prin entuziasm ambiţie orientarea spre realizăriiniţiativa hărnicia ingeniozitatea impulsul de a se dezvolta poate fi evaluat prin douătipuri de abordări Poate fi cercetat nivelul general de activitate pe care un candidat icirclconştientizează şi icircl afirmă De exemplu- subiectul care are icircn prezent o slujbă de rutină dar care prezintă o listă icircntreagă de

activităţi extra-profesionale energii pe care nu le foloseşte icircn profesie- subiectul care are rezultate mereu mai bune decacirct colegii săi care creează mereualte proiecte dar care se simte limitat icircn postul pe care icircl areA doua abordare cere evaluarea eficienţei cu care subiectul icircşi utilizează energia (existăvariaţii largi icircntre oameni atacirct icircn nivelul de energie cacirct şi icircn eficienţa adaptării la muncarespectivă) Astfel de exemplu i se poate cere să descrie ceea ce a realizat felul cumlucrează şi şi-a obţinut rezultatele se poate observa direct dacă se simte liber să vorbeascădespre experienţele sale şi le discută expansiv şi dacă realizările percepute au icircnsemnat unşir de realizări treptateIcircn unele posturi rutiniere un exces de energie poate fi stacircnjenitor trebuie căutată opersoană liniştită relaxată şi cu ambiţii moderateAutoperceperea - felul cum se percepe pe sine şi cum percepe lumea este un aspectfoarte complex al psihologiei subiectului şi ţine de atitudini şi motivaţii Din acest punct devedere cel mai bun instrument psihologic pentru a evalua datele despre imaginea de sine asubiectului rămacircne interviul Dar numai un psiholog bine antrenat poate ajunge la aceastăprofunzime Mult din ceea ce numim şi pare comportament iraţional poate fi explicat doarpe seama imaginii de sine a subiectului

De exemplu- o femeie ce poartă tocuri foarte icircnalte este capabilă să icircndure un disconfort severpentru a-şi satisface imaginea de sine- cel ce intră icircntr-o casă icircn flăcări pentru a salva un copil icircşi poate risca viaţa pentrua păstra imaginea propriei sale bravuri- cel ce refuză chiar cu riscul de a fi dat afară să facă o anumită muncă pe care opercepe sub demnitatea lui poate prefera o acţiune disciplinară unei atingeri a imaginii saleşi nu aşa cum deseori se interpretează ca indice de responsabilitateAdesea cunoaşterea imaginii de sine a celui intervievat poate fi cheia evaluăriicorecte a comportamentului

Strategii de intervievareClasificare largă a interviurilor icircn directive şi nondirective care provine dindiferenţierea icircntre strategiile de terapieIntervievarea directivăsubiectul discută - asemeni clientului icircn cadrul unei terapii - problema icircn detaliucu psihologulpsihologul ascultă pune icircntrebări pacircnă ajunge la o evaluare - diagnostic - icircn careare icircncredere şi apoi opreşte interviulicircşi prezintă opinia şi prefigurează cursul acţiunii care urmează interviului (acţiuniiterapeutice)Intervievarea directivă urmează deci cam aceeaşi tactică cu a terapeutului saumedicului Se presupune că subiectul nu are nevoie să icircnţeleagă problemaRecunoaşterea faptului că problemele de auto-percepere pot fi depăşite cel maiadesea doar prin dezvoltarea capacităţii de icircnţelegere a subiectului a condus la dezvoltareaintervievării nonodirectiveIntervievarea nondirectivăPsihologul nu furnizează o expertiză diagnostică sau un program de acţiune Mai

degrabă lucrează pentru a ajuta clientul să-şi clarifice modul de percepere sentimentelevalorile pacircnă icircn momentul final cacircnd acesta va ajunge la o icircnţelegere a problemei sale şi vadecide asupra acţiunilor corectiveConsilierea nondirectivă se sprijină pe capacitatea de icircnţelegere a subiectului şi nupe icircncrederea sa icircn consilier Acesta nu trebuie să emită şi să forţeze o explicaţie elaborată aproblemei nici nu i se cere să emită el o soluţie la problemăPsihologul este doar un ghid a cărui funcţie este de a reflecta sentimenteleclientului său nu de a le analiza

Rolurile interviului ca metode de inveestigaţie- icircn intervievarea directivă doar icircntacircmplarea face să domine să devină evidentenevoile valorile intervievatului- icircn intervievarea nondirectivă rezultatul interviului este icircn icircntregime dependent deexperienţa percepţiile valorile subiectuluiIntervievarea directivă are rol important mai ales icircn demersul de angajare permiţacircndevaluarea subiectului icircn termenii următori- capacitatea de a răspunde- capacitatea de a face faţă diferenţelor deschise de opinii- capacitatea de a icircnvăţa de la celălaltUneori psihologul trebuie să corecteze să modifice perceperile incorecte alecandidatului despre postul respectiv sau instituţii sau să stabilească importanţa uneianumite atitudini particulare sau a nivelului de expectaţii ceea ce poate cere trecerea icircnintervievarea nondirectivăAstfel icircntr-un interviu de selecţii se pot cere ambele strategii Icircn general suntprimele folosite tehnicile nondirective şi evaluările obţinute prin ele Cacircnd acestea icircşiepuizează scopul se schimbă direcţia spre interviul directiv142 Aspecte cognitive ale metodologiei de intervievareAbordarea se icircnscrie icircntr-o direcţie care are ca obiect studiul proceselor cognitive care auloc icircn situaţia interviuluiCercetările efectuate icircn domeniu s-au icircnscris icircn 3 direcţii1 Cercetări asupra comprehensiunii icircntrebărilor de către subiect2 Cercetări asupra proceselor cognitive implicate icircn generarea răspunsurilorreferitoare la acte comportamentale3 Cercetări privind artefactele care apar icircn situaţia de interviu

Concluzii ale cercetărilor asupra comprehensiunii icircntrebărilor1 Subiectul tinde să modifice icircntrebarea2 Conceptele largi tind să fie interpretate icircntr-o accepţiune mai restracircnsăRelaţie directăRelaţie indirectăPSIHOLOGSUBIECTCERCETĂTORCHESTIONAR3 Cacircnd icircntrebarea este lungă subiectul tinde să-şi formuleze răspunsul pe bazaprimelor cuvinte

4 Subiecţii transformă sensul unei icircntrebări5 Subiecţii au tendinţa de a răspunde nu la icircntrebare ci la spiritul icircntrebării6 Icircnţelegerea eronată a unei icircntrebări este cu atacirct mai mare cu cacirct numărul cuvintelorcare poartă o icircncărcătură informaţională este mai mare7 Dacă din neatenţie subiectul nu a auzit o parte a icircntrebării el tinde s-oreconstruiască pe baza fragmentului pe care l-a auzit8 Subiecţii dau o atenţie mai mare conţinutului şi detaliilor icircntrebării atunci cacircndicircntrebarea are variante de răspuns prestabilite de factură simplă (de exemplu Da Nu)

Nici unul 1 ndash3 aniMai puţin de o lună 3 ndash 5 ani1-6 luni 5 ndash 10 ani6 luni ndash 1 an Peste 10 ani11 Calităţi ndash Prezentaţi calităţile cerute de acest postAbilităţi specifice_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________Motivaţia şi abilităţile sociale necesare________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________Atitudinea sau abordarea de ansamblu faţă de activitatea icircn discuţie________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________Indicaţi calităţile pe care le aveaţi icircn momentul angajării___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________12 Solicitări fizice ndash Indicaţi solicitările de ordin fizic pe care le presupune postul dvs şi frecvenţaacestora (rar ocazional frecvent)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________13 Solicitări psihice ndash Indicaţi solicitările psihice ce intervin icircn munca dvs şi frecvenţa acestora(rar ocazional frecvent)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________Anexa A 10414 Condiţii de muncă - Indicaţi condiţiile de muncă ale postului- condiţiile fizice şi ambianţa________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________- condiţiile sociale şi colectivul________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________- condiţiile economice inclusiv cele de plată________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________15 Indicaţi factorii de risc pentru sănătatea şi siguranţa dvs la locul de muncă şi frecvenţa acestora(rar ocazional frecvent)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________Semnătura titularului postului_________________________________Revizuirea supervizoruluiTitularul postului a descris corect cerinţele postului şi activitatea icircntreprinsă pentru icircndeplinireaacestoraDa NuDacă nu menţionaţi omisiunile făcute şi faceţi adăugirile pe care le consideraţi necesare________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

SELECŢIA ŞI REPARTIŢIA PROFESIONALĂ

Una din primele sarcini icircndeplinite de psihologii care s-au angajat icircn industrie a fost selecţia şirepartiţia personalului la şi pentru diverse locuri de muncă Din această cauză tehnicile de selecţie apersonalului sunt avansate iar strategiile de selecţie comportă aspecte multipleO orientare şi selecţie profesională a existat icircncă din cele mai vechi timpuri dar metodele prin carese realiza aveau o bază empirică adesea determinată de bunul simţ de experienţa selecţioneruluiPreocupări cu caracter ştiinţific icircn această direcţie datează de la sfacircrşitul secolului trecut cacircnd este Aptitudinile sunt structuri dinamice care cuprind procese psihice diferite şisunt specifice unui domeniu de activitate Au un puternic caracter icircnnăscutdar ele pot fi continuu dezvoltate prin exerciţiu şi icircnvăţare Fiecare profesiesolicită prezenţa unei ldquoconstelaţii aptitudinalerdquo fapt care arată importanţaldquoghidăriirdquo ldquodirijăriirdquo icircncă din şcoală a persoanei spre profesia pentru care eldquopotrivitrdquo (pentru care are aptitudinile necesare) De această ldquodirijarerdquo seocupă Orientarea Şcolară şi Profesională (OŞP)

Selecţia profesională este o necesitate mai ales pentru posturile de muncăcaracterizate printr-un grad mare de periculozitate şi răspundere dar estedeosebit de utilă la icircncadrarea icircn muncă pentru repartizarea personalului peposturile de muncă cele mai compatibile cu aptitudinile şi cunoştinţeleindivizilorAtacirct OŞP cacirct şi selecţia şi repartiţia profesională au o mare importanţăsocio-economică de aici rezultă necesitatea realizării lor după anumiteproceduri ştiinţifice deosebit de riguroaselansată ideea că sporirea producţiei industriale nu este numai rezultatul utilizării tehnice aicircntreprinderii ci şi o problemă umană Pe măsură ce tehnica se dezvoltă importanţa adaptăriiomului la procesul de producţie creşte şi odată cu aceasta şi rolul celor chemaţi să asigure locurilede muncă cu un personal competent Mecanizarea şi mai ales automatizarea producţiei au condus lasporirea numărului de profesii şi la o continuă reconfigurare unor profesii noi Or integrareaoamenilor icircn producţie nu se mai poate face la voia icircntacircmplării acţiunile de orientare selecţia şiformarea profesională deţin ponderi substanţiale metodele pe care le utilizează psihologii icircncearcăsă se apropie tot mai mult de realizarea unor decizii optime de personal cacirct mai obiectiveSelecţia profesională are ca obiectiv individualizarea dintr-o populaţie a celor mai potriviţi indiviziale căror aptitudini se vor icircncadra cel mai bine icircn specificul profesiei La timpul său Mărgineanu(1939) arăta că selecţia profesională este concluzia logică a trei categorii de factori (a) faptul căfiecare profesie presupune o anumită configuraţie aptitudinală (b) faptul că aptitudinile variază dela individ la individ şi (c) faptul că există posibilitatea măsurării psihofiziologice a aptitudinilor Desigur abordarea factorilor menţionaţi trebuie făcută prin prisma unor principii ştiinţifice careconsideră fiinţa umană icircn continuă dezvoltare aptitudinile avacircnd calitatea de a fi educabileRepartiţia profesională este o acţiune care decurge logic icircn urma unei acţiuni de selecţie Eapresupune afectarea celor declaraţi ldquoapţirdquo de icircncadrarea icircn muncă la diferite profesiilocuri demuncă O variantă a repartiţiei profesionale este şi reafectarea personalului muncitor la diverselocuri de muncă după reconvertirea sau dispariţia unor profesii măsură frecventă icircn contextulrevoluţiei ştiinţifico-tehnice contemporane icircn care dinamica profesiunilor se manifestă cu multăforţăCaracterul esenţial al administrării personalului industrial este previziunea sau predicţia Selecţiasau repartiţia de azi are consecinţe peste cacircţiva ani Aceste consecinţe pot fi prevăzute prin tehnicilestatistice pe care psihologia le posedă şi la care este necesar să se facă un apel continuu

Selecţia profesională este alegerea dintr-o populaţie a celor mai potriviţiindivizi pentru specificul unei anumite profesii Icircn acest proces se porneştede la următoarele premise (a) fiecare profesie presupune o anumităconfiguraţie aptitudinală (b) aptitudinile variază de la individ la individ (c)aceste aptitudini pot fi măsurate Următorul pas după selecţie este repartiţiaprofesională Selecţia şi repartiţia profesională au la bază predicţiasuccesului profesional predicţie care poate fi realizată cu ajutorul a diferitetehnici statistice

Icircn general determinarea aptitudinilor aferente prestării unei anumite activităţi de muncă esteposibilă prin intermediul utilizării unor tehnici specifice psihologiei Instrumentul psihodiagnosticcel mai popular este testul psihologic Anastasi (1976) defineşte testul psihologic ca ldquo o măsurăobiectivă şi standardizată a unui eşantion de comportamentrdquo Definiţia nu priveşte numai aşanumiteleteste creion-hacircrtie ci şi aparatele date de interviu şi date personale sau date legate decomportamentul la locul de muncă (probe de lucru)Există o logică a utilizării testelor icircn deciziile de personal care se iau icircn mediul industrial Explicaţiaconstă icircn faptul că persoane diferite posedă probabilităţi diferite de succes icircn diferite activităţi de

Selecţia profesională este alegerea dintr-o populaţie a celor mai potriviţiindivizi pentru specificul unei anumite profesii Icircn acest proces se porneştede la următoarele premise (a) fiecare profesie presupune o anumităconfiguraţie aptitudinală (b) aptitudinile variază de la individ la individ (c)aceste aptitudini pot fi măsurate Următorul pas după selecţie este repartiţiaprofesională Selecţia şi repartiţia profesională au la bază predicţiasuccesului profesional predicţie care poate fi realizată cu ajutorul a diferitetehnici statistice162muncă Adesea am admirat munca migăloasă a unui ceasornicar măiestria unui acrobat sauperspicacitatea unui jucător de fotbalToţi aceştia se remarcă prin anumite calităţi care icirci fac eficienţi icircn activitatea pe care o practicăCeasornicarul trebuie să posede o fină dexteritate manuală acrobatul se impune prin simţulechilibrului şi o coordonare motrică deosebită jucătorul de fotbal se caracterizează prin agilitatemotrică şi integrare icircn jocul echipei Pe baza identificării elementelor relevante din componenţaunei profesii (proces numit analiza muncii) este posibilă definirea unui anumit eşantioncomportamental sau test care permite alegerea persoanei potrivite pentru profesia respectivăPromisiunea testelor psihologice pentru industrie constă icircn capacitatea lor de identificare a acelorindivizi care se vor potrivi cel mai bine icircn activitateaprofesialocul de muncă pe care vor fi plasaţi

PROIECTAREA UNEI PROCEDURI DE SELECŢIE UN EXEMPLU

O icircntreprindere doreşte să-şi creeze un departament de informatică Pentru aceasta este interesată icircnangajarea unui anumit număr de persoane din interiorul icircntreprinderii cu scopul şcolarizării lorpentru profesia de analist-programator Problema poate fi rezolvată de către psiholog singurapersoană autorizată icircn proiectarea unui sistem de selecţie profesională Cum va proceda acesta Mai icircntacirci de toate psihologul va organiza o acţiune de analiză a muncii de analist-programatorPsihologul se va documenta iniţial asupra activităţii respective apoi se va deplasa la un departamentde informatică similar unde va observa ce fac analiştii-programatori va discuta cu ei Adesea icircnastfel de situaţii se administrează cacircteva chestionare legate de cunoaşterea profesiei discuţiile cuconducerea vor icircntregi imaginea psihologului referitor la profesia de analist-programator Prin

analiza muncii vor fi identificate aspectele critice ale profesiei acelea care sunt cele mai importanteicircn obţinerea unor performanţe profesionale calitativ superioare Icircn cazul analistului-programatoracestea vor fibull Capacitatea de formulare a problemelor - recunoaşterea informaţiilor prezentate sub formă dedate şi structurarea lor icircntr-o formă cu trasarea unei metode de prelucrarebull Cunoştinţe de informatică şi cultură generală vastăbull Specializare icircntr-un domeniu particular de aplicaţii-inginerie economie etcbull Cunoaşterea a cel puţin două limbaje de programareDesigur există şi alte specificaţii profesionale cele menţionate fiind icircnsă esenţialeUrmătoarea activitate a psihologului constă icircn identificarea ansamblului de aptitudini care suntimplicate icircn munca sa icircn activităţile considerate critice Astfel analistul-programator trebuie săposede capacitate de analiză critică şi orientare icircntr-o situaţie nouă exprimare uşoară icircn scris şioral gacircndire euristică imaginaţie aptitudini de planificare şi organizatorice să fie operativperseverent cu capacitate de finalizare etc

Aptitudinile care stau la baza realizării unei activităţi de muncă pot fimăsurate şi prin utilizarea testelor psihologiceAnastasi (1976) defineşte testul psihologic ca ldquo o măsură obiectivă şistandardizată a unui eşantion de comportamentrdquoPornind de la analiza muncii se identifică elementele relevante dincomponenţa unei profesii pentru ca apoi să fie posibilă definirea unui anumiteşantion de comportament sau test care să permită alegerea persoaneipotrivite pentru profesia respectivă

Pasul următor icircn munca psihologului este să selecteze din arsenalul de teste psihologice existente peacelea care consideră că ar estima cel mai bine aptitudinile icircn cauză Dacă nu găseşte teste adecvateel le poate proiecta conform unei metodologii specifice (construcţia pe teste de problemă este otendinţă actuală mult apreciată se consideră că astfel va creşte capacitatea lor predictivă) Icircn cazulnostru bateria de teste poate include următoarele Test de comprehensiune verbalăRaţionament - problemeRaţionament serial - serii de litereAptitudini numerice - viteză de calculDiagrame - scheme logice lacunareTest de inteligenţă neverbală - Domino 4870 sau Matricile Progresive RavenIcircn continuare testele sunt administrate unui grup reprezentativ de analişti-programatori care icircnprealabil au fost evaluaţi din punctul de vedere al eficienţei profesionale şi ierarhizaţi de cătreconducere de la cel mai bun profesional pacircnă la cel mai ineficient Obiectivul acestui examenpsihologic este să compare performanţele obţinute la test cu cele profesionale Icircn practică se vaobserva că relaţia dintre performanţele la unele teste şi cele profesionale este foarte apropiată derealitate icircn timp ce la altele este mai icircndepărtată Cu alte cuvinte cei care sunt cotaţi ca eficienţiprofesional sunt eficienţi şi icircn ceea ce priveşte performanţele la test Aplicacircnd o serie de proceduristatistice psihologul va fi capabil icircn final să prezinte o strategie de selecţie care va include modulde administrare al testelor care s-au dovedit utile transformarea performanţelor obţinute la teste icircncote de performanţă profesională anticipată (probabilitatea de succes icircn profesia de analistprogramator)şi metoda prin care se va decide care dintre candidaţi vor fi declaraţi ldquoadmişirdquoExemplul dat este mult simplificat Psihologul icircn contexte similare nu se va ghida numai dupăaptitudini el va putea investiga motivaţia pentru muncă la fel condiţiile de muncă problemele deperfecţionare profesională etc

Pe scurt componentele activităţii psihologului icircn trasarea unei strategii de selecţierepartiţieprofesională sunt următoarele 1 Analiza muncii2 Identificarea predictorilor (teste date de interviu şi istorie profesională etc)3 Măsurarea succesului măsurarea performanţelor icircn muncă cu scopul comparării cuperformanţele obţinute la teste sau predictorii potenţialiUn algoritm posibil al proiectării unei strategii de selecţie profesională este schiţat icircn Figura 41

Metoda interviului Interviul şi observaţia ca tehnici icircn selecţia profesională

1 Interviul ca metodă de selecţieEvaluarea calitativă face parte dintre strategiile de completare a tabloului de datefurnizat de testele psihologice Ca strategie poate fi realizată icircn diferite moduri Dintretaxonomiile actuale din perspectiva psihodiagnosticului ne apare cea realizată de N Denzinşi Y Lincoln 1994 care diferenţiază icircntre paradigme de cercetare strategii de cercetare şimetode de adunare şi analiză a datelorIcircn această categorie de metode sunt grupate interviul observaţia analizadocumentelor analiza textuală şi analiza asistată de calculator (A Băban) V Janesick1994 dintr-o perspectivă holistică grupează interviul şi observaţia printre strategiile decercetare calitativă istorie de viaţă istorie orală studiul de caz observaţia participativăstudiul de teren studiul ecologic studiul fenomenologic studiu descriptiv studiulinteracţionist simbolic cercetare interpretativă cercetare narativă cercetare acţiunecercetare biografică etnografie etno-fenomenologie şi istoriografie

Metoda observaţieiO observa implică nu numai verbul bdquoa vedeardquo (a auzi a simţi) ci include şi evaluărilegate de obiectul observat icircnţelegi analizezi organizezi datele pentru ca să dai sens celorpercepute Observaţia are ca scop icircnţelegerea celor percepute adunarea de date icircntr-omanieră sistematică sau mai puţin sistematică dar organizată cu un obiectiv definit clarObservaţia ca act ştiinţific devine un instrument prin care sunt adunate informaţiiorganizate cu sens Clasificacircnd tipurile descriem observaţia directă vs observaţia indirectăeste sistematică vs nesistematică are un scop definit larg sau icircngustIcircn observarea comportamentului legată de evaluările organizaţionale Pentru arealiza o observare completă şi de-a lungul este critică includerea următoarelor situaţiiobservarea unei situaţii specifice observarea in diferite contexte situaţionale observarea icircndiferite momente ale zileiPatru dintre cele mai obişnuite tipuri de icircnregistrări icircn timpul realizării observării sedesfăşoară prin culegerea datelor de anecdotică realizarea unor icircnregistrări latenteicircnregistrarea evenimentului icircn timpul desfăşurării cu ancore icircnregistrarea durateiCa scop general al observării icircn evaluarea organizaţională este evaluareacomportamentului adaptativ Comportamentul adaptativ se referă la eficacitatea sau gradulicircn care indivizii icircndeplinesc standardele sau independenţa personală şi responsabilitateasocială la care ne aşteptăm icircn raport de grupa de vacircrstă sau grupul cultural din care facparte Există cacircteva arii asupra cărora examinatorul trebuie să se concentreze cacircndrealizează o evaluare a comportamentului adaptativ deprinderi de comunicare utilizarealucrurilor comune comportamentele de auto-control nivelul de sănătate şi siguranţăemoţională deprinderi profesionale funcţionale nivelul de grijă de sine deprinderi socialeobiceiuri legate de timpul liber recreere

Un domeniu specific al observaţie include comportamentul non-verbal Regulagenerală este că icircn situaţia unei incongruenţe icircntre ceea ce spune persoana şi limbajulcorporal semnele comportamentului non-verbal se va da crezare acestuia din urmăDinamica corpului capătă semnificaţie numai icircn context cela mai adesea mişcările potexprima obişnuinţe personale sau ţin de expresivitatea intrinsecă umană ori de anumitemoduri convenţionale icircn care exprimăm social şi cultural un anumit lucru Multe dintremişcările noastre sunt personale şi pot avea sensul unei icircncercări de a ne echilibra icircncontextul dat Sunt gesturi pe care le facem pentru a ne menţine propriu-zis echilibrul dar şipentru a micşora tensiunea şi a obţine o poziţie corporală mai relaxată şi sau maiconfortabilăDe exemplu icircncrucişarea picioarelor sau des-icircncrucişarea lăsarea macircinii să cadăpe lacircngă corp icircndreptarea capului aşezarea cotului şi sprijinirea de masă catedră birourezemarea de spetează sprijinul macircinilor de buze etcSunt mişcări pe care le facem la fel de spontan pentru a ne potrivi mai bine pe picioarepentru finalităţi sociale sau pentru manipularea unor obiecteOrice element comportamental orice mişcare relevă un aspect intenţional şi unulnon-intenţional aspectul intenţional reprezentă scopul declarat al acţiunii şi adesea ţine deconţinutul comunicării iar aspectul non-intenţional reprezintă modalităţile de reacţie larelaţia icircn care se găseşte reacţii de care adesea nici persoana nu este conştientăProblema generală pe care şi-o propune psihologia comunicării non-verbale este sădetermine prin intermediul cunoaşterii caracteristicilor structurii comportamentuluiexpresiv trăsăturile de personalitate care definesc modul cum se confruntă cu realitatea opersoană Comportamentul expresiv non-verbal reprezintă modul cum se implicăpersonalitatea ca icircntreg icircn orice act de adaptare la realitate Icircn mod caracteristiccomportamentul expresiv1048766 nu este intenţionat sau motivat specific (decacirct icircn anumite cazuri cacircnd se urmăreşteicircn mod expres un anumit efect)1048766 reflectă o structură personală profundă (nu depinde direct de trebuinţele de momentsau de situaţie dar este influenţat de acestea)1048766 este spontan1048766 nu are scop specific1048766 de obicei este sub pragul conştiinţei şi nu este controlatIcircn analiza şi icircnţelegerea sensului celor observate trebuiesc delimitaţi determinanţiiai comportamentului non-verbal1048766 factorii culturali specifici precum tradiţiile privind gestica vorbirea unele posturiaceste tradiţii conduc icircn timp la deprinderi de gestică reguli generale de scriereintonaţie a vocii etc1048766 condiţiile aleatorii de dispoziţie şi oboseală care modifică mai ales energia (stareadepresivă restracircnge mişcările iar bucuria euforia dezinhibă mişcările şi creştespontaneitatea1048766 vacircrsta cu influenţe mai ales asupra amplitudinii şi organizării mişcărilor1048766 deprinderile de mişcare şi a ticurilor care pot reprezenta manifestarea unui conflict sau aunei tendinţe actuale sau pot reprezenta o imitaţie rămasă ca atare din copilărie sauadolescenţă1048766 sexul (există o tendinţă generală spre structuri gestuale diferite la cele două sexe)1048766 conflictele interioare pot conduce la maniere foarte specifice şi la indici non-verbali

care pot descifra stările respective1048766 din prisma conflictelor cunoaşterea indicilor acestora icircn comportament poate fi utilă icircnoptimizarea relaţiei de comunicare Cunoaştere icircnseamnă icircn primul racircnd capacitatea dea te cunoaşte şi a recunoaşte stările interioare specifice icircn anumite comportamenteDacă devii conştient de propriile tale semnale ale limbajului corporal vei puteaicircnregistra şi recunoaşte semnalele ce vin dinspre ceilalţi Cu cacirct este mai marecapacitatea de transpunere a cuiva icircn propria sa manieră de a reacţiona la stărileinterioare cu atacirct mai mare va fi capacitatea de a dezvolta această capacitate pentrualte persoane1048766 De exemplu există o serie de gesturi de izolare care sunt un semn al tensiuniiinterioare a unor complexe inhibate precum gesturile repezite buzele smucite caretrădează agresivitatea La fel degetele icircndoite la extremităţi care indică resentimente şiresemnare macircna dusă des la nas care indică teama degetele la buze indică ruşineamacircna legănată icircntre picioare indică frustrarea degetul acoperit de cealaltă palmăindicacircnd trufia

Metoda interviuluiProcesul de intervievare presupune colectarea verificarea şi icircnregistrareainformaţiilor despre candidaţi icircn scopul evaluării acestoraExistă o multitudine de forme icircn care se poate desfăşura tehnic interviului Icircnpsihodiagnostic intervine tehnica interviului individual direct faţă icircn faţă care icircn funcţiede gradul de formalizare se poate desfăşura structurat semi-structurat sau ne-structurat

Icircn funcţie de diferite criterii interviurile se clasifică icircn următoarele tipuri de interviuDupă numărul interviurilor interviul este1048766 Individual ndash o persoană ce conduce interviul un intervievat1048766 Grup de două persoane ce conduc interviul1048766 Comisie (panel) ndash doi pacircnă la cinci membri1048766 Serii de interviuri individualeCu cacirct creşte numărul de intervievatori cu atacirct stresul persoanei intervievate creşte iarvaliditatea acestuia poate fi afectatăDupă metoda de abordare interviul este1048766 Prietenos ndash atmosfera ce conferă deschidere şi siguranţă1048766 bdquoSweet amp sourrdquo (dulce-acrişor) ndash strategia bdquogood copbad coprdquo (unul bunaltul rău)ndash unul dintre intervievatori joacă rolul unei persoane dure iar celălalt al uneipersoane amabile1048766 Agresiv de presiune ndash abordare agresivă se măsoară capacitatea de rezistenţă apersoanei la stressDupă conţinut interviul este1048766 Structurat ndash pe baza unui plan de interviu1048766 Nestructurat ndash candidatul vorbeşte liber icircndrumat pe alocuri de persoana careconduce interviul se consideră a fi mai puţin valid decacirct interviul structurat1048766 Comportamental ndash examinează competenţele candidatului pe baza unei serii decriterii relevante1048766 Tip situaţie ipotetică ndash centrat pe reacţia la incidente critice ipotetice1048766 Biografic ndash icircncepe cu locul de muncă actual şi se icircncheie cu primul post deţinut

studiile efectuate şi specializări sau viceversaCercetările indică faptul că structurarea interviului face ca validitatea acestuia să creascăsimţitorOrice interviu cuprinde următoarele etape principale1048766 Introducere ndash cuprinde relaţionarea cu candidatul explicaţii asupra structuriiprocesului de intervievare şi selecţie prezentarea organizaţiei şi a postuluidisponibil abordarea zonelor familiare candidatului1048766 Cuprins ndash cuprinde studierea abilităţilor esenţiale pentru reuşită icircn postul respectivexplicarea lipsurilor şi neconcordanţelor de-a lungul carierei posibile abordări alenoilor sarcinilor de serviciu1048766 Icircncheiere ndash cuprinde partea de răspunsuri la icircntrebările candidatului chestiuni icircnplus pe care candidatul ar dori să le abordeze precizări asupra termenului icircn care seva lua decizia şi a modului de comunicare a acesteia

Icircn cadrul interviului intervievatorul poate folosi următoarele tipuri de icircntrebări1048766 Deschise ndash sunt utilizate pentru a colecta un mare număr de informaţii brute icircngeneral icircncep cu cuvintele cum de ce unde cacircnd ceExemplu De ce aţi ales să lucraţi icircn acest domeniu1048766 Icircnchise ndash sunt utilizate pentru a se obţine date reale concrete cacircnd se doreşte unrăspuns clarExemplu Aţi absolvit cursuri universitare1048766 Cu răspuns indus ndash sugerează răspunsul aşteptatExemplu Icircnţeleg că vă ţineţi la curent cu noutăţile din domeniul dvs de activitate1048766 Multiple ndash conţin mai multe icircntrebări icircn aceeaşi frazăExemplu De ce aţi părăsit ultimul loc de muncă Vă place să schimbaţi frecvent un locde muncă Sau v-aţi certat cu şefii dvs1048766 Ipotetice ndash fac referire la situaţii ipoteticeExemplu Cum aţi aborda o persoană care nu lucrează bine icircn echipă Ce decizie aţilua faţă de o persoană neloială firmei1048766 Vagi ndash icircntrebări fără scop definitExemplu Icircmi puteţi spune ceva despre firma la care lucraţi icircn prezent Icircmi puteţi spuneceva despre dvsPractica icircn domeniul resurselor umane recomandă utilizarea icircntrebărilor deschiselimitarea icircntrebărilor icircnchise şi ipotetice şi evitarea icircntrebărilor cu răspuns indus aicircntrebărilor vagi şi multiple

Tehnica interviuluiImportanţa relaţionării de tip faţă-icircn-faţă1 permite fiecăruia să-şi formeze o impresie iniţială icircn legătură cu celălalt2 anumite tipuri de informaţii despre subiect pot fi obţinute sau validate doar dintroicircntacirclnire personalăDe exemplu aspecte privind1048766 capacitatea subiectului de se auto-exprima oral1048766 de a participa efectiv icircntr-un schimb interpersonal1048766 de a fi vioi calm cu tact1048766 de a icircnţelege şi de a se face icircnţeles

1048766 date privind impulsivitatea entuziasmul nivelul de energie (de obicei un aspect debază este cantitatea de efort pe care subiectul o pune icircn interviu)1048766 obţinerea unei imagini valide asupra auto-perceperii a ceea ce gacircndeşte despre sinelegat de interese aspiraţii valori personale cod de conduită a ceea ce-i place displace icircn general adaptarea la situaţii

Cerinţe pentru un cel ce intervieveazăInterviul nu este o simplă tehnică icircntr-o bună măsură pare a fi mai degrabă o artăNu ţine numai de raţiune şi schimburi raţionale de idei ci include şi afectivitate intuiţiesenzorialitateToate aspectele interviului pot fi icircmbunătăţite prin formare exersare şi mai alesprin practică psihologicăInterviul nu este un mijloc de a domina voinţa subiectului Interviul este diferit dehipnoză Scopul interviului este de obţine răspunsuri reprezentative normale obişnuite dela subiect nu de a-i domina şi distorsiona conduita Important este icircnsă şi pentru hipnozădar şi pentru interviu să obţii mai icircntacirci cooperarea subiectului)Individualitatea şi diferenţa de opinii trebuie deplin acceptate şi tolerate (numai icircnmăsura icircn care icircn selecţia profesională unele aspecte implicate icircn interviu pot fi icircntradevărrelevante pentru profesie)Numai o atitudine prietenoasă icircn care psihologul sprijină şi participă personal estecapabilă să releve icircntreaga gamă de interese aspiraţii sentimente exprimate deci icircntreagapersonalitate a subiectuluiInterviul cere abilitatea de a-ţi disciplina riguros reacţiile o exprimare la icircntacircmplarea propriilor tale emoţii ar putea tulbura cursul comunicării şi ar reduce cantitatea deinformaţii exprimate de subiectInterviul include şi arta de a fi apreciativ se cer din partea psihologului reacţii caresă-l asigure pe subiect că spune un lucru bun corect real semnificativ Psihologul nutrebuie să reacţioneze de genul Asta este cel mai tacircmpit prostesc nebunesc lucru pe carel-am auzit vreodată Icircntr-o situaţie de acest gen se poate replica prin Este icircntr-adevărpuţin neobişnuit ce icircmi spuneţi dar foarte interesant deci mai puteţi spune ceva despreacest lucruPsihologul trebuie să-şi exprime toleranţa interesul pentru punctul de vedere alsubiectului icircntr-o mare gamă de subiecte exprimate de acesta Icircntrebările trebuie să deaposibilitatea subiectului să se exprime să-i ceară continuarea răspunsurilor (nu-i aşa)Deci pentru a fi eficient psihologul trebuie să se centreze pe punctul de vedere alsubiectului Punctul de vedere al psihologului sau al firmei fiind secundare şi atacircta timp cacirctse caută obţinerea de informaţii despre subiect psihologul sau firma nu trebuie directimplicate (sunt greşite exprimările de tipul Noi dorim Ceea ce ne interesează etc)Se cere o sensibilitatea la tonul vocii la expresivitatea facială tot ceea ce ar putea săindice anxietatea tensiunea nesiguranţa subiectului Cacircnd apar astfel de semne direcţiainterviului se va schimba de la obţinerea de informaţii spre furnizarea de informaţii Acestlucru implică pozitiv subiectul şi se poate face prin felicitarea lui pentru un rezultat excelentacademic sau un premiu obţinut sau dacircndu-i şansa de a pune el icircnsuşi icircntrebări (Amimpresia că nu am fost prea limpede cu unele din icircntrebările mele Doriţi cumva să clarificceva pentru dv)Starea de spirit după care se recunoaşte un interviu bun ambele părţi sfacircrşesc

simţindu-se stimulaţi de icircntacirclnire de faptul că le-a plăcut şi că le-ar place să mai stea devorbă icircmpreună

Scopul interviuluiDepinde de scopul examenului De exemplu un interviu pentru selecţie profesionalăva avea ca scop un bun plasament şi o predilecţie validă privind performanţa pe termenlungDacă se are icircn vedere pe termen lung şi posibilitatea de icircmbunătăţire a tehnicii delucru a organizării icircntreprinderii (a produce mai mult calitate mai bună costuri mai mici)atunci se pune problema predicţiei icircn termeni mai complecşi prin interviu şi a unor aspecteprecum- cacirct de mult doreşte subiectul să se dezvolte- cacirct de mult este capabil să se dezvolte- cacirct de realist este faţă de sine- ce energie are disponibilă (motivaţie) şi ce ambiţii areInterviul se transformă icircntr-un instrument cu ajutorul căruia se aleg cei mai bunicandidaţi icircn cadrul unei scheme organizaţionale pe termen lung Deci nivelul şi scopurileinterviului trebuie să corespundă scopurilor imediate sau pe termen lung alemanagementului icircntreprinderii

Competenţa psihologuluiIcircndemacircnarea icircn comunicarea faţă-icircn-faţă ţine de obicei de calităţi precum tactvioiciune capacitatea de a sesiza timpul şi adecvarea răspunsurilor flexibilitate abilitateade a gacircndi independent claritatea de expresie calmul persuasiunea sensibilitatea laceilalţiIcircndemacircnarea şi capacitatea de a varia măsura presiunii sau ambiguităţii la carepsihologul poate supune subiectul este unul dintre aspectele cheie- dacă subiectul se va simţi sub presiune sau icircn condiţie de incertitudine nu vaavea posibilitatea să-şi exprime competenţa- dacă este presat prea devreme sau se simte forţat relaţia de interviu se poateicircntrerupe bruscDeci trebuie adesea adecvată pentru fiecare subiect intervievat tactica succesiuniiicircntrebărilor sau a modurilor de a le exprima icircn funcţie de relevanţa anumitor caracteristicisusceptibile de a fi obţinute printr-un comportament sau altulIndici semnificativi icircntr-un interviu de tip selecţie profesionalăDacă se pun icircntrebări legate de succesul profesional precum cele legate de abilitateade a face faţă unei mari varietăţi de relaţii interpersonale tactica icircn testarea acestora va fi dea le evalua de la icircnceput Dacă candidatul trece cu succes această etapă se poate trece laalte domenii de evaluare Icircnsă dacă competenţa subiectului icircn acest domeniu nu esteimportantă pentru scopul examinării testul practic poate fi amacircnat sau chiar lăsat de oparteNivelul de energie exprimat prin entuziasm ambiţie orientarea spre realizăriiniţiativa hărnicia ingeniozitatea impulsul de a se dezvolta poate fi evaluat prin douătipuri de abordări Poate fi cercetat nivelul general de activitate pe care un candidat icirclconştientizează şi icircl afirmă De exemplu- subiectul care are icircn prezent o slujbă de rutină dar care prezintă o listă icircntreagă de

activităţi extra-profesionale energii pe care nu le foloseşte icircn profesie- subiectul care are rezultate mereu mai bune decacirct colegii săi care creează mereualte proiecte dar care se simte limitat icircn postul pe care icircl areA doua abordare cere evaluarea eficienţei cu care subiectul icircşi utilizează energia (existăvariaţii largi icircntre oameni atacirct icircn nivelul de energie cacirct şi icircn eficienţa adaptării la muncarespectivă) Astfel de exemplu i se poate cere să descrie ceea ce a realizat felul cumlucrează şi şi-a obţinut rezultatele se poate observa direct dacă se simte liber să vorbeascădespre experienţele sale şi le discută expansiv şi dacă realizările percepute au icircnsemnat unşir de realizări treptateIcircn unele posturi rutiniere un exces de energie poate fi stacircnjenitor trebuie căutată opersoană liniştită relaxată şi cu ambiţii moderateAutoperceperea - felul cum se percepe pe sine şi cum percepe lumea este un aspectfoarte complex al psihologiei subiectului şi ţine de atitudini şi motivaţii Din acest punct devedere cel mai bun instrument psihologic pentru a evalua datele despre imaginea de sine asubiectului rămacircne interviul Dar numai un psiholog bine antrenat poate ajunge la aceastăprofunzime Mult din ceea ce numim şi pare comportament iraţional poate fi explicat doarpe seama imaginii de sine a subiectului

