Stiri 19 februarie 2021, prima parte

Cursul de schimb 19.02.2021 1 EUR 4.8747

1 USD 4.0151

Alertă meteo: Se întoarce iarna. Ninsori şi polei în toată ţara, până sâmbătă seară 19 februarie 2021, 13:31 de Ionela Stănilă

Administraţia Naţională de Meteorologie(ANM) a emis, vineri, o informare se ninsori moderate cantitativ, precipitaţii mixte şi polei, valabilă până sâmbătă seara la nivelul întregii ţări. Începutul lunii martie vine cu vreme frumoasă.

Astfel, în intervalul 19 februarie, ora 20.00 - 20 februarie, ora 18.00, în nordul, nord-estul şi local în centrul teritoriului, iar din dimineaţa zilei de sâmbătă (20 februarie) şi în regiunile sud-vestice, respectiv pe arii restrânse în cele sudice, vor fi perioade în care se vor semnala precipitaţii sub formă de ninsoare şi precipitaţii sub formă de lapoviţă şi ploaie, care vor favoriza formarea poleiului. La munte temporar va ninge.

Ninsorile vor fi, în general, moderate cantitative, iar cantităţile de precipitaţii vor depăşi pe arii restrânse 10 - 15 l/mp şi se va depune strat nou de zăpadă, pe alocuri consistent. Meteorologii anunţă, în prognoza făcută publică vineri, un început de martie cu temperaturi mai ridicate decât cele normale şi precipitaţii reduse pe tot parcursul lunii viitoare.

Săptămâna 22.02.2021 – 01.03.2021 Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice acestui interval, în cea mai mare parte a ţării, dar cu o abatere termică pozitivă mai accentuată în zonele montane. Regimul pluviometric va fi deficitar în toate regiunile, da mai ales în zonele montane din jumătatea vestică a ţării.

1

Săptămâna 01.03.2021 – 08.03.2021 Temperatura medie a aerului va avea valori în jurul celor normale pentru această perioadă, pe întreg teritoriul României. Cantităţile de precipitaţii vor fi în general deficitare la nivelul întregii ţări, dar mai ales în regiunile sud-vestice.

Săptămâna 08.03.2021 – 15.03.2021 Temperaturile medii ale aerului vor fi apropiate de cele normale pentru această săptămână, în toate regiunile. Regimul pluviometric estimat pentru acest interval se va situa în jurul celui normal pentru această perioadă, la nivelul întregii ţări.

Săptămâna 15.03.2021 – 22.03.2021 Mediile valorilor termice se vor situa uşor peste cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României Cantităţile de precipitaţii vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă, în toate regiunile.

APIA si SUBVENTII

SUBVENȚIE APIA PE HECTAR DE 247 DE EURO! CÂND ÎNCASEAZĂ FERMIERUL ROMÂN ACEASTĂ SUMĂ? Agroinfo19 februarie 2021 -

SUBVENȚII APIA. Subvenția APIA pe hectar de care beneficiază fermierii români este sub media europeană, care este situată undeva la cca 247 de euro pe hectar. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a spus când va ajunge fermierul român să încaseze această subvenție de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a fost întrebat miercuri seara, în cadrul emisiunii România 9 TVR1 dacă n-ar putea România să negocieze o subvenție APIA pe hectar pentru fermierii români apropiată de suma de care beneficiază fermierii din vestul Europei.

Nu. Pentru că negocierile s-au făcut atunci de negociatorul-șef. Astea au fost condițiile negociate, s-a semnat, în dezinteresul agricultorului român, cu siguranță. Nu știu ce s-a obținut la schimb pentru că negocierea a fost la pachet atunci. Acolo scrie că abia în 2026 se va ajunge la convergență. Convergență înseamnă că România și Bulgaria care au intrat ultimele (în UE n.r.) vor ajunge la media europeană.

Tocmai de aceea noi, statele care au intrat mai târziu, avem permisiunea să dăm sprijinul cuplat voluntar, prin care din anvelopa generală dăm pe anumite sectoare aflate în dificultate bani în plus ca să creștem intensitatea de sprijin și dăm acest ajutor național tranzitoriu, ANT, bani de la bugetul național, tot pe acele sectoare aflate în dificultate. Cele două măsuri de

2

sprijin care vin în compensare în unele domenii de activitate în agricultură acoperă, să zic așa, sau apropie subvenția de media europeană, a declarat ministrul Oros.

Media Uniunii Europene este de 247 de euro pe hectar.  Așadar, fermierii români pot spera la această sumă pe hectar în 2026. Fermierii români beneficiază, pentru anul 2020, de o subvenție pe hectar, în medie, de cca 150-200 de euro, suma depinde de schemele de plăți pe suprafață pentru care este eligibil fermierul și de suprafața exploatată, dacă luăm în calcul plata redistributivă cu un cuantum pe hectar mult mai mare pentru intervalul de la 5 hectare la 30 de hectare inclusiv.

Vă reamintim cuantumul schemelor de plăți pe hectar pentru anul 2020:

VEGETAL

Schema de plată unică pe suprafață SAPS - 98,7381 euro/haSchema de plată redistributivă - primul interval 1-5 hectare inclusiv - 5 euro/ha; al doilea interval, peste 5 ha și până la 30 ha inclusiv - 48,1053 euro/haSchema de pată pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu (plata pentru înverzire) - 57,8245 euro/haSchema de plată pentru tinerii fermieri - 36,6119 euro/ha

AGENȚIE DE PLĂȚI, ANUNȚ PENTRU FERMIERI! Agroinfo 19 februarie 2021 -

COMUNICAT! Directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), Mihai Moraru, a inițiat în data de 13 ianuarie o modalitate nouă de răspuns la solicitările adresate AFIR, prin care se stabilesc termene clare de răspuns în ceea ce privește corespondența cu publicul și cu beneficiarii. Decizia Directorului general are în vedere reducerea la maxim a termenelor de răspuns aplicabile procesului de comunicare publică instituțională și activității de relații cu publicul la nivelul AFIR.

„Sunt conștient de faptul că așteptările solicitanților, beneficiarilor PNDR și partenerilor noștri în relația instituțională cu AFIR sunt, în mod justificat, foarte mari. În întâmpinarea acestor așteptări, la începutul anului 2021, am gândit și am aplicat o nouă abordare în relația cu publicul, în sprijinul tuturor celor care solicită informații de la AFIR, astfel încât să putem

3

formula, în cel mai scurt timp posibil, răspunsuri la toate petițiile pe care le primim.

Termenele AFIR asumate începând din acest an: 3, 10 sau 25 de zile, în funcție de complexitatea și tipologia solicitărilor.

Vom depune toate eforturile necesare pentru a respecta termenele pe care ni le-am asumat, reconfirmând astfel preocuparea pe care o avem pentru o comunicare instituțională eficientă. Îmi doresc ca demersul nostru să răspundă nevoilor de comunicare ale solicitanților, beneficiarilor PNDR și partenerilor noștri,” a declarat Mihai Moraru, directorul general AFIR.

