Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Ştiinţe Economice

Catedra „Contabilitate şi Informatică Economică”

RAPORTprivind efectuarea practicii de iniţiere în specialitate la

Combinatul de panificaţie din Chişinău „ Franzeluţa “ S.A.

Baciu Mihaela grupa Con.104

Conducător ştiinţific Lisnic Victoria

Chişinău, 2013

Cuprins: Introducere…………………………………………………………………………….….…3

1.Caracteristica generală a structurii şi organizării activităţii întreprinderii

1.1 Forma organizatorico-juridică a întreprinderii...................................................................4

1.2 Istoria fondării întreprinderii................................................................................................4

1.3 Structura organizatorică a întreprinderii............................................................................6

1.4 Structura administrativă a întreprinderii............................................................................8

1.5 Organizarea activităţii muncii personalului administrativ şi salarizarea lui....................9

1.6 Sfera de producere a întreprinderii....................................................................................10

2. Organizarea contabilităţii la întreprindere. Automatizarea

sistemului de informaţie contabilă................................................................................11

3. Documentarea operaţiunilor economice

3.1 Clasificarea documentelor....................................................................................................12

3.2 Circulaţia documentelor la întreprindere..........................................................................18

4. Inventarierea şi rolul acesteia în contabilitate

4.1 Modul de efectuare a inventarierii.......................................................................................21

4.2 Determinarea rezultatelor inventarierii şi contabilitatea acestora...................................25

Încheiere..................................................................................................................................29

Bibliografie............................................................................................................................30

Anexe.........................................................................................................................................31

2

Introducere S.A. “Franzeluța” este o întreprindere cu experiență de peste 60 de ani în industria de

panificație, cu tradiții stabilite, cu reputație impunătoare, care include :

Fabrica de pîine (nr.1; nr.2; nr.3 și nr.4 );

Fabrica de paste făinoase;

Complexul energetic;

Ateliere mecanice experimentale;

Comerţul de firmă;

Centrul de calcul;

Laboratorul central;

Secția de producere a bioxidului de carbon ( ).

Practic toți locuitorii Republicii Moldova cunosc și iubesc produsele acestui combinat

impunător, produsele fiind cunoscute și peste hotarele republicii. Geografia largă a livrărilor –

Germania, Canada, USA, Grecia, România, Irlanda, Italia, Spania, Bulgaria, Australia, Iordania

caracterizează pe deplin succesul de care se bucura produsele S.A. “Franzeluța”.

Obiectul principal de activitate a Combinatul de panificație din Chișinău “Franzeluța” S.A. :

Fabricarea pesmeților și biscuiților, a pișcoturilor cu termen de păstrare de lungă durată;

Fabricarea pîinii și a produselor de patisserie proaspete;

Comerțul cu amănuntul al pîinii, produselor de patisserie și de cofetărie;

Fabricarea de cacao, ciocolată și produse zaharoase de cofetărie;

Fabricarea de articole de îmbrăcăminte pentru lucru;

Fabricarea apei minerale și a băuturilor răcoritoare;

Producția energiei termice de centrele termice independente;

Cu scopul organizării controlului activităţii economico-financiare, S.A.“Franzeluța” atrage în

bază de contract organizaţii de audit.

3

1.Caracteristica generală a structurii şi organizării activităţii

întreprinderii

1.1 Forma organizatorico-juridică a întreprinderii

Combinatul de panificaţie din Chişinau „ Franzeluţa” a fost înregistrat ca Societate pe acţiuni de

către Camera Înregistrarii de Stat a Ministerului Justiţiei la 12 septembrie 1995, numărul de

înregistrare 10405656, cu numărul de identificare de stat 1002600004030 (Anexa1) şi certificatul de

atribuire a codului fiscal 26179011 cu nr.0163092(Anexa 2).

La 13.12.2004 întreprinderea a primit certificatul de înregistrare cu seria MD 0007109 (Anexa 3).

Combinatul de panificație din Chișinău “Franzeluța” S.A. își desfăşoară activitatea în

conformitate cu legislaţia în vigoare, politica de contabilitate şi statutul întreprinderii.

Sediul MD-2032, str. Sarmizegetusa, 30, mun. Chişinău, Republica Moldova.

1.2 Istoria fondării întreprinderii

Temelia industriei de panificaţie a fost pusă în primii ani după cel de-al doilea război mondial,

iar anul 1947 marchează începutul campaniei de construcţie a unor noi întreprinderi şi de

modernizare a celor existente. Astfel, în acest an, este dată în exploatare la Chişinău prima fabrică de

pîine, în baza unei brutării particulare renovate ceea ce a permis ulterior la 24 februarie 1960, prin

asocierea organizaţiilor de profil din capitală, crearea Combinatul de panificaţie. Fondarea acestuia a

dat posibilitatea centralizării serviciilor, organizării unui birou de comandă, ce determină cantitatea

şi tipul produselor pentru fiecare subunitate în parte pe baza solicitărilor din partea clienţilor.

La 1 iulie 1999, combinatul devine întreprindere de arendă, iar de la 15 august 1995,

“Franzeluţa” este transformată în societate pe acţiuni (S.A.) cu proprietate mixtă, 56 % din capitalul

statutar constituind aportul statului.Combinatul de panificaţie din Chişinau “Franzeluţa” reprezintă o

societate pe acţiuni ce include 4 fabrici moderne de pîine, fabrica de paste făinoase, complexul

energetic, ateliere mecanice experimentale, comerţul de firmă, centrul de calcul;, laboratorul central:

Fabrica de pîine nr.1 fondată în anul 1947, în rezultatul reconstrucţiei brutăriei private.Fabrica

se specializează în producerea sortimentelor de pîine din făina de secară, precum şi în asortimentul

bogat de produse de covrigărie. În prezent, reprezintă o întreprindere modernă, cu linii mecanizate,

ce permit coacerea a 90 tone de pîine, produse de panificaţie şi de covrigărie în 24 ore.

4

Fabrica de pîine nr.2 este dată in exploatare în luna decembrie 1973.Reprezintă o întreprindere cu

reputaţie stabilă, cu asortiment verificat şi mereu în dezvoltare, cu linii moderne, ce permit

fabricarea pînă la 125 tone de pîine şi produse de panificaţie în fiecare zi. La fabrică funcţionează 6

linii complexe, care asigură livrarea continuă de pîine în magazinele republicii.

Fabrica de pîine nr.3 fondată în anul 1978, este alcătuită din secţia de panificaţie şi cofetărie.

Secţia de panificaţie este echipată cu trei linii complex-mecanizate în flux pentru fabricarea pîinii şi

două linii pentru fabricarea produselor de patiserie. Secţia de cofetărie dispune de utilaj modern şi

cadre calificate pentru fabricarea pîna la 8 tone de produse de cofetărie pe zi. Aici se pot comanda

produse de cofetărie pentru ceremonii, cu inscripţii şi prezentări la dorinţa clientului.

Fabrica de pîine nr.4 a fost întemeiată în anul 1956. După reconstrucţie şi numeroase reutilări,

fabrica de pîine numără 5 linii complex-mecanizate ăn flux pentru fabricarea diverselor produse de

panificaţie. Aici se fabrică bomboane şi figurine din glazură de ciocolată, produse din vafe. În 2012

edificiul a fost vîndut iar liniile de producţie au fost repartizate spre celelalte fabrici.

Fabrica de paste făinoase este creată în anul 1975. În anul 1985 la fabrică a fost înfiinţată o

secţie de patiserie, utilată cu două linii mecanizate în flux pentru fabricarea biscuiţilor şi turtelor

dulci, cu capacitatea totală de pînă la 1800 tone pe an.

Complexul energetic-în luna iulie 1998, pentru prima dată în Republica Moldova, a fost

introdusă linia de producere a bioxidului de carbon lichid, solid şi gazos alimentar (CO2), utilată cu

echipament al firmei daneze “Union”.

Ateliere mecanice experimentale.În anul 1977 s-a dat în exploatare baza de producţie a

atelierelor mecanice experimentale. Atelierele prestează servicii la comandă şi produc utilaj

experimental. Include un centru de proiectări.

Comerţul de firmă.La 26 iunie 1988 combinatul capătă dreptul de a-şi organiza o reţea proprie

de distribuţie prin reţeaua de comerţ de firmă, care cuprinde 16 magazine şi 4 gherete.