De exemplu- o femeie ce poartă tocuri foarte icircnalte este capabilă să icircndure un disconfort severpentru a-şi satisface imaginea de sine- cel ce intră icircntr-o casă icircn flăcări pentru a salva un copil icircşi poate risca viaţa pentrua păstra imaginea propriei sale bravuri- cel ce refuză chiar cu riscul de a fi dat afară să facă o anumită muncă pe care opercepe sub demnitatea lui poate prefera o acţiune disciplinară unei atingeri a imaginii saleşi nu aşa cum deseori se interpretează ca indice de responsabilitateAdesea cunoaşterea imaginii de sine a celui intervievat poate fi cheia evaluăriicorecte a comportamentului

Strategii de intervievareClasificare largă a interviurilor icircn directive şi nondirective care provine dindiferenţierea icircntre strategiile de terapieIntervievarea directivăsubiectul discută - asemeni clientului icircn cadrul unei terapii - problema icircn detaliucu psihologulpsihologul ascultă pune icircntrebări pacircnă ajunge la o evaluare - diagnostic - icircn careare icircncredere şi apoi opreşte interviulicircşi prezintă opinia şi prefigurează cursul acţiunii care urmează interviului (acţiuniiterapeutice)Intervievarea directivă urmează deci cam aceeaşi tactică cu a terapeutului saumedicului Se presupune că subiectul nu are nevoie să icircnţeleagă problemaRecunoaşterea faptului că problemele de auto-percepere pot fi depăşite cel maiadesea doar prin dezvoltarea capacităţii de icircnţelegere a subiectului a condus la dezvoltareaintervievării nonodirectiveIntervievarea nondirectivăPsihologul nu furnizează o expertiză diagnostică sau un program de acţiune Mai

degrabă lucrează pentru a ajuta clientul să-şi clarifice modul de percepere sentimentelevalorile pacircnă icircn momentul final cacircnd acesta va ajunge la o icircnţelegere a problemei sale şi vadecide asupra acţiunilor corectiveConsilierea nondirectivă se sprijină pe capacitatea de icircnţelegere a subiectului şi nupe icircncrederea sa icircn consilier Acesta nu trebuie să emită şi să forţeze o explicaţie elaborată aproblemei nici nu i se cere să emită el o soluţie la problemăPsihologul este doar un ghid a cărui funcţie este de a reflecta sentimenteleclientului său nu de a le analiza

Rolurile interviului ca metode de inveestigaţie- icircn intervievarea directivă doar icircntacircmplarea face să domine să devină evidentenevoile valorile intervievatului- icircn intervievarea nondirectivă rezultatul interviului este icircn icircntregime dependent deexperienţa percepţiile valorile subiectuluiIntervievarea directivă are rol important mai ales icircn demersul de angajare permiţacircndevaluarea subiectului icircn termenii următori- capacitatea de a răspunde- capacitatea de a face faţă diferenţelor deschise de opinii- capacitatea de a icircnvăţa de la celălaltUneori psihologul trebuie să corecteze să modifice perceperile incorecte alecandidatului despre postul respectiv sau instituţii sau să stabilească importanţa uneianumite atitudini particulare sau a nivelului de expectaţii ceea ce poate cere trecerea icircnintervievarea nondirectivăAstfel icircntr-un interviu de selecţii se pot cere ambele strategii Icircn general suntprimele folosite tehnicile nondirective şi evaluările obţinute prin ele Cacircnd acestea icircşiepuizează scopul se schimbă direcţia spre interviul directiv142 Aspecte cognitive ale metodologiei de intervievareAbordarea se icircnscrie icircntr-o direcţie care are ca obiect studiul proceselor cognitive care auloc icircn situaţia interviuluiCercetările efectuate icircn domeniu s-au icircnscris icircn 3 direcţii1 Cercetări asupra comprehensiunii icircntrebărilor de către subiect2 Cercetări asupra proceselor cognitive implicate icircn generarea răspunsurilorreferitoare la acte comportamentale3 Cercetări privind artefactele care apar icircn situaţia de interviu

Concluzii ale cercetărilor asupra comprehensiunii icircntrebărilor1 Subiectul tinde să modifice icircntrebarea2 Conceptele largi tind să fie interpretate icircntr-o accepţiune mai restracircnsăRelaţie directăRelaţie indirectăPSIHOLOGSUBIECTCERCETĂTORCHESTIONAR3 Cacircnd icircntrebarea este lungă subiectul tinde să-şi formuleze răspunsul pe bazaprimelor cuvinte

4 Subiecţii transformă sensul unei icircntrebări5 Subiecţii au tendinţa de a răspunde nu la icircntrebare ci la spiritul icircntrebării6 Icircnţelegerea eronată a unei icircntrebări este cu atacirct mai mare cu cacirct numărul cuvintelorcare poartă o icircncărcătură informaţională este mai mare7 Dacă din neatenţie subiectul nu a auzit o parte a icircntrebării el tinde s-oreconstruiască pe baza fragmentului pe care l-a auzit8 Subiecţii dau o atenţie mai mare conţinutului şi detaliilor icircntrebării atunci cacircndicircntrebarea are variante de răspuns prestabilite de factură simplă (de exemplu Da Nu)

________________________________________________________________________________- condiţiile economice inclusiv cele de plată________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________15 Indicaţi factorii de risc pentru sănătatea şi siguranţa dvs la locul de muncă şi frecvenţa acestora(rar ocazional frecvent)________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________Semnătura titularului postului_________________________________Revizuirea supervizoruluiTitularul postului a descris corect cerinţele postului şi activitatea icircntreprinsă pentru icircndeplinireaacestoraDa NuDacă nu menţionaţi omisiunile făcute şi faceţi adăugirile pe care le consideraţi necesare________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

SELECŢIA ŞI REPARTIŢIA PROFESIONALĂ

Una din primele sarcini icircndeplinite de psihologii care s-au angajat icircn industrie a fost selecţia şirepartiţia personalului la şi pentru diverse locuri de muncă Din această cauză tehnicile de selecţie apersonalului sunt avansate iar strategiile de selecţie comportă aspecte multipleO orientare şi selecţie profesională a existat icircncă din cele mai vechi timpuri dar metodele prin carese realiza aveau o bază empirică adesea determinată de bunul simţ de experienţa selecţioneruluiPreocupări cu caracter ştiinţific icircn această direcţie datează de la sfacircrşitul secolului trecut cacircnd este Aptitudinile sunt structuri dinamice care cuprind procese psihice diferite şisunt specifice unui domeniu de activitate Au un puternic caracter icircnnăscutdar ele pot fi continuu dezvoltate prin exerciţiu şi icircnvăţare Fiecare profesiesolicită prezenţa unei ldquoconstelaţii aptitudinalerdquo fapt care arată importanţaldquoghidăriirdquo ldquodirijăriirdquo icircncă din şcoală a persoanei spre profesia pentru care eldquopotrivitrdquo (pentru care are aptitudinile necesare) De această ldquodirijarerdquo seocupă Orientarea Şcolară şi Profesională (OŞP)

Selecţia profesională este o necesitate mai ales pentru posturile de muncăcaracterizate printr-un grad mare de periculozitate şi răspundere dar estedeosebit de utilă la icircncadrarea icircn muncă pentru repartizarea personalului peposturile de muncă cele mai compatibile cu aptitudinile şi cunoştinţeleindivizilorAtacirct OŞP cacirct şi selecţia şi repartiţia profesională au o mare importanţăsocio-economică de aici rezultă necesitatea realizării lor după anumiteproceduri ştiinţifice deosebit de riguroaselansată ideea că sporirea producţiei industriale nu este numai rezultatul utilizării tehnice aicircntreprinderii ci şi o problemă umană Pe măsură ce tehnica se dezvoltă importanţa adaptăriiomului la procesul de producţie creşte şi odată cu aceasta şi rolul celor chemaţi să asigure locurilede muncă cu un personal competent Mecanizarea şi mai ales automatizarea producţiei au condus lasporirea numărului de profesii şi la o continuă reconfigurare unor profesii noi Or integrareaoamenilor icircn producţie nu se mai poate face la voia icircntacircmplării acţiunile de orientare selecţia şiformarea profesională deţin ponderi substanţiale metodele pe care le utilizează psihologii icircncearcăsă se apropie tot mai mult de realizarea unor decizii optime de personal cacirct mai obiectiveSelecţia profesională are ca obiectiv individualizarea dintr-o populaţie a celor mai potriviţi indiviziale căror aptitudini se vor icircncadra cel mai bine icircn specificul profesiei La timpul său Mărgineanu(1939) arăta că selecţia profesională este concluzia logică a trei categorii de factori (a) faptul căfiecare profesie presupune o anumită configuraţie aptitudinală (b) faptul că aptitudinile variază dela individ la individ şi (c) faptul că există posibilitatea măsurării psihofiziologice a aptitudinilor Desigur abordarea factorilor menţionaţi trebuie făcută prin prisma unor principii ştiinţifice careconsideră fiinţa umană icircn continuă dezvoltare aptitudinile avacircnd calitatea de a fi educabileRepartiţia profesională este o acţiune care decurge logic icircn urma unei acţiuni de selecţie Eapresupune afectarea celor declaraţi ldquoapţirdquo de icircncadrarea icircn muncă la diferite profesiilocuri demuncă O variantă a repartiţiei profesionale este şi reafectarea personalului muncitor la diverselocuri de muncă după reconvertirea sau dispariţia unor profesii măsură frecventă icircn contextulrevoluţiei ştiinţifico-tehnice contemporane icircn care dinamica profesiunilor se manifestă cu multăforţăCaracterul esenţial al administrării personalului industrial este previziunea sau predicţia Selecţiasau repartiţia de azi are consecinţe peste cacircţiva ani Aceste consecinţe pot fi prevăzute prin tehnicilestatistice pe care psihologia le posedă şi la care este necesar să se facă un apel continuu

Selecţia profesională este alegerea dintr-o populaţie a celor mai potriviţiindivizi pentru specificul unei anumite profesii Icircn acest proces se porneştede la următoarele premise (a) fiecare profesie presupune o anumităconfiguraţie aptitudinală (b) aptitudinile variază de la individ la individ (c)aceste aptitudini pot fi măsurate Următorul pas după selecţie este repartiţiaprofesională Selecţia şi repartiţia profesională au la bază predicţiasuccesului profesional predicţie care poate fi realizată cu ajutorul a diferitetehnici statistice

Icircn general determinarea aptitudinilor aferente prestării unei anumite activităţi de muncă esteposibilă prin intermediul utilizării unor tehnici specifice psihologiei Instrumentul psihodiagnosticcel mai popular este testul psihologic Anastasi (1976) defineşte testul psihologic ca ldquo o măsurăobiectivă şi standardizată a unui eşantion de comportamentrdquo Definiţia nu priveşte numai aşanumiteleteste creion-hacircrtie ci şi aparatele date de interviu şi date personale sau date legate decomportamentul la locul de muncă (probe de lucru)Există o logică a utilizării testelor icircn deciziile de personal care se iau icircn mediul industrial Explicaţiaconstă icircn faptul că persoane diferite posedă probabilităţi diferite de succes icircn diferite activităţi de

Selecţia profesională este alegerea dintr-o populaţie a celor mai potriviţiindivizi pentru specificul unei anumite profesii Icircn acest proces se porneştede la următoarele premise (a) fiecare profesie presupune o anumităconfiguraţie aptitudinală (b) aptitudinile variază de la individ la individ (c)aceste aptitudini pot fi măsurate Următorul pas după selecţie este repartiţiaprofesională Selecţia şi repartiţia profesională au la bază predicţiasuccesului profesional predicţie care poate fi realizată cu ajutorul a diferitetehnici statistice162muncă Adesea am admirat munca migăloasă a unui ceasornicar măiestria unui acrobat sauperspicacitatea unui jucător de fotbalToţi aceştia se remarcă prin anumite calităţi care icirci fac eficienţi icircn activitatea pe care o practicăCeasornicarul trebuie să posede o fină dexteritate manuală acrobatul se impune prin simţulechilibrului şi o coordonare motrică deosebită jucătorul de fotbal se caracterizează prin agilitatemotrică şi integrare icircn jocul echipei Pe baza identificării elementelor relevante din componenţaunei profesii (proces numit analiza muncii) este posibilă definirea unui anumit eşantioncomportamental sau test care permite alegerea persoanei potrivite pentru profesia respectivăPromisiunea testelor psihologice pentru industrie constă icircn capacitatea lor de identificare a acelorindivizi care se vor potrivi cel mai bine icircn activitateaprofesialocul de muncă pe care vor fi plasaţi

PROIECTAREA UNEI PROCEDURI DE SELECŢIE UN EXEMPLU

O icircntreprindere doreşte să-şi creeze un departament de informatică Pentru aceasta este interesată icircnangajarea unui anumit număr de persoane din interiorul icircntreprinderii cu scopul şcolarizării lorpentru profesia de analist-programator Problema poate fi rezolvată de către psiholog singurapersoană autorizată icircn proiectarea unui sistem de selecţie profesională Cum va proceda acesta Mai icircntacirci de toate psihologul va organiza o acţiune de analiză a muncii de analist-programatorPsihologul se va documenta iniţial asupra activităţii respective apoi se va deplasa la un departamentde informatică similar unde va observa ce fac analiştii-programatori va discuta cu ei Adesea icircnastfel de situaţii se administrează cacircteva chestionare legate de cunoaşterea profesiei discuţiile cuconducerea vor icircntregi imaginea psihologului referitor la profesia de analist-programator Prin

analiza muncii vor fi identificate aspectele critice ale profesiei acelea care sunt cele mai importanteicircn obţinerea unor performanţe profesionale calitativ superioare Icircn cazul analistului-programatoracestea vor fibull Capacitatea de formulare a problemelor - recunoaşterea informaţiilor prezentate sub formă dedate şi structurarea lor icircntr-o formă cu trasarea unei metode de prelucrarebull Cunoştinţe de informatică şi cultură generală vastăbull Specializare icircntr-un domeniu particular de aplicaţii-inginerie economie etcbull Cunoaşterea a cel puţin două limbaje de programareDesigur există şi alte specificaţii profesionale cele menţionate fiind icircnsă esenţialeUrmătoarea activitate a psihologului constă icircn identificarea ansamblului de aptitudini care suntimplicate icircn munca sa icircn activităţile considerate critice Astfel analistul-programator trebuie săposede capacitate de analiză critică şi orientare icircntr-o situaţie nouă exprimare uşoară icircn scris şioral gacircndire euristică imaginaţie aptitudini de planificare şi organizatorice să fie operativperseverent cu capacitate de finalizare etc

Aptitudinile care stau la baza realizării unei activităţi de muncă pot fimăsurate şi prin utilizarea testelor psihologiceAnastasi (1976) defineşte testul psihologic ca ldquo o măsură obiectivă şistandardizată a unui eşantion de comportamentrdquoPornind de la analiza muncii se identifică elementele relevante dincomponenţa unei profesii pentru ca apoi să fie posibilă definirea unui anumiteşantion de comportament sau test care să permită alegerea persoaneipotrivite pentru profesia respectivă

Pasul următor icircn munca psihologului este să selecteze din arsenalul de teste psihologice existente peacelea care consideră că ar estima cel mai bine aptitudinile icircn cauză Dacă nu găseşte teste adecvateel le poate proiecta conform unei metodologii specifice (construcţia pe teste de problemă este otendinţă actuală mult apreciată se consideră că astfel va creşte capacitatea lor predictivă) Icircn cazulnostru bateria de teste poate include următoarele Test de comprehensiune verbalăRaţionament - problemeRaţionament serial - serii de litereAptitudini numerice - viteză de calculDiagrame - scheme logice lacunareTest de inteligenţă neverbală - Domino 4870 sau Matricile Progresive RavenIcircn continuare testele sunt administrate unui grup reprezentativ de analişti-programatori care icircnprealabil au fost evaluaţi din punctul de vedere al eficienţei profesionale şi ierarhizaţi de cătreconducere de la cel mai bun profesional pacircnă la cel mai ineficient Obiectivul acestui examenpsihologic este să compare performanţele obţinute la test cu cele profesionale Icircn practică se vaobserva că relaţia dintre performanţele la unele teste şi cele profesionale este foarte apropiată derealitate icircn timp ce la altele este mai icircndepărtată Cu alte cuvinte cei care sunt cotaţi ca eficienţiprofesional sunt eficienţi şi icircn ceea ce priveşte performanţele la test Aplicacircnd o serie de proceduristatistice psihologul va fi capabil icircn final să prezinte o strategie de selecţie care va include modulde administrare al testelor care s-au dovedit utile transformarea performanţelor obţinute la teste icircncote de performanţă profesională anticipată (probabilitatea de succes icircn profesia de analistprogramator)şi metoda prin care se va decide care dintre candidaţi vor fi declaraţi ldquoadmişirdquoExemplul dat este mult simplificat Psihologul icircn contexte similare nu se va ghida numai dupăaptitudini el va putea investiga motivaţia pentru muncă la fel condiţiile de muncă problemele deperfecţionare profesională etc

Pe scurt componentele activităţii psihologului icircn trasarea unei strategii de selecţierepartiţieprofesională sunt următoarele 1 Analiza muncii2 Identificarea predictorilor (teste date de interviu şi istorie profesională etc)3 Măsurarea succesului măsurarea performanţelor icircn muncă cu scopul comparării cuperformanţele obţinute la teste sau predictorii potenţialiUn algoritm posibil al proiectării unei strategii de selecţie profesională este schiţat icircn Figura 41

Metoda interviului Interviul şi observaţia ca tehnici icircn selecţia profesională

1 Interviul ca metodă de selecţieEvaluarea calitativă face parte dintre strategiile de completare a tabloului de datefurnizat de testele psihologice Ca strategie poate fi realizată icircn diferite moduri Dintretaxonomiile actuale din perspectiva psihodiagnosticului ne apare cea realizată de N Denzinşi Y Lincoln 1994 care diferenţiază icircntre paradigme de cercetare strategii de cercetare şimetode de adunare şi analiză a datelorIcircn această categorie de metode sunt grupate interviul observaţia analizadocumentelor analiza textuală şi analiza asistată de calculator (A Băban) V Janesick1994 dintr-o perspectivă holistică grupează interviul şi observaţia printre strategiile decercetare calitativă istorie de viaţă istorie orală studiul de caz observaţia participativăstudiul de teren studiul ecologic studiul fenomenologic studiu descriptiv studiulinteracţionist simbolic cercetare interpretativă cercetare narativă cercetare acţiunecercetare biografică etnografie etno-fenomenologie şi istoriografie

Metoda observaţieiO observa implică nu numai verbul bdquoa vedeardquo (a auzi a simţi) ci include şi evaluărilegate de obiectul observat icircnţelegi analizezi organizezi datele pentru ca să dai sens celorpercepute Observaţia are ca scop icircnţelegerea celor percepute adunarea de date icircntr-omanieră sistematică sau mai puţin sistematică dar organizată cu un obiectiv definit clarObservaţia ca act ştiinţific devine un instrument prin care sunt adunate informaţiiorganizate cu sens Clasificacircnd tipurile descriem observaţia directă vs observaţia indirectăeste sistematică vs nesistematică are un scop definit larg sau icircngustIcircn observarea comportamentului legată de evaluările organizaţionale Pentru arealiza o observare completă şi de-a lungul este critică includerea următoarelor situaţiiobservarea unei situaţii specifice observarea in diferite contexte situaţionale observarea icircndiferite momente ale zileiPatru dintre cele mai obişnuite tipuri de icircnregistrări icircn timpul realizării observării sedesfăşoară prin culegerea datelor de anecdotică realizarea unor icircnregistrări latenteicircnregistrarea evenimentului icircn timpul desfăşurării cu ancore icircnregistrarea durateiCa scop general al observării icircn evaluarea organizaţională este evaluareacomportamentului adaptativ Comportamentul adaptativ se referă la eficacitatea sau gradulicircn care indivizii icircndeplinesc standardele sau independenţa personală şi responsabilitateasocială la care ne aşteptăm icircn raport de grupa de vacircrstă sau grupul cultural din care facparte Există cacircteva arii asupra cărora examinatorul trebuie să se concentreze cacircndrealizează o evaluare a comportamentului adaptativ deprinderi de comunicare utilizarealucrurilor comune comportamentele de auto-control nivelul de sănătate şi siguranţăemoţională deprinderi profesionale funcţionale nivelul de grijă de sine deprinderi socialeobiceiuri legate de timpul liber recreere

Un domeniu specific al observaţie include comportamentul non-verbal Regulagenerală este că icircn situaţia unei incongruenţe icircntre ceea ce spune persoana şi limbajulcorporal semnele comportamentului non-verbal se va da crezare acestuia din urmăDinamica corpului capătă semnificaţie numai icircn context cela mai adesea mişcările potexprima obişnuinţe personale sau ţin de expresivitatea intrinsecă umană ori de anumitemoduri convenţionale icircn care exprimăm social şi cultural un anumit lucru Multe dintremişcările noastre sunt personale şi pot avea sensul unei icircncercări de a ne echilibra icircncontextul dat Sunt gesturi pe care le facem pentru a ne menţine propriu-zis echilibrul dar şipentru a micşora tensiunea şi a obţine o poziţie corporală mai relaxată şi sau maiconfortabilăDe exemplu icircncrucişarea picioarelor sau des-icircncrucişarea lăsarea macircinii să cadăpe lacircngă corp icircndreptarea capului aşezarea cotului şi sprijinirea de masă catedră birourezemarea de spetează sprijinul macircinilor de buze etcSunt mişcări pe care le facem la fel de spontan pentru a ne potrivi mai bine pe picioarepentru finalităţi sociale sau pentru manipularea unor obiecteOrice element comportamental orice mişcare relevă un aspect intenţional şi unulnon-intenţional aspectul intenţional reprezentă scopul declarat al acţiunii şi adesea ţine deconţinutul comunicării iar aspectul non-intenţional reprezintă modalităţile de reacţie larelaţia icircn care se găseşte reacţii de care adesea nici persoana nu este conştientăProblema generală pe care şi-o propune psihologia comunicării non-verbale este sădetermine prin intermediul cunoaşterii caracteristicilor structurii comportamentuluiexpresiv trăsăturile de personalitate care definesc modul cum se confruntă cu realitatea opersoană Comportamentul expresiv non-verbal reprezintă modul cum se implicăpersonalitatea ca icircntreg icircn orice act de adaptare la realitate Icircn mod caracteristiccomportamentul expresiv1048766 nu este intenţionat sau motivat specific (decacirct icircn anumite cazuri cacircnd se urmăreşteicircn mod expres un anumit efect)1048766 reflectă o structură personală profundă (nu depinde direct de trebuinţele de momentsau de situaţie dar este influenţat de acestea)1048766 este spontan1048766 nu are scop specific1048766 de obicei este sub pragul conştiinţei şi nu este controlatIcircn analiza şi icircnţelegerea sensului celor observate trebuiesc delimitaţi determinanţiiai comportamentului non-verbal1048766 factorii culturali specifici precum tradiţiile privind gestica vorbirea unele posturiaceste tradiţii conduc icircn timp la deprinderi de gestică reguli generale de scriereintonaţie a vocii etc1048766 condiţiile aleatorii de dispoziţie şi oboseală care modifică mai ales energia (stareadepresivă restracircnge mişcările iar bucuria euforia dezinhibă mişcările şi creştespontaneitatea1048766 vacircrsta cu influenţe mai ales asupra amplitudinii şi organizării mişcărilor1048766 deprinderile de mişcare şi a ticurilor care pot reprezenta manifestarea unui conflict sau aunei tendinţe actuale sau pot reprezenta o imitaţie rămasă ca atare din copilărie sauadolescenţă1048766 sexul (există o tendinţă generală spre structuri gestuale diferite la cele două sexe)1048766 conflictele interioare pot conduce la maniere foarte specifice şi la indici non-verbali

care pot descifra stările respective1048766 din prisma conflictelor cunoaşterea indicilor acestora icircn comportament poate fi utilă icircnoptimizarea relaţiei de comunicare Cunoaştere icircnseamnă icircn primul racircnd capacitatea dea te cunoaşte şi a recunoaşte stările interioare specifice icircn anumite comportamenteDacă devii conştient de propriile tale semnale ale limbajului corporal vei puteaicircnregistra şi recunoaşte semnalele ce vin dinspre ceilalţi Cu cacirct este mai marecapacitatea de transpunere a cuiva icircn propria sa manieră de a reacţiona la stărileinterioare cu atacirct mai mare va fi capacitatea de a dezvolta această capacitate pentrualte persoane1048766 De exemplu există o serie de gesturi de izolare care sunt un semn al tensiuniiinterioare a unor complexe inhibate precum gesturile repezite buzele smucite caretrădează agresivitatea La fel degetele icircndoite la extremităţi care indică resentimente şiresemnare macircna dusă des la nas care indică teama degetele la buze indică ruşineamacircna legănată icircntre picioare indică frustrarea degetul acoperit de cealaltă palmăindicacircnd trufia

Metoda interviuluiProcesul de intervievare presupune colectarea verificarea şi icircnregistrareainformaţiilor despre candidaţi icircn scopul evaluării acestoraExistă o multitudine de forme icircn care se poate desfăşura tehnic interviului Icircnpsihodiagnostic intervine tehnica interviului individual direct faţă icircn faţă care icircn funcţiede gradul de formalizare se poate desfăşura structurat semi-structurat sau ne-structurat

Icircn funcţie de diferite criterii interviurile se clasifică icircn următoarele tipuri de interviuDupă numărul interviurilor interviul este1048766 Individual ndash o persoană ce conduce interviul un intervievat1048766 Grup de două persoane ce conduc interviul1048766 Comisie (panel) ndash doi pacircnă la cinci membri1048766 Serii de interviuri individualeCu cacirct creşte numărul de intervievatori cu atacirct stresul persoanei intervievate creşte iarvaliditatea acestuia poate fi afectatăDupă metoda de abordare interviul este1048766 Prietenos ndash atmosfera ce conferă deschidere şi siguranţă1048766 bdquoSweet amp sourrdquo (dulce-acrişor) ndash strategia bdquogood copbad coprdquo (unul bunaltul rău)ndash unul dintre intervievatori joacă rolul unei persoane dure iar celălalt al uneipersoane amabile1048766 Agresiv de presiune ndash abordare agresivă se măsoară capacitatea de rezistenţă apersoanei la stressDupă conţinut interviul este1048766 Structurat ndash pe baza unui plan de interviu1048766 Nestructurat ndash candidatul vorbeşte liber icircndrumat pe alocuri de persoana careconduce interviul se consideră a fi mai puţin valid decacirct interviul structurat1048766 Comportamental ndash examinează competenţele candidatului pe baza unei serii decriterii relevante1048766 Tip situaţie ipotetică ndash centrat pe reacţia la incidente critice ipotetice1048766 Biografic ndash icircncepe cu locul de muncă actual şi se icircncheie cu primul post deţinut

studiile efectuate şi specializări sau viceversaCercetările indică faptul că structurarea interviului face ca validitatea acestuia să creascăsimţitorOrice interviu cuprinde următoarele etape principale1048766 Introducere ndash cuprinde relaţionarea cu candidatul explicaţii asupra structuriiprocesului de intervievare şi selecţie prezentarea organizaţiei şi a postuluidisponibil abordarea zonelor familiare candidatului1048766 Cuprins ndash cuprinde studierea abilităţilor esenţiale pentru reuşită icircn postul respectivexplicarea lipsurilor şi neconcordanţelor de-a lungul carierei posibile abordări alenoilor sarcinilor de serviciu1048766 Icircncheiere ndash cuprinde partea de răspunsuri la icircntrebările candidatului chestiuni icircnplus pe care candidatul ar dori să le abordeze precizări asupra termenului icircn care seva lua decizia şi a modului de comunicare a acesteia

Icircn cadrul interviului intervievatorul poate folosi următoarele tipuri de icircntrebări1048766 Deschise ndash sunt utilizate pentru a colecta un mare număr de informaţii brute icircngeneral icircncep cu cuvintele cum de ce unde cacircnd ceExemplu De ce aţi ales să lucraţi icircn acest domeniu1048766 Icircnchise ndash sunt utilizate pentru a se obţine date reale concrete cacircnd se doreşte unrăspuns clarExemplu Aţi absolvit cursuri universitare1048766 Cu răspuns indus ndash sugerează răspunsul aşteptatExemplu Icircnţeleg că vă ţineţi la curent cu noutăţile din domeniul dvs de activitate1048766 Multiple ndash conţin mai multe icircntrebări icircn aceeaşi frazăExemplu De ce aţi părăsit ultimul loc de muncă Vă place să schimbaţi frecvent un locde muncă Sau v-aţi certat cu şefii dvs1048766 Ipotetice ndash fac referire la situaţii ipoteticeExemplu Cum aţi aborda o persoană care nu lucrează bine icircn echipă Ce decizie aţilua faţă de o persoană neloială firmei1048766 Vagi ndash icircntrebări fără scop definitExemplu Icircmi puteţi spune ceva despre firma la care lucraţi icircn prezent Icircmi puteţi spuneceva despre dvsPractica icircn domeniul resurselor umane recomandă utilizarea icircntrebărilor deschiselimitarea icircntrebărilor icircnchise şi ipotetice şi evitarea icircntrebărilor cu răspuns indus aicircntrebărilor vagi şi multiple

Tehnica interviuluiImportanţa relaţionării de tip faţă-icircn-faţă1 permite fiecăruia să-şi formeze o impresie iniţială icircn legătură cu celălalt2 anumite tipuri de informaţii despre subiect pot fi obţinute sau validate doar dintroicircntacirclnire personalăDe exemplu aspecte privind1048766 capacitatea subiectului de se auto-exprima oral1048766 de a participa efectiv icircntr-un schimb interpersonal1048766 de a fi vioi calm cu tact1048766 de a icircnţelege şi de a se face icircnţeles

1048766 date privind impulsivitatea entuziasmul nivelul de energie (de obicei un aspect debază este cantitatea de efort pe care subiectul o pune icircn interviu)1048766 obţinerea unei imagini valide asupra auto-perceperii a ceea ce gacircndeşte despre sinelegat de interese aspiraţii valori personale cod de conduită a ceea ce-i place displace icircn general adaptarea la situaţii

Cerinţe pentru un cel ce intervieveazăInterviul nu este o simplă tehnică icircntr-o bună măsură pare a fi mai degrabă o artăNu ţine numai de raţiune şi schimburi raţionale de idei ci include şi afectivitate intuiţiesenzorialitateToate aspectele interviului pot fi icircmbunătăţite prin formare exersare şi mai alesprin practică psihologicăInterviul nu este un mijloc de a domina voinţa subiectului Interviul este diferit dehipnoză Scopul interviului este de obţine răspunsuri reprezentative normale obişnuite dela subiect nu de a-i domina şi distorsiona conduita Important este icircnsă şi pentru hipnozădar şi pentru interviu să obţii mai icircntacirci cooperarea subiectului)Individualitatea şi diferenţa de opinii trebuie deplin acceptate şi tolerate (numai icircnmăsura icircn care icircn selecţia profesională unele aspecte implicate icircn interviu pot fi icircntradevărrelevante pentru profesie)Numai o atitudine prietenoasă icircn care psihologul sprijină şi participă personal estecapabilă să releve icircntreaga gamă de interese aspiraţii sentimente exprimate deci icircntreagapersonalitate a subiectuluiInterviul cere abilitatea de a-ţi disciplina riguros reacţiile o exprimare la icircntacircmplarea propriilor tale emoţii ar putea tulbura cursul comunicării şi ar reduce cantitatea deinformaţii exprimate de subiectInterviul include şi arta de a fi apreciativ se cer din partea psihologului reacţii caresă-l asigure pe subiect că spune un lucru bun corect real semnificativ Psihologul nutrebuie să reacţioneze de genul Asta este cel mai tacircmpit prostesc nebunesc lucru pe carel-am auzit vreodată Icircntr-o situaţie de acest gen se poate replica prin Este icircntr-adevărpuţin neobişnuit ce icircmi spuneţi dar foarte interesant deci mai puteţi spune ceva despreacest lucruPsihologul trebuie să-şi exprime toleranţa interesul pentru punctul de vedere alsubiectului icircntr-o mare gamă de subiecte exprimate de acesta Icircntrebările trebuie să deaposibilitatea subiectului să se exprime să-i ceară continuarea răspunsurilor (nu-i aşa)Deci pentru a fi eficient psihologul trebuie să se centreze pe punctul de vedere alsubiectului Punctul de vedere al psihologului sau al firmei fiind secundare şi atacircta timp cacirctse caută obţinerea de informaţii despre subiect psihologul sau firma nu trebuie directimplicate (sunt greşite exprimările de tipul Noi dorim Ceea ce ne interesează etc)Se cere o sensibilitatea la tonul vocii la expresivitatea facială tot ceea ce ar putea săindice anxietatea tensiunea nesiguranţa subiectului Cacircnd apar astfel de semne direcţiainterviului se va schimba de la obţinerea de informaţii spre furnizarea de informaţii Acestlucru implică pozitiv subiectul şi se poate face prin felicitarea lui pentru un rezultat excelentacademic sau un premiu obţinut sau dacircndu-i şansa de a pune el icircnsuşi icircntrebări (Amimpresia că nu am fost prea limpede cu unele din icircntrebările mele Doriţi cumva să clarificceva pentru dv)Starea de spirit după care se recunoaşte un interviu bun ambele părţi sfacircrşesc

simţindu-se stimulaţi de icircntacirclnire de faptul că le-a plăcut şi că le-ar place să mai stea devorbă icircmpreună

Scopul interviuluiDepinde de scopul examenului De exemplu un interviu pentru selecţie profesionalăva avea ca scop un bun plasament şi o predilecţie validă privind performanţa pe termenlungDacă se are icircn vedere pe termen lung şi posibilitatea de icircmbunătăţire a tehnicii delucru a organizării icircntreprinderii (a produce mai mult calitate mai bună costuri mai mici)atunci se pune problema predicţiei icircn termeni mai complecşi prin interviu şi a unor aspecteprecum- cacirct de mult doreşte subiectul să se dezvolte- cacirct de mult este capabil să se dezvolte- cacirct de realist este faţă de sine- ce energie are disponibilă (motivaţie) şi ce ambiţii areInterviul se transformă icircntr-un instrument cu ajutorul căruia se aleg cei mai bunicandidaţi icircn cadrul unei scheme organizaţionale pe termen lung Deci nivelul şi scopurileinterviului trebuie să corespundă scopurilor imediate sau pe termen lung alemanagementului icircntreprinderii

Competenţa psihologuluiIcircndemacircnarea icircn comunicarea faţă-icircn-faţă ţine de obicei de calităţi precum tactvioiciune capacitatea de a sesiza timpul şi adecvarea răspunsurilor flexibilitate abilitateade a gacircndi independent claritatea de expresie calmul persuasiunea sensibilitatea laceilalţiIcircndemacircnarea şi capacitatea de a varia măsura presiunii sau ambiguităţii la carepsihologul poate supune subiectul este unul dintre aspectele cheie- dacă subiectul se va simţi sub presiune sau icircn condiţie de incertitudine nu vaavea posibilitatea să-şi exprime competenţa- dacă este presat prea devreme sau se simte forţat relaţia de interviu se poateicircntrerupe bruscDeci trebuie adesea adecvată pentru fiecare subiect intervievat tactica succesiuniiicircntrebărilor sau a modurilor de a le exprima icircn funcţie de relevanţa anumitor caracteristicisusceptibile de a fi obţinute printr-un comportament sau altulIndici semnificativi icircntr-un interviu de tip selecţie profesionalăDacă se pun icircntrebări legate de succesul profesional precum cele legate de abilitateade a face faţă unei mari varietăţi de relaţii interpersonale tactica icircn testarea acestora va fi dea le evalua de la icircnceput Dacă candidatul trece cu succes această etapă se poate trece laalte domenii de evaluare Icircnsă dacă competenţa subiectului icircn acest domeniu nu esteimportantă pentru scopul examinării testul practic poate fi amacircnat sau chiar lăsat de oparteNivelul de energie exprimat prin entuziasm ambiţie orientarea spre realizăriiniţiativa hărnicia ingeniozitatea impulsul de a se dezvolta poate fi evaluat prin douătipuri de abordări Poate fi cercetat nivelul general de activitate pe care un candidat icirclconştientizează şi icircl afirmă De exemplu- subiectul care are icircn prezent o slujbă de rutină dar care prezintă o listă icircntreagă de

activităţi extra-profesionale energii pe care nu le foloseşte icircn profesie- subiectul care are rezultate mereu mai bune decacirct colegii săi care creează mereualte proiecte dar care se simte limitat icircn postul pe care icircl areA doua abordare cere evaluarea eficienţei cu care subiectul icircşi utilizează energia (existăvariaţii largi icircntre oameni atacirct icircn nivelul de energie cacirct şi icircn eficienţa adaptării la muncarespectivă) Astfel de exemplu i se poate cere să descrie ceea ce a realizat felul cumlucrează şi şi-a obţinut rezultatele se poate observa direct dacă se simte liber să vorbeascădespre experienţele sale şi le discută expansiv şi dacă realizările percepute au icircnsemnat unşir de realizări treptateIcircn unele posturi rutiniere un exces de energie poate fi stacircnjenitor trebuie căutată opersoană liniştită relaxată şi cu ambiţii moderateAutoperceperea - felul cum se percepe pe sine şi cum percepe lumea este un aspectfoarte complex al psihologiei subiectului şi ţine de atitudini şi motivaţii Din acest punct devedere cel mai bun instrument psihologic pentru a evalua datele despre imaginea de sine asubiectului rămacircne interviul Dar numai un psiholog bine antrenat poate ajunge la aceastăprofunzime Mult din ceea ce numim şi pare comportament iraţional poate fi explicat doarpe seama imaginii de sine a subiectului

De exemplu- o femeie ce poartă tocuri foarte icircnalte este capabilă să icircndure un disconfort severpentru a-şi satisface imaginea de sine- cel ce intră icircntr-o casă icircn flăcări pentru a salva un copil icircşi poate risca viaţa pentrua păstra imaginea propriei sale bravuri- cel ce refuză chiar cu riscul de a fi dat afară să facă o anumită muncă pe care opercepe sub demnitatea lui poate prefera o acţiune disciplinară unei atingeri a imaginii saleşi nu aşa cum deseori se interpretează ca indice de responsabilitateAdesea cunoaşterea imaginii de sine a celui intervievat poate fi cheia evaluăriicorecte a comportamentului

Strategii de intervievareClasificare largă a interviurilor icircn directive şi nondirective care provine dindiferenţierea icircntre strategiile de terapieIntervievarea directivăsubiectul discută - asemeni clientului icircn cadrul unei terapii - problema icircn detaliucu psihologulpsihologul ascultă pune icircntrebări pacircnă ajunge la o evaluare - diagnostic - icircn careare icircncredere şi apoi opreşte interviulicircşi prezintă opinia şi prefigurează cursul acţiunii care urmează interviului (acţiuniiterapeutice)Intervievarea directivă urmează deci cam aceeaşi tactică cu a terapeutului saumedicului Se presupune că subiectul nu are nevoie să icircnţeleagă problemaRecunoaşterea faptului că problemele de auto-percepere pot fi depăşite cel maiadesea doar prin dezvoltarea capacităţii de icircnţelegere a subiectului a condus la dezvoltareaintervievării nonodirectiveIntervievarea nondirectivăPsihologul nu furnizează o expertiză diagnostică sau un program de acţiune Mai

degrabă lucrează pentru a ajuta clientul să-şi clarifice modul de percepere sentimentelevalorile pacircnă icircn momentul final cacircnd acesta va ajunge la o icircnţelegere a problemei sale şi vadecide asupra acţiunilor corectiveConsilierea nondirectivă se sprijină pe capacitatea de icircnţelegere a subiectului şi nupe icircncrederea sa icircn consilier Acesta nu trebuie să emită şi să forţeze o explicaţie elaborată aproblemei nici nu i se cere să emită el o soluţie la problemăPsihologul este doar un ghid a cărui funcţie este de a reflecta sentimenteleclientului său nu de a le analiza