Demersul are la bază o analiză a activității de Registratură, de relații cu publicul și de comunicare instituțională a AFIR în anul 2020, precum și obiectivele propuse în ceea ce privește transparența și rapiditatea comunicării cu publicul. Pentru cuantificarea rezultatelor optimizării termenelor de răspuns s-a analizat corespondența transmisă AFIR, rezultatul fiind o medie aritmetică de aproximativ 8 zile termen de răspuns la petițiile transmise în anul 2020.

În decursul perioadei analizate, respectiv ianuarie 2020 – 13 ianuarie 2021, există și extreme ale termenelor, respectiv de 31, 29 sau 20 de zile. Acestea sunt însă cazuri cu incidență scăzută, fiind sub 1%.

În acest an, în urma măsurilor de reducere a termenelor și, implicit de optimizare a fluxurilor de corespondență, procesul de comunicare externă prin corespondență a înregistrat îmbunătățiri semnificative. Astfel, începând cu data de 14 ianuarie 2021 și până în prezent, termenul mediu de răspuns a ajuns la 3,9 zile.

Optimizarea corespondenței AFIR a presupus clasificarea petițiilor și solicitărilor în mai multe categorii de termene de răspuns raportate la complexitatea acestora.

Astfel, au fost stabilite trei categorii, pornind de la petiții cu subiect simplu sau conținut frecvent (termenul maxim de expediere a răspunsului este de 3 zile lucrătoare de la primirea solicitării), la petiții cu caracter specific sau tehnic (termen maxim de 10 zile lucrătoare ) și până la solicitările complexe sau care necesită verificări documentare sau vizite pe teren (răspunsul se transmite în maxim 25 de zile calendaristice, acest termen poate fi prelungit în baza unei justificări temeinice la maximum 30 de zile).

AFIR își propune monitorizarea trimestrială strictă a termenelor acordate documentelor și evidențierea situației exacte a progreselor realizate, astfel

4

încât să se poată ajunge la un timp de răspuns cât mai scurt, în interesul solicitanților și beneficiarilor de fonduri europene.

SUBVENȚIE APIA PE HECTAR DE 247 DE EURO! CÂND ÎNCASEAZĂ FERMIERUL ROMÂN ACEASTĂ SUMĂ?, Agroinfo, 19 februarie 2021 -

SUBVENȚII APIA. Subvenția APIA pe hectar de care beneficiază fermierii români este sub media europeană, care este situată undeva la cca 247 de euro pe hectar. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a spus când va ajunge fermierul român să încaseze această subvenție de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a fost întrebat miercuri seara, în cadrul emisiunii România 9 TVR1 dacă n-ar putea România să negocieze o subvenție APIA pe hectar pentru fermierii români apropiată de suma de care beneficiază fermierii din vestul Europei.

Nu. Pentru că negocierile s-au făcut atunci de negociatorul-șef. Astea au fost condițiile negociate, s-a semnat, în dezinteresul agricultorului român, cu siguranță. Nu știu ce s-a obținut la schimb pentru că negocierea a fost la pachet atunci. Acolo scrie că abia în 2026 se va ajunge la convergență. Convergență înseamnă că România și Bulgaria care au intrat ultimele (în UE n.r.) vor ajunge la media europeană.

Tocmai de aceea noi, statele care au intrat mai târziu, avem permisiunea să dăm sprijinul cuplat voluntar, prin care din anvelopa generală dăm pe anumite sectoare aflate în dificultate bani în plus ca să creștem intensitatea de sprijin și dăm acest ajutor național tranzitoriu, ANT, bani de la bugetul național, tot pe acele sectoare aflate în dificultate. Cele două măsuri de sprijin care vin în compensare în unele domenii de activitate în agricultură acoperă, să zic așa, sau apropie subvenția de media europeană, a declarat ministrul Oros.

Media Uniunii Europene este de 247 de euro pe hectar.  Așadar, fermierii români pot spera la această sumă pe hectar în 2026. Fermierii români beneficiază, pentru anul 2020, de o subvenție pe hectar, în medie, de cca 150-200 de euro, suma depinde de schemele de plăți pe suprafață pentru care este eligibil fermierul și de suprafața exploatată, dacă luăm în calcul plata redistributivă cu un cuantum pe hectar mult mai mare pentru intervalul de la 5 hectare la 30 de hectare inclusiv.

Vă reamintim cuantumul schemelor de plăți pe hectar pentru anul 2020:

5

VEGETAL

Schema de plată unică pe suprafață SAPS - 98,7381 euro/haSchema de plată redistributivă - primul interval 1-5 hectare inclusiv - 5 euro/ha; al doilea interval, peste 5 ha și până la 30 ha inclusiv - 48,1053 euro/haSchema de pată pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu (plata pentru înverzire) - 57,8245 euro/haSchema de plată pentru tinerii fermieri - 36,6119 euro/ha

BUGETUL PE 2021, AZI PE MASA GUVERNULUI! CÂND VINE SUBVENȚIA MICĂ AȘTEPTATĂ DE CRESCĂTORII DE ANIMALE!Agroinfo 19 februarie 2021

ȘEDINȚĂ DE GUVERN! Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2021 urmează să fie adoptat de Guvern astăzi, 19 februarie, conform unor informații oficiale anunțate pe site-ul oficial al Guvernului. Executivul discută la ora 14:00 Legea bugetului de stat. De aprobarea bugetului național 2021 depind subvențiile APIA restante, ajutorul național tranzitoriu, ajutorul de stat la motorină.

Crescătorii de animale așteaptă cu nerăbdare să le fie plătită așa-zisa subvenție mică, ajutorul național tranzitoriu, ANT, de care beneficiază atât zootehnia, cât și vegetalul. În fiecare zi, AGROINFO este asaltat de mesajele crescătorilor de animale,  când intră subvenția mică, când primim ANT-ul, majoritatea beneficiază doar de acest ajutor național tranzitoriu, nu și de sprijinul cuplat zootehnic, SCZ, subvenție europeană cu un cuantum mai mare pe cap de animal.

ANT este plătit din bugetul de stat al anului următor anului de cerere. Astfel, pentru anul 2020, ajutorul național tranzitoriu le va fi achitat fermierilor de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) din bugetul național aprobat pentru acest an. La această oră, nu se cunoaște nici cuantumul ANT pentru zootehnie, nici pentru vegetal. APIA așteaptă intrarea în vigoare a Legii bugetului de stat 2021 ca să le poată achita fermierilor subvențiile restante. Aceeași situație și pentru ajutorul de stat la motorina utilizată în agricultură în trimestrele 3 și 4 ale anului 2020.

CUANTUM AJUTOR NAȚIONAL TRANZITORIU ÎN ZOOTEHNIE, VALABIL PENTRU ANUL 2019

ANT 7 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema decuplată de producţie, specia bovine - sector lapte - 17,7220 euro/tonă = 84,1724 lei/tonăANT 8 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema decuplată de producţie,

6

specia bovine - sector carne - 69,1109 euro/cap = 328,2491 lei/cap de animalANT 9 - Ajutor Naţional Tranzitoriu - Schema cuplată de producţie, speciile ovine/caprine - 4,7157 euro/cap = 22,3976 lei/cap de animal

ATENȚIE! Cuantumul este valabil pentru anul 2019.

