raport privind stareaapmif-old.anpm.ro/files/apm ilfov/starea mediului... · web view(ha) clase de...

RAPORT PRIVIND STAREA

FACTORILOR DE MEDIU

JUDEŢUL ILFOV

2007

1

Introducere

Teritoriul administrativ al judeţului Ilfov este situat în SE ţării, în centrul Câmpiei Valahe, cuprinzând ca un inel municipiul Bucureşti, în bazinele hidrografice Argeş, Ialomiţa şi Mostiştea.Este cel mai mic judeţ al ţării cu o suprafaţa totală de 158.328 hectare (1.583 km2).

Din punct de vedere istoric judeţul Ilfov este regăsit pentru prima oară într-o diplomă a principelui Ţării Româneşti Basarab cel Tînăr (Ţepeluş), din 23 martie 1482 la Gherghiţa.

După numele pe care îl poartă, Ilfov, se pare că judeţul s-a format de-a lungul văii cu arini a râului Ilfov.

Cartografic, reprezentarea judeţului apare odată cu harta Ţării Româneşti datorată stolnicului Constantin Cantacuzino, apărută în anul 1700 la Padova, iar lista completă a localităţilor ilfovene s-a putut întocmi prin cercetarea hărţii ruse din 1853. De-a lungul timpului evoluţia administrativ teritorială a României a dat judeţului Ilfov diferite configuraţii.

Reşedinţa judeţului Ilfov se află pe teritoriul municipiului Bucureşti. În toate formele administrative mai vechi, oraşul Bucureşti, aflat în partea centrală a judetului Ilfov, era înglobat în teritoriul acestuia. La ultima modificare administrativă - teritorială majoră, din 17 februarie 1968, oraşul Bucureşti a fost declarat municipiu şi a devenit unitate de sine stătătoare, cu rang de judeţ, evoluând în afara limitelor judeţului Ilfov. Teritoriul actual al judeţului Ilfov, reprezintă o relicvă a judeţului de odinioară, cu rădăcini ancorate în secolul al XV-lea. De-a lungul timpului, şi cu precădere în a doua jumătate a secolului XX, acesta a cunoscut cele mai mari amputări teritoriale, ajungând la suprafaţa de 1583 km2 (0,67% din suprafaţa ţării) în prezent, faţă de 5176 km2 în anul 1937 şi 8225 km2 în anul 1972 (cu 2 municipii, 2 oraşe, 125 de comune). La 23 ianuarie 1981,

2

judeţul era un sector de sine stătător, denumit Sectorul Agricol Ilfov (avea un oraş Buftea şi 26 comune). În anul1996, conform Legii 24 din 12 aprilie, denumirea Sectorului Agricol Ilfov a fost înlocuită cu Judeţul Ilfov, iar în urma aplicării Legii nr. 50 din 10 aprilie 1997 a fost trecut în categoria judeţelor. Pe teritoriul judeţului Ilfov, se află 8 oraşe (Buftea, Otopeni, Popeşti Leordeni, Pantelimon, Voluntari, Măgurele, Bragadiru, Chitila) şi 32 comune.CulturăPALATUL MOGOŞOAIA

Din anii 1950, Palatul Mogoşoaia a găzduit secţia feudală a Muzeului Naţional de Artă, în 1977 complexul arhitectural intrând în restaurare. Astăzi el găzduieşte preţioase colecţii de artă feudală, prelegeri, manifestări expoziţionale, recitaluri muzicale, care atrag mulţi vizitatori.Scurt istoric

Constantin Brâncoveanu a cumpărat în 1681, de la logofătul Radu şi de la fratele său popa Isar, satul Mogoşoaia şi eleşteul (pe malul căruia va construi mai târziu palatul) şi casele vechi de la jupâneasa Rada. Viitorul domn a început prin a zidi, în 1688, biserica “Sfântul Gheorghe”. Palatul a fost construit pentru Ştefan, fiul domnitorului, fiind terminat, conform pisaniei, la 20 septembrie 1702. Corpul palatului, de formă dreptunghiulară, are pivniţă, parter şi etaj cu foişor. Spre acest edificiu impunător te conduce o alee care trece printr-o poartă boltită, având deasupra un turn scund cu terasă şi foişor. Arhitectura palatului, realizată în stil autentic brâncovenesc, cu influenţe ale Renaşterii italiene, include la faţada dinspre lac, o loggie de o splendoare rară, cu cinci arcade trilobate, sprijinite pe şase coloane neocorintice, cu capiteluri bogat sculptate şi fusuri cu caneluri răsucite.

La 4 aprilie 1714, Constantin Brâncoveanu a fost mazilit şi dus la Istanbul împreună cu familia sa, iar la 15 august a fost decapitat odată cu cei patru fii ai săi. Palatul a fost jefuit de turci şi transformat în han. Trei ani mai târziu, palatul a fost redat urmaşilor lui Brâncoveanu, reveniţi din exilul impus de turci. Un alt val de distrugeri a lovit monumentul, în războiul ruso-turc din 1768 -1774, în urma căruia palatul a căzut în ruină. Mai târziu, principele Gheorghe Bibescu, căsătorit cu ultima descendentă a Brâncovenilor, a adus meşteri germani care au lucrat concomitent şi la palatul său de la Băneasa. Lucrările au fost continuate din 1860, de fiul său Nicolae, cu un arhitect francez.

În anul 1911, Palatul Mogoşoaia a fost cumpărat de Marta şi George Valentin Bibescu, care au refăcut palatul, păstrându-i autenticitatea, cu o echipă de meşteri italieni, conduşi de renumitul arhitect veneţian Domenico Rupolo.

3

PALATUL MOGOŞOAIA

4

Transporturi

Reţeaua căilor de comunicaţie o formează transporturile pe căile ferate, transporturile rutiere şi aeriene.

Este de menţionat că, pe teritoriul judeţului Ilfov, în oraşul Otopeni, se află principala poartă de intrare şi ieşire din ţară, Aeroportul International Otopeni, prin care se asigură legătura cu celelalte mari oraşe ale ţării şi cu alte aeroporturi internationale.

Reţeaua rutieră ce porneşte radial din Bucureşti şi străbate teritoriul judeţului Ilfov, asigură transportul călătorilor, schimbul de produse din interiorul judeţului, legăturile rutiere către toate punctele cardinale.

Menţionăm drumul naţional (DN 5) ce leagă capitala - Bucureşti, de poarta fluvială şi auto – Giurgiu.

Drumul naţional (DN 1) ce leagă capitala - Bucureşti, de zona de nord - vest, respectiv centrul ţării şi vestul Europei. Drumul naţional (DN 2) ce face legătura cu zona de est a ţării, respectiv cu nord - estul şi estul Europei.

Drumul naţional (DN 3) spre poarta maritimă a ţării - Constanţa şi Canalul Dunăre - Marea Neagră.

Autostrada Bucureşti - Piteşti, ce leagă capitala - Bucureşti, de zona de sud - vest a ţării şi a Europei. Această reţea radială este intersectată de Şoseaua de centură a Capitalei, aflată în prezent în administrarea Consiliului Judeţean Ilfov. În viitor, sînt propuse a se construi încă trei autostrăzi ce vor porni din judeţul Ilfov şi vor lega capitala de vestul ţării, respectiv vestul Europei (Braşov - Oradea), estul Europei (Ploieşti - Albiţa) şi spre sud - est (spre portul maritim Constanţa).

5

Capitolul 1. CADRUL NATURAL ŞI DATE DEMOGRAFICE

1.1 . Date generalea. aşezare, relief, climă (caracterizare generală; minime, maxime

absolute, cantitatea anuală de precipitaţii în anul 2007)

Judeţul Ilfov se află situat în SE ţării, cuprinzând ca un inel municipiul Bucureşti şi este învecinat cu următoarele judeţe: la nord cu judeţul Prahova, la est cu judeţele Ialomiţa şi Călăraşi, la sud cu judeţul Giurgiu, iar la vest cu judeţul Dîmboviţa.

Din punct de vedere hidrografic, judeţul Ilfov este situat între râurile Argeş şi Ialomiţa, fiind brăzdat de râurile Argeş, Sabar, Ciorogârla, Dâmboviţa, Colentina, Cociovaliştea, Snagov, Pasărea, Câlnău, Slotea, Cocioc, Vlăsia şi Mostiştea.

Teritoriul aferent judeţului Ilfov se suprapune peste sectorul central al Câmpiei Vlăsiei, denumit Câmpia Bucureştiului. Ea este o câmpie tabulară, cu o altitudine ce variază între 50 şi 120 m, înclinare slabă pe direcţia NV – SE.

Formele de relief sunt reprezentate de frunţile de terasă ale râurilor Colentina, Sabar, Dâmboviţa, Ialomiţa şi afluenţii acestora, de crovuri, văi puţin adânci, cu lunci largi şi tinere şi relieful antropic.

Judeţul Ilfov se află în zona temperat - continentală, la interferenţa influenţelor climatice specifice părţii de vest a ţării cu cele caracteristice părţii estice a Câmpiei Române, trăsătura principală fiind dată de succesiunea celor patru anotimpuri, diferenţiate din punct de vedere al elementelor meteorologice.

Clima temperat continentală are o nuanţă excesivă, cu veri călduroase şi secetoase şi ierni friguroase, dominate de prezenţa frecventă a maselor de aer rece continental din E, sau arctic din N şi de vânturi puternice - crivăţul.

Valorile medii multianuale ale temperaturii aerului înregistrează o uşoară creştere de la N (10,5oC) la S (11oC) conform datelor de la Administraţia Naţională de Meteorologie.

Pentru anul 2007, temperaturile şi cantitatea de precipitaţii, înregistrate la staţia Bucureşti-Afumaţi sunt prezentate în următorul tabel:

Tabel 1.1 Temp. medie Temp.maximă Temp. minimă Cant. de precipitaţii normalăclimatologică

2007 absolută 2007 absolută 2007 normalăclimatologică

2007

10,5 oC 12,5 oC

41,1 oC05.VII.2000;24.VII.2007

41,1 oC24.VII

-30,2 oC6.II.1954

-13,7 oC23.XII

579,7 l/mp 494,6l/mp

Sursa datelor – Administraţia Naţională de Meteorologie

Regimul eolian se caracterizează prin predominarea vânturilor dinspre NE (21,6 %) şi E (19,7%) care bat cu viteze medii anuale de 2 – 2,5 m/s, cu maxime pe timpul iernii ce pot depăşii 125 km/oră.

b. evidenţierea extremelor climatice şi manifestări ale acestora

6

1.2. Resursele naturale 1.2.1. Resurse naturale neregenerabile

Resursele naturale reprezintă capitalul natural, o componentă esenţială a bogăţiei ţării. Valorificarea acestor resurse prin exploatarea atât a materiilor prime neregenerabile, cât şi a celor regenerabile şi prelucrarea lor în procese necesare vieţii, determină în mare măsură stadiul de dezvoltare economică şi socială a ţării, starea mediului şi condiţiile de trai ale populaţiei.

În judeţul Ilfov se exploatează:- nisip şi pietriş în zona localităţilor: Clinceni – com. Clinceni, 1 Decembrie - com.

1 Decembrie (baza piscicolă şi de agrement), amonte Nuci – com. Nuci, Copăceni – com. Copăceni, Cornetu (lac Mihăileşti ) – com. Cornetu, Domneşti - com. Domneşti, Dumitrana - com. Măgurele.

- caldură din sistemele hidrogeotermale: oraş Otopeni.- ţiţei şi gaze naturale în zona localităţilor: Bragadiru - oraş Bragadiru, Novaci -

Dumitrana – com. Măgurele, Jilava – com. Jilava, Bălăceanca – com. Cernica, Periş - com. Periş.

- ţiţei în zona localităţii: Căldăraru – com. Cernica.

1.2.2. Resurse naturale regenerabile

Fauna şi flora constituie o bogăţie regenerabilă de mare preţ în condiţiile unei valorificări raţionale. Fauna piscicolă: caracuda, linul, roşioara, bibanul, crapul, plătica, şalăul, somnul şi două specii de guvizi (Gobius sp. şi Broteshoryns sp. – endemice).

Păsări de baltă: raţa cârâitoare (Anas querquedula), raţa mare (Anas platyrhyncos), raţa mică (Anas crecca), gârliţa (Anser albifrons), găinuşa de baltă (Gallinula chloropus), lişiţa (Fulica atra), nagâţul, fluieraşul şi stârcul roşu.

Pe teritoriul judeţului Ilfov se întâlnesc şi specii de interes cinegetic şi anume: - porumbelul gulerat (Columba palumbus), - porumbelul de scorbură (Columba oenas),- turturica (Streptopelia turtur), - potârnichea (Perdix perdix), graurul (Sturnus vulgaris),- guguştiucul(Streptopelia decaocto), sitarul de pădure (Scolapax rusticola),- ţigănuşul (Plegadis falcinellus), prepeliţa (Coturnix coturnix), - raţe şi gâşte sălbatice (admise de lege), fazan (Phasianus colhicus),- iepure de câmp (Lepus europeus), mistreţ (Sus scrofa), viezure (Meles meles),- căprior (Capreolus capreolus), cerb lopătar (Dama dama), vulpe (Vulpes vulpes),

dihor (Putorius putorius), nevăstuică (Mustela nivalis),- bizam (Ondrata zibethica) şi jder de copac (Martes martes).

În zona Lacului Snagov, vegetaţia acvatică este grupată pe trei benzi şi anume: - vegetaţie acvatică de mal (formată din stuf şi alte specii asociate) care tivesc

malul lacului;- vegetaţie plutitoare formată din specii de nufăr alb (Nymphea alba) şi alte specii

de nufăr (nufărul indian – Nelumbo nucifera; nufărul galben – Nuphar luteum şi nufărul roşu – Nymphea lotus – specii endemice ca areal) .

- vegetaţie submersă care tapiţează fundul lacului (brădiş - Myriophyllum vertiallatum).

Elemente floristice deosebite se întâlnesc în zone de pe teritoriul judeţului - respectiv:

7

- pădurea Râioasa de pe teritoriul oraşului Buftea şi oraşului Chitila (cu specia endemică Brânduşa de pădure – Genul Crocus) şi Scroviştea - comuna Gruiu.O altă sursă naturală regenerabilă, de pe teritoriul judeţului Ilfov, sunt pădurile care

ocupă o suprafaţă de cca. 20421 ha.Pădurile judeţului Ilfov fac parte din renumiţii “Codrii Vlăsiei”, în prezent fiind de

interes social şi recreativ. Acestea sunt formate din diverse specii de foioase (stejar, fag, arţar, salcâm, tei), în amestec sau în masive. Stejarul – specia predominantă – formează masive, în pădurile Snagov, Căldăruşani, Tunari, Afumaţi, iar salcâmul şi teiul se întâlnesc în masiv, în pădurea Scroviştea.

Exploatarea masei lemnoase din aceste păduri se face în baza planurilor de exploatare aprobate de Direcţiile silvice, lemnul fiind utilizat ca materie primă în industria mobilei sau lemn de foc.

1.3. Date demografice

Judeţul Ilfov este structurat din punct de vedere administrativ, conform informaţiilor primite de la Institutul Naţional de Statistică – Direcţia Judeţeană Ilfov în:

8 oraşe – Bragadiru, Buftea, Chitila, Măgurele, Otopeni, Pantelimon, Popeşti-Leordeni, Voluntari;

32 comune - 1 Decembrie, Afumaţi, Baloteşti, Berceni, Brăneşti, Cernica, Chiajna, Ciolpani, Ciorogârla, Clinceni, Copăceni, Corbeanca, Cornetu, Darăşti-Ilfov, Dascălu, Dobroieşti, Domneşti, Dragomireşti-Vale, Găneasa, Glina, Grădiştea, Gruiu, Jilava, Moara Vlăsiei, Mogoşoaia, Nuci, Periş, Petrăchioaia, Snagov, Ştefăneştii de Jos, Tunari, Vidra.Populaţia stabilă pe total judeţ la 1 iulie 2007 este de 294.094 persoane, din care

123.985 persoane trăiesc în mediul urban şi 170.109 persoane în mediul rural.Populaţia structurată pe sexe se prezintă astfel:

Zona urbană - populaţia masculină - 60.211- populaţia feminină - 63.774

Zona rurală - populaţia masculină - 82.873 - populaţia feminină - 87.236

Densitatea populaţiei în mediul urban este de 376,9 locuitori/km2 faţă de 135,7 locuitori/km2 în mediul rural.

Densitatea populaţiei din mediul urban este de 3 ori mai mare decât în mediul rural.

1.3.1 Procesul de urbanizare

Urbanizarea judeţului Ilfov a început să se resimtă mai ales în ultimii 2 ani, când oraşele au investit atât din fonduri proprii cât şi din alte fonduri în modernizarea drumurilor de acces, a străzilor, în realizarea reţelelor de alimentare cu gaze, apă şi canalizare .

În mediul rural, folosindu-se fonduri proprii, fonduri SAPARD, Phare, etc. s-au promovat şi s-au realizat, proiecte pentru alimentări cu apă, canalizare, drumuri - lucrări ce îmbunătăţesc condiţiile de trai.

Enumerăm mai jos localităţile în care s-au realizat astfel de proiecte:- comuna Afumaţi- Extindere reţea de alimentare cu apă pe cca. 40 km şi reţea de canalizare pe 5 km- comuna Baloteşti – Reabilitare, modernizare şi extindere reţea de distribuţie a

ape potabile în satele Săftica şi Dumbrăveni - comuna Chiajna – Extinderea reţelei de canalizare existentă şi construire reţea

8

de canalizare în zone noi - comuna Cirogârla – Realizare reţea de alimentare cu apă potabilă - comuna 1 Decembrie- Extinderea reţelei de canalizare existente şi înfiinţarea reţea de distribuţie a apei potabile în zone noi - comuna Dărăşti – Realizare reţea de alimentare cu apă potabilă şi reţea de canalizare

- comuna Dobroieşti – Extindere reţea de alimentare cu apă potabilă în satul Dobroieşti, Fundeni şi Satul cu Flori- comuna Găneasa- Realizare reţea de alimentare cu apă şi modernizare drum

DC 29- Cozieni Piteasca- comuna Jilava – Realizare reţea de canalizare pentru grupul de locuinţe din

Şoseua Giurgiului nr. 286- comuna Moara –Vlăsiei – Realizare reţea de canalizare şi staţie de epurare- comuna Periş- Modernizare drum DC 179 Periş- Buriaş- comuna Petrăchioaia- Modernizare drum Petrăchioaia – Surlari- comuna Snagov – Realizare reţea de canalizare şi staţie de epurare în satul

Snagov- comuna Ştefăneştii de Jos- Realizare reţea de alimentare cu apă potabilă- comuna Vidra – Realizare reţea de alimentare cu apă potabilă- oraş Chitila – Extinderea reţelei de canalizare existente şi realizare reţea nouă

de canalizare în zona industrială de vest a oraşului- oraş Pantelimon- Modernizare şi extindere reţea de alimentare cu apă şi

extindere reţea de canalizare- oraş Popeşti- Leordeni- Extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare

1.3..2. Concentrările urbane

În judeţul Ilfov, se constată o concetrare a urbanizării în jurul municipiului Bucureşti. Astfel cele opt oraşe ale judeţului sunt oraşe satelit ale municiupiului, unde s-a dezvoltat cu preponderenţă activitatea de depozitare-comerţ, mica industrie din domeniul alimentar şi în zona Centurii Capitalei, activităţi conexe domeniului construcţii-staţii de betoane, mixturi asfaltice etc.

Celelalte localităţi ale judeţului, s-au extins prin construirea de cartiere noi de locuit, case de vacanţă şi construcţii destinate turismului (restaurante, hoteluri, baze de agrement, etc.). Prin prezenţa Lacului Snagov şi a pădurii de protecţie a municipiului Bucureşti, judeţul Ilfov, beneficiează de condiţii agreabile pentru investiţiile imobiliare care au redus considerabil suprafaţa agricolă.

Tabelul 1.3.2.Concentrările urbane

Judeţul Ilfov(ha)

Zona urbană( ha )

Intravilan( ha )

% zona urbană din suprafaţa judeţului

Densitatea populaţiei în zona

urbană(loc/km2)

158.328 32.900 cca. 81.510 20,78 376,9

CAPITOLUL 2. AERUL

9

2.1 IntroducerePoluarea aerului în judeţul Ilfov are un caracter specific datorită, in primul rând,

amplasării teritoriale faţă de Municipiul Bucureşti, preluând prin dispersie şi emisiile de aici, existenţa unor surse multiple, înălţimi diferite ale surselor de poluare, precum şi o repartiţie neuniformă a acestor surse.

Surse de poluare a aeruluiDezvoltarea socio-economică a judeţului Ilfov într-un ritm alert faţă de alte judeţe din

ţară, cu larga sa diversitate de activităti antropice, prezintă dezavantajele generate de poluarea habitatului ca efect secundar al acestor activităti.

Sursele de poluare a aerului sunt sursele fixe industriale, de obicei concentrate pe platformele industriale existente, zone industriale noi, amplasate în general de – a lungul Soselei de Centură a Capitalei, extinderea pe suprafeţe mari cu noi zone de locuit, circulaţia auto, în special de-a lungul drumurilor naţionale ce fac legătura cu Municipiul Bucureşti şi de asemenea circulaţia pe Şoseua de Centură a maşinilor cu tonaj mare, s.a.

Sursele de poluare a aerului se pot grupa in câteva mari categorii principale, astfel:

Obiective industriale

Obiectivele industriale din judeţul Ilfov sunt amplasate în platformele existente ce se situau la marginea Municipiului Bucureşti cum ar fi: platforma Jilava, platforma Măgurele, platforma Pantelimon – Neferal, dar şi locaţii noi în care s-a dezvoltat o industrie preponderent alimentară (oraş Popeşti- Leordeni, Tunari, Domneşti, etc.), activităţi de depozitare – comerţ, hipermarketuri. Pe Şoseaua de Centură s-au dezvoltat, de asemenea obiective diverse cu o contribuţie majoră la poluarea aerului cum ar fi cele din domeniul contrucţiilor (staţii de betoane, mixturi asfaltice, fabricare borduri, etc.). În ceea ce priveşte zonele de locuit , acestea s-au extins masiv, de la an la an, pe teritoriul judeţului. În unele localităţi, locuinţele sunt mai puţin expuse poluării datorită obiectivelor industriale, întrucât acestea nu există, dar sunt localităţi în care s-a dezvoltat concomitent şi zonele de locuit dar şi obiective economice (Otopeni, Măgurele, Popeşti-Leordeni, Pantelimon, Cernica, Voluntari, Afumaţi etc.). In astfel de zone, cartierele de locuinţe pot fi expuse unui potenţial mai ridicat de poluare momentană a aerului, rezultată din desfăşurarea activităţilor.

Gama substanţelor evacuate în mediu din procesele tehnologice este foarte variată: pulberi organice şi anorganice care au şi conţinut de metale (Pb, Zn, Al, Fe, Cu, Cr, Ni, Cd), gaze si vapori (SO2, NOx, NH3, HCL, CO, CO2, H2S), solvenţi organici, funingine etc;

Traficul autoPoluarea aerului cauzată de traficul auto este un amestec de câteva sute de

compuşi diferiţi. Au fost evidenţiaţi în urma unor studii recente peste 150 de compuşi si grupuri de compuşi.

Măsurarea tuturor acestor poluanţi este imposibilă şi de aceea evidenţierea se concentrează numai pe acei poluanţi care au cel mai larg impact asupra sănătăţii umane sau care sunt consideraţi buni indicatori.

Aceşti poluanţi, care sunt urmăriţi in mod curent atunci când se doreşte evaluarea impactului generat de traficul auto asupra calităţii aerului, sunt grupaţi in mai multe categorii :

- gazele anorganice : oxizii de azot, dioxidul de sulf, oxidul de carbon, ozonul

10

- pulberi : pulberi totale in suspensie, particule cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 µm sau decât 2,5 µm, fumul negru

- componente ale pulberilor : carbon elementar, hidrocarburi policiclice aromatice, plumb.

- compuşi organici volatili : benzen, butadiena.Prin arderea completă a combustibililor în motoarele autovehiculelor, ar rezulta

următoarele substanţe principale:- vapori de apă = 13 % ;- bioxid de carbon = 13 % ;- azot = 74 %

În realitate însă, ţinând cont de caracterul incomplet al arderilor, în funcţie de calitatea amestecului (coeficientul de dozaj), se mai formează CO şi oxigen în cazul amestecurilor foarte sărace.

Prin ardere rezultă totodată, în proporţii reduse, oxizi de azot, hidrocarburi, produşi oxidanţi, oxizi de sulf, particule. Cu excepţia vaporilor de apă (azotul şi oxigenul fiind principalele elemente constituente ale aerului atmosferic), toate celelalte substanţe precizate mai sus sunt considerate emisii poluante.Asocierea directă între poluarea aerului datorată traficului auto şi sănătatea umană este foarte dificil să se stabilească în termeni absoluţi, datorită numărului mare de variabile.

Arderea (combustia) benzinei sau a motorinei în motoarele autovehiculelor este generatoare de emisia a peste 100 compuşi chimici.

În urma a numeroase studii pe plan internaţional s-a dovedit că peste anumite niveluri de poluare apar efecte asupra sănătăţii oamenilor expuşi, dar pot fi afectate şi persoanele de vârstă foarte redusă, cei care suferă de astm sau cu probleme cronice respiratorii sau cardiovasculare.

Nivelurile de poluare a aerului datorate traficului auto sunt foarte variabile în timp şi spaţiu.

Impactul cel mai mare apare in zonele construite şi cu artere de trafic supraaglomerate, unde dispersia poluanţilor este dificil de realizat. Aici este de menţionat traficul de pe DN1, ce străbate oraşul Otopeni. La un trafic de cca. 20 000 de maşini zilnic, exceptând zilele libere unde traficul se dublează, putem aprecia o poluare momentană ce se menţine la nivel respirator, până la realizarea dispersiei. In localităţile judeţului Ilfov , faţă de zonele locuite ale Municipiului Bucureşti ,există avantajul că dispersia poluanţilor în aer este mai rapidă, deoarece nu sunt clădiri cu multe nivele şi aşezate ca o barieră în calea acestora.

Concentraţiile poluanţilor atmosferici sunt mai crescute în zonele cu artere de trafic intens ,la depărtarea de arterele de trafic intens, poluarea aerului scade rapid şi este destul de rar semnalată în zonele suburbane sau rurale.

Singura excepţie de la această regulă o constituie ozonul care este diferit faţă de ceilalţi poluanţi generaţi de traficul auto.

Şantiere de construcţie şi betonierePonderea activităţilor de construcţii a crescut foarte mult, şantierele şi betonierele

rămânând surse potenţiale de poluare a aerului, în special cu pulberi.

11

Centralele electrotermiceCET-urile, desi nu sunt amplasate pe teritoriul judeţului Ilfov, reprezintă surse majore de poluare a aerului, prin modul de funcţionare cu combustibili lichizi ce au un conţinut ridicat de sulf, deversând în atmosferă importante cantităţi de SO2, NOx, CO, CO2, pulberi, fum, cenuşă volantă. Ca instalaţii de retinere a principalilor poluanţi chimici, NOx si SO2 , au fost alese variante constructive ce prevăd dispersia prin coşuri înalte care realizează concentraţii locale mai reduse, dar amplifică efectele de poluare la distanţă.Astfel, CET-urile care funcţionează în Bucureşti, pot afecta calitatea aerului din localităţile limitrofe situate în judeţul Ilfov.

Surse difuze de combustieNumeroasele centrale termice pentru încălzirea spaţiilor, locuinţelor, din care, multe

funcţionează pe combustibil lichid sau solid, constituie o sursă de natura celei de la punctul precedent, lipsită însă, pe lîngă instalaţii de epurare, şi de avantajul relativ al dispersiei prin coşuri înalte; combustia este de cele mai multe ori incompletă datorită neautomatizării arderii, randamentului redus şi unei supravegheri precare şi determină degajări de poluanti deloc neglijabile.

De asemenea, încălzirea locuinţelor pe timp de iarnă cu combustibil solid, combustia neautorizată, în aer liber, a unor deseuri de tip menajer, cauciucuri uzate, mase plastice, deseuri stradale, neîntreţinerea salubrităţii domeniului public, depozitarea inadecvată a reziduurilor industriale şi a deşeurilor menajere se constituie prin cumul într-o sursă globală de poluare permanentă cu pulberi organice, gaze nocive, fum, funingine, mirosuri dezagreabile, aspecte sesizabile mai ales în condiţii meteorologice nefavorabile (ceaţă, calm atmosferic, inversiune termică).

La începutul anului 2004 în cadrul unui program PHARE 2000 a fost pusă in funcţiune reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului in regiunea 8 Bucureşti -Ilfov, care funcţionează la parametrii proiectaţi, respectând cerinţele Directivelor Uniunii Europene.

Pe teritoriul judeţului Ilfov au fost montate două staţii:- staţie de fond regională – Baloteşti;- staţie de fond suburbană – Măgurele.Staţiile fac parte din reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului din regiunea 8 Bucureşti-Ilfov şi sunt gestionate, alături de celelalte 6 staţii amplasate în Bucureşti, de către personalul calificat din cadrul APM Bucureşti.Datele referitoare la calitatea aerului în regiunea 8 Bucureşti -Ilfov (poluanţii măsuraţi fiind: SO2, NOx, CO, O3, benzen, PM10, PM2,5, plumb) sunt furnizate în timp real – inclusiv publicului – şi provin de la cele 8 staţii automate.Punctele de informare pentru cetăţeni sunt în număr de şase şi sunt compuse din:

- 3 panouri de afişaj din Bucureşti – Piaţa Universităţii, Piaţa Sergiu Celibidache şi Mc Donald’s Obor;

- 3 display-uri montate la Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile.

2.2. Cadru legislativOdată cu transpunerea Directivelor U.E în legislaţia romanească, s-a creat baza

legală pentru prevenirea şi reducerea poluării aerului. Astfel au fost emise următoarele acte normative:

12

- OUG nr. 243/2000 – privind protecţia atmosferei- Legea 655/2001 pentru aprobarea OUG nr. 243/2000- H.G. 586/2004 - înfiinţarea şi organizarea sistemului naţional de evaluare şi gestionare

integrată a calităţii aerului- H.G. 543/2004 – privind elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor şi programelor de

gestionare a calităţii aerului- H.G. 738/2004 – pentru aprobarea planului naţional de acţiune în domeniul protecţiei

mediului- H.G. 731/2004 – pentru aprobarea strategiei naţionale privind protecţia atmosferei- Ord. MAPM nr. 745/2002 - privind stabilirea agomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi

zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România- Ord. MAPM nr. 592/2002 – pentru aprobarea normativului privind stabilirea valorilor

limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a SO2, NO2 şi NOx, pulberi în suspensie, Pb, benzen, CO şi ozon în aerul înconjurător.

2.3. Progrese realizate în domeniul calităţii aerului Prin adoptarea legislaţiei europene, prin implementarea parţială a directivei cadru

privind calitatea aerului şi directivele fiice, prin punerea în funcţiune a reţelei de monitorizare în timp real a calităţii aerului în regiunea 8 Bucureşti - Ilfov, putem considera că s-au făcut progrese remarcabile în acest domeniu. De asemenea, putem aprecia că în judeţul Ilfov s-a finalizat la termen implementarea directivei 94/63/CE privind controlul emisiilor de compuşi organici volatili (COV) rezultaţi din depozitarea benzinei şi distribuţia sa de la terminale la staţiile de benzină, astfel cele 61 de benzinării de pe teritoriul judeţului sunt conforme cu prevederile directivei, reducâdu-se emisiile de compuşi organici volatili nemetanici.

Instalaţiile de depozitare a benzinei la terminale existente pe judeţ (nr. 3) fie sunt conforme, fie au în derulare un program de conformare cu termene de realizare.

Cu privire la alte instalaţii, ce pot afecta calitatea aerului, este de amintit aici lipsa de pe teritoriul judeţului, a instalaţiilor mari de ardere în funcţiune.

2.4. Acidifierea. Emisii de dioxid de sulf, oxizi de azot şi de amoniac (SO2, NOx, NH3)

Procesul de formare a depunerilor acide începe prin antrenarea a trei poluanţi în atmosferă care, în contact cu lumina solară şi vaporii de apă, formează compuşi acizi. În timpul precipitaţiilor compuşii acizi se depun pe sol sau în apă. Alteori gazele pot antrena praf sau alte particule care ajung pe sol în formă uscată sau în apa de suprafaţă şi chiar în cea subterană.

Depunerile acide prejudiciază apa de suprafaţă, freatică şi solul. Prejudicii importan-te sunt aduse lacurilor şi faunei piscicole, pădurii, agriculturii şi animalelor.

Depunerile acide directe au impact aproape nesemnificativ asupra sănătăţii umane; efectele secundare sunt mult mai intense.

Poluanţii principali care contribuie la formarea depunerilor acide sunt: dioxidul de sulf, oxizii de azot şi amoniac.

13

2.4.1. Emisii anuale de dioxid de sulf (SO2)

Tabel 2.4.1.1.Emisii anuale de SO2 (t/an)

Judeţul Ilfov 2003 2004 2005 2006 2007Emisii anuale SO2

(t/an) 202,17 132.25 190,25 1348,136 68,571

2.4.2. Emisii anuale de monoxid şi dioxid de azot (NOx)

Tabelul 2.4.2.1.Emisii anuale de NOx (t/an)

Judeţul Ilfov 2003 2004 2005 2006 2007Emisii anuale

NOx (t/an) 1244,88 1270.478 1607,70 7778,941 150,396

2.4.3. Emisii anuale de amoniac (NH3)

Tabelul 2.4.3.1Emisii anuale de NH3 (t/an)

Judetul Ilfov 2003 2004 2005 2006 2007Emisii anuale

NH3 (t/an) 556,43 293.25 145,55 1195,63605 617,177

2.5. Emisiile de compuşi organici volatili nemetanici

Compuşii organici volatili (COV) sunt compuşi organici cu o presiune de vapori de minim 0,01 kPa la o temperatura de 293.15 K sau având o volatilitate corespunzătoare în condiţii speciale de utilizare. Aceşti compuşi nu au culoare, miros sau gust şi includ o gamă largă de substanţe cum ar fi: hidrocarburi, compuşi organici halogenaţi şi oxigenaţi.

Hidrocarburile compuşilor organici volatili sunt grupate în metan şi alţi compusi organici volatili. Metanul, cel mai important compus organic volatil, este cel mai eficient gaz cu efect de seră, care contribuie la intensificarea incălzirii globale.

Surse generatoare de compuşi organici volatili: activităţile de depozitare, încărcare, descărcare şi distribuţia benzinei, de la un terminal la altul sau de la un terminal la o staţie de benzina şi activitaţile industriale care utilizeazǎ solvenţi organici cu conţinut de compuşi organici volatili.

Anexa nr. 1 – Staţii de benzinǎ

14

Anexa nr. 2 – Instalaţii de depozitare a benzinei la terminale

Anexa nr. 1 – Staţii de benzinǎ

Nr. crt.

Denumire staţie de benzinǎ Adresa

Anul punerii în funcţiune

Amplasare

Zonǎ rezidenţialǎ

Zonǎ nerezidenţialǎ

1

ROMPETROL DOWNSTREAM SA (SC PETROMIDIA SA)

Otopeni, şos. Bucureşti -Ploieşti km 15,285

2000 da

2SC ROMPETROL DOWNSTREAM SA

Voluntari, şos. Afumaţi nr. 90 -94 2003 da


Voluntari, şos. Afumaţi nr . 13 2002 da


Voluntari, şos. de Centură, nr.5 -7

2006 da


Chiajna, intravilan DJ 159 2006

6S.C PETROM SA - suc. COMPETROL

Voluntari, şos. Afumaţi 93-95 1996 da

7SC. PETROM SA - suc. COMPETROL

Ciolpani, şos. Bucureşti-Ploieşti km 37

1934 da

8SC PETROM SA - suc. COMPETROL

Mogoşoaia, şos. Bucureşti-Târgovişte

1938 da


Domneşti, şos. Centurǎ 1995 da

10SC PETROM SA - suc. COMPETROL

Chitila, sat Rudeni şos. de Centurǎ ,T 26

1996 da


Cernica, şos. Bucureşti - Calarasi km 13,4

1997 da


Buftea Studio, şos. Bucureşti-Târgovişte 296

1999 da


Jilava şos. Giurgiului km 9 1939 da


1 Decembrie, şos. Bucureşti-Giurgiu km 14,5

1995 da


Buftea, str. Oltului nr.5; 1985 da


Jilava, şos. Giurgiului nr. 46A 2005 da

15

Nr. crt.



Amplasare



17

SC LUKOIL DOWNSTREAM SRL (SC REBECA COM TOTAL SRL)

Chiajna, şos. de centurǎ nr. 1 bis

2003 (reabilitata în 2005)

18SC LUKOIL DOWNSTREAM SRL

Pantelimon, bd. Biruinţei nr.3, 2003 da


Otopeni, str. Horia, Cloşca şi Crişan,

2003


Baloteşti - complex Prisma, DN 1, km 20+0.10,

2000 da


Tunari, şos. de Centurǎ 2002 da


Otopeni, Calea Bucureşti nr. 99 A 2001


Ciolpani, DN1 - nr. 49 2003 da

24SC LUKOIL DOWNSTREM SRL

Mogoşoaia, sos. Bucureşti -Târgovişte nr.138

2004 da


Domneşti, şos de Centurǎ nr. 2, 2005 da

26

SC LUKOIL DOWNSTREAM SRL (SC P&B COMPANY SRL)

Pantelimon, şos. de centurǎ km 30 2003 da


Glina, şos. de centurǎ 301, km 24+950

2005 da


Jilava, şos. de centurǎ nr. 25, km 39

2005 da


Mǎgurele, şos. de centurǎ km 43 2005 da

30

SC LUKOIL ROMANIA SRL (SC SAMIRANA EXP - IMP şi SERV SRL)

Afumaţi, şos. Bucureşti - Urziceni nr. 38, DN2 km 12.96

2003 (reabilitata în 2005)

da

31 SC HIPROMA SA Chiajna, aut. Bucureşti-Piteşti km 11

da

16

Nr. crt.



Amplasare



32 SC ZENOBIA TEXIM SRL Periş, sat Periş nr. 410 da

33SC INTERCONSTRUCT '93 SRL

Dobroeşti, şos. Fundeni nr.120; 2113597

da

34SC CORADO PROD 2000 SRL

Pantelimon, Bd. Biruinţei nr. 3 1998 da

35SC SILFLOR & MOVE IMPEX SRL

Popeşti Leordeni, şos. de centurǎ nr. 257

da

36SC SILFLOR & MOVE IMPEX SRL

Popeti Leordeni, şos. Olteniţei nr.146

da

37SC SILVACOM IMPORT EXPORT SRL

Vidra, str. Principalǎ nr.157 da

38

SC SILVICOM IMPEX 95 SRL

Gruiu, str. Mǎnǎstirea Cǎldǎruşani nr. 83

1999 da

39SC OMV ROMANIA MINERALOEL SRL

Voluntari, şos. Pipera-Tunari nr.1

2004 da

40SC MAGIC PROD COM SRL

Baloteşti, str. Unirii nr. 3 2001 da

41 SC DOLLY BENZ SRL Vidra da

42 SC SABAR SRL Jilava, şos. Giurgiului nr.33 1995 da

43SC ALEKA COMIMPEX SRL

Mogoşoaia, şos. Bucureşti - Tǎrgovişte nr. 174

1995 da

44SC TOTAL SERVICE STEFAN '94 SRL

Brǎnesti, sat Braneşti 1999 da

45 SC SILISTRA CG IMP EXP SRL

Ciorogârla , DJ 601 nr.3 1997 da

46 SC MIT SRL

Chiajna, sat Roşu str. intrarea rǎzorului nr. 9

da

47 SC HAPPY HOLIDAY SERVICES SRL

Otopeni, str. Gǎrii Baloteşti nr. 2 1994 da

48 SC CAM SERV SRL

Berceni, şos. Berceni nr. 1270 A

2003 da

Otopeni, sos. da

17

Nr. crt.



Amplasare



49 SC GENERAL IMPEX 2010 SRL

Bucureşti -Ploieşti km 13

50 SC GENERAL IMPEX 2010 SRL

Afumaţi, DN2, km 11+720 da

51 AGIP ROMANIA SA

Otopeni, DN 1, Calea Bucureştilor, km 16,5

1997 da

52 GECOM IMPORT - EXPORT SRL

Snagov, sat Tâncǎbeşti, DN 1, km 28

1994 da

53 RAFO SA

Afumaţi, şos. Bucureşti - Urziceni 249

2005 da

54 SC SANTA SRL

Afumaţi, şos. Bucureşti -Urziceni DN2, nr. 73

da

55SC UNITED STARS INTERNATIONAL SRL

Voluntari, şos. Pipera -Tunari 1A 2004 da

56

SC RADO COMIMPEX SRL (SC TRISTAR GROUP SRL)

Bragadiru, şos. Alexandriei 77 da

57SC ALPHA GRUP OIL SRL

Bragadiru, şos. Centurii 13 da

58SC MICA SERVICE IMPROEX SRL

Bragadiru, şos. Centurii, Sola 6/26/1

da

59SC MIRSAND PROD COM IMPEX SRL

Pantelimon, str. Islazului nr. 1 da

60SC COMPANIA JOE&SON OIL SRL

Afumaţi, şos. Bucureşti -Urziceni nr.26

da

61 SC CONBAN SA Baloteşti DN1, km 19 da

Anexa nr. 2 – Instalaţii de depozitare a benzinei la terminale

18

Nr. crt.

Instalaţii de depozitare a benzinei la terminale Adresa

Cantitatea de benzinǎ tranzitatǎ

– x –(t / an)

1ROMPETROL RAFINARE SA (SC ROM OIL SA)

Mogoşoaia, str. Ficusului nr. 2 x > 50.000

2 SC MOL RO COMERT SRL Otopeni, incinta A.I. "Henri Coanda" x < 25000

3

SC PETROL OMV SA suc. Competrol Bucureşti sud I Jilava, str. Sabarului nr. 5 25000 < x < 50000

4SC PETROL OMV SA suc. Competrol Bucureşti sud II

Jilava, str. Sabarului nr. 5 x < 25000

Emisii de COV nemetaniciTabelul 2.5.1.

Emisii anuale de COV nemetanici (t/an)

Judeţul Ilfov 2003 2004 2005 2006 2007Emisii anuale COV (t/an) 165,44 310,08 410,78 11731,697 1949,847

2.6. Poluarea cu metale grele (mercur, plumb şi cadmiu) şi poluanţi organici persistenţi (POPs)

2.6.1. Emisii de metale grele (mercur, cadmiu, plumb)

Industria metalurgică, contribuie din plin la poluarea mediului înconjurător. Principalele surse de contaminare cu plumb sunt industria metalurgică, carburaţia

benzinei (aditivată cu alchil de plumb), incinerarea gunoaielor, tipografiile, fabricarea bateriilor şi a unor vopsele.

Cadmiul, este utilizat ca metal de protecţie împotriva coroziunii, intră în compoziţia oţelurilor inoxidabile, a pigmenţilor etc. Intoxicaţiile pot produce tulburări pulmonare, renale şi osoase.

Tabelul 2.6.1.1.Emisii anuale de metale grele (t/an)

Judetul Ilfov 2004 2005 2006 2007Emisii anuale metale grele (t/an) 3,9744 4,9083 6,01818 5.407

Menţionăm că pentru perioada 1999 – 2003 nu deţinem date despre emisiile anuale de metale grele.

19

2.6.2. Emisii de poluanţi organici persistenţi (POPs)

În judeţul Ilfov se pot nominaliza surse staţionare ce pot produce emisii de poluanţi organici persistenţi rezultaţi din: - incinerare corpuri de animale şi deşeuri din activităţi veterinare - arderi din industria de prelucrare.

Tabelul 2.6.2.1.Emisii anuale de POPs (t/an)

Judetul Ilfov 2004 2005 2006Emisii anuale POPs (t/an) 0,00051 0,0003 E-3 0,0003 E-3

Menţionăm că pentru perioada 1999 – 2003 nu deţinem date despre emisiile anuale de poluanţi organici persistenţi.

Menţionăm că pentru perioada 1999 – 2003 nu deţinem date despre emisiile anuale de pulberi.

Cantităţile exprimate în tabele, sunt calculate în funcţie de numărul de chestionare transmise şi primite de la genţii economici cu activităţi pe teritoriul judeţului.

2.7. Calitatea aerului ambientalCalitatea aerului ambiental este monitorizată la staţiile de măsurare în timp real, amplasate în comuna Baloteşti şi oraş Măgurele.

2.7.1. Concentraţii ale dioxidului de sulf

Judeţ Localitate Staţia Tip staţie Tip poluant

Nr. determinări

Conc. anuala

sau zilnica

Frecventa depasirii VL sau CMA %

Observatii

Ilfov Baloteşti Baloteşti Fond regional

SO2- 1h 7648 7.9 0

Ilfov Măgurele Măgurele Fond suburban

SO2- 1h 8167 8.3 0

Ilfov Baloteşti Baloteşti Fond regional

SO2- 24h 331 8 0


SO2- 24h 347 8.3 0

Judeţul Ilfov 2004 2005 2006 2007Emisii anuale pulberi (t/an) 501,9872 0,0275 1559,7723 1306,26

20

Pentru SO2 nu s-au semnalat probleme deosebite, valorile înregistrate încadrându-se în anul 2007 sub valorile limită plus marja de toleranţă ( 350 μg/mc).

În anul 2007, pentru dioxidul de sulf, nu s-a înregistrat depăşirea pragului de alertă la nici o staţie de monitorizare.

2.7.2. Concentraţii ale dioxidului de azot şi oxizilor de azot

Judeţ Localitate Statia Tip statie Tip poluant

Nr. determin

ari

Conc. anuala

sau zilnica

Frecventa depasirii VL sau CMA %

Observatii

Ilfov Balotesti Balotesti Fond regional

NO2 - 1h

7829 13 0


NO2 - 1h

8165 26 0.036742

2.7.3. Concentraţii ale amoniaculuiNu se efectueaza masuratori ale concentraţiei acestui poluant în cadrul monitorizării

calităţii aerului în regiunea Bucureşti – Ilfov. 2.7.4. Producerea ozonului troposferic (poluarea fotochimică); concentraţii

ale ozonului

Judeţ Localitate Statia Tip statie Tip poluant

Nr. determin

ari

Conc. anuala

sau zilnica

Număr zile depăşire valoare

ţintă

Observatii


O3 medie 8h

8081 58.1 3


O3 medie 8h

8372 27.6 0

Depăşirile valorii ţintă pentru ozon (120 µg/m3 - valoare ce trebuie atinsă în anul 2010) s-au înregistrat în special în perioada de vară, însă nu a fost depăşit pragul de alertă (240 µg/m3 timp de 3 ore consecutiv ). În anul 2007, pragul de informare (180 µg/m3 ) a fost depaşit de 6 ori la statia Baloteşti.

2.7.5. Pulberi în suspensie PM10

Judeţ Localitate Staţia Tip staţie Tip Nr. Conc. Frecventa Obse

21

poluant determinari

anuală sau

zilnică

depasirii VL sau CMA %

rvatii

Ilfov Balotesti Balotesti Fond regional PM10 311 29 6.430868

Ilfov Măgurele Măgurele Fond suburban PM10 332 41 25

Valoarea limita anuală pentru protecţia sănătăţii umane în cazul PM (10) este de 40 µg/m3, conform Ordinului MAPM 592/ 2002. Din datele de mai sus rezultă că la staţia Baloteşti a fost o depăşire a valorii limită în procent de 6,43%, iar la staţia Măgurele depăşirea a fost în procent de 25%. La staţia Baloteşti se observă o încărcare a fondului natural cu particule, aceasta fiind o staţie de fond natural.

2.7.6. Concentraţii ale metalelor grele

Judeţ Localitate Staţia Tip staţie Tip poluant

Nr. Determi-

nări

Conc. anuală

sau zilnică

Frecvenţa depăşirii VL sau CMA %

Observaţii


Pb medie anuala

252 0.1031 0


Pb medie anuala

274 0.5081 0

În anul 2007 valorile concentraţiilor medii anuale de Pb au fost sub valoare limita (0.5 µg/m3).

2.7.7. Concentraţii ale benzenuluiAcest indicator nu se măsoară la aceste staţii.

2.7.8. Concentraţii ale monoxidului de carbon

Judeţ Localitate Staţia Tip staţie

Tip poluant

Nr.determinări

Conc. anuală

Nr. zile cu

depăşire a VL

Observaţii

Ilfov Baloteşti Baloteşti Fond regional CO 7674 0.23 0

Ilfov Măgurele Măgurele Fond CO 8313 0.43 0

22

suburban

În anul 2007, valoarea concentraţiei anuale de monoxid de carbon a fost sub valoarea limită (10 mg/m3).

2.8. Deprecierea stratului de ozon stratosferic

Ozonul este un constituent natural al atmosferei, fiind prezent la o altitudine cuprinsă între 15 şi 40 km care realizează un înveliş protector pentru planeta Pamânt. In atmosfera O3 constituie aproximativ 3 molecule la fiecare 10 milioane de molecule de aer (sau cca. 10-6 volume %). Cea mai mare cantitate de O3 (aproximativ 90%) există în stratul cuprins între 8 şi 18 km care este numit stratul de ozon. Ozonul cuprins în acest strat – foarte fragil, fiind concentrat, ar forma doar o fâşie cu o grosime de numai 3 mm în jurul Pământului. Acest filtru foarte fin reţine aproape totalmente radiaţia ultravioletă (radiaţii UV cu lungime de unda < 2900 Ǻ), biologic nocivă, care se îndreaptă spre suprafaţa Pământului, reglementează temperatura din stratosferă cu implicaţii deosebite în condiţionarea circulaţiei atmosferei şi a climei globului terestru, protejează toate formele de viaţă de pe pământ. Conţinutul de O3 al atmosferei influentează mult clima. Ozonul, prin căldura degajată la disocierea sa în oxigen, menţine straturile superioare ale atmosferei la temperatură relativ ridicată. Stratificarea atmosferei este redată sintetic în graficul următor (după C. D. Neniţescu – Chimie Generală – ediţia 1972):

Absorbţia luminii, de lungimi de undă mai mici de 1760 Ǻ, de către moleculele de O2,

produce o disociere a acestora în atomi, în cursul zilei la înălţimi mai mari de 120 km. In modul acesta se creează în jurul planetei un imens rezervor de energie care se eliberează în timpul nopţii când atomii de O se recombină dând molecule de O2. Într-o zonă cuprinsă între 30 şi 40 km înălţime devine apreciabilă o absorbţie sub 2420 Ǻ. În această zonă se formează ozon datorită caruia lumina cu lungime de undă <2900 Ǻ nu poate ajunge până la suprafaţa Pământului. Scăderea concentraţiei ozonului cu 1 % duce la sporirea intensităţii razelor ultraviolete deasupra solului cu 2 %. Mai multe studii expiermentale

10

30

100

300

300 600

TROPOSFERA

STRATOSFERA

TERMOSFERA

MEZOSFERA

Electroni pecm 3

Km

Temperatura, oK

Temperatura

0

23

asupra faunei şi florei precum şi diverse examinări clinice ale oamenilor au relevat numeroase efecte negative rezultate din expunerea excesivă la radiaţia ultravioletă. Câteva cercetări au documentat diverse efecte negative asupra creşterii productiei culturilor agricole, silviculturii şi sănătăţii omului. Continutul ozonului cauzează doua probleme ecologice.

• Una ţine de creşterea cantităţii de ozon în troposferă (ozonul din troposferă este un componenet cheie în smogul fotochimic) şi constituie o problemă comună a multor oraşe din lume.