Rolurile interviului ca metode de inveestigaţie- icircn intervievarea directivă doar icircntacircmplarea face să domine să devină evidentenevoile valorile intervievatului- icircn intervievarea nondirectivă rezultatul interviului este icircn icircntregime dependent deexperienţa percepţiile valorile subiectuluiIntervievarea directivă are rol important mai ales icircn demersul de angajare permiţacircndevaluarea subiectului icircn termenii următori- capacitatea de a răspunde- capacitatea de a face faţă diferenţelor deschise de opinii- capacitatea de a icircnvăţa de la celălaltUneori psihologul trebuie să corecteze să modifice perceperile incorecte alecandidatului despre postul respectiv sau instituţii sau să stabilească importanţa uneianumite atitudini particulare sau a nivelului de expectaţii ceea ce poate cere trecerea icircnintervievarea nondirectivăAstfel icircntr-un interviu de selecţii se pot cere ambele strategii Icircn general suntprimele folosite tehnicile nondirective şi evaluările obţinute prin ele Cacircnd acestea icircşiepuizează scopul se schimbă direcţia spre interviul directiv142 Aspecte cognitive ale metodologiei de intervievareAbordarea se icircnscrie icircntr-o direcţie care are ca obiect studiul proceselor cognitive care auloc icircn situaţia interviuluiCercetările efectuate icircn domeniu s-au icircnscris icircn 3 direcţii1 Cercetări asupra comprehensiunii icircntrebărilor de către subiect2 Cercetări asupra proceselor cognitive implicate icircn generarea răspunsurilorreferitoare la acte comportamentale3 Cercetări privind artefactele care apar icircn situaţia de interviu

Concluzii ale cercetărilor asupra comprehensiunii icircntrebărilor1 Subiectul tinde să modifice icircntrebarea2 Conceptele largi tind să fie interpretate icircntr-o accepţiune mai restracircnsăRelaţie directăRelaţie indirectăPSIHOLOGSUBIECTCERCETĂTORCHESTIONAR3 Cacircnd icircntrebarea este lungă subiectul tinde să-şi formuleze răspunsul pe bazaprimelor cuvinte

4 Subiecţii transformă sensul unei icircntrebări5 Subiecţii au tendinţa de a răspunde nu la icircntrebare ci la spiritul icircntrebării6 Icircnţelegerea eronată a unei icircntrebări este cu atacirct mai mare cu cacirct numărul cuvintelorcare poartă o icircncărcătură informaţională este mai mare7 Dacă din neatenţie subiectul nu a auzit o parte a icircntrebării el tinde s-oreconstruiască pe baza fragmentului pe care l-a auzit8 Subiecţii dau o atenţie mai mare conţinutului şi detaliilor icircntrebării atunci cacircndicircntrebarea are variante de răspuns prestabilite de factură simplă (de exemplu Da Nu)

SELECŢIA ŞI REPARTIŢIA PROFESIONALĂ

Una din primele sarcini icircndeplinite de psihologii care s-au angajat icircn industrie a fost selecţia şirepartiţia personalului la şi pentru diverse locuri de muncă Din această cauză tehnicile de selecţie apersonalului sunt avansate iar strategiile de selecţie comportă aspecte multipleO orientare şi selecţie profesională a existat icircncă din cele mai vechi timpuri dar metodele prin carese realiza aveau o bază empirică adesea determinată de bunul simţ de experienţa selecţioneruluiPreocupări cu caracter ştiinţific icircn această direcţie datează de la sfacircrşitul secolului trecut cacircnd este Aptitudinile sunt structuri dinamice care cuprind procese psihice diferite şisunt specifice unui domeniu de activitate Au un puternic caracter icircnnăscutdar ele pot fi continuu dezvoltate prin exerciţiu şi icircnvăţare Fiecare profesiesolicită prezenţa unei ldquoconstelaţii aptitudinalerdquo fapt care arată importanţaldquoghidăriirdquo ldquodirijăriirdquo icircncă din şcoală a persoanei spre profesia pentru care eldquopotrivitrdquo (pentru care are aptitudinile necesare) De această ldquodirijarerdquo seocupă Orientarea Şcolară şi Profesională (OŞP)

Selecţia profesională este o necesitate mai ales pentru posturile de muncăcaracterizate printr-un grad mare de periculozitate şi răspundere dar estedeosebit de utilă la icircncadrarea icircn muncă pentru repartizarea personalului peposturile de muncă cele mai compatibile cu aptitudinile şi cunoştinţeleindivizilorAtacirct OŞP cacirct şi selecţia şi repartiţia profesională au o mare importanţăsocio-economică de aici rezultă necesitatea realizării lor după anumiteproceduri ştiinţifice deosebit de riguroaselansată ideea că sporirea producţiei industriale nu este numai rezultatul utilizării tehnice aicircntreprinderii ci şi o problemă umană Pe măsură ce tehnica se dezvoltă importanţa adaptăriiomului la procesul de producţie creşte şi odată cu aceasta şi rolul celor chemaţi să asigure locurilede muncă cu un personal competent Mecanizarea şi mai ales automatizarea producţiei au condus lasporirea numărului de profesii şi la o continuă reconfigurare unor profesii noi Or integrareaoamenilor icircn producţie nu se mai poate face la voia icircntacircmplării acţiunile de orientare selecţia şiformarea profesională deţin ponderi substanţiale metodele pe care le utilizează psihologii icircncearcăsă se apropie tot mai mult de realizarea unor decizii optime de personal cacirct mai obiectiveSelecţia profesională are ca obiectiv individualizarea dintr-o populaţie a celor mai potriviţi indiviziale căror aptitudini se vor icircncadra cel mai bine icircn specificul profesiei La timpul său Mărgineanu(1939) arăta că selecţia profesională este concluzia logică a trei categorii de factori (a) faptul căfiecare profesie presupune o anumită configuraţie aptitudinală (b) faptul că aptitudinile variază dela individ la individ şi (c) faptul că există posibilitatea măsurării psihofiziologice a aptitudinilor Desigur abordarea factorilor menţionaţi trebuie făcută prin prisma unor principii ştiinţifice careconsideră fiinţa umană icircn continuă dezvoltare aptitudinile avacircnd calitatea de a fi educabileRepartiţia profesională este o acţiune care decurge logic icircn urma unei acţiuni de selecţie Eapresupune afectarea celor declaraţi ldquoapţirdquo de icircncadrarea icircn muncă la diferite profesiilocuri demuncă O variantă a repartiţiei profesionale este şi reafectarea personalului muncitor la diverselocuri de muncă după reconvertirea sau dispariţia unor profesii măsură frecventă icircn contextulrevoluţiei ştiinţifico-tehnice contemporane icircn care dinamica profesiunilor se manifestă cu multăforţăCaracterul esenţial al administrării personalului industrial este previziunea sau predicţia Selecţiasau repartiţia de azi are consecinţe peste cacircţiva ani Aceste consecinţe pot fi prevăzute prin tehnicilestatistice pe care psihologia le posedă şi la care este necesar să se facă un apel continuu

Selecţia profesională este alegerea dintr-o populaţie a celor mai potriviţiindivizi pentru specificul unei anumite profesii Icircn acest proces se porneştede la următoarele premise (a) fiecare profesie presupune o anumităconfiguraţie aptitudinală (b) aptitudinile variază de la individ la individ (c)aceste aptitudini pot fi măsurate Următorul pas după selecţie este repartiţiaprofesională Selecţia şi repartiţia profesională au la bază predicţiasuccesului profesional predicţie care poate fi realizată cu ajutorul a diferitetehnici statistice

Icircn general determinarea aptitudinilor aferente prestării unei anumite activităţi de muncă esteposibilă prin intermediul utilizării unor tehnici specifice psihologiei Instrumentul psihodiagnosticcel mai popular este testul psihologic Anastasi (1976) defineşte testul psihologic ca ldquo o măsurăobiectivă şi standardizată a unui eşantion de comportamentrdquo Definiţia nu priveşte numai aşanumiteleteste creion-hacircrtie ci şi aparatele date de interviu şi date personale sau date legate decomportamentul la locul de muncă (probe de lucru)Există o logică a utilizării testelor icircn deciziile de personal care se iau icircn mediul industrial Explicaţiaconstă icircn faptul că persoane diferite posedă probabilităţi diferite de succes icircn diferite activităţi de

Selecţia profesională este alegerea dintr-o populaţie a celor mai potriviţiindivizi pentru specificul unei anumite profesii Icircn acest proces se porneştede la următoarele premise (a) fiecare profesie presupune o anumităconfiguraţie aptitudinală (b) aptitudinile variază de la individ la individ (c)aceste aptitudini pot fi măsurate Următorul pas după selecţie este repartiţiaprofesională Selecţia şi repartiţia profesională au la bază predicţiasuccesului profesional predicţie care poate fi realizată cu ajutorul a diferitetehnici statistice162muncă Adesea am admirat munca migăloasă a unui ceasornicar măiestria unui acrobat sauperspicacitatea unui jucător de fotbalToţi aceştia se remarcă prin anumite calităţi care icirci fac eficienţi icircn activitatea pe care o practicăCeasornicarul trebuie să posede o fină dexteritate manuală acrobatul se impune prin simţulechilibrului şi o coordonare motrică deosebită jucătorul de fotbal se caracterizează prin agilitatemotrică şi integrare icircn jocul echipei Pe baza identificării elementelor relevante din componenţaunei profesii (proces numit analiza muncii) este posibilă definirea unui anumit eşantioncomportamental sau test care permite alegerea persoanei potrivite pentru profesia respectivăPromisiunea testelor psihologice pentru industrie constă icircn capacitatea lor de identificare a acelorindivizi care se vor potrivi cel mai bine icircn activitateaprofesialocul de muncă pe care vor fi plasaţi

PROIECTAREA UNEI PROCEDURI DE SELECŢIE UN EXEMPLU

O icircntreprindere doreşte să-şi creeze un departament de informatică Pentru aceasta este interesată icircnangajarea unui anumit număr de persoane din interiorul icircntreprinderii cu scopul şcolarizării lorpentru profesia de analist-programator Problema poate fi rezolvată de către psiholog singurapersoană autorizată icircn proiectarea unui sistem de selecţie profesională Cum va proceda acesta Mai icircntacirci de toate psihologul va organiza o acţiune de analiză a muncii de analist-programatorPsihologul se va documenta iniţial asupra activităţii respective apoi se va deplasa la un departamentde informatică similar unde va observa ce fac analiştii-programatori va discuta cu ei Adesea icircnastfel de situaţii se administrează cacircteva chestionare legate de cunoaşterea profesiei discuţiile cuconducerea vor icircntregi imaginea psihologului referitor la profesia de analist-programator Prin

analiza muncii vor fi identificate aspectele critice ale profesiei acelea care sunt cele mai importanteicircn obţinerea unor performanţe profesionale calitativ superioare Icircn cazul analistului-programatoracestea vor fibull Capacitatea de formulare a problemelor - recunoaşterea informaţiilor prezentate sub formă dedate şi structurarea lor icircntr-o formă cu trasarea unei metode de prelucrarebull Cunoştinţe de informatică şi cultură generală vastăbull Specializare icircntr-un domeniu particular de aplicaţii-inginerie economie etcbull Cunoaşterea a cel puţin două limbaje de programareDesigur există şi alte specificaţii profesionale cele menţionate fiind icircnsă esenţialeUrmătoarea activitate a psihologului constă icircn identificarea ansamblului de aptitudini care suntimplicate icircn munca sa icircn activităţile considerate critice Astfel analistul-programator trebuie săposede capacitate de analiză critică şi orientare icircntr-o situaţie nouă exprimare uşoară icircn scris şioral gacircndire euristică imaginaţie aptitudini de planificare şi organizatorice să fie operativperseverent cu capacitate de finalizare etc

Aptitudinile care stau la baza realizării unei activităţi de muncă pot fimăsurate şi prin utilizarea testelor psihologiceAnastasi (1976) defineşte testul psihologic ca ldquo o măsură obiectivă şistandardizată a unui eşantion de comportamentrdquoPornind de la analiza muncii se identifică elementele relevante dincomponenţa unei profesii pentru ca apoi să fie posibilă definirea unui anumiteşantion de comportament sau test care să permită alegerea persoaneipotrivite pentru profesia respectivă

Pasul următor icircn munca psihologului este să selecteze din arsenalul de teste psihologice existente peacelea care consideră că ar estima cel mai bine aptitudinile icircn cauză Dacă nu găseşte teste adecvateel le poate proiecta conform unei metodologii specifice (construcţia pe teste de problemă este otendinţă actuală mult apreciată se consideră că astfel va creşte capacitatea lor predictivă) Icircn cazulnostru bateria de teste poate include următoarele Test de comprehensiune verbalăRaţionament - problemeRaţionament serial - serii de litereAptitudini numerice - viteză de calculDiagrame - scheme logice lacunareTest de inteligenţă neverbală - Domino 4870 sau Matricile Progresive RavenIcircn continuare testele sunt administrate unui grup reprezentativ de analişti-programatori care icircnprealabil au fost evaluaţi din punctul de vedere al eficienţei profesionale şi ierarhizaţi de cătreconducere de la cel mai bun profesional pacircnă la cel mai ineficient Obiectivul acestui examenpsihologic este să compare performanţele obţinute la test cu cele profesionale Icircn practică se vaobserva că relaţia dintre performanţele la unele teste şi cele profesionale este foarte apropiată derealitate icircn timp ce la altele este mai icircndepărtată Cu alte cuvinte cei care sunt cotaţi ca eficienţiprofesional sunt eficienţi şi icircn ceea ce priveşte performanţele la test Aplicacircnd o serie de proceduristatistice psihologul va fi capabil icircn final să prezinte o strategie de selecţie care va include modulde administrare al testelor care s-au dovedit utile transformarea performanţelor obţinute la teste icircncote de performanţă profesională anticipată (probabilitatea de succes icircn profesia de analistprogramator)şi metoda prin care se va decide care dintre candidaţi vor fi declaraţi ldquoadmişirdquoExemplul dat este mult simplificat Psihologul icircn contexte similare nu se va ghida numai dupăaptitudini el va putea investiga motivaţia pentru muncă la fel condiţiile de muncă problemele deperfecţionare profesională etc

Pe scurt componentele activităţii psihologului icircn trasarea unei strategii de selecţierepartiţieprofesională sunt următoarele 1 Analiza muncii2 Identificarea predictorilor (teste date de interviu şi istorie profesională etc)3 Măsurarea succesului măsurarea performanţelor icircn muncă cu scopul comparării cuperformanţele obţinute la teste sau predictorii potenţialiUn algoritm posibil al proiectării unei strategii de selecţie profesională este schiţat icircn Figura 41

Metoda interviului Interviul şi observaţia ca tehnici icircn selecţia profesională

1 Interviul ca metodă de selecţieEvaluarea calitativă face parte dintre strategiile de completare a tabloului de datefurnizat de testele psihologice Ca strategie poate fi realizată icircn diferite moduri Dintretaxonomiile actuale din perspectiva psihodiagnosticului ne apare cea realizată de N Denzinşi Y Lincoln 1994 care diferenţiază icircntre paradigme de cercetare strategii de cercetare şimetode de adunare şi analiză a datelorIcircn această categorie de metode sunt grupate interviul observaţia analizadocumentelor analiza textuală şi analiza asistată de calculator (A Băban) V Janesick1994 dintr-o perspectivă holistică grupează interviul şi observaţia printre strategiile decercetare calitativă istorie de viaţă istorie orală studiul de caz observaţia participativăstudiul de teren studiul ecologic studiul fenomenologic studiu descriptiv studiulinteracţionist simbolic cercetare interpretativă cercetare narativă cercetare acţiunecercetare biografică etnografie etno-fenomenologie şi istoriografie

Metoda observaţieiO observa implică nu numai verbul bdquoa vedeardquo (a auzi a simţi) ci include şi evaluărilegate de obiectul observat icircnţelegi analizezi organizezi datele pentru ca să dai sens celorpercepute Observaţia are ca scop icircnţelegerea celor percepute adunarea de date icircntr-omanieră sistematică sau mai puţin sistematică dar organizată cu un obiectiv definit clarObservaţia ca act ştiinţific devine un instrument prin care sunt adunate informaţiiorganizate cu sens Clasificacircnd tipurile descriem observaţia directă vs observaţia indirectăeste sistematică vs nesistematică are un scop definit larg sau icircngustIcircn observarea comportamentului legată de evaluările organizaţionale Pentru arealiza o observare completă şi de-a lungul este critică includerea următoarelor situaţiiobservarea unei situaţii specifice observarea in diferite contexte situaţionale observarea icircndiferite momente ale zileiPatru dintre cele mai obişnuite tipuri de icircnregistrări icircn timpul realizării observării sedesfăşoară prin culegerea datelor de anecdotică realizarea unor icircnregistrări latenteicircnregistrarea evenimentului icircn timpul desfăşurării cu ancore icircnregistrarea durateiCa scop general al observării icircn evaluarea organizaţională este evaluareacomportamentului adaptativ Comportamentul adaptativ se referă la eficacitatea sau gradulicircn care indivizii icircndeplinesc standardele sau independenţa personală şi responsabilitateasocială la care ne aşteptăm icircn raport de grupa de vacircrstă sau grupul cultural din care facparte Există cacircteva arii asupra cărora examinatorul trebuie să se concentreze cacircndrealizează o evaluare a comportamentului adaptativ deprinderi de comunicare utilizarealucrurilor comune comportamentele de auto-control nivelul de sănătate şi siguranţăemoţională deprinderi profesionale funcţionale nivelul de grijă de sine deprinderi socialeobiceiuri legate de timpul liber recreere

Un domeniu specific al observaţie include comportamentul non-verbal Regulagenerală este că icircn situaţia unei incongruenţe icircntre ceea ce spune persoana şi limbajulcorporal semnele comportamentului non-verbal se va da crezare acestuia din urmăDinamica corpului capătă semnificaţie numai icircn context cela mai adesea mişcările potexprima obişnuinţe personale sau ţin de expresivitatea intrinsecă umană ori de anumitemoduri convenţionale icircn care exprimăm social şi cultural un anumit lucru Multe dintremişcările noastre sunt personale şi pot avea sensul unei icircncercări de a ne echilibra icircncontextul dat Sunt gesturi pe care le facem pentru a ne menţine propriu-zis echilibrul dar şipentru a micşora tensiunea şi a obţine o poziţie corporală mai relaxată şi sau maiconfortabilăDe exemplu icircncrucişarea picioarelor sau des-icircncrucişarea lăsarea macircinii să cadăpe lacircngă corp icircndreptarea capului aşezarea cotului şi sprijinirea de masă catedră birourezemarea de spetează sprijinul macircinilor de buze etcSunt mişcări pe care le facem la fel de spontan pentru a ne potrivi mai bine pe picioarepentru finalităţi sociale sau pentru manipularea unor obiecteOrice element comportamental orice mişcare relevă un aspect intenţional şi unulnon-intenţional aspectul intenţional reprezentă scopul declarat al acţiunii şi adesea ţine deconţinutul comunicării iar aspectul non-intenţional reprezintă modalităţile de reacţie larelaţia icircn care se găseşte reacţii de care adesea nici persoana nu este conştientăProblema generală pe care şi-o propune psihologia comunicării non-verbale este sădetermine prin intermediul cunoaşterii caracteristicilor structurii comportamentuluiexpresiv trăsăturile de personalitate care definesc modul cum se confruntă cu realitatea opersoană Comportamentul expresiv non-verbal reprezintă modul cum se implicăpersonalitatea ca icircntreg icircn orice act de adaptare la realitate Icircn mod caracteristiccomportamentul expresiv1048766 nu este intenţionat sau motivat specific (decacirct icircn anumite cazuri cacircnd se urmăreşteicircn mod expres un anumit efect)1048766 reflectă o structură personală profundă (nu depinde direct de trebuinţele de momentsau de situaţie dar este influenţat de acestea)1048766 este spontan1048766 nu are scop specific1048766 de obicei este sub pragul conştiinţei şi nu este controlatIcircn analiza şi icircnţelegerea sensului celor observate trebuiesc delimitaţi determinanţiiai comportamentului non-verbal1048766 factorii culturali specifici precum tradiţiile privind gestica vorbirea unele posturiaceste tradiţii conduc icircn timp la deprinderi de gestică reguli generale de scriereintonaţie a vocii etc1048766 condiţiile aleatorii de dispoziţie şi oboseală care modifică mai ales energia (stareadepresivă restracircnge mişcările iar bucuria euforia dezinhibă mişcările şi creştespontaneitatea1048766 vacircrsta cu influenţe mai ales asupra amplitudinii şi organizării mişcărilor1048766 deprinderile de mişcare şi a ticurilor care pot reprezenta manifestarea unui conflict sau aunei tendinţe actuale sau pot reprezenta o imitaţie rămasă ca atare din copilărie sauadolescenţă1048766 sexul (există o tendinţă generală spre structuri gestuale diferite la cele două sexe)1048766 conflictele interioare pot conduce la maniere foarte specifice şi la indici non-verbali

care pot descifra stările respective1048766 din prisma conflictelor cunoaşterea indicilor acestora icircn comportament poate fi utilă icircnoptimizarea relaţiei de comunicare Cunoaştere icircnseamnă icircn primul racircnd capacitatea dea te cunoaşte şi a recunoaşte stările interioare specifice icircn anumite comportamenteDacă devii conştient de propriile tale semnale ale limbajului corporal vei puteaicircnregistra şi recunoaşte semnalele ce vin dinspre ceilalţi Cu cacirct este mai marecapacitatea de transpunere a cuiva icircn propria sa manieră de a reacţiona la stărileinterioare cu atacirct mai mare va fi capacitatea de a dezvolta această capacitate pentrualte persoane1048766 De exemplu există o serie de gesturi de izolare care sunt un semn al tensiuniiinterioare a unor complexe inhibate precum gesturile repezite buzele smucite caretrădează agresivitatea La fel degetele icircndoite la extremităţi care indică resentimente şiresemnare macircna dusă des la nas care indică teama degetele la buze indică ruşineamacircna legănată icircntre picioare indică frustrarea degetul acoperit de cealaltă palmăindicacircnd trufia

Metoda interviuluiProcesul de intervievare presupune colectarea verificarea şi icircnregistrareainformaţiilor despre candidaţi icircn scopul evaluării acestoraExistă o multitudine de forme icircn care se poate desfăşura tehnic interviului Icircnpsihodiagnostic intervine tehnica interviului individual direct faţă icircn faţă care icircn funcţiede gradul de formalizare se poate desfăşura structurat semi-structurat sau ne-structurat

Icircn funcţie de diferite criterii interviurile se clasifică icircn următoarele tipuri de interviuDupă numărul interviurilor interviul este1048766 Individual ndash o persoană ce conduce interviul un intervievat1048766 Grup de două persoane ce conduc interviul1048766 Comisie (panel) ndash doi pacircnă la cinci membri1048766 Serii de interviuri individualeCu cacirct creşte numărul de intervievatori cu atacirct stresul persoanei intervievate creşte iarvaliditatea acestuia poate fi afectatăDupă metoda de abordare interviul este1048766 Prietenos ndash atmosfera ce conferă deschidere şi siguranţă1048766 bdquoSweet amp sourrdquo (dulce-acrişor) ndash strategia bdquogood copbad coprdquo (unul bunaltul rău)ndash unul dintre intervievatori joacă rolul unei persoane dure iar celălalt al uneipersoane amabile1048766 Agresiv de presiune ndash abordare agresivă se măsoară capacitatea de rezistenţă apersoanei la stressDupă conţinut interviul este1048766 Structurat ndash pe baza unui plan de interviu1048766 Nestructurat ndash candidatul vorbeşte liber icircndrumat pe alocuri de persoana careconduce interviul se consideră a fi mai puţin valid decacirct interviul structurat1048766 Comportamental ndash examinează competenţele candidatului pe baza unei serii decriterii relevante1048766 Tip situaţie ipotetică ndash centrat pe reacţia la incidente critice ipotetice1048766 Biografic ndash icircncepe cu locul de muncă actual şi se icircncheie cu primul post deţinut

studiile efectuate şi specializări sau viceversaCercetările indică faptul că structurarea interviului face ca validitatea acestuia să creascăsimţitorOrice interviu cuprinde următoarele etape principale1048766 Introducere ndash cuprinde relaţionarea cu candidatul explicaţii asupra structuriiprocesului de intervievare şi selecţie prezentarea organizaţiei şi a postuluidisponibil abordarea zonelor familiare candidatului1048766 Cuprins ndash cuprinde studierea abilităţilor esenţiale pentru reuşită icircn postul respectivexplicarea lipsurilor şi neconcordanţelor de-a lungul carierei posibile abordări alenoilor sarcinilor de serviciu1048766 Icircncheiere ndash cuprinde partea de răspunsuri la icircntrebările candidatului chestiuni icircnplus pe care candidatul ar dori să le abordeze precizări asupra termenului icircn care seva lua decizia şi a modului de comunicare a acesteia

Icircn cadrul interviului intervievatorul poate folosi următoarele tipuri de icircntrebări1048766 Deschise ndash sunt utilizate pentru a colecta un mare număr de informaţii brute icircngeneral icircncep cu cuvintele cum de ce unde cacircnd ceExemplu De ce aţi ales să lucraţi icircn acest domeniu1048766 Icircnchise ndash sunt utilizate pentru a se obţine date reale concrete cacircnd se doreşte unrăspuns clarExemplu Aţi absolvit cursuri universitare1048766 Cu răspuns indus ndash sugerează răspunsul aşteptatExemplu Icircnţeleg că vă ţineţi la curent cu noutăţile din domeniul dvs de activitate1048766 Multiple ndash conţin mai multe icircntrebări icircn aceeaşi frazăExemplu De ce aţi părăsit ultimul loc de muncă Vă place să schimbaţi frecvent un locde muncă Sau v-aţi certat cu şefii dvs1048766 Ipotetice ndash fac referire la situaţii ipoteticeExemplu Cum aţi aborda o persoană care nu lucrează bine icircn echipă Ce decizie aţilua faţă de o persoană neloială firmei1048766 Vagi ndash icircntrebări fără scop definitExemplu Icircmi puteţi spune ceva despre firma la care lucraţi icircn prezent Icircmi puteţi spuneceva despre dvsPractica icircn domeniul resurselor umane recomandă utilizarea icircntrebărilor deschiselimitarea icircntrebărilor icircnchise şi ipotetice şi evitarea icircntrebărilor cu răspuns indus aicircntrebărilor vagi şi multiple

Tehnica interviuluiImportanţa relaţionării de tip faţă-icircn-faţă1 permite fiecăruia să-şi formeze o impresie iniţială icircn legătură cu celălalt2 anumite tipuri de informaţii despre subiect pot fi obţinute sau validate doar dintroicircntacirclnire personalăDe exemplu aspecte privind1048766 capacitatea subiectului de se auto-exprima oral1048766 de a participa efectiv icircntr-un schimb interpersonal1048766 de a fi vioi calm cu tact1048766 de a icircnţelege şi de a se face icircnţeles

1048766 date privind impulsivitatea entuziasmul nivelul de energie (de obicei un aspect debază este cantitatea de efort pe care subiectul o pune icircn interviu)1048766 obţinerea unei imagini valide asupra auto-perceperii a ceea ce gacircndeşte despre sinelegat de interese aspiraţii valori personale cod de conduită a ceea ce-i place displace icircn general adaptarea la situaţii

Cerinţe pentru un cel ce intervieveazăInterviul nu este o simplă tehnică icircntr-o bună măsură pare a fi mai degrabă o artăNu ţine numai de raţiune şi schimburi raţionale de idei ci include şi afectivitate intuiţiesenzorialitateToate aspectele interviului pot fi icircmbunătăţite prin formare exersare şi mai alesprin practică psihologicăInterviul nu este un mijloc de a domina voinţa subiectului Interviul este diferit dehipnoză Scopul interviului este de obţine răspunsuri reprezentative normale obişnuite dela subiect nu de a-i domina şi distorsiona conduita Important este icircnsă şi pentru hipnozădar şi pentru interviu să obţii mai icircntacirci cooperarea subiectului)Individualitatea şi diferenţa de opinii trebuie deplin acceptate şi tolerate (numai icircnmăsura icircn care icircn selecţia profesională unele aspecte implicate icircn interviu pot fi icircntradevărrelevante pentru profesie)Numai o atitudine prietenoasă icircn care psihologul sprijină şi participă personal estecapabilă să releve icircntreaga gamă de interese aspiraţii sentimente exprimate deci icircntreagapersonalitate a subiectuluiInterviul cere abilitatea de a-ţi disciplina riguros reacţiile o exprimare la icircntacircmplarea propriilor tale emoţii ar putea tulbura cursul comunicării şi ar reduce cantitatea deinformaţii exprimate de subiectInterviul include şi arta de a fi apreciativ se cer din partea psihologului reacţii caresă-l asigure pe subiect că spune un lucru bun corect real semnificativ Psihologul nutrebuie să reacţioneze de genul Asta este cel mai tacircmpit prostesc nebunesc lucru pe carel-am auzit vreodată Icircntr-o situaţie de acest gen se poate replica prin Este icircntr-adevărpuţin neobişnuit ce icircmi spuneţi dar foarte interesant deci mai puteţi spune ceva despreacest lucruPsihologul trebuie să-şi exprime toleranţa interesul pentru punctul de vedere alsubiectului icircntr-o mare gamă de subiecte exprimate de acesta Icircntrebările trebuie să deaposibilitatea subiectului să se exprime să-i ceară continuarea răspunsurilor (nu-i aşa)Deci pentru a fi eficient psihologul trebuie să se centreze pe punctul de vedere alsubiectului Punctul de vedere al psihologului sau al firmei fiind secundare şi atacircta timp cacirctse caută obţinerea de informaţii despre subiect psihologul sau firma nu trebuie directimplicate (sunt greşite exprimările de tipul Noi dorim Ceea ce ne interesează etc)Se cere o sensibilitatea la tonul vocii la expresivitatea facială tot ceea ce ar putea săindice anxietatea tensiunea nesiguranţa subiectului Cacircnd apar astfel de semne direcţiainterviului se va schimba de la obţinerea de informaţii spre furnizarea de informaţii Acestlucru implică pozitiv subiectul şi se poate face prin felicitarea lui pentru un rezultat excelentacademic sau un premiu obţinut sau dacircndu-i şansa de a pune el icircnsuşi icircntrebări (Amimpresia că nu am fost prea limpede cu unele din icircntrebările mele Doriţi cumva să clarificceva pentru dv)Starea de spirit după care se recunoaşte un interviu bun ambele părţi sfacircrşesc

simţindu-se stimulaţi de icircntacirclnire de faptul că le-a plăcut şi că le-ar place să mai stea devorbă icircmpreună

Scopul interviuluiDepinde de scopul examenului De exemplu un interviu pentru selecţie profesionalăva avea ca scop un bun plasament şi o predilecţie validă privind performanţa pe termenlungDacă se are icircn vedere pe termen lung şi posibilitatea de icircmbunătăţire a tehnicii delucru a organizării icircntreprinderii (a produce mai mult calitate mai bună costuri mai mici)atunci se pune problema predicţiei icircn termeni mai complecşi prin interviu şi a unor aspecteprecum- cacirct de mult doreşte subiectul să se dezvolte- cacirct de mult este capabil să se dezvolte- cacirct de realist este faţă de sine- ce energie are disponibilă (motivaţie) şi ce ambiţii areInterviul se transformă icircntr-un instrument cu ajutorul căruia se aleg cei mai bunicandidaţi icircn cadrul unei scheme organizaţionale pe termen lung Deci nivelul şi scopurileinterviului trebuie să corespundă scopurilor imediate sau pe termen lung alemanagementului icircntreprinderii

Competenţa psihologuluiIcircndemacircnarea icircn comunicarea faţă-icircn-faţă ţine de obicei de calităţi precum tactvioiciune capacitatea de a sesiza timpul şi adecvarea răspunsurilor flexibilitate abilitateade a gacircndi independent claritatea de expresie calmul persuasiunea sensibilitatea laceilalţiIcircndemacircnarea şi capacitatea de a varia măsura presiunii sau ambiguităţii la carepsihologul poate supune subiectul este unul dintre aspectele cheie- dacă subiectul se va simţi sub presiune sau icircn condiţie de incertitudine nu vaavea posibilitatea să-şi exprime competenţa- dacă este presat prea devreme sau se simte forţat relaţia de interviu se poateicircntrerupe bruscDeci trebuie adesea adecvată pentru fiecare subiect intervievat tactica succesiuniiicircntrebărilor sau a modurilor de a le exprima icircn funcţie de relevanţa anumitor caracteristicisusceptibile de a fi obţinute printr-un comportament sau altulIndici semnificativi icircntr-un interviu de tip selecţie profesionalăDacă se pun icircntrebări legate de succesul profesional precum cele legate de abilitateade a face faţă unei mari varietăţi de relaţii interpersonale tactica icircn testarea acestora va fi dea le evalua de la icircnceput Dacă candidatul trece cu succes această etapă se poate trece laalte domenii de evaluare Icircnsă dacă competenţa subiectului icircn acest domeniu nu esteimportantă pentru scopul examinării testul practic poate fi amacircnat sau chiar lăsat de oparteNivelul de energie exprimat prin entuziasm ambiţie orientarea spre realizăriiniţiativa hărnicia ingeniozitatea impulsul de a se dezvolta poate fi evaluat prin douătipuri de abordări Poate fi cercetat nivelul general de activitate pe care un candidat icirclconştientizează şi icircl afirmă De exemplu- subiectul care are icircn prezent o slujbă de rutină dar care prezintă o listă icircntreagă de

activităţi extra-profesionale energii pe care nu le foloseşte icircn profesie- subiectul care are rezultate mereu mai bune decacirct colegii săi care creează mereualte proiecte dar care se simte limitat icircn postul pe care icircl areA doua abordare cere evaluarea eficienţei cu care subiectul icircşi utilizează energia (existăvariaţii largi icircntre oameni atacirct icircn nivelul de energie cacirct şi icircn eficienţa adaptării la muncarespectivă) Astfel de exemplu i se poate cere să descrie ceea ce a realizat felul cumlucrează şi şi-a obţinut rezultatele se poate observa direct dacă se simte liber să vorbeascădespre experienţele sale şi le discută expansiv şi dacă realizările percepute au icircnsemnat unşir de realizări treptateIcircn unele posturi rutiniere un exces de energie poate fi stacircnjenitor trebuie căutată opersoană liniştită relaxată şi cu ambiţii moderateAutoperceperea - felul cum se percepe pe sine şi cum percepe lumea este un aspectfoarte complex al psihologiei subiectului şi ţine de atitudini şi motivaţii Din acest punct devedere cel mai bun instrument psihologic pentru a evalua datele despre imaginea de sine asubiectului rămacircne interviul Dar numai un psiholog bine antrenat poate ajunge la aceastăprofunzime Mult din ceea ce numim şi pare comportament iraţional poate fi explicat doarpe seama imaginii de sine a subiectului

De exemplu- o femeie ce poartă tocuri foarte icircnalte este capabilă să icircndure un disconfort severpentru a-şi satisface imaginea de sine- cel ce intră icircntr-o casă icircn flăcări pentru a salva un copil icircşi poate risca viaţa pentrua păstra imaginea propriei sale bravuri- cel ce refuză chiar cu riscul de a fi dat afară să facă o anumită muncă pe care opercepe sub demnitatea lui poate prefera o acţiune disciplinară unei atingeri a imaginii saleşi nu aşa cum deseori se interpretează ca indice de responsabilitateAdesea cunoaşterea imaginii de sine a celui intervievat poate fi cheia evaluăriicorecte a comportamentului

Strategii de intervievareClasificare largă a interviurilor icircn directive şi nondirective care provine dindiferenţierea icircntre strategiile de terapieIntervievarea directivăsubiectul discută - asemeni clientului icircn cadrul unei terapii - problema icircn detaliucu psihologulpsihologul ascultă pune icircntrebări pacircnă ajunge la o evaluare - diagnostic - icircn careare icircncredere şi apoi opreşte interviulicircşi prezintă opinia şi prefigurează cursul acţiunii care urmează interviului (acţiuniiterapeutice)Intervievarea directivă urmează deci cam aceeaşi tactică cu a terapeutului saumedicului Se presupune că subiectul nu are nevoie să icircnţeleagă problemaRecunoaşterea faptului că problemele de auto-percepere pot fi depăşite cel maiadesea doar prin dezvoltarea capacităţii de icircnţelegere a subiectului a condus la dezvoltareaintervievării nonodirectiveIntervievarea nondirectivăPsihologul nu furnizează o expertiză diagnostică sau un program de acţiune Mai

degrabă lucrează pentru a ajuta clientul să-şi clarifice modul de percepere sentimentelevalorile pacircnă icircn momentul final cacircnd acesta va ajunge la o icircnţelegere a problemei sale şi vadecide asupra acţiunilor corectiveConsilierea nondirectivă se sprijină pe capacitatea de icircnţelegere a subiectului şi nupe icircncrederea sa icircn consilier Acesta nu trebuie să emită şi să forţeze o explicaţie elaborată aproblemei nici nu i se cere să emită el o soluţie la problemăPsihologul este doar un ghid a cărui funcţie este de a reflecta sentimenteleclientului său nu de a le analiza

Rolurile interviului ca metode de inveestigaţie- icircn intervievarea directivă doar icircntacircmplarea face să domine să devină evidentenevoile valorile intervievatului- icircn intervievarea nondirectivă rezultatul interviului este icircn icircntregime dependent deexperienţa percepţiile valorile subiectuluiIntervievarea directivă are rol important mai ales icircn demersul de angajare permiţacircndevaluarea subiectului icircn termenii următori- capacitatea de a răspunde- capacitatea de a face faţă diferenţelor deschise de opinii- capacitatea de a icircnvăţa de la celălaltUneori psihologul trebuie să corecteze să modifice perceperile incorecte alecandidatului despre postul respectiv sau instituţii sau să stabilească importanţa uneianumite atitudini particulare sau a nivelului de expectaţii ceea ce poate cere trecerea icircnintervievarea nondirectivăAstfel icircntr-un interviu de selecţii se pot cere ambele strategii Icircn general suntprimele folosite tehnicile nondirective şi evaluările obţinute prin ele Cacircnd acestea icircşiepuizează scopul se schimbă direcţia spre interviul directiv142 Aspecte cognitive ale metodologiei de intervievareAbordarea se icircnscrie icircntr-o direcţie care are ca obiect studiul proceselor cognitive care auloc icircn situaţia interviuluiCercetările efectuate icircn domeniu s-au icircnscris icircn 3 direcţii1 Cercetări asupra comprehensiunii icircntrebărilor de către subiect2 Cercetări asupra proceselor cognitive implicate icircn generarea răspunsurilorreferitoare la acte comportamentale3 Cercetări privind artefactele care apar icircn situaţia de interviu

Concluzii ale cercetărilor asupra comprehensiunii icircntrebărilor1 Subiectul tinde să modifice icircntrebarea2 Conceptele largi tind să fie interpretate icircntr-o accepţiune mai restracircnsăRelaţie directăRelaţie indirectăPSIHOLOGSUBIECTCERCETĂTORCHESTIONAR3 Cacircnd icircntrebarea este lungă subiectul tinde să-şi formuleze răspunsul pe bazaprimelor cuvinte

4 Subiecţii transformă sensul unei icircntrebări5 Subiecţii au tendinţa de a răspunde nu la icircntrebare ci la spiritul icircntrebării6 Icircnţelegerea eronată a unei icircntrebări este cu atacirct mai mare cu cacirct numărul cuvintelorcare poartă o icircncărcătură informaţională este mai mare7 Dacă din neatenţie subiectul nu a auzit o parte a icircntrebării el tinde s-oreconstruiască pe baza fragmentului pe care l-a auzit8 Subiecţii dau o atenţie mai mare conţinutului şi detaliilor icircntrebării atunci cacircndicircntrebarea are variante de răspuns prestabilite de factură simplă (de exemplu Da Nu)

Selecţia profesională este alegerea dintr-o populaţie a celor mai potriviţiindivizi pentru specificul unei anumite profesii Icircn acest proces se porneştede la următoarele premise (a) fiecare profesie presupune o anumităconfiguraţie aptitudinală (b) aptitudinile variază de la individ la individ (c)aceste aptitudini pot fi măsurate Următorul pas după selecţie este repartiţiaprofesională Selecţia şi repartiţia profesională au la bază predicţiasuccesului profesional predicţie care poate fi realizată cu ajutorul a diferitetehnici statistice

Icircn general determinarea aptitudinilor aferente prestării unei anumite activităţi de muncă esteposibilă prin intermediul utilizării unor tehnici specifice psihologiei Instrumentul psihodiagnosticcel mai popular este testul psihologic Anastasi (1976) defineşte testul psihologic ca ldquo o măsurăobiectivă şi standardizată a unui eşantion de comportamentrdquo Definiţia nu priveşte numai aşanumiteleteste creion-hacircrtie ci şi aparatele date de interviu şi date personale sau date legate decomportamentul la locul de muncă (probe de lucru)Există o logică a utilizării testelor icircn deciziile de personal care se iau icircn mediul industrial Explicaţiaconstă icircn faptul că persoane diferite posedă probabilităţi diferite de succes icircn diferite activităţi de