Centrul de calcul.Creierul electronic al combinatului dirijează operaţiunile de recepţionare a

comenzilor şi de desfacere a produselor fabricate. Totodată, funcţionează şi ca bază de date şi ca

instrument în computerizarea evidenţei contabile.

Laboratorul central. Specialiştii acestui laborator protejază consumatorul, garantînd

conformitatea produselor cerinţelor documentelor normative. Laboratorul este acreditat în sistemul

naţional de certificare. Totodată aici se elaborează documente normative şi reţete pentru produse noi.

5

1.3 Structura organizatorică a întreprinderii

Structura funcţională este formată din trei nivele de management:

Management de vîrf (adunarea generală a acţionarilor, consiliul de conducere, directorul

general şi adjuncţii directorului general);

Managementul de mijloc (directorii întreprinderilor şi şefii secţiilor centralizate);

Managementul de jos (şefii secţiilor de producere)

Structura organizatorică „Franzeluţa” S.A.

Elementul principal în structura organizatorică a întreprinderii îl constituie organigrama care se

poate vedea mai sus (Anexa 4). Ea reprezintă sub forma grafică modul în care au fot grupate

compartimentele de muncă, modul de subordonare al acestora precum şi legăturile care s-au stabilit

între aceste compartimente şi care toate la un loc formează structura organizatorică a societăţii.

6

Adunarea Generală a Acţionarilor este organul suprem de conducere a societăţii, se convoacă nu

mai devreme de o lună şi nu mai târziu de două luni de la data primirii de către organul financiar

raional a dării de seamă anuale a societăţii.

Astfel conform statutului Franzeluţa S.A. organele de conducere din cadrul întreprinderii sunt:

Adunarea generală a acţionarilor este organul suprem de conducere al societăţii şi se ţine cel

puţin o dată pe an. Hotarîrile adunării generale a acţionarilor în problemele ce ţin de atribuţiile ei

sunt obligatorii pentru persoanele cu funcţii de răspundere şi acţionarii societăţii.

Adunarea generală a acţionarilor are următoarele atribuţii exclusive:

a) hotărăşte cu privire la modificarea capitalului social;

confirmă organizaţia de audit şi stabileşte cuantumul retribuţiei serviciilor ei;

b) hotărăşte cu privire la încheierea tranzacţiilor de proporţii;

c) examinează darea de seamă financiară anuală a societăţii, aprobă darea de seamă anuală a

consiliului societăţii şi darea de seamă anuală a comisiei de cenzori;

d) aprobă normativele de repartizare a profitului societăţii;

e) hotărăşte cu privire la modificarea tipului societăţii, reorganizarea sau lichidarea ei;

f) aprobă bilanţul de divizare, bilanţul consolidat sau bilanţul de lichidare al societăţii.

Consiliul societăţii reprezintă interesele acţionarilor în perioada dintre adunările generale

şi, în limitele atribuţiilor sale, exercită conducerea generală şi controlul asupra activităţii

societăţii.Consiliul societăţii este subordonat adunării generale a acţionarilor.

Dacă consiliul nu se înfiinţează sau împuternicirile lui au încetat, împuternicirile consiliului, cu

excepţia celor de pregătire şi desfăşurare a adunării generale a acţionarilor, le exercită adunarea

generală.

Organul executiv al societăţii .De competenţa organului executiv ţin toate chestiunile de

conducere a activităţii curente a societăţii, cu excepţia chestiunilor ce ţin de competenţa adunării

generale a acţionarilor sau ale consiliului societăţii. Organul executiv al societăţii asigură

îndeplinirea hotărîrilor adunării generale a acţionarilor, deciziilor consiliului societăţii şi este

subordonat acestora.

Comisia de cenzori a societăţii exercită controlul activităţii economico-financiare a societăţii şi

se subordoneaza numai adunării generale a acţionarilor. Comisia de cenzori a societăţii exercită

controlul obligatoriu al activităţii economico-financiare timp de un an.

7

1.4 Structura administrativă a întreprinderii

Forma de proprietate a societăţii este mixtă.

Potenţialul uman al societăţii este de 2298 angajaţi. Din numărul total de salariaţi 6,65 % îl

reprezintă personalul administrativ şi de specialitate ; 85,34 % personal din activitatea de bază,

5,98 % personal auxiliar (pompieri, pază). Ponderea personalului muncitor direct productiv în

totalul personalului integrat în activitatea de bază este de 54,58 % iar cel indirect productiv este

de 32,52 %. Ponderea mare a muncitorilor indirect productivi poate fi diminuată prin

disponibilizări, fie prin recalificarea acestora pe baza unui program bine fundamentat-ocazie cu

care se poate îmbunătăţi şi nivelul de policalificare.

Pe grupe de vîrstă ponderea cea mai mare o deţin salariaţii avînd între 41-50 ani (43,44%),

urmaţi de cei cu vîrsta între 31-40 ani (31,48%), ceea ce reflectă o vîrstă medie a personalului

relativ ridicată.

Structura pe sexe a angajaţilor presupune un coraport de 75% femei şi respectiv 25% bărbaţi.

Tabel 1.1 Structura personalului după studiile obşinute

Nr. Nivelul de educaţieNr.

angajaţilor

1. Studii medii nefinisate 203

2. Studii medii 937

3. Studii secundare generale 82

4. Studii secundare profesionale 309

5. Studii superioare 206

6.Muncitori (calificaţi după absolvirea şcolilor

profesionale)561

Total: 2298

Gradul de calificare al întregului personal muncitor este ridicat, ponderea personalului în curs de

calificare şi necalificat fiind doar de 4.04%.

La “Franzeluţa” S.A. a fost implementat un proiect cu privire la creşterea eficienţei muncitorilor

şi a performanţelor cadrelor medii. Acest proiect a constat în organizarea unor cursuri de calificare şi

de instruire în ceea ce priveşte ergonomia locului de muncă şi a metodelor de lucru. S-a obţinut o

creştere a productivităţii de circa 8%.

8

1.5 Organizarea activităţii muncii personalului administrativ şi salarizarea lui

Principalele puncte slabe ale activităţii de personal sunt lipsa unei perspective planificate şi a

unui program de training pentru tot personalul organizaţiei, care să prevadă necesităţile de

instruire pentru fiecare categorie de personal în parte, tematicile şi frecvenţa desfăşurării etc..

Tabel 1.2 Corelaţia indicatorilor productivităţii şi salariului

Indicatori 2009 2010 2011 2012

Productivitatea

muncii (mii lei)526,2 509,5 506,9 525,7

Salariu mediu 3910 4318 4451 4544

Programul de lucru a fiecărui angajat este de 8 ore, începînd cu ora 8:00 şi finisînd cu ora 17:00,

pauza de masă fiind cuprinsă între orele 13:00-14:00.

Lucrătorii combinatului, în frunte cu conducerea sa, reprezintă un colectiv de muncă unit,

principalul scop al căruia este grija faţă de consumator. Condiţiile de muncă sunt satisfăcătoare,

personalul este calificat.

Salariul mediu al muncitorilor din tabelul de mai sus observăm că se majorează pe an ce trece de la

3910 lei din anul 2009 la 4544 lei din 2012 sau cu 634 lei astfel putem spune că salariaţii din an în

an sunt mai mulţumiţi (Anexa 5). Lucrătorii cer dreptul de a li se acorda scutiri ce ţin de impozitul pe

venit reţinut din salariu.Astfel fiecare lucrător dispune de aceste scutiri independent de starea lor

familială (Anexa 6).

“Franzeluţa” S.A. îşi desfăşoară activitatea în aşa mod încît să nu dăuneze muncitorilor,

personalului.

Conducerea întreprinderii se gîndeşte la avansarea la locul de muncă a angajaţilor precum şi

formarea personalului ajută la menţinerea calităţii producţiei.

Astfel putem menţiona că conducerea întreprinderii trebuie să modifice metodele de gestionare şi

motivare a personalului astfel ca ei chiar şi în cazul expirării contractului să dorească sa îl

reînnoiască şi să îmbunătăţească sistemul de salarizare pentru a micşora fluctuaţia personalului.

9

1.6 Sfera de producere a întreprinderii

Societatea se creează pentru a-şi desfăşura activitatea sa şi anume centralizarea serviciilor,

organizarea unui birou de comandă, ce determină cantitatea şi tipul produselor pentru fiecare

subunitate în parte pe baza solicitărilor din partea clienţilor.