Fermierii din sectorul vegetal beneficiază de următoarele ajutoare naționale tranzitorii:

ANT 1 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru culturi amplasate pe teren arabil - 13,3202 euro/ha = 63,1791 lei/haANT 3 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru cânepă pentru fibră - 8,9570 euro/ha = 42,5421 lei/haANT 4 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru tutun - 1.569,4413 euro/ha = 7.454,2183 lei/haANT 5 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru hamei - 400,2599 euro/ha = 1.901,0744 lei/haANT 6 - Ajutor Naţional Tranzitoriu pentru sfeclă de zahăr - 73,8219 euro/ha = 350,6244 lei/ha

ATENȚIE! Cuantumul pe hectar e valabil pentru anul 2019.

ALTE SUBVENȚII APIA CARE DEPIND DE APROBAREA BUGETULUI DE STAT:

- Ajutorul de stat pentru motorina utilizată în agricultură. Ajutorul de stat se acordă sub formă de rambursare a diferenţei dintre rata accizei standard şi rata accizei reduse (stabilită la 21,00 euro/1000 litri) pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură a cărui valoare unitară, valabilă pentru anul 2020, este de 1,5258 lei/litru.

- Ajutorul de stat acordat în sectorul creșterii animalelor. Schema de ajutor de stat are ca obiectiv acoperirea costurilor administrative aferente întocmirii şi menţinerii registrului genealogic, precum şi costurile aferente testelor pentru determinarea calităţii genetice sau a randamentului genetic al şeptelului. Ajutoarele sunt furnizate sub formă de servicii subvenţionate întreprinderilor individuale şi familiale, persoanelor fizice autorizate, persoanelor fizice care deţin certificat de producător/atestat de producător, după caz, precum şi persoanelor juridice care îşi desfăşoară activitatea în domeniul creșterii animalelor.

Intensitatea ajutorului de stat pentru efectuarea serviciilor este:a) de până la 100% din costurile administrative aferente întocmirii şi menţinerii registrelor genealogice;

7

b) de până la 70 % din costurile aferente testelor efectuate de terţi sau în numele unor terţi pentru determinarea calităţii genetice sau a randamentului genetic al şeptelului.

Guvernul se reunește vineri după-amiază, la ora 14:00, pentru a discuta legea bugetului de stat pe 2021. Proiectul a primit deja aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ.

După aprobarea proiectului Legii bugetului de stat 2021 de către Guvern, acesta va fi supus dezbaterii și votului în Parlamentul României.

APIA ANUNȚĂ ASTĂZI CĂ ELIBEREAZĂ ADEVERINȚE! Agroinfo, 18 februarie 2021

COMUNICAT! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură anunță astăzi, 18 februarie 2021, că eliberează adeverințe pentru beneficiarii Măsurii 14 “Bunăstarea animalelor”.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) reamintește că, începând cu data de 08 februarie 2021, a demarat activitatea de eliberare de adeverințe pentru beneficiarii Măsurii 14 “Bunăstarea animalelor”, care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente, de la instituțiile bancare și nebancare ce au încheiat convenții cu APIA, pentru anul de angajament 2021. 

Potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință prin care confirmă că acesta a depus cerere de plată aferentă anului de angajament 2021, pentru Măsura 14 – Plăți în favoarea bunăstării animalelor - pachetul a) porcine sau pachetul b) păsări.

Până în prezent, Agenția a încheiat Convenții cu următoarele instituții bancare și nebancare și cu cele două fonduri de garantare, respectiv Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile mici și mijlocii (FNGCIMM):

⦁ APIA – BRD - FGCR⦁ APIA - CEC Bank - FGCR/FNGCIMM⦁ APIA - Credit Agricole - FGCR⦁ APIA – Creditcoop - FGCR⦁ APIA – Eximbank - FGCR/FNGCIMM⦁ APIA – FRGCIP - IFN SA⦁ APIA - Intesa SanPaolo - FGCR⦁ APIA - Libra Internet Bank - FGCR

8

⦁ APIA – OTP - FGCR⦁ APIA - Patria Bank - FGCR⦁ APIA - Raiffeisen Bank - FGCR⦁ APIA – Banca Românească - FGCR⦁ APIA -Techcventures - FGCR⦁ APIA - Banca Transilvania - FGCR/FNGCIMM⦁ APIA – Unicredit - FNGCIMM

Prin adeverință se confirmă valoarea de 85% din valoarea sumei solicitate în cererea de plată aferentă anului de angajament 2021.Valoarea creditului va fi de până la 90% din suma înscrisă în adeverința cuvenită beneficiarului pentru Plățile privind bunăstarea animalelor, anul de angajament 2021.

Toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile bancare și nebancare și FGCR/ FNGCIMM se regăsesc postate pe site-ul instituției www.apia.org.ro, în secțiunea Convenții, Acorduri, Protocoale.

APIA, noutati despre subventia la animale. Credite in avans, de pana la 85% din valoarea subventiei februarie 19, 2021

APIA reaminteste ca, incepand cu data de 08 februarie 2021, a demarat activitatea de eliberare de adeverinte pentru beneficiarii Masurii 14 “Bunastarea animalelor”, care intentioneaza sa acceseze credite in vederea finantarii activitatilor curente, de la institutiile bancare si nebancare ce au incheiat conventii cu APIA, pentru anul de angajament 2021. 

Potrivit conventiilor, la solicitarea scrisa a fermierului, APIA elibereaza o adeverinta prin care confirma ca acesta a depus cerere de plata aferenta anului de angajament 2021, pentru Masura 14 – Plati in favoarea bunastarii animalelor – pachetul a) porcine sau pachetul b) pasari.

Pana in prezent, Agentia a incheiat Conventii cu urmatoarele institutii bancare si nebancare si cu cele doua fonduri de garantare, respectiv Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR) si Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile mici si mijlocii (FNGCIMM):

1. APIA – BRD – FGCR2. APIA – CEC Bank – FGCR/FNGCIMM3. APIA – Credit Agricole – FGCR4. APIA – Creditcoop – FGCR5. APIA – Eximbank – FGCR/FNGCIMM

9

6. APIA – FRGCIP – IFN SA7. APIA – Intesa SanPaolo – FGCR8. APIA – Libra Internet Bank – FGCR9. APIA – OTP – FGCR10.APIA – Patria Bank – FGCR11.APIA – Raiffeisen Bank – FGCR12.APIA – Banca Romaneasca – FGCR13.APIA -Techcventures – FGCR14.APIA – Banca Transilvania – FGCR/FNGCIMM15.APIA – Unicredit – FNGCIMM

Prin adeverinta se confirma valoarea de 85% din valoarea sumei solicitate in cererea de plata aferenta anului de angajament 2021.

Valoarea creditului va fi de pana la 90% din suma inscrisa in adeverinta cuvenita beneficiarului pentru Platile privind bunastarea animalelor, anul de angajament 2021.

Toate conventiile incheiate intre APIA, institutiile bancare si nebancare si FGCR/ FNGCIMM se regasesc postate pe site-ul APIA, in sectiunea Conventii, Acorduri, Protocoale.

Marile asociatii de fermieri vin cu propuneri alternative pentru acordarea despagubirilor pentru campania de primavara. Iata cum s-a ajuns la aceasta situatie februarie 19, 2021

In urma unui protest, organizat de membrii Aliantei pentru Agricultura si Cooperare, pentru a solicita Ministerului Agriculturii despagubirile pentru seceta promise, dar neacordate, reprezentantii organizatiei de fermieri urmeaza sa vina cu o serie de propuneri, prin care sa fie posibila acordarea sprijinului.