Selecţia profesională este alegerea dintr-o populaţie a celor mai potriviţiindivizi pentru specificul unei anumite profesii Icircn acest proces se porneştede la următoarele premise (a) fiecare profesie presupune o anumităconfiguraţie aptitudinală (b) aptitudinile variază de la individ la individ (c)aceste aptitudini pot fi măsurate Următorul pas după selecţie este repartiţiaprofesională Selecţia şi repartiţia profesională au la bază predicţiasuccesului profesional predicţie care poate fi realizată cu ajutorul a diferitetehnici statistice162muncă Adesea am admirat munca migăloasă a unui ceasornicar măiestria unui acrobat sauperspicacitatea unui jucător de fotbalToţi aceştia se remarcă prin anumite calităţi care icirci fac eficienţi icircn activitatea pe care o practicăCeasornicarul trebuie să posede o fină dexteritate manuală acrobatul se impune prin simţulechilibrului şi o coordonare motrică deosebită jucătorul de fotbal se caracterizează prin agilitatemotrică şi integrare icircn jocul echipei Pe baza identificării elementelor relevante din componenţaunei profesii (proces numit analiza muncii) este posibilă definirea unui anumit eşantioncomportamental sau test care permite alegerea persoanei potrivite pentru profesia respectivăPromisiunea testelor psihologice pentru industrie constă icircn capacitatea lor de identificare a acelorindivizi care se vor potrivi cel mai bine icircn activitateaprofesialocul de muncă pe care vor fi plasaţi

PROIECTAREA UNEI PROCEDURI DE SELECŢIE UN EXEMPLU

O icircntreprindere doreşte să-şi creeze un departament de informatică Pentru aceasta este interesată icircnangajarea unui anumit număr de persoane din interiorul icircntreprinderii cu scopul şcolarizării lorpentru profesia de analist-programator Problema poate fi rezolvată de către psiholog singurapersoană autorizată icircn proiectarea unui sistem de selecţie profesională Cum va proceda acesta Mai icircntacirci de toate psihologul va organiza o acţiune de analiză a muncii de analist-programatorPsihologul se va documenta iniţial asupra activităţii respective apoi se va deplasa la un departamentde informatică similar unde va observa ce fac analiştii-programatori va discuta cu ei Adesea icircnastfel de situaţii se administrează cacircteva chestionare legate de cunoaşterea profesiei discuţiile cuconducerea vor icircntregi imaginea psihologului referitor la profesia de analist-programator Prin

analiza muncii vor fi identificate aspectele critice ale profesiei acelea care sunt cele mai importanteicircn obţinerea unor performanţe profesionale calitativ superioare Icircn cazul analistului-programatoracestea vor fibull Capacitatea de formulare a problemelor - recunoaşterea informaţiilor prezentate sub formă dedate şi structurarea lor icircntr-o formă cu trasarea unei metode de prelucrarebull Cunoştinţe de informatică şi cultură generală vastăbull Specializare icircntr-un domeniu particular de aplicaţii-inginerie economie etcbull Cunoaşterea a cel puţin două limbaje de programareDesigur există şi alte specificaţii profesionale cele menţionate fiind icircnsă esenţialeUrmătoarea activitate a psihologului constă icircn identificarea ansamblului de aptitudini care suntimplicate icircn munca sa icircn activităţile considerate critice Astfel analistul-programator trebuie săposede capacitate de analiză critică şi orientare icircntr-o situaţie nouă exprimare uşoară icircn scris şioral gacircndire euristică imaginaţie aptitudini de planificare şi organizatorice să fie operativperseverent cu capacitate de finalizare etc

Aptitudinile care stau la baza realizării unei activităţi de muncă pot fimăsurate şi prin utilizarea testelor psihologiceAnastasi (1976) defineşte testul psihologic ca ldquo o măsură obiectivă şistandardizată a unui eşantion de comportamentrdquoPornind de la analiza muncii se identifică elementele relevante dincomponenţa unei profesii pentru ca apoi să fie posibilă definirea unui anumiteşantion de comportament sau test care să permită alegerea persoaneipotrivite pentru profesia respectivă

Pasul următor icircn munca psihologului este să selecteze din arsenalul de teste psihologice existente peacelea care consideră că ar estima cel mai bine aptitudinile icircn cauză Dacă nu găseşte teste adecvateel le poate proiecta conform unei metodologii specifice (construcţia pe teste de problemă este otendinţă actuală mult apreciată se consideră că astfel va creşte capacitatea lor predictivă) Icircn cazulnostru bateria de teste poate include următoarele Test de comprehensiune verbalăRaţionament - problemeRaţionament serial - serii de litereAptitudini numerice - viteză de calculDiagrame - scheme logice lacunareTest de inteligenţă neverbală - Domino 4870 sau Matricile Progresive RavenIcircn continuare testele sunt administrate unui grup reprezentativ de analişti-programatori care icircnprealabil au fost evaluaţi din punctul de vedere al eficienţei profesionale şi ierarhizaţi de cătreconducere de la cel mai bun profesional pacircnă la cel mai ineficient Obiectivul acestui examenpsihologic este să compare performanţele obţinute la test cu cele profesionale Icircn practică se vaobserva că relaţia dintre performanţele la unele teste şi cele profesionale este foarte apropiată derealitate icircn timp ce la altele este mai icircndepărtată Cu alte cuvinte cei care sunt cotaţi ca eficienţiprofesional sunt eficienţi şi icircn ceea ce priveşte performanţele la test Aplicacircnd o serie de proceduristatistice psihologul va fi capabil icircn final să prezinte o strategie de selecţie care va include modulde administrare al testelor care s-au dovedit utile transformarea performanţelor obţinute la teste icircncote de performanţă profesională anticipată (probabilitatea de succes icircn profesia de analistprogramator)şi metoda prin care se va decide care dintre candidaţi vor fi declaraţi ldquoadmişirdquoExemplul dat este mult simplificat Psihologul icircn contexte similare nu se va ghida numai dupăaptitudini el va putea investiga motivaţia pentru muncă la fel condiţiile de muncă problemele deperfecţionare profesională etc

Pe scurt componentele activităţii psihologului icircn trasarea unei strategii de selecţierepartiţieprofesională sunt următoarele 1 Analiza muncii2 Identificarea predictorilor (teste date de interviu şi istorie profesională etc)3 Măsurarea succesului măsurarea performanţelor icircn muncă cu scopul comparării cuperformanţele obţinute la teste sau predictorii potenţialiUn algoritm posibil al proiectării unei strategii de selecţie profesională este schiţat icircn Figura 41

Metoda interviului Interviul şi observaţia ca tehnici icircn selecţia profesională

1 Interviul ca metodă de selecţieEvaluarea calitativă face parte dintre strategiile de completare a tabloului de datefurnizat de testele psihologice Ca strategie poate fi realizată icircn diferite moduri Dintretaxonomiile actuale din perspectiva psihodiagnosticului ne apare cea realizată de N Denzinşi Y Lincoln 1994 care diferenţiază icircntre paradigme de cercetare strategii de cercetare şimetode de adunare şi analiză a datelorIcircn această categorie de metode sunt grupate interviul observaţia analizadocumentelor analiza textuală şi analiza asistată de calculator (A Băban) V Janesick1994 dintr-o perspectivă holistică grupează interviul şi observaţia printre strategiile decercetare calitativă istorie de viaţă istorie orală studiul de caz observaţia participativăstudiul de teren studiul ecologic studiul fenomenologic studiu descriptiv studiulinteracţionist simbolic cercetare interpretativă cercetare narativă cercetare acţiunecercetare biografică etnografie etno-fenomenologie şi istoriografie

Metoda observaţieiO observa implică nu numai verbul bdquoa vedeardquo (a auzi a simţi) ci include şi evaluărilegate de obiectul observat icircnţelegi analizezi organizezi datele pentru ca să dai sens celorpercepute Observaţia are ca scop icircnţelegerea celor percepute adunarea de date icircntr-omanieră sistematică sau mai puţin sistematică dar organizată cu un obiectiv definit clarObservaţia ca act ştiinţific devine un instrument prin care sunt adunate informaţiiorganizate cu sens Clasificacircnd tipurile descriem observaţia directă vs observaţia indirectăeste sistematică vs nesistematică are un scop definit larg sau icircngustIcircn observarea comportamentului legată de evaluările organizaţionale Pentru arealiza o observare completă şi de-a lungul este critică includerea următoarelor situaţiiobservarea unei situaţii specifice observarea in diferite contexte situaţionale observarea icircndiferite momente ale zileiPatru dintre cele mai obişnuite tipuri de icircnregistrări icircn timpul realizării observării sedesfăşoară prin culegerea datelor de anecdotică realizarea unor icircnregistrări latenteicircnregistrarea evenimentului icircn timpul desfăşurării cu ancore icircnregistrarea durateiCa scop general al observării icircn evaluarea organizaţională este evaluareacomportamentului adaptativ Comportamentul adaptativ se referă la eficacitatea sau gradulicircn care indivizii icircndeplinesc standardele sau independenţa personală şi responsabilitateasocială la care ne aşteptăm icircn raport de grupa de vacircrstă sau grupul cultural din care facparte Există cacircteva arii asupra cărora examinatorul trebuie să se concentreze cacircndrealizează o evaluare a comportamentului adaptativ deprinderi de comunicare utilizarealucrurilor comune comportamentele de auto-control nivelul de sănătate şi siguranţăemoţională deprinderi profesionale funcţionale nivelul de grijă de sine deprinderi socialeobiceiuri legate de timpul liber recreere

Un domeniu specific al observaţie include comportamentul non-verbal Regulagenerală este că icircn situaţia unei incongruenţe icircntre ceea ce spune persoana şi limbajulcorporal semnele comportamentului non-verbal se va da crezare acestuia din urmăDinamica corpului capătă semnificaţie numai icircn context cela mai adesea mişcările potexprima obişnuinţe personale sau ţin de expresivitatea intrinsecă umană ori de anumitemoduri convenţionale icircn care exprimăm social şi cultural un anumit lucru Multe dintremişcările noastre sunt personale şi pot avea sensul unei icircncercări de a ne echilibra icircncontextul dat Sunt gesturi pe care le facem pentru a ne menţine propriu-zis echilibrul dar şipentru a micşora tensiunea şi a obţine o poziţie corporală mai relaxată şi sau maiconfortabilăDe exemplu icircncrucişarea picioarelor sau des-icircncrucişarea lăsarea macircinii să cadăpe lacircngă corp icircndreptarea capului aşezarea cotului şi sprijinirea de masă catedră birourezemarea de spetează sprijinul macircinilor de buze etcSunt mişcări pe care le facem la fel de spontan pentru a ne potrivi mai bine pe picioarepentru finalităţi sociale sau pentru manipularea unor obiecteOrice element comportamental orice mişcare relevă un aspect intenţional şi unulnon-intenţional aspectul intenţional reprezentă scopul declarat al acţiunii şi adesea ţine deconţinutul comunicării iar aspectul non-intenţional reprezintă modalităţile de reacţie larelaţia icircn care se găseşte reacţii de care adesea nici persoana nu este conştientăProblema generală pe care şi-o propune psihologia comunicării non-verbale este sădetermine prin intermediul cunoaşterii caracteristicilor structurii comportamentuluiexpresiv trăsăturile de personalitate care definesc modul cum se confruntă cu realitatea opersoană Comportamentul expresiv non-verbal reprezintă modul cum se implicăpersonalitatea ca icircntreg icircn orice act de adaptare la realitate Icircn mod caracteristiccomportamentul expresiv1048766 nu este intenţionat sau motivat specific (decacirct icircn anumite cazuri cacircnd se urmăreşteicircn mod expres un anumit efect)1048766 reflectă o structură personală profundă (nu depinde direct de trebuinţele de momentsau de situaţie dar este influenţat de acestea)1048766 este spontan1048766 nu are scop specific1048766 de obicei este sub pragul conştiinţei şi nu este controlatIcircn analiza şi icircnţelegerea sensului celor observate trebuiesc delimitaţi determinanţiiai comportamentului non-verbal1048766 factorii culturali specifici precum tradiţiile privind gestica vorbirea unele posturiaceste tradiţii conduc icircn timp la deprinderi de gestică reguli generale de scriereintonaţie a vocii etc1048766 condiţiile aleatorii de dispoziţie şi oboseală care modifică mai ales energia (stareadepresivă restracircnge mişcările iar bucuria euforia dezinhibă mişcările şi creştespontaneitatea1048766 vacircrsta cu influenţe mai ales asupra amplitudinii şi organizării mişcărilor1048766 deprinderile de mişcare şi a ticurilor care pot reprezenta manifestarea unui conflict sau aunei tendinţe actuale sau pot reprezenta o imitaţie rămasă ca atare din copilărie sauadolescenţă1048766 sexul (există o tendinţă generală spre structuri gestuale diferite la cele două sexe)1048766 conflictele interioare pot conduce la maniere foarte specifice şi la indici non-verbali

care pot descifra stările respective1048766 din prisma conflictelor cunoaşterea indicilor acestora icircn comportament poate fi utilă icircnoptimizarea relaţiei de comunicare Cunoaştere icircnseamnă icircn primul racircnd capacitatea dea te cunoaşte şi a recunoaşte stările interioare specifice icircn anumite comportamenteDacă devii conştient de propriile tale semnale ale limbajului corporal vei puteaicircnregistra şi recunoaşte semnalele ce vin dinspre ceilalţi Cu cacirct este mai marecapacitatea de transpunere a cuiva icircn propria sa manieră de a reacţiona la stărileinterioare cu atacirct mai mare va fi capacitatea de a dezvolta această capacitate pentrualte persoane1048766 De exemplu există o serie de gesturi de izolare care sunt un semn al tensiuniiinterioare a unor complexe inhibate precum gesturile repezite buzele smucite caretrădează agresivitatea La fel degetele icircndoite la extremităţi care indică resentimente şiresemnare macircna dusă des la nas care indică teama degetele la buze indică ruşineamacircna legănată icircntre picioare indică frustrarea degetul acoperit de cealaltă palmăindicacircnd trufia

Metoda interviuluiProcesul de intervievare presupune colectarea verificarea şi icircnregistrareainformaţiilor despre candidaţi icircn scopul evaluării acestoraExistă o multitudine de forme icircn care se poate desfăşura tehnic interviului Icircnpsihodiagnostic intervine tehnica interviului individual direct faţă icircn faţă care icircn funcţiede gradul de formalizare se poate desfăşura structurat semi-structurat sau ne-structurat

Icircn funcţie de diferite criterii interviurile se clasifică icircn următoarele tipuri de interviuDupă numărul interviurilor interviul este1048766 Individual ndash o persoană ce conduce interviul un intervievat1048766 Grup de două persoane ce conduc interviul1048766 Comisie (panel) ndash doi pacircnă la cinci membri1048766 Serii de interviuri individualeCu cacirct creşte numărul de intervievatori cu atacirct stresul persoanei intervievate creşte iarvaliditatea acestuia poate fi afectatăDupă metoda de abordare interviul este1048766 Prietenos ndash atmosfera ce conferă deschidere şi siguranţă1048766 bdquoSweet amp sourrdquo (dulce-acrişor) ndash strategia bdquogood copbad coprdquo (unul bunaltul rău)ndash unul dintre intervievatori joacă rolul unei persoane dure iar celălalt al uneipersoane amabile1048766 Agresiv de presiune ndash abordare agresivă se măsoară capacitatea de rezistenţă apersoanei la stressDupă conţinut interviul este1048766 Structurat ndash pe baza unui plan de interviu1048766 Nestructurat ndash candidatul vorbeşte liber icircndrumat pe alocuri de persoana careconduce interviul se consideră a fi mai puţin valid decacirct interviul structurat1048766 Comportamental ndash examinează competenţele candidatului pe baza unei serii decriterii relevante1048766 Tip situaţie ipotetică ndash centrat pe reacţia la incidente critice ipotetice1048766 Biografic ndash icircncepe cu locul de muncă actual şi se icircncheie cu primul post deţinut

studiile efectuate şi specializări sau viceversaCercetările indică faptul că structurarea interviului face ca validitatea acestuia să creascăsimţitorOrice interviu cuprinde următoarele etape principale1048766 Introducere ndash cuprinde relaţionarea cu candidatul explicaţii asupra structuriiprocesului de intervievare şi selecţie prezentarea organizaţiei şi a postuluidisponibil abordarea zonelor familiare candidatului1048766 Cuprins ndash cuprinde studierea abilităţilor esenţiale pentru reuşită icircn postul respectivexplicarea lipsurilor şi neconcordanţelor de-a lungul carierei posibile abordări alenoilor sarcinilor de serviciu1048766 Icircncheiere ndash cuprinde partea de răspunsuri la icircntrebările candidatului chestiuni icircnplus pe care candidatul ar dori să le abordeze precizări asupra termenului icircn care seva lua decizia şi a modului de comunicare a acesteia

Icircn cadrul interviului intervievatorul poate folosi următoarele tipuri de icircntrebări1048766 Deschise ndash sunt utilizate pentru a colecta un mare număr de informaţii brute icircngeneral icircncep cu cuvintele cum de ce unde cacircnd ceExemplu De ce aţi ales să lucraţi icircn acest domeniu1048766 Icircnchise ndash sunt utilizate pentru a se obţine date reale concrete cacircnd se doreşte unrăspuns clarExemplu Aţi absolvit cursuri universitare1048766 Cu răspuns indus ndash sugerează răspunsul aşteptatExemplu Icircnţeleg că vă ţineţi la curent cu noutăţile din domeniul dvs de activitate1048766 Multiple ndash conţin mai multe icircntrebări icircn aceeaşi frazăExemplu De ce aţi părăsit ultimul loc de muncă Vă place să schimbaţi frecvent un locde muncă Sau v-aţi certat cu şefii dvs1048766 Ipotetice ndash fac referire la situaţii ipoteticeExemplu Cum aţi aborda o persoană care nu lucrează bine icircn echipă Ce decizie aţilua faţă de o persoană neloială firmei1048766 Vagi ndash icircntrebări fără scop definitExemplu Icircmi puteţi spune ceva despre firma la care lucraţi icircn prezent Icircmi puteţi spuneceva despre dvsPractica icircn domeniul resurselor umane recomandă utilizarea icircntrebărilor deschiselimitarea icircntrebărilor icircnchise şi ipotetice şi evitarea icircntrebărilor cu răspuns indus aicircntrebărilor vagi şi multiple

Tehnica interviuluiImportanţa relaţionării de tip faţă-icircn-faţă1 permite fiecăruia să-şi formeze o impresie iniţială icircn legătură cu celălalt2 anumite tipuri de informaţii despre subiect pot fi obţinute sau validate doar dintroicircntacirclnire personalăDe exemplu aspecte privind1048766 capacitatea subiectului de se auto-exprima oral1048766 de a participa efectiv icircntr-un schimb interpersonal1048766 de a fi vioi calm cu tact1048766 de a icircnţelege şi de a se face icircnţeles

1048766 date privind impulsivitatea entuziasmul nivelul de energie (de obicei un aspect debază este cantitatea de efort pe care subiectul o pune icircn interviu)1048766 obţinerea unei imagini valide asupra auto-perceperii a ceea ce gacircndeşte despre sinelegat de interese aspiraţii valori personale cod de conduită a ceea ce-i place displace icircn general adaptarea la situaţii

Cerinţe pentru un cel ce intervieveazăInterviul nu este o simplă tehnică icircntr-o bună măsură pare a fi mai degrabă o artăNu ţine numai de raţiune şi schimburi raţionale de idei ci include şi afectivitate intuiţiesenzorialitateToate aspectele interviului pot fi icircmbunătăţite prin formare exersare şi mai alesprin practică psihologicăInterviul nu este un mijloc de a domina voinţa subiectului Interviul este diferit dehipnoză Scopul interviului este de obţine răspunsuri reprezentative normale obişnuite dela subiect nu de a-i domina şi distorsiona conduita Important este icircnsă şi pentru hipnozădar şi pentru interviu să obţii mai icircntacirci cooperarea subiectului)Individualitatea şi diferenţa de opinii trebuie deplin acceptate şi tolerate (numai icircnmăsura icircn care icircn selecţia profesională unele aspecte implicate icircn interviu pot fi icircntradevărrelevante pentru profesie)Numai o atitudine prietenoasă icircn care psihologul sprijină şi participă personal estecapabilă să releve icircntreaga gamă de interese aspiraţii sentimente exprimate deci icircntreagapersonalitate a subiectuluiInterviul cere abilitatea de a-ţi disciplina riguros reacţiile o exprimare la icircntacircmplarea propriilor tale emoţii ar putea tulbura cursul comunicării şi ar reduce cantitatea deinformaţii exprimate de subiectInterviul include şi arta de a fi apreciativ se cer din partea psihologului reacţii caresă-l asigure pe subiect că spune un lucru bun corect real semnificativ Psihologul nutrebuie să reacţioneze de genul Asta este cel mai tacircmpit prostesc nebunesc lucru pe carel-am auzit vreodată Icircntr-o situaţie de acest gen se poate replica prin Este icircntr-adevărpuţin neobişnuit ce icircmi spuneţi dar foarte interesant deci mai puteţi spune ceva despreacest lucruPsihologul trebuie să-şi exprime toleranţa interesul pentru punctul de vedere alsubiectului icircntr-o mare gamă de subiecte exprimate de acesta Icircntrebările trebuie să deaposibilitatea subiectului să se exprime să-i ceară continuarea răspunsurilor (nu-i aşa)Deci pentru a fi eficient psihologul trebuie să se centreze pe punctul de vedere alsubiectului Punctul de vedere al psihologului sau al firmei fiind secundare şi atacircta timp cacirctse caută obţinerea de informaţii despre subiect psihologul sau firma nu trebuie directimplicate (sunt greşite exprimările de tipul Noi dorim Ceea ce ne interesează etc)Se cere o sensibilitatea la tonul vocii la expresivitatea facială tot ceea ce ar putea săindice anxietatea tensiunea nesiguranţa subiectului Cacircnd apar astfel de semne direcţiainterviului se va schimba de la obţinerea de informaţii spre furnizarea de informaţii Acestlucru implică pozitiv subiectul şi se poate face prin felicitarea lui pentru un rezultat excelentacademic sau un premiu obţinut sau dacircndu-i şansa de a pune el icircnsuşi icircntrebări (Amimpresia că nu am fost prea limpede cu unele din icircntrebările mele Doriţi cumva să clarificceva pentru dv)Starea de spirit după care se recunoaşte un interviu bun ambele părţi sfacircrşesc

simţindu-se stimulaţi de icircntacirclnire de faptul că le-a plăcut şi că le-ar place să mai stea devorbă icircmpreună

Scopul interviuluiDepinde de scopul examenului De exemplu un interviu pentru selecţie profesionalăva avea ca scop un bun plasament şi o predilecţie validă privind performanţa pe termenlungDacă se are icircn vedere pe termen lung şi posibilitatea de icircmbunătăţire a tehnicii delucru a organizării icircntreprinderii (a produce mai mult calitate mai bună costuri mai mici)atunci se pune problema predicţiei icircn termeni mai complecşi prin interviu şi a unor aspecteprecum- cacirct de mult doreşte subiectul să se dezvolte- cacirct de mult este capabil să se dezvolte- cacirct de realist este faţă de sine- ce energie are disponibilă (motivaţie) şi ce ambiţii areInterviul se transformă icircntr-un instrument cu ajutorul căruia se aleg cei mai bunicandidaţi icircn cadrul unei scheme organizaţionale pe termen lung Deci nivelul şi scopurileinterviului trebuie să corespundă scopurilor imediate sau pe termen lung alemanagementului icircntreprinderii

Competenţa psihologuluiIcircndemacircnarea icircn comunicarea faţă-icircn-faţă ţine de obicei de calităţi precum tactvioiciune capacitatea de a sesiza timpul şi adecvarea răspunsurilor flexibilitate abilitateade a gacircndi independent claritatea de expresie calmul persuasiunea sensibilitatea laceilalţiIcircndemacircnarea şi capacitatea de a varia măsura presiunii sau ambiguităţii la carepsihologul poate supune subiectul este unul dintre aspectele cheie- dacă subiectul se va simţi sub presiune sau icircn condiţie de incertitudine nu vaavea posibilitatea să-şi exprime competenţa- dacă este presat prea devreme sau se simte forţat relaţia de interviu se poateicircntrerupe bruscDeci trebuie adesea adecvată pentru fiecare subiect intervievat tactica succesiuniiicircntrebărilor sau a modurilor de a le exprima icircn funcţie de relevanţa anumitor caracteristicisusceptibile de a fi obţinute printr-un comportament sau altulIndici semnificativi icircntr-un interviu de tip selecţie profesionalăDacă se pun icircntrebări legate de succesul profesional precum cele legate de abilitateade a face faţă unei mari varietăţi de relaţii interpersonale tactica icircn testarea acestora va fi dea le evalua de la icircnceput Dacă candidatul trece cu succes această etapă se poate trece laalte domenii de evaluare Icircnsă dacă competenţa subiectului icircn acest domeniu nu esteimportantă pentru scopul examinării testul practic poate fi amacircnat sau chiar lăsat de oparteNivelul de energie exprimat prin entuziasm ambiţie orientarea spre realizăriiniţiativa hărnicia ingeniozitatea impulsul de a se dezvolta poate fi evaluat prin douătipuri de abordări Poate fi cercetat nivelul general de activitate pe care un candidat icirclconştientizează şi icircl afirmă De exemplu- subiectul care are icircn prezent o slujbă de rutină dar care prezintă o listă icircntreagă de

activităţi extra-profesionale energii pe care nu le foloseşte icircn profesie- subiectul care are rezultate mereu mai bune decacirct colegii săi care creează mereualte proiecte dar care se simte limitat icircn postul pe care icircl areA doua abordare cere evaluarea eficienţei cu care subiectul icircşi utilizează energia (existăvariaţii largi icircntre oameni atacirct icircn nivelul de energie cacirct şi icircn eficienţa adaptării la muncarespectivă) Astfel de exemplu i se poate cere să descrie ceea ce a realizat felul cumlucrează şi şi-a obţinut rezultatele se poate observa direct dacă se simte liber să vorbeascădespre experienţele sale şi le discută expansiv şi dacă realizările percepute au icircnsemnat unşir de realizări treptateIcircn unele posturi rutiniere un exces de energie poate fi stacircnjenitor trebuie căutată opersoană liniştită relaxată şi cu ambiţii moderateAutoperceperea - felul cum se percepe pe sine şi cum percepe lumea este un aspectfoarte complex al psihologiei subiectului şi ţine de atitudini şi motivaţii Din acest punct devedere cel mai bun instrument psihologic pentru a evalua datele despre imaginea de sine asubiectului rămacircne interviul Dar numai un psiholog bine antrenat poate ajunge la aceastăprofunzime Mult din ceea ce numim şi pare comportament iraţional poate fi explicat doarpe seama imaginii de sine a subiectului

De exemplu- o femeie ce poartă tocuri foarte icircnalte este capabilă să icircndure un disconfort severpentru a-şi satisface imaginea de sine- cel ce intră icircntr-o casă icircn flăcări pentru a salva un copil icircşi poate risca viaţa pentrua păstra imaginea propriei sale bravuri- cel ce refuză chiar cu riscul de a fi dat afară să facă o anumită muncă pe care opercepe sub demnitatea lui poate prefera o acţiune disciplinară unei atingeri a imaginii saleşi nu aşa cum deseori se interpretează ca indice de responsabilitateAdesea cunoaşterea imaginii de sine a celui intervievat poate fi cheia evaluăriicorecte a comportamentului

Strategii de intervievareClasificare largă a interviurilor icircn directive şi nondirective care provine dindiferenţierea icircntre strategiile de terapieIntervievarea directivăsubiectul discută - asemeni clientului icircn cadrul unei terapii - problema icircn detaliucu psihologulpsihologul ascultă pune icircntrebări pacircnă ajunge la o evaluare - diagnostic - icircn careare icircncredere şi apoi opreşte interviulicircşi prezintă opinia şi prefigurează cursul acţiunii care urmează interviului (acţiuniiterapeutice)Intervievarea directivă urmează deci cam aceeaşi tactică cu a terapeutului saumedicului Se presupune că subiectul nu are nevoie să icircnţeleagă problemaRecunoaşterea faptului că problemele de auto-percepere pot fi depăşite cel maiadesea doar prin dezvoltarea capacităţii de icircnţelegere a subiectului a condus la dezvoltareaintervievării nonodirectiveIntervievarea nondirectivăPsihologul nu furnizează o expertiză diagnostică sau un program de acţiune Mai

degrabă lucrează pentru a ajuta clientul să-şi clarifice modul de percepere sentimentelevalorile pacircnă icircn momentul final cacircnd acesta va ajunge la o icircnţelegere a problemei sale şi vadecide asupra acţiunilor corectiveConsilierea nondirectivă se sprijină pe capacitatea de icircnţelegere a subiectului şi nupe icircncrederea sa icircn consilier Acesta nu trebuie să emită şi să forţeze o explicaţie elaborată aproblemei nici nu i se cere să emită el o soluţie la problemăPsihologul este doar un ghid a cărui funcţie este de a reflecta sentimenteleclientului său nu de a le analiza

Rolurile interviului ca metode de inveestigaţie- icircn intervievarea directivă doar icircntacircmplarea face să domine să devină evidentenevoile valorile intervievatului- icircn intervievarea nondirectivă rezultatul interviului este icircn icircntregime dependent deexperienţa percepţiile valorile subiectuluiIntervievarea directivă are rol important mai ales icircn demersul de angajare permiţacircndevaluarea subiectului icircn termenii următori- capacitatea de a răspunde- capacitatea de a face faţă diferenţelor deschise de opinii- capacitatea de a icircnvăţa de la celălaltUneori psihologul trebuie să corecteze să modifice perceperile incorecte alecandidatului despre postul respectiv sau instituţii sau să stabilească importanţa uneianumite atitudini particulare sau a nivelului de expectaţii ceea ce poate cere trecerea icircnintervievarea nondirectivăAstfel icircntr-un interviu de selecţii se pot cere ambele strategii Icircn general suntprimele folosite tehnicile nondirective şi evaluările obţinute prin ele Cacircnd acestea icircşiepuizează scopul se schimbă direcţia spre interviul directiv142 Aspecte cognitive ale metodologiei de intervievareAbordarea se icircnscrie icircntr-o direcţie care are ca obiect studiul proceselor cognitive care auloc icircn situaţia interviuluiCercetările efectuate icircn domeniu s-au icircnscris icircn 3 direcţii1 Cercetări asupra comprehensiunii icircntrebărilor de către subiect2 Cercetări asupra proceselor cognitive implicate icircn generarea răspunsurilorreferitoare la acte comportamentale3 Cercetări privind artefactele care apar icircn situaţia de interviu

Concluzii ale cercetărilor asupra comprehensiunii icircntrebărilor1 Subiectul tinde să modifice icircntrebarea2 Conceptele largi tind să fie interpretate icircntr-o accepţiune mai restracircnsăRelaţie directăRelaţie indirectăPSIHOLOGSUBIECTCERCETĂTORCHESTIONAR3 Cacircnd icircntrebarea este lungă subiectul tinde să-şi formuleze răspunsul pe bazaprimelor cuvinte

4 Subiecţii transformă sensul unei icircntrebări5 Subiecţii au tendinţa de a răspunde nu la icircntrebare ci la spiritul icircntrebării6 Icircnţelegerea eronată a unei icircntrebări este cu atacirct mai mare cu cacirct numărul cuvintelorcare poartă o icircncărcătură informaţională este mai mare7 Dacă din neatenţie subiectul nu a auzit o parte a icircntrebării el tinde s-oreconstruiască pe baza fragmentului pe care l-a auzit8 Subiecţii dau o atenţie mai mare conţinutului şi detaliilor icircntrebării atunci cacircndicircntrebarea are variante de răspuns prestabilite de factură simplă (de exemplu Da Nu)

analiza muncii vor fi identificate aspectele critice ale profesiei acelea care sunt cele mai importanteicircn obţinerea unor performanţe profesionale calitativ superioare Icircn cazul analistului-programatoracestea vor fibull Capacitatea de formulare a problemelor - recunoaşterea informaţiilor prezentate sub formă dedate şi structurarea lor icircntr-o formă cu trasarea unei metode de prelucrarebull Cunoştinţe de informatică şi cultură generală vastăbull Specializare icircntr-un domeniu particular de aplicaţii-inginerie economie etcbull Cunoaşterea a cel puţin două limbaje de programareDesigur există şi alte specificaţii profesionale cele menţionate fiind icircnsă esenţialeUrmătoarea activitate a psihologului constă icircn identificarea ansamblului de aptitudini care suntimplicate icircn munca sa icircn activităţile considerate critice Astfel analistul-programator trebuie săposede capacitate de analiză critică şi orientare icircntr-o situaţie nouă exprimare uşoară icircn scris şioral gacircndire euristică imaginaţie aptitudini de planificare şi organizatorice să fie operativperseverent cu capacitate de finalizare etc

Aptitudinile care stau la baza realizării unei activităţi de muncă pot fimăsurate şi prin utilizarea testelor psihologiceAnastasi (1976) defineşte testul psihologic ca ldquo o măsură obiectivă şistandardizată a unui eşantion de comportamentrdquoPornind de la analiza muncii se identifică elementele relevante dincomponenţa unei profesii pentru ca apoi să fie posibilă definirea unui anumiteşantion de comportament sau test care să permită alegerea persoaneipotrivite pentru profesia respectivă

Pasul următor icircn munca psihologului este să selecteze din arsenalul de teste psihologice existente peacelea care consideră că ar estima cel mai bine aptitudinile icircn cauză Dacă nu găseşte teste adecvateel le poate proiecta conform unei metodologii specifice (construcţia pe teste de problemă este otendinţă actuală mult apreciată se consideră că astfel va creşte capacitatea lor predictivă) Icircn cazulnostru bateria de teste poate include următoarele Test de comprehensiune verbalăRaţionament - problemeRaţionament serial - serii de litereAptitudini numerice - viteză de calculDiagrame - scheme logice lacunareTest de inteligenţă neverbală - Domino 4870 sau Matricile Progresive RavenIcircn continuare testele sunt administrate unui grup reprezentativ de analişti-programatori care icircnprealabil au fost evaluaţi din punctul de vedere al eficienţei profesionale şi ierarhizaţi de cătreconducere de la cel mai bun profesional pacircnă la cel mai ineficient Obiectivul acestui examenpsihologic este să compare performanţele obţinute la test cu cele profesionale Icircn practică se vaobserva că relaţia dintre performanţele la unele teste şi cele profesionale este foarte apropiată derealitate icircn timp ce la altele este mai icircndepărtată Cu alte cuvinte cei care sunt cotaţi ca eficienţiprofesional sunt eficienţi şi icircn ceea ce priveşte performanţele la test Aplicacircnd o serie de proceduristatistice psihologul va fi capabil icircn final să prezinte o strategie de selecţie care va include modulde administrare al testelor care s-au dovedit utile transformarea performanţelor obţinute la teste icircncote de performanţă profesională anticipată (probabilitatea de succes icircn profesia de analistprogramator)şi metoda prin care se va decide care dintre candidaţi vor fi declaraţi ldquoadmişirdquoExemplul dat este mult simplificat Psihologul icircn contexte similare nu se va ghida numai dupăaptitudini el va putea investiga motivaţia pentru muncă la fel condiţiile de muncă problemele deperfecţionare profesională etc

Pe scurt componentele activităţii psihologului icircn trasarea unei strategii de selecţierepartiţieprofesională sunt următoarele 1 Analiza muncii2 Identificarea predictorilor (teste date de interviu şi istorie profesională etc)3 Măsurarea succesului măsurarea performanţelor icircn muncă cu scopul comparării cuperformanţele obţinute la teste sau predictorii potenţialiUn algoritm posibil al proiectării unei strategii de selecţie profesională este schiţat icircn Figura 41

Metoda interviului Interviul şi observaţia ca tehnici icircn selecţia profesională

1 Interviul ca metodă de selecţieEvaluarea calitativă face parte dintre strategiile de completare a tabloului de datefurnizat de testele psihologice Ca strategie poate fi realizată icircn diferite moduri Dintretaxonomiile actuale din perspectiva psihodiagnosticului ne apare cea realizată de N Denzinşi Y Lincoln 1994 care diferenţiază icircntre paradigme de cercetare strategii de cercetare şimetode de adunare şi analiză a datelorIcircn această categorie de metode sunt grupate interviul observaţia analizadocumentelor analiza textuală şi analiza asistată de calculator (A Băban) V Janesick1994 dintr-o perspectivă holistică grupează interviul şi observaţia printre strategiile decercetare calitativă istorie de viaţă istorie orală studiul de caz observaţia participativăstudiul de teren studiul ecologic studiul fenomenologic studiu descriptiv studiulinteracţionist simbolic cercetare interpretativă cercetare narativă cercetare acţiunecercetare biografică etnografie etno-fenomenologie şi istoriografie

Metoda observaţieiO observa implică nu numai verbul bdquoa vedeardquo (a auzi a simţi) ci include şi evaluărilegate de obiectul observat icircnţelegi analizezi organizezi datele pentru ca să dai sens celorpercepute Observaţia are ca scop icircnţelegerea celor percepute adunarea de date icircntr-omanieră sistematică sau mai puţin sistematică dar organizată cu un obiectiv definit clarObservaţia ca act ştiinţific devine un instrument prin care sunt adunate informaţiiorganizate cu sens Clasificacircnd tipurile descriem observaţia directă vs observaţia indirectăeste sistematică vs nesistematică are un scop definit larg sau icircngustIcircn observarea comportamentului legată de evaluările organizaţionale Pentru arealiza o observare completă şi de-a lungul este critică includerea următoarelor situaţiiobservarea unei situaţii specifice observarea in diferite contexte situaţionale observarea icircndiferite momente ale zileiPatru dintre cele mai obişnuite tipuri de icircnregistrări icircn timpul realizării observării sedesfăşoară prin culegerea datelor de anecdotică realizarea unor icircnregistrări latenteicircnregistrarea evenimentului icircn timpul desfăşurării cu ancore icircnregistrarea durateiCa scop general al observării icircn evaluarea organizaţională este evaluareacomportamentului adaptativ Comportamentul adaptativ se referă la eficacitatea sau gradulicircn care indivizii icircndeplinesc standardele sau independenţa personală şi responsabilitateasocială la care ne aşteptăm icircn raport de grupa de vacircrstă sau grupul cultural din care facparte Există cacircteva arii asupra cărora examinatorul trebuie să se concentreze cacircndrealizează o evaluare a comportamentului adaptativ deprinderi de comunicare utilizarealucrurilor comune comportamentele de auto-control nivelul de sănătate şi siguranţăemoţională deprinderi profesionale funcţionale nivelul de grijă de sine deprinderi socialeobiceiuri legate de timpul liber recreere