S.A. „Franzeluţa” este specializată în fabricarea, comercializarea cu ridicata şi amănuntul a

diverselor sortimente de produse de panificaţie, patiserie, cofetărie şi a pastelor făinoase.

Producţia S.A. „Franzeluţa” corespunde preferinţelor conducerii şi ale consumatorilor.

Gama sortimentală a produselor prezintă un diapazon larg. S.A. „Franzeluţa” propune un

sortiment de peste 600 de produse, care include pîine şi produse de panificaţie, produse de patiserie,

paste făinoase, bioxid de carbon. Trebuie de menţionat faptul că sortimentul de produse permanent

se reînnoieşte. Numai în anul 2007 au fost introduse mai bine de 90 de feluri de produse noi, ceea ce

vorbeşte despre lucrul permanent în domeniul perfecţionării sortimentului. În viitor se prevede

continuarea cu aceleaşi ritmuri de lucru, îmbunătăţirea produselor cu diferite adaosuri, ce sporesc

valoarea nutritivă a lor. Ingredientele naturale folosite la prepararea produselor, condiţiile igienice de

păstrare şi de utlizare a materiei prime protejează consumatorul, oferindu-i totodată posibilitatea de a

alege. Pe lîngă aceasta S.A. „Franzeluţa” produce utilaj experimental şi diferite construcţii metalice.

Produsele întreprinderii sunt cunoscute şi peste hotarele republicii. Geografia largă a livrărilor –

Germania, Canada, Israel, USA, Grecia, Franta, Romania, Estonia, Irlanda caracterizează pe deplin

succesul de care se bucură produsele întreprinderii. 

Sistemul ISO 9001(sistem de management al calităţii) implementat la Combinat permite

fabricarea produselor la nivelul standardelor internationale.

Tehnologiile S.A. “Franzeluţa” îsi aplică toată măiestria şi experienţa, pentru ca pe masa clientului

să fie produse gustoase, de calitate înaltă. Produsele sunt fabricate conform tehnologiilor clasice de

preparare a aluatului, cu utilizarea prioritară a adaosurilor si afinatorilor naturali.

Societatea dispune de un spaţiu de desfăşurare a activităţii localizat pe str. Sarmizegetusa,30. Toată

producţia este certificată în Sistemul Naţional de Certificare al Departamentului “Moldova-Standart”

şi de Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova, ceea ce contribuie la protecţia intereselor

consumatorilor şi alegerea justă a lor.

Dacă analizăm raportul financiar pe anul 2010, atunci putem vedea că veniturile din

vînzări(611) au constituit 541598598 lei iar costul vînzărilor(711) a fost de 479782305 lei, deci,

profitul brut, adică diferenţa dintre venituri şi cheltuieli este de 61816293 lei. Însă acesta nu este

profitul maxim, astfel întreprinderea tinde spre majorarea acestor indicatori pe viitor. Creşterea

profitului înseamnă că S.A.”Franzeluţa” nu va avea dificultăţi în finanţarea investiţiilor viitoare.

10

2. Organizarea contabilităţii la întreprindere

Automatizarea sistemului de informaţie contabilă

Contabilitatea joacă un rol important în asigurarea tuturor utilizatorilor cu informaţia

necesară privind activitatea economico-financiară a fiecărui agent economic. Pentru realizarea

acestui scop contabilitatea trebuie să fie organizată astfel încît să cuprindă toate aspectele activităţii

întreprinderii, să fie obiectivă şi universală.

Activitatea desfăşurată direcţionat în vederea creării sistemului corespunzător al informaţiei

economico-contabile în scopul obţinerii unei informaţii veridice, oportune şi adecvate pentru

gestiune privind activitatea întreprinderii şi exercitarea controlului asupra eficienţei utilizării

resurselor de producţie poartă denumirea de organizare a contabilităţii.

Evidența contabilă în cadrul “Franzeluța” S.A. este efectuată de către contabilitate, care este o

subdiviziune structurală independentă a întreprinderii (Anexa 7).

Ţinerea evidenţei contabile la entitate este reglementată de un şir de acte legislative şi

normative:

Legea contabilităţii nr. 113-XVI  din  27.04.2007;

Standardele Naţionale de Contabilitate;

Planului de conturi al evidenței contabile S.A. “Franzeluța”;

Codului Fiscal nr.1163-XIII din 24.04.1997 cu modificările ulterioare;

Catalogului mijloacelor fixe și activelor nemateriale aprobate prin Hotărîrea Guvernului

Republicii Moldova nr.338 din 21.03.2003.

Evidenţa contabilă la S.A. “Franzeluța” este efectuată de către serviciul contabilitate, fiind o

structură de sinestătătoare a întreprinderii. Contabilul-şef al S.A.“Franzeluța”, Țurcan Serghei,

asigură controlul şi înregistrarea în conturile contabile a tuturor operaţiunilor economice efectuate,

asigură oferirea informaţiei operative şi alcătuirea rapoartelor financiare în termenii stabiliți, poartînd răspundere pentru respectarea principiilor metodologice de organizare a evidenţei contabile.

El semnează împreună cu conducătorul întreprinderii documente ce servesc drept bază pentru

primirea şi eliberarea valorilor în mărfuri şi materiale, mijloacelor băneşti, precum şi cele privind

obligaţiile de decontare, creditare şi financiare.

11

În cadru S.A. „Franzeluța” evidenţa contabilă se duce semiautomatizat , care funcţionează sub

formă de programă, operaţiile omogene se înscriu unele în formă computerizată în registre

cumulative numite „Jurnale-order” în baza documentelor primare. Întreprinderea dispune de

mijloace tehnice pentru prelucrarea informaţiei contabile ceea ce mult ajută la simplificarea lucrului

contabil. Contabilului îi este interzis de a lua spre executare documente cu operaţii, ce contrazic

disciplina contractuală şi financiară.

Întreprinderea dispune de o încăpere special amenajată pentru caserie atît în blocul

administrativ cît și-n cadrul fabricii de pîine nr.1, nr.3 și în Casa de comerț. Înregistrarea documentelor ce atestă desfăşurarea operaţiunilor economice şi contabilizarea

corespunzătoare a sumelor indicate în aceste documente are loc doar în secţia de contabilitate.

Documentele primare sunt prezentate în contabilitate de persoanele responsabile pe fiecare secţie a

întreprinderii.

Contabilitatea are relaţii cu toate secţiile: cu secţia de planificare, secția finanțe, secția calcul,

secţia cadre, cu secţia comercializare, secţia de turnare, secţia electrică şi mecanică, secţia de

utilizare, etc.

La entitate se organizează şi se ţine contabilitatea cu utilizarea tehnicii computerizate astfel încît

să ușureze munca contabilului se utilizează programa 1C versiunea 8.1.

Pentru măsuri de securitate, acces la baza de date are doar secția de contabilitate, fiecare

contabil avînd calculator personal.

3. Documentarea operaţiunilor economice

3.1 Clasificarea documentelor

Documentaţia reprezintă procedeul ce permite consemnarea datelor privind patrimoniul, in

documente.

Documentul este un act prin care se adevereşte, se constată sau se preconizează un fapt,se conferă

un drept, se recunoaşte o obligaţie,este un certificat (act)scris privind efectuarea operaţiunii

economice întocmit în modul stabilit care îi atribuie putere juridică sau dreptul la efectuarea acesteia.

Orice operaţie economico-financiară trebuie reflectată într-un document, în momentul producerii ei,

pentru că numai astfel este posibilă asigurarea integrităţii patrimoniului in ansamblu şi pe elemente

componente.

Documentul este necesar şi pentru stabilirea răspunderilor, pentru că acesta, în afara operaţiei în

sine, relevă actul decizional, ceea ce implică răspunderea gestionării prin efectele produse.

12

Actele, documentele se întocmesc atît pentru operaţiile economice care produc modificări ale

mijloacelor economice în cadrul intreprinderii, cît şi pentru a dovedi la o anumită dată existenţa

mijloacelor, surselor şi a proceselor economice,angajarea şi prezenţa la lucru a personalului, volumul

de muncă depus şi lucrările efectuate în vederea salarizării lui .

Ele servesc la stabilirea relaţiilor dintre întreprindere şi angajaţii ei etc.

In funcţie de natura operaţiunii economice şi destinaţia documentelor, elementele acestora pot să

difere, însă unele elemente sunt obligatorii.