• O altă problemă care constituie un mare interes ştiinţific şi ecologic, ţine de epuizarea ozonului în atmosferă. Măsurătorile terestre şi din satelit au înregistrat o reducere a cantităţii de ozon deasupra unor regiuni ale Antarcticii în perioada de primavară (cantitatea de ozon scade cu 60 %). Acest fenomen este cunoscut ca “gaura de ozon antarctică”. În regiunile polare arctice procese similare au loc iarna târziu şi primăvara devreme. Reducerea ozonului în această perioadă este de 20-25 %. O reducere mai mică a ozonului stratosferic s-a înregistrat şi în alte regiuni ale globului. Concomitent cu reducerea ozonului stratosferic s-a înregistrat creşterea radiaţiei ultraviolete.Efecte ale epuizării stratului de ozonEpuizarea stratului de ozon duce la:

- scăderea eficacităţii sistemului imunitar;- apariţia infecţiilor;- apariţia cancerului de piele;- arsuri grave în zonele expuse la soare;- apariţia cataractelor care duc la orbire,- reducerea culturilor şi, implicit, a cantităţii de hrană ca urmare a micşorării frunze-

lor la plante;- distrugerea vieţii marine, a planctonului;- degradarea unui număr mare de materiale plastice utilizate în construcţii, vopsele,

ambalaje.

Distribuţia ozonului în atmosferăS-a stabilit ca în regiunile tropicale (300 latitudine nordică şi 300 latitudine sudică)

cantitatea totală de ozon este relativ mică şi variază între 250 şi 270 UD (unităţi Dobson). La latitudinele medii conţinutul ozonului variază între 300 - 350 UD, crescând până la 400 UD în emisfera nordică. La rândul său stratul de ozon la tropice are o grosime mai mare, sacăzând treptat spre regiunile polare. Această variaţie a ozonului este rezultanta circulaţiei aerului atmosferic. Direcţia acestei circulaţii este orientată preponderent spre latitudinele medii şi mari. Această circulaţie decurge foarte încet. Timpul necesar pentru a deplasa o porţiune de aer din tropopauza tropicală la altitudinea de 16 - 20 km este de circa 4-5 luni.

Problematica epuizării stratului de ozon din activităţi antropicePrima idee despre impactul activităţii antropice asupra epuizării stratului de ozon a

fost formulată la începutul anului 1970, precum ca un mare pericol pentru stratul de ozon îl constituie emanările vaporilor de apă şi oxizii de azot - NOx – din motoarele avioanelor cu reacţie.şi a rachetelor lansate pentru cercetarea spaţiului cosmic. În anul 1974 M. Molina şi F. Rowland au demonstrat că substanţele chimice – clorofluorocarburile (CFC), produse de om care sunt utilizate în calitate de agenţi frigorifici în transportul aerian, în automobile, generatori de spumă pentru stingerea incendiilor, în industria ambalajelor, curăţitori în industria electronică, în pulverizatori, ca material combustibil şi aerosoli sunt transportate în

24

stratosferă prin circulaţia maselor de aer şi pot avea o acţiune distrugătoare asupra stratului de ozon. Savanţii au studiat intensiv cazurile de reducere a ozonului stratosferic constatând că din componenta CFC se separă atomi de clor care formează cu O2 oxizi de clor, gaze care reacţionează cu molecula de O3 distrugând-o. Concetraţia acestor gaze (oxizi de clor) este mai mare în zona polului sud, dar în 1988 sau identificat şi în atmosfera polului nord. Dintre subsatanţele CFC, cele mai periculoase pentru stratul de ozon sunt: freon – 11 şi freon – 12, halonii - 1211 şi 1301, hidro-cloro-fluorocarburi (HCFC), metilcloroformul şi bromura de metil (BrCH3).

Abordarea ploblematicii produşilor chimici care epuizează stratul de ozon În anii `80 îngrijorarea în legătură cu efectele distrugătoare ale diminuării stratului de ozon a impus necesitatea lansării unui apel pentru iniţierea unor acţiuni la nivel mondial pentru stoparea producerii şi diminuarea utilizării CFC, a celorlalte produse chimice amintite mai sus, în sectorul frigorific, antiincendii, a solvenţilor, a materialelor izolatoare, aerosolilor, etc. Principiile colaborării internaţionale privind protecţia stratului de ozon au fost elaborate în cadrul Convenţiei de la Viena în anul 1985. Convenţia a intrat în vigoare la 2 septembrie 1988. 21 de articole ale Convenţiei obligă părţile semnatare să protejeze, în primul rând, sănătatea umană şi componentele mediului înconjurător de efectele epuizării stratului de ozon.

Protocolul de la Montreal cu privire la substanţele care distrug stratul de ozon, elaborat sub tutela Programului Naţiunilor Unite pentru Mediul înconjurator reglementează substanţele potenţial - distrugătoare ale stratului de ozon şi a intrat în vigoare la 01.01.1989. Protocolul de la Montreal este un acord internaţional care a stabilit o eşalonare a reducerii şi eventual a eliminării substanţelor care distrug stratul de ozon din utilizarea generală. La 2 august 2004, 188 de state + Comunitatea Europeană au devenit membre semnatare ale Protocolului de la Montreal privind substanţele care distrug stratul de ozon.CAPITOLUL 22 – MEDIU, Aderarea României la Uniunea Europeană

Începand cu 01.01.2007, Romania a devenit membru al UE cu drepturi si obligatii.Romania nu a solicitat perioada de tranzitie pentru sectorul Substante care depreciaza stratul de ozon.

Legislaţia specifică din România, referitoare la acest domeniu, constă în următoarele acte normative:

• Legea nr. 84/1993 pentru aderarea României la Convenţia privind protecţia stratului de ozon, adoptată la Viena la 22 martie 1985 şi la Protocolul privind substanţele care depreciază stratul de ozon, adoptat la Montreal la 16 septembrie 1987, şi pentru acceptarea Amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptată la cea de-a doua reuniune a părţilor, de la Londra, din 27- 29 iunie 1990.

• Legea nr. 9/2001 pentru aprobarea O.G nr. 24/2000 pentru acceptarea amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substanţele care depreciază stratul de ozon, adoptat la Copenhaga la 25 noiembrie 1992.

• Legea nr. 206/2001 privind acceptarea Amendamentului adoptat la Montreal al Protocolului de la Montreal.

• HG 243/1995 privind înfiinţarea Comitetului National pentru protecţia stratului de ozon. Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, asigură, Secretariatul ozonului, care este unitatea de monitorizare a activităţilor de eliminare a substanţelor care distrug stratul de ozon.

25

Prevederi ale Regulamentului nr. 2037/2000/UE se regăsesc în următoarele acte normative:

• Legea nr. 159/2000 pentru aprobarea O.G. nr. 89/1999 privind regimul comercial şi introducerea unor restricţii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug statul de ozon.

• HG nr. 91/1995 privind completarea denumirii şi clasificării mărfurilor în Tariful Vamal de import al României cu descrierea şi clasificarea substanţelor care depreciază stratul de ozon.

• HG nr. 437/1992 pentru modificarea şi completarea HG 340/1992 privind regimul de import al deşeurilor şi reziduurilor de orice natură precum şi a altor mărfuri periculoase pentru sănătatea populaţiei şi mediul înconjurator.

• Ordinul nr. 506/1996 al MAPPM pentru aprobarea procedurii de reglementare a activităţii de import şi export cu substanţe produse şi echipamente înscrise în anexele Protocolului de la Montreal privind substanţele care depreciază stratul de ozon.Ca membru al Uniunii Europene, România aplică Regulamentul UE nr. 2037/2000 în

totalitatea sa.

Prevederi ale Regulamentului Uniunii Europene nr. 2037/2000 privind substanţele care epuizează stratul de ozon

Acest Regulament, stabileşte o serie de măsuri privind implementarea Protocolului de la Montreal referioare la: regulile de producţie, import, export, plasare pe piaţă, utilizare, recuperare, regenerare, distrugere, prevenire a eliminării în atmosferă a emisiilor care depreciază stratul de ozon, schema de eliminare a CFC-urilor (cloro-fluorocarburilor), halonilor, a bromurii de metil (CH3Br), a HCFC (hidro-cloro-fluorocarburilor), sistemul de licenţe de import, export şi producţie, modul de raportare a datelor, urmărirea punerii în circulaţie pe piaţa internă a substanţelor care depreciază stratul de ozon, monitorizarea consumurilor de substanţă care depreciază stratul de ozon în atmosferă. În prezent, România acţionează în baza art. 5 al Protocolului de la Montreal care prevede o derogare de 10 ani de la aplicarea măsurilor de control stabilite de Părţile la Protocol. Astfel, datele privind îngheţarea consumurilor şi eliminarea treptată a substanţelor care depreciază stratul de ozon sunt cu 10 ani întârziate comparativ cu termenele prevăzute de Protocol pentru ţările dezvoltate. De asemenea, în anul 2007, România va furniza date privind consumul de CFC şi HCFC în anul 1989, în scopul alinierii la prevederile Anexei III a Regulamentului 2037/2000/UE. Producţia de CFC în România este nulă din anul 1995. România nu are capacităţi de producţie de HCFC. In baza Ord. nr. 506/1996, importurile sunt permise numai pentru satisfacerea cerinţelor interne fundamentale. Legea nr. 159/2000 interzice producţia, comercializarea şi utilizarea CFC-urilor din categoria “alti CFC”. Referitor la CH3Br este interzisă utilizarea acesteia în aplicaţii fumigene a solului începînd cu anul 2002 şi în aplicaţii de depozitare începînd cu anul 2005. Conform legii nr. 159/2000 vor fi transmise datele referitoare la cantitatile de CH 3Br destinate utilizarii in aplicatii de carantina si pre-expeditie pentru anii 1996, 1997 si 1998 pana la data aderarii. Este necesar ca noi, cei in viata, urmasii nostri si urmasii urmasilor nostri sa actionam in asa fel incit activitatile ce au impact negativ asupra integritatii stratului de ozon sa se dimiunueze, sa gasim impreuna cu producatorii si distribuitorii de substante ce epuizeaza stratul de ozon alte produse care sa fie prietenoase ozonului (ca strat protector al atmosferei pamantului care opreste radiatia ultravioleta).

26

Trebuie să acţionăm pentru ca desfăşurarea de activităţi ce generează ozon să nu depăşească concentraţia de 180 µg/m3N aer (ca medie orară) şi în acelaşi timp să fie avertizată populaţia cînd concentraţia de ozon, în atmosferă depăşeşte 360 µg/m3N aer (ca medie orară).

Inventarul anual al consumurilor de substanţe care depreciază stratul de ozon, pe sectoare de activitate

La nivelul judeţului Ilfov s-a realizat un inventar al deţinătorilor de substanţe care epuizează stratul de ozon, după cum urmează:

1. Agenţi economici care au utilizat tetraclorura de carbon (CTC) şi care au înlocuit-o cu alţi agenţi de degresare.

Tabel 2.8.1.Nr.crt

Agent economic Amplasament Aplicaţie 2005

Kg2006Kg

2007kg

1

SC Nuclear Vacuum SA

com. Magurele, str. Atomiştilor, nr. 409.

degresare piese metalice

Percloreti-lena107,8



2 SC Arteca SA Jilava

com Jilava, str. Şoseaua Giurgiului nr. 33 A.

degresare piese metalice


Percloreti-lena10151

Percloreti-lena103.5

3SC Amco SA Otopeni

oras Otopeni, şos. Bucureşti-Ploieşti, Km. 13,2

producţie termometre, degresare metale preţioase.

Percloretilena65,6

Percloretilena77,9

Percloreti-lena74,5

4

SC Compania Romprest Service SA

oras Otopeni, str. Calea Bucureştilor, nr. 224 E

•diluarea vopselei pentru marcajul rutier,• veluvine Bv VG,• diluant D

Decanol super-

--

Decanol super1254

48001028

• diluant D 4000• decanol116• veluvine10500

5 CN Tarom SA

oraş OtopeniCalea Bucureştilor, nr. 224 F, Ilfov

degresare metale - -

• Acetonă70 •Alcool butilic260• Diluant 26•Toluen 229• White spirte 2210

27

România a declarat că la nivelul anului 2005 tetraclorura de carbon nu se mai utilizează în activităţi industriale de tip deschis, datorită potenţialului de epuizare a stratului de ozon, ridicat (1,1). Această substanţă a fost înlocuită cu percloretilena, metiletilcetona, tricloretilena. Reprezentarea grafică a utilizării tetraclorurii de carbon în judeţul Ilfov este:

Figura .2.8.1.Evolutia consumului de tetraclorura de carbon in judetul Ilfov

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

200

2000 2001 2002 2003 2004 2005

Anii de referinta

cant

itati

(Kg)

SC Nuclear Vacum SA

SC Arteca Jilava SA

SC AMCO Otopeni SA

In ce priveşte halonii (1211, 1301,2402). In judeţul Ilfov s-au identificat, la Compania Naţională pentru Transporturi Aeriene Române –TAROM SA situaţia prezentată mai jos:•halon 1211- 270 Kg, din care 57 Kg sunt pe avioane de transport;•halon 1301 – 320 Kg, din care 270 Kg sunt pe avioane de transport.

2. Agenţi economici care au înlocuit agenţii frigorifici restrictionaţi la utilizare (Freon 11, Feon 12) cu agenţi frigorifici ecologici (Freon R 404, Freon R 22, Freon R 134, isobutan R 600)

Tabel 2.8.2.

Agent economic Adresa

Tipul activităţii

desfăşurate cu agentul frigorific

Agent frigo-rific

2007(kg) Observaţii

CN Aeroportul Internaţional

“Henri Coanda “ Bucureşti -Otopeni SA

oraş Otopeni, str. Calea Bucureştilor, nr. 224 E

utilizare finală în echipamentele de frig

Freon R 22

600 Stocată în instalaţiile frigorifice

SC Transfrigotren International

SRL

Oraş Buftea, str. Şoseua Bucuresti Târgovişte, nr. 300

Intreţinere instalaţii frigorifice pe căile rutiere.

Freon R12 54 Stocat în butelii de 13,5 Kg.

SC Angst Buftea SA

Buftea Stocat în instalaţii

Freon R 22

700 Stocat în instalaţii

28

Agent economic Adresa

Tipul activităţii

desfăşurate cu agentul frigorific

Agent frigo-rific

2007(kg) Observaţii

SC Midal Group SRL

Comercializare Freon R 22

30.420

Euro Tek International

Group

Bucureşti Import/distribuţie HCFC 22 61.114

SC Termoport SRL

Şos. Bucureşti 314, Dj 601, Com. Ciorogarla

Service -Freon 134 A, --Freon 404A, ---Freon403B

-1117,6132,916,1

Politici şi măsuri pentru eliminarea treptată a substanţelor care epuizează stratul de ozon

In conformitate cu prevederile Regulamentului 2000/2037/CE substanţele la care s-a sistat producţia sunt : CFC* – 11, CFC* – 12, CFC* – 113, CFC* -114, CFC* – 115 . (*- agenţi frigorifici de tipul carbofluorocarboni cunoscuţi sub denumirea de freoni – 11, 12, 113,114, 115). Aceste substante pot fi însă utilizate în condiţii de siguranţă pentru sănătatea mediului şi a populatiei, în instalaţii existente, până la înlocuirea acestora. Având în vedere potenţialele mari de distrugere a stratului de ozon (în jur de cifra 1,0) este necesar să se procedeze, pe întreg teritoriul judeţului Ilfov, la :- inventarierea agenţilor economici (persoane fizice sau juridice) care defăşoară activităţi de reparaţii aparatura electrocasnică (frigidere, combine frigorifice, vitrine frigorifice, instalaţii de condiţionare aer, instalaţii de facut gheaţă) pentru a se inventaria cantităţile de agenţi frigorifici (ce nu se mai produc), modul de stocare, modul de manipulare şi utilizare. In acest scop este necesar că aceste activităţi să fie autorizate din punct de vedere al protectiei mediului (în prezent aceste activităţi se desfasoară atât în mediul urban cât şi în mediul rural dar pe baza unei declaraţii pe propria răspundere),- inventarierea tuturor deţinătorilor de agenti frigorifici (care nu se mai produc)- inmagazinaţi în instalaţii frigorifice mai vechi de anul 1996, inclusiv instalaţiile frigorifice montate pe mijloacele auto. Această inventariere trebuie luată în considerare întrucât cantităţile ce se vor înlocui cu alţi agenţi frigorifici reglementaţi de Regulamentul 20037/2000 trebuie distruse în instalaţii autorizate (în tară sau în alte ţări din UE),- bromura de metil nu s-a mai utilizat în judeţul Ilfov începând cu data de 01.01.05. Intrucât cantităţi de bromură de metil mai sunt încă permise a fi utlizate este necesar să se realizeze o strânsa cooperare cu unităţile descentralizate ale MAPDR - respectiv Direcţia Fitosanitară a judeţului Ilfov,- în cazul halonilor (agenţi frigorifici de tipul: Halon-1211, 1301, 2402), identificaţi a fi utilizaţi pe aeronavele de transport – în extinctoare pentru stingerea incendiilor dar şi stocate se impune supravegherea modului cum sunt stocate cantităţile de haloni (1211, 1301) identificate la Compania Nationala –TAROM ,- având în vedere că pentru cantităţile înmagazinate pe aeronavele de transport (halon 1211- 57 Kg, şi halon 1301-270 Kg ) se prevede o perioadă de exploatare se impune

29

luarea în considerare a acestor cantităţi – atunci când vor deveni deşeuri - pentru recuperare.

ConcluziiGestionarea substanţelor care epuizează stratul de ozon este de actualitate alături

de substanţele care provin din activităţi antropice. Autoritatea care gestionează importul, exportul şi tranzitul substanţelor care epuizează stratul de ozon este Ministerul Mediului şi Gospodării Apelor împreună cu Autoritatea Vamală.

Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov, supraveghează depozitele de substanţe ce epuizează stratul de ozon până la eliminarea lor (prin regenerare sau prin incinerare). De asemenea, este necesar să se identifice importatorii de substanţe ce fac obiectul Protocolului de la Montreal şi unităţile din judeţul Ilfov care utilizează astfel de produse. O sarcină în plus pentru Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov este şi identificarea prestatorilor de servicii care îşi desfăşoară activitatea în domeniul utilizării substanţelor ce epuizează stratul de ozon şi determinarea acestora să obţină autorizaţia de mediu. Nu se poate permite ca manipularea substanţelor ce fac obiectul Protocolului de la Montreal să se facă cu instalaţii neomologate şi nesigure din punct de vedere a protecţiei stratului de ozon.

2.9. Zone afectate şi zonele cu risc de poluare atmosfericăAgenţia pentru protecţia Mediului Ilfov , nu deţine laborator pentru determinarea poluanţilor atmosferici în diferite zone ale judeţului, iar din analiza măsurătorilor efectuate de către agenţii economici conform actelor de reglementare nu s-au constat depăşi ale limitelor impuse pentru poluanţii atmosferici.În caz de poluări accidentale sau alte investigaţii suplimentare, A.P.M. Ilfov utilizează personalul şi aparatura de laborator din cadrul A.P.M. Bucureşti ce deserveşte conform atribuţiilor, toată regiunea Bucureşti.

2.10. Obiective şi măsuri privind poluarea aerului

Dintre obiectivele şi măsurile privind poluarea aerului pe care A.P.M. Ilfov le urmăreşte în cadrul activităţilor economice ce se desfăşoară la nivelul judeţului, enumerăm: a) Ameliorarea calităţii aerului în zonele industriale, prin achiziţionarea de noi seturi de elemente filtrante (saci şi casete) cu performanţe tehnologice superioare, precum şi implementarea unui sistem de monitorizare trimestrială a calităţii aerului, prin măsurarea emisiilor de gaze de ardere, COV, pulberi în suspensie.

b) Aer ambiental a cărui calitate să asigure protecţia sănătăţii umane şi a mediului în localităţile judeţului, prin extinderea reţelei de distribuţie a gazului metan conform strategiei judeţene de distribuţie a gazului metan.

c) Reducerea emisiilor de COV provenite din activitatile care utilizeaza solvenţi organici se realizează prin:

- remedierea etanşeităţilor şi reducerea emisiilor difuze în halele de neutralizare a deşeurilor animaliere;- eliminarea solvenţilor din procesul de producţie;- achiziţia şi punerea în funcţiune de noi instalaţii;- înlocuirea soluţiilor pe bază de solvenţi organici cu soluţii de vopsit pe bază de apă

30

- monitorizarea măsurilor cuprinse în programele de conformare (anexe ale autorizaţiilor de mediu)

d) Reducerea emisiilor de COV de la terminale şi staţiile de benzina, în limitele prevăzute de HG 568/2001, se realizează prin:

- montarea de sisteme de recuperare a vaporilor la terminale şi staţii de benzină- urmărirea conformării instalaţiilor care se află sub incidenţa HG 568/2001.

Capitolul 3. SCHIMBĂRI CLIMATICE

3.1. Cadru general. Cadru legislativ.

Învelişul gazos al planetei noastre este implicat într-un fenomen major numit efect de seră. In acest înveliş, situat în troposferă, bogat în vapori de apă, se găsesc o serie de gaze provenite de pe Pământ: dioxid de carbon (CO2), metan (CH4), oxid azotos (N2O), hidrofluorocarburi (HFCs), perfluorocarburi (PFCs) şi hexafluorura de sulfura (SF6), numite gaze cu efect de seră. Lumina solară străbate atmosfera şi ajunge pe pământ. Pământul o radiază sub formă de raze IR care, ajungând în învelişul gazos, trec în cantitate mică prin acesta, pierzându-se şi o parte infimă de caldură. Restul de raze IR, calde, ajung din nou pe Pământ, încălzindu-l. Se realizează astfel un efect de seră, care constă în încălzirea suprafeţei pământului pe seama radiaţiei solare.

Fără prezenţa acestor raze calde, pe Pământ temperatura medie a atmosferei ar fi de -150C în loc de +150C cât este în prezent; acesta este rezultatul benefic al efectului de seră însă, efectele negative – de poluare- sunt tot atât de importante ca cele pozitive.

Dintre gazele menţionate, dioxidul de carbon se află în cantitatea cea mai mare, fiind emis din procese de ardere în industrie, motoare, consumul casnic, vulcani etc. Instalaţiile de ardere şi gospodăriile particulare generează cam 30 % din total CO2 emis. Se apreciază că CO2 emis este implicat în proporţie de 50% în efectul de seră.

Efectul de seră a produs creşterea temperaturii medii anuale pe glob de la 14°C în anul 1880, la 15°C în anul 1980, previziunile pentru anul 2050 fiind de minim 17°C, maximum 20°C.

Consecinţele efectului de seră s-ar concretiza în: topirea gheţarilor şi creşterea nivelului apelor mărilor şi oceanelor cu l - 2 m, inundaţii, schimbări climatice (în regimul precipitaţiilor, al vânturilor), deplasarea zonelor climatice şi de vegetaţie.

România a ratificat Convenţia - cadru a Natiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (UNFCCC) prin Legea nr. 24/1994 şi Protocolul de la Kyoto la Convenţia - cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (UNFCCC) prin Legea nr. 3/2001.

Convenţia - cadru a Natiunilor Unite asupra schimbărilor climatice stabileste cadrul general al acţiunilor interguvernamentale de răspuns la provocarea reprezentată de schimbările climatice.

Protocolul de la Kyoto a intrat în vigoare la nivel internaţional la data de 16 februarie 2005, valoarea angajamentului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră adoptat de Romania este de 8% faţă de anul de bază 1989.

31

3.2. Emisii totale anuale de gaze cu efect de serăTabel 3.2.1.

Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră ( mii tone CO2 Eq )Judeţul Ilfov 2004 2005 2006 2007Emisii totale (mii tone CO2 Eq) 420,216 475,786 896,319 2237,4862

3.3. Emisii anuale de dioxid de carbonTabel 3.3.1.

Emisii anuale de dioxid de carbon ( mii tone )Judeţul Ilfov 2004 2005 2006 2007Emisii totale dioxid de carbon (mii tone) 379,945 465,163 788,240 2215,728

3.4. Emisii anuale de metanTabel 3.4.1.

Emisii anuale de metan ( mii tone )Judeţul Ilfov 2004 2005 2006 2007Emisii totale metan (mii tone) 1,754 0,327 4,841 1,0019

3.5. Emisii anuale de protoxid de azotTabel 3.5.1.

Emisii anuale de protoxid de azot ( mii tone )Judeţul Ilfov 2004 2005 2006 2007Emisii totale protoxid de azot (mii tone) 0,011 0,012 0,020 0.0023

Menţionăm că pentru perioada 1999 – 2003 nu deţinem date despre emisiile totale anuale de gaze cu efect de seră şi emisiile anuale de dioxid de azot, metan şi protoxid de azot.

Cantităţile exprimate în tabele, sunt calculate în funcţie de numărul de chestionare transmise şi primite de la genţii economici cu activităţi pe teritoriul judeţului.

3.6 Acţiuni privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

3.6.1. Participarea la utilizarea mecanismelor protocolului de la Kyoto

32

La Kyoto, în Japonia, în decembrie 1997, 161 de ţări au finalizat un acord, denumit „Protocolul de la Kyoto”, care stabileşte termenii şi regulile de punere sub control a gazelor ce determina efectul de seră al Terrei.

Protocolul de la Kyoto a fost adoptat în 1997 şi cere ţărilor semnatare ca până în 2012 să îşi reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 5,2% mai puţin decat nivelul înregistrat în 1990. România a semnat Protocolul de la Kyoto în 1997 şi l-a ratificat prin Legea 3/2001. Valoarea ţintă adoptată de România este o reducere de 8% faţă de anul de bază 1989.

Protocolul stabileşte de asemenea trei mecanisme flexibile cunoscute sub numele de Implementare în comun (JI), Mecanismul de Dezvoltare Curată (CDM) şi Schimbul Internaţional de Emisii (IET). Acestea îşi propun să ajute părţile din Anexa I să reducă costurile de realizare a valorilor ţintă de emisie profitând de oportunităţile de reducere a emisiilor, sau de creştere a eliminării de gaze cu efect de seră, care ar costa mai puţin în alte ţări decât în ţara proprie.

Acestea oferă beneficii şi ţărilor gazdă prin aceea că asigură finanţare pentru proiectele de reducere a emisilor.

3.6.2. Participarea României la implementarea schemei europene de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră

Pentru a ajuta companiile europene să îşi îndeplinească angajamentele în privinţa reducerii emisiilor, începand cu 01.01.2005 a fost creată la nivelul UE o piaţă a emisiilor în care se vor putea vinde şi cumpăra cotele alocate companiilor pentru emisiile de gaze cu efect de seră. Astfel, o companie care va reuşi să îşi ţină emisiile sub nivelul alocat va avea dreptul să vândă partea neutilizată unei alte companii care depăşeşte nivelul alocat şi doreşte să evite sancţiuni financiare.

Prima perioadă de tranzacţionare a ETS UE a început la 01.01.2005 şi va dura până la 31.12.2008, după care va începe a doua perioadă. (ETS – schema de comercializare a emisiilor).

Directiva 2003/87/CE stabileşte o schemă de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră în cadrul Comunităţii, bazată pe analiza cost-beneficiu şi a fost transpusă în Romania prin HG 780/14.06.2006.

Directiva stabileşte procedura de obţinere a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, condiţiile de emitere, obligaţiile autorităţilor competente şi a statelor membre referitoare la întocmirea planurilor naţionale de alocare, prin care se alocă o cotă de emisie fiecărui operator, metoda de alocare a cotelor, modul de tranzacţionare a cotelor alocate şi validitatea alocărilor. Sunt stabilite liniile directoare referitoare la raportarea, monitorizarea şi controlul emisiilor, penalităţile şi procedurile de includere de noi activităţi.

Anexele se referă la categoriile de gaze ce fac obiectul directivei, criteriile pentru planul naţional de alocare, principiile privind monitorizarea şi raportarea şi criteriile de verificare.

Incepând cu data de 1 ianuarie 2007, pentru instalaţiile în care se desfaşoară o activitate prevazută în anexa nr.1, care generează emisii specifice activităţii respective, operatorul trebuie să deţină autorizaţia privind emisiile de gaze cu efect de seră.

In judeţul Ilfov sunt în prezent inventariaţi doi operatori care intră sub incidenţa acestei directive: SC DANUBIANA SA – Popeşti Leordeni şi SC UNITED ROMANIAN BREWERIES BEREPROD SRL – Pantelimon. Aceşti operatori au fost autorizaţi pentru

33

anul 2007, pe baza planului de măsuri pentru monitorizarea şi raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Capitolul 4. APA

4.1 Introducere

Obiectul lucrării constă în prezentarea sintetică a unei diversităţi de informaţii şi date, prin care se urmăreşte reflectarea principalelor aspecte de gospodărire a apelor la nivelul anului 2007. Se evidenţiază astfel: evoluţia meteorologică şi hidrologică; situaţia resurselor de apa; lucrările de gospodărire a apelor constând în principal din satisfacerea folosinţelor consumatoare de apă; modul de exploatare a acumulărilor şi derivaţiilor; reglementarea folosinţelor de apă.

Sursele de date folosite pentru alcătuirea acestei lucrări sunt:

- Realizarea Balanţei apei pe anul 2007 în bh Argeş şi Ialomiţa - Sinteza anualăă privind Protecţia Calităţii Apei în b. H. Argeş, Ialomiţa în anul 2007.- Atlasul cadastrului apelor din România -1992.- Sinteza cadastrală a folosinţelor consumatoare şi neconsumatoare-2007.- Raport privind modul de exploatare a acumulărilor şi derivatiilor în anul 2007.- Registrul de măsuratori hidrologice şi pluviometrice de la Staţiile Hidrologice şi Meteo.

4.2 Cadru legislativ

Administraţia Naţională „Apele Romane” reprezentând administratorul şi gestionarul unic al resurselor de apă din România, are ca principale obiective ale activităţii: utilizarea, valorificarea şi dezvoltarea durabilă a resurselor de apă, şi totodată îmbunătăţirea progresivă a relaţiilor cu beneficiarii şi utilizatorii resurselor de apa şi ai potenţialelor acestora.Obiectivele strategice ale ADMINISTRAŢIEI NAŢIONALE ,,APELE ROMÂNE” sunt :

Protecţia, conservarea şi restaurarea resurselor de apă de suprafaţă şi subterane şi a ecosistemelor acvatice, pentru atingerea stării bune a apelor.

Asigurarea exploatării în siguranţă a lucrărilor din infrastructura Sistemului de gospodărire a apelor, în vederea evitării întreruperii serviciilor specifice de gospodărire a apelor şi a unor calamităţi cauzate de fenomene hidro-meteorologice extreme sau accidente la lucrări hidrotehnice.

Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de gospodărire a apelor corespunzator cerinţelor utilizatorilor şi beneficiarilor de servicii specifice de gospodărire a apelor.

Implementarea directivelor şi reglementărilor Uniunii Europene în domeniul apelor, conform Directivei Cadru a Uniunii Europene 60/2000.

Creşterea nivelului calitativ al serviciilor specifice de gospodărire a apelor. Administraţia Naţională ,,Apele Române” - înfiinţată în anul 2002 prin Hotărârea

Guvernului nr. 107 este Autoritatea Naţională, care are drept scop aplicarea strategiei naţionale în domeniul gospodăririi şi valorificării apelor, precum şi gestionarea reţelei naţionale de măsuratori hidrologice, hidrogeologice şi de calitate a resurselor de apă ce aparţin domeniului public. Administraţia Naţională ,,Apele Române” - cu statut de regie autonomă de interes public naţional, este persoana juridică română, se află sub autoritatea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, funcţionează pe bază de gestiune economică

34

şi autonomie financiară şi îşi desfăşoară activitatea pe baza reglementărilor în vigoare. Administraţia Naţională ,,Apele Române”- aplică strategia şi politica naţională în domeniul gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă, scop în care acţionează pentru cunoaşterea resurselor de apă, conservarea, folosirea raţională şi protecţia resurselor de apă împotriva epuizării şi degradării, în vederea asigurării unei dezvoltări durabile, prevenirea efectelor distructive ale apelor, reconstrucţia ecologică a cursurilor de apă, asigurarea supravegherii hidrologice şi hidrogeologice, implementarea prevederilor legislaţiei armonizată cu Directivele Uniunii Europene în domeniul gospodăririi durabile a resuselor de apă şi conservarea ecosistemelor acvatice şi a zonelor umede. Administraţia Naţională "Apele Române" administrează apele din domeniul public al statului şi infrastructura Sistemului National de Gospodărire a Apelor, formată din lacuri de acumulare, diguri de apărare împotriva inundaţiilor, canale, derivaţii interbazinale, prize de apă şi alte lucrări specifice, precum şi infrastructura sistemelor naţionale de veghe hidrologică, hidrogeologică şi de monitorizare a calităţii resurselor de apă aflate în patrimoniul său, în scopul cunoaşterii şi a gestionării unitare pe ansamblul ţării, a resurselor de apă de suprafaţă şi subterane.

4.3. Resursele de apă 4.3.1. Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile

Teritoriul administrat de Administraţia Naţională APELE ROMÂNE - D.A.A.V.- S.G.A. ILFOV-BUCUREŞTI se află în Câmpia Română, ocupând partea de sud-est a ţării, pe teritoriile Municipiului Bucureşti şi a judeţului Ilfov, precum şi o parte a judeţului Dâmboviţa. Din punct de vedere hidrografic, S.G.A. ILFOV - BUCUREŞTI e cuprins în cadrul bazinelor hidrografice ale râurilor Argeş şi Ialomiţa, şi are în administrare teritoriul cuprins la sud între râul Argeş-mal stâng, la vest derivaţia de ape mari Brezoaiele şi derivaţia Bilciureşti – Ghimpaţi, pâna la râul Ialomiţa şi Balta Neagră în partea de nord, suprafaţă sa fiind de 865 kmp.

Tabel 4.3.1.1.Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile:

Judeţ Resursa de suprafaţă Resursa din subteran

Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă

Jud. ILFOV 392.000 216.000 154.000 132.000

Apele subterane. Caracterizarea hidrogeologică a zonei Importanţa ce se acorda apelor subterane derivă din cauza ponderii mari pe care o au folosinţele de apă din spaţiul hidrografic Bucureşti-Ilfov ce se alimenteaza din aceste surse (excepţie facând doar alimentarea Capitalei, cel mai mare consumator de apa din România, din surse de apă de suprafaţă). In cadrul acestei regiuni hidrogeologice se disting trei zone cunoscute sub numele de "strate de Frăţesti", cea mai importantă formaţiune acviferă a ţării. Sunt constituite din pietrişuri şi nisipuri cu intercalaţii de argile din cuaternarul inferior, aşezate peste formaţiuni argiloase. În zona Bucureştiului cele trei strate de Frateşti A, B şi C sunt situate la adâncimile de 60 -160 m în partea de sud a oraşului şi între 200 - 360 m în partea de nord. Au

35

frecvent grosimi de 25-30 m şi sunt despărţite de două intercalaţii de argile şi argile nisipoase de cca. 20 m. Nisipurile de Mostiştea (Cuaternar-Pleistocen superior), cu o grosime totală cuprinsă în general între 15 si 20 metri. Granulometria este reprezentată prin nisipuri şi nisipuri cu elemente de pietriş. Uneori adâncimea acestor nisipuri coboară chiar pâna la 15 -100 m. Pietrişurile de Colentina (Cuaternar - Pleistocen superior) se dezvoltă între adâncimile de 10-15 m, funcţie de grosimea loessurilor care le acoperă şi sunt reprezen-tate prin nisipurile cu pietrişuri. Uneori aceste Pietrişuri de Colentina se situează şi la adâncimi mai mici, chiar şi la adâncimea de 5-10 m, în funcţie de poziţia forajelor faţă de depresiunile care sunt foarte frecvente în zona respectivă. Pentru Câmpia Română (în care se încadrează şi bazinul hihrografic Argeş, bazinul hidrografic Mostiştea, bazinul hidrografic Ialomiţa) resursele totale de exploatare se estimează la cca. 120 mc/s, iar pentru Lunca Dunării la 30 mc/s. Cele mai frecvente sunt debitele exploatabile cu valori mai mari cuprinse între 7-8 l/s/foraj.

Apele de suprafaţă. Caracterizarea hidrologică a zonei Spaţiul hidrografic ce revine S.G.A. ILFOV - BUCUREŞTI, acoperind o suprafaţă

de 446 kmp, este strabatut de râurile: Sabar, Ciorogârla, Dâmboviţa, Colentina, Pasărea, componente ale bazinului hidrografic Argeş, iar în partea de nord spaţiul hidrografic aferent bazinului hidrografic IALOMIŢA este străbătut de râurile: Sticlărie, Cociovaliştea, Snagov, Gruiu, Vlăsia, Maia, ce totalizează 208 km lungime. Elemente caracteristice ale principalelor cursuri de apă care strabat teritoriul administrat de catre SGA ILFOV-BUCUREŞTI sunt următoarele:

Bazinul hidrografic ARGEŞ: Râul Dâmboviţa: - Lungimea totală a râului…..…….286 km (din care 72 km în

spaţiul SGA Ilfov-Bucureşti)Râul Colentina: - Lungimea totală a râului……… 350 km (din care 80 km în spaţiul

SGA Ilfov-Bucureşti) Râul Sabar: - Lungimea totală a râului…...……37 km (pe teritoriul SGA Ilfov-

Bucureşti) Bazinul hidrografic IALOMIŢA:

Râul Cociovaliştea: - Lungimea totală a râului……..… 40 km Râul Vlăsia: - Lungimea totală a râului…………32 km

Râul Snagov: - Lungimea totala a râului…………46 km (din care 27 km în spaţiul SGA Ilfov-Bucureşti)

Tabel 4.3.1.2.Debitele medii anuale şi precipitaţiile medii în anul 2007, alături de media multianuală

Râul Staţia hidrometrică

Debit mediuan 2007

Media multianuală

Precipitaţii(mm/2007)

Dâmboviţa Lunguleţu 10.2 mc/s 11..20 mc/s 479.8Colentina Colacu 1.15 mc/s 1.32 478.6

Sabar Poenari 2.27 2.69 479.2Sabar Vidra 14.3 15.8 479.4

36

Ciorogârla Bragadiru 9.4 10.2 478.5

Sectoarele de curs puternic solicitate de folosinţele de apă sunt:

Sectorul Ogrezeni-Budeşti cu marea captare de la Crivina pentru alimentarea capitalei şi derivaţia spre Sabar pentru sistemul de irigaţii Jilava-Vidra-Frumuşani;

Râul Dâmboviţa cu captarea pentru Bucureşti (Brezoaiele-Crivina).Sistemul de derivaţii este realizat pentru suplimentarea debitelor la Staţia Tratare

Arcuda, pe r. Colentina pentru industrie şi la irigaţii în judeţul Ilfov şi tranzitează debite din r. Argeş şi Ialomiţa prin Bilciureşti-Ghimpaţi, Valea Voievozi şi Cocani-Dârza.

Lacuri de acumulareBazinul hidrografic Argeş Pe râul Damboviţa a fost realizat în cadrul amenajării complexe, Lacul Morii (cu un volum de 19,4 mil. mc), precum şi 11 noduri hidrotehnice care creează 11 biefuri cu volumul total de 1,5 mil. mc. În schema de amenajare a râului Colentina a fost creată o salbă de lacuri, pe teritoriul SGA Ilfov-Bucureşti găsindu-se 15 lacuri de acumulare cu un volum total de cca. 41,7 mil. mc., din care cel mai important este lacul de acumulare Buftea. Din totalul de 15 lacuri, 9 se află în patrimoniul Primăriei Capitalei şi sunt administrate de ALPAB, iar celelalte 6 lacuri de către SGA Ilfov-Bucureşti.

Bazinul hidrografic IalomiţaCele mai importante lacuri sunt lacul Snagov cu volumul total de 32,2 mil. mc şi

suprafaţă de 565 ha şi lacul Căldăruşani, cu un volum total de 21,0 mil. mc şi o suprafaţă de 325 ha. Pe celelalte râuri există iazuri piscicole, care în majoritate, sunt realizate prin bararea cursurilor de apă.

Situaţia zonelor umedeZonele afectate de exces de umiditate la nivelul anului 2007 au cunoscut un regres

puternic, datorat în cea mai mare parte fenomenelor de secetă care au afectat întreaga ţară şi s-au resimtit şi în regiunea Ilfov-Bucureşti.

4.3.2. Prelevări de apă

Populaţia

Oraşul Bucureşti este capitala României, cel mai mare şi important centru politic, economic, financiar-bancar, comercial, cultural-sţiintific, de învăţământ, de trasnsport, informaţional, sportiv şi turistic al ţării. Situat în S-SE ţării, în Câmpia Vlăsiei, la o altitudiine de 60-90 m, pe râurile Dâmboviţa şi Colentina.

Principala aglomerare urbana cu peste 1.924.000 locuitori, alimentaţi cu apă în sistem centralizat prin cele două staţii de tratare; Arcuda pe Dâmboviţa şi Crivina pe Argeş. Cel mai ridicat procent al populaţiei urbane se înregistrează în Regiunea Bucureşti-Ilfov – 90,5%. Municipiul Bucureşti concentrează singur 16,2% din populaţia urbană a ţării, iar în judeţul Ilfov au apărut (alături de Buftea), alte 7 orase în plină ascensiune: Otopeni, Voluntari, Chitila, Măgurele, Bragadiru, Popeşti-Leordeni, Pantelimon. Rata de ocupare în mediul urban al celor opt regiuni de dezvoltare indică valori superioare, în anul 2007, pentru Regiunea Bucureşti-Ilfov (61,5 %).

37

În ceea ce priveşte populaţia municipiului Bucureşti din ultimii 22 ani, aceasta a cunoscut o scădere semnificativă în anul 1996, ca mai apoi să se păstreze o tendinţă de uşoară scădere anuală (fig.3.1.2.1).

Fig.4.3.2.1. Evoluţia numărului populaţiei mun. Bucureşti în perioada 1981-2002

În ceea ce priveşte distribuţia apei prin sistem centralizat de alimentare cu apă, în tabelul alaturat se pot regăsi cateva date privind lungimea totală a reţelelor de alimentare cu apă, volume distribuite şi numărul de persoane branşate la reţea:

Tabel 4.3.2.1.

JudeţReţele apă potabilă (bh Argeş+Ialomiţa)

Lungime totală reţele

(km)

Volume distribuite(mii mc)

Număr delocalităţi

Populaţie branşatăla reţea

ILFOV 319.6 5016 15 73.842

Industria

Regiunea Bucureşti-Ilfov se situează pe primul loc în ceea ce priveşte investiţiile directe, înregistrând 60,6 % (13,264 milioane euro dintr-un total de 15.040 milioane euro) din totalul investitiilor realizate în România până în anul 2005. Ritmul aparitiei de noi folosinţe consumatoare de apa este cel mai ridicat (a se vedea şi datele din Anexa nr. 6.1). In bh Ialomiţa, ritmul de dezvoltare al unitătilor industriale se menţine constant. La nivelul anului 2007, cei mai mari consumatori industriali, pe bazine hidrografice, sunt:

38

B.H. Argeş: SC Apa Nova SA, Arteca Jilava, Danubiana SA, United Breweries Tuborg, CN Aeroportul Bucureşti-Otopeni, Bere Bucureşti Popeşti-Leordeni, Neferal

SA, S.C. Glina SA.B.H. Ialomiţa: SNP Petrom SA - Schela Băicoi, exploatare Periş.

Zootehnia

In cadrul sectorului zootehnic al agriculturii, pe teritoriul bazinelor hidrografice, administrate de SGA Ilfov, există încă mari complexe zootehnice, care au o importanţă deosebită atât din punct de vedere al gospodăririi cantitative, cât mai ales din punct de vedere al gospodăririi calitative a apelor. Dintre cele mai importante amintim:B.h. ARGEŞ: SC AVICOLA CREVEDIA SA, SC AVICOLA TĂRTĂŞEŞTI SA, SC AVICOLA BUFTEA SA, PICOVIT SA.B.h. IALOMIŢA: SC SEMTEST Baloteşti SA, SC ROMSUINTEST SA Periş, I.N.C.D.B. Baloteşti.

Irigaţii în bh Argeş-Ialomiţa - 2007In anul 2007 nu au fost irigate suprafeţe importante, datorită cheltuielilor foarte mari

cu energia şi exploatarea amenajărilor pentru irigaţii, excepţie făcând sistemele de irigaţii locale. In anul 2007 s-a irigat o suprafaţă de 180 ha în bh Argeş, pentru care s-a captat un volum total de 176,0 mii mc, comparativ cu anul 2006 când a fost irigată o suprafaţă de 252 ha, cu un volum de apă captat de 807,0 mii mc.

In bh Ialomiţa s-au irigat 180 ha, volumul de apă captat fiind de 425,0 mii mc, comparativ cu o suprafaţă de 180 ha irigată în anul 2006 cu un volum de apa de 425,0 mii mc.

Amenajări Piscicole - 2007 In anul 2007 nu s-au produs modificări importante, suprafeţele şi volumele de apa utilizate pentru umplerea lacurilor piscicole fiind prezentate în Anexa nr. 6.4.

Caracterizarea folosinţelor consumatoare de apă - 2007 In tabelul de mai jos se face o prezentare comparativă, pe bazine hidrografice, faţă de anii 2005 - 2006, a volumelor de apă captate (suprafaţa şi subteran) şi restituite pe ansamblul folosinţelor de apă (inclusiv transferurile din alte bazine):

Tabel 4.3.2.2. Bazin hidrografic

Volum captat ( mil.mc ) Volum restituit (mil.mc )În anul 2007

În anul 2006

În anul 2005

În anul 2007

În anul 2006

În anul 2005

Argeş 43,222 44,226 50,969 354,165 386,544 265,490Ialomiţa 10,281 12,557 11,403 8,944 10,620 9,441Total SGA 53,503 56,783 62,372 363,109 397,164 274,931

Caracterizarea condiţiilor de satisfacere a cerinţelor pentru anul 2007 Nu au fost probleme în satisfacerea cerinţelor de apă din punct de vedere canti-tativ pentru bazinele hidrografice Argeş şi Ialomiţa de pe teritoriul administrat de SGA Ilfov-Bucureşti, deşi fenomenele de secetă au persistat o perioadă de cca. jumătate de an.

39

Elemente privind balanţa apei - 2007 Valorile volumelor utilizate efectiv de către folosinţele consumatoare de apa şi indicele de realizare a cotelor de apă alocate (se mentionează gradul de incertitudine al planificării volumelor de apa pentru sistemele de irigaţii, datorită cheltuielilor extrem de ridicate cu energia şi exploatarea):

Tabel 4.3.2.3.

Surse de acoperire a necesarului de apa

Volume de apa efectiv

utilizate( mii mc )

Indice % realizare

cote de apa alocate

BH ARGEŞPrelevări din surse directe:

42058 86,40

-total bh propriu,din care: 42058 86,40 -suprafaţă 12296 104,75 -subteran 30926 79,50Recirculare 615484 96,80-transfer din/în BH Ialomiţa

0 0,00

BH IALOMIŢA Prelevări din surse directe:

10281 94,60

-total bh propriu, dincare: 10281 94,60 -suprafaţă 7644 96,00 -subteran 2637 92,40Recirculare 80 100,00-transfer din/în alte bazine 0 0,00

Parametrii globali privind folosinţele consumatoare de apă Situaţia existentă la nivelul anului 2007 pentru folosinţele consumatoare de apă se prezintă astfel: B.H.ARGEŞ: -1077 alimentări cu apă în scop potabil, industrial şi zootehnic, cu un volum captat de 40,635 mil.mc (transferul din BH Ialomiţa a fost 0) şi volum restituit de 352,140 mil. mc; - 52 sisteme de irigaţii cu suprafaţa amenajată de 17796 ha si irigata efectiv în anul 2007 de 200 ha, volumul captat fiind de 0,333 mil.mc (scadere fata de 2006); - 47 folosinte piscicole (iazuri şi alte amenajari piscicole) cu suprafaţa totală de 1344 ha, volumul total captat fiind de 2,254 mil.mc şi restituit de 2,025 mil.mc.

B.H. IALOMIŢA: - 118 alimentări cu apa în scop potabil, industrial şi zootehnic cu un volum captat de 2,631 mil.mc şi un volum restituit de 2,104 mil.mc; - 29 sisteme de irigatii (mari şi locale) cu suprafaţa amenajată de 15810 ha şi irigată efectiv în anul 2007 de 110 ha, volumul captat fiind de 0,050 mil.mc, în scădere faţă de anul 2006;

40

- 21 folosinţe piscicole (iazuri şi alte amenajări piscicole) cu suprafaţă totală de 565 ha, volumul total captat fiind de 7,600 mil. mc şi cel restituit de 6,840 mil.mc.

Analiza volumelor de apă recirculate şi refolosite şi a celor restituite din / în alt bazin.

Volumele de apă recirculată şi refolosită la nivelul anului 2007, s-au extras din : Balanţa apei-Realizare an 2007

B.H. Argeş:- volum utilizat din recirculare: 615.484 mii mc- volum captat din BH Ialomiţa: 0 mii mc

B.H. Ialomiţa: - volum utilizat din recirculare: 80 mii mc

Consumurile folosinţelor de apă nu au avut influenţă asupra debitelor surselor de apă de suprafaţă sau subterane. Toate folosinţele consumatoare de apă de pe teritoriul administrat de D.A.A.V. Piteşti, au fost satisfăcute din punct de vedere cantitativ, neexistând situaţii de restricţii, nici în perioada de secetă a anului 2007.

Apreciere globală privind regimul de exploatare a acumulărilor şi derivaţiilor În anul 2007, exploatarea principalelor lacuri de acumulare din administraţia DAAV Piteşti s-a desfăşurat pe baza programului de exploatare lunară, a dispoziţiilor tehnice şi a prognozelor hidro-meteorologice pentru perioade scurte de timp, fără a se înregistra probleme deosebite în exploatare, deşi anul 2007 a fost un an cu fenomene de secetă .

4.3.3. Mecanismul economic în domeniul apelor

A. N. „APELE ROMANE” prin structura sa (Direcţii de Ape pe bazine hidrografice şi SGA-uri organizate la nivel de judeţ) administrează apele din domeniul public al statului şi infrastructura Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor, în scopul gospodăririi unitare pe ansamblul ţării a resurselor de apă de suprafaţa şi subterane.

Mecanismul economic în domeniul apelor a fost elaborat conform Directivei Cadru 60/2000/EC:

Apa este un patrimoniu natural ce trebuie apărat, protejat şi tratat ca atare; Drepturi egale de acces la sursele de apă pentru toate folosinţele; Beneficiarul plăteşte pentru serviciul de asigurare a cerinţei, respectiv de

preluare a apelor uzate; Poluatorul plăteşte pentru pagubele produse prin deteriorarea calităţii surselor de

apă; Acordarea de bonificaţii pentru utilizatorii de apă care demonstrează constant o

grijă deosebită pentru folosirea raţională şi protecţia calităţii apei.

41

Apele fac parte din domeniul public al statului şi constituie o resursă naturală cu valoare economică în toate formele sale de utilizare. Serviciile specifice de gospodarire a apelor se prestează având în vedere dubla calitate a apei, de resursa naturală esenţială a vieţii şi bun care produce valoare economica.

În vederea asigurării unei dezvoltări durabile, în domeniul apelor se aplică principiul recuperării costurilor serviciilor de apă, inclusiv costuri implicate în mediu şi de resursă, pe baza analizei economice şi cu respectarea principiului “poluatorul plăteşte”.

Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitative a resurselor de apă include sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii şi penalităţi ca parte a modului de finanţare a dezvoltării domeniului şi de asigurare a funcţionării Administratiei Naţionale "Apele Române".

Administraţia Natională "Apele Române", în calitate de operator unic atât al resurselor de apă de suprafaţă, naturale sau amenajate (indiferent de deţinătorul amenajarii), cât şi al resurselor de apă subterane (indiferent de natura lor şi a instalaţiilor), îşi constituie veniturile proprii dintr-o contribuţie specifică de gospodărire a apelor plătită lunar de către toţi utilizatorii resurselor de apă pe baza de abonament încheiat în acest sens, din plăţile pentru serviciile comune de gospodărire a apelor, din tarife pentru avizele, autorizaţiile, notificările pe care le poate emite sau este împuternicită să le emita, precum şi din penalităţile aplicate.

Sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii, tarife şi penalităţi specifice activităţii de gospodărire a resurselor de apa (acestea se reactualizează periodic prin hotărâre a Guvernului) se stabileşte prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.73/2005 pentru modificarea şi completarea OUG nr.107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale “Apele Române”. Contribuţiile specifice de gospodărire a apelor sunt (conf. Anexei 5 la OUG nr.107/2002):

-contributia pentru utilizarea resurselor de apa (bruta) pe categorii de resurse si utilizatori;

-contribuţia pentru primirea apelor uzate în resursele de apa (suprafaţă sau subteran).* Pentru apa tratată şi livrată, operatorii sau prestatorii sunt persoane fizice sau juridice care au în administrare lucrări hidrotehnice, care prestează servicii de apă (ex: EGC pt. localităţi).

Penalităţile se aplică acelor utilizatori de apă la care se constată abateri de la prevederile reglementate atât pentru depăşirea cantităţilor de apă utilizate, cât şi a concentraţiilor şi cantităţilor de substanţe impurificatoare evacuate în resursele de apa.** Penalităţile pentru depăşirea valorii concentraţiilor indicatorilor de calitate reglementaţi pentru evacuarea apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor se aplică de către unităţile de gospodărie comunala.

Finanţarea investiţiilor privind lucrările, construcţiile sau instalaţiile de gospodărire a apelor se asigură, după caz, din: bugetul de stat sau bugetele locale, pentru lucrările de utilitate publică, fondurile utilizatorilor de apă, fonduri obţinute prin credite garantate de Guvern sau de autorităţile administraţiei publice locale.

42

De la bugetul de stat, în baza programelor anuale (în limita sumelor alocate cu această destinaţie în bugetul autorităţii publice centrale din domeniul apelor), se asigură cheltuielile pentru:

- conservarea ecosistemelor şi delimitarea albiilor minore ale râurilor din domeniul public al statului;

- întreţinerea, repararea lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi activităţile operative de apărare împotriva inundaţiilor;

- refacerea şi repunerea în funcţiune a lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, afectate de calamităţi naturale sau de alte evenimente deosebite;

- activităţile de: cunoaştere a resurselor de apă, de hidrologie operativă şi prognoză hidrologică.

4.4. Ape de suprafaţă

CALITATEA APELOR DIN BAZINUL HIDROGRAFIC ARGEŞ 2007

Urmărirea calităţii apelor din bazinele hidrografice aflate în administrarea SGA Ilfov- Bucureşti se face prin efectuarea de analize bacteriologice, fizico-chimice şi biologice, conform “Manualului de Operare al Sistemului de Monitoring Integrat, pe anul 2007, în secţiunile reţelei de monitoring, care este structurată astfel:

Râuri: -13 secţiuni de caracterizare a corpurilor de apă, din care : *8 secţiuni- program de supraveghere ; *4 secţiuni- program de operaţional ; *8 secţiuni - program IH care se referă la zonele salmonicole şi ciprinicole identificate unde se monitorizează indicatorii fizico-chimici din HG563/2006 pt. modificarea şi completarea HG 202/2002-Directiva 78/659/EEC ; * 2 secţiuni de captare a apelor de suprafaţă pentru potabilizare, unde se vor monitoriza indicatorii din HG 100/2002(Directiva 75/440/EEC)-program P; *6 sectiuni- program ZV-zone vulnerabile- se referă la secţiunile de monitorizare din perimetre ce au fost identificate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole (HG 964/2001 - Directiva 91/691/EEC), în aceste secţiuni se vor monitoriza formele de azot, în special cu frecvenţa de 12/an;

Lacuri : -14 lacuri (27 secţiuni) de caracterizare a corpurilor de apă, din care : *4 lacuri (12 sectiuni) - program de supraveghere ; *10 lacuri (15 sectiuni) - program de operaţional ; *10 lacuri - program IH care se referă la zonele salmonicole şi ciprinicole identificate unde se monitorizează indicatorii fizico-chimici din HG563/2006 pt. modificarea şi completarea HG 202/2002-Directiva 78/659/EEC ;

43

*9 lacuri (22 secţiuni) - program ZV-zone vulnerabile- se referă la lacurile din perimetre ce au fost identificate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole (HG 964/2001- Directiva 91/691/EEC), în aceste secţiuni se vor monitoriza formele de azot, în special cu frecvenţa de 12/an;

Ape subterane: -17 foraje de observaţie reprezentative pentru caracterizarea corpurilor de apă subterană;

Ape uzate : -21 surse de poluare reprezentative. Starea de calitate înregistrată pe baza evaluării rezultatelor analizelor efectuate în cursul anului 2007 este următoarea:

4.4.1. Starea râurilor interioare

Starea chimică

Starea chimică a apelor se stabileşte, asa cum prevede O.161/2006, pe baza concentraţiilor substanţelor prioritare/ prioritar periculoase care se determină cu frecvenţa de 12/an cele prioritare şi 6/an cele neprioritare (substanţe periculoase din lista I şi II a HG 351/2005,cu excepţia celor prioritare). În anul 2007 s-au monitorizat metale grele: crom, cupru, zinc, plumb, cadmiu, nichel şi micropoluanţi organici: a. Grupa Compuşilor organici semivolatili cloruraţi :-clorbenzeni : 1,2,4-triclorbenzen, 1,2,3-triclorbenzen, pentaclorbenzen şi hexaclorbenzen ;-pesticide organoclorurate : lindan(gama-HCH), Alaclor, p, p’-DDT, Aldrin, Dieldrin, Isodrin şi Endrin ;-policlorbifenili : PCB 28, PCB 52, PCB 101, PCB 138, PCB 153 si PCB 180.b.Grupa Compuşilor organici semivolatili aromatici ( hidrocarburi policiclice aromatice-14 componenti - naftalina, antracen, fenantren, fluoranten, benz-(a)- antracen , benz-(b)- fluoranten, benz-(k)- fluoranten, benz-(a)- piren, benz-(ghi)- perilen si indeno-(1,2,3 cd)-piren, crisen ( HAP normate in HG 351/2005 si Ord.161/2006);c. Grupa erbicidelor şi fungicidelor: atrazin, simazin şi trifluralin.

Situaţia înregistrată o prezentăm în tabelul de mai jos:

Tabel 4.2.1.1.

Nr.crt. Cursul de apă Secţiunea Stare

chimica

Substanţe prioritare/prioritar periculoase ce au

depăşit standardele

BAZIN HIDROGRAFIC ARGEŞ1. ARGEŞ amonte priza Crivina proastă Cu

2. Canal ARGEŞamonte evacuare Lacul Morii

proastă Cu

3. ARGEŞ Budeşti proastă Cu4. DÂMBOVITA Brezoaiele proastă Cu

44

5. DÂMBOVITA Arcuda (pod Joiţa) proastă Cu6. DÂMBOVITA Nod hidotehnic Popeşti proastă Cu

7. DÂMBOVITA Bălăceancaproastă Cu, antracen, benz-

a-antracen

8.

DÂMBOVITA Budeşti proastă Cu, benz-b- fuorantren, benz-k- fruorantren, fenantren, antracen, benz-a-antracen

9. COLENTINA Colacu bună

10. ILFOVamonte confluenţă Dâmboviţa

proastă Cu

11. VALEA SAULEIamonte confluenţă Colentina

proastă Cu

12. CÂLNAUamonte confluenţă Dambovita

proastă Cu

Monitoringul pentru programul IH (ihtiofaună) care se referă la zonele salmonicole şi ciprinicole identificate unde se monitorizează indicatorii fizico-chimici din HG563/2006 pentru modificarea şi completarea HG 202/2002 - Directiva 78/659/EEC.

În cazul SGA Ilfov- Bucureşti se efectuează analize la indicatorii fizico-chimici, specificaţi în hotărârea de guvern mai sus amintită, pentru 8 secţiuni. Situaţia conformării cu prevederile HG 563/2006, stabilită pe baza analizelor efectuate în anul 2007, este redată în tabelul următor :

Tabel 4.2.1.2.

Nr.crt. Cursul de apă Secţiunea

Indicatori fizico-chimici ce au depaşit limitele impuse prinHG 563/2006 pt. modificarea şi completarea HG 202/2002

0 1 2 3BAZIN HIDROGRAFIC ARGEŞ

1. ARGEŞ amonte priză Crivina MTS, NO22. ARGEŞ Budeşti MTS, NO23. DÂMBOVIŢA Arcuda (pod Joiţa) MTS, NO24. DÂMBOVIŢA Bălăceanca O diz, CBO5, NH4, MTS5. DÂMBOVIŢA Budeşti O diz, CBO5, NH4, MTS6. ILFOV amonte confluenţă Dâmboviţa MTS7. VALEA SAULEI amonte confluenţă Colentina MTS, CBO5, NO28. CÂLNAU amonte confluenţă Dâmboviţa MTS, CBO5, NO2, NH4

Monitoringul pentru programul P (potabilizare) se aplică la secţiunile de captare a apelor de suprafaţă în scopul potabilizării, unde se monitorizează indicatorii fizico-chimici şi bacteriologici din HG 100/2002 (Directivă 75/440/EEC). La nivelul SGA Ilfov- Bucureşti avem 2 secţiuni de captare a apelor de suprafaţă în scopul potabilizării.

45

Tabel 4.2.1.3.

Nr. crt.

Nume secţiune de prelevare

Sursa de apa

Categoria de calitate

necesară conform

tehnologiei de tratare

Categoria de calitate înregistrată în trim. III

2007 (conform

HG 100/2002)

Indicatori depăşiţi

BAZIN HIDROGRAFIC ARGEŞ1 CRIVINA r. Argeş A2 A3 BCfT

2 ARCUDA r. Dâmboviţa A2 >A3 BCfT

Monitoringul pentru programul ZV (zone vulnerabile) se referă la secţiunile de monitorizare din perimetre ce au fost identificate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole (HG 964/2001-Directiva 91/691/EEC), în aceste secţiuni monitorizându-se formele de azot, în special, cu frecvenţa de 12/an.

La nivelul SGA Ilfov - Bucureşti au fost desemnate 6 astfel de secţiuni. Rezultatele monitorizării anulului 2007 sunt centralizate în tabelul de mai jos:

Tabel 4.2.1.3.Nr.Crt.

Cursul de apă Secţiunea NO3(mg /l)

0 1 2 31. ARGEŞ amonte priză Crivina 3.77332. ARGEŞ Budeşti 5.73523. DÂMBOVIŢA Nod hidotehnic Popeşti 3.11784. DÂMBOVIŢA Budeşti 6.28885. VALEA SAULEI amonte confluenţă Colentina 5.70426. CÂLNAU amonte confluenţă Dâmboviţa 8.3215

46

Cap. I SUBSISTEMUL RÂURI

I.1. Monitoringul de supraveghere şi operaţional În cursul anului 2007 au fost efectate analize fizico-chimice în 12 secţiuni.

I.1.1 Starea Ecologică

Nr.Crt.

Cursul de apa Secţiunea Tip progr. Monitor

ring

STAREA ECOLOGICĂIncadrarea din punct de vedere BIOLOGIC Incadrarea din punct de vedere FIZICO-CHIMIC

Fitoplancton

Fitobentos

Macrozoobentos

Incadrare finală

RTA RO NUTR SALIN PTSON AICR Incadrare finală

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14BAZIN HIDROGRAFIC ARGEŞ

1. ARGEŞ amonte priza Crivina S III III III III - II I I II II II2. Canal ARGEŞ amonte evacuare Lacul Morii S III IV - IV - II I I II II II3. ARGEŞ Budeşti S,O(N) III III III III - II II I I II II4. DÂMBOVIŢA Brezoaiele S II III III III - I I I I II II5. DÂMBOVIŢA Arcuda (pod Joiţa) S II II IV IV - II I I I II II6. DÂMBOVIŢA Nod hidotehnic Popeşti S II - - II - III I I I III III7. DÂMBOVIŢA Bălăceanca S,O(SO,N) II IV III IV - V V II II V V8. DÂMBOVIŢA Budeşti S,O(SO,N) III III III III - V V II II V V9. COLENTINA Colacu S,O(N) II III III III - II II I II II II

10. ILFOV amonte confluenţa Dâmboviţa S II II IV IV - II I II III III III11. VALEA SAULEI amonte confluenţa Colentina S II II - II - III II II II II III12. CÂLNĂU amonte confluenţa Dâmboviţa S II III III III - III III II II III III13. ARGEŞ Aval priza Crivina S III III V V - - - - - - -

RTA – regim termic şi acidifiere RO - regim de oxigen NUTR – regim de nutrienţi SALIN - grad de mineralizare (salinitate) PTSON – poluanţi toxici specifici de origine naturală AICR –alţi indicatori chimici relevanţi: fenoli, detergenţi, AOX

Nota: Evaluarea clasei de calitate atât din punct de vedere biologic cat şi fizico-chimic s-a facut pe baza celui mai nefavorabil indicator din grupa respective de indicatori.

47

II.1.1 Starea Ecologică

Nr.Crt. Cursul de apa Lacul

Tip progr. Monitor

ring

STAREA ECOLOGICĂIndicatori pentru procesul de EUTROFIZARE Incadrarea din punct de vedere FIZICO-CHIMIC

PT

(mg/l)Nmin

(mg/l)Clorofila

“a”(μg/l)

Biomasă Incadrare finală

RTA RO NUTR SALIN PTSON AICR Incadrare finală

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16BAZIN HIDROGRAFIC ARGEŞ -

1. DÂMBOVIŢA (5 sect) LACUL MORII S 0.1151 1.311 38.1 534.75 hipertrof I II I I I II II2. ARGEŞ (5 sect) OGREZENI S, ZV 0.1138 1.24 16.21 48.72 hipertrof I II I I II II II3. COLENTINA CIOCĂNESTI S,O(N) 0.0831 3.238 3.72 9.08 hipertrof I II II I - - II4. COLENTINA (2 sect) BUFTEA S,O(N) 0.1522 2.104 43.12 98.99 hipertrof I III II I I II III5. COLENTINA BUCIUMENI S,O(N) 0.3164 2.229 44.61 142.27 hipertrof I III II I II III III6. COLENTINA(2 sect) FUNDENI S,O(N) 0.2699 2.3835 43.91 148.15 hipertrof I III III II II III III7. COLENTINA (3 sect) CERNICA S,O(N) 0.2151 1.4523 36.25 91.58 hipertrof I III II II II II III8. CREVEDIA (2 sect) CREVEDIA VII S,O(SO,N) 0.2512 2.41 54.3 301.76 hipertrof I IV II II II III IV9. VALEA SAULEI ROSIA S 0.2038 2.14 25.35 55.66 hipertrof I III II III II II III

10. PASĂREA TUNARI I S,O(N) 1.5602 5.88 301.34 241.4 hipertrof I IV IV II II III IV 11. PASĂREA COZIENI S,O(N) 0.3385 2.103 62.12 123.77 hipertrof I IV II II II III IV12. PASĂREA BRANESTI III S,O(N) 0.419 2.814 124.29 191.74 hipertrof I III III II II III III13. PASĂREA FUNDENI I S,O(N) 0.3984 2.657 81.74 48.84 hipertrof I IV III II II III IV14. ŞINDRILIŢA PITEASCA III S 0.5598 1.243 118.07 229.9 hipertrof I IV II II II II IV

RTA – regim termic şi acidifiere; RO - regim de oxigen; NUTR – regim de nutrienţi; SALIN - grad de mineralizare (salinitate); PTSON – poluanţi toxici specifici de origine naturală; AICR –alţi indicatori chimici relevanţi: fenoli, detergenţi, AOX

Nota: Evaluarea clasei de calitate atât din punct de vedere biologic cât şi fizico-chimic s-a facut pe baza celui mai nefavorabil indicator din grupa respective de indicatori.

48

Cap. I SUBSISTEMUL RÂURI

I.1. Monitoringul de supraveghere şi operaţional În cursul anului 2007 au fost efectate analize fizico-chimice într+o secţiune.

I.1.1 Starea Ecologică

Nr.Crt. Cursul de apă Sectiunea

Tip progr.

Monitorring

STAREA ECOLOGICĂIncadrarea din punct de vedere BIOLOGIC Incadrarea din punct de vedere FIZICO-CHIMIC

Fitoplancton

Fitobentos

Macrozoobento

s

Incadrare finala

RTA RO NUTR SALIN

PTSON

AICR

Incadrare finala

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14BAZIN HIDROGRAFIC ARGEŞ1. SNAGOV Niculeşti O (SO) II II III III - III II II II III III

RTA – regim termic şi acidifiere RO - regim de oxigen NUTR – regim de nutrienţi SALIN - grad de mineralizare (salinitate) PTSON – poluanţi toxici specifici de origine naturală AICR –alţi indicatori chimici relevanţi: fenoli, detergenţi, AOX

Nota: Evaluarea clasei de calitate atât din punct de vedere biologic cât şi fizico-chimic s-a facut pe baza celui mai nefavorabil indicator din grupa respective de indicatori.

49

II.1.1 Starea Ecologică

Nr.Crt

.Cursul de apă Lacul

Tip progr. Monitor

ring

STAREA ECOLOGICĂIndicatori pentru procesul de EUTROFIZARE Incadrarea din punct de vedere FIZICO-CHIMICPT

(mg/l)Nmin

(mg/l)Clorofila

“a”(μg/l)

Biomasa

Incadrare finala

RTA RO NUTR

SALIN

PTSON

AICR Incadrare

finala1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

BAZIN HIDROGRAFIC IALOMIŢA -

1.SNAGOV Tancabesti II (2

sectiuni)S, O (SO, N)

0.1655

0.6635

17.72 33.81 hipertrof I III I II II II III

2. SNAGOVSnagov (5 sectiuni)

O (SO,N) 0.0943

0.8184

17.68 39.76 hipertrof I III I I I III III

3. COCIOVALISTEACaldarusani (5 sectiuni)

O (SO,N) 0.3429

0.8516

42.32 45.66 hipertrof I III I II I III III

BAZIN HIDROGRAFIC DUNĂRE

1MOSTIŞTEA Petrăchioaia (2

secţiuni)S, O (SO, N)

0.1388

1.827 28.58 18.2 hipertrof I III I II II III III

RTA – regim termic şi acidifiere; RO - regim de oxigen; NUTR – regim de nutrienţi; SALIN - grad de mineralizare (salinitate); PTSON – poluanţi toxici specifici de origine naturală; AICR –alţi indicatori chimici relevanţi: fenoli, detergenţi, AOX Nota: Evaluarea clasei de calitate atât din punct de vedere biologic cât şi fizico-chimic s-a facut pe baza celui mai nefavorabil indicator din grupa respective de indicatori.

50

4.4.2. Starea lacurilor4.4.2.1 Calitatea principalelor lacuri din România în raport cu

gradul de troficitate4.4.2.2 Calitatea principalelor lacuri din România în raport cu

chimismul apei

Bazinul Hidrografic ARGEŞ Monitoringul de supravehere şi operaţional

Conform Manualului de operare pentru 2007, în Laboratorul Calitate Apa SGA Ilfov - Bucureşti sunt monitorizate 14 lacuri cu tip de monitoring de supraveghere, constituind baza evaluării stării globale a apelor, având frecvenţa de 4 ori pe an pentru indicatorii fizico -chimici şi pentru elementele biologice: 4/an-fitoplancton, 1/an-microfitobentos, inventariere 1/3ani – macofite şi peşti şi 13 de lacuri cu tip de monitoring operaţional, caz în care se analizează de 4 ori pe an indicatorii fizico – chimici şi elementele biologice: 4/an-fitoplancton, 2/an-microfitobentos, inventariere 1/3 ani – macofite şi peşti.

Monitoringul pentru programul ZV (zone vulnerabile) se referă la lacurile situate în perimetre ce au fost identificate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole (HG 964/2001-Directiva 91/691/EEC), în aceste lacuri monitorizandu-se formele de azot, în special, cu frecvenţa de 12/an, în secţiunea baraj.

Rezultatele monitorizării din anul 2007 sunt centralizate în tabelul de mai jos:Tabel 4.2.2.1.

Nr.Crt.

Cursul de apă Lacul NO3(mg /l)

0 1 2 31 ARGEŞ OGREZENI 4.4922 DÂMBOVIŢA LACUL MORII 3.38713 COLENTINA CIOCANESTI 12.724 COLENTINA BUFTEA 6.465 COLENTINA BUCIUMENI 5.356 COLENTINA FUNDENI 5.867 COLENTINA CERNICA 4.788 CREVEDIA CREVEDIA VII 7.28529 VALEA SAULEI ROŞIA 7.2985

CALITATEA APELOR DIN BAZINUL HIDROGRAFIC IALOMIŢA 2007

Râuri: -1 secţiune de caracterizare a corpurilor de apă,din care : *1 sectiune- program de operaţional ; Lacuri : -3 lacuri (12 sectiuni) de caracterizare a corpurilor de apă, din care : *3 lacuri (12 sectiuni) - program de operaţional ;

51

*2 lacuri - program IH care se referă la zonele salmonicole şi ciprinicole identificate unde se monitorizează indicatorii fizico-chimici din HG563/2006 pt. modificarea şi completarea HG 202/2002-Directiva 78/659/EEC ;

Ape uzate : -11 surse de poluare reprezentative.

BH DUNARE*1 lac (2 secţiuni) - program de supraveghere*1 lac (2 secţiuni) - program operaţional

*1 lac (2 secţiuni) - program ZV- zone vulnerabile - se referă la lacurile din perimetre ce au fost identificate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole (HG 964/2001 - Directiva 91/691/EEC), în aceste secţiuni se vor monitoriza formele de azot, în special cu frecvenţa de 12/an;

Starea de calitate înregistrată pe baza evaluării rezultatelor analizelor efectuate în cursul anului 2007 este următoarea:

Starea chimică

Starea chimică a apelor se stabileşte, aşa cum prevede O.161/2006, pe baza concentraţiilor substanţelor prioritare/ prioritar periculoase care se determină cu frecvenţa de 12/an cele prioritare şi 6/an cele neprioritare (substanţe periculoase din lista I şi II a HG 351/2005, cu excepţia celor prioritare). În anul 2007 s-au monitorizat metale grele: crom, cupru, zinc, plumb, cadmiu, nichel şi micropoluanţi organici: a. Grupa Compuşilor organici semivolatili cloruraţi:

- clorbenzeni: 1,2,4-triclorbenzen, 1,2,3-triclorbenzen, pentaclorbenzen şi hexaclor-benzen ;

- pesticide organoclorurate: lindan (gama-HCH), Alaclor, p, p’-DDT, Aldrin, Dieldrin, Isodrin şi Endrin ;

- policlorbifenili : PCB 28, PCB 52, PCB 101, PCB 138, PCB 153 şi PCB 180.b. Grupa Compuşilor organici semivolatili aromatici (hidrocarburi policiclice aromatice -14 componenti - naftalina, antracen, fenantren, fluoranten, benz -(a)- antracen , benz-(b)- fluoranten, benz-(k)- fluoranten, benz-(a)- piren, benz-(ghi)- perilen si indeno-(1,2,3 cd)-piren, crisen ( HAP normate în HG 351/2005 şi Ord.161/2006);c. Grupa erbicidelor şi fungicidelor: atrazin, simazin şi trifluralin.

Situaţia înregistrată o prezentăm în tabelul de mai jos:Tabel 4.2.2.2.

Nr.crt. Cursul de apă Secţiunea Stare

chimică


depăşit standardeleBAZIN HIDROGRAFIC ARGEŞ

1. Snagov Niculeşti Bună -

52

SUBSISTEMUL LACURI

Monitoringul de supravehere şi operaţional Conform Manualului de operare pentru 2007, în Laboratorul Calitate Apă SGA Ilfov- Bucureşti sunt monitorizate la nivelul BH Ialomiţa 3 lacuri cu tip de monitoring operaţional pentu substanţe organice şi nutrienţi în timp ce in BH Dunăre a fost monitorizat o singură acumulare în 2 secţiuni, în cadrul programului de monitoring de supraveghere şi operaţio-nal, precum şi monitoringul pentru IH, constituind baza evaluării stării globale a apelor, având frecvenţa de 4 ori pe an pentru indicatorii fizico - chimici şi pentru elementele biologice: 4/an-fitoplancton, 1/an-microfitobentos, inventariere 1/3ani – macrofite şi peşti şi 13 de lacuri cu tip de monitoring operational, caz în care se analizează de 4 ori pe an indicatorii fizico – chimici şi elementele biologice: 4/an-fitoplancton, 2/an-microfitobentos, inventariere 1/3ani –macrofite şi peşti.

Starea chimică

Starea chimică a lacurilor am stabilit-o, aşa cum prevede O.161/2006, pe baza concentraţiilor substanţelor prioritare/ prioritar periculoase determinate. Aceste substanţe se determină , asa cum prevede „Manualul de Operare”, în secţiunea mijloc lac, pe probă compusă din zonă fotică. Frecvenţa de determinare este de 12/an cele prioritare şi 4/an cele neprioritare (substanţe periculoase din lista I şi II a HG 351/2005, cu excepţia celor prioritare). În anul 2007 s-au monitorizat metale grele: crom, cupru, zinc, plumb, cadmiu, nichel şi micropoluanţi organici: a. Grupa Compuşilor organici semivolatili cloruraţi :

- clorbenzeni: 1,2,4-triclorbenzen, 1,2,3-triclorbenzen, pentaclorbenzen şi hexaclor-benzen ;- pesticide organoclorurate: lindan(gama-HCH), Alaclor, p, p’-DDT, Aldrin, Dieldrin, Isodrin şi Endrin ;-policlorbifenili : PCB 28, PCB 52, PCB 101, PCB 138, PCB 153 şi PCB 180.

b. Grupa Compuşilor organici semivolatili aromatici (hidrocarburi policiclice aromatice -14 componenti - naftalină, antracen, fenantren, fluoranten, benz - (a) - antracen, benz-(b)- fluoranten, benz-(k)- fluoranten, benz-(a)- piren, benz-(ghi)- perilen si indeno-(1,2,3 cd)-piren, crisen ( HAP normate in HG 351/2005 si Ord.161/2006);c. Grupa erbicidelor şi fungicidelor: atrazin, simazin şi trifluralin.

Situatia înregistrată o prezentăm în tabelul de mai jos:Tabel 4.2.2.3.

Nr.crt. Cursul de apă Lacul Stare

chimică


depaşit standardeleBAZIN HIDROGRAFIC IALOMIŢA

1 SNAGOV Tâncăbeşti II bună -2 SNAGOV Snagov proastă Cu diz3 Cociovaliştea Caldarusani proastă Cu diz

BAZIN HIDROGRAFIC DUNARE1 MOSTIŞTEA Petrăchioaia bună -

53

II.2 Monitoringul pentru programul IH (ihtiofaună) care se referă la zonele salmonicole şi ciprinicole identificate unde se monitorizează indicatorii fizico-chimici din HG 563/2006 pentru modificarea şi completarea HG 202/2002-Directiva 78/659/EEC. În cazul SGA Ilfov - Bucureşti se efectuează analize la indicatorii fizico-chimici, specificaţi în hotarârea de guvern mai sus amintită, pentru 2 lacuri în BH Ialomiţa .

Situaţia conformării cu prevederile HG 563/2006, stabilită pe baza analizelor efectuate în anul 2007, este redată în tabelul următor :

Tabel 4.2.2.4.

Nr.Crt. Cursul de apa Lacul

Indicatori fizico-chimici ce au depaşit limitele impuse

prin HG 563/2006 pt. modificarea şi completarea

HG 202/20020 1 2 3

BAZIN HIDROGRAFIC IALOMIŢA1 SNAGOV Snagov CBO5, MTS2 COCIOVALIŞTEA Căldăruşani CBO5, MTS

Monitoringul pentru programul ZV (zone vulnerabile) se referă la lacurile situate în perimetre ce au fost identificate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole (HG 964/2001-Directiva 91/691/EEC), în aceste lacuri monitorizandu-se formele de azot, în special, cu frecvenţa de 12/an, în secţiunea baraj.

Rezultatele monitorizării din anul 2007 sunt centralizate în tabelul de mai jos:

Tabel 4.2.2.5.Nr.crt. Cursul de apa Lacul NO3

(mg /l)0 1 2 31. SNAGOV Tâncăbeşti II 1.9042. MOSTIŞTEA Petrăchioaia 10.39

4.4.3. Starea fluviului Dunărea- Nu este cazul4.4.4. Calitatea apei Dunării pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei “Delta

Dunării”- Nu este cazul4.5. Ape subterane

Ape subterane freatice: În anul 2007 au fost monitorizate foraje reprezentative din reţeaua naţională de observaţie şi exploatare constatându-se următoarele:

zona Domneşti – Mihăileşti au fost prelevate probe din 10 foraje (F1-F10). S-a constatat depăşirea indicatorilor de calitate la substanţe organice, amoniu, azotaţi, fier şi mangan în toate forajele monitorizate.

54

Zona Malu Spart s-au monitorizat 2 foraje: F1, F3. F1: depăşiri pentru substanţe organice, amoniu, Fe; F3: depăşiri pentru aceeaşi indicatori şi încărcare bacteriană.

Zona Cernica monitorizată prin 2 foraje (F1, F2) ambele cu încărcare organică şi azotaţi.

Zona Otopeni: 3 foraje (F1, F1A, F1B) : încărcare organică şi azotaţi. Zona Dragomireşti - Rudeni 2 foraje: F1 încărcare organică, nutrienţi, Fe şi Mn. Zona Buftea: 4 foraje (F1-F4) depăşiri la încărcare organică. Zona Joiţa cu 6 foraje: (F1-F6): s-a constat încărcare în nutrienţi, Fe şi Mn. Zona Bragadiru: a fost monitorizat 1 foraj: concentraţie ridicată pentru amoniu,

încărcare bacteriană. Zona Jilava - 30 Decembrie: 2 foraje: F2 cu încărcare mare în Fe; F3 amoniu. Zona Flămânzeni: 1 foraj F1 cu valori ridicate pentru amoniu şi Mn. Zona Ciocăneşti 1 foraj: incărcare organică, amoniu şi Mn; Zona Ghimpaţi: 1 foraj: încărcare în nutrienţi (amoniu şi azotaţi); Zona Slobozia Moara: 1 foraj: depăşire pentru Mn; Zona Răcari 1 foraj: încărcare mare în amoniu. Zona Darvari - Catichea: monitorizare 2 foraje, ambele cu încărcare organică,

nutrienţi, Mn. Zona Gorneni – Găvanu - Burdea: 1 foraj cu depaşire la amoniu. Zona Mogoşeşti- Găvanu-Burdea: 1 foraj: încărcare organică, nutrienţi, Fe, Mn; Zona Darvari-Catichea monitorizată prin 2 foraje: ambele cu depaşiri la nutrienţi,

substanţe organice, Fe şi Mn. Zona Creţesti: 1 foraj cu depăşiri la amoniu, Fe şi Mn, încărcare organică. Zona Berceni: 1 foraj cu depăşiri similare zonei anterioare. Zona Bolintin - Deal: 1 foraj cu încărcare în Fe şi Mn şi substanţe organice.

Valorile au fost raportate la limitele înscrise în Legea apei potabile nr. 458/2002 modificată şi completată cu Legea nr. 311/2004.

4.6. Apa potabilă (distribuţia centralizată a apei, reţele de alimentare cu apă – zone rurale şi urbane, surse de apă, calitatea apei)

În judeţul Ilfov, reţelele de alimentare cu apă sunt încă deficitare la nivelul anului 2007.Impactul lipsei/insuficienţei reţelelor de alimentare cu apă asupra sănătăţii umane, calităţii vieţii şi ecosistemelor se reflectă în următoarele aspecte:- populaţia rurală este expusă riscului unor boli hidrice.Sistemele de alimentare cu apă în sistem necentralizat (necontrolat )nu sunt supuse unui control riguros al calităţii apei de consum şi permit mult mai uşor contaminarea cu poluanţi, în special datorită lipsei sistemelor de protecţie corespunzătoare. De asemenea, comunităţile rurale sunt mai vulnerabile la degradarea surselor naturale de apă potabilă;- accesul comod la apa potabilă corespunzătoare din punct de vedere calitativ şi cantitativ, reprezintă un indicator al calităţii vieţii;- sistemele necentralizate de alimentare cu apă ( foraje de mică adâncime),conduc la utilizarea neraţională a acestei resurse, asupra lor neputându-se aplica sisteme eficiente de monitorizare;Sunt necesare investiţii pentru realizarea instalaţiilor de captare şi tratare a apei potabile,cu acoperirea necesarului pentru populaţie. La nivelul anului 2005 ,în judeţ au fost

55

cartografiate un nr. de 44.645 fântâni individuale, 175 fântâni publice şi 112,9 km reţea de distribuţie a apei potabile. Sunt necesare lucrări de extindere ale acestei reţele pe o lungime de cca. 1135 km. Din punct de vedere calitativ, conform monitorizărilor efectuate la diverse foraje de către A.N. Apele –Române – Sistemul de Gospodărire a Apelor Ilfov- Bucureşti , apa nu se încadrează în toate cazurile în limitele înscrise în Legea apei potabile nr. 458/2002 modificată şi completată cu Legea nr. 311/2004, prezentând depăşiri la substanţe organice, amoniu, nutrienţi, încărcare bacteriană. Având în vedere faptul că judeţul este în continuă dezvoltare socio – economică, numărul de fântâni îndividuale este în creştere şi de aceea, este necesară accelerarea implementării proiectelor de alimentare cu apă în sistem centralizat.Din informaţiile primite de la localităţi, la nivelul anului 2007, s-au implementat următoarele proiecte:

- comuna Afumaţi- Extindere reţea de alimentare cu apă pe cca. 40 km - comuna Baloteşti – Reabilitare, modernizare şi extindere reţea de distribuţie a

ape potabile în satele Săftica şi Dumbrăveni - comuna Cirogârla – Realizare reţea de alimentare cu apă potabilă - comuna 1 Decembrie- Extindere reţea de alimentare cu apă şi înfiinţarea reţea de distribuţie a apei potabile în zone noi - comuna Dărăşti – Realizare reţea de alimentare cu apă potabilă

- comuna Dobroieşti – Extindere reţea de alimentare cu apă potabilă în satul Dobroieşti, Fundeni şi Satul cu Flori- comuna Găneasa- Realizare reţea de alimentare cu apă - comuna Ştefăneştii de Jos- Realizare reţea de alimentare cu apă potabilă- comuna Vidra – Realizare reţea de alimentare cu apă potabilă- oraş Pantelimon- Modernizare şi extindere reţea de alimentare cu apă - oraş Popeşti- Leordeni- Extinderea reţelelor de alimentare cu apă

4.7. Apele uzate

4.7.1. Surse majore de poluare şi grad de epurare

4.7.1 Surse majore de poluare şi cazuri de poluări accidentale – 2007

În bazinul hidrgrafic Argeş - sunt monitorizate 44 surse de poluare, prezentate în tabelul alaturat.

În bazinul hidrografic Ialomiţa sunt monitorizate de către laboratorul nostru 16 surse de poluare, care includ gospodăriile comunale – monitorizate cu frecvenţa lunară, celelalte unităţi trimestrial.

Analizele efectuate au pus în evidenţă depăşirea valorilor normate (reglementate sau impuse de normativele tehnice specifice) pentru indicatorii CBO5, CCO-Cr, MTS, azot total, amoniu, fosfor total, substanţe extractibile, detergenţi şi de asemenea o mare încărcare bacteriana, la majoritatea surselor de poluare, în special în cazul gospodăriilor comunale. În anul 2007 nu s-a înregistrat nici o poluare accidentală produsă .

56

Tabel 4.5.1.1.SURSE MAJORE DE POLUARE ÎIN B.H. ARGEŞ:Nr.crt. UNITATEA Jud Receptor Activitate

Indicatori depaşiţi faţă de limita reglementată

1 APA NOVA BucEvacuare generală

BU Râul Dâmboviţa prin caseta colectoare

Gospodărie comunală

AmoniuAzot total Fosfor totalSulfuriSubstanţe extractibile

2 APA NOVA BucSt.Tratare Arcuda

IF Ciorogârla Gospodărie comunală

Materii totale în suspensie

3 APA NOVA Buc Staţia de tratare Roşu

IF Iazuri decantare



4 CHIAJNA+ ICLF Militari

IF Dâmboviţa Ind. alimentară Materii totale în suspensieDetergenţi

5 RAIF II – staţia de pompare

IF Dâmboviţa Staţie pompare Materii totale în suspen-sie

6 VEOLIA APA SERVICII SRL (PRIMĂRIA OTOPENI)

IF CD3→Pasărea

gospodărie comunală

Materii totale în suspen-sieÎncarcare organicăFosfor totalAzot totalDetergenţiSulfuriSubstanţe extractibile

7 VITAL GAZ MĂGURELE

IF Ciorogârla Gospodărie comunală

Materii totale în suspen-sieÎncărcare organicăFosfor totalAzot totalDetergenţiSulfuri

8 TASM ROMÂNIA IF Buciumeni Gospodărie comunală

Materii totale în suspensieÎncarcare organicăFosfor totalAzot totalDetergenţiSulfuri

9 Primăria BRĂNEŞTI

IF V.Pasărea- acumularea Brăneşti III


Materii totale în suspensieÎncarcare organicăFosfor totalAzot totalDetergenţi

57

Nr.crt. UNITATEA Jud Receptor Activitate


SulfuriExtractibile

10 Primăria1 DECEMBRIE

IF Canal Argeş


Materii totale în suspen-sieÎncărcare organicăFosfor totalAzot totalDetergenţiSulfuriExtractibile

11 AVICOLA CREVEDIA

IF Iaz Crevedia VII

Fermă creştere pui

Materii totale în suspensieÎncărcare organicăFosfor totalAzot totalDetergenţiExtractibile

12 INGG ANA ASLAN IF V. Pasărea sănătate Materii totale în suspen-sieÎncărcare organicăFosfor totalAzot totalDetergenţi

13 ARTECA JILAVA IF Sabar Articole cauciuc

Materii totale în suspensieÎncărcare organicăFosfor totalAzot totalDetergenţiSulfuriExtractibile

14 PRIMĂRIA BRAGADIRU- CORNETU

IF Sabar Gospodărie comunală

Materii totale în suspen-sieÎncărcare organicăFosfor totalAzot totalDetergenţiSulfuriExtractibile

15 SPITAL DOMNEŞTI

IF Sabar sănătate Materii totale în suspensieÎncărcare organicăFosfor totalAzot totalDetergenţi

16 SPITAL DOMNIŢA IF Dâmboviţa sănătate Materii totale în suspensie

58



BĂLAŞA Încărcare organicăFosfor totalAzot totalDetergenţiExtractibile

17 ICDLF VIDRA IF Sabar cercetare Materii totale în suspensieÎncărcare organicăFosfor totalAzot totalDetergenţiExtractibile

18 LICEUL DRAGOMIREŞTI

IF Argeş învăţământ Materii totale în suspensieÎncărcare organicăFosfor totalAzot totalDetergenţiExtractibile

19 SC NUSCO IMOBILIARĂ SRL

IF V. Saulei pluvial Materii totale în suspensieAmoniu

20 CARMANGERIA GODAC

IF Dâmboviţa Ind. alimentară Materii totale în suspensieÎncărcare organicăFosfor totalAzot totalDetergenţiExtractibile

21 VISTO PRIMEX SRL

IF Sabar Service auto Materii totale în suspensieÎncărcare organicăFosfor totalAzot total

* Acestea sunt numai o parte din totalul surselor de poluare care sunt monitorizate.

Tabel 4.5.1.2.TABEL CU SURSE MAJORE DE POLUARE ÎN B.H. IALOMIŢA:Nr.crt. UNITATEA Jud Receptor Activitate

Indicatori depăşitifaţă de limita reglementată

1. PRIMĂRIA BALOTEŞTI

IF Cociovaliş-tea



2. SNR STAŢIA TÂNCĂBEŞTI

IF Snagov comunicaţii Materii totale în suspensieÎncărcare organică

59


Indicatori depăşitifaţă de limita reglementată

Fosfor totalAzot totalDetergenţi

3. PROD SERVICE ACT SRL

IF Ialomiţa Gospodărie comunală


4. NIC PROD TRANS’97 SRL

IF Ialomiţa Industria alimentară


5. UM 0490 CIOLPANI

IF Snagov Administraţie publică

Materii totale în suspensieÎncărcare organicăFosfor totalAzot totalDetergenţiExtractibile

6. SEMTEST BALOTEŞTI

IF Cociovaliş-tea

Cercetare, dezvoltare

Materii totale în suspensieAzot total

7. COMPLEX SPORTIV NAŢIONAL SNAGOV

IF Snagov sport Materii totale în suspensieÎncărcare organicăFosfor totalAzot totalDetergenţiSulfuri

8. SPITAL BALOTEŞTI

IF Cociovaliş-tea

sănătate Materii totale în suspensieFosfor totalAzot total

9. RAPPS PALAT SNAGOV

IF Snagov Administraţie Materii totale în suspensieÎncărcare organicăFosfor totalAzot totalDetergenţiSulfuri

10. SC CASTEL FILM SRL

IF Snagov Producţie cinematogra-

fică

Materii totale în suspensieÎncărcare organicăFosfor totalAzot totalDetergenţi

11. COR SYDNEY 2000

IF Snagov administraţie Materii totale în suspensieFosfor totalAzot total

4.7.2. Reţele de canalizare60

4.7.2.1. Apă menajeră

Municipiul BucureştiSistemul de canalizare orăşenească este realizat ca un sistem unitar asigurând

colectarea şi evacuarea apelor uzate menajere, tehnologice şi pluviale în caseta colectoare de sub albia amenajată a râului Dâmboviţa.

Reţeaua de canalizare de pe teritoriul municiupiului Bucureşti se află în administra-rea SC APA NOVA BUCUREŞTI SA, iar canalul colector casetat se află în administrarea Administraţiei Naţionale APELE ROMÂNE.

În canalul colector casetat (amplasat sub cuva de apă curată a râului Dâmboviţa) evacuează direct 12 canale colectoare principale şi 11 canale colectoare secundare ce adună apele uzate şi pluviale din tot oraşul şi parţial din judeţul Ilfov. În prezent, toate apele uzate din Bucureşti sunt evacuate fără o epurare prealabilă direct în râul Dâmboviţa, în aval de Capitală, în dreptul comunei Glina.

Sistemul de canalizare funcţionează eficient dacă precipitaţiile nu depăşesc un prag max. de 30 l/mp, fără a mai lua în calcul şi aportul suplimentar adus de comunele din vecinătatea Capitalei: Pantelimon, Voluntari, Dobroieşti, Chiajna, Chitila, Popeşti -Leordeni.

Debitele apelor uzate colectate şi evacuate din Capitală variază în 24 de ore de la 15 mc/s până la 22,5 mc/s (în situaţia fără precipitaţii), iar în caz de precipitaţii până la max. 160 mc/s. Având în vedere dezvoltarea în perspectivă a oraşului şi comunelor din Ilfov, se impune o analiză prin care să se stabilească strategia de dezvoltare şi modernizare a sistemului de canalizare pe termen lung.Judeţul Ilfov Numai o parte din localităţile judeţului dispun de sisteme centralizate de canalizare parţiale, în prezent depunându-se eforturi pentru a obţine finanţare externă în vederea extinderii reţelelor de canalizare pentru toate localităţile judeţului, obţinându-se perioade de tranziţie până în anii 2012-2016.

În bazinul hidrografic Argeş, localităţile cu reţele de canalizare realizate parţial sunt: Buftea, Chitila, Mogoşoaia, Otopeni, Voluntari, Afumaţi, Pantelimon, Popeşti-Leordeni, Bragadiru şi Măgurele.

În bazinul hidrografic Ialomiţa dispun de reţele de canalizare parţiale numai localităţile Baloteşti şi Snagov.

În tabelul alăturat se pot regăsi date generale despre lungimea totală a reţelelor de canalizare existente, volume de apă evacuate în reţele canalizare, număr de persoane racordate la reţeaua de canalizare:

JudeţReţele de canalizare (bh Argeş+Ialomiţa)

Lungime totală reţele

(km)

Volume evacuate(mii mc)

Număr delocalităţi

Populaţie racordatăla reţea

ILFOV 119.8 197.268 12 57.700

Staţii de epurare orăşenesti şi comunaleBazinul hidrografic Argeş: Municipiul Bucureşti - Staţia de epurare GLINA În cursul anului 2007 apele uzate ale municipiului Bucureşti au continuat să fie evacuate direct în râul Dâmboviţa, neepurate, prin cele trei casete colectoare.

Pentru eliminarea poluării agresive a râului Dâmboviţa în aval de Capitală, inclusiv a râului Argeş şi a fluviului Dunăre, în prezent Primăria municipiului Bucureşti are în vedere

61

implementarea Proiectului de Asistenţă Tehnica pentru “Finalizarea Lucrărilor de Moderni-zare a Staţiei de Epurare a apelor uzate din Bucureşti “, amplasată în comuna Glina. Aceasta prevede realizarea etapizată a liniilor de tratare apă şi nămol, inclusiv facilitarea extinderii spre epurarea terţiară a apelor uzate.

Investiţia se realizează începând din anul 2007 în cadrul programului ISPA cu finanţare de la Banca Mondială şi cu o contribuţie a Guvernului României, urmând a fi finalizată până în anul 2015. Valoarea estimată pentru realizarea obiectivului este de aprox. 400 mil. euro, constituind unul din cele mai mari proiecte derulate în cadrul programelor ISPA.Judeţul Ilfov - Din lipsa fondurilor, staţiile de epurare ce deservesc localităţile: Otopeni, Bragadiru, 1 Decembrie, Cornetu, Braneşti, Popeşti-Leordeni, Pantelimon, Voluntari, Chitila, sunt practic scoase din funcţiune, odată cu preluarea lor de către Consiliile Locale ale localităţilor respective. Doar staţia de epurare Buftea lucrează peste capacitatea proiectată, depăşind indicatorii de calitate ai apelor evacuate în lacul Buciumeni. Serviciile de alimentare cu apă şi canalizare pentru oraşul Otopeni au fost preluate de societatea VEOLIA.Bazinul hidrografic Ialomiţa: Din lipsa fondurilor, staţiile de epurare ce deservesc locali-tăţile Snagov şi Baloteşti, nu au putut fi modernizate şi lucrează necorespunzător.

În anul 2007 a intrat in funcţiune şi staţia de epurare a localităţii Moara Vlăsiei, prin finanţare europeană.

Monitorizarea calităţii apelor pentru implementarea Directive U. E.Analizele probelor de apă – atât din suprafaţă, cât şi cele subterane - pentru grupele

de indicatori fizico-chimici generali, chimici toxici, biologici si bacteriologici se efectuează în cadrul laboratorului propriu de calitatea apei şi sunt preluate de compartimentul de specia-litate în vederea elaborării următoarelor documente de referinţă:

- buletinul lunar de calitatea apelor (transmis direcţiei de ape şi apoi integrat la nivel naţional);

- contribuţie la sinteza anuală de protecţia calităţii apelor (datele aferente teritoriului administrat de SGA Ilfov-Bucureşti) sunt transmise direcţiilor de ape în vederea includerii în sinteza bazinală, care apoi se întegrează în Sinteza naţională de protecţie a calităţii apelor;

- contribuţia la anuarul privind starea factorilor de mediu (date transmise la Agenţiile pentru Protecţia Mediului teritoriale);

- terţe persoane (în cazul analizelor efectuate la comanda acestora).Administraţia Naţională Apele Române aplică strategia şi politica naţională în

domeniul gospodăririi calitative şi cantitative a resurselor de apă şi urmareşte implementarea prevederilor legislaţiei armonizată cu Directivele Uniunii Europene în domeniul gospodăririi durabile a resurselor de apă şi conservarea ecosistemelor acvatice şi a zonelor umede.

În acest scop, Administraţia Naţională Apele Romane prin filialele sale judeţene administrează, exploatează şi intreţine Sistemul Naţional de Monitorizare a Calităţii resurselor de apă. De asemenea, evaluează daunele produse şi serviciile executate de autoritatea locală de gospodărire a apelor în vederea monitorizării şi combaterii poluărilor accidentale, până la eliminarea completă a cauzelor ce le-au produs, alături de recuperarea daunelor

Monitorizarea substanţelor periculoase şi prioritare / prioritar periculoase se desfaşoară în conformitate cu prevederile H.G.118/2002, actualizat şi completat cu H.G.

62

351/2005, ce aproba „Regulamentul privind realizarea monitoringului calităţii apelor pentru substanţe prioritare / prioritar periculoase”. Pentru depăşirea indicatorilor de calitate a apelor uzate evacuate în receptori naturali se aplica H.G. 188/2002, modificat şi completat cu H.G. 352/2005 – care stabileşte limitele de încărcare cu poluanţi a apelor uzate.

4.8. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi a celor subteraneCa zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă de pe teritoriul judeţului Ilfov, pot fi amintite zonele de deversare a apelor menajere fără existenţa staţiilor de epurare cum ar fi, râul Dâmboviţa în aval de Capitală, inclusiv a râului Argeş , râul Sabar, râul Ciorogârla, Cociovaliştea, Pasărea şi altele.

4.9. Obiective şi măsuri privind aspectul poluării apei (inclusiv cu referiri la mediul urban)

Printre masurile şi obiectivele prevăzute a fi realizate cu privire la poluarea apelor de suprafaţă şi subterane enumerăm:

- Evitarea poluării cursurilor de apă receptor, prin realizarea racordării gospodăriilor la reţeaua de canalizare existentă din unele localităţi- Voluntari, Buftea, Pantelimon, Popeşti- Leordeni, Chitila, Jilava, Măgurele, Otopeni, 1 Decembrie, Baloteşti, Snagov, Cornetu.

- Extinderea reţelelor de canalizare- cca. 379 km în localităţile: Voluntari, Buftea, Pantelimon, Popeşti-Leordeni, Chitila,Jilava, Otopeni, Măgurele, 1 Decembrie, Brăneşti, Bragadiru, Baloteşti, Snagov, Cornetu

- Înfiinţarea de sisteme noi de canalizare – cca 726 km pe teritoriul localităţilor: Cernica, Vidra, Chiajna, Periş, Glina, Gruiu, Afumaţi, Dobroieşti, Domneşti, Petrăchioaia, Moara Vlăsiei, Mogoşoaia, Clinceni, Ciorogârla, Ciolpani, Dragomireşti Vale, Găneasa, Ştefăneştii de Jos, Berceni, Tunari, Corbeanca, Nuci, Dărăşti, Grădiştea, Dascălu

- Reabilitare , modernizare staţii de epurare existente şi realizare staţii de epurare noi.

Capitolul 5. SOLUL

5.1. Introducere

În judeţul Ilfov cele mai răspândite soluri din totalul suprafeţei agricole de la nivelul anului 2007 de 109032 ha, o reprezintă argilosolurile, după care urmează molisolurile şi solurile neevoluate. Suprafaţa solurilor cu vegetaţie forestieră din judeţul Ilfov la nivelul anului 2007 totalizează 25296 ha. Cele mai răspândite soluri sunt tot argilosolurile, celelalte clase fiind mai puţin reprezentate. Solurile predominante din judeţul Ilfov prezintă ,în general, o vulnerabilitate scăzută la impactul multor agenţi poluanţi datorită capacităţii de tamponare bună.