Un domeniu specific al observaţie include comportamentul non-verbal Regulagenerală este că icircn situaţia unei incongruenţe icircntre ceea ce spune persoana şi limbajulcorporal semnele comportamentului non-verbal se va da crezare acestuia din urmăDinamica corpului capătă semnificaţie numai icircn context cela mai adesea mişcările potexprima obişnuinţe personale sau ţin de expresivitatea intrinsecă umană ori de anumitemoduri convenţionale icircn care exprimăm social şi cultural un anumit lucru Multe dintremişcările noastre sunt personale şi pot avea sensul unei icircncercări de a ne echilibra icircncontextul dat Sunt gesturi pe care le facem pentru a ne menţine propriu-zis echilibrul dar şipentru a micşora tensiunea şi a obţine o poziţie corporală mai relaxată şi sau maiconfortabilăDe exemplu icircncrucişarea picioarelor sau des-icircncrucişarea lăsarea macircinii să cadăpe lacircngă corp icircndreptarea capului aşezarea cotului şi sprijinirea de masă catedră birourezemarea de spetează sprijinul macircinilor de buze etcSunt mişcări pe care le facem la fel de spontan pentru a ne potrivi mai bine pe picioarepentru finalităţi sociale sau pentru manipularea unor obiecteOrice element comportamental orice mişcare relevă un aspect intenţional şi unulnon-intenţional aspectul intenţional reprezentă scopul declarat al acţiunii şi adesea ţine deconţinutul comunicării iar aspectul non-intenţional reprezintă modalităţile de reacţie larelaţia icircn care se găseşte reacţii de care adesea nici persoana nu este conştientăProblema generală pe care şi-o propune psihologia comunicării non-verbale este sădetermine prin intermediul cunoaşterii caracteristicilor structurii comportamentuluiexpresiv trăsăturile de personalitate care definesc modul cum se confruntă cu realitatea opersoană Comportamentul expresiv non-verbal reprezintă modul cum se implicăpersonalitatea ca icircntreg icircn orice act de adaptare la realitate Icircn mod caracteristiccomportamentul expresiv1048766 nu este intenţionat sau motivat specific (decacirct icircn anumite cazuri cacircnd se urmăreşteicircn mod expres un anumit efect)1048766 reflectă o structură personală profundă (nu depinde direct de trebuinţele de momentsau de situaţie dar este influenţat de acestea)1048766 este spontan1048766 nu are scop specific1048766 de obicei este sub pragul conştiinţei şi nu este controlatIcircn analiza şi icircnţelegerea sensului celor observate trebuiesc delimitaţi determinanţiiai comportamentului non-verbal1048766 factorii culturali specifici precum tradiţiile privind gestica vorbirea unele posturiaceste tradiţii conduc icircn timp la deprinderi de gestică reguli generale de scriereintonaţie a vocii etc1048766 condiţiile aleatorii de dispoziţie şi oboseală care modifică mai ales energia (stareadepresivă restracircnge mişcările iar bucuria euforia dezinhibă mişcările şi creştespontaneitatea1048766 vacircrsta cu influenţe mai ales asupra amplitudinii şi organizării mişcărilor1048766 deprinderile de mişcare şi a ticurilor care pot reprezenta manifestarea unui conflict sau aunei tendinţe actuale sau pot reprezenta o imitaţie rămasă ca atare din copilărie sauadolescenţă1048766 sexul (există o tendinţă generală spre structuri gestuale diferite la cele două sexe)1048766 conflictele interioare pot conduce la maniere foarte specifice şi la indici non-verbali

care pot descifra stările respective1048766 din prisma conflictelor cunoaşterea indicilor acestora icircn comportament poate fi utilă icircnoptimizarea relaţiei de comunicare Cunoaştere icircnseamnă icircn primul racircnd capacitatea dea te cunoaşte şi a recunoaşte stările interioare specifice icircn anumite comportamenteDacă devii conştient de propriile tale semnale ale limbajului corporal vei puteaicircnregistra şi recunoaşte semnalele ce vin dinspre ceilalţi Cu cacirct este mai marecapacitatea de transpunere a cuiva icircn propria sa manieră de a reacţiona la stărileinterioare cu atacirct mai mare va fi capacitatea de a dezvolta această capacitate pentrualte persoane1048766 De exemplu există o serie de gesturi de izolare care sunt un semn al tensiuniiinterioare a unor complexe inhibate precum gesturile repezite buzele smucite caretrădează agresivitatea La fel degetele icircndoite la extremităţi care indică resentimente şiresemnare macircna dusă des la nas care indică teama degetele la buze indică ruşineamacircna legănată icircntre picioare indică frustrarea degetul acoperit de cealaltă palmăindicacircnd trufia

Metoda interviuluiProcesul de intervievare presupune colectarea verificarea şi icircnregistrareainformaţiilor despre candidaţi icircn scopul evaluării acestoraExistă o multitudine de forme icircn care se poate desfăşura tehnic interviului Icircnpsihodiagnostic intervine tehnica interviului individual direct faţă icircn faţă care icircn funcţiede gradul de formalizare se poate desfăşura structurat semi-structurat sau ne-structurat

Icircn funcţie de diferite criterii interviurile se clasifică icircn următoarele tipuri de interviuDupă numărul interviurilor interviul este1048766 Individual ndash o persoană ce conduce interviul un intervievat1048766 Grup de două persoane ce conduc interviul1048766 Comisie (panel) ndash doi pacircnă la cinci membri1048766 Serii de interviuri individualeCu cacirct creşte numărul de intervievatori cu atacirct stresul persoanei intervievate creşte iarvaliditatea acestuia poate fi afectatăDupă metoda de abordare interviul este1048766 Prietenos ndash atmosfera ce conferă deschidere şi siguranţă1048766 bdquoSweet amp sourrdquo (dulce-acrişor) ndash strategia bdquogood copbad coprdquo (unul bunaltul rău)ndash unul dintre intervievatori joacă rolul unei persoane dure iar celălalt al uneipersoane amabile1048766 Agresiv de presiune ndash abordare agresivă se măsoară capacitatea de rezistenţă apersoanei la stressDupă conţinut interviul este1048766 Structurat ndash pe baza unui plan de interviu1048766 Nestructurat ndash candidatul vorbeşte liber icircndrumat pe alocuri de persoana careconduce interviul se consideră a fi mai puţin valid decacirct interviul structurat1048766 Comportamental ndash examinează competenţele candidatului pe baza unei serii decriterii relevante1048766 Tip situaţie ipotetică ndash centrat pe reacţia la incidente critice ipotetice1048766 Biografic ndash icircncepe cu locul de muncă actual şi se icircncheie cu primul post deţinut

studiile efectuate şi specializări sau viceversaCercetările indică faptul că structurarea interviului face ca validitatea acestuia să creascăsimţitorOrice interviu cuprinde următoarele etape principale1048766 Introducere ndash cuprinde relaţionarea cu candidatul explicaţii asupra structuriiprocesului de intervievare şi selecţie prezentarea organizaţiei şi a postuluidisponibil abordarea zonelor familiare candidatului1048766 Cuprins ndash cuprinde studierea abilităţilor esenţiale pentru reuşită icircn postul respectivexplicarea lipsurilor şi neconcordanţelor de-a lungul carierei posibile abordări alenoilor sarcinilor de serviciu1048766 Icircncheiere ndash cuprinde partea de răspunsuri la icircntrebările candidatului chestiuni icircnplus pe care candidatul ar dori să le abordeze precizări asupra termenului icircn care seva lua decizia şi a modului de comunicare a acesteia

Icircn cadrul interviului intervievatorul poate folosi următoarele tipuri de icircntrebări1048766 Deschise ndash sunt utilizate pentru a colecta un mare număr de informaţii brute icircngeneral icircncep cu cuvintele cum de ce unde cacircnd ceExemplu De ce aţi ales să lucraţi icircn acest domeniu1048766 Icircnchise ndash sunt utilizate pentru a se obţine date reale concrete cacircnd se doreşte unrăspuns clarExemplu Aţi absolvit cursuri universitare1048766 Cu răspuns indus ndash sugerează răspunsul aşteptatExemplu Icircnţeleg că vă ţineţi la curent cu noutăţile din domeniul dvs de activitate1048766 Multiple ndash conţin mai multe icircntrebări icircn aceeaşi frazăExemplu De ce aţi părăsit ultimul loc de muncă Vă place să schimbaţi frecvent un locde muncă Sau v-aţi certat cu şefii dvs1048766 Ipotetice ndash fac referire la situaţii ipoteticeExemplu Cum aţi aborda o persoană care nu lucrează bine icircn echipă Ce decizie aţilua faţă de o persoană neloială firmei1048766 Vagi ndash icircntrebări fără scop definitExemplu Icircmi puteţi spune ceva despre firma la care lucraţi icircn prezent Icircmi puteţi spuneceva despre dvsPractica icircn domeniul resurselor umane recomandă utilizarea icircntrebărilor deschiselimitarea icircntrebărilor icircnchise şi ipotetice şi evitarea icircntrebărilor cu răspuns indus aicircntrebărilor vagi şi multiple

Tehnica interviuluiImportanţa relaţionării de tip faţă-icircn-faţă1 permite fiecăruia să-şi formeze o impresie iniţială icircn legătură cu celălalt2 anumite tipuri de informaţii despre subiect pot fi obţinute sau validate doar dintroicircntacirclnire personalăDe exemplu aspecte privind1048766 capacitatea subiectului de se auto-exprima oral1048766 de a participa efectiv icircntr-un schimb interpersonal1048766 de a fi vioi calm cu tact1048766 de a icircnţelege şi de a se face icircnţeles

1048766 date privind impulsivitatea entuziasmul nivelul de energie (de obicei un aspect debază este cantitatea de efort pe care subiectul o pune icircn interviu)1048766 obţinerea unei imagini valide asupra auto-perceperii a ceea ce gacircndeşte despre sinelegat de interese aspiraţii valori personale cod de conduită a ceea ce-i place displace icircn general adaptarea la situaţii

Cerinţe pentru un cel ce intervieveazăInterviul nu este o simplă tehnică icircntr-o bună măsură pare a fi mai degrabă o artăNu ţine numai de raţiune şi schimburi raţionale de idei ci include şi afectivitate intuiţiesenzorialitateToate aspectele interviului pot fi icircmbunătăţite prin formare exersare şi mai alesprin practică psihologicăInterviul nu este un mijloc de a domina voinţa subiectului Interviul este diferit dehipnoză Scopul interviului este de obţine răspunsuri reprezentative normale obişnuite dela subiect nu de a-i domina şi distorsiona conduita Important este icircnsă şi pentru hipnozădar şi pentru interviu să obţii mai icircntacirci cooperarea subiectului)Individualitatea şi diferenţa de opinii trebuie deplin acceptate şi tolerate (numai icircnmăsura icircn care icircn selecţia profesională unele aspecte implicate icircn interviu pot fi icircntradevărrelevante pentru profesie)Numai o atitudine prietenoasă icircn care psihologul sprijină şi participă personal estecapabilă să releve icircntreaga gamă de interese aspiraţii sentimente exprimate deci icircntreagapersonalitate a subiectuluiInterviul cere abilitatea de a-ţi disciplina riguros reacţiile o exprimare la icircntacircmplarea propriilor tale emoţii ar putea tulbura cursul comunicării şi ar reduce cantitatea deinformaţii exprimate de subiectInterviul include şi arta de a fi apreciativ se cer din partea psihologului reacţii caresă-l asigure pe subiect că spune un lucru bun corect real semnificativ Psihologul nutrebuie să reacţioneze de genul Asta este cel mai tacircmpit prostesc nebunesc lucru pe carel-am auzit vreodată Icircntr-o situaţie de acest gen se poate replica prin Este icircntr-adevărpuţin neobişnuit ce icircmi spuneţi dar foarte interesant deci mai puteţi spune ceva despreacest lucruPsihologul trebuie să-şi exprime toleranţa interesul pentru punctul de vedere alsubiectului icircntr-o mare gamă de subiecte exprimate de acesta Icircntrebările trebuie să deaposibilitatea subiectului să se exprime să-i ceară continuarea răspunsurilor (nu-i aşa)Deci pentru a fi eficient psihologul trebuie să se centreze pe punctul de vedere alsubiectului Punctul de vedere al psihologului sau al firmei fiind secundare şi atacircta timp cacirctse caută obţinerea de informaţii despre subiect psihologul sau firma nu trebuie directimplicate (sunt greşite exprimările de tipul Noi dorim Ceea ce ne interesează etc)Se cere o sensibilitatea la tonul vocii la expresivitatea facială tot ceea ce ar putea săindice anxietatea tensiunea nesiguranţa subiectului Cacircnd apar astfel de semne direcţiainterviului se va schimba de la obţinerea de informaţii spre furnizarea de informaţii Acestlucru implică pozitiv subiectul şi se poate face prin felicitarea lui pentru un rezultat excelentacademic sau un premiu obţinut sau dacircndu-i şansa de a pune el icircnsuşi icircntrebări (Amimpresia că nu am fost prea limpede cu unele din icircntrebările mele Doriţi cumva să clarificceva pentru dv)Starea de spirit după care se recunoaşte un interviu bun ambele părţi sfacircrşesc

simţindu-se stimulaţi de icircntacirclnire de faptul că le-a plăcut şi că le-ar place să mai stea devorbă icircmpreună

Scopul interviuluiDepinde de scopul examenului De exemplu un interviu pentru selecţie profesionalăva avea ca scop un bun plasament şi o predilecţie validă privind performanţa pe termenlungDacă se are icircn vedere pe termen lung şi posibilitatea de icircmbunătăţire a tehnicii delucru a organizării icircntreprinderii (a produce mai mult calitate mai bună costuri mai mici)atunci se pune problema predicţiei icircn termeni mai complecşi prin interviu şi a unor aspecteprecum- cacirct de mult doreşte subiectul să se dezvolte- cacirct de mult este capabil să se dezvolte- cacirct de realist este faţă de sine- ce energie are disponibilă (motivaţie) şi ce ambiţii areInterviul se transformă icircntr-un instrument cu ajutorul căruia se aleg cei mai bunicandidaţi icircn cadrul unei scheme organizaţionale pe termen lung Deci nivelul şi scopurileinterviului trebuie să corespundă scopurilor imediate sau pe termen lung alemanagementului icircntreprinderii

Competenţa psihologuluiIcircndemacircnarea icircn comunicarea faţă-icircn-faţă ţine de obicei de calităţi precum tactvioiciune capacitatea de a sesiza timpul şi adecvarea răspunsurilor flexibilitate abilitateade a gacircndi independent claritatea de expresie calmul persuasiunea sensibilitatea laceilalţiIcircndemacircnarea şi capacitatea de a varia măsura presiunii sau ambiguităţii la carepsihologul poate supune subiectul este unul dintre aspectele cheie- dacă subiectul se va simţi sub presiune sau icircn condiţie de incertitudine nu vaavea posibilitatea să-şi exprime competenţa- dacă este presat prea devreme sau se simte forţat relaţia de interviu se poateicircntrerupe bruscDeci trebuie adesea adecvată pentru fiecare subiect intervievat tactica succesiuniiicircntrebărilor sau a modurilor de a le exprima icircn funcţie de relevanţa anumitor caracteristicisusceptibile de a fi obţinute printr-un comportament sau altulIndici semnificativi icircntr-un interviu de tip selecţie profesionalăDacă se pun icircntrebări legate de succesul profesional precum cele legate de abilitateade a face faţă unei mari varietăţi de relaţii interpersonale tactica icircn testarea acestora va fi dea le evalua de la icircnceput Dacă candidatul trece cu succes această etapă se poate trece laalte domenii de evaluare Icircnsă dacă competenţa subiectului icircn acest domeniu nu esteimportantă pentru scopul examinării testul practic poate fi amacircnat sau chiar lăsat de oparteNivelul de energie exprimat prin entuziasm ambiţie orientarea spre realizăriiniţiativa hărnicia ingeniozitatea impulsul de a se dezvolta poate fi evaluat prin douătipuri de abordări Poate fi cercetat nivelul general de activitate pe care un candidat icirclconştientizează şi icircl afirmă De exemplu- subiectul care are icircn prezent o slujbă de rutină dar care prezintă o listă icircntreagă de

activităţi extra-profesionale energii pe care nu le foloseşte icircn profesie- subiectul care are rezultate mereu mai bune decacirct colegii săi care creează mereualte proiecte dar care se simte limitat icircn postul pe care icircl areA doua abordare cere evaluarea eficienţei cu care subiectul icircşi utilizează energia (existăvariaţii largi icircntre oameni atacirct icircn nivelul de energie cacirct şi icircn eficienţa adaptării la muncarespectivă) Astfel de exemplu i se poate cere să descrie ceea ce a realizat felul cumlucrează şi şi-a obţinut rezultatele se poate observa direct dacă se simte liber să vorbeascădespre experienţele sale şi le discută expansiv şi dacă realizările percepute au icircnsemnat unşir de realizări treptateIcircn unele posturi rutiniere un exces de energie poate fi stacircnjenitor trebuie căutată opersoană liniştită relaxată şi cu ambiţii moderateAutoperceperea - felul cum se percepe pe sine şi cum percepe lumea este un aspectfoarte complex al psihologiei subiectului şi ţine de atitudini şi motivaţii Din acest punct devedere cel mai bun instrument psihologic pentru a evalua datele despre imaginea de sine asubiectului rămacircne interviul Dar numai un psiholog bine antrenat poate ajunge la aceastăprofunzime Mult din ceea ce numim şi pare comportament iraţional poate fi explicat doarpe seama imaginii de sine a subiectului

De exemplu- o femeie ce poartă tocuri foarte icircnalte este capabilă să icircndure un disconfort severpentru a-şi satisface imaginea de sine- cel ce intră icircntr-o casă icircn flăcări pentru a salva un copil icircşi poate risca viaţa pentrua păstra imaginea propriei sale bravuri- cel ce refuză chiar cu riscul de a fi dat afară să facă o anumită muncă pe care opercepe sub demnitatea lui poate prefera o acţiune disciplinară unei atingeri a imaginii saleşi nu aşa cum deseori se interpretează ca indice de responsabilitateAdesea cunoaşterea imaginii de sine a celui intervievat poate fi cheia evaluăriicorecte a comportamentului

Strategii de intervievareClasificare largă a interviurilor icircn directive şi nondirective care provine dindiferenţierea icircntre strategiile de terapieIntervievarea directivăsubiectul discută - asemeni clientului icircn cadrul unei terapii - problema icircn detaliucu psihologulpsihologul ascultă pune icircntrebări pacircnă ajunge la o evaluare - diagnostic - icircn careare icircncredere şi apoi opreşte interviulicircşi prezintă opinia şi prefigurează cursul acţiunii care urmează interviului (acţiuniiterapeutice)Intervievarea directivă urmează deci cam aceeaşi tactică cu a terapeutului saumedicului Se presupune că subiectul nu are nevoie să icircnţeleagă problemaRecunoaşterea faptului că problemele de auto-percepere pot fi depăşite cel maiadesea doar prin dezvoltarea capacităţii de icircnţelegere a subiectului a condus la dezvoltareaintervievării nonodirectiveIntervievarea nondirectivăPsihologul nu furnizează o expertiză diagnostică sau un program de acţiune Mai

degrabă lucrează pentru a ajuta clientul să-şi clarifice modul de percepere sentimentelevalorile pacircnă icircn momentul final cacircnd acesta va ajunge la o icircnţelegere a problemei sale şi vadecide asupra acţiunilor corectiveConsilierea nondirectivă se sprijină pe capacitatea de icircnţelegere a subiectului şi nupe icircncrederea sa icircn consilier Acesta nu trebuie să emită şi să forţeze o explicaţie elaborată aproblemei nici nu i se cere să emită el o soluţie la problemăPsihologul este doar un ghid a cărui funcţie este de a reflecta sentimenteleclientului său nu de a le analiza

Rolurile interviului ca metode de inveestigaţie- icircn intervievarea directivă doar icircntacircmplarea face să domine să devină evidentenevoile valorile intervievatului- icircn intervievarea nondirectivă rezultatul interviului este icircn icircntregime dependent deexperienţa percepţiile valorile subiectuluiIntervievarea directivă are rol important mai ales icircn demersul de angajare permiţacircndevaluarea subiectului icircn termenii următori- capacitatea de a răspunde- capacitatea de a face faţă diferenţelor deschise de opinii- capacitatea de a icircnvăţa de la celălaltUneori psihologul trebuie să corecteze să modifice perceperile incorecte alecandidatului despre postul respectiv sau instituţii sau să stabilească importanţa uneianumite atitudini particulare sau a nivelului de expectaţii ceea ce poate cere trecerea icircnintervievarea nondirectivăAstfel icircntr-un interviu de selecţii se pot cere ambele strategii Icircn general suntprimele folosite tehnicile nondirective şi evaluările obţinute prin ele Cacircnd acestea icircşiepuizează scopul se schimbă direcţia spre interviul directiv142 Aspecte cognitive ale metodologiei de intervievareAbordarea se icircnscrie icircntr-o direcţie care are ca obiect studiul proceselor cognitive care auloc icircn situaţia interviuluiCercetările efectuate icircn domeniu s-au icircnscris icircn 3 direcţii1 Cercetări asupra comprehensiunii icircntrebărilor de către subiect2 Cercetări asupra proceselor cognitive implicate icircn generarea răspunsurilorreferitoare la acte comportamentale3 Cercetări privind artefactele care apar icircn situaţia de interviu

Concluzii ale cercetărilor asupra comprehensiunii icircntrebărilor1 Subiectul tinde să modifice icircntrebarea2 Conceptele largi tind să fie interpretate icircntr-o accepţiune mai restracircnsăRelaţie directăRelaţie indirectăPSIHOLOGSUBIECTCERCETĂTORCHESTIONAR3 Cacircnd icircntrebarea este lungă subiectul tinde să-şi formuleze răspunsul pe bazaprimelor cuvinte

4 Subiecţii transformă sensul unei icircntrebări5 Subiecţii au tendinţa de a răspunde nu la icircntrebare ci la spiritul icircntrebării6 Icircnţelegerea eronată a unei icircntrebări este cu atacirct mai mare cu cacirct numărul cuvintelorcare poartă o icircncărcătură informaţională este mai mare7 Dacă din neatenţie subiectul nu a auzit o parte a icircntrebării el tinde s-oreconstruiască pe baza fragmentului pe care l-a auzit8 Subiecţii dau o atenţie mai mare conţinutului şi detaliilor icircntrebării atunci cacircndicircntrebarea are variante de răspuns prestabilite de factură simplă (de exemplu Da Nu)

Pe scurt componentele activităţii psihologului icircn trasarea unei strategii de selecţierepartiţieprofesională sunt următoarele 1 Analiza muncii2 Identificarea predictorilor (teste date de interviu şi istorie profesională etc)3 Măsurarea succesului măsurarea performanţelor icircn muncă cu scopul comparării cuperformanţele obţinute la teste sau predictorii potenţialiUn algoritm posibil al proiectării unei strategii de selecţie profesională este schiţat icircn Figura 41

Metoda interviului Interviul şi observaţia ca tehnici icircn selecţia profesională

1 Interviul ca metodă de selecţieEvaluarea calitativă face parte dintre strategiile de completare a tabloului de datefurnizat de testele psihologice Ca strategie poate fi realizată icircn diferite moduri Dintretaxonomiile actuale din perspectiva psihodiagnosticului ne apare cea realizată de N Denzinşi Y Lincoln 1994 care diferenţiază icircntre paradigme de cercetare strategii de cercetare şimetode de adunare şi analiză a datelorIcircn această categorie de metode sunt grupate interviul observaţia analizadocumentelor analiza textuală şi analiza asistată de calculator (A Băban) V Janesick1994 dintr-o perspectivă holistică grupează interviul şi observaţia printre strategiile decercetare calitativă istorie de viaţă istorie orală studiul de caz observaţia participativăstudiul de teren studiul ecologic studiul fenomenologic studiu descriptiv studiulinteracţionist simbolic cercetare interpretativă cercetare narativă cercetare acţiunecercetare biografică etnografie etno-fenomenologie şi istoriografie

Metoda observaţieiO observa implică nu numai verbul bdquoa vedeardquo (a auzi a simţi) ci include şi evaluărilegate de obiectul observat icircnţelegi analizezi organizezi datele pentru ca să dai sens celorpercepute Observaţia are ca scop icircnţelegerea celor percepute adunarea de date icircntr-omanieră sistematică sau mai puţin sistematică dar organizată cu un obiectiv definit clarObservaţia ca act ştiinţific devine un instrument prin care sunt adunate informaţiiorganizate cu sens Clasificacircnd tipurile descriem observaţia directă vs observaţia indirectăeste sistematică vs nesistematică are un scop definit larg sau icircngustIcircn observarea comportamentului legată de evaluările organizaţionale Pentru arealiza o observare completă şi de-a lungul este critică includerea următoarelor situaţiiobservarea unei situaţii specifice observarea in diferite contexte situaţionale observarea icircndiferite momente ale zileiPatru dintre cele mai obişnuite tipuri de icircnregistrări icircn timpul realizării observării sedesfăşoară prin culegerea datelor de anecdotică realizarea unor icircnregistrări latenteicircnregistrarea evenimentului icircn timpul desfăşurării cu ancore icircnregistrarea durateiCa scop general al observării icircn evaluarea organizaţională este evaluareacomportamentului adaptativ Comportamentul adaptativ se referă la eficacitatea sau gradulicircn care indivizii icircndeplinesc standardele sau independenţa personală şi responsabilitateasocială la care ne aşteptăm icircn raport de grupa de vacircrstă sau grupul cultural din care facparte Există cacircteva arii asupra cărora examinatorul trebuie să se concentreze cacircndrealizează o evaluare a comportamentului adaptativ deprinderi de comunicare utilizarealucrurilor comune comportamentele de auto-control nivelul de sănătate şi siguranţăemoţională deprinderi profesionale funcţionale nivelul de grijă de sine deprinderi socialeobiceiuri legate de timpul liber recreere

Un domeniu specific al observaţie include comportamentul non-verbal Regulagenerală este că icircn situaţia unei incongruenţe icircntre ceea ce spune persoana şi limbajulcorporal semnele comportamentului non-verbal se va da crezare acestuia din urmăDinamica corpului capătă semnificaţie numai icircn context cela mai adesea mişcările potexprima obişnuinţe personale sau ţin de expresivitatea intrinsecă umană ori de anumitemoduri convenţionale icircn care exprimăm social şi cultural un anumit lucru Multe dintremişcările noastre sunt personale şi pot avea sensul unei icircncercări de a ne echilibra icircncontextul dat Sunt gesturi pe care le facem pentru a ne menţine propriu-zis echilibrul dar şipentru a micşora tensiunea şi a obţine o poziţie corporală mai relaxată şi sau maiconfortabilăDe exemplu icircncrucişarea picioarelor sau des-icircncrucişarea lăsarea macircinii să cadăpe lacircngă corp icircndreptarea capului aşezarea cotului şi sprijinirea de masă catedră birourezemarea de spetează sprijinul macircinilor de buze etcSunt mişcări pe care le facem la fel de spontan pentru a ne potrivi mai bine pe picioarepentru finalităţi sociale sau pentru manipularea unor obiecteOrice element comportamental orice mişcare relevă un aspect intenţional şi unulnon-intenţional aspectul intenţional reprezentă scopul declarat al acţiunii şi adesea ţine deconţinutul comunicării iar aspectul non-intenţional reprezintă modalităţile de reacţie larelaţia icircn care se găseşte reacţii de care adesea nici persoana nu este conştientăProblema generală pe care şi-o propune psihologia comunicării non-verbale este sădetermine prin intermediul cunoaşterii caracteristicilor structurii comportamentuluiexpresiv trăsăturile de personalitate care definesc modul cum se confruntă cu realitatea opersoană Comportamentul expresiv non-verbal reprezintă modul cum se implicăpersonalitatea ca icircntreg icircn orice act de adaptare la realitate Icircn mod caracteristiccomportamentul expresiv1048766 nu este intenţionat sau motivat specific (decacirct icircn anumite cazuri cacircnd se urmăreşteicircn mod expres un anumit efect)1048766 reflectă o structură personală profundă (nu depinde direct de trebuinţele de momentsau de situaţie dar este influenţat de acestea)1048766 este spontan1048766 nu are scop specific1048766 de obicei este sub pragul conştiinţei şi nu este controlatIcircn analiza şi icircnţelegerea sensului celor observate trebuiesc delimitaţi determinanţiiai comportamentului non-verbal1048766 factorii culturali specifici precum tradiţiile privind gestica vorbirea unele posturiaceste tradiţii conduc icircn timp la deprinderi de gestică reguli generale de scriereintonaţie a vocii etc1048766 condiţiile aleatorii de dispoziţie şi oboseală care modifică mai ales energia (stareadepresivă restracircnge mişcările iar bucuria euforia dezinhibă mişcările şi creştespontaneitatea1048766 vacircrsta cu influenţe mai ales asupra amplitudinii şi organizării mişcărilor1048766 deprinderile de mişcare şi a ticurilor care pot reprezenta manifestarea unui conflict sau aunei tendinţe actuale sau pot reprezenta o imitaţie rămasă ca atare din copilărie sauadolescenţă1048766 sexul (există o tendinţă generală spre structuri gestuale diferite la cele două sexe)1048766 conflictele interioare pot conduce la maniere foarte specifice şi la indici non-verbali

care pot descifra stările respective1048766 din prisma conflictelor cunoaşterea indicilor acestora icircn comportament poate fi utilă icircnoptimizarea relaţiei de comunicare Cunoaştere icircnseamnă icircn primul racircnd capacitatea dea te cunoaşte şi a recunoaşte stările interioare specifice icircn anumite comportamenteDacă devii conştient de propriile tale semnale ale limbajului corporal vei puteaicircnregistra şi recunoaşte semnalele ce vin dinspre ceilalţi Cu cacirct este mai marecapacitatea de transpunere a cuiva icircn propria sa manieră de a reacţiona la stărileinterioare cu atacirct mai mare va fi capacitatea de a dezvolta această capacitate pentrualte persoane1048766 De exemplu există o serie de gesturi de izolare care sunt un semn al tensiuniiinterioare a unor complexe inhibate precum gesturile repezite buzele smucite caretrădează agresivitatea La fel degetele icircndoite la extremităţi care indică resentimente şiresemnare macircna dusă des la nas care indică teama degetele la buze indică ruşineamacircna legănată icircntre picioare indică frustrarea degetul acoperit de cealaltă palmăindicacircnd trufia

Metoda interviuluiProcesul de intervievare presupune colectarea verificarea şi icircnregistrareainformaţiilor despre candidaţi icircn scopul evaluării acestoraExistă o multitudine de forme icircn care se poate desfăşura tehnic interviului Icircnpsihodiagnostic intervine tehnica interviului individual direct faţă icircn faţă care icircn funcţiede gradul de formalizare se poate desfăşura structurat semi-structurat sau ne-structurat

Icircn funcţie de diferite criterii interviurile se clasifică icircn următoarele tipuri de interviuDupă numărul interviurilor interviul este1048766 Individual ndash o persoană ce conduce interviul un intervievat1048766 Grup de două persoane ce conduc interviul1048766 Comisie (panel) ndash doi pacircnă la cinci membri1048766 Serii de interviuri individualeCu cacirct creşte numărul de intervievatori cu atacirct stresul persoanei intervievate creşte iarvaliditatea acestuia poate fi afectatăDupă metoda de abordare interviul este1048766 Prietenos ndash atmosfera ce conferă deschidere şi siguranţă1048766 bdquoSweet amp sourrdquo (dulce-acrişor) ndash strategia bdquogood copbad coprdquo (unul bunaltul rău)ndash unul dintre intervievatori joacă rolul unei persoane dure iar celălalt al uneipersoane amabile1048766 Agresiv de presiune ndash abordare agresivă se măsoară capacitatea de rezistenţă apersoanei la stressDupă conţinut interviul este1048766 Structurat ndash pe baza unui plan de interviu1048766 Nestructurat ndash candidatul vorbeşte liber icircndrumat pe alocuri de persoana careconduce interviul se consideră a fi mai puţin valid decacirct interviul structurat1048766 Comportamental ndash examinează competenţele candidatului pe baza unei serii decriterii relevante1048766 Tip situaţie ipotetică ndash centrat pe reacţia la incidente critice ipotetice1048766 Biografic ndash icircncepe cu locul de muncă actual şi se icircncheie cu primul post deţinut

studiile efectuate şi specializări sau viceversaCercetările indică faptul că structurarea interviului face ca validitatea acestuia să creascăsimţitorOrice interviu cuprinde următoarele etape principale1048766 Introducere ndash cuprinde relaţionarea cu candidatul explicaţii asupra structuriiprocesului de intervievare şi selecţie prezentarea organizaţiei şi a postuluidisponibil abordarea zonelor familiare candidatului1048766 Cuprins ndash cuprinde studierea abilităţilor esenţiale pentru reuşită icircn postul respectivexplicarea lipsurilor şi neconcordanţelor de-a lungul carierei posibile abordări alenoilor sarcinilor de serviciu1048766 Icircncheiere ndash cuprinde partea de răspunsuri la icircntrebările candidatului chestiuni icircnplus pe care candidatul ar dori să le abordeze precizări asupra termenului icircn care seva lua decizia şi a modului de comunicare a acesteia

Icircn cadrul interviului intervievatorul poate folosi următoarele tipuri de icircntrebări1048766 Deschise ndash sunt utilizate pentru a colecta un mare număr de informaţii brute icircngeneral icircncep cu cuvintele cum de ce unde cacircnd ceExemplu De ce aţi ales să lucraţi icircn acest domeniu1048766 Icircnchise ndash sunt utilizate pentru a se obţine date reale concrete cacircnd se doreşte unrăspuns clarExemplu Aţi absolvit cursuri universitare1048766 Cu răspuns indus ndash sugerează răspunsul aşteptatExemplu Icircnţeleg că vă ţineţi la curent cu noutăţile din domeniul dvs de activitate1048766 Multiple ndash conţin mai multe icircntrebări icircn aceeaşi frazăExemplu De ce aţi părăsit ultimul loc de muncă Vă place să schimbaţi frecvent un locde muncă Sau v-aţi certat cu şefii dvs1048766 Ipotetice ndash fac referire la situaţii ipoteticeExemplu Cum aţi aborda o persoană care nu lucrează bine icircn echipă Ce decizie aţilua faţă de o persoană neloială firmei1048766 Vagi ndash icircntrebări fără scop definitExemplu Icircmi puteţi spune ceva despre firma la care lucraţi icircn prezent Icircmi puteţi spuneceva despre dvsPractica icircn domeniul resurselor umane recomandă utilizarea icircntrebărilor deschiselimitarea icircntrebărilor icircnchise şi ipotetice şi evitarea icircntrebărilor cu răspuns indus aicircntrebărilor vagi şi multiple

Tehnica interviuluiImportanţa relaţionării de tip faţă-icircn-faţă1 permite fiecăruia să-şi formeze o impresie iniţială icircn legătură cu celălalt2 anumite tipuri de informaţii despre subiect pot fi obţinute sau validate doar dintroicircntacirclnire personalăDe exemplu aspecte privind1048766 capacitatea subiectului de se auto-exprima oral1048766 de a participa efectiv icircntr-un schimb interpersonal1048766 de a fi vioi calm cu tact1048766 de a icircnţelege şi de a se face icircnţeles

1048766 date privind impulsivitatea entuziasmul nivelul de energie (de obicei un aspect debază este cantitatea de efort pe care subiectul o pune icircn interviu)1048766 obţinerea unei imagini valide asupra auto-perceperii a ceea ce gacircndeşte despre sinelegat de interese aspiraţii valori personale cod de conduită a ceea ce-i place displace icircn general adaptarea la situaţii

Cerinţe pentru un cel ce intervieveazăInterviul nu este o simplă tehnică icircntr-o bună măsură pare a fi mai degrabă o artăNu ţine numai de raţiune şi schimburi raţionale de idei ci include şi afectivitate intuiţiesenzorialitateToate aspectele interviului pot fi icircmbunătăţite prin formare exersare şi mai alesprin practică psihologicăInterviul nu este un mijloc de a domina voinţa subiectului Interviul este diferit dehipnoză Scopul interviului este de obţine răspunsuri reprezentative normale obişnuite dela subiect nu de a-i domina şi distorsiona conduita Important este icircnsă şi pentru hipnozădar şi pentru interviu să obţii mai icircntacirci cooperarea subiectului)Individualitatea şi diferenţa de opinii trebuie deplin acceptate şi tolerate (numai icircnmăsura icircn care icircn selecţia profesională unele aspecte implicate icircn interviu pot fi icircntradevărrelevante pentru profesie)Numai o atitudine prietenoasă icircn care psihologul sprijină şi participă personal estecapabilă să releve icircntreaga gamă de interese aspiraţii sentimente exprimate deci icircntreagapersonalitate a subiectuluiInterviul cere abilitatea de a-ţi disciplina riguros reacţiile o exprimare la icircntacircmplarea propriilor tale emoţii ar putea tulbura cursul comunicării şi ar reduce cantitatea deinformaţii exprimate de subiectInterviul include şi arta de a fi apreciativ se cer din partea psihologului reacţii caresă-l asigure pe subiect că spune un lucru bun corect real semnificativ Psihologul nutrebuie să reacţioneze de genul Asta este cel mai tacircmpit prostesc nebunesc lucru pe carel-am auzit vreodată Icircntr-o situaţie de acest gen se poate replica prin Este icircntr-adevărpuţin neobişnuit ce icircmi spuneţi dar foarte interesant deci mai puteţi spune ceva despreacest lucruPsihologul trebuie să-şi exprime toleranţa interesul pentru punctul de vedere alsubiectului icircntr-o mare gamă de subiecte exprimate de acesta Icircntrebările trebuie să deaposibilitatea subiectului să se exprime să-i ceară continuarea răspunsurilor (nu-i aşa)Deci pentru a fi eficient psihologul trebuie să se centreze pe punctul de vedere alsubiectului Punctul de vedere al psihologului sau al firmei fiind secundare şi atacircta timp cacirctse caută obţinerea de informaţii despre subiect psihologul sau firma nu trebuie directimplicate (sunt greşite exprimările de tipul Noi dorim Ceea ce ne interesează etc)Se cere o sensibilitatea la tonul vocii la expresivitatea facială tot ceea ce ar putea săindice anxietatea tensiunea nesiguranţa subiectului Cacircnd apar astfel de semne direcţiainterviului se va schimba de la obţinerea de informaţii spre furnizarea de informaţii Acestlucru implică pozitiv subiectul şi se poate face prin felicitarea lui pentru un rezultat excelentacademic sau un premiu obţinut sau dacircndu-i şansa de a pune el icircnsuşi icircntrebări (Amimpresia că nu am fost prea limpede cu unele din icircntrebările mele Doriţi cumva să clarificceva pentru dv)Starea de spirit după care se recunoaşte un interviu bun ambele părţi sfacircrşesc

simţindu-se stimulaţi de icircntacirclnire de faptul că le-a plăcut şi că le-ar place să mai stea devorbă icircmpreună

Scopul interviuluiDepinde de scopul examenului De exemplu un interviu pentru selecţie profesionalăva avea ca scop un bun plasament şi o predilecţie validă privind performanţa pe termenlungDacă se are icircn vedere pe termen lung şi posibilitatea de icircmbunătăţire a tehnicii delucru a organizării icircntreprinderii (a produce mai mult calitate mai bună costuri mai mici)atunci se pune problema predicţiei icircn termeni mai complecşi prin interviu şi a unor aspecteprecum- cacirct de mult doreşte subiectul să se dezvolte- cacirct de mult este capabil să se dezvolte- cacirct de realist este faţă de sine- ce energie are disponibilă (motivaţie) şi ce ambiţii areInterviul se transformă icircntr-un instrument cu ajutorul căruia se aleg cei mai bunicandidaţi icircn cadrul unei scheme organizaţionale pe termen lung Deci nivelul şi scopurileinterviului trebuie să corespundă scopurilor imediate sau pe termen lung alemanagementului icircntreprinderii

Competenţa psihologuluiIcircndemacircnarea icircn comunicarea faţă-icircn-faţă ţine de obicei de calităţi precum tactvioiciune capacitatea de a sesiza timpul şi adecvarea răspunsurilor flexibilitate abilitateade a gacircndi independent claritatea de expresie calmul persuasiunea sensibilitatea laceilalţiIcircndemacircnarea şi capacitatea de a varia măsura presiunii sau ambiguităţii la carepsihologul poate supune subiectul este unul dintre aspectele cheie- dacă subiectul se va simţi sub presiune sau icircn condiţie de incertitudine nu vaavea posibilitatea să-şi exprime competenţa- dacă este presat prea devreme sau se simte forţat relaţia de interviu se poateicircntrerupe bruscDeci trebuie adesea adecvată pentru fiecare subiect intervievat tactica succesiuniiicircntrebărilor sau a modurilor de a le exprima icircn funcţie de relevanţa anumitor caracteristicisusceptibile de a fi obţinute printr-un comportament sau altulIndici semnificativi icircntr-un interviu de tip selecţie profesionalăDacă se pun icircntrebări legate de succesul profesional precum cele legate de abilitateade a face faţă unei mari varietăţi de relaţii interpersonale tactica icircn testarea acestora va fi dea le evalua de la icircnceput Dacă candidatul trece cu succes această etapă se poate trece laalte domenii de evaluare Icircnsă dacă competenţa subiectului icircn acest domeniu nu esteimportantă pentru scopul examinării testul practic poate fi amacircnat sau chiar lăsat de oparteNivelul de energie exprimat prin entuziasm ambiţie orientarea spre realizăriiniţiativa hărnicia ingeniozitatea impulsul de a se dezvolta poate fi evaluat prin douătipuri de abordări Poate fi cercetat nivelul general de activitate pe care un candidat icirclconştientizează şi icircl afirmă De exemplu- subiectul care are icircn prezent o slujbă de rutină dar care prezintă o listă icircntreagă de

activităţi extra-profesionale energii pe care nu le foloseşte icircn profesie- subiectul care are rezultate mereu mai bune decacirct colegii săi care creează mereualte proiecte dar care se simte limitat icircn postul pe care icircl areA doua abordare cere evaluarea eficienţei cu care subiectul icircşi utilizează energia (existăvariaţii largi icircntre oameni atacirct icircn nivelul de energie cacirct şi icircn eficienţa adaptării la muncarespectivă) Astfel de exemplu i se poate cere să descrie ceea ce a realizat felul cumlucrează şi şi-a obţinut rezultatele se poate observa direct dacă se simte liber să vorbeascădespre experienţele sale şi le discută expansiv şi dacă realizările percepute au icircnsemnat unşir de realizări treptateIcircn unele posturi rutiniere un exces de energie poate fi stacircnjenitor trebuie căutată opersoană liniştită relaxată şi cu ambiţii moderateAutoperceperea - felul cum se percepe pe sine şi cum percepe lumea este un aspectfoarte complex al psihologiei subiectului şi ţine de atitudini şi motivaţii Din acest punct devedere cel mai bun instrument psihologic pentru a evalua datele despre imaginea de sine asubiectului rămacircne interviul Dar numai un psiholog bine antrenat poate ajunge la aceastăprofunzime Mult din ceea ce numim şi pare comportament iraţional poate fi explicat doarpe seama imaginii de sine a subiectului