Elementele obligatorii ale documentelor primare sunt:

- denumirea documentului;

- codul formularului;

- data intocmirii;

-denumirea agentului economic care a intocmit documentul şi locul întocmirii;

 - conţinutul operaţiunii economice;

-expresia valorică şi cantitativă a operaţiunii economice;

- indicarea părţilor care au contribuit la efectuarea operaţiunii economice;

- funcţia şi numele persoanelor responsabile de efectuarea şi întocmirea corectă a operaţiunii

economice;

- semnăturile persoanelor responsabile de efectuarea operaţiunii economice consemnate în

document.

Amplasarea variată a elementelor determină forma documentelor contabile. La întocmirea

documentului primar la computer trebuie să fie respectate forma şi conţinutul documentelor

primare-tip.

Documentul serveşte la formalizarea în scris a unor fapte, fenomene sau decizii cu caracter

economic care produc modificări ale patrimoniului.Documentul care consemnează producerea unor

fapte şi fenomene economice se naşte în afara contabilităţii; contabilitatea se serveşte de acest

procedeu pentru a realiza obiectul său de studiu în perimetrul entităţii patrimoniale.Documentele pe

care le utilizează contabilitatea devin “contabile” întrucît sunt legate sau reflectă mişcarea

patrimoniului începînd de la constituirea entităţii şi pînă la încetarea ei. 

Documentele contabile primare permit controlul asupra realităţii operaţiunilor economico-

financiare realizate, al respectării disciplinei financiar contabile, de către agentul economic, de

asemenea, documentele contabile primare constituie suportul material pentru analiză, prelucrarea şi

contabilizarea datelor, din acest punct de vedere,documentele primare fiind cunoscute şi sub

denumire de purtători de date sau informaţii primare.

 

13

Varietatea operaţiunilor economice efectuate de intreprindere impune contabilul să prelucreze un

mare număr de documente.Ca nomenclatură documentele contabile primare sunt variate, ca de altfel

şi operaţiunile economico-financiare pe care le reflectă, şi cuprind date cu privire la efectuarea

acestor operaţiuni, justificînd realitatea lor, în orice împrejurare, fapt pentru care documentele

contabile primare se mai numescşi documente contabile justificative, ele stînd la baza prelucrării şi

contabilizării datelor,al calculării unor indicatori, în mărimi efective cum ar fi :

Facturi pentru mărfurile aprovizionate sau vîndute,

Extrase de cont (Anexa 8),

Chitanţe pentru operaţiuni cu numerar,

Bonuri pentru consum de materiale.

Schema clasificării documentelor

Deci, Clasificarea documentelor este o consecinţă a varietăţii documentelor şi a diversităţii

operaţiilor economice, consemnate în ele, iar apariţia necesităţii clasificării lor fiind un fapt de care

trebuie să se ţină seama în mod obiectiv. Cunoaşterea acestei clasificări ne permite să folosim

documentul adecvat fiecărei operaţiuni.

14

Astfel, pentru a înţelege mai bine destinaţia, conţinutul şi a uşura prelucrarea documentelor acestea

se grupează după următoarele criterii:

1. locul de întocmire (interne, externe);

2. conţinut (monetare, de decontare, materiale);

3. gradul de cuprindere a datelor (unice, cumulative);

4. modul de întocmire (manuale, automatizate);

5. modul de utilizare (ordinare, cu regim special);

6. forma de prezentare (tipizate, netipizate);

7. după destinaţie (de dispoziţie, justificative de dispoziţie, de perfectare contabilă).

1) După locul de întocmire, documentele se subdivizează în interne şi externe.

Documentele interne se întocmesc în cadrul întreprinderii de către colaboratorii şi administratorii

acesteia. Acestea cuprind dispoziţiile de încasare (Anexa 9) şi de plată (Anexa 10), borderourile de

plată a salariilor, foile de parcurs etc.

Documentele externe sunt documentele intrate de la alte unităţi sau persoane juridice şi fizice

(facturile fiscale (Anexa 11,12), facturile de expediţie (Anexa 13), buletinele medicale, documentele

judiciare şi titlurile executorii etc.).

2) După conţinutul operaţiunilor economice, documentele se împart în documente monetare,

materiale şi de decontare.

Documentele monetare se utilizează pentru întocmirea operaţiunilor cu mijloace băneşti. Acestea

cuprind cecurile bancare, dispoziţiile de încasare (Anexa 9).

Documentele materiale se consideră acelea prin care se întocmesc operaţiunile privind mişcarea

activelor materiale pe termen lung , stocurilor de mărfuri şi materiale. Acestea cuprind actul de

primire-predare a mijloacelor fixe, procesul-verbal de lichidare a mijloacelor fixe, factura

fiscală(Anexa 12), bonurile de primire şi bonurile de consum.

Documentele de decontare se utilizează pentru întocmirea operaţiunilor de decontare dintre

întreprinderi şi alte persoane (Anexa 14).

Acestea cuprind dispoziţia de plată (Anexa 10), ordinul de plată (Anexa 15), dispoziţia de plată

acceptată, lista de plată (Anexa 16), nota de plată (Anexa 17)etc.

3) Dupa gradul de cuprindere a datelor:

Documentele unice servesc pentru întocmirea şi reflectarea unei operaţiuni economice.Aceste

documente se întocmesc în momentul efectuării operaţiunii (de exemplu,factura de eliberare a

materialelor de la depozit (Anexa 18), dispoziţiile de încasare şi plată etc).Veridicitatea acestor

operaţiuni sunt consemnate de persoanele care au participat la efectuarea acestora.

15

Documentele cumulative se utilizează pentru întocmirea cîtorva operaţiuni omogene, pe măsura

efectuării acestora în cursul unei perioade determinate (de exemplu in cursul săptămînii,, lunii).

Documentele cumulative cuprind fişa-limită pentru ridicare a materialelor - un document care

reflectă eliberarea multiplă a materialelor de la depozit în secţie, fişa de ridicare a materialelor etc.

4)Dupa modul de întocmire:

Documente manuale se întocmesc manual.

Documente automatizate se intocmesc automatizat,cu ajutorul programelor şi maşinilor speciale.

5) Dupa modul de utilizare:

Documentele ordinare se execută în tipografie şi se vînd fără înregistrare. Aceasta se referă la

majoritatea documentelor primare.

Formularele documentelor cu regim special se tipăresc pe hîrtie specială în mod centralizat, au

serie şi număr şi se supun unei înregistrări speciale în cazul vanzării şicumpărării. Documentele cu

regim special sunt prevăzute pentru întocmirea operaţiunilor privind ieşirea bunurilor, calcularea

taxei pe valoarea adăugată (facturile fiscale etc.). Pe formularele cu regim special întocmite cu

greşeli, ştersături, corectări nestipulate şi alte înscrieri nepermise se face menţiunea “nevalabil".

Pentru formularele anulate se întocmeşte un registru care se prezintă persoanei responsabile pentru

evidenţa, păstrarea şi eliberarea formularelor cu anexarea acestor formulare. Ulterior acestea se

exclud din evidenţă conform modului de contabilizare, eliberare, păstrare şi utilizare a formularelor-

tip de documente cu regim special primar stabilit de instrucţiune.

6) Dupa forma de prezentare:

 Documentele tipizate se întocmesc pe formulare tip, strict determinate. Ele au un text şi o formă

prestabilită, fiind obligatorii pentru toate categoriile de utilizatori din economia naţională.

Documentele netipizate sunt reprezentate de documentele specifice unor ramuri de activitate sau

unor instituţii. Ele se întocmesc fie pe formulare specifice fiecărei ramuri economice, fie pe hârtie

simplă, fără a avea un format tip stabil.

7)Dupa destinaţie:

Documentele de dispoziţie sunt documentele care conţin un ordin,dispoziţie de efectuare a unei

acţiuni economice determinate (de exemplu, procura de primire a bunurilor materiale pentru

întreprindere, ordinul de livrare a materialelor, dispoziţia de plată (Anexa 10), cecul pentru primirea

banilor din bancă).In conformitate cu principiile de documentare stabilite, acestea conţin doar

semnătura persoanei care sancţionează efectuarea operaţiunii, ceea ce constituie primul criteriu

obligatoriu al documentului de dispoziţie. Astfel, documentele de dispoziţie au două trăsături:

- cu ajutorul lor se exprimă voinţa persoanei autorizate;

- în baza acestora se efectuează operaţiunea.