5.2. Fondul funciar5.2.1. Repartiţia solurilor României pe categorii de folosinţe

63

a) Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe tipuri de folosire în judeţul Ilfov în perioada 2000 – 2007:

Tabelul 5.2.1.1.Evoluţia repartiţiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinţe în judeţul Ilfov , în perioada 1999-2007

Nr. crt

Categoria de

folosinţã

Suprafaţa (ha)1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

1. Arabil 105228 106852 107312 105292 104478 105699 105168 1044052. Păşuni 1902 2401 2267 2184 2211 1929 2021 19243. Fâneţe şi

pajişti naturale

- 38 71 61 73 44 48 83

4. Vii 2110 2009 1951 2073 1842 1552 1488 15595. Livezi 1794 1756 1496 1332 1148 875 952 1061

TOTAL AGRICOL

111035 113056 113097 110942 109752 110099 109677 109032

b) Terenuri neagricole - Păduri şi vegetaţie forestieră – 25296 ha- Teren neproductiv - 917 ha- Râuri, lacuri, bălţi - 5311 ha- Altele (Drumuri, construcţii) – 17106 ha

c) Suprafata arabila - 104405 ha din care:

- cultivată – 82843 ha- ogoare şi rămas neînsămânţat – 21562 ha

d) Tipuri de culturi:- cereale pt. boabe - 43254 ha- leguminoase pt.boabe – 314 ha- plante uleioase - 16094 ha- plante medicinale şi onomatice – 1 ha- cartofi – 792 ha - legume câmp şi solaria – 6131 ha- pepeni verzi şi galbeni – 172 ha- plante de nutreţ – 13735 ha- plante pt producerea de seminţe şi loturi semincere – 2118

ha- câmpuri experimentale – 62 ha- căpşunerii – 70 ha- flori de câmp – 10 ha- sere – 90 ha

e) Tipuri de îngrăşăminte:- azotoase, fostfatice, potasice - azotat de amoniu 34,5% N 2 - 100 – 130 kg S.a/ha- ingrăşăminte complexe: NPK 15.15.15 – 100 – 130 kg

S.a/ha : NPK 20.20.0 - 100 – 130 kg S.a/ha : NPK 22.22.0 - 100 – 130 kg S.a/ha

64

: NPK 27.13.50 - 100 – 130 kg S.a/ha : NPK 13.27.13 - 100 – 130 kg S.a/ha

- îngrăşăminte naturale - 20 To/haf) Suprafeţe scoase din circuitul agricol - 1161 ha. În vederea realizării de investiţii ca (locuinţe, birouri, hale, împrejmuiri, racorduri

utilităţi, fose septice, puţuri, alei şi alte investiţii şi utilităţi).

Tabelul 5.2.1.2.Dinamica şeptelului în perioada 1999 – 2007 în judeţul ILFOVNr. crt.

Categorii de

animale

Efective (nr. de capete)1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

1. Bovine total

20530 20866 20478 22416 24902 26147 23987 18376

2. Vaci total 15250 15719 13777 12666 12120 13200 12680 99803. Alte

bovine (bubaline

- - - - - - - -

4. Ovine total

20700 19489 19063 23340 29390 33210 36344 29904

5. Caprine 7150 7275 6469 6280 7681 8780 9218 65656. Porcine 110480 115051 142736 154479 191531 214514 179511 1440467. Păsări

total1190820 1122540 1214271 2512913 2795993 2963752 1120000 792600

8. Găini ouătoare

490850 479380 631000 696000 675510 710405 678000 586526

9. Cabaline 7780 7810 7830 7760 7800 7860 7850 800510. Animale

blanã4200 4400 4600 4700 4800 4730 4700 2000

5.3. Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor5.3.1. Îngrăşăminte

Tabel 5.3.1.Situaţia utilizării îngrăşămintelor în anul 2007 în judeţul Ilfov

An Îngrăşăminte chimice folosite(tone substanţă activă)

N+P2O5+K2O(kg/ha)

N P2O5 K2O Total Arabil Agricol2007 2230 1607 374 4211 54956 1680

5.3.2 Produse pentru protecţia plantelor (fitosanitare)Tabel 5.3.2.

Situaţia utilizării produselor fitosanitare în anul 2007 în judeţul IlfovCultura Suprafaţa

haConsum insecticide

kg subst. activăConsum fungicide

kg subst. activăConsum erbicide

kg subst. activăGrau 16425 1890 3678 698

Orz + orzoaica 1488 1 577 260

65

Porumb 21548 1436 950 12686Floarea soarelui 10670 90 8 21133

Soia 356 0 0 199Rapita 5051 1016 0 742

Lucerna 3364 185 0 176Fasole boabe 34 0 26 13

Cartofi 792 478 170 10Legume total 5107 3650 19161 672

Pomi total 1785 6259 3923 323Vie 1477 26 147 6

Capsuni 94 0 24 0TOTAL

GENERAL68191 15031 28664 36918

66

5.3.3. Soluri afectate de reziduuri zootehnice

Inventarul siturilor contaminate în urma activităţilor agricole- zootehnice la nivelul judeţului Ilfov

Nr.crt. Judeţ

Numele proprietarului/a

dministratorului/deţinătorului

sitului contaminat

Localizarea sitului contaminat

Tipul de proprietate

asupra terenului

Tipul activităţii

poluatoare

Natura sursei de poluare

Natura poluanţilor

Vârsta poluăr

ii

Suprafaţa contamina

tă(m2)

Observaţii

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1 Ilfov S.C.Picovit Rom-Impex S.R.L.

Sos Oltenitei, nr. 220, orasul Popesti Leordeni

proprietate privata

activ. Agricole-zootehnie

dejectii animaliere pastoase

poluanti de natura

organica1978 2000

2 Ilfov S.C.Avicola S.A Buftea

Sos. Bucuresti Targoviste nr.4, oras Buftea

proprietate privata

zootehnie- avicultura

dejectii animaliere

poluanti organici 1974 5000

3 IlfovCosiliul Local,

comuna 1 Decembrie

1 Decembrie proprietate privata

activităţi agricole

surse de nitrati din

activ agricole

nitraţi 2127 ha conf. Ord. 241/2005

4 Ilfov Consiliul Local, oraşul Chitila Chitila

proprietate privata de

stat



activ agricole


5 IlfovConsiliul Local

comuna Dărăşti - Ilfov

Dărăşti Ilfovproprietate privată de

stat


surse de nitraţi din

activ agricole

nitraţi 1140 ha

conf. Ord. 241/2007, prin

adresa CL informeaza ca exista 465 ha

teren poluat din activitati diverse

6 IlfovConsiuliul Local

comuna Dobroieşti

Dobroiestiproprietate privata de

stat

activitati agricole


activ agricole


67

7 Ilfov Consiuliul Local comuna Jilava Jilava


stat

activitati agricole


activ agricole


8 Ilfov Consiliul Local oras Măgurele Măgurele


stat

activitati agricole


activ agricole


Suprafetele marcate in tabel sunt identificate la nivelul anului 2006 şi asupra cărora nu s-a intervenit până în prezent cu lucrări de refacere.

La nivelul anului 2007 s-a elaborat legislaţia referitoare la siturile contaminate şi s-a emis HG 1408 / 2007. În baza acestei HG, APM Ilfov a chestionat un numar de 40 autoritati locale in vederea realizarii inventarului cu situri contaminate din activitati cum sunt: agricultura, zootehnie, etc.

5.3.4. Situaţia amenajărilor de îmbunătăţiri funciare / agricole Suprafeţele de teren amenajate cu lucrări de imbunătăţiri funciare ( irigaţii, desecare)de pe teritoriul judeţului ilfov s-au redus de la an la an datorită extinderii intravilanului construibil. Reţelele de irigaţii au fost dezafectate în zonele construite. Au rămas funcţionale canalele de desecare care preiau apele pluviale şi apele în exces.

5.3.5. Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial (minier, siderurgic, energetic etc.)

În urma activităţilor din sectorul industrial siderurgic, s-au identificat cca. 100 ha de teren poluat cu metale grele în zona platformei industriale Pantelimon (poluare istorică). Din rapoartele de amplasament şi bilanţurile de mediu efectuate pentru societăţile de pe platformă, poluarea solului nu este profundă, solul având în această zonă o capacitate ridicată de regenerare.

68

Tabel 5.3.5.Inventarul siturilor contaminate în urma activităţii din sectorul industrial la nivelul judeţului Ilfov

Nr.crt. Judeţ

Numele proprietarului/a

dministratorului/deţinătorului

sitului contaminat

Localizarea sitului

contaminat

Tipul de proprietate

asupra terenului

Tipul activităţii

poluatoare

Natura sursei de poluare

Natura poluanţilor

Vârsta poluări

i

Suprafaţa contamina

tă(m2)Observaţii

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1 Ilfov S.C. Neferal S.A.

orasul Pantelimon

(in jurul instalatiilor de

prelucrta metale

neferoase)

proprietate privata

depozit deseuri

industriale-ind.

metalurgica

depozit deseuri

industriale

poluanti anorganici

din instalatii

prelucrare metale

neferoase

1972 30000

Acumulatorul S.A. este in procedura de faliment; Neferal-16000 mp depozit deseuri industriale;14000 mp poluare istorica din activ. desfasurate pe amplasament (Acumulatorul, Nefereal, si IMNR); IMNR- detine un depozit cu substante cu potential radioactiv, se afla sub jurisdictie CNCAN

2 Ilfov

Parc 2 Gradinari apartinand Sectiei II

Stoenesti din Schela Bolintin –

Com Domnesti- extravilan

proprietate privata

ind. petroliera

pierderi accidentale

din rezervoare

sau

hidrocarburi petroliere 1969 1100

exista raport la Bilant de Mediu de nivel II/2006

69

Sucursala Videle S.C. Petrom S.A. conducte

3 Ilfov

Parc 2 Bragadiru apartinand Sectiei III

Dumitrana din Schela Bolintin – Sucursala Videle S.C. Petrom S.A.

Amplasat la aproximativ 300 m de aeroportul

Clinceni, pe raza comunei

Cornetu

proprietate privata

ind. petroliera


din rezervoare

sau conducte



4 Ilfov

Parc 1 Bragadiru apartinand Sectiei III

Dumitrana din Schela Bolintin – Sucursala Videle S.C.Petrom A.S.

orasul Bragadiru

proprietate privata

ind. petroliera


din rezervoare

sau conducte



5 Ilfov

Parc 1 Jilava apartinand Sectiei IV

Caldararu din Schela Bolintin – Sucursala Videle S.C.Petrom S.A

Amplasat langa penitenciarul

Jilava in partea de Est si

soseaua de centura a

Bucurestiului in partea de Nord

proprietate privata

ind. petroliera


din rezervoare

sau conducte



6 Ilfov

Parc 2 Caldararu apartinand Sectiei IV

Caldararu din Schela Bolintin – Sucursala Videle S.C.Petrom S.A

Com Cernica proprietate privata

ind. petroliera


din rezervoare

sau conducte



7 Ilfov I.F.I.N. Platforma Magurele

proprietate de stat

ind. energetica si nucleara- Institut de Cercetare

deseuri cu potential radioactiv

risc de radiatii

se afla sub jurisdictia CNCAN

70

Suprafetele marcate in tabel au fost identificate inainte de aparitia legislatiei specifice. În baza HG 1408 / 2007, APM Ilfov a chestionat un numar de 11 agenţi economici, in care se incadreaza si cei din tabelul de mai sus, in vederea realizarii inventarului cu situri contami-nate. In ceea ce priveste suprafetele afectate de schelele petroliere, in baza autorizatiilor de mediu sau a avizelor de inchidere ce urmeaza a fi emise, agentii economici vor avea ca masuri impuse de catre autoritatea competenta de mediu refacerea terenurilor contaminate.

5.3.6. Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe cărbunePe teritoriul judeţului Ilfov nu s-au identificat termocentrale pe cărbune.

5.4. Calitatea solurilor5.4.1. Repartiţia terenurilor pe clase de calitate

Cele mai răspândite soluri din totalul suprafeţei agricole de 109698 ha, o reprezintă argilosolurile, după care urmează molisolurile şi solurile neevoluate. Suprafaţa solurilor forestiere din judeţul Ilfov totalizează cca. 25296 ha. Cele mai răspândite sunt tot argilosolurile, celelalte clase fiind mai puţin reprezentate.

Solurile predominante din judeţul Ilfov prezintă, în general, o vulnerabilitate relativ scăzută la impactul multor agenţi poluanţi datorită capacităţii de tamponare bună. Au fost evidenţiate procese de distrugere a solului prin lucrări de excavare în zona canalului Argeş şi prin depozitarea de gunoaie sau alte materiale de construcţii în diverse zone.

Pe suprafeţe mici au fost puse în evidenţă alte procese de poluare a solurilor cu ape uzate, nămoluri de la staţiile de epurare şi reziduuri organice de la complexele agrozootehnice.

Încadrarea solurilor pe clase şi tipuri în judeţul Ilfov

Folosinţă

Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V

ha

% din total

folosinţă

ha

% din total

folosinţă

ha

% din total

folosinţă

ha

% din total

folosinţă

ha

% din

total folosinţă

Arabil 4508 4,28 72994 69,38 23901 22,72 3806 3,62 0 0

Pajişti 0 0 34 1.55 2149 98.45 0 0 0 0

Vii 148 10.30 1287 89.7 0 0 0 0 0 0

71

Folosinţă

Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V

ha

% din total

folosinţă

ha

% din total

folosinţă

ha

% din total

folosinţă

ha

% din total

folosinţă

ha

% din

total folosinţă

Livezi 0 0 871 100 0 0 0 0 0 0

Păduri si alte

terenuri forestiere

2500 9,9 11300 44,7 11496 45.4 0 0 0 0

Terenuri degradat

e si neproduc

-tive

0 0 0 0 0 0 0 0 917 100

Terenuri ocupate

cu constructii, cai de

comunica-tie si cai

ferate

0 0 0 0 8400 49,1 8706 50,9 0 0

Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate în judeţul Ilfov

Nr. crt. Specif. U.M.

(ha)Clase de bonitare ale solurilor

I II III IV V Total (ha)Arabil 4508 72994 23901 3806 0 105209Pajişti 0 34 2149 0 0 2183Vii 148 1287 0 0 0 1435Livezi 0 871 0 0 0 871

Păduri si alte terenuri forestiere

2500 11300 11496 0 0 25296

Terenuri cu apa si stuf

0 0 0 0 0 5311

Terenuri degradate si neproduc-tive

0 0 0 0 917 917

72

Terenuri ocupate cu constructii, cai de comunica-tie si cai ferate

0 0 8400 8706 0 17106

Total 7156 86486 45946 12512 917 158328

73

5.4.2. Principalele restricţii ale calităţii solurilor

In judetul Ilfov asa cum s-a prezentat in tabelele de mai sus s-au identificat cateva restrictii rezultate din actiunea antropica – activitati industriale, agro-zootehnice, ceea ce a dus la degradarea clasei initiale de calitate a solului prin poluarea cu diversi poluanti.

Pe teritoriul judetului Ilfov nu s-au identificat terenuri degradate prin actiunea eoliana sau alunecari de teren.

Principala restrictie a calitatii solurilor din judetul Ilfov au fost solurile cu exces de umiditate, (cca 2030ha la nivelul anului 2005)pe care s-au realizat lucrări de ameliorare în suprafaţă de 1201 ha si soluri degradate ca urmare a excavatiilor pentru exploatarea agregatelor de rau (balastiere).

Deasemeni, o cauza importanta o reprezinta dezvoltarea rapida a constructiilor pe intreg teritoriu judetului.

5.5. Monitorizarea calităţii solurilor5.5.1 Monitorizarea solurilor la nivel local

APM Ilfov nu detine informatii cu privire la monitorizarea solurilor la nivel local.5.6. Zone critice sub aspectul degradării solurilor

5.6.1 Inventarul terenurilor afectate de diferite proceseA se vedea tabelele 5.3.3. si 5.3.5.

5.7. Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degra-date şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor

Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor – prin realizarea lucrărilor de ameliorare a terenurilor degradate (crovuri) pe o suprafaţă de 394,200 ha în comunele Grădiştea şi Petrăchioaia, lucrări care se vor executa în 2008.

74

Tabel 5.7Inventarul zonelor remediate la nivelul judeţului Ilfov

Nr.crt. Judeţ

Localizarea sitului

contaminat

Tipul activităţii

poluatoareNatura

poluanţilor

Localizarea poluanţilor (sol, rocile din zona nesaturată,apa

subterană)

Metode de remediere

utilizate(prezentare succintă a

obiectivelor şi a modurilor de lucru)

Destinaţia ulterioară a

sitului remediat

Suprafaţa decontaminată

(mp.), volum sol şi/sau apă

subterană decontaminate

(mc.)

Rezultate obţinute Observaţii

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1 Ilfov

Sos Oltenitei, nr. 220, orasul

Popesti Leordeni

activ. Agricole -

zootehnie -

ioni de amoniu, coliformi

totali

apa subterana

se va realiza un proiect pt o noua statie de epurare a apei uzate; puturile de alimentare cu apa vor fi tratate cu cloramina

desfasurare activitate in continuare (ramane

proprietatea agentului

economic)

2 Ilfov

Sos. Bucuresti

Targoviste nr. 4, oras Buftea

zootehnie - avicultura -

poluanti organici

solul e poluat cu reziduuri organice in exces, cu compusi de azot si fosfor cu concentratii excesive

salubrizarea platformei din incinta, salubrizarea platformei de dejectii si a celei de uscare namol, realizarea unei perdele de vegetatie la limita proprietatii

desfasurare activitate in continuare (ramane

proprietatea agentului

economic)

3 Ilfov

orasul Pantelimon,

in zona activitati

desfasurate de SC

Neferal SA, SC

Acumulatorul SA, SC IMNR

SA

depozit deseuri

industriale-ind.

metalurgica

instalatii prelucrare

metale neferoase

sol si apa subterana

monitorizarea periodica a calitatii solului(anual), evitarea avariilor prin respectarea proceselor tehnologice, a volumului de material prelucrat, reparatia la timp a utilajelor, utilizarea materialului

Agentul economic SC Neferal SA a solicitat Aviz de Mediu pentru sitarea activitatii de

75

depus pe halda ca produs in vederea recuperarii metalului din acesta sau prelucrarea in instalatiile tehnologice

depozitare deseuri industriale si stabilirea obligartiilor de mediu

4 IlfovCom

Domnesti- extravilan

ind. petroliera

hidrocarburi petroliere

in jurul sondelor de extractie , in apa subteranasi in jurul rezervoarelor de stocare produse petroliere, in jurul sondelor aflate in conservare,pe traseele subterane de transport produse petroliere

sunt necesare noi studii de stabiliere a gradului de poluare si a metodelor de depoluare

5 Ilfov

Amplasat la aproximativ 300 m de aeroportul

Clinceni, pe raza comunei

Cornetu

ind. petroliera


in jurul sondelor de extractie , in apa subterana si in jurul rezervoa-relor de stocare produse petrolie-re, in jurul sonde-lor aflate in con-servare,pe traseele subterane de transport produse petroliere


76

6 Ilfov orasul Bragadiru

ind. petroliera


in jurul sondelor de extractie , in apa subteranasi in jurul rezervoa-relor de stocare produse petrolie-re, in jurul sondelor aflate in conservare, pe traseele subtera-ne de transport produse petroliere


7 Ilfov

Amplasat langa

penitenciarul Jilava in

partea de Est si soseaua de

centura a Bucurestiului, in partea de

Nord

ind. petroliera


in jurul sondelor de extractie , in apa subterana si in jurul rezervoarelor de stocare produse petroliere, in jurul sondelor aflate in conservare,pe traseele subterane de transport produse petroliere


8 Ilfov Com Cernica ind. petroliera


in jurul sondelor de extractie , in apa subterana si in jurul rezervoarelor de stocare produse petroliere, in jurul sondelor aflate in conservare,pe traseele subterane de transport produse petroliere


77

9 Ilfov

Platforma Institutului de

Cercetari Fizico-

Nucleare, Magurele

ind. energetica si nucleara- Institut de Cercetare si Fizica Nucleara

pericol de radiatii

activitataea si modul de management a produselor si deseurilor sunt sub controlul CNCAN

10 Ilfov Comuna 1 Decembrie

activitati agricole nitrati sol si apa

subterana

localitatea este listata, ca detinind suprafete de teren poluate cu nitrati in Ord. MMGA/MADR nr. 241/2005

11 Ilfov oras Chitila


subterana

localitatea este listata, ca detinind suprafete de teren poluate cu nitrati in Ord. MMGA/MADR nr. 241/2005

12 Ilfov comuna Darasti Ilfov


subterana

localitatea este listata, ca detinind suprafete de teren poluate cu nitrati in Ord. MMGA/MA

78

DR nr. 241/2005 C.L a informat ca sunt pe teritoriul comunei 465 ha poluate

13 Ilfov comuna Dobroiesti


subterana

localitatae este listata in Ord. MMGA/MADR nr. 241/2005 ca avind suprafete de teren poluata

14 Ilfov comuna Jilava


subterana

localitatae este listata in Ord. MMGA/MADR nr. 241/2005 ca avind suprafete de teren poluat

15 Ilfov orasMagurele


subterana

localitatae este listata in Ord. MMGA/MADR nr. 241/2005 ca avind suprafete de teren poluat

79

5.7.1. Modalităţi de investigare – Nu deţinem informaţii5.7.2. Reconstrucţia ecologică a solurilor

Capitolul 6. BIODIVERSITATEA, BIOSECURITATEA, STAREA

PĂDURILOR

6.1.Biodiversitatea6.1.1 Habitate naturale. Flora şi fauna sălbatică din Romania

6.1.1.1 Habitatele naturale Pe teritoriul judeţului Ilfov, există următoarele tipuri de habitate naturale : întinderi de lotus indian aclimatizat (caracteristic Lacului Snagov), lacuri distrofice şi iazuri (in apropierea localitaţilor Buftea, Mogoşoaia, Chitila, Cernica, Grădiştea, Snagov, Balta Neagră, Mânăstirea Ţigăneşti).

Pe malurile Lacului Snagov, în afară de stuf şi papură, creşte şi nufărul indian aclimatizat (Nymphea lotus), alături de alte specii de nuferi: nufărul alb (Nymphea alba) şi nufărul galben (Nuphar luteum).

Nuphar luteum

Nuphar luteum

80

Pădurile din zona Scroviştea (păduri mixte de câmpie cu Quercus robur, Tillia tomentosa, Carpinus betulus) sunt o parte din rămăşiţele Codrii Vlăsiei, care au acoperit cândva Câmpia Română. Zona este bine conservată, situl Scroviştea reprezentând un mozaic complex de habitate naturale:

1.4. Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition - cod 3150

1.5. Lacuri distrofice şi iazuri - cod 31601.6. Păduri subatlantice şi medioeuropene de stejar sau stejar cu carpen din

Carpinion betuli - cod 91601.7. Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion

incanae, Salicion albae) - cod 91E0*1.8. Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau

Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) - cod 91F0

Flora şi fauna sălbatică

Judeţul Ilfov se distinge printr-o diversitate biologică ridicată, existând specii de floră şi faună protejate. Din punct de vedere ornitologic, judeţul Ilfov se remarca prin existenţa următoarelor specii de păsări: raţa cârâitoare (Anas querquedula), raţa mare (Anas platyrhyncos), raţa mică (Anas crecca), gârliţa (Anser albifrons), găinuşa de baltă (Gallinula chloropus), lişiţa (Fulica atra), nagaţul (Vanellus vanellus), stârcul roşu (Ardea purpurea), cuc (Cucullus canorus), ciuf de pădure (Asio otus), striga (Tyto alba), cucuvea (Athene noctua), ciuf de câmp (Asio flammeus), prigorie (Merops apiaster), lăstunul mare (Apus apus), pupăza (Upupa epops), pescaruşul albastru (Alcedo atthis), gheonoaie sură (Picus canus), ciocănitoare de grădină (Dendrocopos syriacus), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius), rândunica (Hirundo rustica), lăstunul de casă (Delichon urbica), lăstunul de mal (Riparia riparia), codobatura albă (Motacilla alba), sfrâncioc roşiatic (Lanius collurio), cormoranul (Phalacrocorax carbo), Egretta garzetta.

81

Dendrocopos medius

Vanellus vanellus

82

Merops apiaster

O zonă importantă din punct de vedere al biodiversităţii este zona Lacului Căldăruşani.

Lacul Căldăruşani

Arealul acestei zone este un mediu ideal pentru dezvoltarea în condiţii optime a faunei şi în special a avifaunei, având în vedere că, pe lângă suprafaţa întinsă a lacului,

83

apare şi habitatul de pădure. O dovadă certă în acest sens o reprezintă varietatea mare a speciilor de păsări care au fost observate în zonă. Aici cuibăresc sau tranzitează specii de avifaună comune, cât şi protejate sau strict protejate, cum ar fi: Ciconia alba, Ciconia nigra, Anas platyrhynchos, Circaetus gallicus, Buteo buteo, Accipiter nisus, Falco tinnunculus, Gallinula chloropus, Streptopelia decaocto, Merops apiaster, Upupa epops, Picus viridis, Dendrocopos major, Jynx torquilla, Alauda arvensis, Hirundo rustica, Anthus trivialis, Motacilla alba, Sturnus vulgaris, Pica pica. Corvus frugilegus, Corvus corone cornix, Corvus monedula, Sylvia atricapilla, Phylloscopus collybita, Erithacus rubecula, Luscinia luscinia, Luscinia megarhynchos, Turdus merula, Turdus philomelos, Parus major, Passer domesticus, Passer montanus, Fringilla coelebs, Coccothraustes coccothraustes, Carduelis carduelis, Carduelis chloris, Serinus serinus, Ardea purpurea, etc.

Ciconia nigra

Datorită existenţei acestor specii de păsări, pentru această zonă s-au facut determinări în teren a speciilor de faună, în special păsări, în vederea realizării documentaţiei pentru propunerea zonei anterior menţionate ca arie specială de protecţie avifaunistică.

Pădurea Râioasa, este importantă datorită existenţei unei specii de brânduşe galbene (Crocus banaticus).

Fauna salbatică este reprezentată de următoarele specii de mamifere şi reptile: - Mustelidae - dihor (Putorius putorius) - L. 462/2001- anexa 5, Conv. Berna - vidra (Lutra lutra) – L.462/2001 – anexa 3, Conv. Berna - jder de pădure (Martes martes) – L.462/2001 – anexa 5 Conv.Berna - nevăstuica mică (Mustela nivalis) – L.462/2001 anexa 5, Conv.Berna - bursuc (Meles meles) – L.462/2001 anexa 5, Conv.Berna

- Muridae – bizam (Ondrata zibethica) – L.462/2001 – anexa 5 - Cervidae – căprior (Capreolus capreolus) – L.462/2001- anexa 5, Conv. Berna

84

- Suidae – mistreţ (Sus scrofa) - L.462/2001- anexa 5, - Canidae - vulpe (Vulpes vulpes)- L.462/2001- anexa 5, - Lepuridae – iepure (Lepus europaeus)- L.462/2001- anexa 5,

Capreolus capreolus

Lepus europaeus

85

http://www.fugleognatur.dk/gallery_showlarge.asp?ID=20680

Vulpes vulpes

Sus scrofa

Reptile:

86

- Emydidae – ţestoasa de apă (Emys orbicularis) - L.462/2001- anexa 3, Conv. Berna- Lacertidae – guşter (Lacerta viridis) - L.462/2001 - anexa 4, Conv. Berna - şopârla cenuşie (Lacerta agilis) - L.462/2001 - anexa 4, Conv. Berna- Colubridae - şarpele de casă (Natrix natrix) – Conv. Berna - şarpele de apă (Natrix tesselata) - L.462/2001 - anexa 3, Conv Berna

Lacerta viridis

Lacerta agilis

87

Natrix tesselata

Emys orbicularis

Fauna piscicolă: caracuda (Carassius carassius), linul (Tinca tinca), roşioara (Scardinius erythrorhtalmus), bibanul (Perca fluviatilis), crapul (Cyprinus carpio), plătica (Abramis brama), şalăul (Stizostedion lucioperca), somnul (Silurus glanis) şi două specii de guvizi (Gobius sp. şi Broteshoryns sp. – endemice).

88

Scardinius erythrorhtalmus

Stizostedion lucioperca

Carassius carassius

89

http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/6/6d/StizostedionLuciopercaAquarium.JPG

6.1.2. Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice

Conform autorizaţiilor de mediu pentru recoltare/achiziţionare/comercializare plante şi părţi din plante, din flora sălbatică în stare proaspătă sau semiprelucrată de către persoane juridice, s-au valorificat economic următoarele resurse biologice din flora sălbatică: tei (Tilia sp), urzică (Urtica dioica), soc (Sambucus nigra), măceş (Rosa canina), porumbar (Prunus spinosa), păducel (Crataegus monogyna). În ceea ce priveşte autorizaţiile de mediu pentru recoltare/capturare şi/sau achiziţionarea şi comercializarea unor plante şi animale din flora şi fauna sălbatică, în stare vie, proaspătă sau prelucrată, de către persoane juridice, au fost vânate următoarele specii : căprior (Capreolus capreolus), iepure (Lepus europaeus), mistreţ (Sus scrofa), viezure (Meles meles), vulpe (Vulpes vulpes), ciocârlie (Alauda arvensis), fazan (Phasianus colchicus), graur comun (Sturnus vulgaris), guguştiuc (Streptopelia decaocto), porumbel gulerat (Columba palumbus), potârniche (Perdix perdix), prepeliţa (Coturnix coturnix), sitar de pădure (Scolopax rusticola), turturică (Stretopelia turtur), raţe sălbatice admise de lege, dihor (Putorius putorius), nevăstuică (Mustela nivalis), bizam (Ondrata zibethica), sturz (Turdus sp.), becaţină (Galinago galinago), lişiţă (Fulica atra), cerb lopatar (Dama dama), jder de copac (Martes martes).

Tilia sp

90

Urtica dioica

Sambucus nigra

91

Rosa canina

Meles meles

92

Phasianus colchicus

Perdix perdix

93

Dama dama

Martes martes

6.1.3. Starea ariilor naturale protejate

În judeţul Ilfov au fost declarate următoarele arii naturale protejate: Lacul Snagov (100 ha declarat prin Legea 5/2000), Pădurea Snagov (10 ha, declarată prin Legea 5/2000) şi zona naturală protejată Scroviştea (declarată prin H.G. nr.792/1990).

Aria naturală protejată Pădurea Snagov, a fost denumită rezervaţie naturalistică, geobotanică şi forestiera, având o suprafaţă de 10 ha.

Pădurea Snagov este o arie protejată pentru conservarea unor arborete, cu destinaţie de cercetare ştiinţifică, cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect dendrologic, oferind posibilitatea cercetării şi vizitării în scopuri educative. A fost

94

desemnată arie naturală protejată datorită existenţei a 15 exemplare de Fagus sylvatica, specie care în mod obişnuit este caracteristică zonelor de deal.

Aria naturală protejată Pădurea Snagov, este situată în Judeţul Ilfov, în cadrul comunei Snagov, pe raza teritorial-administrativă a Ocolului Silvic Snagov, trupul de pădure Snagov-Parc. Principalul punct de acces în aria naturală protejată este în comuna Ciolpani, pe D.N.1 Bucureşti-Ploieşti.

Flora şi fauna Vegetaţia predominantă este cea forestieră.

Pătura vie este relativ săracă, cu frecvenţa mai mare a speciilor indicatoare de uscăciune estivală : Genista tinctoria, Fragaria vesca, Hypericum perforatum, Poa pratensis, Litospermum purpureo-coeruleum.

Ca o curiozitate pentru această zonă de câmpie este prezenţa a 15 exemplare de fag (Fagus sylvatica), care în mod obişnuit nu cresc la această altitudine.

Dintre speciile de arbori existente, mai pot fi menţionaţi: Tilia cordata, Quercus robur, Quercus cerris. Printre arborii masivi se dezvoltă tufişuri de alun, cătină, lemn câinesc şi soc, iar primăvara înfloresc ghioceii, brânduşele şi brebeneii, mărgăritarul şi crinul de pădure. Căprioare, cerbi lopatari, pisici sălbatice, fazani, potârnichi pot fi gasiţi în pădurile din zonă. O mare varietate de păsări populează din plin pădurea Snagovului, printre ele aflându-se cintezoii şi piţigoii, privighetorile, porumbeii sălbatici şi turturelele. Primăvara şi toamna se opresc aici, din călătoria lor spre ţări mai calde, în locurile mai umede, sitarii şi becaţinele.

Alte specii de faună care susţin echilibrul ecologic al zonei sunt : Antipalus varipes, Laphria flava, Nitellia vera, Calliphora vomitoria, Phaenicia sericata, Lucila cesar, Kiefferulus tedipediformis, Cerambyx cerdo (croitorul mare), Helix lucorum, Helix pomatia (melc de livadă), Rana ridibunda (broasca de lac mare), Hyla arborea (brotăcel), Lacerta viridis, Lacerta agilis, Natrix natrix (şarpele de casă), Cuculus canorus, Circus macrourus (cuc), Accipiter nisus, Upupa epops (pupăza), Athene noctua, Sciurus vulgaris (veveriţa), Mustela (Putorius) putorius (dihorul), Meles meles (bursuc), Vulpes vulpes, Felis sylvestris, Sus scrofa (porc mistreţ), Lepus europaeus (iepure), Capreolus capreolus (căprior).

Aria naturală protejată Pădurea Snagov a fost dată în custodie Direcţiei Silvice Bucureşti - Ocolul Silvic Snagov pe baza convenţiei de custodie nr. 7680 din data de 22/11/2004.

S - a realizat planul de management al ariei naturale protejate Pădurea Snagov înregistrat la Academia Română - Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii – cu nr.de înregistrare 1569 din data de 23/11/2005.

Aria naturală Lacul Snagov a fost desemnată rezervaţie naturală şi este considerată o zonă umedă importantă, având o suprafată de 100 ha. Snagovul este cel mai important lac de agrement din jurul capitalei, fiind cel mai pitoresc dintre atracţiile turistice din zonă, a carui frumuseţe este întregită de pădurile înconjurătoare. Este un liman fluvial al râului Ialomiţa. Suprafaţa lui este de 5,75 km2, lungimea de 16 km, iar adâncimea maximă de 9 m (cel mai adânc lac din Câmpia Română). Colectarea apei în lac se face din pânza de ape subterane şi doar în mică măsură din apele de ploaie şi zăpadă. De aceea nivelul apei din Lacul Snagov este constant, cu excepţia primăverii şi, adesea, a toamnei.

95

Forma lacului este alungită şi foarte sinuoasă, cu multe golfuri, în partea din avale aflându-se o insulă pe care se găseşte Mânăstirea Snagov.

Fauna şi Flora

O mare parte din lac (100 ha) a fost declarată arie protejată prin Legea 5/2000, pentru protejarea faunei şi a florei care se dezvoltă aici. Declararea ariei naturale ca zonă protejată are la bază existenţa în acest perimetru a speciilor de: Nelumbo nucifera, Aldrovanda vesiculosa, Nuphar luteum, Sagittaria latifolia, Urticularia vulgaria, Myriofillium vertialatum, relictul pontocarpatic Dressena polymorpha, copepodul endemic Eudiaptomus gracilis, guvizii endemici Gobius gymnostrachelus şi Proterrorhynchus sp.

În micile golfuri, formate în unele locuri ale malurilor, se formează plaurii, un fel de saltele plutitoare care ating uneori o grosime de până la un metru şi jumătate. Acesta, cunoscut mai ales în Delta Dunării, este o pătură plutitoare formată din rădăcinile şi rizoamele vechi ale stufului, împletite între ele ca într-o plasă deasă peste care se depune pământul şi pe care creşte stuf verde. Uneori aceşti plauri sunt atât de solizi şi de mari încât pot suporta greutatea câtorva oameni sau a unei colibe.

Fauna piscicolă, care atrage numeroşi pescari amatori, se remarcă prin existenţa mai multor specii de peşti: plătica, crap, biban, somn, ştiuca, roşioara şi două specii de guvizi. Această faună piscicolă îşi găseşte un ascunziş bun în brădişul de pe fund şi sub porţiunile de plaur care acoperă lacul în zonele retrase.

Aria naturală protejată Scroviştea a fost declarată prin H.G. nr.792/1990.

Fauna şi Flora

Ca specii de floră şi faună, de importanţă biologică, în situl Natura 2000 Scroviştea se regăsesc: Quercus robur, Tillia tomentosa, Carpinus betulus, Fraxinus excelsior, Crataegus monogyna, Polygonatum latifolium, Branchypodium sylvaticum, Euphorbia amygdaloides, Lamiastrum galeobdolon, Lamiastrum galeobdolon, Carex pilosa, Dactylus glomerata, Lathyrus niger, Ligustrum vulgare, Ligustrum vulgare, Asarum europaeum, Melica uniflora, Nymphaea alba, Galanthus nivali, Sciurus vulgaris, Trapa natas, Nuphar luteum, Potomogeton natans, Crocus heuffelianus, Helix pomatia, Hirudo medicinalis, Capreolus capreolus, Lepus europaeus.

96

Scroviştea

Scroviştea

Imaginile sunt preluare de pe internet

6.1.4. Rezervaţiile Biosferei6.1.4.1. Rezervaţia Biosferei Delta Dunării6.1.4.2. Parcul Naţional Retezat6.1.4.3. Parcul Naţional Rodna

6.1.5. Situri Ramsar6.1.6. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii

6.2. Biosecuritatea6.2.1. Reglementări în domeniul biosecurităţii6.2.2. Sistemul de autorizare în domeniul biosecurităţii (de cerut date de

la DADR)6.2.2.1. Cadrul instituţional6.2.2.2. Procedura de autorizare6.2.2.3. Evaluarea riscurilor

6.2.3. Măsuri de monitorizare a riscurilor şi de intervenţie în caz de accidente

97

6.2.4. Etichetarea şi trasabilitatea OMG6.2.5. Controlul implementării legislaţiei ( urmare protocolului încheiat cu G.N.M. vă rugăm solicitaţi informaţii )6.2.6. Suprafeţe cultivate pe plan mondial cu plante modificate genetic6.2.7. Locaţii şi suprafeţe cultivate cu plante modificate genetic şi

operatorii în domeniu6.2.7.1. Soia6.2.7.2. Porumbul

6.2.8. Perspective

6.3. Starea pădurilor6.3.1. Fondul forestier

La data de 31.12.2007 Direcţia Silvică Bucureşti din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor - ROMSILVA, administrează o suprafaţă totală de 20.711 ha teren forestier proprietate publică a statului, din care in raza judeţului Ilfov o suprafaţă de 19.928 ha. O suprafaţă totală de 2.495 ha reprezintă terenuri forestiere proprietate privată, 90 ha reprezentând păduri mânăstireşti şi restul reprezentând proprietatea privată a persoanelor fizice cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate în conformitate cu legile fondului funciar: Legea 18/1991, Legea 1/2000 cu modificarile şi completările ulterioare, inclusiv cele aduse de Legea 247/2005.

Suprafaţa totală de 20.647 ha teren cu destinaţie forestieră din raza judeţului Ilfov este repartizată pe categorii de folosinţă astfel:

- 19.848 ha categoria „pădure";- 799 ha alte terenuri din fond forestier, respectiv terenuri destinate administraţiei

silvice, terenuri care servesc cultura şi producţia silvică, terenuri destinate împăduririi (46 ha), terenuri reproductive.

Fondul forestier proprietate publică a statului din raza judeţului Ilfov este administrat prin cele 3 ocoale din subordinea Direcţiei Silvice Bucureşti, astfel:

- 5.550 ha Ocolul Silvic Bucureşti- 10.138 ha Ocolul Silvic Snagov

- 5.023 ha Ocolul Silvic Brăneşti

6.3.2. Funcţia economică a pădurilor

Pădurile administrate de Direcţia Silvică Bucureşti sunt păduri încadrate la grupa I funcţională şi au de îndeplinit ca funcţie de protectie cea corespunzătoare categoriei de agrement recreere. Anual din acestea se poate exploata masa lemnoasă în conformitate cu cotele de tăiere masă lemnoasă stabilită prin Hotarare de Guvern. Cota de masă lemnoasă este stabilită în funcţie de posibilitatea pădurii, posibilitate consemnată în amenajamentete silvice. Posibilitatea anuală a pădurilor este de 83 mii m3 din care 51 mil. m3 produse principale. Recoltarea masei lemnoase ce rezultă din produsele principale se realizează prin aplicarea de tratamente intensive cu regenerare sub masiv, în cazul arboretelor de cvercinee şi prin aplicarea de tratamente extensive pentru arboretele de crâng. Dintre tratamentele intensive cel mai reprezentativ şi des aplicat este tratamentul tăierilor progresive în ochiuri iar din cele extensive tratamentul tăierilor în crâng simplu şi căzănire pentru zăvoaie şi salcâmete.

98

6.3.3. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic

Valorificarea lemnului este o prestaţie foarte importantă a gestiunii pădurilor de pe raza Direcţiei Silvice Bucureşti, cotele anuale de masă lemnoasă stabilite, au fost realizate integral şi sunt în concordanţă cu posibilitatea pădurilor. In 2007, 48.000 m3 au fost valorificati conform cotei alocate către agenţii economici ca masă lemnoasă pe picior, 25.700 m3 către populaţie masă lemnoasă exploatată în regie şi 2.300 a fost exploatată de agenţii economici prin prestaţii servicii exploatare.

6.3.4. Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief

Pădurile aflate în administrarea Direcţiei Silvice Bucureşti sunt situate în zona de câmpie forestieră, principala formă de relief întalnită fiind, cea de câmpie plană şi în mică măsură, în luncile interioare ale râurilor (Argeş, Ialomiţa). Altitudinea medie la care sunt amplasate pădurile administrate de Direcţia Silvică Bucureşti este de 80 m.

6.3.5. Starea de sănătate a pădurilor

In anul 2007 pentru asigurarea unei stări fitosanitare corespunzătoare în pepiniere şi arborete s-au executat lucrări de combatere a dăunătorilor pe suprafaţă totală de 2.060 ha din care 172 ha pentru combaterea paraziţilor vegetali şi 1.766 ha pentru combaterea insectelor defoliatoare. Pentru combatere au fost folosite produse de uz fitosanitar selective şi biodegradabile, cu impact redus asupra mediului. Asigurarea unei stări fitosanitare corespunzătoare în pădurile administrate constituie o preocupare de baza a personalului silvic în vederea prevenirii atacurilor de dăunatori şi limitării pierderilor cauzate de aceştia vegetatiei forestiere.

6.3.6. Suprafeţele din fondul forestier naţional parcurse cu tăieri

In anul 2007 pentru recoltarea masei lemnoase aprobate au fost parcurse cu tăieri de regenerare o suprafaţă totală de 938 ha din care 729 ha cu tăieri progresive, 6 ha cu tăieri rase, 6 ha cu tăieri de substituiri şi refacere a arboretelor slab productive şi degradate, 59 ha cu tăieri de regenerare în crang şi 138 ha cu tăieri de conservare. Pentru asigurarea de condiţii optime de dezvoltare şi conducerea arboreteior tinere, pentru promovarea speciilor valoroase, în anul 2007 s-au executat lucrări de îngrijire pe o suprafaţă totală de 679 ha din care : 44 ha degajări, 73 ha curăţiri şi 562 ha rărituri. In cadrul acestor activităţi o atenţie deosebită o acordăm promovării şi menţinerii stejarului în arealul său natural. S-au mai parcurs deasemeni cu tăieri de igiena în vederea extragerii arborilor uscaţi o suprafaţă de 884 ha şi cu tăieri de produse accidental suprafaţă de 1.320 ha.

6.3.7. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire

Judeţul Ilfov este un judeţ cu deficit de vegetatie forestieră mai ales în zona de sud, unde padurea este mult deficitară. Datorită preţurilor mult prea mari practicate pe piaţa liberă a terenurilor o acţiune de achiziţie a acestora în vederea împaduririi este inabordabilă din lipsa fondurilor băneşti necesare. Totodată Capitala ar avea nevoie sa fie înconjurată de un inel verde, lucru care din aceeaşi cauză pentru moment nu este realizabilă.

99

6.3.8. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări

In anul 2007 din inventarul fondului forestier administrat de Direcţia Silvică Bucureşti s-a scos, prin transmitere definitivă cu plata taxelor legale în vigoare, suprafaţa de 2 ha, suprafaţă preluată de CNADR, care a executat extinderea pasajului de pe DN 7 în pădurea Râioasa.

6.3.9. Suprafeţe de păduri regenerate in anul 2007

In anul 2007 în cadrul Directiei Silvice Bucureşti regenerarea pădurilor s-a efectuat pe o suprafaţă totală de 94 ha, din care 72 ha prin regenerări naturale şi 22 ha prin împăduriri.

Valoarea totală a lucrărilor privind activitatea de regenerarea pădurilor a fost de 377 mii lei, fiind asigurată din fondul de conservare şi regenerare a pădurilor, constituit în baza prevederilor Legii nr. 26/1.996 - Codul Silvic.

In primăvara anului 2007 s-au efectuat lucrări de completări în plantaţii pe suprafaţă de 3 ha şi lucrări de refacere a regenerărilor calamitate pe suprafaţă de 2 ha. Pentru întretinerea regenerărilor naturale şi artificiale s-au executat lucrări de îngrijire a culturilor în suprafaţă totală de 219 ha, iar pentru ajutorarea regenerării naturale s-au executat lucrări pe 382 ha constând în semănături şi plantaţii sub masiv, lucrări pentru instalarea semitişului natural şi lucrări de întreţinere.

Pentru lucrările mai susmenţionate s-au folosit în total 179 mii bucăţi puieţi forestieri.Pregătirea mecanizată integrală a terenului în vederea împaduririi s-a executat pe o

suprafaţă totală de 9 ha.

Evoluţia suprafeţelor regenerate în perioada 2004 – 2007Table

Anul Reg. Naturale(ha)

Impaduriri(ha)

Total(ha)

2004 69 16 852005 58 26 842006 53 15 682007 72 22 94

6.3.10. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului

In perioada ce-o parcurgem, pădurile sunt supuse unei presiuni crescânde din partea populaţiei. Tăierile ilegale, cadrul legislativ nesigur şi în schimbare continuă, au adus pagube anuale pădurilor. Pentru crearea unei conştiinţe forestiere în special în rândul generaţiei tinere, anual, desfăşuram acţiuni de plantat arbori cu elevii, în special primăvara în cadrul „Lunii Pădurii", solicităm deasemenea spre publicare în mass-media a unor articole pozitive pentru a proteja pădurea. In diferite şcoli organizăm acţiuni de informare şi deplasare la teren pentru a constientiza rolul pădurii şi al mediului în perioada ce o traversăm.

100

http://Silvi.ce/

6.3.11. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului

Administrarea în regim silvic asigură gestionarea durabilă a fondului forestier este principalul atribut al administraţiei silvice actuale.

Menţinerea unui mediu sănătos şi stabil înseamnă menţinerea pădurilor în arealul lor natural, actual şi creşterea suprafeţelor acestora, aceasta însemnand şi principalul factor de stabilitate în natură. Schimbările climaterice pot fi stopate şi atenuate prin menţinerea suprafeţelor actuale ale fondului forestier şi prin extinderea acestora. După cum se ştie pădurea reprezintă castelul apelor în natura, fapt pentru care rolul ei este şi mai important.

Capitolul 7. MEDIUL MARIN ŞI COSTIER

Nu este cazul.

Capitolul 8. DEŞEURI

8.1. Date generale. Cadru legislativDin mediul urban şi rural rezultă deşeuri nepericuloase (un amestec de deşeuri

menajere), deşeuri menajere periculoase, deşeuri inerte, deşeuri compostabile, deşeuri energetice, etc.

Din categoria deşeurilor nepericuloase enumeram cateva tipuri:- deşeuri municipale (deşeuri menajere şi similare),- deşeuri nepericuloase (care nu sunt incluse in categoria deşeurilor periculoase)

de orice altă origine care satisfac criteriile de acceptare a deşeurilor la depozitele de deşeuri nepericuloase,

- deşeurile periculoase stabile nereactive (cum sunt cele solidificate, vitrificate) – asemenea deşeuri periculoase stabile nu se depozitează în celule destinate deşeurilor menajere nepericuloase ci în celule separate,

- deşeuri din pieţe,- deşeuri stradale,- nămoluri de la staţiile de epurare orăşenesti (daca, potrivit Studiului agrochimic

special emis de OSPA Giurgiu-Ilfov, aprobat de DADR Ilfov aceste nămoluri pot fi împrăştiate pe sol atunci se va solicita Permis de împrăştiere la APM Ilfov (respectarea Ord. 344/2004) iar nămolul va putea fi folosit pentru ameliorarea calităţii solurilor),

- deşeuri industriale nepericuloase (praf de cazan, cenuşi zburătoare şi altele),- deşeuri din construcţii şi demolări fără valoare economică, (porivit Planului

Regional pentru gestiunea Deşeurilor în Regiunea 8 Bucuresti Ilfov, deşeurile din construcţii şi demolări nu mai trebuie să ajungă la depozite de deşeuri conforme). In judeţul Ilfov există agenţi economici autorizaţi să gestioneze deşeurile din constructii şi demolări – SC Ecorecycling SRL (pe teritoriul oraşului Popesti Leordeni) - care îşi va deschide în curând un nou amplasament în zona de nord a Judeţului Ilfov.Depozitarea deşeurilor în România este reglementată de Directiva 1999/31/CE

transpusă în legislaţia naţională prin HG 349/2005, completată de HG 210/2007.

101

HG 856/2002 – privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase – codifică deşeurile funcţie de activitatea generatoare de deşeuri (astfel fiecare tip de deşeu este caracterizat prin 6 cifre - primele 2 cifre = activitatea generatoare; următoarele 2 cifre = subcapitolul în care se încadrează deşeul; următoarele 2 cifre = tipul de deşeu). Cu un (*) se precizează deşeurile periculoase.

Criteriile care trebuie îndeplinite de deşeuri pentru a fi acceptate la depozitare pe fiecare clasa de depozit şi lista naţională de deşeuri acceptate pentru fiecare clasa de depozit sunt stabilite prin Ord. MMGA nr. 95/2005 care poate fi revizuit funcţie de modificarea condiţiilor tehnico-economice.

Judeţul Ilfov, spre deosebire de alte judeţe, prezintă caracteristici aparte în ce priveşte gestiunea deşeurilor municipale şi asimilabile din următoarele motive:

- este limitrof municipiului Bucureşti, capitala României, şi ca urmare suportă evacuarea tuturor tipurilor de deşeuri (care au fost în prealabil sortate) din marea metropolă,

- activităţile cu impact semnificativ asupra factorilor de mediu s-au mutat din Bucureşti în oraşele, comunele şi satele judeţului Ilfov,

- transportul rutier, cu mijloace auto mai mari de 3,5 tone, dinspre Bucureşti şi spre Bucureşti se desfăşoară pe şoselele şi drumurile comunale din judeţul Ilfov,

- în judeţul Ilfov exista o puternica baza melifera pentru care se impune un control riguros şi o supraveghere continua a modului de gospodărire, din punct de vedere mediu si asigurarea sanatatii populatiei, a substanţelor toxice şi periculoase inclusiv a substanţelor fitosanitare,

- există o reţea hidrografică amenajată şi neamenajată care trebuie supravegheată, menţinută în stare de funcţionare şi ecologizată prin acţiuni de colectare diverse deşeuri, dragare şi apărare împotriva inundaţiilor,

- s-au amenajat 3 depozite ecologice de deşeuri, din care 2 depozite (Vidra – SC Eco Sud SRL şi Glina – SC Ecorec SA) deservesc judeţul Ilfov, iar depozitul (Rudeni - SC Iridex Group SRL) deserveşte municipiul Bucureşti. În realitate toate cele trei depozite deservesc municipiul Bucureşti. Toate cele 3 depozite de deseuri nepericuloase, conforme, au fost autorizate cu Autorizatie Integrata de Mediu in trimestrul 1 al anului 2007. De reţinut este faptul că toate au facut obiectul unui control din partea UE in luna octombrie 2006, iar observaţiile au fost consemnate în Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru Regiunea 8 Bucuresti – Ilfov; în urma controlului s-a constatat că depozitele sunt conforme cu normele UE,

- are în structură teritorială 8 oraşe - Buftea, Otopeni, Voluntari, Popeşti Leordeni, Chitila, Pantelimon, Măgurele, Bragadiru şi 32 comune; din cele 8 oraşe, 1 (unul) – Buftea, este oraş cu statut vechi, restul sunt noi în plină formare şi dezvoltare,

Pe teritoriul judeţului îşi desfăşurau activitatea, la sfârşitul anului 2007, 12.212 agenţi economici. Cele mai multe activităţi sunt localizate în oraşul Buftea, urmat de oraşele Voluntari, Otopeni. Cele mai puţine activităţi sunt localizate în localităţile Dărăşti, Ganeasa, Nuci.