De exemplu- o femeie ce poartă tocuri foarte icircnalte este capabilă să icircndure un disconfort severpentru a-şi satisface imaginea de sine- cel ce intră icircntr-o casă icircn flăcări pentru a salva un copil icircşi poate risca viaţa pentrua păstra imaginea propriei sale bravuri- cel ce refuză chiar cu riscul de a fi dat afară să facă o anumită muncă pe care opercepe sub demnitatea lui poate prefera o acţiune disciplinară unei atingeri a imaginii saleşi nu aşa cum deseori se interpretează ca indice de responsabilitateAdesea cunoaşterea imaginii de sine a celui intervievat poate fi cheia evaluăriicorecte a comportamentului

Strategii de intervievareClasificare largă a interviurilor icircn directive şi nondirective care provine dindiferenţierea icircntre strategiile de terapieIntervievarea directivăsubiectul discută - asemeni clientului icircn cadrul unei terapii - problema icircn detaliucu psihologulpsihologul ascultă pune icircntrebări pacircnă ajunge la o evaluare - diagnostic - icircn careare icircncredere şi apoi opreşte interviulicircşi prezintă opinia şi prefigurează cursul acţiunii care urmează interviului (acţiuniiterapeutice)Intervievarea directivă urmează deci cam aceeaşi tactică cu a terapeutului saumedicului Se presupune că subiectul nu are nevoie să icircnţeleagă problemaRecunoaşterea faptului că problemele de auto-percepere pot fi depăşite cel maiadesea doar prin dezvoltarea capacităţii de icircnţelegere a subiectului a condus la dezvoltareaintervievării nonodirectiveIntervievarea nondirectivăPsihologul nu furnizează o expertiză diagnostică sau un program de acţiune Mai

degrabă lucrează pentru a ajuta clientul să-şi clarifice modul de percepere sentimentelevalorile pacircnă icircn momentul final cacircnd acesta va ajunge la o icircnţelegere a problemei sale şi vadecide asupra acţiunilor corectiveConsilierea nondirectivă se sprijină pe capacitatea de icircnţelegere a subiectului şi nupe icircncrederea sa icircn consilier Acesta nu trebuie să emită şi să forţeze o explicaţie elaborată aproblemei nici nu i se cere să emită el o soluţie la problemăPsihologul este doar un ghid a cărui funcţie este de a reflecta sentimenteleclientului său nu de a le analiza

Rolurile interviului ca metode de inveestigaţie- icircn intervievarea directivă doar icircntacircmplarea face să domine să devină evidentenevoile valorile intervievatului- icircn intervievarea nondirectivă rezultatul interviului este icircn icircntregime dependent deexperienţa percepţiile valorile subiectuluiIntervievarea directivă are rol important mai ales icircn demersul de angajare permiţacircndevaluarea subiectului icircn termenii următori- capacitatea de a răspunde- capacitatea de a face faţă diferenţelor deschise de opinii- capacitatea de a icircnvăţa de la celălaltUneori psihologul trebuie să corecteze să modifice perceperile incorecte alecandidatului despre postul respectiv sau instituţii sau să stabilească importanţa uneianumite atitudini particulare sau a nivelului de expectaţii ceea ce poate cere trecerea icircnintervievarea nondirectivăAstfel icircntr-un interviu de selecţii se pot cere ambele strategii Icircn general suntprimele folosite tehnicile nondirective şi evaluările obţinute prin ele Cacircnd acestea icircşiepuizează scopul se schimbă direcţia spre interviul directiv142 Aspecte cognitive ale metodologiei de intervievareAbordarea se icircnscrie icircntr-o direcţie care are ca obiect studiul proceselor cognitive care auloc icircn situaţia interviuluiCercetările efectuate icircn domeniu s-au icircnscris icircn 3 direcţii1 Cercetări asupra comprehensiunii icircntrebărilor de către subiect2 Cercetări asupra proceselor cognitive implicate icircn generarea răspunsurilorreferitoare la acte comportamentale3 Cercetări privind artefactele care apar icircn situaţia de interviu

Concluzii ale cercetărilor asupra comprehensiunii icircntrebărilor1 Subiectul tinde să modifice icircntrebarea2 Conceptele largi tind să fie interpretate icircntr-o accepţiune mai restracircnsăRelaţie directăRelaţie indirectăPSIHOLOGSUBIECTCERCETĂTORCHESTIONAR3 Cacircnd icircntrebarea este lungă subiectul tinde să-şi formuleze răspunsul pe bazaprimelor cuvinte

4 Subiecţii transformă sensul unei icircntrebări5 Subiecţii au tendinţa de a răspunde nu la icircntrebare ci la spiritul icircntrebării6 Icircnţelegerea eronată a unei icircntrebări este cu atacirct mai mare cu cacirct numărul cuvintelorcare poartă o icircncărcătură informaţională este mai mare7 Dacă din neatenţie subiectul nu a auzit o parte a icircntrebării el tinde s-oreconstruiască pe baza fragmentului pe care l-a auzit8 Subiecţii dau o atenţie mai mare conţinutului şi detaliilor icircntrebării atunci cacircndicircntrebarea are variante de răspuns prestabilite de factură simplă (de exemplu Da Nu)

Metoda interviului Interviul şi observaţia ca tehnici icircn selecţia profesională

1 Interviul ca metodă de selecţieEvaluarea calitativă face parte dintre strategiile de completare a tabloului de datefurnizat de testele psihologice Ca strategie poate fi realizată icircn diferite moduri Dintretaxonomiile actuale din perspectiva psihodiagnosticului ne apare cea realizată de N Denzinşi Y Lincoln 1994 care diferenţiază icircntre paradigme de cercetare strategii de cercetare şimetode de adunare şi analiză a datelorIcircn această categorie de metode sunt grupate interviul observaţia analizadocumentelor analiza textuală şi analiza asistată de calculator (A Băban) V Janesick1994 dintr-o perspectivă holistică grupează interviul şi observaţia printre strategiile decercetare calitativă istorie de viaţă istorie orală studiul de caz observaţia participativăstudiul de teren studiul ecologic studiul fenomenologic studiu descriptiv studiulinteracţionist simbolic cercetare interpretativă cercetare narativă cercetare acţiunecercetare biografică etnografie etno-fenomenologie şi istoriografie

Metoda observaţieiO observa implică nu numai verbul bdquoa vedeardquo (a auzi a simţi) ci include şi evaluărilegate de obiectul observat icircnţelegi analizezi organizezi datele pentru ca să dai sens celorpercepute Observaţia are ca scop icircnţelegerea celor percepute adunarea de date icircntr-omanieră sistematică sau mai puţin sistematică dar organizată cu un obiectiv definit clarObservaţia ca act ştiinţific devine un instrument prin care sunt adunate informaţiiorganizate cu sens Clasificacircnd tipurile descriem observaţia directă vs observaţia indirectăeste sistematică vs nesistematică are un scop definit larg sau icircngustIcircn observarea comportamentului legată de evaluările organizaţionale Pentru arealiza o observare completă şi de-a lungul este critică includerea următoarelor situaţiiobservarea unei situaţii specifice observarea in diferite contexte situaţionale observarea icircndiferite momente ale zileiPatru dintre cele mai obişnuite tipuri de icircnregistrări icircn timpul realizării observării sedesfăşoară prin culegerea datelor de anecdotică realizarea unor icircnregistrări latenteicircnregistrarea evenimentului icircn timpul desfăşurării cu ancore icircnregistrarea durateiCa scop general al observării icircn evaluarea organizaţională este evaluareacomportamentului adaptativ Comportamentul adaptativ se referă la eficacitatea sau gradulicircn care indivizii icircndeplinesc standardele sau independenţa personală şi responsabilitateasocială la care ne aşteptăm icircn raport de grupa de vacircrstă sau grupul cultural din care facparte Există cacircteva arii asupra cărora examinatorul trebuie să se concentreze cacircndrealizează o evaluare a comportamentului adaptativ deprinderi de comunicare utilizarealucrurilor comune comportamentele de auto-control nivelul de sănătate şi siguranţăemoţională deprinderi profesionale funcţionale nivelul de grijă de sine deprinderi socialeobiceiuri legate de timpul liber recreere

Un domeniu specific al observaţie include comportamentul non-verbal Regulagenerală este că icircn situaţia unei incongruenţe icircntre ceea ce spune persoana şi limbajulcorporal semnele comportamentului non-verbal se va da crezare acestuia din urmăDinamica corpului capătă semnificaţie numai icircn context cela mai adesea mişcările potexprima obişnuinţe personale sau ţin de expresivitatea intrinsecă umană ori de anumitemoduri convenţionale icircn care exprimăm social şi cultural un anumit lucru Multe dintremişcările noastre sunt personale şi pot avea sensul unei icircncercări de a ne echilibra icircncontextul dat Sunt gesturi pe care le facem pentru a ne menţine propriu-zis echilibrul dar şipentru a micşora tensiunea şi a obţine o poziţie corporală mai relaxată şi sau maiconfortabilăDe exemplu icircncrucişarea picioarelor sau des-icircncrucişarea lăsarea macircinii să cadăpe lacircngă corp icircndreptarea capului aşezarea cotului şi sprijinirea de masă catedră birourezemarea de spetează sprijinul macircinilor de buze etcSunt mişcări pe care le facem la fel de spontan pentru a ne potrivi mai bine pe picioarepentru finalităţi sociale sau pentru manipularea unor obiecteOrice element comportamental orice mişcare relevă un aspect intenţional şi unulnon-intenţional aspectul intenţional reprezentă scopul declarat al acţiunii şi adesea ţine deconţinutul comunicării iar aspectul non-intenţional reprezintă modalităţile de reacţie larelaţia icircn care se găseşte reacţii de care adesea nici persoana nu este conştientăProblema generală pe care şi-o propune psihologia comunicării non-verbale este sădetermine prin intermediul cunoaşterii caracteristicilor structurii comportamentuluiexpresiv trăsăturile de personalitate care definesc modul cum se confruntă cu realitatea opersoană Comportamentul expresiv non-verbal reprezintă modul cum se implicăpersonalitatea ca icircntreg icircn orice act de adaptare la realitate Icircn mod caracteristiccomportamentul expresiv1048766 nu este intenţionat sau motivat specific (decacirct icircn anumite cazuri cacircnd se urmăreşteicircn mod expres un anumit efect)1048766 reflectă o structură personală profundă (nu depinde direct de trebuinţele de momentsau de situaţie dar este influenţat de acestea)1048766 este spontan1048766 nu are scop specific1048766 de obicei este sub pragul conştiinţei şi nu este controlatIcircn analiza şi icircnţelegerea sensului celor observate trebuiesc delimitaţi determinanţiiai comportamentului non-verbal1048766 factorii culturali specifici precum tradiţiile privind gestica vorbirea unele posturiaceste tradiţii conduc icircn timp la deprinderi de gestică reguli generale de scriereintonaţie a vocii etc1048766 condiţiile aleatorii de dispoziţie şi oboseală care modifică mai ales energia (stareadepresivă restracircnge mişcările iar bucuria euforia dezinhibă mişcările şi creştespontaneitatea1048766 vacircrsta cu influenţe mai ales asupra amplitudinii şi organizării mişcărilor1048766 deprinderile de mişcare şi a ticurilor care pot reprezenta manifestarea unui conflict sau aunei tendinţe actuale sau pot reprezenta o imitaţie rămasă ca atare din copilărie sauadolescenţă1048766 sexul (există o tendinţă generală spre structuri gestuale diferite la cele două sexe)1048766 conflictele interioare pot conduce la maniere foarte specifice şi la indici non-verbali

care pot descifra stările respective1048766 din prisma conflictelor cunoaşterea indicilor acestora icircn comportament poate fi utilă icircnoptimizarea relaţiei de comunicare Cunoaştere icircnseamnă icircn primul racircnd capacitatea dea te cunoaşte şi a recunoaşte stările interioare specifice icircn anumite comportamenteDacă devii conştient de propriile tale semnale ale limbajului corporal vei puteaicircnregistra şi recunoaşte semnalele ce vin dinspre ceilalţi Cu cacirct este mai marecapacitatea de transpunere a cuiva icircn propria sa manieră de a reacţiona la stărileinterioare cu atacirct mai mare va fi capacitatea de a dezvolta această capacitate pentrualte persoane1048766 De exemplu există o serie de gesturi de izolare care sunt un semn al tensiuniiinterioare a unor complexe inhibate precum gesturile repezite buzele smucite caretrădează agresivitatea La fel degetele icircndoite la extremităţi care indică resentimente şiresemnare macircna dusă des la nas care indică teama degetele la buze indică ruşineamacircna legănată icircntre picioare indică frustrarea degetul acoperit de cealaltă palmăindicacircnd trufia

Metoda interviuluiProcesul de intervievare presupune colectarea verificarea şi icircnregistrareainformaţiilor despre candidaţi icircn scopul evaluării acestoraExistă o multitudine de forme icircn care se poate desfăşura tehnic interviului Icircnpsihodiagnostic intervine tehnica interviului individual direct faţă icircn faţă care icircn funcţiede gradul de formalizare se poate desfăşura structurat semi-structurat sau ne-structurat

Icircn funcţie de diferite criterii interviurile se clasifică icircn următoarele tipuri de interviuDupă numărul interviurilor interviul este1048766 Individual ndash o persoană ce conduce interviul un intervievat1048766 Grup de două persoane ce conduc interviul1048766 Comisie (panel) ndash doi pacircnă la cinci membri1048766 Serii de interviuri individualeCu cacirct creşte numărul de intervievatori cu atacirct stresul persoanei intervievate creşte iarvaliditatea acestuia poate fi afectatăDupă metoda de abordare interviul este1048766 Prietenos ndash atmosfera ce conferă deschidere şi siguranţă1048766 bdquoSweet amp sourrdquo (dulce-acrişor) ndash strategia bdquogood copbad coprdquo (unul bunaltul rău)ndash unul dintre intervievatori joacă rolul unei persoane dure iar celălalt al uneipersoane amabile1048766 Agresiv de presiune ndash abordare agresivă se măsoară capacitatea de rezistenţă apersoanei la stressDupă conţinut interviul este1048766 Structurat ndash pe baza unui plan de interviu1048766 Nestructurat ndash candidatul vorbeşte liber icircndrumat pe alocuri de persoana careconduce interviul se consideră a fi mai puţin valid decacirct interviul structurat1048766 Comportamental ndash examinează competenţele candidatului pe baza unei serii decriterii relevante1048766 Tip situaţie ipotetică ndash centrat pe reacţia la incidente critice ipotetice1048766 Biografic ndash icircncepe cu locul de muncă actual şi se icircncheie cu primul post deţinut

studiile efectuate şi specializări sau viceversaCercetările indică faptul că structurarea interviului face ca validitatea acestuia să creascăsimţitorOrice interviu cuprinde următoarele etape principale1048766 Introducere ndash cuprinde relaţionarea cu candidatul explicaţii asupra structuriiprocesului de intervievare şi selecţie prezentarea organizaţiei şi a postuluidisponibil abordarea zonelor familiare candidatului1048766 Cuprins ndash cuprinde studierea abilităţilor esenţiale pentru reuşită icircn postul respectivexplicarea lipsurilor şi neconcordanţelor de-a lungul carierei posibile abordări alenoilor sarcinilor de serviciu1048766 Icircncheiere ndash cuprinde partea de răspunsuri la icircntrebările candidatului chestiuni icircnplus pe care candidatul ar dori să le abordeze precizări asupra termenului icircn care seva lua decizia şi a modului de comunicare a acesteia

Icircn cadrul interviului intervievatorul poate folosi următoarele tipuri de icircntrebări1048766 Deschise ndash sunt utilizate pentru a colecta un mare număr de informaţii brute icircngeneral icircncep cu cuvintele cum de ce unde cacircnd ceExemplu De ce aţi ales să lucraţi icircn acest domeniu1048766 Icircnchise ndash sunt utilizate pentru a se obţine date reale concrete cacircnd se doreşte unrăspuns clarExemplu Aţi absolvit cursuri universitare1048766 Cu răspuns indus ndash sugerează răspunsul aşteptatExemplu Icircnţeleg că vă ţineţi la curent cu noutăţile din domeniul dvs de activitate1048766 Multiple ndash conţin mai multe icircntrebări icircn aceeaşi frazăExemplu De ce aţi părăsit ultimul loc de muncă Vă place să schimbaţi frecvent un locde muncă Sau v-aţi certat cu şefii dvs1048766 Ipotetice ndash fac referire la situaţii ipoteticeExemplu Cum aţi aborda o persoană care nu lucrează bine icircn echipă Ce decizie aţilua faţă de o persoană neloială firmei1048766 Vagi ndash icircntrebări fără scop definitExemplu Icircmi puteţi spune ceva despre firma la care lucraţi icircn prezent Icircmi puteţi spuneceva despre dvsPractica icircn domeniul resurselor umane recomandă utilizarea icircntrebărilor deschiselimitarea icircntrebărilor icircnchise şi ipotetice şi evitarea icircntrebărilor cu răspuns indus aicircntrebărilor vagi şi multiple

Tehnica interviuluiImportanţa relaţionării de tip faţă-icircn-faţă1 permite fiecăruia să-şi formeze o impresie iniţială icircn legătură cu celălalt2 anumite tipuri de informaţii despre subiect pot fi obţinute sau validate doar dintroicircntacirclnire personalăDe exemplu aspecte privind1048766 capacitatea subiectului de se auto-exprima oral1048766 de a participa efectiv icircntr-un schimb interpersonal1048766 de a fi vioi calm cu tact1048766 de a icircnţelege şi de a se face icircnţeles

1048766 date privind impulsivitatea entuziasmul nivelul de energie (de obicei un aspect debază este cantitatea de efort pe care subiectul o pune icircn interviu)1048766 obţinerea unei imagini valide asupra auto-perceperii a ceea ce gacircndeşte despre sinelegat de interese aspiraţii valori personale cod de conduită a ceea ce-i place displace icircn general adaptarea la situaţii

Cerinţe pentru un cel ce intervieveazăInterviul nu este o simplă tehnică icircntr-o bună măsură pare a fi mai degrabă o artăNu ţine numai de raţiune şi schimburi raţionale de idei ci include şi afectivitate intuiţiesenzorialitateToate aspectele interviului pot fi icircmbunătăţite prin formare exersare şi mai alesprin practică psihologicăInterviul nu este un mijloc de a domina voinţa subiectului Interviul este diferit dehipnoză Scopul interviului este de obţine răspunsuri reprezentative normale obişnuite dela subiect nu de a-i domina şi distorsiona conduita Important este icircnsă şi pentru hipnozădar şi pentru interviu să obţii mai icircntacirci cooperarea subiectului)Individualitatea şi diferenţa de opinii trebuie deplin acceptate şi tolerate (numai icircnmăsura icircn care icircn selecţia profesională unele aspecte implicate icircn interviu pot fi icircntradevărrelevante pentru profesie)Numai o atitudine prietenoasă icircn care psihologul sprijină şi participă personal estecapabilă să releve icircntreaga gamă de interese aspiraţii sentimente exprimate deci icircntreagapersonalitate a subiectuluiInterviul cere abilitatea de a-ţi disciplina riguros reacţiile o exprimare la icircntacircmplarea propriilor tale emoţii ar putea tulbura cursul comunicării şi ar reduce cantitatea deinformaţii exprimate de subiectInterviul include şi arta de a fi apreciativ se cer din partea psihologului reacţii caresă-l asigure pe subiect că spune un lucru bun corect real semnificativ Psihologul nutrebuie să reacţioneze de genul Asta este cel mai tacircmpit prostesc nebunesc lucru pe carel-am auzit vreodată Icircntr-o situaţie de acest gen se poate replica prin Este icircntr-adevărpuţin neobişnuit ce icircmi spuneţi dar foarte interesant deci mai puteţi spune ceva despreacest lucruPsihologul trebuie să-şi exprime toleranţa interesul pentru punctul de vedere alsubiectului icircntr-o mare gamă de subiecte exprimate de acesta Icircntrebările trebuie să deaposibilitatea subiectului să se exprime să-i ceară continuarea răspunsurilor (nu-i aşa)Deci pentru a fi eficient psihologul trebuie să se centreze pe punctul de vedere alsubiectului Punctul de vedere al psihologului sau al firmei fiind secundare şi atacircta timp cacirctse caută obţinerea de informaţii despre subiect psihologul sau firma nu trebuie directimplicate (sunt greşite exprimările de tipul Noi dorim Ceea ce ne interesează etc)Se cere o sensibilitatea la tonul vocii la expresivitatea facială tot ceea ce ar putea săindice anxietatea tensiunea nesiguranţa subiectului Cacircnd apar astfel de semne direcţiainterviului se va schimba de la obţinerea de informaţii spre furnizarea de informaţii Acestlucru implică pozitiv subiectul şi se poate face prin felicitarea lui pentru un rezultat excelentacademic sau un premiu obţinut sau dacircndu-i şansa de a pune el icircnsuşi icircntrebări (Amimpresia că nu am fost prea limpede cu unele din icircntrebările mele Doriţi cumva să clarificceva pentru dv)Starea de spirit după care se recunoaşte un interviu bun ambele părţi sfacircrşesc

simţindu-se stimulaţi de icircntacirclnire de faptul că le-a plăcut şi că le-ar place să mai stea devorbă icircmpreună

Scopul interviuluiDepinde de scopul examenului De exemplu un interviu pentru selecţie profesionalăva avea ca scop un bun plasament şi o predilecţie validă privind performanţa pe termenlungDacă se are icircn vedere pe termen lung şi posibilitatea de icircmbunătăţire a tehnicii delucru a organizării icircntreprinderii (a produce mai mult calitate mai bună costuri mai mici)atunci se pune problema predicţiei icircn termeni mai complecşi prin interviu şi a unor aspecteprecum- cacirct de mult doreşte subiectul să se dezvolte- cacirct de mult este capabil să se dezvolte- cacirct de realist este faţă de sine- ce energie are disponibilă (motivaţie) şi ce ambiţii areInterviul se transformă icircntr-un instrument cu ajutorul căruia se aleg cei mai bunicandidaţi icircn cadrul unei scheme organizaţionale pe termen lung Deci nivelul şi scopurileinterviului trebuie să corespundă scopurilor imediate sau pe termen lung alemanagementului icircntreprinderii

Competenţa psihologuluiIcircndemacircnarea icircn comunicarea faţă-icircn-faţă ţine de obicei de calităţi precum tactvioiciune capacitatea de a sesiza timpul şi adecvarea răspunsurilor flexibilitate abilitateade a gacircndi independent claritatea de expresie calmul persuasiunea sensibilitatea laceilalţiIcircndemacircnarea şi capacitatea de a varia măsura presiunii sau ambiguităţii la carepsihologul poate supune subiectul este unul dintre aspectele cheie- dacă subiectul se va simţi sub presiune sau icircn condiţie de incertitudine nu vaavea posibilitatea să-şi exprime competenţa- dacă este presat prea devreme sau se simte forţat relaţia de interviu se poateicircntrerupe bruscDeci trebuie adesea adecvată pentru fiecare subiect intervievat tactica succesiuniiicircntrebărilor sau a modurilor de a le exprima icircn funcţie de relevanţa anumitor caracteristicisusceptibile de a fi obţinute printr-un comportament sau altulIndici semnificativi icircntr-un interviu de tip selecţie profesionalăDacă se pun icircntrebări legate de succesul profesional precum cele legate de abilitateade a face faţă unei mari varietăţi de relaţii interpersonale tactica icircn testarea acestora va fi dea le evalua de la icircnceput Dacă candidatul trece cu succes această etapă se poate trece laalte domenii de evaluare Icircnsă dacă competenţa subiectului icircn acest domeniu nu esteimportantă pentru scopul examinării testul practic poate fi amacircnat sau chiar lăsat de oparteNivelul de energie exprimat prin entuziasm ambiţie orientarea spre realizăriiniţiativa hărnicia ingeniozitatea impulsul de a se dezvolta poate fi evaluat prin douătipuri de abordări Poate fi cercetat nivelul general de activitate pe care un candidat icirclconştientizează şi icircl afirmă De exemplu- subiectul care are icircn prezent o slujbă de rutină dar care prezintă o listă icircntreagă de

activităţi extra-profesionale energii pe care nu le foloseşte icircn profesie- subiectul care are rezultate mereu mai bune decacirct colegii săi care creează mereualte proiecte dar care se simte limitat icircn postul pe care icircl areA doua abordare cere evaluarea eficienţei cu care subiectul icircşi utilizează energia (existăvariaţii largi icircntre oameni atacirct icircn nivelul de energie cacirct şi icircn eficienţa adaptării la muncarespectivă) Astfel de exemplu i se poate cere să descrie ceea ce a realizat felul cumlucrează şi şi-a obţinut rezultatele se poate observa direct dacă se simte liber să vorbeascădespre experienţele sale şi le discută expansiv şi dacă realizările percepute au icircnsemnat unşir de realizări treptateIcircn unele posturi rutiniere un exces de energie poate fi stacircnjenitor trebuie căutată opersoană liniştită relaxată şi cu ambiţii moderateAutoperceperea - felul cum se percepe pe sine şi cum percepe lumea este un aspectfoarte complex al psihologiei subiectului şi ţine de atitudini şi motivaţii Din acest punct devedere cel mai bun instrument psihologic pentru a evalua datele despre imaginea de sine asubiectului rămacircne interviul Dar numai un psiholog bine antrenat poate ajunge la aceastăprofunzime Mult din ceea ce numim şi pare comportament iraţional poate fi explicat doarpe seama imaginii de sine a subiectului

De exemplu- o femeie ce poartă tocuri foarte icircnalte este capabilă să icircndure un disconfort severpentru a-şi satisface imaginea de sine- cel ce intră icircntr-o casă icircn flăcări pentru a salva un copil icircşi poate risca viaţa pentrua păstra imaginea propriei sale bravuri- cel ce refuză chiar cu riscul de a fi dat afară să facă o anumită muncă pe care opercepe sub demnitatea lui poate prefera o acţiune disciplinară unei atingeri a imaginii saleşi nu aşa cum deseori se interpretează ca indice de responsabilitateAdesea cunoaşterea imaginii de sine a celui intervievat poate fi cheia evaluăriicorecte a comportamentului

Strategii de intervievareClasificare largă a interviurilor icircn directive şi nondirective care provine dindiferenţierea icircntre strategiile de terapieIntervievarea directivăsubiectul discută - asemeni clientului icircn cadrul unei terapii - problema icircn detaliucu psihologulpsihologul ascultă pune icircntrebări pacircnă ajunge la o evaluare - diagnostic - icircn careare icircncredere şi apoi opreşte interviulicircşi prezintă opinia şi prefigurează cursul acţiunii care urmează interviului (acţiuniiterapeutice)Intervievarea directivă urmează deci cam aceeaşi tactică cu a terapeutului saumedicului Se presupune că subiectul nu are nevoie să icircnţeleagă problemaRecunoaşterea faptului că problemele de auto-percepere pot fi depăşite cel maiadesea doar prin dezvoltarea capacităţii de icircnţelegere a subiectului a condus la dezvoltareaintervievării nonodirectiveIntervievarea nondirectivăPsihologul nu furnizează o expertiză diagnostică sau un program de acţiune Mai

degrabă lucrează pentru a ajuta clientul să-şi clarifice modul de percepere sentimentelevalorile pacircnă icircn momentul final cacircnd acesta va ajunge la o icircnţelegere a problemei sale şi vadecide asupra acţiunilor corectiveConsilierea nondirectivă se sprijină pe capacitatea de icircnţelegere a subiectului şi nupe icircncrederea sa icircn consilier Acesta nu trebuie să emită şi să forţeze o explicaţie elaborată aproblemei nici nu i se cere să emită el o soluţie la problemăPsihologul este doar un ghid a cărui funcţie este de a reflecta sentimenteleclientului său nu de a le analiza

Rolurile interviului ca metode de inveestigaţie- icircn intervievarea directivă doar icircntacircmplarea face să domine să devină evidentenevoile valorile intervievatului- icircn intervievarea nondirectivă rezultatul interviului este icircn icircntregime dependent deexperienţa percepţiile valorile subiectuluiIntervievarea directivă are rol important mai ales icircn demersul de angajare permiţacircndevaluarea subiectului icircn termenii următori- capacitatea de a răspunde- capacitatea de a face faţă diferenţelor deschise de opinii- capacitatea de a icircnvăţa de la celălaltUneori psihologul trebuie să corecteze să modifice perceperile incorecte alecandidatului despre postul respectiv sau instituţii sau să stabilească importanţa uneianumite atitudini particulare sau a nivelului de expectaţii ceea ce poate cere trecerea icircnintervievarea nondirectivăAstfel icircntr-un interviu de selecţii se pot cere ambele strategii Icircn general suntprimele folosite tehnicile nondirective şi evaluările obţinute prin ele Cacircnd acestea icircşiepuizează scopul se schimbă direcţia spre interviul directiv142 Aspecte cognitive ale metodologiei de intervievareAbordarea se icircnscrie icircntr-o direcţie care are ca obiect studiul proceselor cognitive care auloc icircn situaţia interviuluiCercetările efectuate icircn domeniu s-au icircnscris icircn 3 direcţii1 Cercetări asupra comprehensiunii icircntrebărilor de către subiect2 Cercetări asupra proceselor cognitive implicate icircn generarea răspunsurilorreferitoare la acte comportamentale3 Cercetări privind artefactele care apar icircn situaţia de interviu

Concluzii ale cercetărilor asupra comprehensiunii icircntrebărilor1 Subiectul tinde să modifice icircntrebarea2 Conceptele largi tind să fie interpretate icircntr-o accepţiune mai restracircnsăRelaţie directăRelaţie indirectăPSIHOLOGSUBIECTCERCETĂTORCHESTIONAR3 Cacircnd icircntrebarea este lungă subiectul tinde să-şi formuleze răspunsul pe bazaprimelor cuvinte

4 Subiecţii transformă sensul unei icircntrebări5 Subiecţii au tendinţa de a răspunde nu la icircntrebare ci la spiritul icircntrebării6 Icircnţelegerea eronată a unei icircntrebări este cu atacirct mai mare cu cacirct numărul cuvintelorcare poartă o icircncărcătură informaţională este mai mare7 Dacă din neatenţie subiectul nu a auzit o parte a icircntrebării el tinde s-oreconstruiască pe baza fragmentului pe care l-a auzit8 Subiecţii dau o atenţie mai mare conţinutului şi detaliilor icircntrebării atunci cacircndicircntrebarea are variante de răspuns prestabilite de factură simplă (de exemplu Da Nu)

Un domeniu specific al observaţie include comportamentul non-verbal Regulagenerală este că icircn situaţia unei incongruenţe icircntre ceea ce spune persoana şi limbajulcorporal semnele comportamentului non-verbal se va da crezare acestuia din urmăDinamica corpului capătă semnificaţie numai icircn context cela mai adesea mişcările potexprima obişnuinţe personale sau ţin de expresivitatea intrinsecă umană ori de anumitemoduri convenţionale icircn care exprimăm social şi cultural un anumit lucru Multe dintremişcările noastre sunt personale şi pot avea sensul unei icircncercări de a ne echilibra icircncontextul dat Sunt gesturi pe care le facem pentru a ne menţine propriu-zis echilibrul dar şipentru a micşora tensiunea şi a obţine o poziţie corporală mai relaxată şi sau maiconfortabilăDe exemplu icircncrucişarea picioarelor sau des-icircncrucişarea lăsarea macircinii să cadăpe lacircngă corp icircndreptarea capului aşezarea cotului şi sprijinirea de masă catedră birourezemarea de spetează sprijinul macircinilor de buze etcSunt mişcări pe care le facem la fel de spontan pentru a ne potrivi mai bine pe picioarepentru finalităţi sociale sau pentru manipularea unor obiecteOrice element comportamental orice mişcare relevă un aspect intenţional şi unulnon-intenţional aspectul intenţional reprezentă scopul declarat al acţiunii şi adesea ţine deconţinutul comunicării iar aspectul non-intenţional reprezintă modalităţile de reacţie larelaţia icircn care se găseşte reacţii de care adesea nici persoana nu este conştientăProblema generală pe care şi-o propune psihologia comunicării non-verbale este sădetermine prin intermediul cunoaşterii caracteristicilor structurii comportamentuluiexpresiv trăsăturile de personalitate care definesc modul cum se confruntă cu realitatea opersoană Comportamentul expresiv non-verbal reprezintă modul cum se implicăpersonalitatea ca icircntreg icircn orice act de adaptare la realitate Icircn mod caracteristiccomportamentul expresiv1048766 nu este intenţionat sau motivat specific (decacirct icircn anumite cazuri cacircnd se urmăreşteicircn mod expres un anumit efect)1048766 reflectă o structură personală profundă (nu depinde direct de trebuinţele de momentsau de situaţie dar este influenţat de acestea)1048766 este spontan1048766 nu are scop specific1048766 de obicei este sub pragul conştiinţei şi nu este controlatIcircn analiza şi icircnţelegerea sensului celor observate trebuiesc delimitaţi determinanţiiai comportamentului non-verbal1048766 factorii culturali specifici precum tradiţiile privind gestica vorbirea unele posturiaceste tradiţii conduc icircn timp la deprinderi de gestică reguli generale de scriereintonaţie a vocii etc1048766 condiţiile aleatorii de dispoziţie şi oboseală care modifică mai ales energia (stareadepresivă restracircnge mişcările iar bucuria euforia dezinhibă mişcările şi creştespontaneitatea1048766 vacircrsta cu influenţe mai ales asupra amplitudinii şi organizării mişcărilor1048766 deprinderile de mişcare şi a ticurilor care pot reprezenta manifestarea unui conflict sau aunei tendinţe actuale sau pot reprezenta o imitaţie rămasă ca atare din copilărie sauadolescenţă1048766 sexul (există o tendinţă generală spre structuri gestuale diferite la cele două sexe)1048766 conflictele interioare pot conduce la maniere foarte specifice şi la indici non-verbali

care pot descifra stările respective1048766 din prisma conflictelor cunoaşterea indicilor acestora icircn comportament poate fi utilă icircnoptimizarea relaţiei de comunicare Cunoaştere icircnseamnă icircn primul racircnd capacitatea dea te cunoaşte şi a recunoaşte stările interioare specifice icircn anumite comportamenteDacă devii conştient de propriile tale semnale ale limbajului corporal vei puteaicircnregistra şi recunoaşte semnalele ce vin dinspre ceilalţi Cu cacirct este mai marecapacitatea de transpunere a cuiva icircn propria sa manieră de a reacţiona la stărileinterioare cu atacirct mai mare va fi capacitatea de a dezvolta această capacitate pentrualte persoane1048766 De exemplu există o serie de gesturi de izolare care sunt un semn al tensiuniiinterioare a unor complexe inhibate precum gesturile repezite buzele smucite caretrădează agresivitatea La fel degetele icircndoite la extremităţi care indică resentimente şiresemnare macircna dusă des la nas care indică teama degetele la buze indică ruşineamacircna legănată icircntre picioare indică frustrarea degetul acoperit de cealaltă palmăindicacircnd trufia

Metoda interviuluiProcesul de intervievare presupune colectarea verificarea şi icircnregistrareainformaţiilor despre candidaţi icircn scopul evaluării acestoraExistă o multitudine de forme icircn care se poate desfăşura tehnic interviului Icircnpsihodiagnostic intervine tehnica interviului individual direct faţă icircn faţă care icircn funcţiede gradul de formalizare se poate desfăşura structurat semi-structurat sau ne-structurat

Icircn funcţie de diferite criterii interviurile se clasifică icircn următoarele tipuri de interviuDupă numărul interviurilor interviul este1048766 Individual ndash o persoană ce conduce interviul un intervievat1048766 Grup de două persoane ce conduc interviul1048766 Comisie (panel) ndash doi pacircnă la cinci membri1048766 Serii de interviuri individualeCu cacirct creşte numărul de intervievatori cu atacirct stresul persoanei intervievate creşte iarvaliditatea acestuia poate fi afectatăDupă metoda de abordare interviul este1048766 Prietenos ndash atmosfera ce conferă deschidere şi siguranţă1048766 bdquoSweet amp sourrdquo (dulce-acrişor) ndash strategia bdquogood copbad coprdquo (unul bunaltul rău)ndash unul dintre intervievatori joacă rolul unei persoane dure iar celălalt al uneipersoane amabile1048766 Agresiv de presiune ndash abordare agresivă se măsoară capacitatea de rezistenţă apersoanei la stressDupă conţinut interviul este1048766 Structurat ndash pe baza unui plan de interviu1048766 Nestructurat ndash candidatul vorbeşte liber icircndrumat pe alocuri de persoana careconduce interviul se consideră a fi mai puţin valid decacirct interviul structurat1048766 Comportamental ndash examinează competenţele candidatului pe baza unei serii decriterii relevante1048766 Tip situaţie ipotetică ndash centrat pe reacţia la incidente critice ipotetice1048766 Biografic ndash icircncepe cu locul de muncă actual şi se icircncheie cu primul post deţinut

studiile efectuate şi specializări sau viceversaCercetările indică faptul că structurarea interviului face ca validitatea acestuia să creascăsimţitorOrice interviu cuprinde următoarele etape principale1048766 Introducere ndash cuprinde relaţionarea cu candidatul explicaţii asupra structuriiprocesului de intervievare şi selecţie prezentarea organizaţiei şi a postuluidisponibil abordarea zonelor familiare candidatului1048766 Cuprins ndash cuprinde studierea abilităţilor esenţiale pentru reuşită icircn postul respectivexplicarea lipsurilor şi neconcordanţelor de-a lungul carierei posibile abordări alenoilor sarcinilor de serviciu1048766 Icircncheiere ndash cuprinde partea de răspunsuri la icircntrebările candidatului chestiuni icircnplus pe care candidatul ar dori să le abordeze precizări asupra termenului icircn care seva lua decizia şi a modului de comunicare a acesteia

Icircn cadrul interviului intervievatorul poate folosi următoarele tipuri de icircntrebări1048766 Deschise ndash sunt utilizate pentru a colecta un mare număr de informaţii brute icircngeneral icircncep cu cuvintele cum de ce unde cacircnd ceExemplu De ce aţi ales să lucraţi icircn acest domeniu1048766 Icircnchise ndash sunt utilizate pentru a se obţine date reale concrete cacircnd se doreşte unrăspuns clarExemplu Aţi absolvit cursuri universitare1048766 Cu răspuns indus ndash sugerează răspunsul aşteptatExemplu Icircnţeleg că vă ţineţi la curent cu noutăţile din domeniul dvs de activitate1048766 Multiple ndash conţin mai multe icircntrebări icircn aceeaşi frazăExemplu De ce aţi părăsit ultimul loc de muncă Vă place să schimbaţi frecvent un locde muncă Sau v-aţi certat cu şefii dvs1048766 Ipotetice ndash fac referire la situaţii ipoteticeExemplu Cum aţi aborda o persoană care nu lucrează bine icircn echipă Ce decizie aţilua faţă de o persoană neloială firmei1048766 Vagi ndash icircntrebări fără scop definitExemplu Icircmi puteţi spune ceva despre firma la care lucraţi icircn prezent Icircmi puteţi spuneceva despre dvsPractica icircn domeniul resurselor umane recomandă utilizarea icircntrebărilor deschiselimitarea icircntrebărilor icircnchise şi ipotetice şi evitarea icircntrebărilor cu răspuns indus aicircntrebărilor vagi şi multiple

Tehnica interviuluiImportanţa relaţionării de tip faţă-icircn-faţă1 permite fiecăruia să-şi formeze o impresie iniţială icircn legătură cu celălalt2 anumite tipuri de informaţii despre subiect pot fi obţinute sau validate doar dintroicircntacirclnire personalăDe exemplu aspecte privind1048766 capacitatea subiectului de se auto-exprima oral1048766 de a participa efectiv icircntr-un schimb interpersonal1048766 de a fi vioi calm cu tact1048766 de a icircnţelege şi de a se face icircnţeles