16

Documentele executorii (justificative) confirmă efectuarea operaţiunii economice (de exemplu,

gestionarul a primit bunuri materiale şi mărfuri, mijloace băneşti în numerar).

Deosebirea radicală a documentelor executive (justificative) de cele de dispoziţie constă în faptul că

documentele justificative confirmă evenimentele produse de facto, iar cele de dispoziţie iniţiază

survenirea evenimentului.

În conformitate cu prevederile Legii contabilităţii altor acte legislative prevede că toate entităţile

economice au obligaţia să consemneze operaţiile economice în momentul efectuării lor în documente

justificative, în baza cărora se fac înregistrări în jurnale, fişe şi alte documente contabile.

Documentele justificative – de dispoziţie (combinate) îmbină ambele funcţii. De exemplu,

conducătorul semnează factura fiscală pentru livrarea producţiei şi prin aceiaşi factură magazionerul

justifică transmiterea acestora cumpărătorului.

 Dispoziţia de plată conţine dispoziţia de eliberare a banilor şi confirmă primirea banilor (executarea

operaţiunii).

 Dispoziţia de casă joacă rolul de document de dispoziţie, si de document justificativ, întrucat prin

acesta se justifică casierul.

Documentele de perfectare contabilă se intocmesc exclusiv în scopuri metodologice în baza

documentelor de primele trei tipuri. Un atare document poate fi calcularea sumei uzurii mijloacelor

fixe. Această mărime reprezintă o operaţiune care necesită înregistrarea în contabilitate, însă aceasta

nu se fixează nici în documentul de dispoziţie,nici în documentul executiv .

Documentele se întocmesc de persoane responsabile în termene determinate în conformitate cu

regulile şi cerinţele stabilite, asigurînd valoarea juridică integrală a acestora. Etapa întocmirii

documentelor prevede alegerea formularelor, documentelor  primare sau a altor purtători de

informaţie contabilă pentru fiecare obiect contabil,alegerea mijloacelor şi proceselor de întocmire a

documentelor, stabilirea componenţei persoanelor responsabile de întocmirea corectă şi oportună

a unor sau altor documente primare.Documentele de casă, bancare şi de decontare, datoriile

financiare, comerciale şi calculate pot fi semnate unipersonal de conducătorul entităţii ori de două

persoane cu drept de semnătură: prima semnătură aparţine conducătorului sau altei persoane

împuternicite, a doua - contabilului-şef sau altei persoane împuternicite.

 Contabilului-şef (şefului serviciului contabil) i se interzice să primească spre executare documente

privind faptele economice ce contravin actelor legislative şi altor acte normative, informînd despre

aceasta în scris conducătorul entităţii.

Astfel de documente se primesc spre executare numai cu indicaţiile suplimentare în scris ale

conducătorului entităţii căruia, ulterior, îi revine răspunderea pentru aceasta.

17

3.2 Circulaţia documentelor la întreprindere

Circulaţia documentelor reprezintă acţiunea de utilizare raţională conform metodelor generale în

vederea asigurării ţinerii contabilităţii în mod corect şi la zi, în scopul păstrării integrităţii entităţii

economice. În funcţie de aceste cerinţe circulaţia documentelor presupune:

Întocmirea(emiterea) documentelor 

Primirea şi înregistrarea documentelor de contabilitate;

Prelucrarea documentelor în sistemul înregistrărilor contabile ;

Utilizarea şi evidenţa documentelor;

Organizarea circulaţiei documentelor ;

Păstrarea documentelor(predarea in arhiva).

Circulaţia documentelor se organizează nemijlocit de aparatul contabil şi prevede anumite reguli şi

modalităţi de întocmire şi utilizare în activitatea contabilă a documentelor contabile. Circulaţia

documentelor cuprinde de asemenea următoareleetape:

 - lucrările executate asupra documentelor primare în procesul întocmirii sau primirii acestora din

exterior;

- circulaţia (mişcarea) documentelor de la locul de întocmire sau primire pînă la locul de prelucrare;

- circulaţia (mişcarea) documentelor după prelucrare la locul păstrării permanente a acestora ±

arhiva.

Fiecare etapă a circuţiei documentelor are particularităţile sale care trebuie luate în considerare la

elaborarea acesteia. De exemplu, la prelucrarea rapoartelor privind circulaţia mărfurilor o

mare însemnătate are intrarea oportună a acestora de la gestionari, numărul persoanelor care

participă la prelucrare şi modul de prelucrare.

Circulatia documentelor la “Franzeluţa”S.A. se caracterizeaza prin urmatoarele trasaturi:

1)Mişcarea succesivă prin verigi organizatorice

2)Asigurarea continuă între momentul întocmirii şi pînă la predarea lor în arhivă

3)Ordinea de mişcare este prestabilită, anticipată

4)Operativitatea transmiterii de informaţii pe căile cele mai scurte, în ordin optim

5)Bazarea pe continuitate

6)Implică atribuţii, sarcini, competenţe.

La “Franzeluţa”S.A. pe lînga documentele întocmite manual,se folosesc documentele

electronice.Gestionarea circulatiei acestora se efectuează cu ajutorul tehnologiilor computerizate.

În arhiva electronică documentele primare se plaseaza în mape.

18

În scopul găsirii rapide a documentului necesar există un sistem special de căutare,punctele de

control ale caruia sunt data documentului,denumirea întreprinderii,cuvintele cheie şi alţi parametri.

Sistemul circulatiei documentelor sub forma electronică permite reglementarea formarii

masivului de informatie contabilă,crearea bazei pentru excluderea pierderilor documentelor,sporeste

controlul asupra îndeplinirii dispoziţiilor privind pregătirea şi prelucrarea documentelor,păstrarea

acestora.Deoarece documentele de evidenţă stau la baza înregistrărilor contabile şi constituie baza

sistemului informaţional, un accent deosebit trebuie pus pe organizarea cît mai raţională a circulaţiei

documentelor.

 Circulaţia documentelor este astfel organizată încît toate documentele intrate la întreprinderea

“Franzeluţa”S.A. la o anumită dată sunt verificate şi înregistrate în cel mai scurt timp. La

organizarea circulaţiei documentelor se impune respectarea urmatoarelor reguli:

Circuitul documentelor se realizează pe căile cele mai scurte, printr-un număr cît mai restrîns de

verigi, asigurînd continuitate în mişcarea documentelor prin aceste verigi;

Documentele intrate în întreprindere sunt înregistrate şi repartizate operativ pentru rezolvare;

Rezolvarea documentelor să se facă complet şi la termenul specificat în graficul de circulaţie al

documentelor, care prevede: denumirea documentului, compartimentul care îl întocmeşte, verificarea

documentelor, verigile prin care circulă documentele, lucrările care se execută în fiecare etapă a

circuitului şi termenele de execuţie.

Graficul circulaţiei documentelor, înainte de aplicare este aprobat de conducerea

întreprinderii şi prelucrat de contabil. În cadrul întreprinderii “Franzeluţa”S.A. se aplică circulaţia

documentelor, acestea fiind îndrumate mai întîi la conducatorul întreprinderii care

apoi se examinează toată corespondenţa, dînd dispoziţii de executare.Controlul rezolvării calitative

şi operative a documentelor prezintă o importanţă deosebită pentru ţinerea la zi a evidentei,

soluţionarea reclamaţiilor şi sesizărilor salariaţilor, terţilor etc.

Drumul pe care îl parcurg documentele din momentul emiterii sau intrării în întreprindere şi până la

arhivare constituie circuitul documentelor.

Pentru asigurarea circulaţiei raţionale şi unitare a documentelor justificative care stau la baza

înregistrărilor în contabilitate precum şi pentru ţinerea la zi a contabilităţii, se pot întocmi grafice de

circulaţie a documentelor. Circulaţia documentelor este într-o anumită ordine dinainte stabilită,

nefiind permisă reţinerea documentelor în mod nejustificat de către un compartiment sau altul.

Necesitatea circulaţiei documentelor este determinată de faptul că date din acelaşi document sunt

necesare mai multor compartimente şi persoane din întreprindere şi nu se poate asigura câte un

exemplar  pentru fiecare utilizator.