102

Tabel 8.1.1.Repartizarea agenţilor economici în comune şi oraşe

Nr. crt.

Localităţile Nr. agenti economici (puncte de lucru)

1 oras Buftea 9222 oras Popeşti Leordeni 8223 oras Otopeni 10674 oras Voluntari 24925 com. 1 Decembrie 2556 com. Afumaţi 5217 com. Baloteşti 3138 com. Berceni 1049 oras Bragadiru 47610 com. Brănesti 12411 com. Cernica 212 com. Chiajna 10513 oras Chitila 44514 com. Ciolpani 7015 com. Ciorogârla 9516 com. Clinceni 13917 com. Corbeanca 16018 com. Cornetu 16419 com. Dărăşti 5320 com. Dascălu 6621 com. Dobroeşti 22022 com. Domnesti 17823 com. Dragomireşti Vale 14224 com. Găneasa 5525 com. Glina 12326 com. Grădiştea 3327 com. Gruiu 9128 com. Jilava 41029 oras Măgurele 27230 com. Moara Vlăsiei 4931 com. Mogoşoaia 8732 com. Nuci 2033 oras Pantelimon 74234 com. Periş 13535 com.Petrăchioaia 6236 com.Snagov 16137 com. Ştefăneştii de Jos 13938 com. Tunari 16639 com.Vidra 9840 com. Copăceni 7Total 12212

103

Pe pe lînga cele 3 depozite de deşeuri nepericuloase (conforme cu prevederile UE) în judeţ mai există 20 depozite de deşeuri nepericuloase ce deservesc comunităţile locale, care trebuie să înceteze depozitarea în anul 2009. Harta repartizării depozitelor de deşeuri neconforme existente în judeţul Ilfov şi care trebuie închise şi ecologizate pâna in anul 2009 este prezentată în continuare:

Conform schiţei depozitele neconforme de deşeuri au fost parţial ecologizate (sunt marcate cu verde deschis şi cu albastru deschis), dupa sistarea depozitării, în următoarele localităţi: Jilava, Clinceni, Pantelimon (ecologizat şi pus la dispoziţia construcţiilor edilitare), Copăceni, Domnesti, Chiajna, Corbeanca, Baloteşti, Snagov (a fost ecologizat), Dragomireşti Vale (ecologizat), Chitila (ecologizat), Dărăşti, Petrăchioaia (depozitul A), Nuci (depozitul A), Cornetu (depozitul1).

Situaţia provizorie a depozitelor neconforme de deşeuri nepericuloase care trebuie să fie închise şi ecologizate până la 16 iulie 2009

Explicarea notarilor: •punctele verzi reprezinta depozitele conforme autorizate, • punctele rosii reprezinta depozitele neconforme, • punctele albastre reprezinta serviciul de salubrizare, • punctul roz reprezinta depozitul neconform cu bilant de mediu, • punctele verde deschis reprezinta depozite inchise cu Aviz de mediu

depozite

conforme depozite

neconforme au solicitat aviz de mediu

pentru inchidere

Legenda

localitati in care exista

serviciul de salubrizare

CopaCENI

Explicarea notarilor: •punctele verzi reprezinta depozitele conforme autorizate, • punctele rosii reprezinta depozitele neconforme, • punctele albastre reprezinta serviciul de salubrizare, • punctul roz reprezinta depozitul neconform cu bilant de mediu, • punctele verde deschis reprezinta depozite inchise cu Aviz de mediu

depozite

conforme depozite

neconforme au solicitat aviz de mediu

pentru inchidere

Legenda

localitati in care exista

serviciul de salubrizare

CopaCENI

104

Graficul evoluţiei gradului de urbanizare în judeţul Ilfov în perioada 2004 -2007

0

50000

100000

150000

200000

250000

populatia judetului Ilfov

anii de referinta

evolutia gradului de urbanizare in judetul Ilfov, anii 2004,2005,2006,2007

nr. orase 4 8 8 8

nr. locuitori in mediul urban 61836 68796 68980 69120.00

nr. locuitori in mediul rural 220484 214778 214516 214447

2004 2005 2006 2007

Considerăm că gradul de urbanizare în judeţul Ilfov, începând cu anul 2007 este pus pe baze realiste, în sensul că numărul de locuitori care beneficiaza de condiţii “de oras” creşte mai încet decât declaraţiile care se fac odata cu declararea unor localităţi ca fiind oraşe.

8.2. Deşeuri municipale Odată cu creşterea numărului de oraşe în judeţul Ilfov s-au extins serviciile de

salubrizare ale operatorilor care prestează un astfel de serviciu în Bucureşti. Ca urmare un număr de 7 depozite de deşeuri neecologice existente în comune din judetul Ilfov (Clinceni, Snagov, Glina, Copaceni, Corbeanca, Nuci, Jilava) s-au închis si sunt pe cale de a fi ecologizate. Pentru depozitele necontrolate din localitatile: Gruiu, Afumaţi, Grădiştea, Dobroeşti, Ciorogârla, Bragadiru, Cornetu, Vidra, Berceni, Tunari, Măgurele, Ciolpani, 1 Decembrie, în conformitate cu prevederile Ord. de ministru nr. 1274/2005 si HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor este necesar să se solicite şi să se obţină Aviz de Mediu pentru sistarea activităţii de depozitare deşeuri şi ecologizarea amplasamentelor.

Pe baza Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov, la sfârşitul anului 2007 Consiliul Judeţean Ilfov în colaborare cu Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov şi sub coordonarea Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Bucureşti a realizat draftul Planului Judeţean de Gestiune a Deşeurilor pentru judeţul Ilfov.

105

8.2.1. Cantităţi şi compoziţieTabelul 8.2.1.1. a

Situaţia generării deşeurilor în judeţul Ilfov

Nr crt

Categorii de deşeuri Codul deşeului

Realizări( t )

2002 2003 2004

1 Deşeuri municipale din care: 20.15.01 46.638 47.014 47.579

1.1 Deşeuri menajere colectate în amestec de la populaţie 20.03.20.01 9.742 9.820 9.938

1.2Deşeuri asimilabile celor menajere colectate în amestec din comerţ, industrie, instituţii

20.03.20.011.948 1.964 1.988

1.3 Deşeuri colectate separat din care: 20.01.15.01 2.381 2.400 2.429hârtie şi carton 20.01.20.01 1.190 1.200 1.214sticlă 20.01.20.02 298 300 304plastic 20.01.19.39 496 500 506metale 20.01.19.04 397 400 405lemn 20.01.38 0 0 0biodegradabile 20.01.20.08 0 0 0Altele (compuşi, textile etc.) 20.01. 0 0 0

1.4 Deşeuri voluminoase 20.03.07 0 0 01.5 Deşeuri din grădini şi parcuri 20.02 1.959 1.975 1.9911.6 Deşeuri din pieţe 20.03.02 288 290 2931.7 Deşeuri stradale 20.03.03 737 743 7521.8 Deşeuri necolectate 20.01 29.583 29.822 30.180

Tabelul 8.2.1.1. bSituaţia generării deşeurilor în judeţul IlfovNr. crt Categorii de deşeuri

Codul deşeului

Realizări( t )

Prognoza***( t )

2005 2006 2007 20081 Deşeuri municipale,

din care:20.15.01 47.998 48.480 51843 54072

1.1 Deşeuri municipale colectate în amestec de la populaţie

20.03.20.01 20 776 21 048 28 1 98 32777

1.2 Deşeuri asimilabile celor menajere colectate în amestec din comerţ, industrie, instituţii

20.01.15.0120 % din 1.1

4 167 4 262 5921 6883

106

Nr. crt Categorii de deşeuri

Codul deşeului

Realizări( t )

Prognoza***( t )

2005 2006 2007 2008

1.3

Deşeuri colectate separat, din care:

20.01.15.0120 % din 1.1

si 1.2

5 001 5 114 5 332 5458

hârtie şi carton 3235 3266 3396 3452

sticlă 20.01.20.0215.01.20.07

302 308 310 313

plastic 20.01.19.3915.01.20.02

501 512 520 526

metale 20.01.19.4915.01.20.04

408 422 430 435

lemn 20.01.19.3815.01.20.03

57 62 70 74

**Biodegradabile 20.01.20.08 **163 **198 **230 ** 268Altele (compusi, textile, etc.), din care:deşeuri periculoase*din deşeuri menajere

15.10.11*15.02.02*20.01.19*-20.01.23*02.01.08*17.06.01*

06.05*

-

335

-

346

-

376* 390*

1.4 Deşeuri voluminoase 20.03.07 - - - -1.5 DEEE 20 03 07 256 520 688 10001.6 Deşeuri din gradini şi

parcuri20.02 2 018 2 042 2 054

1.7 Deşeuri din pieţe 20.03.02 296 300 302 3051.8 Deşeuri stradale 20.03.03 759 797 804 8151.9 Deşeuri generate şi

necolectate20.0115.01

14 725 14 397 8544 6834

*) rezultă din utilizarea ambalajelor de sticlă, plastic, metal, eliminarea materialelor cu conţinut de azbest, uleiuri uzate, etc

**) includ şi namolul rezultat din instalaţiile de epurare şi preepurare ape uzate***) generatul este conform prevederilor din PJGD pentru judeţul Ilfov, referitor la populaţie

Precizări: în anul 2005 s-au colectat de la persoane fizice 256 tone DEEE din cele 2 puncte de

colectare DEEE, în anul 2006, în cele 6 puncte de colectare DEEE în oraşe cu peste 20000 locuitori, dar

şi în alte localitati, s-au colectat 520 tone DEEE de la persoane fizice, în anul 2007 s-au colectat 688 t DEEE atât de la persoane fizice, cât şi de la persoane

juridice, în anul 2007 s-au colectat 230 t deşeuri biodegradabile (materiale nedestinate

consumului uman de la aeroportul Bucureşti – Otopeni, magazine de tip METRO, restaurante, cadavre animale) care au fost prelucrate în făinuri proteice la unitatea SC

107

Protan SA – Sucursala Popeşti Leordeni. O parte din deşeurile biodegradabile colectate au fost transformate în compost la serele floricole ce deservesc oraşele Buftea, Voluntari, Popeşti Leordeni.

Cantitatea de deşeuri generate şi necolectate a scăzut de la 30180 tone în anul 2004 la 14.725 tone în anul 2005 şi la 14.397 tone în anul 2006. In anul 2007 cantitatatea de deşeuri necolectată a fost de 8.544 tone, concomitent cu reducerea cantităţilor de deşeuri depozitate definitiv la depozitele de deşeuri conforme şi autorizate (Vidra şi Glina, s-a depozitat şi la depozitul Iridex - Rudeni). In anul 2007 reducerea la depozitare definitivă a deşeurilor menajere şi asimilabile (din comert, industrie, instituţii) a fost de 2.021 tone.

Tabel 8.2.1.2. Distribuţia deşeurilor nepericuloase

anul 2007( t )

depozit conform Vidra - Eco Sud 3630depozit conform Glina -Ecorec 13670depozit conform Rudeni - Iridex 16819

depozite neconformedeşeuri necolectate 8544

Fig 8.2.1.1.Localizarea depozitării deşeurilor nepericuloase în judeţul Ilfov, în anul 2007

108

localizarea depozitarii deseurilor in judetul Ilfov, in anul 2007

16819

13670

3630

8544

0 2000 4000 6000 8000 10000 12000 14000 16000 18000

depozit conform Vidra - EcoSud

depozit conform Glina -Ecorec

depozit conform Rudeni -Iridex

depozite neconformedeseuri necolectate

depo

zite

de

dese

uri

cantitati (tone)

Legenda:- depozit conform - depozit autorizat cu autorizaţie integrată de mediu;- depozit neconform, depozite neautorizate ce mai deservesc comunităţile locale până la data de 16.07.09.

Fig. 8.2.1.2.Realizările anilor 2005 si 2006, 2007 în ce priveşte managementul deşeurilor

municipale generate, colectate în amestec, colectate separat, biodegradabile, DEEE, necolectate.

109

47998 48480

51843

2077621048

28198

5001 5114 5332

335 346 376 256 520 688163

198 230

14725 14397

8544

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

cantitati (tone)

deseuri municipale,generate

deseuri menajerecolectate in amestec

de la populatie

deseuri colectateseparat

deseuri periculoase,din deseuri menajere

DEEE deseuribiodegradabile

deseuri necolectate

categorii de deseuri

Managementul deseurilor nepericuloase in judetul Ilfov, in anii 2005,2006,2007

2005 2006 2007

110

Tabel 8.2.1.3.Distribuţia operatorilor de salubrizare autorizaţi, existenţi în judeţul Ilfov

Denumire, categorie licenţă Aria de operare (localităţi din judeţ)

Date de contact

SC Urban SA - Sucursala Otopeni, Aut. de mediu nr. 195/29.06.2007, Aut. ANRSC nr. 709/23.11.2005

Otopeni, Baloteşti, Periş, Tunari, Clinceni

tel/fax: 3514602/3514601/3514603

SC Compania Romprest Service SA, Otopeni, tel/fax: Aut. de mediu nr. 198/08.08.2005-revizuita in 27.07.2006, Aut. ANRSC 82/19.03.2007

Otopeni (AIHCB),Săftica, Snagov, Voluntari, Afumaţi, Bragadiru, Stefăneştii de Jos

tel/fax:2041155/2041777/2014856

SC Rosal Ecologic & Recycling Sistem SRL, Bucureşti, Aut. de mediu nr. 1/28.11.2005, Aut. ANRSC 178/18.06.2004

Pantelimon, Chitila, Buftea, Periş, Snagov, Cernica, Dragomireşti Vale, Popeşti Leordeni,Pipera- Tunari, Jilava

tel/fax: 2554982

SC Salubritate Apa şi Canal Voluntari SRL, (SC Ecoval SRL), Aut. de mediu 209/2006, Aut. ANRSC 775/2004

Voluntari tel/fax: 2703013

SC RER Ecologic Service Bucureşti REBU SA, Bucuresti, Aut. de mediu nr. 255/21.06.2007, Aut. ANRSC 01/08.01.2007

Corbeanca, Moara Vlăsiei, Jilava, Domneşti, Ştefăneştii de Jos, Cernica1 Decembrie, Ciorogârla, Chiajna, Mogoşoaia,Bragadiru

tel/fax: 4105037/4105987

SC Salserv Ecositem SRL, Bucureşti, Aut. de mediu nr. 335/19.12.2006, Aut. ANRSC 34/12.02.2007(licenţă cat II)

Măgurele, Otopeni, Bragadiru, Popeşti Leordeni, Chiajna, Berceni, Jilava

tel/fax: 4562486

SC Servicii Salubritate Bucuresti SA, Bucureşti, Aut. de mediu nr. 336/05.07.2006 - revizuită

oraş Voluntarioraş Chitilacom. Tunari,com Domneşticom. Gruiu

tel/fax: 2332167/2038953

SC Supercom SA, Bucureşti, , Aut. ANRSC 11/13.01.2006 Tunari tel/fax:

2402686/2402333

111

Denumire, categorie licenţă Aria de operare (localităţi din judeţ)

Date de contact

SC Sal Trans Exim SRL, MăgureleAfumaţi, Berceni Tel/fax:

4574058/0745031184

Tabel 8.2.1.4.Consilii Locale care îşi gestionează serviciul de salubrizare

C.L Ciolpani Ciolpani tel/fax: 2255881

C.L. Gruiu Gruiu Tel/fax: 3508008/3508009

C.L Cornetu CornetuTel/fax: 4689220 Incepând cu trim. II 2007 a concesionat serviciul de salubrizare la REBU SA

C.L Copăceni Copăceni Tel/fax: 4687174

C. L Vidra Vidra Tel/fax: 4680773

C.L Glina Glina Tel/fax: 4671483/4671214

C. L Brăneşti Brăneşti Tel/fax: 3150983/3501258

C. L Găneasa, Găneasa Tel/fax: 3513050/3513060

Operatori de salubrizare fără licenta emisă de ANRSC.În Ilfov există următoarele localităţi care nu au serviciu de salubritate licenţiate

ANRSC:- Grădiştea- Nuci- Dărăşti- Dobroieşti- Petrăchioaia

112

Tabel 8.2.1.5.Operatorii licenţiaţi de salubrizare ce desfasoară activităţi în judeţul Ilfov şi forma de capital

Denumire operator de salubritate

Forma de capital

Integral de stat

Majoritar de stat

Majoritar privat

Autohton integral privat

Integral privat cu capital

mixt

Publică de

interes local

SC Urban SA - Sucursala Otopeni X

SC Compania Romprest Service SA, Otopeni,

X

SC Rosal Ecologic & Recycling Sistem SRL, Bucureşti,

X

SC Salubritate Apa şi Canal Voluntari SRL, (SC Ecoval SRL)

X

SC RER Ecologic Service Bucureşti (REBU SA)

X

SC Salserv Ecositem SRL, Bucureşti X

SC Servicii Salubritate Bucureşti SA

X

SC Supercom SA, Bucureşti X

SC Sal Trans Exim SRL, Măgurele X

CL Ciolpani X

CL Gruiu X

CL Cornetu X

CL Copăceni X

113

CL Vidra X

CL Glina X

CL Brănesti X

8.2.2. Deşeuri biodegradabile

Potrivit HG 349/2005, art. 6, ACPM elaborează, împreună cu Autorităţile administraţiei publice locale şi cu Autorităţile regionale pentru protecţia mediului, Strategia natională privind reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate, care face parte integrantă din Strategia natională de gestionare a deşeurilor. În România, materia biodegradabilă din deşeurile municipale reprezintă o componentă majoră. În această categorie sunt cuprinse:

- deşeuri biodegradabile rezultate în gospodării şi unităţi de alimentaţie publică;

- deşeuri vegetale din parcuri, grădini;- deşeuri biodegradabile din pieţe;- componenta biodegradabilă din deşeurile stradale;- nămol orăşenesc de la epurarea apelor uzate menajere;- teoretic, hârtia este biodegradabilă, dar din punctul de vedere al

Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor, hârtia face parte din materialele reciclabile şi nu va fi inclusă în categoria biodegradabilelor, excepţie făcând hârtia de cea mai proastă calitate, ce nu poate fi reciclată. Tinînd cont de prevederile PNGD, cantităţile de deşeuri biodegradabile în judeţul Ilfov, în anul 2007, au fost:

- 230 tone = deşeuri biodegradabile rezultate în gospodării şi unităţi de alimentaţie publică;

- 2054 tone = deşeuri vegetale din parcuri, grădini;- 302 tone = deşeuri biodegradabile din pieţe;- 83 tone = componenta biodegradabilă din deşeurile stradale (s-a

considerat un procent de 10 % din cantitatea totală de deşeuri stradale ajunsă la depozitele de deşeuri);

- 72 tone = nămol orăşenesc de la epurarea apelor uzate menajere.

TOTAL = 2741 tone deşeuri biodegradabile în anul 2007.

Tabel 8.2.2.1.Evoluţia cantităţilor de deşeuri biodegradabile în judeţul Ilfov.

Nr. crt. Tipuri de deşeuri biodegradabile Cod

deşeu

Anul( t )

2005 2006 2007

1 deşeuri biodegradabile rezultate în gospodării şi unităţi de alimentaţie publică 20.01.08 163 198 230

2 deşeuri vegetale din parcuri, grădini; 20.02.01 2018 2042 2054

114

3 deşeuri biodegradabile din pieţe 20.03.02 296 300 302

4

componenta biodegradabilă din deşeurile stradale (s-a considerat un procent de 20 % din cantitatea totală de deşeuri stradale ajunsă la depozitele de deşeuri, în anul 2005 si un procent de 21 % din cantitatea totală de deşeuri stradale ajunsă la depozitele de deşeuri, în anul 2006);

20.03.03 67 75 83

5 nămol de la epurarea apelor uzate menajere 19.08.05 70 71 72

TOTAL deşeuri biodegradabile 2614 2686 2741

Cantităţile mai mari de deşeuri biodegradabile din gospodării şi alimentaţie publică reflectă un grad mai mare de utilizare a serviciilor de alimentaţie publică de către populaţie şi creşterea gradului de urbanizare din judeţ. A crescut numărul persoanelor care utilizează desfacerea mărfurilor agricole în pieţe organizate. S-a extins reţeaua de drumuri şi străzi betonate şi asfaltate. Cantitatea de nămol a ramas la aceeaşi valoare întrucât staţiile de epurare pentru ape uzate menajere sunt cele existente înainte de anul 1989 (staţia de epurare Baloteşti, Măgurele, Buftea, Arteca Jilava, Snagov - Santu Floresti, Periş). Nu s-a luat în calcul cantitatea de hârtie nerecuperată şi neintrodusă în circuitul economic de reciclare. Estimăm că va creşte cantitatea de deşeuri biodegradabile prin creşterea gradului de colectare selectivă şi pătrunderea serviciilor de salubrizare în toate comunele şi satele judeţului Ilfov, cât şi prin luarea în considerare a deşeurilor rezultate din activităţile agricole de creştere a animalelor şi păsărilor.

115

În judeţul Ilfov, în anul 2007, nu s-au identificat instalaţii care să composteze deşeurile biodegradabile cu producerea de biogaz, compost şi îngrasămînt. La nivel local (în sate şi comune) se compostează dejecţiile animaliere cu producere de gunoi de grajd care se împrăştie pe sol şi se introduce sub brazdă. In anul 2007 s-au emis 4 Permise de împrastiere nămol, după cum urmează:

- staţia de epurare aparţinând SC Romsuintest SA Peris, pentru 7900 tone nămol cu conţinut de K si N2;- instalaţii de epurare aparţinând IBNA Balotesti pentru 2800 tone gunoi de grajd şi dejecţii animaliere lichide;- staţia de epurare a localităţii Baloteşti, administrată de SC Compania Romprest Service SA, pentru 220 tone namol din staţia de epurare;- staţia de epurare a orasului Buftea, pentru 130 tone nămol din staţia de epurare.

Ca urmare a realizării Planului Regional pentru Gestionarea Deşeurilor pentru Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov şi a Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor în judeţul Ilfov avem convingerea că vor apărea şi investitori care să realizeze şi managementul deşeurilor biodegradabile în sensul producerii de biogaz şi compost. Planul încurajează

163 198230

2018 2042 2054

296 300 302

67 75 83 70 71 71

0

500

1000

1500

2000

2500

cantitati (tone)

des. biodegradabile dinmagazine de tip METRO,CARREFUR, SELGROS

des.biodegradabile diparcuri si gradini

des. biodegradabile dinpiete

des. biodegradabile dindeseuri stradale

namol din statii de epurare

tipuri de deseuri biodegradabile

Evolutia deseurilor biodegradabile in anii 2005, 2006, 2007, in judetul Ilfov

2005

2006

2007

116

gospodărirea deşeurilor biodegradabile prin realizarea de compost în “spatele casei”. Singura condiţie care apare este cuantificarea cantităţilor de către autoritatea publica locală şi transmiterea informaţiei la Autoritatea Competentă de Mediu. Compostarea aerobă trebuie să respecte legislaţia de mediu cu o atenţie foarte mare acordată protejării aglomerărilor umane.

8.2.3. Deşeuri de ambalajeLegislaţia europeană: Directiva 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de

ambalaje, amendată de Directiva 2004/2/CE şi de Decizia 97/129/CE a fost transpusă în legislaţia natională prin HG nr. 621/2005 privind gestiunea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje, completată de HG 1872/2006. In baza acestor prevederi legale în judeţul Ilfov obiectivele de valorificare prin reciclare şi recuperare sau incinerare în instalaţii de coincinerare au fost, în anul 2007 cele din tabelul următor:

Tabel 8.2.3.1.Obiective de valorificare prin reciclare şi recuperare sau incinerare în instalaţii

de coincinerare

Anul

obiectivul minim de valorificare prin reciclare/tip de material

obiectivul global de

valorificare prin

reciclare%

obiectivul global de

recuperare sau incinerare în instalaţii de coincinerare

%

hârtie şi

carton%

plastic%

sticlă%

metale%

lemn%

2007 15 10 22 15 5 28 342008

prognoză 60 11 32 50 7 33 40

Gestiunea deşeurilor de ambalaje în judeţul Ilfov se realizează functie de:- numărul populaţiei,- diversificarea comerţului,- creşterea economică,- patrundrea operatorilor de salubritate autorizaţi de ANRSC şi specializaţi,- existenţa punctelor de colectare,- existenţa cererii de materie primă secundară,- existenţa formelor de cointeresare şi recompensare pentru populaţia „prietenoasă mediului,- aplicarea cu fermitate a prevederilor legale privind protecţia factorilor de mediu.

Planul Regional pentru Gestiunea Deşeurilor pentru Regiunea 8 Bucureşti Ilfov prevede o rată de creştere a deşeurilor de ambalaje de:

- 7%/an între 2007 şi 2009, - 5%/an între 2010 şi 2013.

117

Procentele de mai sus aproape că dublează cantitatea de deşeuri de ambalaje pe un interval de 10 ani. Se estimează că 40% din total vor proveni din industrie şi 60% de la gospodării şi activităţi comerciale.

Componenţa materialelor de ambalaj a fost estimată iniţial ca fiind de 26, 5% pentru carton şi hârtie, 30% pentru plastic, 20% pentru sticlă, 11, 75% pentru metal şi 11, 75% pentru lemn. Se estimează că acestă componenţă nu se va schimba pe parcursul periodei planificate.

Tabel 8.2.3.2.Gestionarea deşeurilor de ambalaje în anul 2006 în judeţul Ilfov

An2006

planificat tone realizat toneTotal 34 407,9 19 928,1 Hârtie şi carton 9120,1 6 832,8 Plastic 10 322,05 7 036, 3 Sticlă 6880,44 300 Metal 4042,65 3 029,5 Lemn 4042,65 2 729,5

Tabel 8.2.3.3.Evoluţia gestionării deşeurilor de ambalaje pentru anul 2007 şi prognoza

anului 2008, în judeţul Ilfov

An 2007 2008prognoza toneplanificat tone realizat tone

Hârtie şi carton 9767,43 5050,68 10456,4 Plastic 11054,83 4600,6 11837,73 Sticlă 7367,07 6800 7888,02 Metal 4327,23 2200,15 4634,67 Lemn 4327,23 1196.36 4634,67 Total 36 843,8 13 248,24 39451,5

118

Creştere de 10 % /an Creştere de 7 % /an

An 2002 2003 2004 2005 2006 2007Numar locuitori 275 775 280 590 282 320 283 409 283 496 283 567

Kg/loc/an 82,72 91,04 100,20 110,28 121,35 129,93Cantitate - t/an 22813,1 25 544,9 28 288,5 31 254,3 34 407, 9 36 843,8

Tabel 8.2.3.4.Evoluţia generării specifice de deşeuri de ambalaje – kg/loc/an - a cantităţilor

generate funcţie de creşterile % - cele stabilite - judetul Ilfov

Tabel 8.2.3.5.

Evolutia generării specifice – Kg/loc/an - a tipurilor de ambalaje în judetul Ilfov în anii 2002, 2003, 2004, 2005, 2006, 2007

An 2002 2003 2004 2005 2006 2007Cantitate

t/an 22813,1 25 544,9 28 288,5 31 254,3 34 407, 9 36 843,8

Numar locuitori 275 775 280 590 282 320 283 409 283 496 283 567

Hârtie şi carton(kg/loc) 23,42 24,10 26,50 29,20 32,16 34,43

Plastic(kg/loc) 24,40 27,30 30,10 33,10 36,40 38,97

Sticla(kg/loc) 16,20 18,20 20,00 22,05 24,27 25,98

Metal(kg/loc) 9,33 10,70 11,80 12,95 14,26 15,26

Lemn(kg/loc) 9,33 10,70 11,80 12,95 14,26 15,26

Tabel 8.2.3.6.Evoluţia cantitativă planificată a tipurilor de ambalaje în judeţul Ilfov

an 2002 2003 2004 2005 2006 2007hârtie şi carton 6465,22 6767,87 7481,5 8279,82 9120,1 9767,43

plastic 6734,37 7665,75 8497,8 9385,08 10322,05 11054,83sticlă 4467,55 5106,7 5646,4 6249,16 6880,44 7367,07metal 2572,98 3002,3 3331,4 3670,14 4042,65 4327,23lemn 2572,98 3002,3 3331,4 3670,14 4042,65 4327,23

TOTAL(tone) 22813,1 25544,9 28288,5 31254,3 34 407,9 36 843,8

119

Tabel 8.2.3.7.

Procente de reciclare şi refolosire totală, realizate şi prognozate, pentru deşeurile de ambalaje, în judeţul IlfovProcent de reciclare

%2003 2004 2005 2006 2007 2008

prognoză

H+C 49,8 52 53,3 53,8 55,7 60Plastic 3,77 6 7 8 10 11Sticlă 12,8 15,9 18,6 20,6 21,5 32Metal 32 33,2 35,7 37,8 39,2 50Lemn 0 0 1,7 4,1 4,7 7,4Reciclare totală 21 23 24,7 26,1 27,6 33

Refolosire totală 21 25 30 32 34 40

Tabel 8.2.3.8.Cantităţi totale de ambalaje şi tipuri de ambalaje reciclate şi prognozate în

judeţul Ilfov (tone/an)

2003 2004 2005 2006 2007 2008prognoză

Total 5270 6407 7601 8550 10021,5 12798H+C 3368 3895 5566 4743 5434 6279Plastic 288 509 655 799 1104 1336Sticlă 653 899 1161 1371 1582 2522Metal 960 1103 1310 1477 1696 2316Lemn 0 0 62 160 203 342

Din 2006 pana 2013, colectarea separată, valorificarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje va creşte semnificativ de la aproape 8.550 la 27.750 t/an.

Ţinta de reciclare a hârtiei şi cartonului creşte cu 45%, de la 5.434 t în 2007 la 7.879,3 t în 2013. În 2002, fabricile de hârtie au reciclat aproximativ 120.000 t/an hârtie şi carton secundar, din care din judetul Ilfov 3000 t.

In 2013 capacitatea totală pentru reciclarea plasticului şi a PET-urilor va trebui să atingă în judeţul Ilfov un nivel de 3608 t. In prezent o cantitate însemnată de materiale plasice inclusiv PET-uri sunt prelucrate în alte state ale UE.

Cantitatea de sticlă reciclată în judeţul Ilfov va creşte de la 1.582 t în 2007 la 6.200 t în 2013. La nivelul judeţului Ilfov trebuie să se caute soluţii:

- pentru marirea utilizării cantităţii de cioburi de sticla în reţetele de fabricaţie, fără a conduce la diminuarea calităţii sticlei şi fără a conduce la poluarea factorilor de mediu,

- pentru procesarea cioburilor de sticlă colorată,- pentru colectarea şi valorificarea ambalajelor de sticlă reutilizabile

Industria de prelucrare a metalelor din România proceseză 4.000.000 t/an de metale anual.

120

Ambalajele de lemn nepericuloase au fost preponderent utilizate ca şi combustibil alternativ la gaze naturale şi combustibili lichizi.

Potrivit HG 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje modificată şi completată prin HG 1872/2006, ambalajele de lemn nepriculoase pot fi excluse din calcul la stabilirea obiectivelor de reciclare pentru operatorii economici care au obligaţii privind reciclarea ambalajelor puse pe piaţă, daca 60 % sunt orientate către utilizare pe post de combustibil alternativ.

Obiectivul prioritar, din punct de vedere mediu, pentru Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov este reducerea presiunii asupra factorilor de mediu (apa, sol, aglomerări umane, floră, faună) datorată gestionării necorespunzatoare a ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje. De aceea ne punem o mare speranţă în capacitatea autorităţilor publice locale de a asigura implementarea cu multă fermitate a prevederilor legale în vigoare privind protecţia factorilor de mediu. Oferta de mediu în acest moment este aplicarea de sancţiuni contravenţionale tuturor celor care atentează cu bună ştiinţă la sănătatea oamenilor şi poluează mediul aducând prejudicii greu cuantifcabile asupra resurselor economice neregenerabile sau regenerabile.

Pe parcursul anilor 2005, 2006, 2007 Agentia pentru Protecţia Mediului Ilfov a colaborat bine şi chiar foarte bine cu autorităţile publice locale judetene şi cu diverse instituţii.

8.2.4 Tratarea şi valorificarea deşeurilor municipaleÎn judeţul Ilfov se practică colectarea deşeurilor municipale „la gramadă” datorită

stării incipiente de pătrundere a serviciilor de salubrizare în oraşele şi comunele judeţului. În localităţile Otopeni şi Voluntari există un proiect pilot de colectare selectivă a deşeurilor de ambalaje – colectare sticle PET - desfăşurat de SC Urban SA. La agenţii economici se face o colectare selectivă, deşeurile fiind predate pentru valorificare la agenţi economici specializaţi în astfel de activităţi.

La cele 2 depozite ecologice de deşeuri (depozitul Vidra şi depozitul Glina), după descărcarea deşeurilor din mijloacele de transport, se face o colectare selectivă a deşeurilor care nu trebuie să ajungă la depozitarea definitivă. La sfarsitul anului 2006 la depozitul conform de deseuri “Glina - Ecorec” a fost finalizată investiţia la Staţia de sortare deşeuri municipale colectate “la gramadă”. Incepand cu anul 2007, luna martie, această investiţie a început să genereze: deşeuri de hârtie şi carton – 1.089 t, deşeuri de material plastic – 436 t, deşeuri de sticla – 3.048 t, deşeuri metalice – 700 t, deşeuri de lemn - anvelope uzate, alte tipuri de deşeuri. La depozitul conform Vidra – Ecosud se va pune în funcţiune, în anul 2008, o nouă staţie de selectare deşeuri cu valoare economică, din deşeurile colectate “la gramadă”.

Se colectează selectiv urmatorele deşeuri: hârtie şi cartoane, materiale plastice (ambalaje PET. PE, PP, PST, PVC), materiale metalice feroase, neferoase, aluminiu (doze), textile, lemn, sticlă, baterii şi acumulatori auto, baterii de uz casnic şi industrial. Semnalăm că deşeurile reciclabile cu mare valoare economică prezintă sincope în gestionarea ritmică, în sensul că se creează stocuri care sunt valorificate în funcţie de cerere şi ofertă. În continuare se face o analiză detaliată a stării de fapt, privind gestiunea deşeurilor reciclabile si energetice în judeţul Ilfov, în anul 2007:

121

- deşeuri de hârtie şi cartonTabel 8.2.4.1.

Situaţia generării, colectării şi valorificării deşeurilor de hârtie şi carton în anul 2007, comparativ cu anul 2004, 2005 si 2006

Cantitaţi Ani2004 2005 2006 2007

Cantitate generată

28.347(cantitate din deşeurile municipale colectate în amestec si separat de la populatie, institutii, unităţi industriale)

27.853(cantitate din deşeurile municipale colectate în amestec şi separat de la populaţie, instituţii, unităţi industriale)

25.629,5(cantitate din deşeurile municipale colectate în amestec şi separat de la populaţie, instituţii, unităţi industriale)

25.977,129(cantitate din deşeurile municipale colectate în amestec şi separat de la populaţie, instituţii, unităţi industriale)

Cantitate colectată 17828 22832 24297,5 21527,493

Cantitate valorificată 10519 22830 24482,9 21538,214

In anul 2007, diferenţa de 4448,915 tone se regăseşte sub forma de stocuri – 1042,915 tone, şi stocată la alti agenţi economici în vederea valorificării (3.396 tone).

Tabel 8.2.4.2.Principalii agenţi economici colectori si valorificatori de deşeuri de hârtie si

carton pentru anul 2007

Agent economic Colectat( t )

Valorificat( t )

stoc la 31.12.07

( t )SC Romrecycling SRL 3810 3822 27

SC Remat Bucuresti Nord SA 1520 1541 2,5

SC Repap SRL 9055 9032 23SC Amplitecna SRL 5100 5100 857SC Doraly SRL 39 39 7,5SC Urban SA– Sucursala Otopeni 2300 2300 550

SC RER Ecoologic REBU SA 662 662 43

122

Fig. 8.2.4.1.Graficul colectării şi valorificării deşeurilor de hârtie şi carton

managementul deseurilor de hartie si carton in judetul Ilfov, in anii 2004,2005,2006,2007

28847

27853

28230.000

25977.129

17828

22832

24297.500

21527.493

10519

22890

24492.900

21538.214

0 5000 10000 15000 20000 25000 30000 35000

2004

2005

2006

2007

anii

de re

ferin

ta

cantitate (tone)

valorificata

colectata

generata

Colectorii de hârtie şi cartoane sunt în primul rând operatorii de salubritate, dar şi persoane fizice. Beneficiarii acestei materii prime secundare deosebit de valoroasă din punct de vedere economic sunt unităţile industriale producătoare de hârtie şi cartoane din ţară. In judeţul Ilfov nu există agenţi economici producători de hârtie şi cartoane având ca materie primă lemnul, paiele, hârtia şi cartonul reprocesat.

Agenţii economici mentionaţi sunt autorizaţi şi deţin instalaţii pentru tratarea deşeurilor de hârtie si carton, respectiv prese pentru balotat. APM Ilfov urmăreşte lunar fluxul de deşeuri de hârtie şi carton şi raportează la ANPM şi ARPM Bucureşti. Deşeurile de hârtie şi carton provin în cea mai mare parte din ambalaje, dar şi de la birouri şi firme care procesează hârtia, de la agenţii economici care işi desfaşoara activitatea tipografiilor (cărţi, ziare, reviste). In conformitate cu Directiva 94/62CE în judeţul Ilfov există urmatoarele ţinte de atins:

- pana la 31.12.2007 trebuie sa se atingă următoarele procente de reciclare:- 15 % - pentru hârtie şi cartoane,- 22 % -pentru sticla,

123

- 15 % - pentru metale.Procentul global de reciclare este de 28% la termenul de 31.12.2007, iar cel de

recuperare sau incinerare în instalaţii de coincinerare de 34%. Pentru anul 2008 se prevede atingerea următoarelor obiective:

- 60 % din greutate hârtie şi carton reciclată,- 50 % din greutate ambalaje metalice reciclate.

- deşeuri de materiale plastice - ambalaje de sticle PET – post consum

Colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje – sticle PET, postconsum – a început să se desfăşoare alert după anul 2002, când a fost transpusă în legislaţia naţională Directiva nr. 94/62/CE referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje prin HG nr. 349/2002, abrogată în anul 2005 de HG nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje.

Deşeurile de sticle PET – postconsum au facut obiectul HG nr. 166/2004 pentru aprobarea proiectului „Dezvoltarea sistemului de colectare a deşeurilor de ambalaje PET postconsum în vederea reciclării”, modificată şi completă prin HG 989/2005 si a Ord. de Ministru nr. 117/2004 republicat – pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a HG nr. 166/2004.

Tabel 8.2.4.3.Deşeuri de material plastic – sticle PET, postconsum - colectate şi valorificate

Deşeuri de ambalaje – sticle PET, postconsum( t )

Cantităţi Ani2003 2004 2005 2006 2007

Cantităţi colectate

289,8 330,3 413,3 318,5din care PET

199,5

323,323din care PET 141,66

Cantităţi valorificate

245,6 258,3 325,8 516,6din care PET

392,3

320,653din care PET 285,590

Cantitaţi stocate 157,7 167,5 255,0 70,6din care PET 62,6

73,289din care PET 63,690

În judeţul Ilfov, în oraşul Otopeni, SC Urban SA desfăşoară proiectul pilot – cu fonduri proprii - de colectare selectivă a deşeurilor din sticle PET - postconsum prin amplasarea a 300 pubele cu V =0,24 m3.

Cantităţile de deşeuri de ”sticle PET – postconsum” sunt valorificate la SC Green Tech SRL Buzau. Agenţii economici care realizează colectare deşeuri PET sunt: SC EcoServ International SRL, SC Reinar Import Export SRL, SC Romrecyicling SRL, SC Remat Bucuresti Nord SA, SC Lematec Inter Impex SRL, SC Polimer Group SRL, SC Sal Trans Exim SRL, SC Atra Eco SRL. Asemenea deşeuri sunt stocate în cantităţi mari datorită preţurilor fluctuante ale pieţii. Agenţii economici SC EcoServ International SRL, SC Reinar Import Export SRL, SC Romrecyicling SRL colectori şi valorificatori de pet -uri, deţin şi mori pentru măcinat la stadiul de „fulgi”.

124

Fig. 8.2.4.2.Evoluţia colectării şi valorificării deşeurilor „sticle PET – postconsum”

evolutia colectarii si valorificarii deseurilor de m. plastice - PET-uri - postconsum in anii 2003,2004,2005,2006,2007

289.9

330.3

413.3

379.764

323.323

245.6

258.3

325.8

326.89

320.653

157.7

167.5

255

185.367

73.289

0 50 100 150 200 250 300 350 400 450

2003

2004

2005

2006

2007

anii

de re

ferin

ta

cantitati (tone)

cantitati stocate

cantitati valorificate

cantitati colectate

Se impune să se acţioneze cu mai multă fermitate la nivelul Cosiliilor Locale în ce priveşte realizarea spaţiilor de stocare a cantităţilor de ambalaje (sticle PET) colectate selectiv în şcoli, instituţii publice; conlucrarea cu agenţii economici care comercializează cantităţi mari de mărfuri ambalate pentru introducerea „sistemului depozit”, a sistemului „ambalaj la schimb”; plantarea de containere adecvate sau pubele pentru colectarea selectiva a deşeurilor de ambalaje la serbările organizate în aer liber, la stadioane sau alte întâlniri cu aglomerări de oameni. La nivelul Consiliilor Locale trebuie sa se asigure resurse financiare pentru realizarea unui grad înalt de recuperare a deşeurilor reciclabile, recuperabile, reutilizabile. Pentru gestionarea în condiţii de protecţie a sănătaţii populaţiei şi a mediului, cât şi ca urmare a negocierilor cu UE, în România s-a înfiinţat SC Ecorom Ambalaje SA agent economic autorizat de MMGA să realizeze inventarul şi să ţină evidenţa cantităţilor de ambalaje introduse pe piaţa românească. Acest agent economic reprezintă punctul verde al UE în Romậnia. In Planul Judeţean pentru Gestiunea Deseurilor pentru judetul Ilfov sunt prevazute acţiuni pentru îmbunătăţirea managementului deşeurilor de materiale plastice.

125

- Deşeuri de anvelope uzateBaza legală referitoare la gestionarea anvelopelor uzate este HG nr. 170/2004.

Potrivit acestei HG în anul 2005 trebuia să se atingă ţinta de 60 % anvelope valorificate din cantitatea de anvelope introdusă pe piată în anul 2004. In judeţul Ilfov această ţintă a fost atinsă. În judeţul Ilfov existau în anul 2005, 1492 tone de anvelope uzate depozitate la SC Remat Bucureşti Nord SA.

Ca urmare a înfiinţării SC Ecoanvelope SA - agent economic autorizat de MMGA sa gestioneze în condiţii ecologioce anvelopele uzate – stocul de anvelope uzate s-a diminuat în anul 2007 la 374,219 tone. Diminuarea cantităţilor de anvelope uzate s-a facut prin coincinerare în instalaţii de ardere aferente fabricilor de ciment, prin reşapare şi prin alte utilizări economice (roţi la mijloacele de transport rurale, pudreta de cauciuc).

Tabel 8.2.4.4.Situaţia cantităţilor de anvelope uzate colectate, valorificate, stocate

anvelope uzate(t)

Cantităţi Ani2003 2004 2005 2006 2007

Cantitate colectată 124 140 140 326,834 270.411Cantitate valorificată

200 170 1785 417,998 295.995

Cantitate stocată 2206 2136 491 399,8 374,219

Este necesar să se realizeze un sistem informaţional mai rapid în ce priveşte cantităţile de anvelope uzate coincinerate, ajunse pudretă, utilizate în alte scopuri. De asemenea, este necesar sa se realizeze controale mai dese la depozitele de deşeuri conforme pentru a preîntîmpina ajungerea anvelopelor uzate în corpul depozitului.

Pentru coincinerare în cuptoarele de ciment, în anul 2007, s-au mai distrus termic următoarele tipuri şi cantităţi de deşeuri:

Tabel 8.2.4.5.Tipuri şi cantităţi de deşeuri distruse termic în anul 2007, pentru coincinerare

în cuptoarele de cimentTip deşeu Cantitate

(t)Agent economic generator Agent economic

valorificatorLacuri//vopsele 1,75 SC Elvila SA

SC Lafarge Romậnia SA

Emulsii uzate 18,67 Turbomecanica SA BucurestiSC Mol Ro Comert Bucuresti

Ulei uzat 35,34 SC Mol Ro Comert BucurestiSlam petrolier 46,54 Ecomaster Servicii SRLDeşeuri municipale amestecate

37,84 SC Nestle Romậnia SRL

Detritus(deseu de foraj)

338,1 M1 Progas Bucuresti

Fluid de foraj 51,4 M1 Progas Bucuresti

Tipurile de deşeuri coincinerate au înlocuit cantităţi apreciabile de combustibil clasic – pacură, CLU, motorină.

126

Fig. 8.2.4.3.Variaţia colectării, valorificării şi stocului de anvelope uzate în judeţul Ilfov

evolutia colectarii, valorificarii si stocului de anvelope uzate , in judetul Ilfov, in anul 2007

124.000

270.411326.834

140.000

140.000

295.995

417.998

1785.000

170.000200.000

2206.000

374.219399.800491.000

2136.000

0.000

500.000

1000.000

1500.000

2000.000

2500.000

2003 2004 2005 2006 2007

anii de referinta

cant

itati

(ton

e)

colectate

valorif icate

stoc

8.2.4.1. Instalaţii de tratare în judeţul Ilfov

Potrivit Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor promovarea tratării deşeurilor municipale în vederea asigurării unui management ecologic raţional se va realiza prin încurajarea investiţiilor în domeniul tratării deşeurilor municipale.

Termenul de tratare se defineşte prin totalitatea proceselor fizice, chimice şi biologice care schimbă caractersticile deşeurilor, în scopul reducerii volumului, facilitând manipularea sau valorificarea lor.

Există, în judeţul Ilfov, agenţi economici cu astfel de activităţi:

127

- ”Mc Donalds” – în oraşul Otopeni, „Metro” – în oraşul Voluntari, „Sel Gross” – în oraşul Pantelimon, deţin prese pentru micsorarea volumului şi asigurarea unei manipulări usoare,

- SC Stericare Romậnia SRL, cu sediul in comuna Jilava, str. Prelungirea Soselei Giurgiului, nr. 5 realizeaza sterilizarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală pentru eliminarea caracterului periculos al acestora. In 2007 a fost sterilizată o cantitate de 1923,9 tone, din care: 248,67 tone din judeţul Ilfov.

- CN Aeroportul Internaţional „Henri Coanda” SA Otopeni, - coordonat de Ministerul Transportului, Construcţiei şi Locuinţei - deţine un incinerator care în anul 2007 a incinerat urmatoarele cantităţi de deşeuri:▬ 0,98 tone deşeuri medicale intepatoare – tăietoare,▬ 0,000815 tone deşeuri constând din medicamente cu termen expirat ,▬ 10,7 tone deseuri medicale infecţioase.Au mai fost incinerate materiale de tip ”Catering” rezultate de pe aeronavele de

transport sau ca urmare a instituirii „carantinei sanitare” – 851,19 tone. Cenuşa de ardere a fost depozitată la depozitul ecologic Vidra - SC Ecosud SRL.- SC Protan SA – Sucursala Popeşti Leordeni, deţine un incinerator la care nu s-a incinerat în anul 2007 datorită lucrărilor de retehnologizare, începând cu luna octombrie 2006.- SC Cartogate Group SRL din sat Caţelu, Com. Glina, deţine un incinerator la care în anul 2007 s-au incinerat urmatoarele tipuri de deşeuri:- deşeuri de ţesuturi animale – 14,53 tone,- aşternuturi de grajd (dejecţii animaliere) – 64,468 tone,- deşeuri periculoase din activitate sanitară-veterinară – 1,1963 tone.

In judeţul Ilfov nu se practică procedeul de compostare deşeuri în scopul producerii de biogaz şi compost şi sistemul de tratare mecano-biologică a deşeurilor. Este necesar să se interzică incinerarea deşeurilor de orice fel în instalatii de incinerare neecologice sau în spaţii deschise. O atenţie mare trebuie acordată modului de gospodărire a anvelopelor uzate ştiut fiind că incinerarea acestora în spatii deschise sau în instalaţii neecologice (pentru prepararea varului, pentru fierberea răchitei, pentru topirea bitumului) produce o poluare a aerului pe arii foarte întinse.

8.2.5. Eliminarea deşeurilor municipale

Incinerarea deşeurilor municipalePana in anul 2017, pentru zona Bucureşti - Ilfov, se are în vedere realizarea unui

incinerator care să incinereze mai mult de 150 000 tone/an deşeuri municipale incinerabile.In judeţul Ilfov nu se practică incinerarea deşeurilor municipale datorită cantităţilor

mai mici de 150 000 tone/an generate în prezent. O analiză mai atentă a cantităţilor de deşeuri municipale generate prin luarea în considerare a cantităţilor ce pleacă în alte judeţe (deşeuri energetice), prin luarea în considerare a cantităţilor de deşeuri depozitate în „depozite uitate de timp” şi având în vedere tendinţa pe plan european de a rezolva multe probleme de mediu la nivel de regiune de mediu credem ca realizarea unui incinerator generator de enegie termica şi electrică ar fi posibilă. Bineînţeles trebuie făcut un studiu de fezabilitate şi trebuie gasite fonduri de investiţie şi investitori.

8.3. Deşeuri de producţie

Tipurile de deşeuri generate din activităţile desfăşurate de agentii economici au fost:

128

- hârtie şi carton rezultată din gestionarea ambalajelor, din activităţi de birou, din procese de producţie, din activităţi de comercializare şi depozitare,

- mase plastice de diverse compoziţii: polietilenă de joasă densitate (PE), polietilenă de înaltă densitate (HDPE), polipropilenă (PP), polistiren (PS), policlorura de vinil (PVC), polietilenterftalat (PET), poliamidă (PA), poliacetat de vinil (PCV), polimetilmatacrilat (PMMA), cauciuc, etc. rezultate din activităţi de ambalare, îmbuteliere, producţie, comercializare, activităţi de producţie încălţăminte, prelucrare mase plastice, producţie de ambalaje etc.,

- materiale compozite (carton+masă plastică, carton+aluminiu, metal+masă plastică, carton+masa plastica+metal), textile impregnate rezultate din activităţi de comercializare, din activităţi de cercetare, din activităţi de producţie,

- cioburi de sticlă rezultate din activităţi de prestări servicii, din activităţi de producţie, din activităţi de îmbuteliere,

- uleiuri uzate (de motor, de transmisie, de ungere, hidraulice) rezultate din activităţi de prestări servicii de reparaţii mecanice auto, din activităţi de transport, din activităţi de transport energie electrică),

- baterii şi acumulatori, rezultate din activitatea de reparaţii mijloace auto, transporturi auto, transport energie electrică,

- span feros şi neferos rezultat din activitatea de prelucrări mecanice prin aşchiere,- nămoluri din instalaţiile de epurare şi prepurare (apa, aer) existente în dotarea

unor agenţi economici,- deşeuri de lemn, inclusiv rumegus rezultat din activităţi de prelucrare lemn,

producţia de ambalaje de lemn, dezafectare ambalaje lemn, producţia de mobilă, etc.,

- deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv, fracţiuni colectate separat,

- deşeuri metalice (bucăti, capete) rezultate din activitatea de confectii metalice, din amblaje dezafectate, etc.,

- deşeuri de echiamente electrice şi electronice rezultate din activităţi de producţie, prestări servicii de reparaţii, comercializare produse electrice, electronice şi electrocasnice,

- deşeuri din dezmembrarea vehiculelor scoase din uz,- deşeuri de mercur şi mercur ca metal,- anvelope uzate rezultate din activitatea de transport, producţie de anvelope,

prestări servicii de reparaţii mecanice auto,- deşeuri textile rezultate din activitatea de prelucrare fibra şi ţesături,- echipamente electrice cu conţinut de PCB sau PCT,- deşeuri din construcţii şi demolări, din activitatea de construcţii civile şi industriale.