1048766 date privind impulsivitatea entuziasmul nivelul de energie (de obicei un aspect debază este cantitatea de efort pe care subiectul o pune icircn interviu)1048766 obţinerea unei imagini valide asupra auto-perceperii a ceea ce gacircndeşte despre sinelegat de interese aspiraţii valori personale cod de conduită a ceea ce-i place displace icircn general adaptarea la situaţii

Cerinţe pentru un cel ce intervieveazăInterviul nu este o simplă tehnică icircntr-o bună măsură pare a fi mai degrabă o artăNu ţine numai de raţiune şi schimburi raţionale de idei ci include şi afectivitate intuiţiesenzorialitateToate aspectele interviului pot fi icircmbunătăţite prin formare exersare şi mai alesprin practică psihologicăInterviul nu este un mijloc de a domina voinţa subiectului Interviul este diferit dehipnoză Scopul interviului este de obţine răspunsuri reprezentative normale obişnuite dela subiect nu de a-i domina şi distorsiona conduita Important este icircnsă şi pentru hipnozădar şi pentru interviu să obţii mai icircntacirci cooperarea subiectului)Individualitatea şi diferenţa de opinii trebuie deplin acceptate şi tolerate (numai icircnmăsura icircn care icircn selecţia profesională unele aspecte implicate icircn interviu pot fi icircntradevărrelevante pentru profesie)Numai o atitudine prietenoasă icircn care psihologul sprijină şi participă personal estecapabilă să releve icircntreaga gamă de interese aspiraţii sentimente exprimate deci icircntreagapersonalitate a subiectuluiInterviul cere abilitatea de a-ţi disciplina riguros reacţiile o exprimare la icircntacircmplarea propriilor tale emoţii ar putea tulbura cursul comunicării şi ar reduce cantitatea deinformaţii exprimate de subiectInterviul include şi arta de a fi apreciativ se cer din partea psihologului reacţii caresă-l asigure pe subiect că spune un lucru bun corect real semnificativ Psihologul nutrebuie să reacţioneze de genul Asta este cel mai tacircmpit prostesc nebunesc lucru pe carel-am auzit vreodată Icircntr-o situaţie de acest gen se poate replica prin Este icircntr-adevărpuţin neobişnuit ce icircmi spuneţi dar foarte interesant deci mai puteţi spune ceva despreacest lucruPsihologul trebuie să-şi exprime toleranţa interesul pentru punctul de vedere alsubiectului icircntr-o mare gamă de subiecte exprimate de acesta Icircntrebările trebuie să deaposibilitatea subiectului să se exprime să-i ceară continuarea răspunsurilor (nu-i aşa)Deci pentru a fi eficient psihologul trebuie să se centreze pe punctul de vedere alsubiectului Punctul de vedere al psihologului sau al firmei fiind secundare şi atacircta timp cacirctse caută obţinerea de informaţii despre subiect psihologul sau firma nu trebuie directimplicate (sunt greşite exprimările de tipul Noi dorim Ceea ce ne interesează etc)Se cere o sensibilitatea la tonul vocii la expresivitatea facială tot ceea ce ar putea săindice anxietatea tensiunea nesiguranţa subiectului Cacircnd apar astfel de semne direcţiainterviului se va schimba de la obţinerea de informaţii spre furnizarea de informaţii Acestlucru implică pozitiv subiectul şi se poate face prin felicitarea lui pentru un rezultat excelentacademic sau un premiu obţinut sau dacircndu-i şansa de a pune el icircnsuşi icircntrebări (Amimpresia că nu am fost prea limpede cu unele din icircntrebările mele Doriţi cumva să clarificceva pentru dv)Starea de spirit după care se recunoaşte un interviu bun ambele părţi sfacircrşesc

simţindu-se stimulaţi de icircntacirclnire de faptul că le-a plăcut şi că le-ar place să mai stea devorbă icircmpreună

Scopul interviuluiDepinde de scopul examenului De exemplu un interviu pentru selecţie profesionalăva avea ca scop un bun plasament şi o predilecţie validă privind performanţa pe termenlungDacă se are icircn vedere pe termen lung şi posibilitatea de icircmbunătăţire a tehnicii delucru a organizării icircntreprinderii (a produce mai mult calitate mai bună costuri mai mici)atunci se pune problema predicţiei icircn termeni mai complecşi prin interviu şi a unor aspecteprecum- cacirct de mult doreşte subiectul să se dezvolte- cacirct de mult este capabil să se dezvolte- cacirct de realist este faţă de sine- ce energie are disponibilă (motivaţie) şi ce ambiţii areInterviul se transformă icircntr-un instrument cu ajutorul căruia se aleg cei mai bunicandidaţi icircn cadrul unei scheme organizaţionale pe termen lung Deci nivelul şi scopurileinterviului trebuie să corespundă scopurilor imediate sau pe termen lung alemanagementului icircntreprinderii

Competenţa psihologuluiIcircndemacircnarea icircn comunicarea faţă-icircn-faţă ţine de obicei de calităţi precum tactvioiciune capacitatea de a sesiza timpul şi adecvarea răspunsurilor flexibilitate abilitateade a gacircndi independent claritatea de expresie calmul persuasiunea sensibilitatea laceilalţiIcircndemacircnarea şi capacitatea de a varia măsura presiunii sau ambiguităţii la carepsihologul poate supune subiectul este unul dintre aspectele cheie- dacă subiectul se va simţi sub presiune sau icircn condiţie de incertitudine nu vaavea posibilitatea să-şi exprime competenţa- dacă este presat prea devreme sau se simte forţat relaţia de interviu se poateicircntrerupe bruscDeci trebuie adesea adecvată pentru fiecare subiect intervievat tactica succesiuniiicircntrebărilor sau a modurilor de a le exprima icircn funcţie de relevanţa anumitor caracteristicisusceptibile de a fi obţinute printr-un comportament sau altulIndici semnificativi icircntr-un interviu de tip selecţie profesionalăDacă se pun icircntrebări legate de succesul profesional precum cele legate de abilitateade a face faţă unei mari varietăţi de relaţii interpersonale tactica icircn testarea acestora va fi dea le evalua de la icircnceput Dacă candidatul trece cu succes această etapă se poate trece laalte domenii de evaluare Icircnsă dacă competenţa subiectului icircn acest domeniu nu esteimportantă pentru scopul examinării testul practic poate fi amacircnat sau chiar lăsat de oparteNivelul de energie exprimat prin entuziasm ambiţie orientarea spre realizăriiniţiativa hărnicia ingeniozitatea impulsul de a se dezvolta poate fi evaluat prin douătipuri de abordări Poate fi cercetat nivelul general de activitate pe care un candidat icirclconştientizează şi icircl afirmă De exemplu- subiectul care are icircn prezent o slujbă de rutină dar care prezintă o listă icircntreagă de

activităţi extra-profesionale energii pe care nu le foloseşte icircn profesie- subiectul care are rezultate mereu mai bune decacirct colegii săi care creează mereualte proiecte dar care se simte limitat icircn postul pe care icircl areA doua abordare cere evaluarea eficienţei cu care subiectul icircşi utilizează energia (existăvariaţii largi icircntre oameni atacirct icircn nivelul de energie cacirct şi icircn eficienţa adaptării la muncarespectivă) Astfel de exemplu i se poate cere să descrie ceea ce a realizat felul cumlucrează şi şi-a obţinut rezultatele se poate observa direct dacă se simte liber să vorbeascădespre experienţele sale şi le discută expansiv şi dacă realizările percepute au icircnsemnat unşir de realizări treptateIcircn unele posturi rutiniere un exces de energie poate fi stacircnjenitor trebuie căutată opersoană liniştită relaxată şi cu ambiţii moderateAutoperceperea - felul cum se percepe pe sine şi cum percepe lumea este un aspectfoarte complex al psihologiei subiectului şi ţine de atitudini şi motivaţii Din acest punct devedere cel mai bun instrument psihologic pentru a evalua datele despre imaginea de sine asubiectului rămacircne interviul Dar numai un psiholog bine antrenat poate ajunge la aceastăprofunzime Mult din ceea ce numim şi pare comportament iraţional poate fi explicat doarpe seama imaginii de sine a subiectului

De exemplu- o femeie ce poartă tocuri foarte icircnalte este capabilă să icircndure un disconfort severpentru a-şi satisface imaginea de sine- cel ce intră icircntr-o casă icircn flăcări pentru a salva un copil icircşi poate risca viaţa pentrua păstra imaginea propriei sale bravuri- cel ce refuză chiar cu riscul de a fi dat afară să facă o anumită muncă pe care opercepe sub demnitatea lui poate prefera o acţiune disciplinară unei atingeri a imaginii saleşi nu aşa cum deseori se interpretează ca indice de responsabilitateAdesea cunoaşterea imaginii de sine a celui intervievat poate fi cheia evaluăriicorecte a comportamentului

Strategii de intervievareClasificare largă a interviurilor icircn directive şi nondirective care provine dindiferenţierea icircntre strategiile de terapieIntervievarea directivăsubiectul discută - asemeni clientului icircn cadrul unei terapii - problema icircn detaliucu psihologulpsihologul ascultă pune icircntrebări pacircnă ajunge la o evaluare - diagnostic - icircn careare icircncredere şi apoi opreşte interviulicircşi prezintă opinia şi prefigurează cursul acţiunii care urmează interviului (acţiuniiterapeutice)Intervievarea directivă urmează deci cam aceeaşi tactică cu a terapeutului saumedicului Se presupune că subiectul nu are nevoie să icircnţeleagă problemaRecunoaşterea faptului că problemele de auto-percepere pot fi depăşite cel maiadesea doar prin dezvoltarea capacităţii de icircnţelegere a subiectului a condus la dezvoltareaintervievării nonodirectiveIntervievarea nondirectivăPsihologul nu furnizează o expertiză diagnostică sau un program de acţiune Mai

degrabă lucrează pentru a ajuta clientul să-şi clarifice modul de percepere sentimentelevalorile pacircnă icircn momentul final cacircnd acesta va ajunge la o icircnţelegere a problemei sale şi vadecide asupra acţiunilor corectiveConsilierea nondirectivă se sprijină pe capacitatea de icircnţelegere a subiectului şi nupe icircncrederea sa icircn consilier Acesta nu trebuie să emită şi să forţeze o explicaţie elaborată aproblemei nici nu i se cere să emită el o soluţie la problemăPsihologul este doar un ghid a cărui funcţie este de a reflecta sentimenteleclientului său nu de a le analiza

Rolurile interviului ca metode de inveestigaţie- icircn intervievarea directivă doar icircntacircmplarea face să domine să devină evidentenevoile valorile intervievatului- icircn intervievarea nondirectivă rezultatul interviului este icircn icircntregime dependent deexperienţa percepţiile valorile subiectuluiIntervievarea directivă are rol important mai ales icircn demersul de angajare permiţacircndevaluarea subiectului icircn termenii următori- capacitatea de a răspunde- capacitatea de a face faţă diferenţelor deschise de opinii- capacitatea de a icircnvăţa de la celălaltUneori psihologul trebuie să corecteze să modifice perceperile incorecte alecandidatului despre postul respectiv sau instituţii sau să stabilească importanţa uneianumite atitudini particulare sau a nivelului de expectaţii ceea ce poate cere trecerea icircnintervievarea nondirectivăAstfel icircntr-un interviu de selecţii se pot cere ambele strategii Icircn general suntprimele folosite tehnicile nondirective şi evaluările obţinute prin ele Cacircnd acestea icircşiepuizează scopul se schimbă direcţia spre interviul directiv142 Aspecte cognitive ale metodologiei de intervievareAbordarea se icircnscrie icircntr-o direcţie care are ca obiect studiul proceselor cognitive care auloc icircn situaţia interviuluiCercetările efectuate icircn domeniu s-au icircnscris icircn 3 direcţii1 Cercetări asupra comprehensiunii icircntrebărilor de către subiect2 Cercetări asupra proceselor cognitive implicate icircn generarea răspunsurilorreferitoare la acte comportamentale3 Cercetări privind artefactele care apar icircn situaţia de interviu

Concluzii ale cercetărilor asupra comprehensiunii icircntrebărilor1 Subiectul tinde să modifice icircntrebarea2 Conceptele largi tind să fie interpretate icircntr-o accepţiune mai restracircnsăRelaţie directăRelaţie indirectăPSIHOLOGSUBIECTCERCETĂTORCHESTIONAR3 Cacircnd icircntrebarea este lungă subiectul tinde să-şi formuleze răspunsul pe bazaprimelor cuvinte

4 Subiecţii transformă sensul unei icircntrebări5 Subiecţii au tendinţa de a răspunde nu la icircntrebare ci la spiritul icircntrebării6 Icircnţelegerea eronată a unei icircntrebări este cu atacirct mai mare cu cacirct numărul cuvintelorcare poartă o icircncărcătură informaţională este mai mare7 Dacă din neatenţie subiectul nu a auzit o parte a icircntrebării el tinde s-oreconstruiască pe baza fragmentului pe care l-a auzit8 Subiecţii dau o atenţie mai mare conţinutului şi detaliilor icircntrebării atunci cacircndicircntrebarea are variante de răspuns prestabilite de factură simplă (de exemplu Da Nu)

care pot descifra stările respective1048766 din prisma conflictelor cunoaşterea indicilor acestora icircn comportament poate fi utilă icircnoptimizarea relaţiei de comunicare Cunoaştere icircnseamnă icircn primul racircnd capacitatea dea te cunoaşte şi a recunoaşte stările interioare specifice icircn anumite comportamenteDacă devii conştient de propriile tale semnale ale limbajului corporal vei puteaicircnregistra şi recunoaşte semnalele ce vin dinspre ceilalţi Cu cacirct este mai marecapacitatea de transpunere a cuiva icircn propria sa manieră de a reacţiona la stărileinterioare cu atacirct mai mare va fi capacitatea de a dezvolta această capacitate pentrualte persoane1048766 De exemplu există o serie de gesturi de izolare care sunt un semn al tensiuniiinterioare a unor complexe inhibate precum gesturile repezite buzele smucite caretrădează agresivitatea La fel degetele icircndoite la extremităţi care indică resentimente şiresemnare macircna dusă des la nas care indică teama degetele la buze indică ruşineamacircna legănată icircntre picioare indică frustrarea degetul acoperit de cealaltă palmăindicacircnd trufia

Metoda interviuluiProcesul de intervievare presupune colectarea verificarea şi icircnregistrareainformaţiilor despre candidaţi icircn scopul evaluării acestoraExistă o multitudine de forme icircn care se poate desfăşura tehnic interviului Icircnpsihodiagnostic intervine tehnica interviului individual direct faţă icircn faţă care icircn funcţiede gradul de formalizare se poate desfăşura structurat semi-structurat sau ne-structurat

Icircn funcţie de diferite criterii interviurile se clasifică icircn următoarele tipuri de interviuDupă numărul interviurilor interviul este1048766 Individual ndash o persoană ce conduce interviul un intervievat1048766 Grup de două persoane ce conduc interviul1048766 Comisie (panel) ndash doi pacircnă la cinci membri1048766 Serii de interviuri individualeCu cacirct creşte numărul de intervievatori cu atacirct stresul persoanei intervievate creşte iarvaliditatea acestuia poate fi afectatăDupă metoda de abordare interviul este1048766 Prietenos ndash atmosfera ce conferă deschidere şi siguranţă1048766 bdquoSweet amp sourrdquo (dulce-acrişor) ndash strategia bdquogood copbad coprdquo (unul bunaltul rău)ndash unul dintre intervievatori joacă rolul unei persoane dure iar celălalt al uneipersoane amabile1048766 Agresiv de presiune ndash abordare agresivă se măsoară capacitatea de rezistenţă apersoanei la stressDupă conţinut interviul este1048766 Structurat ndash pe baza unui plan de interviu1048766 Nestructurat ndash candidatul vorbeşte liber icircndrumat pe alocuri de persoana careconduce interviul se consideră a fi mai puţin valid decacirct interviul structurat1048766 Comportamental ndash examinează competenţele candidatului pe baza unei serii decriterii relevante1048766 Tip situaţie ipotetică ndash centrat pe reacţia la incidente critice ipotetice1048766 Biografic ndash icircncepe cu locul de muncă actual şi se icircncheie cu primul post deţinut

studiile efectuate şi specializări sau viceversaCercetările indică faptul că structurarea interviului face ca validitatea acestuia să creascăsimţitorOrice interviu cuprinde următoarele etape principale1048766 Introducere ndash cuprinde relaţionarea cu candidatul explicaţii asupra structuriiprocesului de intervievare şi selecţie prezentarea organizaţiei şi a postuluidisponibil abordarea zonelor familiare candidatului1048766 Cuprins ndash cuprinde studierea abilităţilor esenţiale pentru reuşită icircn postul respectivexplicarea lipsurilor şi neconcordanţelor de-a lungul carierei posibile abordări alenoilor sarcinilor de serviciu1048766 Icircncheiere ndash cuprinde partea de răspunsuri la icircntrebările candidatului chestiuni icircnplus pe care candidatul ar dori să le abordeze precizări asupra termenului icircn care seva lua decizia şi a modului de comunicare a acesteia

Icircn cadrul interviului intervievatorul poate folosi următoarele tipuri de icircntrebări1048766 Deschise ndash sunt utilizate pentru a colecta un mare număr de informaţii brute icircngeneral icircncep cu cuvintele cum de ce unde cacircnd ceExemplu De ce aţi ales să lucraţi icircn acest domeniu1048766 Icircnchise ndash sunt utilizate pentru a se obţine date reale concrete cacircnd se doreşte unrăspuns clarExemplu Aţi absolvit cursuri universitare1048766 Cu răspuns indus ndash sugerează răspunsul aşteptatExemplu Icircnţeleg că vă ţineţi la curent cu noutăţile din domeniul dvs de activitate1048766 Multiple ndash conţin mai multe icircntrebări icircn aceeaşi frazăExemplu De ce aţi părăsit ultimul loc de muncă Vă place să schimbaţi frecvent un locde muncă Sau v-aţi certat cu şefii dvs1048766 Ipotetice ndash fac referire la situaţii ipoteticeExemplu Cum aţi aborda o persoană care nu lucrează bine icircn echipă Ce decizie aţilua faţă de o persoană neloială firmei1048766 Vagi ndash icircntrebări fără scop definitExemplu Icircmi puteţi spune ceva despre firma la care lucraţi icircn prezent Icircmi puteţi spuneceva despre dvsPractica icircn domeniul resurselor umane recomandă utilizarea icircntrebărilor deschiselimitarea icircntrebărilor icircnchise şi ipotetice şi evitarea icircntrebărilor cu răspuns indus aicircntrebărilor vagi şi multiple

Tehnica interviuluiImportanţa relaţionării de tip faţă-icircn-faţă1 permite fiecăruia să-şi formeze o impresie iniţială icircn legătură cu celălalt2 anumite tipuri de informaţii despre subiect pot fi obţinute sau validate doar dintroicircntacirclnire personalăDe exemplu aspecte privind1048766 capacitatea subiectului de se auto-exprima oral1048766 de a participa efectiv icircntr-un schimb interpersonal1048766 de a fi vioi calm cu tact1048766 de a icircnţelege şi de a se face icircnţeles

1048766 date privind impulsivitatea entuziasmul nivelul de energie (de obicei un aspect debază este cantitatea de efort pe care subiectul o pune icircn interviu)1048766 obţinerea unei imagini valide asupra auto-perceperii a ceea ce gacircndeşte despre sinelegat de interese aspiraţii valori personale cod de conduită a ceea ce-i place displace icircn general adaptarea la situaţii

Cerinţe pentru un cel ce intervieveazăInterviul nu este o simplă tehnică icircntr-o bună măsură pare a fi mai degrabă o artăNu ţine numai de raţiune şi schimburi raţionale de idei ci include şi afectivitate intuiţiesenzorialitateToate aspectele interviului pot fi icircmbunătăţite prin formare exersare şi mai alesprin practică psihologicăInterviul nu este un mijloc de a domina voinţa subiectului Interviul este diferit dehipnoză Scopul interviului este de obţine răspunsuri reprezentative normale obişnuite dela subiect nu de a-i domina şi distorsiona conduita Important este icircnsă şi pentru hipnozădar şi pentru interviu să obţii mai icircntacirci cooperarea subiectului)Individualitatea şi diferenţa de opinii trebuie deplin acceptate şi tolerate (numai icircnmăsura icircn care icircn selecţia profesională unele aspecte implicate icircn interviu pot fi icircntradevărrelevante pentru profesie)Numai o atitudine prietenoasă icircn care psihologul sprijină şi participă personal estecapabilă să releve icircntreaga gamă de interese aspiraţii sentimente exprimate deci icircntreagapersonalitate a subiectuluiInterviul cere abilitatea de a-ţi disciplina riguros reacţiile o exprimare la icircntacircmplarea propriilor tale emoţii ar putea tulbura cursul comunicării şi ar reduce cantitatea deinformaţii exprimate de subiectInterviul include şi arta de a fi apreciativ se cer din partea psihologului reacţii caresă-l asigure pe subiect că spune un lucru bun corect real semnificativ Psihologul nutrebuie să reacţioneze de genul Asta este cel mai tacircmpit prostesc nebunesc lucru pe carel-am auzit vreodată Icircntr-o situaţie de acest gen se poate replica prin Este icircntr-adevărpuţin neobişnuit ce icircmi spuneţi dar foarte interesant deci mai puteţi spune ceva despreacest lucruPsihologul trebuie să-şi exprime toleranţa interesul pentru punctul de vedere alsubiectului icircntr-o mare gamă de subiecte exprimate de acesta Icircntrebările trebuie să deaposibilitatea subiectului să se exprime să-i ceară continuarea răspunsurilor (nu-i aşa)Deci pentru a fi eficient psihologul trebuie să se centreze pe punctul de vedere alsubiectului Punctul de vedere al psihologului sau al firmei fiind secundare şi atacircta timp cacirctse caută obţinerea de informaţii despre subiect psihologul sau firma nu trebuie directimplicate (sunt greşite exprimările de tipul Noi dorim Ceea ce ne interesează etc)Se cere o sensibilitatea la tonul vocii la expresivitatea facială tot ceea ce ar putea săindice anxietatea tensiunea nesiguranţa subiectului Cacircnd apar astfel de semne direcţiainterviului se va schimba de la obţinerea de informaţii spre furnizarea de informaţii Acestlucru implică pozitiv subiectul şi se poate face prin felicitarea lui pentru un rezultat excelentacademic sau un premiu obţinut sau dacircndu-i şansa de a pune el icircnsuşi icircntrebări (Amimpresia că nu am fost prea limpede cu unele din icircntrebările mele Doriţi cumva să clarificceva pentru dv)Starea de spirit după care se recunoaşte un interviu bun ambele părţi sfacircrşesc

simţindu-se stimulaţi de icircntacirclnire de faptul că le-a plăcut şi că le-ar place să mai stea devorbă icircmpreună

Scopul interviuluiDepinde de scopul examenului De exemplu un interviu pentru selecţie profesionalăva avea ca scop un bun plasament şi o predilecţie validă privind performanţa pe termenlungDacă se are icircn vedere pe termen lung şi posibilitatea de icircmbunătăţire a tehnicii delucru a organizării icircntreprinderii (a produce mai mult calitate mai bună costuri mai mici)atunci se pune problema predicţiei icircn termeni mai complecşi prin interviu şi a unor aspecteprecum- cacirct de mult doreşte subiectul să se dezvolte- cacirct de mult este capabil să se dezvolte- cacirct de realist este faţă de sine- ce energie are disponibilă (motivaţie) şi ce ambiţii areInterviul se transformă icircntr-un instrument cu ajutorul căruia se aleg cei mai bunicandidaţi icircn cadrul unei scheme organizaţionale pe termen lung Deci nivelul şi scopurileinterviului trebuie să corespundă scopurilor imediate sau pe termen lung alemanagementului icircntreprinderii

Competenţa psihologuluiIcircndemacircnarea icircn comunicarea faţă-icircn-faţă ţine de obicei de calităţi precum tactvioiciune capacitatea de a sesiza timpul şi adecvarea răspunsurilor flexibilitate abilitateade a gacircndi independent claritatea de expresie calmul persuasiunea sensibilitatea laceilalţiIcircndemacircnarea şi capacitatea de a varia măsura presiunii sau ambiguităţii la carepsihologul poate supune subiectul este unul dintre aspectele cheie- dacă subiectul se va simţi sub presiune sau icircn condiţie de incertitudine nu vaavea posibilitatea să-şi exprime competenţa- dacă este presat prea devreme sau se simte forţat relaţia de interviu se poateicircntrerupe bruscDeci trebuie adesea adecvată pentru fiecare subiect intervievat tactica succesiuniiicircntrebărilor sau a modurilor de a le exprima icircn funcţie de relevanţa anumitor caracteristicisusceptibile de a fi obţinute printr-un comportament sau altulIndici semnificativi icircntr-un interviu de tip selecţie profesionalăDacă se pun icircntrebări legate de succesul profesional precum cele legate de abilitateade a face faţă unei mari varietăţi de relaţii interpersonale tactica icircn testarea acestora va fi dea le evalua de la icircnceput Dacă candidatul trece cu succes această etapă se poate trece laalte domenii de evaluare Icircnsă dacă competenţa subiectului icircn acest domeniu nu esteimportantă pentru scopul examinării testul practic poate fi amacircnat sau chiar lăsat de oparteNivelul de energie exprimat prin entuziasm ambiţie orientarea spre realizăriiniţiativa hărnicia ingeniozitatea impulsul de a se dezvolta poate fi evaluat prin douătipuri de abordări Poate fi cercetat nivelul general de activitate pe care un candidat icirclconştientizează şi icircl afirmă De exemplu- subiectul care are icircn prezent o slujbă de rutină dar care prezintă o listă icircntreagă de

activităţi extra-profesionale energii pe care nu le foloseşte icircn profesie- subiectul care are rezultate mereu mai bune decacirct colegii săi care creează mereualte proiecte dar care se simte limitat icircn postul pe care icircl areA doua abordare cere evaluarea eficienţei cu care subiectul icircşi utilizează energia (existăvariaţii largi icircntre oameni atacirct icircn nivelul de energie cacirct şi icircn eficienţa adaptării la muncarespectivă) Astfel de exemplu i se poate cere să descrie ceea ce a realizat felul cumlucrează şi şi-a obţinut rezultatele se poate observa direct dacă se simte liber să vorbeascădespre experienţele sale şi le discută expansiv şi dacă realizările percepute au icircnsemnat unşir de realizări treptateIcircn unele posturi rutiniere un exces de energie poate fi stacircnjenitor trebuie căutată opersoană liniştită relaxată şi cu ambiţii moderateAutoperceperea - felul cum se percepe pe sine şi cum percepe lumea este un aspectfoarte complex al psihologiei subiectului şi ţine de atitudini şi motivaţii Din acest punct devedere cel mai bun instrument psihologic pentru a evalua datele despre imaginea de sine asubiectului rămacircne interviul Dar numai un psiholog bine antrenat poate ajunge la aceastăprofunzime Mult din ceea ce numim şi pare comportament iraţional poate fi explicat doarpe seama imaginii de sine a subiectului

De exemplu- o femeie ce poartă tocuri foarte icircnalte este capabilă să icircndure un disconfort severpentru a-şi satisface imaginea de sine- cel ce intră icircntr-o casă icircn flăcări pentru a salva un copil icircşi poate risca viaţa pentrua păstra imaginea propriei sale bravuri- cel ce refuză chiar cu riscul de a fi dat afară să facă o anumită muncă pe care opercepe sub demnitatea lui poate prefera o acţiune disciplinară unei atingeri a imaginii saleşi nu aşa cum deseori se interpretează ca indice de responsabilitateAdesea cunoaşterea imaginii de sine a celui intervievat poate fi cheia evaluăriicorecte a comportamentului

Strategii de intervievareClasificare largă a interviurilor icircn directive şi nondirective care provine dindiferenţierea icircntre strategiile de terapieIntervievarea directivăsubiectul discută - asemeni clientului icircn cadrul unei terapii - problema icircn detaliucu psihologulpsihologul ascultă pune icircntrebări pacircnă ajunge la o evaluare - diagnostic - icircn careare icircncredere şi apoi opreşte interviulicircşi prezintă opinia şi prefigurează cursul acţiunii care urmează interviului (acţiuniiterapeutice)Intervievarea directivă urmează deci cam aceeaşi tactică cu a terapeutului saumedicului Se presupune că subiectul nu are nevoie să icircnţeleagă problemaRecunoaşterea faptului că problemele de auto-percepere pot fi depăşite cel maiadesea doar prin dezvoltarea capacităţii de icircnţelegere a subiectului a condus la dezvoltareaintervievării nonodirectiveIntervievarea nondirectivăPsihologul nu furnizează o expertiză diagnostică sau un program de acţiune Mai

degrabă lucrează pentru a ajuta clientul să-şi clarifice modul de percepere sentimentelevalorile pacircnă icircn momentul final cacircnd acesta va ajunge la o icircnţelegere a problemei sale şi vadecide asupra acţiunilor corectiveConsilierea nondirectivă se sprijină pe capacitatea de icircnţelegere a subiectului şi nupe icircncrederea sa icircn consilier Acesta nu trebuie să emită şi să forţeze o explicaţie elaborată aproblemei nici nu i se cere să emită el o soluţie la problemăPsihologul este doar un ghid a cărui funcţie este de a reflecta sentimenteleclientului său nu de a le analiza

Rolurile interviului ca metode de inveestigaţie- icircn intervievarea directivă doar icircntacircmplarea face să domine să devină evidentenevoile valorile intervievatului- icircn intervievarea nondirectivă rezultatul interviului este icircn icircntregime dependent deexperienţa percepţiile valorile subiectuluiIntervievarea directivă are rol important mai ales icircn demersul de angajare permiţacircndevaluarea subiectului icircn termenii următori- capacitatea de a răspunde- capacitatea de a face faţă diferenţelor deschise de opinii- capacitatea de a icircnvăţa de la celălaltUneori psihologul trebuie să corecteze să modifice perceperile incorecte alecandidatului despre postul respectiv sau instituţii sau să stabilească importanţa uneianumite atitudini particulare sau a nivelului de expectaţii ceea ce poate cere trecerea icircnintervievarea nondirectivăAstfel icircntr-un interviu de selecţii se pot cere ambele strategii Icircn general suntprimele folosite tehnicile nondirective şi evaluările obţinute prin ele Cacircnd acestea icircşiepuizează scopul se schimbă direcţia spre interviul directiv142 Aspecte cognitive ale metodologiei de intervievareAbordarea se icircnscrie icircntr-o direcţie care are ca obiect studiul proceselor cognitive care auloc icircn situaţia interviuluiCercetările efectuate icircn domeniu s-au icircnscris icircn 3 direcţii1 Cercetări asupra comprehensiunii icircntrebărilor de către subiect2 Cercetări asupra proceselor cognitive implicate icircn generarea răspunsurilorreferitoare la acte comportamentale3 Cercetări privind artefactele care apar icircn situaţia de interviu

Concluzii ale cercetărilor asupra comprehensiunii icircntrebărilor1 Subiectul tinde să modifice icircntrebarea2 Conceptele largi tind să fie interpretate icircntr-o accepţiune mai restracircnsăRelaţie directăRelaţie indirectăPSIHOLOGSUBIECTCERCETĂTORCHESTIONAR3 Cacircnd icircntrebarea este lungă subiectul tinde să-şi formuleze răspunsul pe bazaprimelor cuvinte

4 Subiecţii transformă sensul unei icircntrebări5 Subiecţii au tendinţa de a răspunde nu la icircntrebare ci la spiritul icircntrebării6 Icircnţelegerea eronată a unei icircntrebări este cu atacirct mai mare cu cacirct numărul cuvintelorcare poartă o icircncărcătură informaţională este mai mare7 Dacă din neatenţie subiectul nu a auzit o parte a icircntrebării el tinde s-oreconstruiască pe baza fragmentului pe care l-a auzit8 Subiecţii dau o atenţie mai mare conţinutului şi detaliilor icircntrebării atunci cacircndicircntrebarea are variante de răspuns prestabilite de factură simplă (de exemplu Da Nu)

studiile efectuate şi specializări sau viceversaCercetările indică faptul că structurarea interviului face ca validitatea acestuia să creascăsimţitorOrice interviu cuprinde următoarele etape principale1048766 Introducere ndash cuprinde relaţionarea cu candidatul explicaţii asupra structuriiprocesului de intervievare şi selecţie prezentarea organizaţiei şi a postuluidisponibil abordarea zonelor familiare candidatului1048766 Cuprins ndash cuprinde studierea abilităţilor esenţiale pentru reuşită icircn postul respectivexplicarea lipsurilor şi neconcordanţelor de-a lungul carierei posibile abordări alenoilor sarcinilor de serviciu1048766 Icircncheiere ndash cuprinde partea de răspunsuri la icircntrebările candidatului chestiuni icircnplus pe care candidatul ar dori să le abordeze precizări asupra termenului icircn care seva lua decizia şi a modului de comunicare a acesteia

Icircn cadrul interviului intervievatorul poate folosi următoarele tipuri de icircntrebări1048766 Deschise ndash sunt utilizate pentru a colecta un mare număr de informaţii brute icircngeneral icircncep cu cuvintele cum de ce unde cacircnd ceExemplu De ce aţi ales să lucraţi icircn acest domeniu1048766 Icircnchise ndash sunt utilizate pentru a se obţine date reale concrete cacircnd se doreşte unrăspuns clarExemplu Aţi absolvit cursuri universitare1048766 Cu răspuns indus ndash sugerează răspunsul aşteptatExemplu Icircnţeleg că vă ţineţi la curent cu noutăţile din domeniul dvs de activitate1048766 Multiple ndash conţin mai multe icircntrebări icircn aceeaşi frazăExemplu De ce aţi părăsit ultimul loc de muncă Vă place să schimbaţi frecvent un locde muncă Sau v-aţi certat cu şefii dvs1048766 Ipotetice ndash fac referire la situaţii ipoteticeExemplu Cum aţi aborda o persoană care nu lucrează bine icircn echipă Ce decizie aţilua faţă de o persoană neloială firmei1048766 Vagi ndash icircntrebări fără scop definitExemplu Icircmi puteţi spune ceva despre firma la care lucraţi icircn prezent Icircmi puteţi spuneceva despre dvsPractica icircn domeniul resurselor umane recomandă utilizarea icircntrebărilor deschiselimitarea icircntrebărilor icircnchise şi ipotetice şi evitarea icircntrebărilor cu răspuns indus aicircntrebărilor vagi şi multiple

Tehnica interviuluiImportanţa relaţionării de tip faţă-icircn-faţă1 permite fiecăruia să-şi formeze o impresie iniţială icircn legătură cu celălalt2 anumite tipuri de informaţii despre subiect pot fi obţinute sau validate doar dintroicircntacirclnire personalăDe exemplu aspecte privind1048766 capacitatea subiectului de se auto-exprima oral1048766 de a participa efectiv icircntr-un schimb interpersonal1048766 de a fi vioi calm cu tact1048766 de a icircnţelege şi de a se face icircnţeles

1048766 date privind impulsivitatea entuziasmul nivelul de energie (de obicei un aspect debază este cantitatea de efort pe care subiectul o pune icircn interviu)1048766 obţinerea unei imagini valide asupra auto-perceperii a ceea ce gacircndeşte despre sinelegat de interese aspiraţii valori personale cod de conduită a ceea ce-i place displace icircn general adaptarea la situaţii

Cerinţe pentru un cel ce intervieveazăInterviul nu este o simplă tehnică icircntr-o bună măsură pare a fi mai degrabă o artăNu ţine numai de raţiune şi schimburi raţionale de idei ci include şi afectivitate intuiţiesenzorialitateToate aspectele interviului pot fi icircmbunătăţite prin formare exersare şi mai alesprin practică psihologicăInterviul nu este un mijloc de a domina voinţa subiectului Interviul este diferit dehipnoză Scopul interviului este de obţine răspunsuri reprezentative normale obişnuite dela subiect nu de a-i domina şi distorsiona conduita Important este icircnsă şi pentru hipnozădar şi pentru interviu să obţii mai icircntacirci cooperarea subiectului)Individualitatea şi diferenţa de opinii trebuie deplin acceptate şi tolerate (numai icircnmăsura icircn care icircn selecţia profesională unele aspecte implicate icircn interviu pot fi icircntradevărrelevante pentru profesie)Numai o atitudine prietenoasă icircn care psihologul sprijină şi participă personal estecapabilă să releve icircntreaga gamă de interese aspiraţii sentimente exprimate deci icircntreagapersonalitate a subiectuluiInterviul cere abilitatea de a-ţi disciplina riguros reacţiile o exprimare la icircntacircmplarea propriilor tale emoţii ar putea tulbura cursul comunicării şi ar reduce cantitatea deinformaţii exprimate de subiectInterviul include şi arta de a fi apreciativ se cer din partea psihologului reacţii caresă-l asigure pe subiect că spune un lucru bun corect real semnificativ Psihologul nutrebuie să reacţioneze de genul Asta este cel mai tacircmpit prostesc nebunesc lucru pe carel-am auzit vreodată Icircntr-o situaţie de acest gen se poate replica prin Este icircntr-adevărpuţin neobişnuit ce icircmi spuneţi dar foarte interesant deci mai puteţi spune ceva despreacest lucruPsihologul trebuie să-şi exprime toleranţa interesul pentru punctul de vedere alsubiectului icircntr-o mare gamă de subiecte exprimate de acesta Icircntrebările trebuie să deaposibilitatea subiectului să se exprime să-i ceară continuarea răspunsurilor (nu-i aşa)Deci pentru a fi eficient psihologul trebuie să se centreze pe punctul de vedere alsubiectului Punctul de vedere al psihologului sau al firmei fiind secundare şi atacircta timp cacirctse caută obţinerea de informaţii despre subiect psihologul sau firma nu trebuie directimplicate (sunt greşite exprimările de tipul Noi dorim Ceea ce ne interesează etc)Se cere o sensibilitatea la tonul vocii la expresivitatea facială tot ceea ce ar putea săindice anxietatea tensiunea nesiguranţa subiectului Cacircnd apar astfel de semne direcţiainterviului se va schimba de la obţinerea de informaţii spre furnizarea de informaţii Acestlucru implică pozitiv subiectul şi se poate face prin felicitarea lui pentru un rezultat excelentacademic sau un premiu obţinut sau dacircndu-i şansa de a pune el icircnsuşi icircntrebări (Amimpresia că nu am fost prea limpede cu unele din icircntrebările mele Doriţi cumva să clarificceva pentru dv)Starea de spirit după care se recunoaşte un interviu bun ambele părţi sfacircrşesc

simţindu-se stimulaţi de icircntacirclnire de faptul că le-a plăcut şi că le-ar place să mai stea devorbă icircmpreună

Scopul interviuluiDepinde de scopul examenului De exemplu un interviu pentru selecţie profesionalăva avea ca scop un bun plasament şi o predilecţie validă privind performanţa pe termenlungDacă se are icircn vedere pe termen lung şi posibilitatea de icircmbunătăţire a tehnicii delucru a organizării icircntreprinderii (a produce mai mult calitate mai bună costuri mai mici)atunci se pune problema predicţiei icircn termeni mai complecşi prin interviu şi a unor aspecteprecum- cacirct de mult doreşte subiectul să se dezvolte- cacirct de mult este capabil să se dezvolte- cacirct de realist este faţă de sine- ce energie are disponibilă (motivaţie) şi ce ambiţii areInterviul se transformă icircntr-un instrument cu ajutorul căruia se aleg cei mai bunicandidaţi icircn cadrul unei scheme organizaţionale pe termen lung Deci nivelul şi scopurileinterviului trebuie să corespundă scopurilor imediate sau pe termen lung alemanagementului icircntreprinderii