19

Înainte de a se înregistra în contabilitate, documentele economice sunt supuse unei verificări

minuţioase, care are ca scop să descopere eventualele erori, acţiunile ilegale sau incorecte,

asigurându-se exactitatea datelor contabile. Deci, urmează verificarea documentelor care se face sub

trei aspecte şi anume: verificarea sub aspectul formei, verificarea aritmetică şi verificarea de fond .

 Verificarea realităţii operaţiei economice are ca scop să descopere dacă operaţia economică s-a

efectuat la data, locul şi condiţiile prevăzute în document, spre exemplu:

se verifică suma plătită pentru procurarea unor mărfuri cu cantitatea de mărfuri recepţionată.

Necesitatea operaţiei economice constă în aprecierea dacă operaţia înscrisă în document este utilă

activităţii întreprinderii şi se justifică economic, spre exemplu: se compară cantitatea de marfă

prevăzută în contractele de aprovizionare cu cea din normele de consum. Pentru verificarea

oportunităţii se urmăreşte dacă momentul ales şi locul stabilit pentru executarea unei operaţii

economice sunt eficiente pentru întreprindere, spre exemplu: angajăm o reparaţie capitală la un

utilaj. Legalitatea operaţiei se apreciază prin raportarea ei la actele normative care reglementează

genul respectiv de operaţii economice. Aceasta nu trebuie să contravină legislaţiei în vigoare.

 Economicitatea constă în verificarea datelor prin contrapunere pentru a stabili dacă costul operaţiei

avantajează sau nu întreprinderea. În compartimentul financiar-contabil, documentele se contează,

adică se înscrie pe document formula contabilă.

Imaginea întreprinderii pe parcursul anului de gestiune este reflectată în raportul financiar anual

(Anexa 19).

Faza finală a circulaţiei documentelor o constituie clasarea lor la dosar, după rezolvarea completă şi

definitivă a acestora.

Prin clasare se înţelege aranjarea documentelor într-o anumită ordine, strict determinată, în scopul

asigurării păstrării lor în bune condiţii şi pentru a fi uşor găsite în vederea obţinerii

informaţiilor necesare.

Clasarea documentelor în dosare se poate face după mai multe criterii, şi anume:

criteriul cronologic constă în gruparea documentelor în ordinea întocmirii lor;

criteriul alfabetic impune clasarea în acelaşi dosar a documentelor ţinând seama de denumirea

unităţii la care se referă documentele. Păstrarea documentelor trebuie să asigure integritatea acestora

deoarece acestea servesc pentru controlul operaţiilor economice efectuate .La finele perioadei de

gestiune documentele păstrate în cadrul compartimentelor se predau la arhiva unităţii. În cadrul

arhivei documentele se păstrează grupate pe domenii şi în cadrul acestora, cronologic. Termenele de

păstrare a documentelor se stabilesc prin acte normative şi diferă în funcţie de natura şi importanţa

documentului.

20

După predarea documentelor la arhivă, acestea mai pot fi consultate numai în condiţiile prevăzute în

regulile de organizare şi funcţionare a arhivelor: după aprobarea prealabilă a conducătorului

întreprinderii; după efectuarea unor copii, extrase etc., pe bază de procese verbale în cazul eliberării

documentelor originale. După expirarea termenului de păstrare documentele se scot din arhiva

generală a unităţii şi se predau la arhiva statului, dacă prezintă interes sau dacă nu mai prezintă

importanţă atunci sunt valorificate ca produse reziduale.

 

Indiferent de clasarea folosită, în fiecare dosar,documentele se aranjează în ordine cronologică.

Păstrarea documentelor trebuie să asigure o integritate deplină a lor, deoarece acestea servesc pentru

controlul operaţiilor economice efectuate, a exactităţii acestora şi pentru scopuri de informare asupra

activităţii întreprinderii.În condiţiile dezvoltării sistemelor de prelucrare electronică a datelor apar tot

mai multe probleme legate de arhivarea purtătorilor de informaţii,respectiv a informaţiilor regăsite

pe suporturi magnetice ca benzi magnetice, dischete,etc.Termenele de păstrare a documentelor în

arhiva întreprinderii sunt fixate prin dispozitii legale si diferă dupa natura şi importanţa

documentului. Astfel, registrele de contabilitate şi documentele justificative ce stau la baza

înregistrărilor în contabilitate se pastrează 10 ani de la data încheierii exerciţiului, statele de salarii şi

bilanţul contabil 50de ani.

4. Inventarierea şi rolul acesteia în contabilitate

4.1 Modul de efectuare a inventarierii

Inventarierea este un ansamblu de operaţiuni prin care se constată existenţa tuturor elementelor

de activ şi de pasiv, în expresie cantitativ valorică sau numai valorică, după caz, în patrimoniul sau

gestiunea întreprinderii la data efectuării acestora.

Inventarierea reprezintă un proces complex , incluzînd un ansamblu de operaţii, care au ca scop

principal stabilirea situaţiei reale al patrimoniului întreprinderii, şi cu toate elementele patrimoniale,

precum şi bunurile deţinute cu orice titlu aparţinînd altor  persoane juridice şi fizice.

Inventarierea la “Franzeluţa”S.A. se efectuează în conformitate cu Regulamentul Privind

Inventarierea Nr.27,aprobat de Ministerul Finanţelor al R.M (Monitorul oficial al RM Nr.123-124,

din 27.07.2004),

Legea Contabilităţii nr.113 ce a intrat în vigoare de la 27 aprilie 2007, în acelaşi timp se conduce de

Codul Fiscal nr.1163 din 24 aprilie 1997.

21

Regulamentul Privind Inventarierea este elaborat în baza legii contabilităţii, precum şi a

cerinţelor obligatorii privind efectuarea periodică a inventarierii patrimoniului persoanelor fizice şi

juridice pentru confirmarea veridicităţii şi autenticităţii datelor contabilităţii şi rapoartelor financiare.

Importanţa inventarierii contribuie la stabilirea corectă a indicatorilor de calcul şi evidenţă,

contribuie la înfăptuirea controlului asupra integrităţii şi corectei gestionări a patrimoniului

“Franzeluţa” S.A.,contribuie la mobilizarea rezervelor interne, accelerarea vitezei de rotaţie a

mijloacelor circulante şi respectarea legislaţiei în vigoare.

Prin natura sa inventarierea îndeplineşte funcţia de control şi constituie un supliment necesar la

documentaţie. Ea permite a lua în considerare acele fenomene care nu se reflectă în documentele

primare, întrucît nu se supun contabilizării cotidiene. Acestea sunt pierderile apărute ca urmare a

proprietăţilor fizico-chimice care determină uscarea, evaporarea, împrăştierea etc., erorile contabile

(în calcule la reflectarea incorectă a datelor documentare în conturi),delapidări, sustrageri, înşelare la

cîntar, înşelare la măsurare, înşelare la socotit.Scopul inventarierii este asigurarea veridicităţii şi

plenitudinii datelor contabile.

Inventarierea se efectuează în mod obligatoriu în termenele stabilite, în cazul schimbării

gestionarilor în ziua primirii-predării bunurilor (dosarelor).

În afară de aceasta, inventarierea se efectuează:

- în caz de furt, delapidare, jafuri sau abuz, precum şi în caz de deteriorare a bunurilor,imediat după

depistarea acestor cazuri;

- în urma incendiului sau calamităţilor naturale (inundaţii, cutremur de pămant etc.),imediat după

stingerea incendiului sau după încetarea calamităţii naturale;

- în cazul reevaluării activelor materiale;

- în cazul reorganizării, divizării sau lichidării întreprinderii (agentului economic);

- la solicitarea organelor de control.

Inventarierea poate fi de diferite tipuri,şi anume:

1. În funcţie de sfera de cuprindere:complete şi parţiale;

2. În funcţie de modul de efectuare: planificate,neplanificate şi de lichidare;

3. În funcţie de volumul totalităţii obiectelor: totale şi selective.

 

Inventarierea completă(generală) se extinde în acelaşi interval de timp asupra

tuturor tipurilor de bunuri şi a stării decontaăilor, oferind posibilitatea unei confruntări complete şi

multilaterale a datelor contabilităţii cu realitatea. Aceasta se efectuează, de regulă,numai la sfîrşitul

anului în scopul asigurării plenitudinii reflectării tuturor operaţiunilor economice în raportul anual.

22

Inventarierea parţială are ca obiect constatarea existenţei numai pentru anumite tipuri de

bunuri materiale şi mijloace băneşti în funcţie de locurile de păstrare, de exemplu,inventarierea

stocurilor de materiale sau mărfuri aflate în gestiuni separate,inventarierea mijloacelor băneşti în

casierie.