„Tema protestului organizat de Asociatia Forta Fermierilor, respectiv acordarea despagubirilor pentru culturile afectate de seceta din primavara anului 2020, a fost dezbatuta chiar la inceputul acestei saptamani cu reprezentantii Aliantei pentru Agricultura si Cooperare, din care fac parte

10

Federatia Nationala a Producatorilor din Agricultura, Industria Alimentara si Servicii Conexe din Romania – “PRO AGRO”, Liga Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania – “LAPAR”, Uniunea de Ramura Nationala a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – “UNCSV” si Asociatia Producatorilor de Porumb din Romania – “APPR”.

Prin acest protest, asociatia vrea sa traga un semnal de alarma ca neacordarea despagubirilor de seceta va insemna falimentul a zeci de mii de fermieri romani.

„Trebuie sa fim foarte bine intelesi. Acordarea acestor despagubiri de la buget nu inseamna plata de ajutoare sociale, nu vorbim de pomeni. Acesti bani reprezinta o investitie in economia reala, care va sustine productia agricola din acest an, care va permite ca zeci de mii de familii sa traiasca din munca lor. Sumele alocate de la buget vor fi recuperate chiar din acest an de catre Ministerul de Finante prin plata taxelor rezultate din productia agricola suplimentara. Estimez ca daca aceste despagubiri nu vor platite, productia agricola a acestui an va scadea cu 25%. Ar fi un dezastru, securitatea alimentara a Romanei ar fi in pericol. Fermierii nostri solicita acesti bani pentru a-si putea infiinta culturile din acest an si pentru a-si plati datoriile catre furnizori. Pentru multi din membrii Asociatiei Forta Fermierilor este o chestiune de viata sau de moarte. Noi nu avem solicitari politice, este treaba decidentilor politici pe cine desemneaza ministru al Agriculturii. Vrem insa ca ministrul Agriculturii sa isi respecte promisiunile facute fermierilor. Atat solicitam prin acest protest public. Ramanem parteneri onesti de dialog si consultari insa doar in conditiile in care fermierii sunt tratati cu respect”, a spus Vlad Macovei, presedintele Asociatiei Forta Fermierilor, intr-un comunicat.

Pichetarea Ministerului Agriculturii de catre membrii Asociatiei Forta Fermierilor este autorizata de catre Primaria Capitalei.

11

Anunțul unui director APIA pentru fermierii care vor să încaseze subvenții în acest an! Roxana Dobre - 19 februarie 2021

Cererea unică trebuie semnată de fiecare fermier la centrul APIA, chiar dacă transmiterea se face online! Fermierii vor fi sunați de funcționarii Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și programați

12

pentru încheierea cererii unice pentru subvenții. Deși formularul se trimite prin mijloace electronice, însoțit de documentele obligatorii pentru fiecare schemă, semnarea cererii se fac tot fizic la centrele agenției de plăți de care aparține fermierul.

Directorul APIA Vaslui, Răzvan Arteni, atrage atenția fermierilor ca înainte de semnarea Cererii unice de plată sector vegetal și zootehnic, să se verifice încă o dată datele înscrise și documentația depusă. ”Funcționarii APIA vor contacta fermierii în vederea închiderii electronice a cererii și pentru programarea acestora în vederea semnării Cererii și declarațiilor atașate acesteia”, a spus specialistul.

Acesta mai avertizează că responsabilitatea privind legalitatea și valabilitatea documentelor aparține fermierului și/sau autorității care a emis/atestat aceste documente, după caz. ”În cazul în care fermierii dețin animale În exploatație, au obligația să se asigure că datele acestora sunt actualizate în Registrul Național al Exploatațiilor (RNE) (medic veterinar concesionar/asociație/propriile evidențe, dacă sunteți utilizator SNIIA) și să se adreseze Centrului județean/local al APIA și/sau al Centrul Municipiului București în vederea completării declarației sector zootehnic în aplicația dedicată sectorului zootehnic, înainte de accesarea IPA Online”, a mai arătat șeful APIA Vaslui, pentru www.monitoruldevaslui.ro.

Răzvan Arteni mai subliniază că un rol foarte important în această Campanie îl vor avea primăriile, care vor fi asaltate de cei care au dreptul la astfel de subvenții. Asta pentru că fermierii trebuie să verifice împreună cu primăria pe raza căreia dețin terenul, situația înscrierii în Registrul agricol a terenului și să permită primăriei să transmită la APIA adeverința. Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziția fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii Cererii unice de plată și să fie valabile la data depunerii Cererii. Astfel, toate documente care dovedesc că terenul utilizat se află la dispoziția fermierului se transmit electronic pe adresele de e-mail ale Centrelor APIA ce se regăsesc la link-ul: http://www.apia.org.ro/ro/centre-judetene-apia).

Remintim că fermierii vor putea să-și înregistreze Cererile unice de plată în anul 2021 fără a se prezenta la Centrul județean sau cele locale APIA, în perioada 01 martie – 15 mai 2021. Se va completa o singură Cerere Unică de Plată, chiar dacă se utilizează suprafețe de teren în diferite localități sau județe. Fermierii își vor actualiza parcelele agricole, elementele ZIE și toate informațiilor din cerere, prin accesarea aplicației IPA ONLINE din versiunea internet, conform Manualului de utilizare IPA-Online, accesibil în aplicație.

13

14

15

Pășunile, subvenția de 450 euro și „regii munților” februarie 19, 2021 agrimanet

Zootehnia si partidele

Legea pășunilor nu se vrea modificată, iar condițiile de acordare a SCZ-ului se transformă, pe față, în funcție de interesele marilor jucători din piață. Atât subvențiile pentru pășuni, cât si SCZ-urile sunt generatoare de sute de milioane de euro. Ajung ceva procente și la partide?

Cele mai mari interese sunt la pășunile montane, dar nu numai; subvenția pe pășune e în jur de 450 de euro. Așa apar persoane care au în jur de 7.000 de hectare, unii susțin că de fapt, prin interpuși, controlează chiar 20.000 de hectare.

Așa se naște noțiunea de “regi ai munților” care acționează, cu ajutorul autorităților, in detrimentul fermierilor locali.

Schema

La ora actuală sunt două modalități prin care pășunile uat-urilor (uat = unitate administrativ teritorială) pot fii concesionate. Una e licitație, alta e atribuire direct.

16

Majoritatea pășunilor se dau prin atribuire directă care suna bine, in principiu, împărțindu-se după numărul de animale; așa te alegi cu un contract pe 7 sau 10 ani.

Problema este că după atribuire cel care o concesionează rămâne cu obligația de a asigura 0,3 uvm (2 oi) la hectar.

Adică vine cu 1000 de oi in comună, concesionează 200 de hectare și lasă 400 in acel uat sau, mai grav, nu lasă nimic.

Cu restul sau cu toate pleacă la alta comuna ce dă, la rândul ei, în concesiune pășunea.

Deci avantajat este cel care “umfla” numărul de animale la stabilirea contractului, iar după păstrează minimul. Iar ceilalalți chiar dacă cresc ca număr sau vine un alt crescător nu pot lua pășune că e data pe 10 ani.