Competenţa psihologuluiIcircndemacircnarea icircn comunicarea faţă-icircn-faţă ţine de obicei de calităţi precum tactvioiciune capacitatea de a sesiza timpul şi adecvarea răspunsurilor flexibilitate abilitateade a gacircndi independent claritatea de expresie calmul persuasiunea sensibilitatea laceilalţiIcircndemacircnarea şi capacitatea de a varia măsura presiunii sau ambiguităţii la carepsihologul poate supune subiectul este unul dintre aspectele cheie- dacă subiectul se va simţi sub presiune sau icircn condiţie de incertitudine nu vaavea posibilitatea să-şi exprime competenţa- dacă este presat prea devreme sau se simte forţat relaţia de interviu se poateicircntrerupe bruscDeci trebuie adesea adecvată pentru fiecare subiect intervievat tactica succesiuniiicircntrebărilor sau a modurilor de a le exprima icircn funcţie de relevanţa anumitor caracteristicisusceptibile de a fi obţinute printr-un comportament sau altulIndici semnificativi icircntr-un interviu de tip selecţie profesionalăDacă se pun icircntrebări legate de succesul profesional precum cele legate de abilitateade a face faţă unei mari varietăţi de relaţii interpersonale tactica icircn testarea acestora va fi dea le evalua de la icircnceput Dacă candidatul trece cu succes această etapă se poate trece laalte domenii de evaluare Icircnsă dacă competenţa subiectului icircn acest domeniu nu esteimportantă pentru scopul examinării testul practic poate fi amacircnat sau chiar lăsat de oparteNivelul de energie exprimat prin entuziasm ambiţie orientarea spre realizăriiniţiativa hărnicia ingeniozitatea impulsul de a se dezvolta poate fi evaluat prin douătipuri de abordări Poate fi cercetat nivelul general de activitate pe care un candidat icirclconştientizează şi icircl afirmă De exemplu- subiectul care are icircn prezent o slujbă de rutină dar care prezintă o listă icircntreagă de

activităţi extra-profesionale energii pe care nu le foloseşte icircn profesie- subiectul care are rezultate mereu mai bune decacirct colegii săi care creează mereualte proiecte dar care se simte limitat icircn postul pe care icircl areA doua abordare cere evaluarea eficienţei cu care subiectul icircşi utilizează energia (existăvariaţii largi icircntre oameni atacirct icircn nivelul de energie cacirct şi icircn eficienţa adaptării la muncarespectivă) Astfel de exemplu i se poate cere să descrie ceea ce a realizat felul cumlucrează şi şi-a obţinut rezultatele se poate observa direct dacă se simte liber să vorbeascădespre experienţele sale şi le discută expansiv şi dacă realizările percepute au icircnsemnat unşir de realizări treptateIcircn unele posturi rutiniere un exces de energie poate fi stacircnjenitor trebuie căutată opersoană liniştită relaxată şi cu ambiţii moderateAutoperceperea - felul cum se percepe pe sine şi cum percepe lumea este un aspectfoarte complex al psihologiei subiectului şi ţine de atitudini şi motivaţii Din acest punct devedere cel mai bun instrument psihologic pentru a evalua datele despre imaginea de sine asubiectului rămacircne interviul Dar numai un psiholog bine antrenat poate ajunge la aceastăprofunzime Mult din ceea ce numim şi pare comportament iraţional poate fi explicat doarpe seama imaginii de sine a subiectului

De exemplu- o femeie ce poartă tocuri foarte icircnalte este capabilă să icircndure un disconfort severpentru a-şi satisface imaginea de sine- cel ce intră icircntr-o casă icircn flăcări pentru a salva un copil icircşi poate risca viaţa pentrua păstra imaginea propriei sale bravuri- cel ce refuză chiar cu riscul de a fi dat afară să facă o anumită muncă pe care opercepe sub demnitatea lui poate prefera o acţiune disciplinară unei atingeri a imaginii saleşi nu aşa cum deseori se interpretează ca indice de responsabilitateAdesea cunoaşterea imaginii de sine a celui intervievat poate fi cheia evaluăriicorecte a comportamentului

Strategii de intervievareClasificare largă a interviurilor icircn directive şi nondirective care provine dindiferenţierea icircntre strategiile de terapieIntervievarea directivăsubiectul discută - asemeni clientului icircn cadrul unei terapii - problema icircn detaliucu psihologulpsihologul ascultă pune icircntrebări pacircnă ajunge la o evaluare - diagnostic - icircn careare icircncredere şi apoi opreşte interviulicircşi prezintă opinia şi prefigurează cursul acţiunii care urmează interviului (acţiuniiterapeutice)Intervievarea directivă urmează deci cam aceeaşi tactică cu a terapeutului saumedicului Se presupune că subiectul nu are nevoie să icircnţeleagă problemaRecunoaşterea faptului că problemele de auto-percepere pot fi depăşite cel maiadesea doar prin dezvoltarea capacităţii de icircnţelegere a subiectului a condus la dezvoltareaintervievării nonodirectiveIntervievarea nondirectivăPsihologul nu furnizează o expertiză diagnostică sau un program de acţiune Mai

degrabă lucrează pentru a ajuta clientul să-şi clarifice modul de percepere sentimentelevalorile pacircnă icircn momentul final cacircnd acesta va ajunge la o icircnţelegere a problemei sale şi vadecide asupra acţiunilor corectiveConsilierea nondirectivă se sprijină pe capacitatea de icircnţelegere a subiectului şi nupe icircncrederea sa icircn consilier Acesta nu trebuie să emită şi să forţeze o explicaţie elaborată aproblemei nici nu i se cere să emită el o soluţie la problemăPsihologul este doar un ghid a cărui funcţie este de a reflecta sentimenteleclientului său nu de a le analiza

Rolurile interviului ca metode de inveestigaţie- icircn intervievarea directivă doar icircntacircmplarea face să domine să devină evidentenevoile valorile intervievatului- icircn intervievarea nondirectivă rezultatul interviului este icircn icircntregime dependent deexperienţa percepţiile valorile subiectuluiIntervievarea directivă are rol important mai ales icircn demersul de angajare permiţacircndevaluarea subiectului icircn termenii următori- capacitatea de a răspunde- capacitatea de a face faţă diferenţelor deschise de opinii- capacitatea de a icircnvăţa de la celălaltUneori psihologul trebuie să corecteze să modifice perceperile incorecte alecandidatului despre postul respectiv sau instituţii sau să stabilească importanţa uneianumite atitudini particulare sau a nivelului de expectaţii ceea ce poate cere trecerea icircnintervievarea nondirectivăAstfel icircntr-un interviu de selecţii se pot cere ambele strategii Icircn general suntprimele folosite tehnicile nondirective şi evaluările obţinute prin ele Cacircnd acestea icircşiepuizează scopul se schimbă direcţia spre interviul directiv142 Aspecte cognitive ale metodologiei de intervievareAbordarea se icircnscrie icircntr-o direcţie care are ca obiect studiul proceselor cognitive care auloc icircn situaţia interviuluiCercetările efectuate icircn domeniu s-au icircnscris icircn 3 direcţii1 Cercetări asupra comprehensiunii icircntrebărilor de către subiect2 Cercetări asupra proceselor cognitive implicate icircn generarea răspunsurilorreferitoare la acte comportamentale3 Cercetări privind artefactele care apar icircn situaţia de interviu

Concluzii ale cercetărilor asupra comprehensiunii icircntrebărilor1 Subiectul tinde să modifice icircntrebarea2 Conceptele largi tind să fie interpretate icircntr-o accepţiune mai restracircnsăRelaţie directăRelaţie indirectăPSIHOLOGSUBIECTCERCETĂTORCHESTIONAR3 Cacircnd icircntrebarea este lungă subiectul tinde să-şi formuleze răspunsul pe bazaprimelor cuvinte

4 Subiecţii transformă sensul unei icircntrebări5 Subiecţii au tendinţa de a răspunde nu la icircntrebare ci la spiritul icircntrebării6 Icircnţelegerea eronată a unei icircntrebări este cu atacirct mai mare cu cacirct numărul cuvintelorcare poartă o icircncărcătură informaţională este mai mare7 Dacă din neatenţie subiectul nu a auzit o parte a icircntrebării el tinde s-oreconstruiască pe baza fragmentului pe care l-a auzit8 Subiecţii dau o atenţie mai mare conţinutului şi detaliilor icircntrebării atunci cacircndicircntrebarea are variante de răspuns prestabilite de factură simplă (de exemplu Da Nu)

1048766 date privind impulsivitatea entuziasmul nivelul de energie (de obicei un aspect debază este cantitatea de efort pe care subiectul o pune icircn interviu)1048766 obţinerea unei imagini valide asupra auto-perceperii a ceea ce gacircndeşte despre sinelegat de interese aspiraţii valori personale cod de conduită a ceea ce-i place displace icircn general adaptarea la situaţii

Cerinţe pentru un cel ce intervieveazăInterviul nu este o simplă tehnică icircntr-o bună măsură pare a fi mai degrabă o artăNu ţine numai de raţiune şi schimburi raţionale de idei ci include şi afectivitate intuiţiesenzorialitateToate aspectele interviului pot fi icircmbunătăţite prin formare exersare şi mai alesprin practică psihologicăInterviul nu este un mijloc de a domina voinţa subiectului Interviul este diferit dehipnoză Scopul interviului este de obţine răspunsuri reprezentative normale obişnuite dela subiect nu de a-i domina şi distorsiona conduita Important este icircnsă şi pentru hipnozădar şi pentru interviu să obţii mai icircntacirci cooperarea subiectului)Individualitatea şi diferenţa de opinii trebuie deplin acceptate şi tolerate (numai icircnmăsura icircn care icircn selecţia profesională unele aspecte implicate icircn interviu pot fi icircntradevărrelevante pentru profesie)Numai o atitudine prietenoasă icircn care psihologul sprijină şi participă personal estecapabilă să releve icircntreaga gamă de interese aspiraţii sentimente exprimate deci icircntreagapersonalitate a subiectuluiInterviul cere abilitatea de a-ţi disciplina riguros reacţiile o exprimare la icircntacircmplarea propriilor tale emoţii ar putea tulbura cursul comunicării şi ar reduce cantitatea deinformaţii exprimate de subiectInterviul include şi arta de a fi apreciativ se cer din partea psihologului reacţii caresă-l asigure pe subiect că spune un lucru bun corect real semnificativ Psihologul nutrebuie să reacţioneze de genul Asta este cel mai tacircmpit prostesc nebunesc lucru pe carel-am auzit vreodată Icircntr-o situaţie de acest gen se poate replica prin Este icircntr-adevărpuţin neobişnuit ce icircmi spuneţi dar foarte interesant deci mai puteţi spune ceva despreacest lucruPsihologul trebuie să-şi exprime toleranţa interesul pentru punctul de vedere alsubiectului icircntr-o mare gamă de subiecte exprimate de acesta Icircntrebările trebuie să deaposibilitatea subiectului să se exprime să-i ceară continuarea răspunsurilor (nu-i aşa)Deci pentru a fi eficient psihologul trebuie să se centreze pe punctul de vedere alsubiectului Punctul de vedere al psihologului sau al firmei fiind secundare şi atacircta timp cacirctse caută obţinerea de informaţii despre subiect psihologul sau firma nu trebuie directimplicate (sunt greşite exprimările de tipul Noi dorim Ceea ce ne interesează etc)Se cere o sensibilitatea la tonul vocii la expresivitatea facială tot ceea ce ar putea săindice anxietatea tensiunea nesiguranţa subiectului Cacircnd apar astfel de semne direcţiainterviului se va schimba de la obţinerea de informaţii spre furnizarea de informaţii Acestlucru implică pozitiv subiectul şi se poate face prin felicitarea lui pentru un rezultat excelentacademic sau un premiu obţinut sau dacircndu-i şansa de a pune el icircnsuşi icircntrebări (Amimpresia că nu am fost prea limpede cu unele din icircntrebările mele Doriţi cumva să clarificceva pentru dv)Starea de spirit după care se recunoaşte un interviu bun ambele părţi sfacircrşesc

simţindu-se stimulaţi de icircntacirclnire de faptul că le-a plăcut şi că le-ar place să mai stea devorbă icircmpreună

Scopul interviuluiDepinde de scopul examenului De exemplu un interviu pentru selecţie profesionalăva avea ca scop un bun plasament şi o predilecţie validă privind performanţa pe termenlungDacă se are icircn vedere pe termen lung şi posibilitatea de icircmbunătăţire a tehnicii delucru a organizării icircntreprinderii (a produce mai mult calitate mai bună costuri mai mici)atunci se pune problema predicţiei icircn termeni mai complecşi prin interviu şi a unor aspecteprecum- cacirct de mult doreşte subiectul să se dezvolte- cacirct de mult este capabil să se dezvolte- cacirct de realist este faţă de sine- ce energie are disponibilă (motivaţie) şi ce ambiţii areInterviul se transformă icircntr-un instrument cu ajutorul căruia se aleg cei mai bunicandidaţi icircn cadrul unei scheme organizaţionale pe termen lung Deci nivelul şi scopurileinterviului trebuie să corespundă scopurilor imediate sau pe termen lung alemanagementului icircntreprinderii

Competenţa psihologuluiIcircndemacircnarea icircn comunicarea faţă-icircn-faţă ţine de obicei de calităţi precum tactvioiciune capacitatea de a sesiza timpul şi adecvarea răspunsurilor flexibilitate abilitateade a gacircndi independent claritatea de expresie calmul persuasiunea sensibilitatea laceilalţiIcircndemacircnarea şi capacitatea de a varia măsura presiunii sau ambiguităţii la carepsihologul poate supune subiectul este unul dintre aspectele cheie- dacă subiectul se va simţi sub presiune sau icircn condiţie de incertitudine nu vaavea posibilitatea să-şi exprime competenţa- dacă este presat prea devreme sau se simte forţat relaţia de interviu se poateicircntrerupe bruscDeci trebuie adesea adecvată pentru fiecare subiect intervievat tactica succesiuniiicircntrebărilor sau a modurilor de a le exprima icircn funcţie de relevanţa anumitor caracteristicisusceptibile de a fi obţinute printr-un comportament sau altulIndici semnificativi icircntr-un interviu de tip selecţie profesionalăDacă se pun icircntrebări legate de succesul profesional precum cele legate de abilitateade a face faţă unei mari varietăţi de relaţii interpersonale tactica icircn testarea acestora va fi dea le evalua de la icircnceput Dacă candidatul trece cu succes această etapă se poate trece laalte domenii de evaluare Icircnsă dacă competenţa subiectului icircn acest domeniu nu esteimportantă pentru scopul examinării testul practic poate fi amacircnat sau chiar lăsat de oparteNivelul de energie exprimat prin entuziasm ambiţie orientarea spre realizăriiniţiativa hărnicia ingeniozitatea impulsul de a se dezvolta poate fi evaluat prin douătipuri de abordări Poate fi cercetat nivelul general de activitate pe care un candidat icirclconştientizează şi icircl afirmă De exemplu- subiectul care are icircn prezent o slujbă de rutină dar care prezintă o listă icircntreagă de

activităţi extra-profesionale energii pe care nu le foloseşte icircn profesie- subiectul care are rezultate mereu mai bune decacirct colegii săi care creează mereualte proiecte dar care se simte limitat icircn postul pe care icircl areA doua abordare cere evaluarea eficienţei cu care subiectul icircşi utilizează energia (existăvariaţii largi icircntre oameni atacirct icircn nivelul de energie cacirct şi icircn eficienţa adaptării la muncarespectivă) Astfel de exemplu i se poate cere să descrie ceea ce a realizat felul cumlucrează şi şi-a obţinut rezultatele se poate observa direct dacă se simte liber să vorbeascădespre experienţele sale şi le discută expansiv şi dacă realizările percepute au icircnsemnat unşir de realizări treptateIcircn unele posturi rutiniere un exces de energie poate fi stacircnjenitor trebuie căutată opersoană liniştită relaxată şi cu ambiţii moderateAutoperceperea - felul cum se percepe pe sine şi cum percepe lumea este un aspectfoarte complex al psihologiei subiectului şi ţine de atitudini şi motivaţii Din acest punct devedere cel mai bun instrument psihologic pentru a evalua datele despre imaginea de sine asubiectului rămacircne interviul Dar numai un psiholog bine antrenat poate ajunge la aceastăprofunzime Mult din ceea ce numim şi pare comportament iraţional poate fi explicat doarpe seama imaginii de sine a subiectului

De exemplu- o femeie ce poartă tocuri foarte icircnalte este capabilă să icircndure un disconfort severpentru a-şi satisface imaginea de sine- cel ce intră icircntr-o casă icircn flăcări pentru a salva un copil icircşi poate risca viaţa pentrua păstra imaginea propriei sale bravuri- cel ce refuză chiar cu riscul de a fi dat afară să facă o anumită muncă pe care opercepe sub demnitatea lui poate prefera o acţiune disciplinară unei atingeri a imaginii saleşi nu aşa cum deseori se interpretează ca indice de responsabilitateAdesea cunoaşterea imaginii de sine a celui intervievat poate fi cheia evaluăriicorecte a comportamentului

Strategii de intervievareClasificare largă a interviurilor icircn directive şi nondirective care provine dindiferenţierea icircntre strategiile de terapieIntervievarea directivăsubiectul discută - asemeni clientului icircn cadrul unei terapii - problema icircn detaliucu psihologulpsihologul ascultă pune icircntrebări pacircnă ajunge la o evaluare - diagnostic - icircn careare icircncredere şi apoi opreşte interviulicircşi prezintă opinia şi prefigurează cursul acţiunii care urmează interviului (acţiuniiterapeutice)Intervievarea directivă urmează deci cam aceeaşi tactică cu a terapeutului saumedicului Se presupune că subiectul nu are nevoie să icircnţeleagă problemaRecunoaşterea faptului că problemele de auto-percepere pot fi depăşite cel maiadesea doar prin dezvoltarea capacităţii de icircnţelegere a subiectului a condus la dezvoltareaintervievării nonodirectiveIntervievarea nondirectivăPsihologul nu furnizează o expertiză diagnostică sau un program de acţiune Mai

degrabă lucrează pentru a ajuta clientul să-şi clarifice modul de percepere sentimentelevalorile pacircnă icircn momentul final cacircnd acesta va ajunge la o icircnţelegere a problemei sale şi vadecide asupra acţiunilor corectiveConsilierea nondirectivă se sprijină pe capacitatea de icircnţelegere a subiectului şi nupe icircncrederea sa icircn consilier Acesta nu trebuie să emită şi să forţeze o explicaţie elaborată aproblemei nici nu i se cere să emită el o soluţie la problemăPsihologul este doar un ghid a cărui funcţie este de a reflecta sentimenteleclientului său nu de a le analiza

Rolurile interviului ca metode de inveestigaţie- icircn intervievarea directivă doar icircntacircmplarea face să domine să devină evidentenevoile valorile intervievatului- icircn intervievarea nondirectivă rezultatul interviului este icircn icircntregime dependent deexperienţa percepţiile valorile subiectuluiIntervievarea directivă are rol important mai ales icircn demersul de angajare permiţacircndevaluarea subiectului icircn termenii următori- capacitatea de a răspunde- capacitatea de a face faţă diferenţelor deschise de opinii- capacitatea de a icircnvăţa de la celălaltUneori psihologul trebuie să corecteze să modifice perceperile incorecte alecandidatului despre postul respectiv sau instituţii sau să stabilească importanţa uneianumite atitudini particulare sau a nivelului de expectaţii ceea ce poate cere trecerea icircnintervievarea nondirectivăAstfel icircntr-un interviu de selecţii se pot cere ambele strategii Icircn general suntprimele folosite tehnicile nondirective şi evaluările obţinute prin ele Cacircnd acestea icircşiepuizează scopul se schimbă direcţia spre interviul directiv142 Aspecte cognitive ale metodologiei de intervievareAbordarea se icircnscrie icircntr-o direcţie care are ca obiect studiul proceselor cognitive care auloc icircn situaţia interviuluiCercetările efectuate icircn domeniu s-au icircnscris icircn 3 direcţii1 Cercetări asupra comprehensiunii icircntrebărilor de către subiect2 Cercetări asupra proceselor cognitive implicate icircn generarea răspunsurilorreferitoare la acte comportamentale3 Cercetări privind artefactele care apar icircn situaţia de interviu

Concluzii ale cercetărilor asupra comprehensiunii icircntrebărilor1 Subiectul tinde să modifice icircntrebarea2 Conceptele largi tind să fie interpretate icircntr-o accepţiune mai restracircnsăRelaţie directăRelaţie indirectăPSIHOLOGSUBIECTCERCETĂTORCHESTIONAR3 Cacircnd icircntrebarea este lungă subiectul tinde să-şi formuleze răspunsul pe bazaprimelor cuvinte

4 Subiecţii transformă sensul unei icircntrebări5 Subiecţii au tendinţa de a răspunde nu la icircntrebare ci la spiritul icircntrebării6 Icircnţelegerea eronată a unei icircntrebări este cu atacirct mai mare cu cacirct numărul cuvintelorcare poartă o icircncărcătură informaţională este mai mare7 Dacă din neatenţie subiectul nu a auzit o parte a icircntrebării el tinde s-oreconstruiască pe baza fragmentului pe care l-a auzit8 Subiecţii dau o atenţie mai mare conţinutului şi detaliilor icircntrebării atunci cacircndicircntrebarea are variante de răspuns prestabilite de factură simplă (de exemplu Da Nu)

simţindu-se stimulaţi de icircntacirclnire de faptul că le-a plăcut şi că le-ar place să mai stea devorbă icircmpreună

Scopul interviuluiDepinde de scopul examenului De exemplu un interviu pentru selecţie profesionalăva avea ca scop un bun plasament şi o predilecţie validă privind performanţa pe termenlungDacă se are icircn vedere pe termen lung şi posibilitatea de icircmbunătăţire a tehnicii delucru a organizării icircntreprinderii (a produce mai mult calitate mai bună costuri mai mici)atunci se pune problema predicţiei icircn termeni mai complecşi prin interviu şi a unor aspecteprecum- cacirct de mult doreşte subiectul să se dezvolte- cacirct de mult este capabil să se dezvolte- cacirct de realist este faţă de sine- ce energie are disponibilă (motivaţie) şi ce ambiţii areInterviul se transformă icircntr-un instrument cu ajutorul căruia se aleg cei mai bunicandidaţi icircn cadrul unei scheme organizaţionale pe termen lung Deci nivelul şi scopurileinterviului trebuie să corespundă scopurilor imediate sau pe termen lung alemanagementului icircntreprinderii

Competenţa psihologuluiIcircndemacircnarea icircn comunicarea faţă-icircn-faţă ţine de obicei de calităţi precum tactvioiciune capacitatea de a sesiza timpul şi adecvarea răspunsurilor flexibilitate abilitateade a gacircndi independent claritatea de expresie calmul persuasiunea sensibilitatea laceilalţiIcircndemacircnarea şi capacitatea de a varia măsura presiunii sau ambiguităţii la carepsihologul poate supune subiectul este unul dintre aspectele cheie- dacă subiectul se va simţi sub presiune sau icircn condiţie de incertitudine nu vaavea posibilitatea să-şi exprime competenţa- dacă este presat prea devreme sau se simte forţat relaţia de interviu se poateicircntrerupe bruscDeci trebuie adesea adecvată pentru fiecare subiect intervievat tactica succesiuniiicircntrebărilor sau a modurilor de a le exprima icircn funcţie de relevanţa anumitor caracteristicisusceptibile de a fi obţinute printr-un comportament sau altulIndici semnificativi icircntr-un interviu de tip selecţie profesionalăDacă se pun icircntrebări legate de succesul profesional precum cele legate de abilitateade a face faţă unei mari varietăţi de relaţii interpersonale tactica icircn testarea acestora va fi dea le evalua de la icircnceput Dacă candidatul trece cu succes această etapă se poate trece laalte domenii de evaluare Icircnsă dacă competenţa subiectului icircn acest domeniu nu esteimportantă pentru scopul examinării testul practic poate fi amacircnat sau chiar lăsat de oparteNivelul de energie exprimat prin entuziasm ambiţie orientarea spre realizăriiniţiativa hărnicia ingeniozitatea impulsul de a se dezvolta poate fi evaluat prin douătipuri de abordări Poate fi cercetat nivelul general de activitate pe care un candidat icirclconştientizează şi icircl afirmă De exemplu- subiectul care are icircn prezent o slujbă de rutină dar care prezintă o listă icircntreagă de

activităţi extra-profesionale energii pe care nu le foloseşte icircn profesie- subiectul care are rezultate mereu mai bune decacirct colegii săi care creează mereualte proiecte dar care se simte limitat icircn postul pe care icircl areA doua abordare cere evaluarea eficienţei cu care subiectul icircşi utilizează energia (existăvariaţii largi icircntre oameni atacirct icircn nivelul de energie cacirct şi icircn eficienţa adaptării la muncarespectivă) Astfel de exemplu i se poate cere să descrie ceea ce a realizat felul cumlucrează şi şi-a obţinut rezultatele se poate observa direct dacă se simte liber să vorbeascădespre experienţele sale şi le discută expansiv şi dacă realizările percepute au icircnsemnat unşir de realizări treptateIcircn unele posturi rutiniere un exces de energie poate fi stacircnjenitor trebuie căutată opersoană liniştită relaxată şi cu ambiţii moderateAutoperceperea - felul cum se percepe pe sine şi cum percepe lumea este un aspectfoarte complex al psihologiei subiectului şi ţine de atitudini şi motivaţii Din acest punct devedere cel mai bun instrument psihologic pentru a evalua datele despre imaginea de sine asubiectului rămacircne interviul Dar numai un psiholog bine antrenat poate ajunge la aceastăprofunzime Mult din ceea ce numim şi pare comportament iraţional poate fi explicat doarpe seama imaginii de sine a subiectului

De exemplu- o femeie ce poartă tocuri foarte icircnalte este capabilă să icircndure un disconfort severpentru a-şi satisface imaginea de sine- cel ce intră icircntr-o casă icircn flăcări pentru a salva un copil icircşi poate risca viaţa pentrua păstra imaginea propriei sale bravuri- cel ce refuză chiar cu riscul de a fi dat afară să facă o anumită muncă pe care opercepe sub demnitatea lui poate prefera o acţiune disciplinară unei atingeri a imaginii saleşi nu aşa cum deseori se interpretează ca indice de responsabilitateAdesea cunoaşterea imaginii de sine a celui intervievat poate fi cheia evaluăriicorecte a comportamentului

Strategii de intervievareClasificare largă a interviurilor icircn directive şi nondirective care provine dindiferenţierea icircntre strategiile de terapieIntervievarea directivăsubiectul discută - asemeni clientului icircn cadrul unei terapii - problema icircn detaliucu psihologulpsihologul ascultă pune icircntrebări pacircnă ajunge la o evaluare - diagnostic - icircn careare icircncredere şi apoi opreşte interviulicircşi prezintă opinia şi prefigurează cursul acţiunii care urmează interviului (acţiuniiterapeutice)Intervievarea directivă urmează deci cam aceeaşi tactică cu a terapeutului saumedicului Se presupune că subiectul nu are nevoie să icircnţeleagă problemaRecunoaşterea faptului că problemele de auto-percepere pot fi depăşite cel maiadesea doar prin dezvoltarea capacităţii de icircnţelegere a subiectului a condus la dezvoltareaintervievării nonodirectiveIntervievarea nondirectivăPsihologul nu furnizează o expertiză diagnostică sau un program de acţiune Mai

degrabă lucrează pentru a ajuta clientul să-şi clarifice modul de percepere sentimentelevalorile pacircnă icircn momentul final cacircnd acesta va ajunge la o icircnţelegere a problemei sale şi vadecide asupra acţiunilor corectiveConsilierea nondirectivă se sprijină pe capacitatea de icircnţelegere a subiectului şi nupe icircncrederea sa icircn consilier Acesta nu trebuie să emită şi să forţeze o explicaţie elaborată aproblemei nici nu i se cere să emită el o soluţie la problemăPsihologul este doar un ghid a cărui funcţie este de a reflecta sentimenteleclientului său nu de a le analiza

Rolurile interviului ca metode de inveestigaţie- icircn intervievarea directivă doar icircntacircmplarea face să domine să devină evidentenevoile valorile intervievatului- icircn intervievarea nondirectivă rezultatul interviului este icircn icircntregime dependent deexperienţa percepţiile valorile subiectuluiIntervievarea directivă are rol important mai ales icircn demersul de angajare permiţacircndevaluarea subiectului icircn termenii următori- capacitatea de a răspunde- capacitatea de a face faţă diferenţelor deschise de opinii- capacitatea de a icircnvăţa de la celălaltUneori psihologul trebuie să corecteze să modifice perceperile incorecte alecandidatului despre postul respectiv sau instituţii sau să stabilească importanţa uneianumite atitudini particulare sau a nivelului de expectaţii ceea ce poate cere trecerea icircnintervievarea nondirectivăAstfel icircntr-un interviu de selecţii se pot cere ambele strategii Icircn general suntprimele folosite tehnicile nondirective şi evaluările obţinute prin ele Cacircnd acestea icircşiepuizează scopul se schimbă direcţia spre interviul directiv142 Aspecte cognitive ale metodologiei de intervievareAbordarea se icircnscrie icircntr-o direcţie care are ca obiect studiul proceselor cognitive care auloc icircn situaţia interviuluiCercetările efectuate icircn domeniu s-au icircnscris icircn 3 direcţii1 Cercetări asupra comprehensiunii icircntrebărilor de către subiect2 Cercetări asupra proceselor cognitive implicate icircn generarea răspunsurilorreferitoare la acte comportamentale3 Cercetări privind artefactele care apar icircn situaţia de interviu

Concluzii ale cercetărilor asupra comprehensiunii icircntrebărilor1 Subiectul tinde să modifice icircntrebarea2 Conceptele largi tind să fie interpretate icircntr-o accepţiune mai restracircnsăRelaţie directăRelaţie indirectăPSIHOLOGSUBIECTCERCETĂTORCHESTIONAR3 Cacircnd icircntrebarea este lungă subiectul tinde să-şi formuleze răspunsul pe bazaprimelor cuvinte

4 Subiecţii transformă sensul unei icircntrebări5 Subiecţii au tendinţa de a răspunde nu la icircntrebare ci la spiritul icircntrebării6 Icircnţelegerea eronată a unei icircntrebări este cu atacirct mai mare cu cacirct numărul cuvintelorcare poartă o icircncărcătură informaţională este mai mare7 Dacă din neatenţie subiectul nu a auzit o parte a icircntrebării el tinde s-oreconstruiască pe baza fragmentului pe care l-a auzit8 Subiecţii dau o atenţie mai mare conţinutului şi detaliilor icircntrebării atunci cacircndicircntrebarea are variante de răspuns prestabilite de factură simplă (de exemplu Da Nu)

activităţi extra-profesionale energii pe care nu le foloseşte icircn profesie- subiectul care are rezultate mereu mai bune decacirct colegii săi care creează mereualte proiecte dar care se simte limitat icircn postul pe care icircl areA doua abordare cere evaluarea eficienţei cu care subiectul icircşi utilizează energia (existăvariaţii largi icircntre oameni atacirct icircn nivelul de energie cacirct şi icircn eficienţa adaptării la muncarespectivă) Astfel de exemplu i se poate cere să descrie ceea ce a realizat felul cumlucrează şi şi-a obţinut rezultatele se poate observa direct dacă se simte liber să vorbeascădespre experienţele sale şi le discută expansiv şi dacă realizările percepute au icircnsemnat unşir de realizări treptateIcircn unele posturi rutiniere un exces de energie poate fi stacircnjenitor trebuie căutată opersoană liniştită relaxată şi cu ambiţii moderateAutoperceperea - felul cum se percepe pe sine şi cum percepe lumea este un aspectfoarte complex al psihologiei subiectului şi ţine de atitudini şi motivaţii Din acest punct devedere cel mai bun instrument psihologic pentru a evalua datele despre imaginea de sine asubiectului rămacircne interviul Dar numai un psiholog bine antrenat poate ajunge la aceastăprofunzime Mult din ceea ce numim şi pare comportament iraţional poate fi explicat doarpe seama imaginii de sine a subiectului

De exemplu- o femeie ce poartă tocuri foarte icircnalte este capabilă să icircndure un disconfort severpentru a-şi satisface imaginea de sine- cel ce intră icircntr-o casă icircn flăcări pentru a salva un copil icircşi poate risca viaţa pentrua păstra imaginea propriei sale bravuri- cel ce refuză chiar cu riscul de a fi dat afară să facă o anumită muncă pe care opercepe sub demnitatea lui poate prefera o acţiune disciplinară unei atingeri a imaginii saleşi nu aşa cum deseori se interpretează ca indice de responsabilitateAdesea cunoaşterea imaginii de sine a celui intervievat poate fi cheia evaluăriicorecte a comportamentului

Strategii de intervievareClasificare largă a interviurilor icircn directive şi nondirective care provine dindiferenţierea icircntre strategiile de terapieIntervievarea directivăsubiectul discută - asemeni clientului icircn cadrul unei terapii - problema icircn detaliucu psihologulpsihologul ascultă pune icircntrebări pacircnă ajunge la o evaluare - diagnostic - icircn careare icircncredere şi apoi opreşte interviulicircşi prezintă opinia şi prefigurează cursul acţiunii care urmează interviului (acţiuniiterapeutice)Intervievarea directivă urmează deci cam aceeaşi tactică cu a terapeutului saumedicului Se presupune că subiectul nu are nevoie să icircnţeleagă problemaRecunoaşterea faptului că problemele de auto-percepere pot fi depăşite cel maiadesea doar prin dezvoltarea capacităţii de icircnţelegere a subiectului a condus la dezvoltareaintervievării nonodirectiveIntervievarea nondirectivăPsihologul nu furnizează o expertiză diagnostică sau un program de acţiune Mai

degrabă lucrează pentru a ajuta clientul să-şi clarifice modul de percepere sentimentelevalorile pacircnă icircn momentul final cacircnd acesta va ajunge la o icircnţelegere a problemei sale şi vadecide asupra acţiunilor corectiveConsilierea nondirectivă se sprijină pe capacitatea de icircnţelegere a subiectului şi nupe icircncrederea sa icircn consilier Acesta nu trebuie să emită şi să forţeze o explicaţie elaborată aproblemei nici nu i se cere să emită el o soluţie la problemăPsihologul este doar un ghid a cărui funcţie este de a reflecta sentimenteleclientului său nu de a le analiza

Rolurile interviului ca metode de inveestigaţie- icircn intervievarea directivă doar icircntacircmplarea face să domine să devină evidentenevoile valorile intervievatului- icircn intervievarea nondirectivă rezultatul interviului este icircn icircntregime dependent deexperienţa percepţiile valorile subiectuluiIntervievarea directivă are rol important mai ales icircn demersul de angajare permiţacircndevaluarea subiectului icircn termenii următori- capacitatea de a răspunde- capacitatea de a face faţă diferenţelor deschise de opinii- capacitatea de a icircnvăţa de la celălaltUneori psihologul trebuie să corecteze să modifice perceperile incorecte alecandidatului despre postul respectiv sau instituţii sau să stabilească importanţa uneianumite atitudini particulare sau a nivelului de expectaţii ceea ce poate cere trecerea icircnintervievarea nondirectivăAstfel icircntr-un interviu de selecţii se pot cere ambele strategii Icircn general suntprimele folosite tehnicile nondirective şi evaluările obţinute prin ele Cacircnd acestea icircşiepuizează scopul se schimbă direcţia spre interviul directiv142 Aspecte cognitive ale metodologiei de intervievareAbordarea se icircnscrie icircntr-o direcţie care are ca obiect studiul proceselor cognitive care auloc icircn situaţia interviuluiCercetările efectuate icircn domeniu s-au icircnscris icircn 3 direcţii1 Cercetări asupra comprehensiunii icircntrebărilor de către subiect2 Cercetări asupra proceselor cognitive implicate icircn generarea răspunsurilorreferitoare la acte comportamentale3 Cercetări privind artefactele care apar icircn situaţia de interviu

Concluzii ale cercetărilor asupra comprehensiunii icircntrebărilor1 Subiectul tinde să modifice icircntrebarea2 Conceptele largi tind să fie interpretate icircntr-o accepţiune mai restracircnsăRelaţie directăRelaţie indirectăPSIHOLOGSUBIECTCERCETĂTORCHESTIONAR3 Cacircnd icircntrebarea este lungă subiectul tinde să-şi formuleze răspunsul pe bazaprimelor cuvinte

4 Subiecţii transformă sensul unei icircntrebări5 Subiecţii au tendinţa de a răspunde nu la icircntrebare ci la spiritul icircntrebării6 Icircnţelegerea eronată a unei icircntrebări este cu atacirct mai mare cu cacirct numărul cuvintelorcare poartă o icircncărcătură informaţională este mai mare7 Dacă din neatenţie subiectul nu a auzit o parte a icircntrebării el tinde s-oreconstruiască pe baza fragmentului pe care l-a auzit8 Subiecţii dau o atenţie mai mare conţinutului şi detaliilor icircntrebării atunci cacircndicircntrebarea are variante de răspuns prestabilite de factură simplă (de exemplu Da Nu)

degrabă lucrează pentru a ajuta clientul să-şi clarifice modul de percepere sentimentelevalorile pacircnă icircn momentul final cacircnd acesta va ajunge la o icircnţelegere a problemei sale şi vadecide asupra acţiunilor corectiveConsilierea nondirectivă se sprijină pe capacitatea de icircnţelegere a subiectului şi nupe icircncrederea sa icircn consilier Acesta nu trebuie să emită şi să forţeze o explicaţie elaborată aproblemei nici nu i se cere să emită el o soluţie la problemăPsihologul este doar un ghid a cărui funcţie este de a reflecta sentimenteleclientului său nu de a le analiza

Rolurile interviului ca metode de inveestigaţie- icircn intervievarea directivă doar icircntacircmplarea face să domine să devină evidentenevoile valorile intervievatului- icircn intervievarea nondirectivă rezultatul interviului este icircn icircntregime dependent deexperienţa percepţiile valorile subiectuluiIntervievarea directivă are rol important mai ales icircn demersul de angajare permiţacircndevaluarea subiectului icircn termenii următori- capacitatea de a răspunde- capacitatea de a face faţă diferenţelor deschise de opinii- capacitatea de a icircnvăţa de la celălaltUneori psihologul trebuie să corecteze să modifice perceperile incorecte alecandidatului despre postul respectiv sau instituţii sau să stabilească importanţa uneianumite atitudini particulare sau a nivelului de expectaţii ceea ce poate cere trecerea icircnintervievarea nondirectivăAstfel icircntr-un interviu de selecţii se pot cere ambele strategii Icircn general suntprimele folosite tehnicile nondirective şi evaluările obţinute prin ele Cacircnd acestea icircşiepuizează scopul se schimbă direcţia spre interviul directiv142 Aspecte cognitive ale metodologiei de intervievareAbordarea se icircnscrie icircntr-o direcţie care are ca obiect studiul proceselor cognitive care auloc icircn situaţia interviuluiCercetările efectuate icircn domeniu s-au icircnscris icircn 3 direcţii1 Cercetări asupra comprehensiunii icircntrebărilor de către subiect2 Cercetări asupra proceselor cognitive implicate icircn generarea răspunsurilorreferitoare la acte comportamentale3 Cercetări privind artefactele care apar icircn situaţia de interviu

Concluzii ale cercetărilor asupra comprehensiunii icircntrebărilor1 Subiectul tinde să modifice icircntrebarea2 Conceptele largi tind să fie interpretate icircntr-o accepţiune mai restracircnsăRelaţie directăRelaţie indirectăPSIHOLOGSUBIECTCERCETĂTORCHESTIONAR3 Cacircnd icircntrebarea este lungă subiectul tinde să-şi formuleze răspunsul pe bazaprimelor cuvinte

4 Subiecţii transformă sensul unei icircntrebări5 Subiecţii au tendinţa de a răspunde nu la icircntrebare ci la spiritul icircntrebării6 Icircnţelegerea eronată a unei icircntrebări este cu atacirct mai mare cu cacirct numărul cuvintelorcare poartă o icircncărcătură informaţională este mai mare7 Dacă din neatenţie subiectul nu a auzit o parte a icircntrebării el tinde s-oreconstruiască pe baza fragmentului pe care l-a auzit8 Subiecţii dau o atenţie mai mare conţinutului şi detaliilor icircntrebării atunci cacircndicircntrebarea are variante de răspuns prestabilite de factură simplă (de exemplu Da Nu)

4 Subiecţii transformă sensul unei icircntrebări5 Subiecţii au tendinţa de a răspunde nu la icircntrebare ci la spiritul icircntrebării6 Icircnţelegerea eronată a unei icircntrebări este cu atacirct mai mare cu cacirct numărul cuvintelorcare poartă o icircncărcătură informaţională este mai mare7 Dacă din neatenţie subiectul nu a auzit o parte a icircntrebării el tinde s-oreconstruiască pe baza fragmentului pe care l-a auzit8 Subiecţii dau o atenţie mai mare conţinutului şi detaliilor icircntrebării atunci cacircndicircntrebarea are variante de răspuns prestabilite de factură simplă (de exemplu Da Nu)