8.3.1. Deşeuri periculoase

APM Ilfov urmareşte fluxurile de deşeuri periculoase de la generator până la valorificator. Se urmăreste fluxul de deşeuri periculoase: baterii şi acumulatori auto, uleiuri uzate, compuşi desemnati (PCB/PCT). In cazul bateriilor şi acumulatorilor se verifică instalaţiile de reciclare şi de tratare până la obţinerea produselor finite şi eliminarea deşeurilor nereactive, pe baza prevederilor HG 1057/2001 – privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe periculoase.

129

De asemenea APM Ilfov emite şi verifică documente pentru transporturile interne de deşeuri periculoase pe teritoriul judetului Ilfov pe baza prevederilor Ord. 2/2004 completat şi modificat cu Ord. 986/2006.

Deşeuri de baterii şi acumulatori auto uzaţi

- baterii şi acumulatori uzaţiColectarea şi valorificarea deşeurilor de baterii şi acumulatori auto a capatat un ritm

alert dupa transpunerea în legislaţia natională a Directivei nr. 91/157/EEC privind bateriile şi acumulatorii care conţin anumite substanţe periculoase şi Directivei nr. 93/86/EC privind etichetarea bateriilor, prin HG nr. 1057/2001 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe periculoase.

Tabel 8.3.1.1.Evolutia cantităţilor de deşeuri de baterii şi acumulatori auto colectate şi

valorificate în anii 2004, 2005, 2006, 2007Deşeuri de baterii şi acumulatori auto

(t)

Cantităţi Anul2004 2005 2006 2007

Cantităţi colectate 18.423 19.533 19781,00 21265,990

Cantităţi valorificate 18.623 19.654 19682,990 21364,990

130

Fig. 8.3.1.1.Evoluţia colectării şi valorificării deşeurilor de baterii şi acumulatori uzaţi se prezintă astfel:

gestionarea deseurilor de baterii si acumulatori auto, in judetul Ilfov, in anii 2004,2005,2006,2007

1826319533

1978121265.99

18623

1965419682.99

21364.99

0 5000 10000 15000 20000 25000 30000 35000 40000 45000

2004

2005

2006

2007

anii

de re

ferin

ta

cantitati (tone)

cantitati colectate cantitati valorificate

În judetul Ilfov agenţii economici care realizează reciclarea bateriilor şi acumulatorilor uzaţi cu conţinut de Pb sunt SC Neferal SA şi SC April Investitii SRL.

Tabel 8.3.1.2.Generatori si tipuri de deseuri periculoase

Agent economic Tip deşeuCantitate generata /

2007(t)

Mod de gestionare Observaţii

Filtre de ulei, auto

0,066 Stocat temporar în spaţii închise

Se incinerează cu recuperare de metal

131

Agent economic Tip deşeuCantitate generata /

2007(t)

Mod de gestionare Observaţii

C. N Aeroportul Internaţional „Henri Coandă” SA

Ulei uzat 173,8 Stocat temporar în butoi metalic de 200 l

Este livrat pentru regenerare la Ploieşti

SC Cefin România SRL

Ulei uzat 12,24 Stocat temporar în butoi metalic de 200 l şi în rezervor subteran

Este livrat pentru regenerare la Ploieşti

Alte deşeuri cu conţinut de substanţe periculoase

0,578 Stocate la gospodaria de deşeuri municipale amestecate

Au fost eliminate la incineratorul din localitatea Chiajna.

Filtre de ulei, auto

6,52 Sunt stocate în incinta acoperita

Se valorifică la metale dupa ce se îndepartează filtrul

Petrom SA – Competrol, Agenţia Comerciala Bucuresti Sud

Ulei uzat 96,7 Sunt stocate în rezervor suprateran

Sunt livrate pentru regenerare , la Ploieşti

SC Danubiana SA Ulei uzat 0,81 Stocat în butoaie de 200 l

Livrat ritmic la SC Lafarge Romania SRL

8.3.2. Gestionarea deşeurilor de producţie

Tabel 8.3.1.3.Cantităţi şi tipuri de deşeuri (inclusiv periculoase) – în anul 2007

Tip deşeu Cod, conform

HG 856/2002

Cantitate generata

(t)

Cantitate valorificata

(t)

Cantitate stocata

(t)

Cantitate eliminata

(t)

Deşeuri municipale amestecate

20.03.01 73239 3000 - 70239

Baterii uzate 16.06.01* 332,345 332,345 - -Deşeuri cu conţinut de zinc

11.05.0211.05.01

45,567 41,445 4,122 -

Anvelope uzate16.01.03

7909,7 1206 1357,767 5345,933(eliminare în

industria cimentului)

Uleiuri minerale uzate 13.02.08* 2841,6 2603 284,65 -132


HG 856/2002

Cantitate generata

(t)


(t)

Cantitate stocata

(t)

Cantitate eliminata

(t)

Filtre ulei 16.01.07* 20,866 18,955 1,911 -Deşeuri nebiodegradabile

20.02.03 2,445 2,445 - -

Hârtie, carton din ambalaje şi alte activităţi

15.01.0120.01.01

6803,6 6716,8 36,8 50

Deseuri din tabacarie 04.01.0804.01.02

241,6 - 70,21 171,39

Alte deşeuri nespecificate

16.01.9902.03.9904.01.9904.02.9912.01.9910.03.99

3229,75 1831,25 201,23 1197,27

Piese de polizor maruntite

12.01.21 0,52 - - 0,52

Alte deşeuri cu conţinut de substanţe periculoase

11.01.98* 6,658 - 0,615 6,043eliminate prin

incinerare controlată

Materiale compozite 04.02.09 14,876 10,98 3,896 -Ambalaj textil, textile 15.01.09

20.01.1119.12.08

37,58 22,786-

14,794(eliminare

prin coincinerare)

Materiale plastice, cauciuc

19.12.04 1321,17 87,456 - 1233,714(eliminare

prin coincinerare

Sticlă 16.01.20 480 400 80 -Nămoluri de epurare 19.08.05

19.02.0604.01.06

257,89 220,088 20,457 17,345

Amblaje cu conţinut de substanţe periculoase

15.01.10* 0,846 - 0,025 0,821(eliminate prin

incinerare)Deşeuri de tonere 08.03.18 1,952 1,34 0,612 -Materiale plastice din ambalaje

15.01.02 1676,876 1676,876 - -

Pilitura şi span feros 16.01.17 2675 2635,1 40,9 -Ambalaje de lemn 15.01.03 2647,4 2647,4 - -Mase plastice 16.01.19 64,5 62,5 2,00Metale 20.01.40 2560,8 2460,4 100,4 -

133


HG 856/2002

Cantitate generata

(t)


(t)

Cantitate stocata

(t)

Cantitate eliminata

(t)

Plăcuţe de frâna 16.01.12 1,48 - 1,41 0,07Lemn si rumegus 03.01.05 2486,6 2486,6 - -Aluminiu 17.04.02 77,58 77,58 - -Namoluri de la limpezirea apei

19.09.02 195,5 - - 195,5

Deseuri inerte beton, caramizi

17.01.07 3898 3567 - 291

TOTAL 113071,701 28044,946 2207,005 78763,4

8.3.3. Gestionarea şi controlul bifenililor policloruraţi şi ale altor compuşi similari

Directiva 96/59/CE privind eliminarea bifenililor şi trifenililor policlorurati (PCB şi PCT) reglementează gestionarea bifenililor şi trifenililor policlorurati şi a altor compusi similari.

A fost transpusă în legislaţia natională prin :a) HG nr. 173/2000 pentru reglemetarea regimului special privind gestionarea şi controlul bifenililor policlorurati şi altor compuşi similari, modificată de HG nr. 291/2005, modificată şi completată de HG 975/2007 şi HG 210/2007;b) Ord. nr. 1018/2005 privind infiinţarea Secretariatului tehnic pentru gestionarea şi controlul compuşilor desemnaţi în cadrul Direcţiei de gestiune a deşeurilor şi substanţelor chimice periculoase, completată de Ord. 257/2006

In judeţul Ilfov, în cursul anului 2007, s-a actionat pentru:- eliminarea de catre SC FDFEE Electrica Muntenia Sud SA – Sucursala Ilfov a 431

bucăţi condensatori electrici, scoşi din funcţiune, care contineau cca 2743 l ulei contaminat cu PCB. Eliminarea s-a facut la instalaţiile de eliminare apartinând SC Setcar SRL Braila în trimestrul I 2007;

- eliminarea de către SC FDFEE Electrica Muntenia Sud SA - SDFEE Bucureşti (pentru amplasamente din Ilfov) a 136 bucăţi condensatori electrici , care conţineau 2.088 l ulei contaminat cu PCB. Eliminarea s-a facut la instalaţiile de eliminare aparţinând SC Setcar SRL Braila în trimestrul I 2007;

- eliminarea de către SC DTM Waste Recycling SRL a 1161 bucăţi condensatori , care conţineau 26.631 l ulei contaminat cu PCB. Eliminarea s-a facut la incineratorul deţinut de SC Pro Air Clean SRL Timisoara.

Planurile de eliminare au fost aprobate de APM Ilfov şi transmise în copii la ISU Ilfov.

Pe teritoriul judetului Ilfov îşi desfăşoară activitatea şi ANIF RA – SUC Olt - Arges, Unitatea de Administare Ilfov (a aparut in trim III al anului 2007 ca urmare a reorganizării ANIF RA). Nu deţine echipemente cu conţinut de PCB, PCT sau alţi compuşi desemnaţi.

134

8.4. Deşeuri generate de activităţi medicaleDirectiva 2000/76/CEE privind incinerarea deşeurilor reglementează incinerarea

deşeurilor inclusiv a deşeurilor rezultate din activitatea medicală.Are perioada de tranziţie.In legislaţia natională a fost transpusă prin:a) HG 128/2002 privind incinerarea deşeurilor, completată de HG 268/2005;b) Ord. 756/2004 pentru aprobarea Normativului Tehnic privind incinerarea deşeurilor;c) Ord. 10167/2004 al ASVSA privind materiile nedestinate consumului uman ce se incinerează;d) Ord. 219/2002 al MS privind managementul deşeurilor medicale, completat şi modificat prin Ord. 994/2004 şi 1029/2004;e) Ord. 1274/2005 privind emiterea Avizului de mediu la sistarea activităţilor de incinerare deşeuri rezultate din activităţi medicale

In anul 2007 în judetul Ilfov nu s-a desfăşurat nici un program de închidere crematorii.

Ca urmare a închiderii Capitolului 22 Mediu, cu U.E., problematica gestionării deşeurilor generate de activităţi medicale a capatat o noua dimensiune. Si în judeţul Ilfov gestiunea deşeurilor rezultate din activităţi medicale este realizată de Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Ilfov pe baza Ord. M.S nr. 219/2002, completat şi modificat cu OMS nr. 994/2004 şi 1029/2004.

In conformitate cu prevederile Ord. MS nr. 219/2002 deşeurile rezultate din activităţile medicale, în condiţii de colectare prin separare la locul producerii, se gestionează pe categorii stabilite, astfel:

- în saci negri sau transparenţi se colectează deşeuri menajere şi asimilabile (ambalaje pentru materiale sterile, flacoane de perfuzie, care nu au venit în contact cu sângele sau alte lichide biologice, resturi alimentare (cu excepţia celor provenite de la boli infecţioase), hârtie, bonete şi măşti de unică folosinţă, gips necontaminat cu lichide biologice, mase plastice, recipienţi de sticlă ce nu au venit în contact cu sânge sau alte lichide biologice. Aceste deşeuri se codifică conform HG nr. 856/2002 cu codurile:18.01.04; 18.02.03; 18.01.09; 18.01.02;

- saci de culoare galbenă se folosesc pentru colectarea deşeurilor infecţioase, de exemplu: parţi anatomice şi anatomopatologice (fetuşi, placente, material biopsic), tampoane, comprese îmbibate cu sânge, sau alte lichide biologice, câmpuri operatorii, materiale, instrumente şi echipamente medicale de unică folosinţă, membrane de dializa, pungi de material plastic pentru colectarea urinei, materiale de laborator. Aceste deşeuri se codifică: 18.01.03*; 18.01.06*; 18.01.08*; 18.02.02*; 18.01.10* (* indică faptul că deşeurile sunt periculoase);

- cutii cu pereţi rigizi, se folosesc pentru colectarea deşeurilor întepatoare, cum ar fi: seringi de unică folosinţă, ace, catetere, perfuzoare cu tubulatura şi ace, lame de bisturiu de unică folosinţă, sticlărie, deşeuri de la secţii de hemodializă. Aceste deşeuri se codifică : 18.01.03*, 18.02.02* (* indică faptul ca deşeurile sunt periculoase). Aşadar din activităţile medicale rezultă deşeuri de tip menajer (deşeuri nepericuloase), care se depozitează în depozitele de deşeuri nepericuloase; deşeuri periculoase dar la care caracterul periculos poate fi eliminat prin tratamente de sterilizare, deşeuri periculoase care necesită incinerare.

135

Tabel 8.4.1.Deşuri rezultate din activităţi medicale, în jud. Ilfov

Deşuri rezultate din activităţi medicale, în jud. Ilfov (t)

Deşeuri menajere şi asimilabile, cod: 18.01.04;18.02.03;18.01.09 492,0

Au fost depozitate la rămpi ecologice de deşeuri

Deşeuri infecţioase, cod: 18.01.03*;18.01.06*;18.02.02* 248,678 Au fost sterilizate

Deşeuri înţepătoare, cod: 18.01.03*;18.02.02*; 137,1 Au fost incinerate

*) indică faptul ca deşeurile sunt periculoase.Deşeurile infecţioase şi înţepătoare au fost sterilizate la SC Stericare Romania SRL.Deşeurile periculoase inclusiv anatomo-patologice au fost incinerate la incineratorul

ce deserveste Regiunea 8 Bucureşti Ilfov – Rudeni – Iridex.Pentru distrugerea deşeurilor medicale potenţial - periculoase şi infectioase s-a

acceptat metoda: Sterilizarea termică cu abur sub presiune. A fost autorizat agentul economic SC Stericare Romania SRL, com. Jilava.

Stadiul implementării la 31.12.07In anul 2006 s-au emis:

- Avize de mediu pentru sistarea activităţii de incinerare deşeuri medicale periculoase la: Spitalul din localitatea Bălăceanca, Spitalul din Buftea, Spitalul comunal Periş, Centrul Medico-Social Domneşti,

- Avize de mediu pentru sistarea activităţii de incinerare la Institutul Naţional de Geriatrie şi Gerontologie – Clinica III Otopeni, Spitalul Penitenciar Bucureşti - Secţia Jilava, SC Romvac Company SRL,

- Autorizaţie de mediu - SC Stericare Romania SRL pentru desfăşurarea activităţii de sterilizare deşeuri medicale periculoase şi infecţioase pe un amplasament din com. Jilava.

In anul 2007 s-a sterilizat cantitatea de 823,9 tone deşeuri infecţioase şi potenţial periculoase, din care din judeţul Ilfov - 248,67 tone.

Deşeurile nepericuloase rezultate din activitatea de sterilizare termică au fost depozitate la depozitul conform de deşeuri nepericuloase din judeţul Ialomiţa.

136

Tabel 8.4.2.Analiza anului 2007 privind incinerarea (distrugere termica) şi eliminarea

caracterului periculos prin sterilizare termică cu abur sub presiuneAnul 2007Crematoriul de la Spitalul “SF. Impăraţi Constantin si Elena” nu a fost utilizat.

Anul 2007Instalaţii de incinerare

existente = 1 (incineratorul Rudeni-Iridex)

- mod de funcţionare -

Anul 2007Instalaţii de sterilizare termică

existente = 1- mod de funcţionare -

Zile/saptă-mână

Ore/anIncărcareorara a incineratorului

Zile/sapta-mana

Ore/an

Incarcare orara a instalatiei de sterilizare

5/saptă-mână

1800 640 Kg/hAu fost incinerate 28,7 tone deşeuri periculoase antomo-patologice

6 2080

504,9 Kg/hAu fost sterilizate:- din Bucureşti şi Ilfov : 828,9 tone;- din alte judeţe: 1095 tone

In anul 2007 s-au sterilizat 1923,9 tone de deşeuri medicale infecţioase la steriliztorul existent în comuna Jilava. La incineratorul ramas în funcţiune (cel de la Sp. Sfinţii Imparaţi Constantin şi Elena) nu s-a incinerat nimic. Din cantitatea de 1923,9 tone deşeuri medicale sterilizate, 1095 tone provin din judeţele Giurgiu, Prahova, Teleorman, Dâmbovita, Braşov, Cluj, Călăraşi.

Cantitatea de 137,1 tone deşeuri anatomo-patologice (periculoase) şi medicamente expirate au fost incinerate: la incineratorul din Timişoara (SC Pro Air Clean SRL) = 19 tone, la incineratorul din Rudeni - Iridex = 28,7 tone, la 2 incineratoare din Suceava (SC Mondeco SRL si SC Superstar SRL) = 35,9 tone şi la incineratorul din Bucureşti (SC Madical Waste SRL) = 53,5 tone.

Tabel 8.4.3.2005

(t)2006

(t)2007

(t)

deşeuri menajere şi asimilabile 139 145 492

medicamente expirate 5 25 20

deşeuri medicale infecţioase şi potential periculose 50 130 248.67

137

deşeuri medicale periculoase, inclusiv anatomo-patologice 137.1

In graficul de mai jos se prezintă evoluţia cantităţilor de deşeuri rezultate din activităţi medicale, pe tipuri de deşeuri, menajere şi asimilabile, periculoase, medicamente şi chimicale expirate, pentru anii 2005, 2006 şi 2007.

Fig. 8.4.1.

139

145

492

525 20 50

130

248.67

137.1

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

500

cantitati (tone)

deseuri menajere siasimilabile

medicamenteexpirate

deseuri medicaleinfectioase si

potential periculose

deseuri medicalepericuloase,

inclusiv anatomo-patologice

tipuri de deseuri

managementul deseurilor din activitati medicale in anii 2005, 2006, 2007

2005

2006

2007

Tabel 8.4.4.Evoluţia sterilizării deşeurilor medicale periculoase şi a medicamentelor

expirate pentru anii 2005, 2006, 20072005 2006 2007

deşeuri medicale infecţioase şi potenţial periculose 120 230 248.67

medicamente expirate 5 25 20

138

Fig. 8.4.2.Evoluţia sterilizării deşeurilor medicale periculoase şi a medicamentelor

expirate pentru anii 2005 si 2006, 2007

120

5

230

25

248.67

20

0

50

100

150

200

250

cantitati (tone)

2005 2006 2007

anii de referinta

evolutia cantitatilor de deseuri medicale sterilizate in judetul Ilfov, in anii 2005,2006,2007

deseuri medicale infectioasesi potential periculose

medicamente expirate

La unitatea de sterilizare din judeţul Ilfov sunt aduse deşeuri medicale periculoase şi infecţioase şi din alte judeţe. Deşeurile sterilizate, la care s-a înlăturat caracterul periculos, sunt depozitate definitiv în judeţul Ialomiţa la depozitul de deşeuri nepericulos, conform, VIVANI.

Datorită obligaţiilor de mediu rezultate din negocierea Capitolului 22 Mediu cu U.E pentru judeţul Ilfov s-a stabilit un program de obţinere a Avizului de Mediu la încetarea activităţii de distrugere termica a deşeurilor rezultate din activitatea medicală, conform tabelului:

Tabel 8.4.5.Amplasament Ani de inchidere/

obligativitatea solicitării şi obţinerii Avizului de Mediu la sistarea activităţii de distrugere termică a deşeurilor medicale periculoase

jud. Ilfov 2005 2006 2007 20081. Sp. Judeţean Sf. Imp. Constantin şi Elena

Are obligaţia de a solicita şi obţine

139

Amplasament Ani de inchidere/obligativitatea solicitării şi obţinerii Avizului de Mediu la sistarea activităţii de distrugere termică a deşeurilor medicale periculoase

jud. Ilfov 2005 2006 2007 2008Aviz de Mediu

2. Sp. de Psihiatrie„Domniţa Bălaşa”

A sistat incinerarea

a obţinut Aviz de Mediu pentru sistarea activităţii de incinerare

- -

3. Sp. orăsenescDr. M Burghele

A sistat incinerarea


- -

4. Sp. comunal Peris A sistat incinerarea


- -

5. Centru Medico –Social A sistat incinerarea


- -

Cele 4 crematorii cu termen de închidere 2005 au obtinut Aviz de Mediu pentru sistarea activităţii de incinerare şi stabilirea obligaţiilor de mediu, în anul 2006.

Au fost autorizate să desfăşoare activităţi de incinerare:- deşeuri periculoase medicale şi din activitatea de catering: Aeroportul Internaţional “Henri Coandă” Bucureşti Otopeni,- şi materii nedestinate consumului uman, rezultate din activitatea sanitară veterinară: SC Protan SA - Sucursala Popeşti Leordeni, SC Cartogate Romania SRL.

8.5. NămoluriDirectiva 86/278/CEE, privind protecţia mediului şi în particular a solurilor cand se

utilizează nămoluri provenite din epurare în agricultură, reglementează gestionarea acestor tipuri de deşeuri (nămoluri din staţiile de epurare ape uzate menajere, nămoluri din staţii de epurare ape uzate industriale, nămoluri din instalaţii de preepurare, nămoluri rezultate din creşterea animalelor).

In legislaţia natională problematica gestionării namolurilor este reglementată prin:- OUG nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor - aprobată cu modificari de Legea nr.

426/2001, modificată şi completată de OUG nr. 61/2006 aprobată cu Legea nr. 27/2007;

- b) HG 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase;

- Ord. nr. 344/708/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a solurilor când se utilizează nămolurile de epurare în agricultură;

- Ord. nr. 1182/1270/2005 pentru aprobarea Codului bunelor practici agricole.

In funcţie de deţinătorul staţiei de epurare, la nivelul judeţului Ilfov, se impun următorele:• elaboraraea planurilor de îmbunătăţire a activităţii staţiilor de epurare;

140

• identificarea utilizatorului de nămol şi a suprafeţelor agricole;• anunţarea autorităţii teritoriale de mediu şi a utilizatorului de nămol în cazul apariţiei unor poluanţi în namol;• contactarea utilizatorului de namol pentru stabilirea posibilităţilor de utilizare a nămolului;• obţinerea permisului de aplicare a nămolului.

In judeţul Ilfov, în anul 2006:- s-au elaborat planuri de îmbunătăţire a activităţii staţiilor de epurare;- s-a emis Permis de aplicare namol, pentru Staţia de epurare ape menajere ce deserveşte oraşul Buftea, pe baza Studiului Agrochimic Special emis de OSPA Giurgiu şi aprobat de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, judeţ Ilfov.

In anul 2007 s-au emis Permise de aplicare nămol pe baza Studiului Agrochimic Special emis de OSPA Giurgiu şi aprobat de Direcţia pentru Agricultura şi Dezvoltare Rurala, judeţ Ilfov următorilor beneficiari: SC Compania Romprest Service SA pentru nămol generat de staţia de epurare Baloteşti, SC Romsuintest Peris SA pentru nămol generat de staţia de epurare ce deserveşte creşterea animalelor, SC IBNA Baloteşti SA pentru nămol generat de instalaţiile de preepurare ce deservesc creşterea animalelor.

8.5.1 Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate orăşeneşti De la epurarea apelor uzate orăşeneşti, în anul 2007, au rezultat 400 tone

nămoluri. S-au colectat date de la staţiile de epurare, după cum urmează: staţia de epurare Buftea ce deserveşte oraşul Buftea, dar care preia ape uzate şi de la 8 agenti economici; staţia de epurare Baloteşti ce deserveşte comuna Baloteşti, dar şi agenţi economici din comuna Corbeanca; staţia de epurare Măgurele ce deserveşte oraşul Măgurele; staţia de epurare Bragadiru ce deserveşte oraşul Bragadiru (staţia nu mai este funcţională); staţia de epurare Arteca ce deserveşte agentul economic SC Arteca Jilava SA dar şi o parte din blocurile de locuinţe din comuna Jilava, staţia de epurare Snagov - Santu Floreşti. Nămolurile colectate s-au împraştiat pe terenuri agricole. Staţia de epurare Buftea, aferentă oraşului Buftea a obţinut Permis de împrăştiere nămol ca urmare a Studiului Agrochimic Special efectuat de OSPA Giurgiu şi a Avizului favorabil obţinut de la DADR Ilfov.

Tabel 8.5.1.1.Nămol din staţii de epurare ape uzate menajere – compoziţie (conform

buletinelor de analiză):Component nămol unitate de

măsurăStaţie de epurare

Baloteşti MăgurelepH unităţi 6,75 7,5umiditate % 89 88cenuşă % 39,6%substanţă organică % 18,2 %materie organică mg/kg.s.u 186000materie anorganică mg/kg.s.u 367600sulf total mg/kg.s.u 1897azot total mg/kg.s.u 2459 1143fosfor mg/kg.s.u 1123 2056aluminiu mg/kg.s.u 38620siliciu mg/kg.s.u 25121calciu mg/kg.s.u 13774

141

Component nămol unitate de măsură

Staţie de epurareBaloteşti Măgurele

fier mg/kg.s.u 37128mangan mg/kg.s.u 246magneziu mg/kg.s.u 121200cadmiu mg/kg.s.u <1 28,3cupru mg/kg.s.u 21 130,1arsen mg/kg.s.u <1crom mg/kg.s.u 9,3mercur mg/kg.s.u <1 nedetectabilnichel mg/kg.s.u 3,9 30,2plumb mg/kg.s.u 11,5 51,2zinc mg/kg.s.u 169 789PAH (hidrocarburi aromatice policiclice)

mg/kg.s.u <0,02 0,02

PCB (bifenili policlorurati) mg/kg.s.u <0,002 nedetectabildioxine mg/kg.s.u

8.5.2. Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industrialeStaţii de epurare ce deservesc agenţi economici, în judeţul Ilfov, există la: SC Arteca

Jilava SA, SC Pielorex SA, SC Romsuintest SA (a generat în 2007, 7.900 tone nămol; a obţinut Permis de împrăştiere; nămolul a fost împrăştiat pe suprafeţe agricole), SC Romvac Company SA, SC Tuborg SA (o staţie de epurare cu treapta biologică). Cantităţile de nămol generate de aceste staţii sunt uscate în pături de uscare şi eliminate la depozitele de deşeuri ecologice existente pe teritoriul judeţului Ilfov. Se fac eforturi pentru preluarea nămolului uscat de către fabricile de ciment pentru coincinerare.

Tabel 8.5.2.1.Nămol din staţii de epurare ape uzate industriale tip agrozootehnic –

compoziţia (conform buletinelor de analiză)component namol unit. de masură SC Romsuintest SA,

PerişpH unitati 6,8umiditate % 62,97cenuşă %Substanţă organică % 77,3Materie organică mg/kg.s.uMaterie anorganică mg/kg.s.uSulf total mg/kg.s.uAzot total mg/kg.s.u 16600Fosfor mg/kg.s.u 11400Aluminiu mg/kg.s.uSiliciu mg/kg.s.uCalciu mg/kg.s.u 2,45Fier mg/kg.s.uMangan mg/kg.s.u 558Magneziu mg/kg.s.u 0,47

142

component namol unit. de masură SC Romsuintest SA, Periş

Cadmiu mg/kg.s.u 0,6Cupru mg/kg.s.u 301Arsen mg/kg.s.uCrom mg/kg.s.uMercur mg/kg.s.u 0,935Nichel mg/kg.s.u 20Plumb mg/kg.s.u 25Zinc mg/kg.s.u 672PAH (hidrocarburi aromatice policiclice)

mg/kg.s.u

PCB (bifenili policlorurati) mg/kg.s.udioxine mg/kg.s.u

Tabel 8.5.2.2. Cantităţi de nămol generate în anul 2007

Staţie de epurare Cantitate nămol uscat

Observaţii

Buftea – staţia orăsenească 130 tone nămol menajerMăgurele – staţia orăşenescă 15 tone nămol menajerSnagov-Santu Floreşti – staţia comunală

30 tone nămol menajer

Baloteşti – staţia comunală 220 tone nămol menajerPielorex, Jilava – staţie industrială 11 tone nămol industrialArteca, Jilava – epurare ape uzate 0,5 tone nămol menajerArteca, Jilava - staţie industrială 1,0 tone nămol menajerSC Romsuintest, Periş – staţie agrozootehnică

7900 tone nămol agricol

Staţia de epurare aferentă localităţii “1 Decembrie” este functională în proporţie de 35 % (construcţie neterminată). A obţinut proiect de execuţie pentru retehnologizare pe fonduri europene.

8.6. Deşeuri din echipamente electrice şi electroniceSunt reglementate de Directiva 2002/96/EC privind deşeurile de echipamente

electrice şi electronice, Directiva 2003/108/EC de modificare a Directivei 2002/96/EC si de Directiva 2002/95 CE privind restrictionarea utilizării anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice.

Are perioada de tranziţie.In legislaţia natională a fost transpusă prin:

a) HG 448/2005 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice,b) Ord. MMGA nr. 1223/2005 privind procedura de înregistarea a producătorilor şi modul de raportare a datelor,c) Ord. MMGA nr. 901/2005 privind componentele periculoase din DEEE,

- Ord. Nr. 1225/2005 privind procedura de autorizare a organizatiilor colective pentru preluarea responsabilitatii gestionării DEEE.

143

Analizând existenţa EEE pentru Regiunea 8 Bucuresti – Ilfov trebuie luat în considerare:

- este regiunea cea mai industrializată,- judeţul Ilfov a asigurat şi asigură alimentarea municipiului Bucureşti şi a oraşelor

din judeţ cu legume, fructe, zarzavaturi, lapte, carne, brânzeturi, ouă ceea ce necesită EEE pentru stocare îndelungată, transport în condiţii de frig ;

- numărul unităţilor de învăţământ este mare ,- numărul instituţiilor este mare,- numărul spitalelor, căminelor de bătrâni este mare,- teritoriul este zona de câmpie,- temperaturile medii anuale sunt mai ridicate ca în alte regiuni,- nu există localităţi izolate,- drumurile sunt în mare parte asfaltate,- toate localităţile sunt conectate la reţeaua de distribuţie energie electrică.

Pentru judeţ s-au realizat:- un punct de colectare în com. Jilava, la SC Romrecycling SRL;- un punct de colectare în oraşul Buftea: SC Remat Bucuresti Nord SA;

- 2 puncte de colectare în orasul Voluntari: ◦ la magazin METRO,

◦ la magazin PRACTIKER. - în comuna Chiajna: SC Atra Eco SRL; - în comuna Ciolpani: SC Ugur Yapysan SRL; - în com. Jilava: SC Remat Bucureşti Sud SA, SC DTM Waste Recycling SRL; - în orasul Popeşti Leordeni: SC Remat Iasi SA – Punct de lucru; - în orasul Bragadiru: SC Lematec Trade Inter Impex SRL.

În aceste 10 puncte situate in 7 localitati, au fost colectate în anul 2007, 688 tone DEEE, o creştere marcantă dacă se compară cu perioada ianuarie–martie 2005 când în întreaga Regiune au fost colectate 30 de tone de DEEE.

Tabel 8.6.1.Cantităţi colectate de DEEE din judeţul Ilfov

Colectori, valorificatoriCantităţi colectate

(t/an)2004 2005 2006 2007

SC Romrecycling SRL 56 74 177 101,666SC Remat SA Bucuresti Nord 50 67 87 125,06SC Lematec Trade Inter Impex SRL 58 52 160 75,3Magazin METRO, Voluntari 0 10 3,80 5,23SC Atra Eco SRL 0 5 90 94,3SC DTM Waste Recycling SRL(incinta SC ARTECA SA Jilava)

20 33 0,13 249,214

SC Remat SA Iasi-Punct de lucru Popesti Leordeni

10 15 4,2 36,56

TOTAL 194 256 520 687,33

144

Numărul producătorilor de EEE înscrişi în Registrul Producătorilor şi Importatorilor de echipamente electrice si electronice în judeţul Ilfov până în septembrie 2007 este de 24 (sursa ANPM).

Campania de colectare DEEE organizată de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile în noiembrie 2007 în întreaga ţară a obţinut, într-o zi, 576 tone de DEEE, adică, în medie 30 grame de astfel de deşeuri pe cap de locuitor. In judeţul Ilfov s-au colectat 3,52 tone DEEE, în ziua de 03.11.07. A fost un început.

In România, în conformitate cu prevederile legislaliei in vigoare, costurile suplimentare de gestionare a deşeurilor de echipamente electrice si electronice, sunt preluate în prezent de 4 organizaţii colective autorizate pentru preluarea responsabilitatilor, şi anume: ECOTIC, ROREC, RECOLAMP, ENVIRON.

145

Fig. 8.6.1.

Evolutia colectarii DEEE in judetul Ilfov in anii 2004,2005,2006,2007

0 0 0 00 10

20

585056

500015

33

10

52

67

74

177

87

160

3.8

90

0 0 0

125.06

5.23

94.3

249.214

36.56

0 0 04.20.13

75.3

101.666

0

50

100

150

200

250

300

SCRomrecycling

SRL

SC Remat SABucuresti

Nord

SC LematecTrade InterImpex SRL

MagazinMETRO,

Voluntari

SC Atra EcoSRL

SC DTMWaste

RecyclingSRL(incintaSC ARTECA

SA Jilava)

SC Remat SAIasi-Punct delucru Popesti

Leordeni

SC UgurYapisan SRL,com Ciolpani

SC RematBucuresti SudSA - Punct de

lucru Jilava

SC PractikerSRL -

magazinVoluntari

puncte de colectare autorizate

cant

itati

(tone

) pe

punc

te d

e co

lect

are

anii de referinta

cant

itati

anua

le (t

one)

2005

2004

2007

2006

146

Fig. 8.6.2.Cantitati de DEEE colectate in anul 2004

Magazin Metro, Voluntari

0%

SC Atra Eco SRL0%

SC Lematec SRL30%

Altii (persoane f izice, persoane juridice, asociatii

familiale)5%

SC Remat SA Bucuresti Nord

26%

DepozitSC Ecorec SA

10%

SC Romrecycling SRL29%

SC Romrecycling SRL

DepozitSC Ecorec SASC Remat SA Bucuresti Nord


SC Atra Eco SRL

SC Lematec SRL

Altii (persoane fizice, persoane juridice, asociatii familiale)

147

Fig. 8.6.3.

Situatia colectarii DEEE in anul 2005

Altii (persoane fizice, persoane juridice, asociatii

familiale)6%

SC Lematec SRL20%


4%

SC Atra Eco SRL2%


26%

DepozitSC Ecorec SA

13%

SC Romrecycling SRL29%

SC Romrecycling SRL

DepozitSC Ecorec SASC Remat SA Bucuresti Nord


SC Atra Eco SRL

SC Lematec SRL

Altii (persoane f izice, persoane juridice, asociatii familiale)

148

Fig. 8.6.4.

Evolutia colectarii DEEE in anul 2006

SC DTM Waste Recycling SRL, 15

SC Atra Eco SRL, 5

SC Remat SA Bucuresti Nord, 70

magazin "METRO" Voluntari, 4

SC Remat Bucuresti Sud SA -

com. Jilava, 15

Altii (persoane fizice, persoane juridice, asociatii

familiale), 10

depozit Glina-Ecorec, 36

SC Romrecycling SRL, 85

SC Lematec Trade Inter Impex SRL Bragadiru, 80

SC Romrecycling SRL

depozit Glina-Ecorec


magazin "METRO" Voluntari

SC Atra Eco SRL

SC DTM Waste Recycling SRL

SC Remat Bucuresti Sud SA - com. Jilava

Altii (persoane fizice, persoane juridice,asociatii familiale)SC Lematec Trade Inter Impex SRLBragadiru

149

8.7. Vehicule scoase din uz – agenţi economici autorizaţi pentru colectarea şi tratarea VSU, număr de vehicule colectate şi dezmembrate

LegislaţieDirectiva 2000/53/CEE, art. 10 alin. (3) din Directiva 2000/53/CE privind vehiculele

scoase din uz; Decizia Comisiei 2002/525/CE, care modifică şi completează anexa II a Directivei 2000/53/CEE modificată şi completată prin Decizia Comisiei 2005/438/CE, care modifică şi completează anexa II a Directivei 2000/53/CEE , modificată şi completată prin Decizia Comisiei 2005/673/CE, care modifică şi completează anexa II a Directivei 2000/53/CEE;

Decizia Comisiei 2005/293/CE, care stabileşte reguli detaliate cu privire la monitorizarea ţintelor de reutilizare/valorificare şi reutilizare/reciclare prevăzute în Directiva 2000/53/CEE

Directivele menţionate au fost transpuse în legislaţia naţională astfel:a) HG nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz, completata de HG nr. 1313/2006;b) Ord. 2131/2005 pentru aprobarea Reglementarilor RNTR 9/decembrie 2005 privind autorizarea operatorilor economici care desfasoară activităţi de reparaţii , de întreţinere, de reglare, de modificări constructive, de reconstrucţie a vehiculelor rutiere, precum şi de dezmembrare a vehiculelor scoase din uz;c) Ord. 87/2005 privind aprobarea modelului şi a condiţiilor de emitere a Certificatului de distrugere la preluarea vehicului.

Stadiul implementării la 31.12.2007S-a constituit o reţea de colectare Vehicule scoase din uz, astfel:In localitatea Popeşti Leordeni, şoseaua Olteniţei

SC Remat Iasi SA – punct de colectare vehicule scoase din uz pentru producătorul naţional DACIA Group Renault Piteşti;

SC Automobile Bavaria SRL - punct de colectare Otopeni, pentru vehicule de tip Volkswagen;

SC Rom Recycling SRL – punct de colectare, com. Jilava pentru SC Porsche Romania SRL pentru marcile AUDI, Volkswagen, Toyota, Dacia;

SC Remat Bucuresti Nord SA - pentru vehicule scoase din uz de tip Dacia; SC Auto Rolla SRL – punct de colectare vehicule scoase din uz în comuna Snagov

pentru vehicule de tip Dacia, Mercedes, Trabant, Wartburg ;Agenţii economici SC Rom Recycling SRL, SC Remat Bucureşti Nord SA, SC

Lematec Trade Inter Impex SRL comercializează piese şi subansamble din vehicule scoase din uz.

SC DTM Waste Recycling SRL functionează ca o STATIE DE TRANFER, pe un amplasament din com. Jilava, gestionând în condiţii de siguranţă pentru mediu diverse deşeuri inclusiv deşeuri rezultate din dezmembrarea vehiculelor scoase din uz.

150

Tabel 8.7.1.Distribuţia şi numărul de vehicule în judetul Ilfov la anul 2003

Numărul vehiculelor Categoria M1 – în 2003

Vechimea vehiculelor

0 – 5 ani 6 – 10 ani 11 – 15 ani

16 – 20 ani

>20 ani Total

Numărul de vehicule

22770 21810 18729 18769 21972 104050

Fig. 8.7.1.Configuraţia vehiculelor M1

În judeţul Ilfov sunt înregistrate aproximativ 104.050 vehicule. Din acestea 87% sunt berline şi 13% vehicule comerciale. 21.972 vehicule (21,11% ) au o vechime mai mare de 20 ani, 18769 (18,04%) au o vechime între 16 -20 ani şi 18729 (18%) au o vechime între 11 -15 ani (anul 2003).

Tabel 8.7.2.Vechimea vehiculelor N1, vehicule comerciale, în judetul Ilfov în 2003

Numărul şi vechimea vehiculelor N1 în Regiunea 8

Tipul de vehicul 0 – 5 ani 6 – 10 ani

11 – 15 ani

16 – 20 ani > 20 ani

Total

Vehicule mixte 845 543 181 136 116 1820

Configuraţia vehiculelor M1

0-5 ani21,88%

6 - 10 ani20,96

%11 - 15 ani18

%

16 - 20 ani18,04

%

>20 ani21,11%

0-5 ani6 - 10 ani 11- 15 ani

16 - 20 ani

>20 ani

151

Numărul şi vechimea vehiculelor N1 în Regiunea 8

Vehicule speciale 170 2 7 5 7 187

Vehicule comune 61 172 124 86 72 516

Basculante şi containere

4000 3943 1570 1173 587 11277

Total vehicule categoria N1

5076 4660 1882 1400 782 13800

36% 34% 13.63% 10% 6% 100%

Fig. 8.7.2.Vechimea vehiculelor N1, vehicule comerciale

Tabel 8.7.3.Ţinte privind colectarea şi tratarea vehiculelor scoase din uz16.1.2. Verificarea punctelor de colectare necesare pentru fiecare judeţ. (În prezent este prevăzut 1 punct de colectare pentru Ilfov)

Începând cu 2006

16.1.3. Extinderea refolosirii şi reciclării materialelor maşinilor scoase din uz şi valorificarea energetică a acelor materiale care nu pot fi reciclate.

Începând cu 2007

16.1.4. Valorificarea a cel puţin 75% din maşinile produse înainte de 1980

Începând cu 2007.

16.1.5. Valorificarea a cel puţin 85% din maşinile produse după 1980

Începând cu 2007.

16.1.6. Refolosirea şi reciclarea a cel puţin 70% din maşinile produse înainte de 1980

Începând cu 2007.

16.1.7. Refolosirea şi reciclarea a cel puţin 80% din maşinile construite după 01.01. 1980

Începând cu 2007

16.1.8.Refolosirea şi valorificarea a cel puţin 95% din vehiculele scoase din uz

Începând cu 2015

Vehicule categoria N1, în judetul Ilfov, în 2003

16-20 ani10%

>20 ani6%

0-5 ani36%

11-15 ani14%

6-10 ani34%

152

16.1.9. Refolosirea şi reciclarea a cel puţin 85% din vehiculele scoase din uz

Începând cu 2015

În următorii ani, aproximativ 13.000 de maşini private şi comerciale trebuie colectate, dezmembrate, refolosite parţial, şi într-un final presate, tăiate şi mărunţine. Capacitatea necesară anuală nu ar trebui să fie sub 10.000 de vehicule pe an.

In judetul Ilfov sunt înregistrate in 7 companii private care se ocupă cu colectarea şi dezmembrarea vehiculelor scoase din uz. Acestea sunt:

a)SC Romrecycling SRLb)SC Remat Bucuresti Nord SAc) SC Auto Rolla SRLd)SC Lematec Trade Inter Impex SRLe)SC Toel Impex SRLf) SC Autogenius SRLg)SC M Targoviste SRL

În Regiunea 8 există un shredder/maruntitor apartinand unei companii private (SC Romaier SA)

Tabel 8.7.4.Colectarea şi dezmembrarea vehiculelor scoase din uz

2003 2004 2005 2006 2007

- vehicule categoria M1

378 443 508 711 715

- vehicule categoria N1

236 244 332 428 402

Total 614 687 840 1139 1117

Capacitatea anuală de colectare şi tratare trebuie mărită pentru a atinge ţintele de aproximativ 1200 -1500 maşini. În prezent sunt înfiinţate 4 puncte de colectare pentru Ilfov. Având în vedere că berlinele necesită un spaţiu de depozitare de cel puţin 8-10m²/maşină, sunt necesare spaţii mari pentru depozitarea provizorie a vehiculelor scoase din uz.

Tabel 8.7.5.Estimare cantitate de deşeuri periculoase Tip vehicul scos din

uzBucati/cantiatate

(tone)Deseuri rezultate

Tip deseu Cod conf. HG

856/2002

Cantiatae(tone)

Dacia 1300 132 / 128 t Acumulatori auto 16.06.01* 6,70

153

Tip vehicul scos din uz

Bucati/cantiatate (tone)

Deseuri rezultate


856/2002

Cantiatae(tone)

uzati

Trabant 12 /8,4 t Uleiuri minerale uzate

13.02.04* 3,15

ARO 5 /4,5 t Lichide (altele decit combustibil)

16.01.13*/16.01.14*

0,01

Skoda 11 /10 t Filtre de ulei 16.01.07* 0,10

Opel 6 /5,4 t catalizatori 16.08.02* 6 bucati

Lada 6 / 5,4 Componente metalice

16.01.17 55 ,00

Renault 5 / 4,5 t Anvelope uzate 16.01.03 11,7

Wolksvagen 3 / 3 t Componente mari de plastic

16.01.19 3,00

Moskvici 2 / 2 t sticla 16.01.20 6,60

Autocamioane(Roman, Bucegi)

10 / 20 t Materiale feroase (otel)

16.01.17

Oltcit 30 / 27 t Materiale neferoase (aluminiu, cupru, alama, bronz, mercur)

16.01.18 7,50

Hyundai 4 / 3,6 t altele 16.01.99 1,20

Toyota 1 / 1 t

Datsun 1 / 1 t

Ford 3 / 3 t

Audy 4 / 4 t

Fiat 3 / 3 t

Peugeot 3 / 3 t

Mercedes 1 / 1 t

Autoutilitara TV 1 / 1,5 t

Autocamion Saviem 11 / 24 t

154

Tip vehicul scos din uz

Bucati/cantiatate (tone)

Deseuri rezultate


856/2002

Cantiatae(tone)

Motorete 2 / 0,3 t

TOTAL 273,4 t

Fig. 8.7.2.Reziduuri periculoase din vehicule scoase din uz, dezmembrate

COLECTARE VEHICULE SCOASE DIN UZ (VSU)Tabel 8.7.6.

Puncte de colectare şi/sau tratare a vehiculelor scoase din uz în anul 2007 – sursa AFM

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

18000

20000

Greutate (t)

Regiunea 8 Bucureşti – Ilfov, judetul Ilfov

Deşeurinepericuloase

15247

17343

19410

Deşeuri periculoase 595

667

767Procent 3,90

%3,84%

3,95%

2003 2004 2005

Deşeuri Periculoase

155

Date de identificare operator economic

autorizat

Localizare Activitatea desfăşurată

SC Romrecycling SRLlocalitatea Jilava, str. Drumul Sabarului nr. 5

cod CAEN : 3720, 3710, 5157, 9002

SC Remat Bucureşti North SA

localitatea Buftea, Soseaua Veche Bucureşti Târgoviste, km. 15,2

cod CAEN: 3710, 3720, 5157

SC Lematec Trade Inter Impex SRL

Localitatea Bragadiru, str. Soseua de centură, nr. 5

cod CAEN : 3710,3720.5157, 9002

SC M Târgovişte SRL

Sediul social: Targovişte, str. Calea Domneasca, nr. 254:Punct de lucru: oras Buftea, str. Răsăritului, nr. 4A

cod CAEN: 5157. 5030, 3710, 3720

Tabel 8.7.7.Evoluţia numărului de vehicule scoase din uz colectate şi tratate, în funcţie de anul de fabricaţie

An

Nr. VSU colectate Nr. VSU tratate

Nr. VSU în stoc

Fabricate înainte de 1980

Fabricate după 1980

Fabricate înainte de

1980


Fabricate înainte de

1980


2001

2002

2003 354 260 354 260 0 0

2004 378 309 378 309 0 0

2005 450 390 432 245 18 145

2006 439 700 439 340 0 360

2007 675 754 481 525 94 229

8.8. Uleiuri uzate

- uleiuri minerale uzateDirectivei UE nr. 75/439/EC privind eliminarea uleiurilor uzate, amendată de

Directiva, nr. 87/101/EC a fost transpusă în legislaţia natională prin HG nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate, cu respectarea prevederilor OUG nr. 78/2000 privind

156

gestiunea deşeurilor aprobată prin Legea nr. 426/2001, modificată şi completată cu OUG 61/2006 aprobată cu legea 27/2007 şi a prevederilor HG nr. 856/2002, privind evidenta gestionării deşeurilor şi aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, completată de HG 210/2007.

În tabelul următor se prezintă informaţii privind generarea, colectarea şi regenerarea acestor tipuri de deseuri:

Tabel 8.8.1.Evoluţia cantităţilor de uleiuri minerale uzate

Deşeuri de uleiuri minerale uzate ( t )

Anul 2004 2005 2006 2007Cantităţi generate 106 153,7 216,00 515,080Cantităţi colectate 101 128,2 216,3 292,060Cantităţi regenerate 98,5 34,6 34,3 36,980Cantităţi valorificate 185 186,040

Fig. 8.8.1.S-a început colectarea uleiurilor minerale uzate în ritm alert dupa

transpunerea în legislaţia româneasca a Directivelor menţionate anterior.

157

managementul uleiurilor uzate in anii 2004, 2005, 2006, 2007

106

153.7

216

515.08

101

128.2

216.33

292.06

98.5

34.6 34.3 36.98

185 186.04

0

100

200

300

400

500

600

2004 2005 2006 2007

anii de referinta

cant

itati

(ton

e)

cant

itati

rege

nera

te (t

), ca

ntita

ti va

lorif

icat

e(t)

cantitati generate

cantitati colectate

cantitati regenerate

cantitati valorificate

La nivel de judeţ au aparut agenţi economici care transportă astfel de deşeuri la unităţi de regenerare din Ploieşti si Râmnicu Sărat. Agentul economic SC Mirval International SRL si-a încetat activitatea de regenerare uleiuri uzate.

Principalii agenţi economici generatori de uleiuri minerale uzate sunt prezentaţi în continuare: SC Automobile Bavaria SRL, SC Avia Motors SRL, SC E.V.W Holding SRL, SC Porsche Romania SRL, SC Protruck SRL.

Potrivit legislaţiei în vigoare trebuie să se implementeze sistemul de colectare a uleiurilor minerale uzate pe categorii, conform tabelului:

158

Tabel 8.8.2.Categorii de uleiuri minerale uzate pentru colectare

Tip uleiCod

conform HG nr.

856/2002Categoria de colectare 1uleiuri minerale de ungere uzate, fără halogeni (cu excepţia emulsiilor) 12.01.07*

uleiuri sintetice de ungere uzate 12.01.10*uleiuri de ungere usor biodegradabile 12.01.19*Uleiuri hidraulice, deşeuri (cu excepţia: uleiuri hidraulice cu conţinut de PCB (13.01.01*), emulsii clorurate(13.01.04*), uleiuri hidraulice minerale clorinate (13.01.09*), alte uleiuri hidraulice (13.01.13*)

13.01 *

uleiuri uzate de motor, de transmisie şi de ungere, deşeuri (cu exceptia: uleiuri minerale clorurate de motor, de transmisie şi de ungere (13.02.04*), alte uleiuri de motor, de transmisie şi de ungere (13.02.08*

13.02 *

uleiuri izolante şi de transmitere a caldurii, deşeuri , cu excepţia: uleiuri izolante şi de transmitere a căldurii cu conţinut de PCB (13.03.01*), uleiuri minerale clorinate şi de transmitere a căldurii (13.03.06*- altele decât cele specificate la 13.03.01*), alte uleiuri izolante şi de transmitere a căldurii (13.03.10*)

13.03 *

uleiuri de santină 13.04 *Categoria de colectare 2uleiuri uzate cu halogeni (neemulsionate) de la maşini unelte 12.01.06*deşeuri de combustibili lichizi 13.07 *uleiuri hidraulice cu conţinut de PCB 13.01.01*

emulsii clorurate 13.01.04*

uleiuri hidraulice minerale clorinate 13.01.09*alte uleiuri hidraulice 13.01.13*uleiuri minerale clorurate de motor, de transmisie şi de ungere 13.02.04*alte uleiuri de motor, de transmisie şi de ungere 13.02.08*uleiuri izolante şi de transmitere a căldurii cu conţinut de PCB 13.02.01*uleiuri minerale clorinate şi de transmitere a căldurii , altele decât cele specificate la 13.03.01*

13.03.06*

alte uleiuri izolante şi de transmitere a căldurii 13.03.10*ulei de la separatoare ulei/apa 13.03.06*alte deşeuri uleioase nespecificate , cu exceptia 13.08.99* 13.08. *Categoria de colectare 3deşeuri de la separarea ulei/apa, cu excepţia :13.05.06*-ulei de la separatorele ulei/apa

13.05 *

Alte deşeuri nespecificate 13.08.99**) deşeuri periculoase. Astfel de deşeuri trebuie sa fie colectate în recipiente închise etanş, rezistente la soc mecanic şi termic, iar stocarea să se facă în spaţii corespunzator amenajete, împrejmuite şi securizate, pentru prevenirea scurgerilor necontrolate.