Totul este legal! Că doar nu se dă zeciuiala de față cu fermierii locali. Vin cu animale multe la atribuire, pe hârtie, iau hectarul pentru 15 oi, iar apoi îndeplinesc condiția de a ține minimum legal de 2 oi/hectar.

Există și cazuri când s-a venit cu adeverințe fără să existe animale. Și totul se rezolvă dacă iese scandal. Repede, cumpără animale, doctorul le crotaliază și devine minunat.

La oi/capre, la identificare, le crotaliezi direct, nu e ca la vaci unde îți trebuie vaca mamă.

Controlul

O parte dintre nereguli putea fi reglata din sistem la APIA; încărcătura pe respectiva pășune să fie verificată pe codul de exploatație de unde e pășunea. APIA verifică numărul de animale; are încărcătura e ok, nu, caută dacă are animalele pe acel uat. Obligația de a asigura 0,3 uvm/ha (doua oi) este pentru toate zilele de pășunat.

APIA ar putea să-i prindă imediat când mută dintr-un UAT în altul. Trebuie să existe cod de exploatație sau cod de exploatație temporar, tabăra de vara etc. Legal nu poți avea înregistrate animalele într-o localitate și să te duci cu ele în alta. Ai mers în altă parte, trebuie să ai cod de exploatație!

Și aici ar putea fi prinși mulți, dacă APIA ar verifica dacă respectivii figurează cu oi in UAT-urile respective. Dacă el nu are oile înregistrate in UAT-ul unde a luat pășunea, cum asigură el încărcătura minima?

17

Sistemul verifica simplist, câte animale are. Nu verifica dacă și unde are pășunea! Nu verifică dacă ai înregistrate acest minim pe UAT-ul unde ai luat pășunea, deși obligația ta e să asiguri minim 0,3 uvm/ha in toate zilele de pășunat.

În concluzie, ai animale la Sibiu și ai luat pășune la Brașov; in vârf de munte, APIA nu te prinde!

De ce să mai urc in munte, iau banii și atât!

“Regii munților” iau ciobanul cu tot! Concesionează pășunea toată și iau pe unu care are oi. Îl lasă să pască, îi iernează oile, îi dau salariu, dar îi dau în pază și 500 de oi. Așa se aleg și cu om bun la oi, și nu ii doare nici capul la control! La control doar mută oile că au crotalii in pungă.

Exemplu Eu am pe acte 500 de oi, Vasile încă 500. Dar în realitate avem 250 fiecare. Controlul nu poate veni neanunțat; se anuntă cu 2-3 zile înainte. Asta e procedura! Dacă vii neanunțat îți spun că nu știu unde e ciobanu’ cu oile.

Eu atunci îi cer oile lui Vasile, le tăiem crotaliile și le punem pe ale mele. Pac-pac-pac, in 4 ore am cele 500 de oi. Că ăștia din categoria asta le au deja comandate și la pungă! Au inclusiv clește de crotaliat. Și nu ai cum să-i prinzi.

Concluzie La pășuni sunt cei mai simpli bani! Nu ari, nu discui, nu semeni! Cu pachet de agro mediu la munte pășunea ajunge în jur de 450 de euro/hectar. O fi bine? Dai zeciuiala la nivel local sau județean sau … pana la minister, depinde cât de mare ești!

18

AFIR si FINANTARI

Este nevoie de finanțare prin PNS pentru învățământul profesional și tehnic agricol! Roxana Dobre - 19 februarie 2021

Consorțiul „Creștem prin educație agricolă”, format din patru importante organizații neguvernamentale din România, cere includerea în viitoarele programe finanțate din fonduri europene (Planul Național

19

Strategic pentru Politica Agricolă Comună (PNS), Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Programul Operațional Educație și Ocupare) a unor măsuri urgente de care învățământul profesional și tehnic (ÎPT) agricol în România are nevoie nu doar pentru a supraviețui, ci și pentru a se dezvolta și a deveni mai atractiv pentru absolvenții de gimnaziu.

Conform unui comunicat remis către Agrointeligența-AGROINTEL.RO, liceele agricole din România necesită intervenții imediate pe cinci paliere, a căror finanțare ar trebui cuprinsă în aceste programe:

INVESTIȚII ȘI FUNCȚIONARE: alocări financiare pentru infrastructura educațională și fermele didactice, atât din mediul rural, cât și din cel urban.

PRACTICĂ: alocări financiare aferente stagiilor de practică; stimulente pentru agenții economici (deduceri fiscale/subvenții) și pentru cadrele didactice implicate în organizare; dezvoltarea de ghiduri, curriculum și manuale de practică și vizite de studiu; sprijinirea formării profesionale a personalului didactic.

CURRICULUM ȘI MATERIALE EDUCAȚIONALE: parteneriate cu instituții de prestigiu din învățământul agricol din UE sau cu companii pentru realizarea de manuale/materiale educaționale cu accent pe prioritățile Politicii Agricole Comune și ale Agriculturii 4.0; sprijinirea formării personalului didactic în domenii noi din agricultură, precum agricultura bio, noi tehnologii, schimbări climatice, protecția mediului etc.;

EDUCAȚIE ANTREPRENORIALĂ ȘI VIZITE DE STUDIU: alocări financiare aferente unor programe de acest fel pentru elevi și profesori; acoperirea cheltuielilor aferente vizitelor de studiu la ferme;

PROMOVARE: campanii locale de promovare a ofertei educaționale a liceelor agricole (acordarea de burse speciale pentru diferite categorii de elevi, organizarea de tabere/școli de vară pe teme agricole, acoperirea cheltuielilor de deplasare la școlile generale din regiune și realizarea de filme de promovare); sprijinirea liceelor pentru a-și configura programe de formare în agricultură pentru adulți.

„Prin actualul program de finanțare din fonduri europene am avut destinată, în cadrul unei submăsuri, finanțare pentru liceele agricole. În cadrul acestei submăsuri avem 22 de contracte încheiate. Trei dintre ele și-au finalizat lucrările, au putut beneficia de fonduri de 500.000 de euro, 100% finanțați

20

de la noi, pentru modernizarea unității de învățământ. Ne gândim și în viitor cum putem să finanțăm liceele agricole. În momentul de față nu avem o reformă încheiată. Neavând o reformă încheiată, nu putem să spunem că în exercițiul financiar care trebuia să înceapă o să aplicăm PNS. Referitor la finanțarea liceelor agricole din FEADR, ne gândim să activăm această intervenție din 2023 încolo. Până atunci este nevoie ca proiectele care sunt contractate să fie finalizate, apoi vom vedea care este necesarul financiar și să stabilim o alocare suficientă pentru finanțarea acestor unități de învățământ”, a declarat Daniela Rebega, director în cadrul Direcției Generale pentru Dezvoltare Rurală – AM PNDR, în cadrul dezbaterii „Creștem prin educație agricolă – propuneri pentru revitalizarea învățământului profesional și tehnic agricol în România”, organizată de consorțiu.