Inventarierile planificate (anunţate, fixate) se efectuează conform graficului întocmit în

prealabil. Acestea cuprind şi inventarierile anuale care au o mare importanţă pentru întreprindere.

Inventarierile planificate sunt stabilite şi prevăzute în planul de inventariere întocmit de conducător

şi de politica de contabilitate a întreprinderii.Acestea se efectuează de asemenea înainte de

întocmirea rapoartelor financiare anuale în scopul asigurării veridicităţii indicatorilor acestora. Pînă

la prezentarea raportului anual în baza rezultatelor inventarierii aprobate de conducătorul

întreprinderii trebuie să fie introduse înregistrările corespunzătoare în conturi şi registrele contabile,

astfel încît după reflectarea operaţiunilor de soluţionare să se pună de acord soldurile scriptice cu

cele faptice.

Inventarierile neplanificate (inopinate) se efectuează după caz, la dispoziţia sau solicitarea

administratorului, proprietarului, organelor de control şi juridice în cazul calamităţilor naturale, la

reevaluarea bunurilor, la semnalele personalului, la depistarea unor operaţiuni economice dubioase

etc.

Inventarierile de lichidare sunt legate de închiderea întreprinderii, firmei şi au o mare

însemnătate în legătură cu faptul că întreprinderea lichidată are, de regulă, datorii care trebuie

achitate. Administraţia întreprinderii poartă o mare răspundere pentru efectuarea oportună şi corectă

a inventarierii şi constatarea rezultatelor acesteia. Ea este obligată să creeze toate condiţiile în acest

scop.

Inventariere totală se consideră inventarierea, în cursul căreia se supun controlului şi

recalculării etc. toate bunurile de tipul respectiv. Acestei inventarieri se supun numerarul în casierie,

hîrtiile de valoare existente, unele bunuri materiale şi mărfuri distincte.

Inventarierea selectivă (prin sondaj) este o modalitate specifică de verificare a existenţei unor

anumite categorii de bunuri materiale, mărfuri. Aceste inventarieri se utilizează în cazul controlului

volumului lucrărilor executate efectiv pentru constatarea existenţei lor reale, stabilirea integrităţii

unor bunuri materiale şi mărfuri distincte.Astfel de inventarieri atenuează laboriozitatea lucrărilor de

control şi permit reducerea timpului pentru executarea lor.Însă acestea

nu garantează obiectivitatea absolută, iar în cazul pricinuirii prejudiciului material inventarierile

selective nu permit a determina integral mărimea lor.

23

La “Franzeluţa” S.A. inventarierea marfurilor şi a activelor se desfăşoară exact după codiţiile

prezentate mai sus.

Inventarierea cuprinde următoarele etape:

1.Pregătirea

2.Efectuarea propriu-zisă a inventarierii

3.Constatarea şi reflectarea rezultatelor inventarierii.

1. Pregătirea inventarierii constă în stabilirea obiectului inventarierii şi stabilirea sferei de

cuprindere a inventarului. Responsabil de efectuarea inventarierii este conducătorul “Franzeluţa”

S.A. , fiind obligat să asigure condiţii ce va asigura un control complet şi exact al existenţei reale a

bunurilor.Conducătorul întreprinderii “DĂ ORDIN DE EFECTUARE A INVENTAR IERII” şi

constituie comisia de inventariere(Anexa 20).

În ordinul de petrecere a inventarierii se menţionează motivul inventarierii, termenul în care se va

efectua inventarierea.

Inventarierea propriu-zisă se va efectua în conformitate cu regulamentul în vigoare, privind

efectuarea inventarierii.Înainte de a proceda la verificarea existenţei efective a valorilor comisia este

obligată:

Să asigure participarea la efectuarea inventarierii a tuturor membrilor comisiei;

Să sigileze încăperile accesorii, locurile de păstrare a bunurilor ;

Să constate valoarea faptică a mijloacelor băneşti în casierie;

Să verifice starea de funcţionare a tuturor aparatelor ;

Să primească registru de evidenţă a documentelor de încasare şi plată;

Să vizeze toate documentele de încasare şi plată anexate la registre.

În cazul cînd comisia se modificî se întocmeşte un ordin cu privire la această modificare(Anexa 21).

2. Efectuarea propriu-zisă a inventarierii reprezintă etapa care marchează începutul efectuării

inventarierii.Conţinutul ei reprezintă constatarea faptică,descrierea şi evaluarea elementelor supuse

inventarierii.

3. Constatarea reprezintă stabilirea pe cale directă şi concretă a existenţei elementelor patrimoniale,

a mărimii şi stării în care se găsesc ele la data cînd a fost efectuată inventarierea. Aceasta prevede

executarea anumitor lucrări care includ numărarea si recalcularea.Existenţa bunurilor se constată în

acest caz prin cîntărire, măsurare sau numărare sau efectuarea calculelor tehnice.

24

Toate datele obţinute în procesul inventarierii se reflectă în liste de inventariere, reprezentînd un

document contabil care reflectă existenţa bunurilor constatate în procesul inventarierii.

Bunurile inventariate se înscriu în listele de inventariere cu precizarea denumirii, codului, unităţii

de măsură, indicilor calitativi, preţului unitar de evidenţă.

Inventarierea mijloacelor băneşti aflate la conturi la bănci se efectuaează prin urmărirea

extraselor de cont ale băncilor(Anexa 8), prin compararea acestora cu soldurile conturilor din

evidenţa proprie.În cadrul inventarierii a creanţelor şi datoriilor în listele de inventariere se reflectă

datoriile şi creanţele confirmate şi neconfirmate de creditori şi debitori (Anexa 22).Listele se

întocmesc separat pe locuri de păstrare, gestionari, pe categorii de bunuri cu termen expirat,

degradate. Liste de inventar separate se întocmesc de asemenea pentru bunurile aflate în custodie

sau arendate. Aceste liste pot fi completate atît cu mijloace tehnice, cît şi manual.

Pe fiecare pagină a listei de inventariere se indică numărul de ordine şi denumirea bunurilor,

cantitatea totală a acestora, indiferent de unitatea de măsură (bucăţi,kilograme, metri etc.).Listele de

inventariere se semnează de către membrii comisiei şi gestionari, iar pe ultima filă gestionarul face

menţiunea care confirmă că bunurile au fost verificate în prezenţa sa, că faţă de comisie nu are nici o

obiecţie şi bunurile cuprinse în liste se află în custodie.

4.2 Determinarea rezultatelor inventarierii şi contabilitatea acestora

Rezultatele inventarierii se consemnează în balanţa de verificare a rezultatelor inventarierii,

ce se completează conform formularului tipizat INV-3 ce stă la baza efectuării regularizării

rezultatelor inventarierii, adică înregistrarea plusurilor şi a minusurilor în scopul punerii de acord cu

datele cuprinse în contabilitate,iar la sfîrşit se analizează situaţia existentă, aflîndu-se care

este rezultatul inventarierii.

Pe baza acestor constatări se fac propuneri pentru compensarea plusurilor cu minusurile

constatate la sortimentele confundabile între ele datorită aspectului lor fizic (se pot compensa

dacă privesc aceiaşi gestiune şi aceiaşi perioadă de gestiune), pentru constituirea şi regularizarea

rezervelor, pentru scăderea din contabilitate a unor pagube sau pentru imputarea lor. Pînă la

determinarea rezultatelor inventarierii este necesar a verifica corectitudinea preţurilor, taxării şi

calculării totalurilor în liste şi a face o menţiune pe fiecare pagină.

Erorile depistate trebuie să fie corectate şi stipulate prin semnătura tuturor membrilor comisiei şi a

gestionarilor.

25

Diferenţele dintre existenţa efectivă a bunurilor materiale constatate cu ocazia inventarierii şi

datele contabile se reglementează în conformitate cu art.42 din Legea contabilităţii şi de

Regulamentul privind inventarierea în modul următor:

- plusurile de bunuri materiale şi mijloace băneşti se înregistrează ca majorare a veniturilor:

- lipsurile de bunuri materiale în limitele normelor stabilite ale perisabilităţii naturale se trec la

consumurile de producţie, cheltuielile perioadei;

- lipsurile de bunuri materiale care depăşesc normele perisabilităţii naturale stabilite, precum şi

pierderile aferente deteriorării bunurilor materiale se impută persoanelor vinovate evaluate

la preţurile de piaţă la data depistării lipsurilor;

- în cazul cînd persoanele vinovate nu sunt identificate sau justificate de organele juridice, pierderile

provenite din deteriorarea bunurilor materiale sau lipsuri asupra normelor stabilite se trec la

cheltuielile perioadei. 