159

Trebuie să se acorde o atenţie marită colectării şi introducerii în circuitul economic a uleiurilor minerale rezultate din dezmembrarea mijloacelor auto scoase din uz, ca urmare a intrarii în vigoare a HG nr. 2406/2004, completată de HG 1313/2006.

8.9. Impactul activităţilor de gestionare a deşeurilor asupra mediuluiDepozitele de deşeuri industriale au un impact deosebit asupra factorilor de mediu

prin potenţialul constituienţilor (constituienţi care pot reacţiona foarte haotic şi necontrolat sub acţiunea factorilor externi) din haldele depozitate. Se pot identifica compuşi ce au impact deosebit asupra apei, solului, aerului, florei, faunei, cât şi asupra oamenilor cum ar fi: oxizi de cadmiu, oxid de zinc, oxid de beriliu, fluoruri de sodiu, potasiu. Se gasesc azotaţi, sulfaţi, oxizi de plumb care ajung şi în pânza freatică şi produc boli dintre cele mai periculoase. Antrenarea particulelor în suspensie de către curenţii de aer favorizează pătrunderea în organism a unor particule din compoziţia tipului de deşeuri existent ceea ce genereaza boli ale căilor respiratorii. Unii compusi existenţi în depozitele de deşeuri industriale au proprietăţi cancerigene, mutagene şi periculoase pentru reproducere. La analiză trebuie pornit de la faptul ca apariţia cancerului sau a altor boli cu dezvoltare înceată necesită mulţi ani şi foarte multe investigaţii pentru stabilirea cauzelor. Asupra animalelor depozitele de deşeuri industriale au impact atât asupra aspectului exterior al acestora cât şi asupra dezvoltării şi stării de sănătate.

Depozitele de deşeuri nepericuloase, neamenajate, neconforme cu normele europene, atât în mediul urban cât şi în mediul rural, au un impact extrem de nefavorabil asupra stării de confort al populaţiei, asupra stării de sănătate. Impactul depozitelor de deşeuri neconforme este, de asemenea, extrem de nefavorabil asupra factorilor de mediu: apa, aer, sol subsol, fauna, flora. Asupra apei depozitele de deşeuri au impact asupra peştilor (provoacă lipsa de oxigen, moartea prin asfixiere în cazul înghiţirii), dar sunt responsabile de producerea unor inundaţii catastrofale atunci când obturează albiile râurilor sau construcţiile hidrotehnice. Asupra aerului : mirosurile dezagreabile formate în zonele de depozitare necontrolată a deşeurilor produc disconfort spaţiilor de locuit şi sunt un indiciu ca poluanţii pe factorul aer au concentraţii depaşite. Asupra solului conduc la sărăcirea proprietăţilor nutritive ale acestuia, la împiedicarea dezvoltării plantelor, la apariţia vectorilor purtătatori de boli, şi viruşi.

Asupra faunei şi florei impactul constă în încetinirea creşterii plantelor şi florilor, în diminuarea surselor de hrana al faunei, cât şi la apariţia unor focare de infecţii cu transmitere la om.

8.10. Iniţiative adoptate pentru reducerea impactului deşeurilor asupra mediului

Măsurile necesare diminuării impactului deşeurilor asupra mediului respectă prevederile legislaţiei de mediu, existente în aceast moment în România. Menţionăm câteva măsuri:

- este necesară închiderea şi ecologizarea depozitelor neconforme de deşeuri existente în judeţul Ilfov, treptat pâna în anul 2009 (din cel 33 depozite de deşeuri neconforme au mai ramas aproximativ 28 deoarece în anul 2005 au mai fost declarate 4 oraşe); în anul 2006 existau 28 depozite neconforme care trebuie sa sisteze depozitarea pâna la data de 16 iulie 2009

160

- transportul deşeurilor industriale cu respectarea prevederilor Ordinului de Ministru, nr. 2/2004 privind transportul deşeurilor în România, respectiv a Regulamentului 259/1993,

- trecerea treptată la extinderea colectării selective a deşeurilor şi reintroducerea lor în circuitul economic,

- menţinerea conformităţii depozitelor de deşeuri – Vidra şi Glina - şi după ce România a devenit stat memebru al UE,

- prestarea servicului de salubrizare de catre operatorii de salubrizare cu licenţă de operare în condiţii de protecţie a factorilor de mediu şi de siguranţă pentru sănătatea populaţiei,

- realizarea de staţii de transfer care să asigure reducerea poluării genearată de depozitele neconforme de deşeuri,

- realizarea de campanii de conştientizare „în forţă” a populaţiei pentru îmbunătăţirea aspectelor de mediu, pentru reducerea cantităţilor de deşeuri depozitate necontrolat, pentru realizarea unei atitudini prietenoase pentru mediu.,

- interzicerea incinerării deşeurilor de orice fel în spaţii deschise, sau în instalaţii neecologice (mai cu seama a anvelopelor uzate),

- orientarea anvelopelor uzate spre producerea de energie prin coincinerare.

8.11. Tendinţe privind generarea deşeuriAvând în vedere că va creşte cantitatea de ambalaje introduse pe piaţă cu 10 % în anii 2008, 2009, 2010 estimăm că vor exista creşteri semnificative la deşeurile de hârtie şi cartoane, deşeurile de materiale plastice, deşeurile de anvelope uzate. Cantitativ situaţia deşeurilor generate şi colectate în judeţul Ilfov este prezentată în tabelele privind diversele fluxuri de deşeuri.

8.11.1. Prognoza privind generarea deşeurilor municipale (aspecte care trebuie tratate - factori relevanţi, cantităţi prognozate etc.)

O analiză atentă a a gestionării deşeurilor municipale ne arată că acestea au tendinţa de creştere ca urmare a creşterii gradului de urbanizare. Se va ajunge în curând la cantităţi de aproximativ 50 000 – 55 000 tone deşeuri municipale, dacă se va lua în considerare că o cantitate importantă pleacă în alte judeţe pentru a satisface diverse nevoi economice. In cantitatea de deşeuri municipale va creşte cantitatea de deşeuri biodegradabile, ca urmare a faptului că va creşte procentul de urbanizare, iar în agricultură se va pune un accent mai mare pe legumicultură şi culturi agricole. Este necesară reducerea cantităţilor de deşeuri biodegradabile pâna în anul 2010 cu 75 % faţă de cantitatea generată în anul 1995. Va creşte de asemenea cantitatea de deşeuri energetice, ca urmare a faptului vor aparea mai multe anvelope şi mai multe deşeuri de mase plastice. Până la sfârşitul anului 2007 sarcina este de a furniza deşeuri energetice (utilizate pentru coincinerare în fabricile de ciment) cu circa 7 % mai mult faţă de anul 2007. Ca urmare a activităţilor preponderent agricole ce se desfasoară în judeţul Ilfov estimăm ca va creşte cantitatea de deşeuri biodegradabile (vegetaţie din întreţinerea zonelor verzi, resturi de la cantine, restaurante, pensiuni, hoteluri, resturi din legumicultură). In curând va apărea şi legislaţia care să reglementeze gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări. Cantităţile rezultate vor trebuie sa fie gestionate în condiţii de siguranţă pentru mediu şi pentru sănătatea populaţiei. In judeţ se impune găsirea unor amplasamente care să se constituie în adevarate staţii de reciclare şi recuperare deşeuri cu valoare economică din deşeurile de construcţii şi demolări.

161

8.11.2. Prognoza generării deşeurilor de producţie (aspecte care trebuie tratate factori relevanţi, cantităţi prognozate etc.)

Desi producţia pare că s-a diminuat, o analiză atentă arată că de fapt are loc o diversificare a producţiei şi o orientare a acesteia spre bunuri de larg consum şi pentru asigurarea alimentaţiei populaţiei. De asemenea, are loc o patrundere a unităţilor mici de producţie în comune şi sate din judeţul Ilfov (de altfel numarul de agenti economici a crescut de la 5.643 în 2006 la 12.212 în 2007). Se estimează că va creşte, ca urmare a diversificării activităţilor de producţie, cantitatea de hârtie şi cartoane (deşeuri), cantitatea de materiale plastice (deşeuri), cantităţile de nămoluri, cantitatea de baterii auto, cantitatea de uleiuri uzate, cantitatea de deşeuri din lemn (mai ales din ambalaje), cantitatea de deşeuri de sticla, cantitatea de deşeuri metalice feroase şi neferoase, cantitatea de ambalaje compozite..

8.11.3. Îmbunataţirea calitaţii managmentului deşeurilorEste necesar să se acţioneze în direcţiile:- conlucrare mai strânsă între autoritatea de mediu şi agenţi economici pentru a se

găsi noi instrumente de gestionare ecologică a deşeurilor, reducerea cantităţii acestora şi acolo unde nu este posibil de introducere cât mai rapidă în cicuitul economic pentru valorificare,

- conlucrarea mai strânsă între autoritatea de mediu şi autorităţile publice locale pentru conştientizarea populaţiei în ce priveşte colectarea selectivă a deşeurilor, menţinerea zonelor verzi şi mărirea acestora,

- diseminarea prevederilor legale şi conştientizarea importanţei respectării spiritului legislaţiei de mediu,

- menţinerea zonelor protejate,- introducerea şi extinderea salubrizării comunelor şi satelor printr-un sprijin mai

activ la nivelul Consiliilor locale (implemetarea prevederilor legale în ce priveşte salubrizarea localităţilor rurale şi urbane),

- orientarea investitorilor şi sprijin legal pentru investiţii în ce priveste realizarea staţiilor de compost, a staţiilor de produs biogaz,

- conlucrarea mai strânsă cu autoritatea agricolă (componenta de cercetare) pentru introducerea nămolului (cel care are calităţi de a fi imprăştiat pe sol) de la staţiile de epurare şi preepurare în agricutură.

Capitolul 9. SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE

9.1. IntroducereSubstanţele şi preparatele chimice anorganice şi organice au avut şi continuă să

aibă o utilizare mare atât în zona industrială, cât si în zona cercetării. Aceleaşi substanţe şi preparate chimice utilizate în industrie şi cercetare pot trece, în anumite condiţii, în zona contaminării, distrugerii şi afectării grave a factorilor de mediu (apa, floră, fauna, sol, subsol, asezări umane) şi a sănătăţii oamenilor. Utilizarea diverselor substanţe şi preparate chimice, inofensive pentru om şi factori de mediu sau periculoase şi foarte periculoase pentru om şi mediu, generează:- deşeuri sub forma de resturi lichide, gazoase, solide, păstoase;

162

- ambalaje şi deşeuri de ambalaje de diverse tipuri (metalice, de sticlă, de hârtie şi carton, de materiale plastice, de lemn, compozite, de textile, de piele şi înlocuitori).

Datorită proprietăţilor fizice şi chimice diverse substanţe şi preparate trebuie să beneficieze de un management de mediu sigur care să nu afecteze sănătatea populaţiei. Extrapolând: ambalajele şi deşeurile de ambalaje rezultate de la aceste substanţe şi preparate trebuie să beneficieze de un management de mediu sigur care să nu afecteze sănătatea populaţiei.

9.2. Cadru legislativIn Uniunea Europeana managementul activitatilor cu substanţe şi preparate chimice este realizată prin Directive şi Regulamente dupa cum urmează:- Directiva 67/548/CEE privind armonizarea legislaţiei şi măsurile administrative referitoare la clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor chimice periculoase. A fost amendată de Directiva 1999/45/CE care reglementeaza clasificarea, ambalarea şi etichetarea preparatelor periculoase şi de Directiva 92/32/CEE care reglementează notificarea substanţelor chimice noi în UE.- Directiva 76/769/CEE privind apropierea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative ale statelor membre referitoare la restricţiile pentru utilizarea şi comercializarea unor substanţe şi preparate chimice periculoase reglementează activităţile în care sunt implicate substanţe şi preparate chimice interzise, restricţionate, sever restricţionate. Această Directivă a fost modificată de 30 ori ca urmare a adaptării la progresul tehnic.- Regulamentul 793/93/CEE privind evaluarea şi controlul riscurilor prezentate de substanţele existente, înlocuit cu Regulamentul 1907/2006/CEE privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea, şi restricţionarea substanţelor chimice (REACH), care a intrat în vigoare începand cu luna iulie 2007.- Regulamentul nr. 2455/92/CEE privind importul şi exportul anumitor substanţe chimice periculoase.- Regulamentul Consiliului nr. 304/32003/CE privind importurile şi exportul produselor chimice periculoase modificat de Regulamentul nr. 1213/2003In Romania transpunerea directivelor europene s-a facut prin următoarele legi, HG, OUG, OG, Ordin de Ministru:- legea 349/2007 privind reorganizarea cadrului institutional în domeniul managementului

substantelor chimice - stabileşte că ANPM preia responsabilităţile ANSPCP în ce priveşte implementarea la nivel naţional a legislaţiei din domeniul substanţelor şi preparatelor periculoase; GNM preia toate atribuţiile şi responsabilităţile ANSPCP privind controlul respectării prevederilor în domeniul substanţelor şi preparatelor periculoase.

- HG 882/2007 privind desemnarea autorităţilor competente pentru aplicarea Regulamentului 1907/2006 (REACH).- OUG nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, aprobată cu Legea 451/2001, modificată şi completată prin Legea 324/2005.- HG 490/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OUG nr. 200/2000, modificată şi completată de HG nr. 199/2006 .- Legea 360/2003 privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, modificată şi completată prin legea 263/2005 .

163

- HG 92/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea preparatelor chimice periculoase, completată şi modificată de HG 597/2007.- HG nr. 133/2002 privind notificarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, modificată şi completată de HG 693/2004 şi HG 1159/2007.- Ord. 227/2002 al MIR privind inventarul europeanal substanţelor existente puse pe piaţă (EINECS).- Ord. 608/2002 al MIR privind aprobarea Listei europene a substanţelor chimice notificate (ELINCS)

9.3. Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate periculoaseProcedura APS în judeţul Ilfov

Baza legală: în Uniunea Europeana reglementarea activităţilor de import şi export pentru anumite substanţe şi preparate chimice periculoase cât şi pentru utilizarea şi comercializarea unor substanţe şi preparate periculoase se realizează pe baza Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 793/1993 privind evaluarea şi controlul riscului substanţelor existente, Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1488/1994 privind evaluarea riscului pentru oameni şi mediu a substanţelor chimice existente în concordanţă cu regulamentul CEE nr. 793/1993, Regulamentul CE nr. 304/2003 al Parlamentului şi Consiliului privind exportul şi importul substanţelor chimice periculoase şi a Directivei 76/769/CEE privind restricţiile pentru utilizarea şi comercializarea unor substanţe şi preparate periculoase (Directiva 76/769/CEE este la a 30-a modificare)In Romania reglementarea activităţilor privind importul, exportul şi utilizarea şi comercializare substanţelor şi preparatelor chimice periculoase este realizată de:- HG 172/1997 pentru infiinţarea Registrului Naţional al Substanţelor Chimice Potenţial Toxice şi aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare a acestuia;- Legea 91/2003 pentru aderarea României la Conventia privind procedura de consimtământ prealabil în cunoştinţă de cauza, aplicabilă anumitor produşi chimici periculoşi şi pesticide care fac obiectul comerţului internaţional, adoptată la Rotterdam în 1988;- Ord. nr. 742/2006 pentru modifcarea Anexei I, Partea 3 din Regulamentul 304/2003; - Ord. comun nr. 1406/191/2003 al MAPM/MSF pentru aprobarea Metodologiei de evaluare rapidă a riscului pentru mediu si sănătatea umană;- Ord. comun nr. 1001/552 al MMGA/MEC privind procedurile de raportare de catre agenţii economici a datelor şi informaţiilor referitoare la substanţele şi preparatele chimice; - HG nr. 347/2003 modificată şi completată de Hg 932/2004 şi de HG 646/2005 – privind restricţionarea introducerii pe piaţă şi a utilizării anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase ;- *Ord. de Ministru nr. 396/2002 privind interzicerea utilizării pe teritoriul României a produselor de uz fitosanitar conţinând anumite substanţe active, modificat şi completat de Ord. 574/2005;Controlul respectării prevederilor Regulamentului 304/2003 revine ANPM şi structurilor sale teritoriale. La solicitarea ANPM , APM Ilfov a verificat agenţi economici care pun pe piaţa judeţului Ilfov substanţe şi preparate chimice ce fac obiectul Anexei I din Regulament cât şi al Ord 396/2002 modificat de Ord 574/2005.Au fost controlaţi agenţii economici, care pun pe piaţă, în judeţul Ilfov, substanţe şi preparate chimice ce fac obiectul prevederilor Regulamentului 304/2003 şi al Ord.

164

396/2002 completat şi modificat de Ord. 574/2005, (comercializate din state ale UE sau din producţia internă) dupa cum urmează:

- anumite produse chimice periculoase ce fac obiectul procedurii APS prevăzute prin Convenţia de la Rotterdam;

- anumite produse chimice care au interdicţie sau sunt sever restrictionate şi care sunt prevăzute în anexa nr. 1;

- anumite produse care sunt listate în Ord 396/2002 completat cu Ord. 574/2005.- Regulamentul 304/2003 privind procedura APS nu se aplică deşeurilor reglementate de OUG nr. 78/2000 aprobată prin Legea nr. 426/2001, modificată şi completată de OUG nr. 61/2006 aprobată prin Legea 27/2007.

Pe teritoriul judeţului Ilfov nu există producători de substanţe sau preparate ce fac obiectul procedurii APS – reglementată de Regulamentul 304/2003.In anul 2007 au fost chestionaţi următorii agenţi economici:

- SC Makhteshim Agan Romania SRL- SC Agrovet SA- SC Alcedo SRL- SC Elita Agrochemicals SRL- SC Stera Chemicals SRL- SC BASF SRL – East- Europe- SC Natur Evo SRL- SC Bayer SRL- Directia Fitosanitara a judeţului Ilfov,- Serviciul Judeţean Ilfov de Dezinsecţie şi EcologizareProdusele identificate: carbodan (conţine carbofuran); callitraz, sanazin (conţin

atrazin), bavistin (conţine carbendazim), roialflo 42 S (contine thiram) sunt utilizate în tratarea seminţelor sau ca pesticide. Sunt autorizate a fi utilizate pe teritoriul României, fiind clasificate ca pesticide din grupa III si IV de toxicitate.

SC Stera Chemicals SRL a importat substanţă nonilphenoletoxilat cu utilizări în industria petrolieră, industria textile şi altele.

Tabel 9.3.1.Locaţiile agenţilor economici care distribuie, importă şi pun pe piaţă

substanţe şi preparate chimice ce intră sub incidenţa Regulamentului 304/2003 cat si al Ord 396/2002 completat de Ord. 574/2005 privind procedura PIC

Agent economicAdresa / tel / fax Locaţia depozitului în judeţul Ilfov

►SC BASF SRL- The Chemical Company/ Bucuresti, str. Calea Victoriei, nr. 155, Bl. D1, Sc. 7-8, Etj. 6 Sector 1/ tel/fax: 3134611;3134612/3100395;3100762

Oras Otopeni, str. Horia, Closca şi Crisan, nr. 61-63

►SC Bayer CropScience SRLBucuresti, b-dul Poligrafiei, nr. 3°, Sector 1/tel/fax: 5295929/5295992

Oras Otopeni, str. Horia, Closca şi Crisan, nr. 61-63Tel/fax: 2582566/;2030000/2030001- firma distribuitoare – SC Karl Heinz Dietrich International Exped SRL

►SC NaturEVO SRLBucuresti, str. Soseua Panduri, nr. 29, Bl. P2A, etj. 1, ap. 4 Sector 5/ tel/fax:

Com. Bragadiru, Soseua Alexandriei, nr. 109, /tel/fax: 4480980

165

4113656/4113409►SC MAKHTESHIM AGAN ROMANIA-MAROM SRL, Bucuresti, str. Mihai Eminescu, nr. 44-48, etj. 5, ap. 11, Sector 1 , tel/fax: 2228224/2229530

Com. Stefaneştii de Jos

►SC Alcedo SRL, Bucuresti, str. Sborului, nr. 1 Sector 3/ tel/fax:3237645/3124252

Com. 1 Decembrie, str. Soseaua Giurgiului, nr. 86;Com. Vidra, Soseaua Principală;Com Măgurele, str. Mincu, nr. 13

9.4 Evaluarea riscului utilizării substanţelor chimice periculoase asupra sănătăţii umane şi mediului

Evaluarea riscului utilizării substanţelor chimice periculoase asupra sănătaţii umane şi a mediului se realizează prin întocmirea Studiilor de risc, a Studiilor de impact şi a Bilanţurilor de mediu. Se utilizează legislaţia de mediu în vigoare privind evaluarea riscului pentru substanţele chimice periculoase.

9.5. Prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest- inventarul cantităţilor de azbest deţinute de către agentii economici şi institutii publice

In UE reglementarea activităţilor ce implică azbestul este realizată de Directiva 87/117/CEE privind prevenirea şi reducerea mediului cauzată de azbest amendată de Directiva 83/478/CEE.La nivel national reglementarea activităţilor ce implică azbestul este realizată de HG 124/2003, privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest. HG 24/2003 a fost modificată de HG 734/2006.

In judeţul Ilfov, în anul 2007 s-au identificat locaţii unde mai există produse ce conţin azbest care, după terminarea ciclului de viaţă vor deveni deşeuri. Locaţiile identificate sunt : com. Dărăşti-acoperişuri de casă cu plăci din azbociment; com. Găneasa – acoperisuri de casă cu plăci din azbociment ; com Moara Vlăsiei – acoperişuri de casă cu placi din azbociment; com. Berceni – acoperişuri de casă cu plăci din azbociment; com Jilava – acoperişuri de casă cu plăci din azbociment; SC Bi-AL Aluminiu SRL din oraş Popeşti Leordeni – o hală industrială acoperită cu plăci din azbociment ; SC Conserv Buftea SA din oras Buftea – o hală industrială acoperită cu plăci de azbociment. APM Ilfov , prin adrese, a informat Consiliile Locale şi agenţii economici deţinători de produse cu continut de azbest ca :- de la 01.01.2007 nu se mai permite comercializarea şi utilizarea produselor care conţin azbest;- produsele cu continut de azbest care au fost instalate sau se aflau în funcţiune înainte de 01.01.2005 pot fi utilizate până la terminarea ciclului de viaţă.S-au furnizat informaţii, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, tuturor solicitanţilor de « mod de gospodărire a deşeurilor cu conţinut de azbest rezultate din construcţii şi demolări ». In prezent există « in Draft », pregatită, o Hotarare de Guvern referitoare la gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări.

166

9.6. Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS)- inventarul cantităţilor de ODS

Substanţele care epuizeaza stratul de ozon sunt reglementate în Uniunea Europeană prin Regulamentul 2000/2037/CEE privind substanţele care epuizează stratul de ozon (în vigoare din 01.10.2000).La nivel naţional reglementarea activităţilor care implică utilizarea substanţelor care epuizează stratul de ozon este realizată prin: legea 84/1993 pentru aderarea Romaniei la Convenţia privind protecţia stratului de ozon, adoptată la Viena la 22 martie 1985, şi la Protocolul privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptat la Montreal la 16.09.1987 privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptat la cea de-a doua reuniune a părţilor, de la Londra, din 27 -29 iunie 1990; HG nr. 91/1995 privind completarea şi modificarea denumirii şi clasificării mărfurilor în Tariful vamal de import al Romaniei cu descrierea şi clasificarea substanţelor care epuizează stratul de ozon; Ord. 506/1996 pentru aprobarea procedurii de reglementare a activităţilor de import şi export cu substanţe, produse şi echipamente înscrise în anexele Protocolului de la Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon; legea 159/2000 pentru aprobarea OG nr. 89/1999 privind regimul comercial şi introducerea unor restricţii la utilizarea unor hidrocarburi halogenate care diminuează stratul de ozon; legea nr. 9/2001 pentru aprobarea OG nr. 24/2000 pentru acceptarea amendamentului la Protocoluil de la Montreal, privind substanţele care depereciază stratul de ozon. Potrivit OG 24/2000, substanţele care epuizează stratul de ozon sunt clasificate după gradul de acţiune asupra stratului şi anume după „potenţialul de epuizare a stratului de ozon” care este o cifra ce poate fi estimată sau determinată cu certitudine. legea 150/2001 pentru acceptarea Amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptată la cea de-a IX-a reuniune a părţilor, la Montreal, la 15 -17septembrie 1997; Ord. 1202/2002 de contigentare a consumului de hidrocarburi ce diminuează stratul de ozon. Tetracloura de carbon cu „potenţial de epuizarea stratului de ozon” – 1,1-(cifra certă) se mai fabrică şi se mai utilizează dar numai în instalaţii închise. Ord. 13/2005 de contigentare a consumului de substanţe ce epuizează stratul de ozon.

Prin Ordinul de Ministru nr. 13/2005 a fost contigentat consumul de substanţe ce epuizează stratul de ozon şi anume: substanţele din grupa I de tipul CFC 11, 12,113,114,115, cu „potenţial de epuizare a stratului de ozon „cuprins între 0,6 - 1,0 nu se mai fabrică, dar se pot utiliza în instalaţiile frigorifice existente pâna la înlocuirea lor. Inlocuirea cu alti agenţi frigorifici se va realiza în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sănătatea populaţiei.

Bromura de metil se mai produce, dar se utilizează contigentat numai în condiţii sigure pentru mediu.

In judeţul Ilfov nu există producători de clorofluorocarburi (freon-11, freon-12, freon – 112, freon – 113, freon 114, freon – 115) alte clorofluorocarburi complet halogenate, haloni, tetraclorura de carbon, 1,1,1 – tricloretan, hidrobromofluorocarburi.

Bromura de metil nu se mai produce începând cu data de 01.01.2005. In judeţul Ilfov nu se produce bromura de metil. Utilizarea bromurii de metil este permisă pentru operaţiuni de carantină şi preexpediţie. Importul bromurii de metil pentru operaţiuni de

167

carantină şi preexpediţie este permis pe baza de derogări excepţionale dacă nu există cantităţi reciclate sau regenerate de bromură de metil. In cazuri de urgenţă când proliferarea unor paraziţi sau boli impune acest lucru, la solicitarea Autorităţilor competente ale unui stat membru Comisia poate autoriza utilizarea temporară a bromurii de metil, pentru o perioadă de maxim 120 zile şi în cantitate de maxim 20 tone. Direcţia Fitosanitară a judeţului Ilfov a precizat, că în judeţul Ilfov nu există cantităţi de bromura de metil şi nici nu a fost utilizată în anul 2007.Utilizatori de CFC şi haloni :

- SC Angst SA – Punct de lucru Buftea, deţine în instalaţii frigorifice de producţie: 400 Kg freon R 404a; 700 Kg freon R22; 20 Kg freon R407c; în instalaţii de climatizare spaţii de lucru şi de depozitare : 49,5 kg freon R 407c; în instalaţii de răcire mobile (pe mijloace aut) 36 Kg freon R 407c

- SC Termoport SRL detine 390 Kg freon 12 , stoc la 01.01.08;- Compania natională TAROM SA deţine :

● 457,85 Kg, halon 1301 în extinctoare de incendiu pe avioane comerciale,● 80,6 Kg halon 1211 în extictoare de incendiu pe avioane comerciale, a

recuperat , in 2007, 19 Kg. halon 1211.- SC Uguar Yuapisan SRL deţine în stoc, la 01.01.08, 580 Kg. freon 22, şi a

vehiculat în 2007, 84 Kg. freon 22;- SC Transfrigotren International SRL deţine în stoc, la 01.01.08, 26 Kg freon 12,

recuperat prin înlocuire cu alt agent frigorific (R 134 a).- SC Midal Grup SRL din Bucuresti a comercializat in 2007, 1500 Kg freon 12,

detine în stoc (01.01.08) 1800 Kg freon 22. In 2007, nu a recuperate nici un fel de freon.- Compania Naţională Aeroportul International “Henri Coanda“ SA Bucuresti Otopeni

deţine în instalaţii frigorifice 600 Kg. Freon 22.

9.6.1 Substanţe reglementate de Protocolul de la Kyoto In Uniunea Europeana gazele cu potenţial de încălzire globală a atmosferei, utilizate

şi ca agenţi frigorifici şi de climatizare aer sunt reglementate de Regulamentul 2006/842/CEE privind anumite gaze cu efect de seră. In Romania există Legea nr. 3/2001 pentru aprobarea Protocolului de la Kyoto la Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice ;Ordinul nr. 1122/2006 de aprobare a GHID privind utilizarea mecanismului "implementare în comun (JI)" pe baza modului II (art. 6 al Protocolului de la Kyoto).

In anul 2007 s-a procedat la identificara utilizatorilor de agenti de refrigerare cu potenţial de încălzire globală a atmosferei. Au fost identificati agenţii economici care au utilizat Hidrofluorocarburi (HFC) şi diverşi solvenţi în anul 2007:Utilizatori de HFC

- SC Angst SA Buftea deţine în instalaţii frigorifice, Refrigerenat gas R 404 – 150 kg;

- SC Midal Group SRL, din Bucuresti deţine în stoc, 01.01.08, Refrigerent gas R134 a – 700 kg; Refrigerent gas R 410 a – 90 kg, Refrigerent gas R 407 c – 200 kg, Refrigerent Gas R 404 a – 400 kg., In anul 2007 a vehiculat pentru activităţi de service: Refrigerent gas R 134 a – 27,2 kg, Refrigerent gas R407 c - 1,5 kg,

Refrigerent gaz R 404 a – 24,2 kg.- SC Uguar Yapisan SRL detine in stoc , 01.01.08, Refrigerent gas R 134 a – 272 kg

şi a vehiculat în 2007 – 22,5 kg.Refrigerent gas R 404 – 81 kg (stoc 01.01.08) şi a vehiculat, în anul 2007,120 kg.

168

Utilizatori de solvenţi - SC Arteca Jilava SA deţine în stoc, 01.01.08, percloretilena – 2425, 6 kg şi a

utilizat în 2007 – 103,501 kg.- SC Nuclear & Vacum SRL detine în stoc, 01.01.08, tricloretilena – 100 kg.

9.7. Biocide (utilizare, import, export)In Uniunea Europeana Problematica productiei si utikizarii biocidelor este

reglementata de Directiva 98/8/CEE. In Romania reglementarea activităţilor în care se utilizează biocide se realizează pe baza HG 956/2005 privind plasarea pe piaţă a produselor biocide. HG 956/2005 a fost completată şi modificată prin HG 574/2006. Legislaţia a fost completată de Ord. 1321/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a HG 956/2005 privind plasarea produselor biocide, modificat şi copletat de Ord. 2164/2007

Biocidele sunt produse ce conţin una sau mai multe substanţe active condiţionate într-o forma în care sunt furnizate utilizatorului, având scopul să distrugă, să împiedice, să facă inofensivă şi să prevină acţiunea sau să exercite un alt efect de control asupra oricarui organism dăunător, prin mijloace chimice sau biologice. Produsele biocide sunt clasificate în 23 de tipuri din următoarele grupe principale:

- dezinfectantele şi produsele biocide în general (dezinfectante, pentru spaţii private şi publice, pentru industria alimentara şi industria de preparare a furajelor, pentru dezinfectarea apei potabile),

- Conservanţi (pentru produse îmbuteliate, conservanţi pentru lemn, pentru fibre, piele, zidarie, cauciuc, pentru instalaţii de răcire, pentru fluidele utilizate în metalurgie),

- pesticide nonagricole (rodenticide, avicide, moluscocide),- alte produse biocide (conservanţi pentru produse alimentare sau furaje, fluide

pentru îmbalsamare şi pentru produse toxidermale.Ministerul Sănătăţii este mandatat sa pună bazele unui sistem de supraveghere şi

inspecţie cu privire la condiţiile de plasare pe piaţă şi comercializarea produselor biocide. Se vor autoriza numai produsele care corespund simultan urmatorelor cerinţe:

• conţin substanţe active incluse în „Lista substanţelor active, aprobate de comunitatea europeană, admise în componenţa produselor biocide” sau „Lista substanţelor active, aprobate de comunitatea europeana, admise în componenţa produselor biocide cu risc scăzut”

• în condiţii normale de utilizare, produsele biocide trebuie sa fie eficiente, să nu aibă efecte nocive asupra sănătăţii umane sau animale(de exemplu prin apa potabilă, alimente şi furaje, aerul dintr-o incintă sau asupra apelor de suprafaţă sau a celor subterane

• să nu afecteze în nici un fel mediul înconjurător,• să nu aibă efecte inacceptabile asupra organismului ţintă, cum ar fi rezistenţa

încrucişată.

9.8. Poluanţii organici persistenţiIn Uniunea Europeana reglementarea activităţilor în care sunt implicaţi produşi

organici persistenţi este realizată de Regulamentul 850/2004/CE. In Romania a fost adoptată legea 261/2004 pentru ratificarea Convenţiei privind poluanţii organici persistenţi, adoptată la Stockholm la 22 mai 2001. Poluanţii organici persitenţi sunt substanţe chimice cu proprietăţi toxice, rezistente la degradare, se acumulează în organisme vii şi se transportă pe calea aerului, apei şi prin speciile migratoare dincolo de frontierele

169

internaţionale fiind depozitate departe de locul lor de emisie unde se acumulează în ecosisteme terestre şi acvatice. Convenţia de la Stockholm, transpusă în România prin legea 261/2004, ia în considerare riscul produs de cei 12 mari dăunători chimici, consideraţi ca cei mai periculoşi. Lista cuprinde: 8 pesticide organo-clorurate: aldrin, chlordan, DDT, dieldrin, eldrin, heptachlor, mirex şi toxafen; 2 produse chimice industriale : hexachlorbenzen, bifenilpolichlorurati (PCB, PCT) ; 2 grupe de produse secundare: dioxinele şi furanii. Există propuse pentru a fi incluse în Protocol următoarele substanţe chimice : octaBDE- substanţă sever restrictionată; pentaBDE – substanţă sever restrictionată; naphtalina polichlorurata, paraphinachlorurata (SCCPs); dicofol; endosulphon. Pe teritoriul judeţului Ilfov nu au fost identificate substanţe din grupele mentionate, dar se utilizează în anumite condiţii substanţa DDT pusă pe piaţa de SC Alcedo SRL , dintr-un depozit situat pe teritoriul judeţului Ilfov. Din categoria produselor industriale - produsele cu conţinut de PCB (condensatori electrici şi uleiuri cu conţinut de PCB ) au fost tratate în capitolul 8.3.3. In anul 2007, pe teritoriul judeţului Ilfov nu au fost identificate substanţe de tipul dioxinelor şi furanilor.

Din categoria produşilor organici persistenţi (POPs) fac parte şi produsele chimice şi preparatele listate în Anexa I, Partea 3 la Regulamentul 304/2003/CE. Sunt produse care se supun procedurii APS şi au fost precizate în Conventia de la ROTTERDAM. Următoarele produse (substanţe şi preparate) listate în Anexa I, Partea 3 nu pot fi exportate: aldrin, clordan, DDT, dieldrin, heptachlor, hexaclorbenzen, toxafen, PCB.

9.9. Produse fitosanitare – pesticidePe teritoriul judeţului Ilfov nu există producători de substanţe sau preparate ce fac

obiectul Regulamentului 304/2003/CEE.In anul 2007 au fost chestionaţi următorii agenţi economici:

- SC Makhteshim Agan Romania SRL- SC Alcedo SRL- SC Elita Agrochemicals SRL- SC Stera Chemicals SRL- SC BASF SRL – East- Europe- SC Natur Evo SRL- SC Bayer SRL

Produsele identificate: carbodan (conţine carbofuran); callitraz, sanazin (conţine atrazin), bavistin (conţine carbendazim), roialflo 42 S (contine thiram) sunt utilizate în tratarea seminţelor sau ca pesticide. Sunt autorizate a fi utilizate pe teritoriul României, fiind clasificate ca pesticide din grupa III şi IV de toxicitate.

9.10. MercurulIn Uniunea Europeana Reglementarea activităţilor cu mercur şi a produselor chimice ce conţin mercur se realizează prin Directiva 2007/51/CE di 25 septemnbrie 2007 care modifică Directiva 76/769/CEE a Consiliului referitoare la restricţiile privind introducerea pe piaţă a anumitor dispozitive de masurare care conţin mercur. In Directiva menţionată se pecizează expres ca “Statele membre adoptă şi publică, până la 03.10.08 acte cu putere de lege şi actele adminstrative necesare pentru a se conforma prezentei Directive.Directiva prevede urmatoarele:- se restricţionează introducerea pe piaţă a dipozitivelor de măsurare, care conţin mercur, prin împiedicarea mercurului de a pătrunde în circuitul deşeurilor şi în consecinţă se

170

restricţionează de la vânzarea catre publicul larg a termometrelor medicale şi a altor dispozitive de masură;-se permite importul dispozitivelor de măsurare care conţin mercur şi au o vechime de peste 50 ani (se referă la antichităţi);- producţia de barometre care conţin mercur se va diminua progresiv pâna la încetarea introducerii pe piaţă a unor asemenea barometre;- în sectorul sanitar se vor căuta soluţii pentru eliminarea dispozitivelor de uz profesional sau industrial şi în special a sfigmamoetrelor .In judetul Ilfov, în cursul anului 2007 dar şi in 2006 sau inventariat agenţi economici, industriali şi din sectorul sanitar cât şi scoli (din domeniul învăţământului) care deţin mercur (ca atare) sau produse cu conţinut de mercur. Lista a fost transmisă la ANPM- Serviciul chimicale.

9.11. Introducerea pe piaţă a detergenţilorIn Uniunea Europeana problematica detergenţilor este reglementată de Regulamentul Comisiei nr. 1907/2006/CE care amendează Regulamentul nr. 648/2004/CE al Parlamentului European şi al Consiliului pentru detergenţi. In România reglementarea activităţilor care implică detergenţi este realizată de HG 658/2007 privind stabilirea unor masuri pentru asigurarea aplicării Regulamentului nr. 648/2004/CEE privind detergenţii. HG 658/2007 prevede ca ANPM şi ANPC sunt autorităţi competente pentru aplicarea Regulamentului 648/2004/CEE. In cazul că ANPC constată că detergenţii introduşi pe piaţă de un producător nu respectă prevederile Regulamentului din punct de vedere al biodegradabilităţii , aceştia sunt considerati deşeuri şi intră sub incidenţa OUG nr. 78/2000 cu modificările şi completările ulterioare. In anul 2007 în judeţul Ilfov nu au fost cazuri de gestionare a unor situaţii în care să se retragă de pe piaţă cantităţi de detergenţi devenite deşeuri.

ConcluziiProblematica gestionării deşeurilor şi substanţelor chimice periculoase în condiţii de

siguranţă pentru mediu şi sănătatea populaţiei este de mare actualitate şi necesită eforturi comune din partea autorităţilor competente la nivel judeţean: autoritatea de mediu, autoritatea de sănătate, autoritatea în agricultura, autoritatea sanitar veterinară, inspecţia pentru situaţii de urgenţă, inspectoratul silvic, inspectoratul de poliţie, ANPC, inspecţia de mediu.Trebuie să se acorde o atenţie foarte mare colectării selective a deşeurilor, manipulării în siguranţă a deşeurilor periculoase, cuantificării cantităţilor de deşeuri generate pe tipuri pentru a realiza un program şi o viziune pentru minim 5 ani. Implementarea prevederilor Planului Judeţean de Gestiune a Deşeurilor în judeţul Ilfov este o necesitate.

Implementarea prevederilor legale referitoare la protecţia mediului este o cerinţă care poate conduce la micşorarea decalajului ce ne desparte de ţările dezvoltate.Realizarea conştientizării populaţiei „pentru un mediu curat şi o viaţă sănătosă” este iarăşi o cale pentru diminuarea cantităţilor de deşeuri depozitate necontrolat şi diminuarea accidentelor ce se asociază cu utilizarea neconforma a substanţelor chimice periculoase).

171

Capitolul 10. RADIOACTIVITATEA

10.1. Reţeaua naţională de supraveghere a radioactivităţii mediului Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) face parte

din Sistemul Integrat de Supraveghere a Poluării Mediului pe teritoriul României, din cadrul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile.

În anul 2006, prin intermediul unui proiect Phare, a fost mărit numărul staţiilor automate care fac parte din Sistemul Naţional de Avertizare/Alarmare pentru Radioactivitatea Mediului în timp real, la nivelul întregii ţări, ajungându-se la un număr de 88 staţii automate de monitorizare a debitului dozei gamma absorbită în aer şi 5 staţii automate de monitorizare a radioactivităţii apei.

Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov a primit în decembrie 2006, prin proiectul PHARE RO 2003/005-551.04.11.01 „Implementarea unui sistem adecvat de monitorizare şi raportare a radioactivităţii mediului”, derulat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, o staţie de monitorizare a radioactivităţii mediului.

10.2. Programul Naţional de monitorizare a radioactivităţii mediuluiProgramul Naţional de monitorizare a radioactivităţii mediului are ca scop

supravegherea calităţii mediului din punct de vedere a radioactivităţii pe întreg teritoriul ţării.Printre obiectivele acestui program la nivel local enumerăm:

- detectarea rapidă a oricăror creşteri cu semnificaţie radiologică ale nivelelor deradioactivitate a mediului;- notificarea rapidă a factorilor de decizie în situaţie de urgenţă radiologică;- urmărirea continuă a nivelelor de radioactivitate naturală, importante în evaluareaconsecinţelor unei situaţii de urgenţă radiologică;- furnizarea de informaţii către public.

10.2.1. Radioactivitatea aerului10.2.1.1. Aerosoli atmosferici – nu este cazul.10.2.1.2. Debitul dozei gama în aer APM Ilfov deţine o staţie automată de monitorizare a debitului dozei gamma în aer

cu transmiterea datelor în timp real. Această staţie face parte din Sistemul Naţional de Radioactivitate şi funcţioneză din aprilie 2007. Staţia de monitorizare a radioactivităţii aerului este o staţie automată ce monitorizează rata dozei gamma din aer şi condiţiile meteorologice, cu transmitere în timp real a datelor către Centrul de Coordonare al Reţelei, care se află la Laboratorul de Radioactivitate a Mediului Bucureşti – Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului.Datele măsurate sunt transmise de la staţie la Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului prin sat modem. În cazul în care modemul nu este conectat datele sunt transferate prin modemul GPRS.Datele înregistrate sunt:

rata dozei gamma;temperatura;umiditatea;viteza şi direcţia vântului;presiunea atmosferică;precipitaţii (cantitate);puterea solară.

172

Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului validează datele şi le transmite la staţiaautomată de monitorizare a radioactivităţii aerului prin unitatea de procesare şi transfer de date, într-un interval de o oră, acestea fiind accesibile operatorului care lucrează la staţia locală.

În anul 2007, nu s-au înregistrat depăşiri ale limitelor de avertizare/alarmare şi nu s-au înregistrat fenomene de contaminare radioactivă a mediului (limita de atenţionare este de 0,250 μG/ h).

Valorile înregistrate ale radioactivităţii aerului (doza gamma) s-au încadrat în limitele fondului natural.

10.2.1.3. Depuneri atmosferice totale şi precipitaţii10.2.2. Radioactivitatea apelor

10.2.2.1. Radioactivitatea principalelor râuri10.2.2.2. Radioactivitatea Dunării10.2.2.3. Radioactivitatea Mării Negre

10.2.3. Radioactivitatea solului10.2.4. Radioactivitatea vegetaţiei

10.3. Programe de supraveghere a radioactivităţii mediului în zonele cu fondul natural modificat antropic

10.3.1. Impactul funcţionării CNE Cernavodă asupra populaţiei şi mediului

10.3.1.1. Programul de supraveghere radiologică a mediului10.3.1.2. Expunerea populaţiei în zona de influenţă CNE PROD

Cernavodă10.3.2. Impactul funcţionării CNE Kozlodui asupra populaţiei şi mediului

10.3.2.1. Programul de supraveghere radiologică a mediului10.3.2.2. Expunerea populaţiei din zona de influenţă CNE Kozlodui10.3.2.3. Expunerea populaţiei în zona de influenţă a SCN – FCN Piteşti10.3.2.4. Expunerea populaţiei în zona platformei Măgurele

Capitolul 11. MEDIUL URBAN

11.1. Aşezările urbaneÎn judeţul Ilfov, conform structurării administrative există 8 oraşe ce sunt amplasate în jurul municipiului Bucureşti, cu excepţia oraşului Buftea ce este despărţit de comuna Mogoşoaia. Populaţia acestor oraşe este destul de redusă, procesul de urbanizare a fost mult accelerat în ultimii ani când s-au făcut investiţii în infrastructură dar şi investiţii economice.Oraşul cu cea mai mare populaţie este Voluntari- 30909 locuitori stabili, urmat de Buftea – 20762 locuitori stabili, Pantelimon – 17796 locutori stabili, iar celelalte oraşe au un numar de locutori stabili sub 15000.In afară de cele opt oraşe, judeţul Ilfov are în componenţă şi 32 de comune formate la rândul lor din mai multe sate despărţite între ele de terenuri arabile. In ultimii ani , suprafaţa terenurilor arabile din administrare se reduce semnificativ , fiind înlocuită cu construcţii noi, realizând astfel o unificare a zonelor urbane.

173

Fiecare oraş/comună au aprobat în anul 2005 un Plan Urbanistic General, ce reflectă amenajarea din punct de vedere urbanistic a teritoriului pe care îl administrează. În tabelul de mai jos se prezintă situaţia acestor planuri de urbanism. Datorită evoluţiei rapide a dezvoltării judeţului, aceste planuri de urbanism au intrat în proces de revizuire.

174

Nr. crt Localitatea

Suprafata localitatii (ha)Anul aprobarii ultimului PUG

Stadiu PUG

TotalIntravilan existent (<2005)

Intravilan existent (>2005)

Variatie Extravilan In executie In avizare

A. Mediu urban1 Bragadiru 1903 964.81 1866.30 901.49 36.7 20052 Buftea 5736 1400.00 1400.00 0 4336 2000 3 Chitila 1166 821.22 821.22 0 344.78 20054 Magurele 4285 - - - - 2000 5 Pantelimon 6716 1633.00 1633.00 0 5083 20006 Popesti-

Leordeni5624 970.00 970.00 0 4654 2001

7 Otopeni 3170 - - - - 20008 Voluntari 3808 - - - - -

B. Mediu rural1 Afumati 6787 684.00 684.00 0 6103 20002 Balotesti 5252 1394.00 1394.00 0 3858 2000 3 Berceni 2662 345.35 345.35 0 2316.65 20014 Branesti 5337 757.05 858.83 201.78 4378.17 20055 Cernica 3781 523.40 523.40 0 3257.60 20026 Chiajna 1630 - - - - 1999 7 Ciolpani 4189 356.03 356.03 0 3832.97 2001 8 Ciorogarla 4396 521.20 521.20 0 3874.80 1999 9 Clinceni 2512 795.87 795.87 0 1716.13 2000 10 Copaceni11 Corbeanca 2933 922.00 922.00 0 2011 2000 12 Cornetu 1712 656.38 656.38 0 1055.62 200113 Dascalu 3611 436.35 436.35 0 3174.65 2000 14 Darasti Ilfov 1488 275.16 275.16 0 1212.84 -15 Dobroesti 1235 165.24 356.60 191.36 878.4 200516 Domnesti 3725 754.40 1640.87 886.47 2084.13 2005

175

17 Dragomiresti Vale

3691 332.56 332.56 0 3358.44 2001

18 Ganeasa 4730 739.61 739.61 0 3990.39 200219 Glina 2876 380.00 380.00 0 2496.00 200020 Gradistea 2882 332.28 332.28 0 2549.72 200121 Gruiu 6222 1724.90 1724.90 0 4497.10 2000 22 Jilava 2602 783.35 783.35 0 1818.65 200123 Moara Vlasiei 6679 630.82 630.82 0 6048.18 1999 24 Mogosoaia 2811 658.00 658.00 0 2153.00 199925 Nuci 5196 368.53 368.53 0 4827.47 200126 Peris 7797 1035.00 1035.00 0 6762 1998 27 Petrachioaia 5881 488.20 488.20 0 5392.80 200128 Snagov 8835 1350.09 2515.15 1165.06 6319.85 200529 Stefanestii de

Jos2497 694.00 694.00 0 1803.00 1999

30 Tunari 3111 441.60 441.60 0 2669.40 200031 Vidra 6912 1179.52 1179.52 0 5732.48 200232 1 Decembrie 2915 671.00 671.00 0 2244.00 2003

176

11.1.2. Situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement

Conform prevederilor Legii 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din zonele urbane, pot fi considerate spaţii verzi următoarele tipuri de terenuri:

- parcuri; - scuaruri; - aliniamente plantate în lungul bulevardelor şi străzilor; - terenuri libere, neproductive din intravilan: mlaştini, stâncării, pante, terenuri

afectate de alunecări, sărături care pot fi amenajate cu plantaţii. Spaţiu verde este definit ca fiind zona verde în cadrul oraşelor şi municipiilor,

definită ca o reţea mozaicată sau un sistem de ecosisteme seminaturale, al cărei specific este determinat de vegetaţie (lemnoasă, arborescentă, arbustivă, floricolă şi erbacee);

Spaţiile vezi au un rol pozitiv în asigurarea unui mediu cât mai curat , dar şi un rol estetic, având în vedere şi importanţa funcţiei de recreere.

Situaţia spaţiilor verzi la nivelul judeţului Ilfov anul 2007

Oraş / comunaSuprafaţa totală spaţii (ha)

Suprafaţa spaţiu verde mp/locuitor

Zone de agrement

JUDEŢUL ILFOVOraş Bragadiru 21,4 22 Parcul de agrement

Oraş Voluntari 221,9 71,81

Comuna Nuci 4 13

Comuna Jilava 5 5,37

Comuna Grădiştea 3,19 11

Comuna Copăceni 3 10

Comuna Brăneşti 40,4 45,6

Pentru atingerea obiectivelor propuse prin Strategia de Dezvoltare a oraşului Chitila 2007-2013, Consiliul Local Chitila a elaborat mai multe aplicaţii si a obţinut finanţare prin „Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi" pentru realizarea unui "Parc dendrologic peisager - Chitila verde" ce va avea o suprafaţă de 3,5 ha şi se va realiza în 3 etape pe o perioada de 2 ani, 2008-2010. În prezent se implementează prima etapa a proiectului.

Printre acţiunile prevăzute prin programul de extindere a spaţiilor verzi se regaseşte şi iniţiativa Consiliului Local Chitila de a elabora documentaţiile tehnice care vor însoţi aplicaţia depusă pentru a obţine finanţarea proiectului “Reabilitarea şi modernizarea reţelei stradale în oraşul Chitila", în cadrul Programului Operaţional Regional. Prin proiectul menţionat se urmăreşte, pe lângă realizarea infrastructurii de transport, şi crearea de spaţii verzi de-a lungul reţelelor stradale, conform ghidului solicitantului elaborat pentru această prioritate. Perioada propusă pentru realizarea acestui obiectiv de investiţii este 2009 - 2011.

177

Comuna Domneşti – propunere înfiinţarea unei plantaţii de salcâm pe o suprafaţă de 13 ha pe malul râului Sabar.

Zone de agrementZonele de agrement din judeţul Ilfov reprezintă cca. 3000 ha şi au o mare

importanţă ecologică. Complexul Snagov este una dintre cele mai vizitate zone. Cuprinde lacul şi pădurea

Snagov, la care se adaugă mânăstirea cu acelaşi nume, situată pe o insulă în mijlocul lacului.