ÎPT agricol – 10 ani de declin

ÎPT agricol se află în declin de mai mult de 10 ani. Conform datelor Centrului Național pentru Dezvoltarea Învățământului Profesional și Tehnic (CNDIPT) prelucrate de Centrul Român de Politici Europene (CRPE), în 2020 doar 4% dintre elevii din învățământul profesional și tehnic erau înscriși la o specializare agricolă, numărul acestora fiind în scădere în ultimii ani. Anul trecut, un număr de 57 de licee tehnologice din România puteau fi calificate ca fiind preponderent agricole, în restul învățământului profesional și tehnic ponderea specializărilor agricole fiind nesemnificativă. În urmă cu 20 de ani existau peste 120 de unități școlare cu profil agricol în România.

Cauzele, așa cum arată ele în sondajul CRPE realizat în rândul a 49 de licee agricole din România la finalul anului trecut (https://www.crpe.ro/cum-revitalizam-invatamantul-profesional-si-tehnic-agricol-din-romania/), sunt mai întâi practica de specialitate, care este insuficientă, cu un număr de parteneriate ce acoperă cel mult jumătate din necesarul de practică de la toate calificările. De asemenea, învățământul dual s-a dovedit mai dificil de aplicat în agricultură decât în specializările tehnice, industriale. În anul școlar 2018-2019, dintr-un total de 5.603 elevi care au intrat în programe de pregătire în sistem dual, doar 113 elevi din șase licee agricole au urmat această formă de învățământ.

„Învățământul superior agricol nu pregătește suficienți tineri pentru agricultură, avem nevoie și de specialiști de nivel mediu. Situația materială a populației în mediul rural face ca mulți tineri de 18 ani, la terminarea școlii, să trebuiască să-și ia viața în mâini și să lucreze. Lor li se adresează învățământul profesional și tehnic (ÎPT) agricol, care ar trebui să îi formeze suficient de bine pentru piața muncii și mai ales pentru antreprenoriat,

21

oferindu-le posibilitatea apoi celor care au resurse de a urma o facultate în domeniu”, a declarat Alexandra Toderiță, director executiv CRPE.

Fermieri bătrâni și fără educație agricolă

România se află în topul țărilor europene din punct de vedere al îmbătrânirii și lipsei de educație agricolă formală în rândul fermierilor, fenomen ce contribuie decisiv la ecartul major de productivitate a muncii în agricultură față de media Uniunii Europene. Chiar și în rândul tinerilor manageri de exploatații agricole (cu vârste sub 35 de ani), o proporție covârșitoare de 89,6% dintre aceștia au urmat doar „școala vieții” în agricultură.

Începând cu anul 2015, consorțiul a demarat un program amplu de sprijin pentru liceele agricole din România. „Până în 2020, 11 licee au beneficiat de sprijin financiar și tehnic pentru pilotarea unor programe de practică, vizite de studiu, educație antreprenorială și promovare în rândul elevilor din învățământul primar și gimnazial. Experiența pilot a acestor licee ne-a demonstrat faptul că aceste intervenții se dovedesc a fi eficiente, cu potențial scalabil la nivelul țării, cu efecte durabile și capabile să transforme liceele agricole în centre esențiale ale ecosistemului de educație pentru agricultură. Învățământul liceal agricol este esențial în formarea de noi specialiști în domeniu. Nu trebuie să cădem în iluzia că școlile profesionale și învățământul dual rezolvă problema forței de muncă. Vorbim de un nivel de educație agricolă pe care îl pot oferi doar liceele, iar noi asta ne-am propus: să creștem educația agricolă, nu să o reducem. Vrem manageri în agricultură cu liceu de specialitate, cu studii superioare în domeniul agricol, nu doar executanți”, a declarat Crenguța Bărbosu, Senior Program Manager World Vision România.

Despre Programul „Creștem prin Educație Agricolă” (CEA)

„Creștem prin Educație Agricolă” (CEA) este un program finanțat de Romanian-American Foundation (RAF) și derulat de un consorțiu de organizații din care fac parte Fundația World Vision România, Junior Achievement România, Fundația Civitas pentru Societatea Civilă și Centrul Român de Politici Europene. În ultimii 6 ani, eforturile CEA s-au concentrat pe susținerea importanței învățământului tehnic din domeniul agriculturii în pregătirea specialiștilor. Campaniile CEA își propun să îmbunătățească performanța (metodele de predare, conectarea cu mediul de business, activitățile extrașcolare, soluțiile de e-learning), dar și promovarea liceelor agricole înscrise în program. Peste 50 de licee tehnologice cu profil agricol din întreaga țară beneficiază azi de suportul și know-how-ul consorțiului.

22

ALTELE

23

Fermierii constănțeni au protestat în același timp cu agricultorii care au pichetat Ministerul Agriculturii Angelica Lefter - 19 februarie 2021

Vocea fermierilor s-a auzit și în Dobrogea! Agricultorii nu mai pot suporta situația actuală, în care nu au primit despăgubirile pentru secetă, sprijinul pentru motorină și nici ajutoarele naționale tranzitorii.

Pe lângă protestele fermierilor de la București organizate de Asociația Forța Fermierilor în fața Ministerului Agriculturii, au avut loc astăzi și proteste ale agricultorilor în Constanța, în fața Prefecturii.

Fermierii dobrogeni sunt supărați că Guvernul nu le întinde nicio mână de ajutor în contextul în care recolta anului trecut aproape că nu a existat, iar încasările la fel. În județul Constanța au fost calamitate 450.000 de hectare de seceta pedologică, adică mai mult de o treime din suprafața totală distrusă

24

la nivel național.

Mulți dintre agricultori s-au îndatorat la bănci, iar acum nu au bani pentru însămânțările din primăvară. Dacă nu vor primi banii promiși de Ministerul Agriculturii, spun că vor recurge la proteste fără precedent, potrivit impactct.ro.

În zona agricolă dintre Dunăre și Marea Neagră irigațiile sunt inexistente. Oficialii spun că ar fi un canal de irigații de la Dunăre, însă nu e suficient de mare ca să ajungă până în mijlocul județului.

MADR susține crescătorii de animale pentru continuarea exporturilor de animale vii, meatmilk , 19 februarie 2021

Potrivit MADR, Ministrul Adrian Oros s-a adresat europarlamentarilor români, membri în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală pentru susținerea crescătorilor de animale din România.

Exporturile de animale vii nu trebuie interzise, continuarea lor fiind legată de respectarea condițiilor de bunăstare animală.

Demersul ministrului are loc în contextul constituirii la nivelul Parlamentului European (PE) a Comisiei de anchetă privind protecția

25

animalelor în timpul transportului (ANIT) și a propunerii de rezoluție referitoare la interzicerea transportului animalelor vii și a sacrificării rituale.

În Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală a PE, în această perioadă au loc discuții privind modificările condițiilor de transport a animalelor vii pentru asigurarea unor standarde înalte de bunăstare. În aceste circumstanțe, ministrul Oros a subliniat principalele aspecte de interes a fi susținute de europarlamentarii români :

“România dispune de mari efective de ovine pentru export, potențial care trebuie valorificat. Țara noastră exportă anual două milioane de ovine preponderent către statele arabe, care în general preferă ovinele vii datorită ritualului specific la sacrificare și nu în ultimul rând, gustului aparte al cărnii de ovine din România.