Astfel,cînd apar plusuri cu ocazia inventarierii sunt posibile următoarele operaţiuni economice:

1. Plusuri de active pe termen lung constatate cu ocazia inventarierii:

Debit contul 111 „Active nemateriale”

Debit contul 112 „Active nemateriale în curs de execuţie”

Debit contul 121 „Active materiale în curs de execuţie”

Debit contul 123 „Mijloace fixe”

Debit contul 125 „Resurse naturale”

Credit contul 621 „Venituri din activitatea de investiţii”

2. Plusuri de active curente stabilite cu ocazia inventarierii:

Debit contul 211 „Materiale”

Debit contul 212 „Animale la creştere şi îngrăşat”

Debit contul 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”

Debit contul 215 „Producţia în curs de execuţie”

Debit contul 216 „Produse”

Debit contul 217 „Mărfuri”

Credit contul 612 „Alte venituri operaţionale”

3. Plusuri de mijloace băneşti şi documente băneşti stabilite în casă, se evaluează la suma

nominală şi în urma inventarierii se înregistrează:

Debit contul 241 „Casa”

Debit contul 246 „Documente băneşti”

Credit contul 612 „Alte venituri operaţionale”

26

4. Reflectarea valorii de piaţă a plusurilor de titluri de valoare şi a altor investiţii pe

termen scurt:

Debit contul 231 „Investiţii pe termen scurt în părţi nelegate”

Debit contul 232 „Investiţii pe termen scurt în părţi legate”

Credit contul 612 „Alte venituri operaţionale”

Lipsurile constatate la inventariere se înregistrează ca o ieşire din patrimoniu a elementelor

respective de activ prin creditarea conturilor corespunzătoare şi se trec astfel la cheltuieli:

1. Reflectarea lipsurilor şi pierderilor din deteriorarea activelor pe termen lung:

Debit contul 721 „Cheltuieli ale activităţii de investiţii”

Credit contul 111 „Active nemateriale”

Credit contul 112 „Active nemateriale în curs de execuţie”

Credit contul 121 „Active materiale în curs de execuţie”

Credit contul 123 „Mijloace fixe”

Credit contul 125 „Resurse naturale”

2. Lipsurile şi pierderile din deteriorarea activelor curente:

Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaţionale”

Credit contul 211 „Materiale”

Credit contul 212 „Animale la creştere şi îngrăşat”

Credit contul 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”

Credit contul 216 „Produse”

Credit contul 217 „Mărfuri”

3. Lipsuri de mijloace băneşti şi documente băneşti depistate în caserie se înregistrează

prin formula contabilă:

Debit contul 714 „Alte cheltuieli operaţionale”

Credit contul 241 „Casa”

Credit contul 246 „Documente băneşti”

Operaţiunile de recuperare a prejudiciului material se reflectă în felul următor:

Reflectarea creanţelor fără TVA persoanelor vinovate privind recuperarea

prejudiciului material rezultat din lipsuri şi pierederi din deteriorarea:

Activelor pe termen lung

Debit contul 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului”

Credit contul 621 „Venituri din activitatea de investiţii”

27

Activelor curente

Debit contul 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului”

Credit contul 612 „Alte venituri operaţionale”

Reflectarea TVA de la sumele prejudiciului material care urmează a fi recuperate de

persoanele vinovate:

Debit contul 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului”

Credit contul 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”

Reflectarea la finele anului de gestiune a sumelor (fără TVA) prejudiciului material

contabilizate anterior în componenţa veniturilor anticipate pe termen lung care

urmează a fi recuperate în următoarele 12 luni:

Debit contul 422 „Venituri anticipate pe termen lung”

Credit contul 515 „Venituri anticipate curente”

Achitarea creanţelor privind recuperarea prejudiciului material cu mijloace băneşti:

Debit contul 241 „Casa”

Debit contul 242 „Conturi curente în valută naţională”

Debit contul 244 „Conturi speciale la bănci”

Credit contul 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului”

Achitarea creanţelor privind recuperarea prejudiciului material prin reţinerea din

salariile persoanelor vinovate:

Debit contul 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”

Credit contul 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului”

Rezultatele inventarierii sunt examinate în şedinţa comisiei de inventariere şi consemnate

în procesul-verbal(Anexa 23), în care se reflectă concluziile, hotărîrile şi propunerile de

reglementare a decalajelor constatate. Procesul verbal al comisiei de inventariere este aprobat de

către Conducătorul “Franzeluţa”S.A..

28

Încheiere În prezentul raport efectuat în cadrul practicii de producţie la S.A. „Franzeluța”, au fost

examinate toate compartimentele posibile conform programei.

În urma studierii detaliate a întreprinderii, a genurilor de activitate, a modului de organizare a

contabilităţii pot să menţionez că întreprinderea nu are numai scopul de obţinere a venitului ci şi

satisfacerea necesităţii consumatorului, în ceea ce priveşte produsele de panificație. Întreprinderea

necesită un volum foarte mare de lucru, fiindcă are un volum înalt al informaţiilor contabile.

La S.A. „Franzeluța” organizarea contabilităţii se face conform cerinţelor „Legii

contabilităţii”; standardelor naţionale de contabilitate şi nu în ultimul rînd prin planul de conturi al

activităţii economico-financiare a întreprinderii.

La S.A. „Franzeluța” responsabilitatea pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii o poartă

conducătorul societăţii, el are responsabilitatea de a crea condiţii optime pentru a se ţine corect

contabilitatea. Este necesar să se asigure necesarul de personal atît din punct de vedere cantitativ, cît

şi din punct de vedere a gradului de calificare a personalului angajat, pentru a putea asigura

desfăşurarea eficientă a activităţii întreprinderii.

Întreprinderea pe parcursul anului 2012 a obţinut o pierdere destul de semnificativa. S.A.

„Franzeluța” are puncte slabe dar în general prioritate o deţin punctele forte:

contabilitatea este automatizată;

se întocmesc toate documentele primare şi centralizatoare necesare;

dispun de condiţii favorabile pentru desfăşurarea activităţii de către muncitori;

deciziile le i-au la Adunarea Generală a Acţionarilor;

se face inventarierea la finele fiecărui an.

În urma studierii modului de ţinere a contabilităţii în cadrul S.A. „Franzeluța”, nu am

observat încălcări grave de la actele normative şi legislative care reglementeaza activitatea contabilă,

cu unele mici excepţii documentele primare nu sunt înregistrate la timp,ceea ce încalcă disciplina

contabilă. Studiul evidenţei contabile la întreprinderea dată a determinat consultarea mai multor

manuale de specialitate. În lucrare au fost utilizate S.N.C., Planul de conturi contabile, Noul sistem

contabil al agenţilor economici, materiale practice propuse de S.A. „Franzeluța” pe parcursul

perioadei de gestiune.

În general, rezultatele evidenţei contabile la întreprinderea dată, reflectă o situaţie favorabilă în

ceea ce priveşte activitatea şi dezvoltarea întreprinderii.

29

Bibliografie

1. www.franzeluta.info

2. Ţurcanu V., Bajerean E. Bazele Contabilităţii, Chişinău,2004-268 p.

3. Planul de conturi contabile al activităţii economico-financiare a întreprinderilor

4. Coordonator Nederiţă A. Contabilitate managerială. Ghid practico-didactic, Editura ACAP,

Chişinău, 2000-264p.

5. www.sursa.md

6. Bucur V., Ţurcanu V., Graur A. Contabilitatea impozitelor. Editura ASEM, Chişinău, 2005-

562p.

7. Legea contabilităţii nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007 // Monitorul Oficial al Republicii

Moldova nr. 90-93, din 29 iunie 2007.

8. Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997

9. Standardele Naţionale de Contabilitate

10. Regulamentul privind inventarierea nr. 27, aprobat de Ministerul Finanţelor al R.M.

11. Codul muncii al R.M.

12. Indicaţii şi materiale practice propuse de S.A. „Franzeluța” pe parcursul perioadei de

gestiune.

30

ANEXE

31