Complexul Mogoşoaia se află la sud de Bucureşti şi cuprinde lacul, parcul amenajat pe o suprafaţă de 20 ha şi Palatul Mogoşoaia, ridicat în anul 1702 de Constantin Brâncoveanu. În interiorul palatului a fost deschis în anul 1975 un muzeu, unde sunt expuse opere de artă brâncovenească, sculptură în piatră şi lemn, picturi, obiecte de argint, broderii, ţesături, manuscrise şi cărţi. Complexul constituie un cadru ideal de petrecere a timpului liber.

Complexul turistic Cernica, cuprinde pădurea, lacul şi mânăstirea Cernica. Lacul ocupă o suprafaţă de 360 ha şi a fost amenajat turistic, iar pădurea adăposteşte o rezervaţie cinegetică.

Zona turistică Căldăruşani, aflată la nord de Bucureşti, cuprinde pădurea, lacul şi mânăstirea Căldăruşani.Alte obiective: mânăstirea Pasărea, zona turistică Vlăsia, lacul Scroviştea, zona Ciocăneşti Buftea.

11.1.2.1. Parcuri11.1.2.2 Scuaruri

11.2. Obiective şi măsuri privind situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement

Situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement este reglementată prin planurile proprii de urbanism ale fiecărei localităţi în care se prevăd suprafeţe special destinate acestora. Legislaţia de mediu, prin OUG.nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006 şi OUG nr.114/2007 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 195/2005, prevede obligaţia autorităţilor administratiei publice locale de a asigura din terenul în intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minim 20 mp/locuitor până la 31 decembrie 2010 şi de minim 26 mp /locuitor până în 31 decembrie 2013. Obiective şi măsuri:

- Reactualizarea situaţiei statistice a spaţiilorverzi existente în teritoriul administrativ al judeţului, crearea unei baze de date

- Creşterea densităţii arborilor în plantaţiile de aliniament şi reabilitarea celor existente- Reabilitarea zonelor verzi publice( parcuri, grădini,spaţii verzi aferente cvartalelor de

locuinţe), aflate în gestiunea administraţiei locale şi întreţinerea lor la standarde înalte

- Reamenajarea tuturor terenurilor degradate care au avut destinaţia iniţială de spaţii verzi sau sunt libere de construcţii

- Reamenajarea , crearea şi întreţinerea ca zone verzi a suprafeţelor din incinta instituţiilor publice, a societăţilor comerciale, a persoanelor fizice

- Creşterea procentului de spaţii verzi în zonele rezidenţiale- Înfiinţarea de parcuri/grădini în localităţile urbane care nu au în prezent astfel de

dotări

11.3. Poluarea sonoră. Hărţi de zgomot.

178

APM Ilfov nu deţine laborator şi nici aparatură specifică pentru determinări ale nivelului de zgomot în diverse locaţii: incintă industrială, piaţă, spaţii comerciale, instituţii de sănătate şi educaţie, parcuri şi zone de recreere, trafic sau zone de locuit.

În judeţul Ilfov unitatile productive industriale sunt amplasate in general in afara localitatilor sau concentrate de-a lungul şoselei de centură a Bucureştiului.

Din analiza „Rapoartelor de încercare” cu privire la zgomot, realizate de agenţii economici, în conformitate cu capitolul Monitorizare din Autorizaţia de mediu se constată un nivel al zgomotului la limita incintelor cuprins între 45-56 dB (A), limita admisibilă pentru zona industrială fiind de 65 dB (A).

Sunt şi excepţii unde poziţionarea zonei industriale este pe o parte a unui drum naţional, iar pe cealaltă parte sunt locuinţe. În aceste cazuri, s-a constatat faptul că nu se poate asigura limita admisibilă pentru zona de locuit, respectiv 50 dB (A) ziua şi 40dB (A) noaptea. Relevante în cadrul judeţului Ilfov sunt platformele industriale existente, de care s-au apropiat foarte mult complexele rezidenţiale.Nivelul de zgomot la limita incintei industriale se impune a fi mai mic decât cel prevăzut în standard şi luarea unor măsuri speciale pentru reducere.

11.4. Mediu şi sănătate11.4.1. Efectele poluării aerului asupra stării de sănătate

Factorul de mediu – aer - este supus unei poluări locale în acele zone unde s-a construit şi funcţionează unităţi industriale. De asemenea, poluarea aerului are loc şi în zonele cu trafic auto intens. În judeţul Ilfov, trafic auto intens există pe arterele de circulaţie importante ca ieşiri din municipiul Bucureşti. Pe aceste artere circulaţia este foarte intensă, dar inexistenţa clădirilor înalte de-a lungul acestora, face ca dispersia poluanţilor să fie rapidă şi să nu afecteze aerul la nivel respirator. Direcţia de Sănătate Publică Ilfov nu deţine date referitoare la calitatea aerului în mediul urban din lipsa laboratoarelor de analiza.

11.4.2. Efectele poluării apei asupra stării de sănătatePrincipala sursă de poluare o constituie activitatea industrială în urmă căreia,

datorită în special deficientelor de funcţionare a instalaţiilor de preepurare, sunt deversate în emisarii naturali, odată cu apele uzate şi o mare diversitate de noxe chimice. Aceste noxe sunt de natură anorganică şi/sau organică şi poluează, după caz, fie apele de suprafaţă prin restituţie directă, fie prin intermediul reţelei de canalizare care nu dispune încă de o staţie de epurare finală, astfel încât o parte din cursurile de apă ale teritoriului prezintă indici de degradare calitativă.

Pentru anul 2007, nu s-a semnalat nicio situaţie referitoare la efectele poluării aerului şi apei asura stării de sănătate.

11.4.3 Efectele gestionării deşeurilor asupra stării de sănătate Gestionarea deşeurilor este una din problemele majore pe care le are judeţul Ilfov , deoarece sunt depozitate necontrolat şi deşeurile din municipiul Bucureşti. Până la implementarea integrală a Planului Judeţean de Gestiune a deşeurilo, sunt încă probleme pe acest domeniu. Cu toate că în judeţ funcţionează două depozite ecologice – Vidra şi Glina- mai există deşeuri menajere depozitate necontrolat dea lungul căilor de comunicaţie, a malurilor râurilor etc. Depozitarea necontrolată şi neamenajarea unor platforme de transfer a deşeurilor menajere, conduce la poluarea atmosferei, solului, apei freatice şi de suprafaţă.

179

Descompunerea reziduurilor cu conţinut de substanţe organice este însoţită de emisii de CO2 , hidrogen sulfurat, amoniac, metan, compuşi organici toxici şi periculoşi care au morosuri caracteristice. Pot apare boli hidrice prin consumul de apă infestată preluată din foraje de mică adâncime, boli datorate rozătoarelor care se inmulţesc în aceste zone, boli ale aparatului respirator datorate emisiilor de poluanţi în aer rezultaţi din arderea incompletă a deşeurilor ( dioxină şi alte substanţe organice clorurate).

11.4.4. Efectele poluării sonore asupra sănătăţii populaţiei Zgomotul persistent, peste limitele admisibile 50dB (A) pe timp de zi şi 40 dB(A) pe timp de noapte la care este expusă populaţia din zonele urbane aglomerate şi din apropierea unor activităţi industriale – economice, afectează starea de sănătate biologică şi psihică. Sursele poteţiale pot fi: transporturi tereste, şantiere de construcţii civile şi industriale, transportul aerian, căi ferate, activităţi de petrecere a timpului liber- discoteci, jocuri mecanice etc.

11.4.5. Obiective şi măsuri privind poluarea sonoră Dintre obiectivele şi măsurile avute în vedere a fi aplicabile pe teritoriul judeţului enumerăm:- inventarierea surselor de zgomot majore, conform HG nr.321/2005- întocmirea hărţilor de zgomot de către autorităţile stabilite prin hotărârea de guvern nr. 321/2005- întocmirea planurilor de acţiune având ca scop prevenirea şi reducerea zgomotului ambiental în zonele pentru care s-au întocmit hărţile de zgomot- amplasarea noilor obiective industriale şi economice în afara zonelor de locuit- evitarea de a construi noi locuinţe în zonele identificate cu un nivel ridicat de zgomot- utilizarea în construcţii a materialelor fonoabsorbante- monitorizarea zgomotului în incintele industriale, prin actele de reglementare emise din punct de vedere al protecţiei mediului

11.4.6. Animale abandonate şi influenţa asupra stării de sănătate a populaţiei

Direcţia de Sănătate Publică Ilfov ne-a transmis că nu deţine informaţii şi date.

11.5 Obiective şi măsuri11.5.1. Poluarea aerului

a) Ameliorarea calitatii aerului in zonele industriale, prin achizitionarea de noi seturi de elemente filtrante (saci si casete) cu performante tehnologice superioare, precum şi implementarea unui sistem de monitorizare trimestriala a calitatii aerului, prin masurarea emisiilor de gaze de ardere, COV, pulberi in suspensie.

b) Aer ambiental a carui calitate sa asigure protectia sanatatii umane si a mediului in localitatile judetului, prin extinderea reţelei de distribuţie a gazului metan conform strategiei judeţene de distribuţie a gazului metan.

11.5.2. Poluarea apei

180

a) Diminuarea efectelor negative ale evacuărilor de ape uzate asupra apelor de suprafaţă şi subterane provenite din localităţi urbane sau rurale. Acest obiectiv se realizează prin:

-Executarea racordurilor gospodăriilor la reţeaua de canalizare existentă - oraşe şi comune

- Realizarea reţelelor de canalizare şi racordarea la staţiile de epurare- Proiectarea lucrărilor de reabilitare, modernizare staţii de epurare existente ,b) Protejarea sănătăţii populaţiei, de efectele oricărui tip de contaminare a apei

destinate consumului uman, prin: - realizarea captărilor – gospodăriilor de apă şi staţiilor de tratare pentru fiecare localitate sau grup de localităţi.- reabilitarea tehnologiilor de tratare a apei pentru staţiile existente- realizarea reţelelor de distribuţie a apei potabile.- reabilitarea reţelelor de apă existente. - schimbarea instalaţiilor interioare.

11.5.3. Deşeuri Reducerea suprafeţelor de teren ocupate de depozitele de deşeuri industriale prin

inventarierea şi evaluarea depozitelor de deşeuri industriale la nivelul judeţului Ilfov şi introducerea în programele de conformare ale agenţilor economici de acţiuni pentru reducerea / reciclarea deşeurilor.

Reducerea impactului asupra solului generat de depozitarea neconformă a deşeurilor menajere, care se realizează prin elaborarea bilanţurilor de mediu şi proiectelor de închidere pentru depozitele de deşeuri menajere neconforme, închiderea depozitelor necontrolate de deşeuri, reabilitarea terenurilor poluate. Diminuarea poluării solului datorate gestionării defectuoase a dejecţiilor animaliere în fermele zootehnice şi gospodării individuale. Acest obiectiv se realizează prin următoarele măsuri:- refacerea şi amenajarea corespunzătoare a paturilor de stocare / deshidratare a dejecţiilor aparţinând fermelor de creştere a animalelor.- selectarea unor amplasamente potrivite pentru construcţia unor platforme betonate de depozitare a dejecţiilor animaliere în zonele rurale.- monitorizarea calităţii solurilor pe terenurile fertilizate cu dejecţii animaliere.- identificarea si cartarea terenurilor poluate prin stocarea dejecţiilor animaliere- identificarea agenţilor economici / persoane fizice în vederea stabilirii modului în care aceştia gestionează dejecţiile în unităţile de tip fermă.

11.5.4. Poluarea sonorăObiective şi măsuri:- inventarierea surselor de zgomot majore, conform HG nr.321/2005- întocmirea hărţilor de zgomot de către autorităţile stabilite prin hotărârea de guvern nr. 321/2005- întocmirea planurilor de acţiune având ca scop prevenirea şi reducerea zgomotului ambiental în zonele pentru care s-au întocmit hărţile de zgomot- amplasarea noilor obiective industriale şi economice în afara zonelor de locuit- evitarea de a construi noi locuinţe în zonele identificate cu un nivel ridicat de zgomot

181

- utilizarea în construcţii a materialelor fonoabsorbante- monitorizarea zgomotului în incintele industriale, prin actele de reglementare emise din punct de vedere al protecţiei mediului

11.5.5. Animale abandonate Nu deţinem informaţii

11.5.6. Transportula) Îmbunătăţirea condiţiilor de transport intrajudeţean şi diminuarea impactului asupra mediului urban se realizează prin:

- evaluarea suprafeţelor reale de drum judeţean / comunal necesare a fi reabilitat- stabilirea îmbrăcăminţii şi cantităţii nece-sare- întocmirea unui grafic de eşalonare în timp – prognoza lucrărilor - identificarea traseelor şi suprafeţelor necesare drumurilor tehnologice- realizarea sistemelor de preluare a apelor pluviale de-a lungul drumurilor judeţene şi comunale.

b) Fluidizarea traficului pe şoseaua de centură şi micşorarea timpilor de staţionare la treceri se realizează prin următoarele acţiuni:- întocmirea studiilor de fezabilitate pentru toate punctele de trecere CF- asigurarea cadrului legal privind suprafetele de teren afectate de traversările peste CF- planificarea fondurilor în funcţie de necesităţile obiective- asigurarea de fonduri pentru proiectare- contractare constructor specializat / execuţie- eşalonarea execuţiei- crearea de rute ocolitoare pe perioada execuţiei punctelor de trecere- elaborarea unui sistem de marcare/semnalizare pe timpul execuţiei.- informarea populaţiei cu privire la rutele ocolitoare adoptate prin: pliante, anunţuri în ziare, radio.c) Îmbunătăţirea calităţii aerului / solului în zonele cu trafic intens, realizându-se prin:

- modernizarea şoselei de centură şi ocolirea zonelor urbane de către vehiculele grele- întocmirea unui proiect pilot pentru înlocuirea mijloacelor de transport uzate moral şi

fizic- vehiculel de transport în comun să respecte graficele de revizie şi normele de emisie- realizarea de perdele de protecţie de-a lungul arterelor intens circulate

11.5.8. Spaţiile verziCreşterea suprafeţelor de spaţii verzi şi diminuarea agresiunii antropice asupra celor

existente se realizează prin următoarele acţiuni:

- inventarierea tuturor spaţiilor verzi din judeţ şi crearea unei baze de date- campanii de plantare arbori- interzicerea schimbarii functiunii terenurilor amenajate ca spaţii verzi- interzicerea realizării de construcţii în zonele verzi- executare lucrări de întreţinere- campanii de plantare si reamenajare a zonelor verzi- proiecte de împăduriri.

182

11.4.8. Agenda Locală 21Agenda 21 locală promovează principiile dezvoltării durabile la nivelul

administraţiilor locale oferind o abordare integrată a problemelor sociale, economice şi de protecţie a mediului.Implementarea ei trebuie să conducă la definirea obiectivelor, politicilor şi acţiunilor care să facă posibilă dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale. Obiectivele Agendei 21 locale sunt:

- realizarea unui progres social care să vină în întâmpinarea nevoilor fiecărui cetăţean- creşterea şi stabilizarea economică- protecţia efectivă a mediului şi utilizarea durabilă a resurselor naturale

Agenda 21 locală în România, a fost lansată în anul 2002, sub înaltul patronaj al Preşedintelui României, la Ediţia I a Forumului Naţional “Dezvoltare durabilă a comunităţilor locale, calea către integrare în Uniunea Europeană” care s-a desfăşurat la Miercurea Ciuc.

Dintre cele 8 oraşe care au răspuns la adresa privind realizarea, implementarea şi monitorizarea Agendei 21 locale în regiunea Bucureşti – Ilfov, este oraşul Bragadiru. Stadiul de implementare a proiectelor de mediu din cadrul Agendei locale 21 pentru oraşul Bragadiru:

1) Realizarea unui progres social care să vină în întâmpinarea nevoilor fiecărui cetăţean Proiecte în curs de realizare:

- finalizarea obiectivului de extindere a grădiniţei de copii în vederea implementării unui program prelungit

- construirea blocurilor de locuinţă D5 şi D8Proiecte pentru anul 2008:

- construirea unei policlinici umane- construirea unui liceu în oraş Bragadiru- extinderea reţelei electrice pentru consum casnic şi a reţelei electrice stradale pe

şoseua Alexandriei ( DN6 km 8- pasarela Bragadiru)- extinderea reţelei electrice pe străzile adiacente şoselei Alexandriei- construirea unei săli de sport2) Protecţia mediului şi utilizarea durabilă a resurselor naturale Proiecte pentru anul 2008:- extinderea reţelei de alimentare cu apă potabilă şi extinderea reţelei de canalizare- realizarea staţiei de epurare şi a dezvoltării reţelei de alimentare cu apă potabilă şi a

reţelei de canalizare- modernizarea parcului orăşenesc şi crearea facilităţilor necesare petrecerii timpului

liber pentru locuitorii oraşului

Capitolul 12. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI

12.1. Agricultura12.1.1. Interacţiunea agriculturii cu mediul12.1.2. Evoluţiile pe ultimii ani (din 1999) din domeniul agriculturii,

estimările noilor efective de animale şi perfecţionarea metodelor de reducere a emisiilor din sectorul agricol

Efective de animale 2007

183

Bovine - total - 18376din care gospodăriile populaţiei - 14808

Porcine - total - 144046din care gospodăriile populaţiei - 34000

Ovine - total - 29904din care gospodăriile populaţiei - 26825

Caprine - total - 6565din care gospodăriile populaţiei - 5437

Păsări - total - 792600din care gospodăriile populaţiei - 470000

Situaţia complexelor zootehnice în judeţul Ilfov în anul 2007:

Nr. crt. Denumire firmă Starea actuală Tip firmă Efectiv capete

1. Agroindaf Afumati în funcţiune bovine 11622. SC Ai Pantelimon în funcţiune bovine 4823. SC Ind. Construct în funcţiune bovine 2834. ICDB Balotesti în funcţiune bovine 5265. IBNA Balotesti în funcţiune bovine 3006. SC Foods în funcţiune bovine 1607. SC Romsuintest în funcţiune suine 786778. SC Picovit în funcţiune suine 323489. SC Picofarm în funcţiune suine 179710. SC Avicola Buftea în funcţiune păsări 520000

Referitor la colectarea dejecţiilor, fermele zootehnice au amenajate staţii de epurare şi stocare a acestora.

12.1.2.1. Evoluţia utilizării solului în agricultură12.1.2.1. Evoluţia utilizării solului în agricultură:

2007 suprafaţă arabilă - 104405 ha suprafaţă nelucrată - 21562 ha

12.1.2.2. Evoluţia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol2005 2006 2007416 ha 1599 ha 1161 ha

184

12.1.2.3. Evoluţia suprafeţelor de păduri regenerateProgram de împădurire

2007 - 10 ha - 4 ha Snagov;- 4 ha Brăneşti;- 2 ha Jilava.

12.1.2.4. Evoluţia şepteluluiFerme pentru creşterea bovinelor nr./capete 6/2913;Ferme pentru creşterea păsărilor nr./capete 1/520000;Ferme pentru creşterea suine nr./capete 3/191499;

12.1.2.5. Agricultura ecologică12.1.3. Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra mediului

12.1.4. Utilizarea durabilă a solului 12.2. Industria

12.2.1. Poluarea din sectorul industrial şi impactul acesteia asupra mediului

Judeţul Ilfov, aşa cum s-a mai arătat şi în alte capitole este în continuă dezvoltare urbanistică, ajungând ca întreaga suprafaţă de teren să fie trecută în intravilan. Sectorul industrial nu este preponderent în această dezvoltare. Dezvoltarea majoră a judeţului este în imobiliare şi servicii. Ca unităţi industriale cu un potenţial impact asupra mediului sunt cîteva unităţi ce s-au meţinut din vechiul sector industrial – prelucrare metale neferoase, instalaţii pentru creşterea intensivă a păsărilor şi porcilor, instalaţie pentru eliminarea şi valorificarea carcaselor de animale şi a deşeurilor de animale. Putem aprecia o îmbunătăţire majora a activităţii acestor sectoare de activitate in ultimii ani, întrucât s-au făcut investiţii în instalaţii de reţinere a noxelor, în tehnologii ecologice, aparatură de monitorizare, etc.

12.2.1.1. Activităţi industriale care se supun prevederilor directivei privind prevenirea şi controlul poluării industriale

Pentru anul 2007 au fost investigaţi un număr de 14 operatori ale căror instalaţii/activităţi se supun directivei IPPC.

Instalaţiile/activităţile care au fost investigate sunt următoarele: - instalaţie de fabricare tuburi din poliesteri armaţi cu fibră de sticlă prin metoda de centrifugare- instalaţie de morărit- instalaţii utilizând procedee chimice - fabricarea produselor farmaceutice- instalaţie de recuperare aliaje de metale neferoase din deşeuri- depozit ecologic de deşeuri urbane şi de deşeuri urbane şi industriale asimilabile- instalaţie pentru creşterea intensivă a porcilor- instalaţie pentru creşterea intensivă a păsărilor având o capacitate > 40 000 locuri pentru păsări

185

- tratare şi procesare în scopul fabricării produselor alimentare din materii prime de origine vegetală, având o capacitate de producţie mai mare de 300 tone produse finite /zi de exploatare (valoare medie trimestrială)- instalaţie pentru eliminarea sau valorificarea carcaselor animaliere şi a deşeurilor de animale având o capacitate de tratare ce depăşeşte 10 tone/an

12.2.1.2 Registrul EPER – instrument de monitorizare a poluării industriale şi de încurajare a agenţilor economici pentru aplicarea măsurilor de protecţie a mediului

Pentru cei 14 operatori cu activităţi ce se supun directivei IPPC, s-a întocmit inventarul poluanţilor emişi de către aceste instalaţii/activităţi, atât în aer cât şi în apă, conform Anexei A2 din OM MAPM 1144/2002 .

În urma procesului de validare a acestor date, s-au constatat depăşiri pentru emisiile în apă la 2 operatori la indicatorul compuşi organici totali, iar pentru emisiile în aer au fost constatate depăşiri la 3 operatori la indicatorii metan, compuşi organici volatili nemetanici, amoniac.

12.2.3. Măsuri şi acţiuni întreprinse în scopul prevenirii, ameliorării şi reducerii poluării industriale

12.2.3.1 Stabilirea condiţiilor din autorizaţiile integrate de mediu pe baza prevederilor Directivei IPPC

12.2.3.2 Sprijin în aplicarea celor mai bune tehnici disponibile conform documentelor de referinţă BREF/BAT

12.3. Energia

Sucursala de Distribuţie a Energiei Electrice ILFOV este sucursala componentă din FILIALA DE DISTRIBUTIE SI FURNIZARE A ENERGIEI ELECTRICE ELECTRICA-MUNTENIA SUD . SA, aceasta avand personalitate juridica.

Misiunea FDFEE Electrica Muntenia Sud - Sucursala de Distribuţie a Energiei Electrice este aceea de a prelua energia electrică din sectorul energetic national şi de a distribui energie la toţi clienţii săi consumatori de energie electrică, persoane fizice şi juridice, care deţin spaţii în perimetrul judeţului llfov respectând standardele de calitate, siguranţă şi eficienţă.

Principale activităţi desfaşurate în FDFEE Electrica Muntenia Sud şi obţinute conform HG 1342/2001 şi Statutului Societatii, sunt urmatoarele:

- Servicii specifice activităţi de distribuţie a energiei electrice, nominalizate in distributie nr. 459/ 29 04.2002 acordata de ANRE.

SDFEE llfov are sediul în Bd. Lacul Tei. nr. 1-3, sector 2, Bucuresti. iar amplasamentele de pe raza judeţului llfov sunt următoarele :

- Centru de Exploatare MT-JT BUFTEA pe raza judeţului llfov- Punct de lucru Snagov

12.3.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului

186

SDEE llfov ca sucursala componenta a S.C. Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice Electrica-Muntenia Sud SA are preocupări deosebite în sensul diminuării impactului asupra activităţii:

- implicarea directă şi responsabilă a managementului de vârf al Sucursalei în conformitate cu controlul activităţilor şi proceselor şi angajarea acesteia în îmbunătăţirea continuă a Sistemului de Management Integrat Calitate-Mediu, în conformitate cu prevederile standardelor de referinţă ISO 9001:2001 si SR EN ISO 14001:2005 ;

- conştientizarea şi responsabilizarea întregului personal, de a respecta prevederile din documentele Sistemului de Management Calitate-Mediu;

- conformarea cu prevederile legislaţiei naţionale de mediu în vigoare (inclusiv obtinerea acordului de mediu pentru privatizare) şi cu legislaţia internaţională de mediu- directivele UE;

- monitorizarea factorilor de mediu, cât şi a resurselor naturale utilizate;- prevenirea şi diminuarea impacturilor negative asupra mediului ale instalatiilor electrice ;- realizarea unui management performant al deşeurilor, valorificare prin firme speciali-zate a deşeurilor industriale rezultate din activităţi specifice (deseuri de fier, alumi-niu, uleiuri, etc.);- iniţierea şi realizarea planurilor de eliminare a deşeurilor periculoase (condensatoare electrice cu impregnant PCB).

12.3.2. Consumul brut de energie

SDFEE ILFOV a înregistrat o cantitate de energie electrică vândută de 740.522 MWh în 2007. Cantitatea de energie vanduta în perioada anilor 2002-2007 este prezentată în tabelul următor:

Nr.crt.

Cantitatea de energie electrica vanduta ( MWh)An 2002 An 2003 An 2004 An 2005 An 2006 An 2007

1 634.388 662.811 675171 689.815 649.325 740.522

figura 12.3.2.1Graficul consumului de energie vanduta din perioada 2002-2007.

187

12.3.3. Generarea de energie şi încălzirea la nivel de unităţi administrative SDFEE ILFOV utitizeaza pentru incalzirea cladirilor - la Centrul de Exploatare MT JT

Buftea o centrala termica pe gaze naturale. Va prezentam in tabelul 13 3.3 1 - consumul de gaze naturale aferent anilor 2006 si 2007.

Tabel Generarea de energie şi încălzirea la nivel de unităţi administrative

Judeţ Ilfov Localităţi în care se distribuie energie

termică ( nr )

Localităţi în care se distribuie gaze

naturale ( nr )

Volumul gazelor naturale distribuite (mii mc)

Total Din care pentru uz casnic

5.744

LunaConsum gaze

naturale2007

UMCapacitate

calorica( kcal/mc)

8560

Caracteristici

lanuarie - mcFebruarie 1910 mcMartle 1342 mcAprilie - Continut

Mai -mc

CO în gazele de ardere max. 0,1 %

lunie -lulie - mc

August - mc Septembrie -Octombrie 38 mcNoiembrie 1152 mc

Decembrie 1302 mc

Total 5744

188

12.3.4. Impactul consumului de energie electrică asupra mediului

Folosirea energiei electrice poate polua termic, fonic,electromagnetic, chimic însă impactul asupra mediului înconjurător privind distribuţia şi comercializarea energiei electrice (cod CAEN 4013) este nesemnificativ.

Lucrările specifice de mediu au fost realizate în vederea conformării cu legislaţia de mediu şi cu prevederile din avizele de mediu pentru privatizare si notificarile de gospodărire din perioda 01.01-31.12.2007, cheltuielile efectuate pentru protectia mediului s-au ridirat la nivelul de 293.966,697 RON.

Poluarea solului este prevenită prin existenta cuvelor de beton amplasate la transformatoarele de forţă din cadrul statiilor electrice, împiedicând astfel contaminarea solului. În acest sens, s-au elaborat planuri de intervenţii pentru situaţii de urgenţă.

Prevenirea poluării solului s-a evidenţiat şi prin realizarea planului de valorificare a deseurilor industriale (inclusiv cele istorice), rezultate din lucrările de investiţii, modernizări, reparaţii, stocate în cadrul staţiilor / centrelor de exploatare.

În vederea prevenirii poluării solului s-au elaborat planurile de eliminare a deşeurilor periculoase, a condensatoarelor electrice cu PCB. S-a încheiat contract de prestări servicii cu SC.SETCAR SRL - Braila pentru eliminarea condensatoarelor cu PCB stocate provizoriu, plan finalizat în semestrul I 2007.

Singurele categorii care ar putea afecta populaţia, câmpul magnetic şi ionizarea pentru descărcarea de tip coronă şi descarcările parţiale, nu sunt clarificate pe plan international, studii ştiinţifice desfăşurându-se în continuare. Din studiile efectuate nu se depăşesc limitele recomandate de standardele internationale. În mod normal, In timpul activităţii de distribuţie comercializare a energiei electrice nu rezultă poluanţi în aer.

Poluarea zonelor protejate este limitata, deoarece din faza de proiect, acestea trebuie evitate. În cazul amplasării instalaţiilor energetice în zone silvice, se efectuează defrişările pentru construcţie, care se menţin şi pe perioada exploatării, refacându-se numai vegetatia de mică înălţime.

Nivelul de zgomot şi vibraţii produs este în limitele normate (STAS 10009/88). echipamentele care produc zgomot sunt ecranate, fiind amplasate în clădiri zidite, staţiile de distribuţie de energie electrică sunt amplasate la distanţe de protecţie faţă de zonele de locuit.

Pentru diminuarea aproape de zero a nivelului de radiaţii emise în mediu, instalatiile sunt amplasate la distanţe de protecţie fata de sol, cladiri.

Menţionăm că în perioada aferentă anilor 2001-2007 nu s-au produs poluări accidentale cu impact semnificativ asupra mediului.

12.3.5. Impactul extracţiei de ţiţei şi gaze naturale asupra mediului 12.3.6. Energii neconvenţionale12.3.7. Evoluţia energiei în perioada 1995 – 2007 şi tendinţele generale

în următorii ani `12.3.7.1. Evolutia numarului de consumatori in perioada anilor 2002-2007 este prezentată în tabelul 12.3.7.1.

Nr.Crt.

Tip consumatori

Număr consumatoriAn

2002An

2003An

2004An

2005An

2006An

20071. Mari

consumatori433 395 433 542 600

2. Mici consumatori

5.385 5.240 5.385 6.060 6.334

189

3. Consumatori casnici

82.327 81.313 82.327 87.090 89.715

Total 88.145 85.948 88.145 93.692 96.649 100.336

Se observă o creştere semnificativă a numărului de consumatori în anul 2006 mai ales în cazul consumatorilor casnici. Această creştere a numărului de abonaţi se datorează evoluţiei modernizării urbanistice a zonei judeţului llfov .

Consumul de energie electrica pe consumator în perioada anilor 2002-2006 este prezentată în tabelul 12.3.7.2.

Tabelul 12.3.7.2.

Nr. crt. Anul Numarul total de

consumatoriConsum de energie pe consumator

(Mwh / consumator)

1 2002 88.145 7.19723

2003 2004

86,948 7.62388.145 7.659

4 5

2005 93.692 7.3622006 96.649 6.718

6 2007 100.336 7.38

Graficul de consum de energie electrica / consumator este prezentat in fig. 12.3.7.2

Tendinţe de evoluţieAnaliza consumurilor de energie electrica Mwh/consumator evidentiază o scădere în

jurul anilor 2004-2006 în zona judetului llfov. Această scădere se datorează atât a

190

estimărilor consumului de energie electrică, cât şi din cauza renunţării consumatorilor la tipurile de electrocasnice mari consumatoare de energie electrică (boilere, centrale termice, radiatoare, etc).

S-a constatat o creştere a volumului de instalaţii electrice, din cauza dinamicii zonei judeţului llfov, extinderilor de reţele electrice, creşterii numarului de consumatori din zonelor electrificate în mediul rural.

Deasemenea, se observă o creştere semnificativă a numărului de consumatori faţă de 2005, mai ales în cazul consumatorilor casnici. Datorită dezvoltării urbanistice a judeţului llfov a crescut numarului de abonati casnici.

Avand în vedere procesul de privatizare a S.C. FDFEE ELECTRICA -MUNTENIA SUD S.A. ar fi prioritare urmatoarele direcţii pentru anul 2008:

– respectarea strictă a obligaţiilor de mediu din avizele de mediu pentru privatizatizare, pentru prevenirea impactului asupra mediului a instalaţiilor electrice;

– conformarea cu prevederile legislaţiei de mediu în vigoare, cât şi alinierea la directive UE;

- menţinerea şi îmbunătăţirea continuă a Sistemului de Management Integrat de Calitate.

Dezvoltarea durabilă înseamnă în mod esenţial satisfacerea necesarului de energie competitiv, în condiţii de calitate, de sigurantă în alimentare şi de utilizare eficienta a resurselor, prevenirea şi diminuarea impactului asupra mediului.

12.4. Transporturile12.4.1. Impactul transporturilor asupra mediului. Emisii din transport

Poluarea aerului cauzată de traficul auto este un amestec de câteva sute de compuşi diferiţi. Au fost evidenţiaţi în urma unor studii recente peste 150 de compuşi si grupuri de compuşi.

Măsurarea tuturor acestor poluanţi este imposibilă şi de aceea evidenţierea se concentrează numai pe acei poluanţi care au cel mai larg impact asupra sănătăţii umane sau care sunt consideraţi buni indicatori.

Aceşti poluanţi, care sunt urmăriţi in mod curent atunci când se doreşte evaluarea impactului generat de traficul auto asupra calităţii aerului, sunt grupaţi in mai multe categorii :

- gazele anorganice : oxizii de azot, dioxidul de sulf, oxidul de carbon, ozonul- pulberi : pulberi totale in suspensie, particule cu diametrul aerodinamic mai mic

de 10 µm sau decât 2,5 µm, fumul negru- componente ale pulberilor : carbon elementar, hidrocarburi policiclice aromatice,

plumb.- compuşi organici volatili : benzen, butadiena.Prin arderea completă a combustibililor în motoarele autovehiculelor, ar rezulta

următoarele substanţe principale:- vapori de apă = 13 % ;- bioxid de carbon = 13 % ;- azot = 74 %

191

În realitate însă, ţinând cont de caracterul incomplet al arderilor, în funcţie de calitatea amestecului (coeficientul de dozaj), se mai formează CO şi oxigen în cazul amestecurilor foarte sărace.

Prin ardere rezultă totodată, în proporţii reduse, oxizi de azot, hidrocarburi, produşi oxidanţi, oxizi de sulf, particule. Cu excepţia vaporilor de apă (azotul şi oxigenul fiind principalele elemente constituente ale aerului atmosferic), toate celelalte substanţe precizate mai sus sunt considerate emisii poluante.Asocierea directă între poluarea aerului datorată traficului auto şi sănătatea umană este foarte dificil să se stabilească în termeni absoluţi, datorită numărului mare de variabile.

Arderea (combustia) benzinei sau a motorinei în motoarele autovehiculelor este generatoare de emisia a peste 100 compuşi chimici.

În urma a numeroase studii pe plan internaţional s-a dovedit că peste anumite niveluri de poluare apar efecte asupra sănătăţii oamenilor expuşi, dar pot fi afectate şi persoanele de vârstă foarte redusă, cei care suferă de astm sau cu probleme cronice respiratorii sau cardiovasculare.

Nivelurile de poluare a aerului datorate traficului auto sunt foarte variabile în timp şi spaţiu.

Impactul cel mai mare apare in zonele construite şi cu artere de trafic supraaglomerate, unde dispersia poluanţilor este dificil de realizat. Aici este de menţionat traficul de pe DN1, ce străbate oraşul Otopeni. La un trafic de cca. 20 000 de maşini zilnic, exceptând zilele libere unde traficul se dublează, putem aprecia o poluare momentană ce se menţine la nivel respirator, până la realizarea dispersiei. In localităţile judeţului Ilfov, faţă de zonele locuite ale Municipiului Bucureşti, există avantajul că dispersia poluanţilor în aer este mai rapidă, deoarece nu sunt clădiri cu multe nivele şi aşezate ca o barieră în calea acestora.

Concentraţiile poluanţilor atmosferici sunt mai crescute în zonele cu artere de trafic intens ,la depărtarea de arterele de trafic intens, poluarea aerului scade rapid şi este destul de rar semnalată în zonele suburbane sau rurale.

Singura excepţie de la această regulă o constituie ozonul care este diferit faţă de ceilalţi poluanţi generaţi de traficul auto.

Emisii din transportLa nivelul anului 2007, emisiile rezultate din transportul rutier, calculate conform

metodolofiei CORINAIR, utilizînd aplicaţia CORINVENT au înregistrat următoarele valoari: SO2 – 24,21 t, NOX – 90,95 t, NMVOC – 41,32 t, metan – 0,67 t, CO- 170, 97t, CO2 – 8390 t, N2O – 0,42 t, amoniac – 0,0041 t, PM10 – 4,14 t, Cd – 0,026 kg, Cr – 1,31 kg, Cu – 4,48 kg, Ni – 0,184 kg, Pb - 1,68 kg, Se – 0,026 kg, Zn – 2,64 kg, TSP – 6,19 kg.

12.4.2. Evoluţia transporturilor şi acţiuni desfăşurate în scopul reducerii emisiilor din transporturi

Numărul de automobile şi de autovehicule care tranzitează principalele artere de circulaţie din şi între localităţile judeţului este în continuă creştere, iar cererea pentru transportul monitorizat este posibil să crească, urmare a ridicării nivelului de trai al populaţiei şi a dezvoltării economice a zonei. În consecinţă, sursele mobile de poluanţi vor avea o contribuţie crescîndă la poluarea atmosferei în localităţile judeţului Ilfov dacă

192

problema nu este analizată din această perspectivă, în special pentru evitarea alocării în viitor a unor fonduri crescute pentru remedierea problemelor.

Din punct de vedere al tipurilor de vehicule şi al infrastructurii utilizate, judeţul Ilfov se confruntă cu probleme generate de traficul rutier şi în special de traficul greu care tranziteaza în special Şoseaua de Centură. Cauze principale: existenţa arterelor de circulaţie înguste, uneori cu multe curbe, care duc la frecvente schimbări de viteză, capacitate de parcare insuficientă, accentuarea procesului de degrada-re a infrastructurii rutiere, existenţa unui parc auto depăşit, sub standardele tehnice impuse de normele europene antipoluare.

Acţiuni:- reducerea cu 20% a numărului de vehicule trafic greu în zone urbane- introducere carburant ecologic /20% in vehicule /an- realizare spaţiu verde/perdele de protecţie de-alungul arterelor intens circulate- crearea de scuaruri pentru autovehiculele de transport în comun- mărirea locurilor de parcare- respectarea graficelor de revizie şi normele de emisie la vehiculele de transport în

comun- conştientizarea populaţiei prin diverse forme de informare privind reviziile şi

respectarea normelor de emisie la autovehicule- modernizarea şoselei de centură şi ocolirea zonelor urbane de către vehiculele

grele - oraş Otopeni, Voluntari, Popeşti- Leordeni- înlocuirea mijloacelor de transport în comun uzate moral şi fizic

12.4.3. Situaţia parcului auto – Nu deţinem informaţii12.5. Turismul

Cele mai mari avantaje turistice ale României sunt legate de frumusetea peisajelor naturale şi de bogăţia patrimoniului cultural.

Ca urmare a locului ocupat în economiile naţionale şi rolul îndeplinit în dezvoltarea acestora, turismul este considerat unul dintre cele mai dinamice sectoare, cu o evoluţie mereu ascendentă.

Judeţul Ilfov dispune de importante resurse turistice, concretizate în existenţa unui spatiu geografic variat, combinat cu valoroase creaţii istorice şi de artă. Valorificarea eficientă a acestor resurse turistice şi în interesul economiei poate constitui o şansă de dezvoltare judeţului.

12.5.1. Potenţialul turistic al regiunii/judeţului (inclusiv elemente turistice naturale);

In judeţul Ilfov există, pe lângă agrementul (în special de weekend) zonal şi potenţial turistic. Pot fi vizitate mânăstiri, biserici, vechi palate, amplasate de cele mai multe ori în zonele naturale din teritoriu.

Dintre obiectivele turistice ale judeţului Ilfov enumerăm:- Lacul Mogoşoaia- Lacul Pantelimon- Lacul şi pădurea Căldăruşani- Mânăstirea Căldăruşani- Mânăstirea Cernica- Mânăstirea Snagov- Mânăstirea Pasărea

193

- Mânăstirea Ţigăneşti- Mânăstirea Samurcăneşti- Mânăstirea Balamuci- Muzeul de artă brâncovenească (Palatul Mogoşoaia)- Palatul familiei Alexandru Ghica- Palatul Stirbey- Pădurea Băneasa- Pădurea Râioasa- Pădurea şi lacul Cernica- Pădurea şi lacul Snagov

Tot aici se poate practica şi turism ştiinţific, fiind folosit din ce în ce mai frecvent de către cetăţeni din străinătate.

Practicarea turismului în imediata învecinare cu capitala ţării poate constitui şi o sursă suplimentară de venituri pentru populaţia din mediul rural şi pentru administraţia publică locală. Nepunerea în valoare a acestor zone turistice duce în timp la degradarea lor.

12.5.2. Impactul turismului asupra mediuluiZonele naturale din jurul Municipiului Bucureşti reprezintă un loc de odihnă, în special

la sfârşit de săptamână, pentru locuitorii acestui oraş. Numai că mentalitatea românului este că atunci când merge la iarba verde să găsească un minim de confort, chiar dacă în urma lui nu contează că a lăsat ceva “amintiri”. Întrucat de-alungul timpului, acest tip de agrement s-a practicat din ce în ce mai des, cu densitate populaţională în creştere, zonele naturale au avut de suferit, deoarece oamenii s-au reîntors tot în locurile în care mai veniseră, dar nemaigăsind acelaşi minim confort au preferat altele şi tot aşa.Aceste “amintiri” sunt reprezentate de:

depozite necontrolate de deşeuri vetre de foc (mici zone arse care au contribuit la grătare) inscripţionări pe arborii seculari (chiar dacă sunt protejaţi de lege) vegetaţie distrusă datorită încercărilor de a parca autoturismele în pădure.

12.5.3 Tendinţe de dezvoltare a judeţului. Obiective. Măsuri

Judeţul Ilfov este unul din judeţele cu cel mai mare ritm de dezvoltare economico-socială.Din evidenţele cu solicitări de acte de reglementare din punct de vedere al protecţiei mediului privind construirea de noi obiective economice şi locuinţe se constată o creştere majoră faţă de anii precedenţi.

În anul 2007 s-au aprobat şi emis un număr de 5746 acte de reglementare pentru construire, din care cca. 5400 locuinţe, spaţii comerciale, alte activităţi şi 346 obiective economice la care s-a aplicat parţial sau total procedura de evaluare a impactului. S-au analizat şi adoptat cca. 120 de planuri urbanistice zonale (PUZ) care prevăd în general introducerea în intravilan de noi suprafeţe pentru construirea de ansambluri rezidenţiale sau obiective economice. De asemenea, mai sunt în procedura de adoptare cca. 270 de planuri (PUZ).

Autorităţile administraţiei locale au demarat revizuirea Planurilor urbanistice generale ale localităţilor pentru a asigura o dezvoltare urbanistică sistematizată şi respectând normele urbanistice.

194

Astfel în anul 2007 s-au aprobat planurile generale urbanistice revizuite (PUG- uri revizuite) ale oraşului Măgurele şi comunei Corbeanca. Acest proces continuă şi pentru celelalte localităţi din judeţ.

Obiective şi măsuri:- evitarea poluării cursurilor de apă receptor, prin realizarea racordării

gospodăriilor la reţeaua de canalizare existentă din unele localităţi- Voluntari, Buftea, Pantelimon, Popeşti- Leordeni, Chitila, Jilava, Măgurele, Otopeni, 1 Decembrie, Baloteşti, Snagov, Cornetu.

- extinderea reţelelor de canalizare - cca. 379 km în localităţile: Voluntari, Buftea, Pantelimon, Popeşti-Leordeni, Chitila,Jilava, Otopeni, Măgurele, 1 Decembrie, Brăneşti, Bragadiru, Baloteşti, Snagov, Cornetu

- înfiinţarea de sisteme noi de canalizare – cca 726 km pe teritoriul localităţilor: Cernica, Vidra, Chiajna, Periş, Glina, Gruiu, Afumaţi, Dobroieşti, Domneşti, Petrăchioaia, Moara Vlăsiei, Mogoşoaia, Clinceni, Ciorogârla, Ciolpani, Dragomireşti Vale, Găneasa, Ştefăneştii de Jos, Berceni, Tunari, Corbeanca, Nuci, Dărăşti, Grădiştea, Dascălu

- reabilitare, modernizare staţii de epurare existente şi realizare staţii de epurare noi

- optimizarea accesării tuturor fondurilor disponibile la nivel naţional şi internaţional pentru investiţii (fondul pentru mediu, fonduri private, fonduri structurale şi altele) şi pregătirea unei liste de investiţii prioritare adaptată nevoilor judeţului Ilfov

- încurajarea utilizării tuturor mecanismelor economico-financiare în vederea colectării selective a bateriilor şi acumulatorilor, a deşeurilor periculoase menajere, a ambalajelor, a echipamentelor electrice şi electronice şi a vehiculelor scoase din uz

- finalizarea Planului local de gestiune a deşeurilor judeţ Ilfov şi implementarea acestuia la nivel local.

12.6. Poluări accidentale. Accidente majore de mediuPe teritoriul judeţului Ilfov s-a înregistrat la nivelul anului 2007 o poluare

accidentală (16.02.2007) localizată pe şoseaua de centură a Bucureştiului, pe sensul de mers dinspre Chitila spre Dragomireşti, la cca. 1 km de intersecţia cu localitatea Dragomireşti - dintr-un autovehicul necunoscut şi neidentificat au căzut trei containere speciale încărcate cu acid sulfuric.

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Codrii Vlăsiei” a acţionat prompt şi a procedat la izolarea zonei şi la curăţarea acesteia. A fost afectată o suprafaţă de cca. 300 mp. La acest eveniment, alături de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Codrii Vlăsiei” Ilfov au participat toate celelalte autorităţile implicate: Agenţia pentru Protecţia Mediului Ilfov, Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti, Garda Naţională de Mediu – Comisariatul judeţean Ilfov şi Inspectoratul judeţean de Poliţie Ilfov, care a demarat o anchetă pentru identificarea poluatorului.

12.6.1. Poluări accidentale cu impact major asupra mediului – nu este cazul.12.6.2. Poluări cu efect transfrontier - nu este cazul

195

Capitolul 13. Instrumente ale politicii de mediu în România

13.1. Cheltuieli şi resurse pentru protecţia mediului Dezvoltarea socio-economică la scară locală, regională, naţională şi globală a fost

însoţită de un proces cu intensitate crescândă de agresare pe multiple căi – poluare, supraexploatarea resurselor, extinderea spaţială a sistemelor socio-economice, simplifi-carea genofondului şi ecofondului - şi de deteriorare a capitalului natural.Deteriorarea capitalului natural, a atins asemenea dimensiuni încât plasează procesul de dezvoltare economico-socială pentru următoarele decenii într-o zonă critică. De aceea, este necesară o planificare a cheltuielilor şi resurselor utilizate pentru protecţia mediului.Acestea au fost materializate prin elaborarea la nivel local a Planului Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Ilfov. Planificarea de mediu a reprezentat pentru autoritatea publică locală pentru protecţia mediului – APM ILFOV, o provocare şi un exercitiu în luarea celor mai bune decizii de mediu împreună cu întreaga comunitate.

Planul Local de Acţiune pentru Mediu a devenit un instrument de lucru pentru întreaga comunitate a judeţului - autorităţi publice locale, agenţi economici, ONG-uri, locuitorii oraşelor şi comunelor.

13.2. Cheltuieli şi investiţii efectuate de agenţii economici în anul 2007 şi raportate la Garda Naţională de Mediu

Tabel 13.2.1.Investiţii pentru protecţia mediului judeţul ILFOV

Plan de investiţii de mediu pe anul 2007 ( mii lei RON )

Realizat 2007( mii lei RON )

Total Buget local

Buget de

stat

Surse proprii

Alte surse

Total Buget local

Buget de

stat

Surse proprii

Alte surse

Cumul.2007

Cumul.2006

Cumul.2006

Cumul.2007

Cumul.2006

Inv. cu PC

21696, 3 - - 21696, 3 - 29907,59 - - 29907,59 -

Inv. fara PC

4634.12 - - 4634,12 - 4634,12 - - 4634,12 -

Anexa 1

ag.ec

26330,42 0 0 26330,42 0 34541,17 0 0 34541,17 0

Anexa 2 CL

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Anexa 3 CJ

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Total 26330,42 0 0 26330,42 0 34541,17 0 0 34541,17 0

13.3. Fondul pentru mediu

196

Protecţia mediului este o acţiune ce implică participarea tuturor actorilor unei societăţi – stat, agenţi economici, ONG-uri, populaţie, resurse financiare etc., şi are efecte pe termen mediu şi lung. Astfel, s-a înfiinţat Administraţia Fondului pentru Mediu, autoritate de stat ce gestionează fondurile rezultate din diverse taxe privind poluarea mediului. Din aceste fonduri se finanţează proiecte ce au ca scop protejarea factorilor de mediu sau refacea lor.

În judeţul Ilfov au fost aprobate în anul 2007 şi urmează a fi finanţate următoarele proiecte:

- Staţie de epurare – Consiliul Local Dragomireşti - val. 500.000,0 lei, perioada de implementare 15 luni, nerambursabil

- Reabilitare staţie de epurare C.L. 1 Decembrie - val. 500.000,0 lei, perioada de implementare 24 luni, nerambursabil

- Amenajarea unui parc public în zona centrală a comunei Clinceni - val. 500.000,0 lei, perioada de implementare 12 luni, nerambursabil

- Zona verde în centrul oraşului Buftea – val. 400.000,0 lei, perioada de implementare 12 luni, nerambursabil

- Amenajarea unui parc în comuna Mogoşoaia - val. 500.000,0 lei, perioada de implementare 12 luni, nerambursabil

- Parc verde in oraşul Chitila - parc dendrologic peisajer Chitila Verde - val. 1.000.000,0 lei, perioada de implementare 7 luni, nerambursabil.

13.4. Fondurile Uniunii Europene de preaderare

În judeţul Ilfov, în anul 2007 s-au aprobat din fondurile Uniunii Europene prin Programul Phare 2005 Coeziune Economică şi Socială - investiţii publice în sectoarele de mediu, următoarele proiecte:

- Consiliul local Mogoşoaia – Studiu hidrogeologic lucrări şi măsuri privind nivelul apei freatice în zona localităţii Mogoşoaia, canalizare ape pluviale/colectarea apelor de suprafaţă, val. 1.000.000,0 euro, termen implementare 22 luni

- Consiliul Local Copăceni – Îmbunătăţirea calităţii mediului prin colectarea selectivă, transport şi depozitare deşeuri menajere, în comuna Copăceni, val. 529.660,0 euro, termen de implementare 12 luni.

- Consiliul Local Buftea – Reabilitarea şi extinderea alimentării cu apă în oraşul Buftea, val. 891.300,0 euro, perioada de implementare 12 luni.

13.5. Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului – PNAPM

Precizăm că acest document s-a realizat cu informaţiile furnizate de către următoarele instituţii:

- Direcţia Silvică Bucureşti- SC Filiala de Distribuţia şi furnizare a energiei electrice “Electrica Muntenia Sud”

SA – sucursala Ilfov- Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Ilfov

197

- Direcţia de ape - ARGEŞ – VEDEA Piteşti, Sistemul de Gospodărire a Apelor Ilfov- Bucureşti

- Institutul Naţional de Statistică – Direcţia judeţeană Ilfov- Consiliul Judeţean Ilfov- Primăria oraşului Chitila- Primăria oraşului Bragadiru- Primăria comunei Brăneşti- Primăria comunei Nuci- Primăria comunei Jilava- Primăria comunei Grădiştea- Primăria comunei Copăceni- Primăria comunei Domneşti- Primăria comunei Voluntari- APM ILFOV – Serviciul Monitoring, Sinteză şi Coordonare

– Compartimentul Gestiunea deşeurilor – ing. Vieru Dănilă – Compartimentul Biodiversitate

– Compartimentul Calitatea aerului

198

raport privind stareaapmif-old.anpm.ro/files/apm ilfov/starea mediului... · web view(ha) clase de...

Documents