Piețele din Orientul Mijlociu și Africa de Nord reprezintă mijloace de desfacere foarte importante, care nu ar trebui pierdute, în caz contrar, producători din alte părți ale lumii ar înlocui oferta europeană, crescând producția lor și transportul de animale vii care nu respectă standardele europene înalte.     

Exportul de animale vii să fie corect reglementat și cât mai bine monitorizat, având în vedere interesul economic al crescătorilor de animale din România și din Uniunea Europeană, interzicea acestuia ar crea prejudicii importante fermierilor europeni.

În acest sens, sunt necesare asigurarea și controlul respectării stricte a condițiilor de transport (dotarea mijloacelor de transport cu aparatura și echipamentele necesare, supravegherea constantă a acestora, pauze regulate, hrănirea și adăparea corespunzătoare a animalelor) și fonduri pentru modernizarea acestora.

În ultimii trei ani, România a exportat în medie peste 1,6 milioane capete ovine anual în țări terțe precum: Arabia Saudită, Regatul Hașemit al Iordaniei, Liban, Libia, Statul Kuwait, Israel. Totodată, țara noastră a avut un comerț intra-comunitar activ, cu o medie anuală de peste 1 milion de capete în state membre ca Spania, Italia, Franța sau Ungaria”.

Ministrul  Adrian Oros a transmis europarlamentarilor români solicitarea de a efectua demersurile necesare pentru ca exportul de animale vii să fie reglementat printr-o legislație clară care să asigure respectarea strictă a condițiilor de bunăstare a animalelor pe durata transportului și nu să fie interzis.

26

…………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Legea nr. 181/2020 privind gestionarea deşeurilor nepericuloase compostabile, Parlamentul României Va intra în vigoare la 20.02.2021

Ordinul nr. 6455/2021 privind instituirea măsurii de carantină zonală pentru comuna Sfântu Gheorghe, judeţul Ialomiţa, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 167 din 18.02.2021. A intrat în vigoare la 18.02.2021

Ordinul nr. 6456/2021 privind instituirea măsurii de carantină zonală pentru unitatea administrativ-teritorială (comuna) Remetea Chioarului, judeţul Maramureş, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 167 din 18.02.2021. A intrat în vigoare la 18.02.2021

Ordinul nr. 6457/2021 privind instituirea măsurii de carantină zonală pentru comuna Groşi, cu satele aparţinătoare Groşi, Ocoliş şi Satu Nou de Jos, judeţul Maramureş, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 171 din 19.02.2021. A intrat în vigoare la 19.02.2021

Legislaţie europeană

Regulamentul nr. 100/2021 de instituire a unui program financiar specific pentru dezafectarea instalaţiilor nucleare şi gestionarea deşeurilor radioactive şi de abrogare a Regulamentului (Euratom) nr. 1368/2013, Consiliul Uniunii Europene Va intra în vigoare la 21.02.2021

Regulamentul delegat nr. 115/2021 de modificare a anexei I la Regulamentul (UE) 2019/1021 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte acidul perfluorooctanoic (PFOA), sărurile acestuia şi compuşii înrudiţi cu acesta (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 22.02.2021

.............................

Proiecte de acte normative, Vineri, 19 Februarie 2021 https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html

ORDIN pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) şi art. 35 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului

27

pentru aprobarea schemelor de plăți și a unor instrumente de garantare care se aplică în agricultură în anii 2021 și 2022.

Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail: politici.agricole@madr.ro.Persoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului.

Descarcă ataşamente: detalii proiect (pdf)

INTERNE

MINISTRUL OROS: TOȚI CEI CARE VÂND PORCI TREBUIE SĂ AIBĂ O EVIDENȚĂ VETERINARĂ!Agroinfo 19 februarie 2021

ORDINUL MAXIM 5 PORCI ÎN GOSPODĂRIILE ȚĂRĂNEȘTI! Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a declarat că țăranii pot să crească porci pentru vânzare, dar toți cei care vând porci trebuie să aibă o evidență veterinară ca să se poată urmări mișcarea animalelor pentru stoparea răspândirii pestei porcine africane. Deci, cei 5 porci, cât i se permite țăranului să crească, atenție, doar pentru consum, nu sunt un pericol și, probabil, nu au cum cei 5 să se molipsească de pestă porcină africană.

Ministrul agriculturii Adrian Oros a spus că Ordinul MADR maxim 5 porci în gospodăriile țărănești, publicat acum pe site-ul oficial al Ministerului Agriculturii, nu este altceva decât o simplificare a Ordinului dat de fostul ministru al agriculturii, Petre Daea.

Este un Ordin din 4 noiembrie care este la fel, este în vigoare și limitează la 5 porci, doar că face 4 tipuri de exploatație. Noi l-am simplificat și am spus exploatație non-comercială, până la 5, unde omul poate să-și cumpere purcei, să-i îngrașe și să-i consume și exploatație comercială atunci când vrei să vinzi. De ce? Acum vreau să justific de ce, pentru că nu s-a povestit de ce. Așa arată harta pestei porcine africane, a spus ministrul agriculturii miercuri seara, în cadrul emisiunii România 9 TVR1, și a arătat pe ecran o hartă cu toată România înroșită de focare PPA.

28

Noi, practic, nu mai avem un județ în care să nu existe PPA. Avem 600 de milioane de euro deficit comercial pe carnea de porc, am cheltuit anul trecut 600 de milioane de lei pentru despăgubiri la pestă și sunt două componente: gestionarea circulației porcilor domestici și gestionarea mistreților. De mistreți se ocupă cei de la Mediu, de gestionarea porcilor domestici se ocupă ANSVSA, Ministerul de Interne și Ministerul Agriculturii. Iar noi dorim prin această clasificare ca toți cei care vor să vândă să aibă niște evidențe veterinare, cum se mișcă animalele. Atât. Nu dorim altceva în plus. Numărul de 5 porci e unul prin care nu au nicio obligație, să zic așa, dar dacă vor să-l scoată din gospodărie să-l vândă, trebuie să avem o trasabilitate, să știm cum prevenim boala, atât, a adăugat ministrul agriculturii.

Așadar, gospodăriile țărănești pot să crească până la 5 porci, strict destinați consumului în familie, porci pentru îngrășare. La 5 porci, după cum spune ministrul agriculturii, țăranul nu are nicio obligație. Practic, se presupune că cei maxim 5 porci nu au cum să contracteze pesta porcină africană, pentru că porcii nu sunt vânduți, nu sunt mișcați din bătătura țăranului.

România, cea mai mare creștere la cartofi congelați din UE, Viorela Pitulice feb. 19, 2021

Piața de cartofi congelați din România a explodat în ultimele decenii, România fiind țara cu cel mai mare ritm de creștere a consumului în UE, potrivit unui studiu realizat de IndexBox, care arată că importurile au atins undeva la 86.000 de tone, în 2019.

O realitate de care sunt conștienți și producătorii locali de cartofi, concurați puternic de importuri, fie că vorbim de cartofi în stare proaspătă sau congelată.  Pe de altă parte, nici nu putem face abstracție de faptul că în România nu există foarte multe capacități de procesare. Potrivit datelor Federației Naționale a Cartofului (FNCR), în prezent, cantitățile care ajung la procesare se ridică undeva la 80.000 de tone.

“Acest sector de producere a cartofului industrial este foarte slab reprezentat cantitativ. La ora actuală, în România, nu se procesează mai mult de 80.000

29

de tone pe an, ceea ce este foarte, foarte puţin. Sperăm că în 10 ani, dacă încurajăm această cultură, cartoful pentru industrializare, indiferent că e chips, produse exudate, amidon, să ajungem la o cantitate de 200.000 – 250.000 de tone”, a declarat Romulus Oprea, președintele FNCR la Ziua Cartofului Live Connect.

Producția de cartofi congelați a atins anul trecut circa două milioane de tone, în scădere față de 2019. În primele zece luni din 2020, importurile s-au ridicat la 174 638 de tone, în valoare de 43,9 milioane de euro.

Consumul intern este pe un trend descendent, situându-se în jurul valorii de 92 kg/cap de locuitor, în 2019.

Britanicii, mari consumatori de cartofi congelați

Britanicii erau cei mai mari consumatori de cartofi congelați (1,1 mil. tone), în 2019, la nivelul UE, fiind urmați de Germania (682. 000 tone) și Franța (427 000 tone), aceste acoperind împreună 55% din consumul total. Pe cap de locuitor, britanicii înregistrează  un consum de 19 kg/an, fiind urmați de cehi – 12 kg/cap de locuitor anual.

Spania, Italia, Polonia, Olanda, Republica Ceha, Irlanda, Belgia, Romania și Austria acoperă undeva la 33% din consumul de cartofi congelați al UE, potrivit studiului menționat.

Cifre DEZASTRUOASE. Câți cartofi pre-prăjiţi şi congelaţi importăm prin reţelele de supermarket, Autor: Ionel Vaduva , 19 februarie 2021

30

În 1996, țara noastră importa doar 600 de tone de cartofi. În prezent însă, cifrele sunt dezastruoase. Importăm cartofi pre-prăjiți și congelați prin rețelele de supermarket într-o cantitate enormă – peste 86.000 de tone -, conform spuselor lui Romulus Oprea, preşedintele Federaţiei Naţionale a Cartofului în România (FNCR), cu ocazia Zilei Cartofului Live Connect, primul eveniment virtual din 2021 dedicat producătorilor de profil din România.

Și asta, spune oficialul FGCR, în condițiile în care sectorul este capabil să susţină necesarul anual de cartofi al românilor, pe care federaţia îl estimează la mai puţin de 100 de kilograme pe cap de locuitor.

„Suntem sector capabil să susținem necesarul de cartofi de consum al românilor, necesar pe care noi îl estimăm mai scăzut de 100 kg pe an pe locuitor, ca să nu mai vorbim că nu mai sunt nici 20 de milioane de români. În orice caz, ar fi normal să încurajăm această cultură. Cartoful a fost și este pâinea a doua a românilor. Trebuie să o tratăm ca atare”, a adăugat Oprea.

El a mai menționat că acesta este un aliment de bază ignorat în ultimele trei decenii. De aceea, a adăugat, șeful FNCR, s-a ajuns la suprafeţele ridicole de astăzi.

„Cartoful este o cultură, un aliment de bază de-a dreptul ignorat în ultimii 30 de ani şi, de aceea, am ajuns la suprafeţele ridicole de astăzi: 28.000 de hectare de cartofi pentru consum cultivate în România şi o suprafaţă de cartofi pentru sămânţă situată în jurul cifrei de 600 de hectare, îndrăznesc să spun o suprafaţă ridicolă, iar cu cartofi pentru industrializare timpurie, o suprafaţă de 3.500 hectare.

Cartoful cultivat în România înregistrat la APIA depăşeşte cu puţin 30.000 de hectare faţă de cele 200.000 – 250.000 de hectare care se cultivau înainte de 1990. Bineînţeles că nu luăm în calcul aceste cifre pentru că se vorbea de

31

o agricultură extensivă, se vorbea de cartof cultivat oriunde în această ţară”, a mai spus Romulus Oprea.

Tot el a adăugat că, în prezent, niciun producător român nu mai poate rezista pe piaţă fără un depozit specializat.

„Dacă în anii 1990 -1995 nici nu aveam nevoie de depozite, acum nici nu se mai poate închipui existenţa unui producător de cartofi fără un depozit specializat, iar orice depozitare presupune pierderi. Noi avem parte la cartof de un sezon non-stop, este o cultură cu foc continuu ca la furnal, nu există perioadă de repaus, practic avem o lună sau două de respiro din momentul înfiinţării culturii în aprilie după care reluam ciclul în iulie.

Tot timpul sortări, resortări, ambalări, pierderi, una peste alta. Am intrat după 2007 într-o competiţie directă cu marii producători din vest în care se investeşte de 100 de ani şi au acces neîngrădit pe piaţa noastră, iar noi momentan ne luptăm cu armele pe care le avem”, a mai spus preşedintele FNCR.

Nu în ultimul rând, Oprea a menţionat şi situaţia din sectorul de producere a cartofului industrial, care este foarte slab reprezentat din punct de vedere cantitativ, cu doar 80.000 de tone.

„Acest sector de producere a cartofului industrial este foarte slab reprezentat cantitativ. La ora actuală, în România, nu se procesează mai mult de 80.000 de tone pe an, ceea ce este foarte, foarte puţin. Sperăm că în 10 ani, dacă încurajăm această cultură, cartoful pentru industrializare, indiferent că e chips, produse extrudate, amidon, să ajungem la o cantitate de 200.000 – 250.000 de tone”, a arătat şeful FNCR.

O piață de 1,4 miliarde de euro

Piaţa cartofilor din România se ridică la 1,4 miliarde de euro, iar producţia în ponderea vegetală este de 8,6%. Importul de cartofi congelaţi este de peste 86.000 de tone iar preţul de 721 dolari pe tonă.

Producţia de cartofi obţinută în 2020 a trecut uşor de două milioane de tone, însă a consemnat o scădere faţă de anul precedent cu aproape 21%, când a totalizat 2,62 milioane de tone.

Randamentul la hectar a înregistrat un recul cu aproape trei tone, de la 15,44 tone în 2019, la 12,56 tone în 2020, iar suprafaţa cultivată a scăzut cu 4.394 hectare.

32

În urmă cu un deceniu, țara noastră consemna producţii de cartofi de 3,5 – 4 milioane de tone, dar de pe suprafeţe mai mari, respectiv între 200.000 – 250.000 de hectare, însă în ultimii cinci ani suprafeţele cultivate au scăzut constant sub 200.000 de hectare.

Zonele cu tradiţie în cultivarea cartofului sunt Harghita, Covasna, Braşov, Suceava şi Sibiu.

MÂNCĂM CARTOFI SCUMPI ȘI CONGELAȚI DIN IMPORT CÂND AM PUTEA SĂ-I CULTIVĂM LA NOI ÎN ȚARĂ! Agroinfo19 februarie 2021

A DOUA PÂINE A ROMÂNULUI. România cheltuie, în fiecare an, în jur de 64 de milioane de euro pentru a cumpăra cartofi din import, deşi ar putea să-i producă în ţară, a declarat, joi, ministrul agriculturii, Adrian Oros, la o dezbatere online privind piaţa cartofului. Importăm anual 86.000 de tone de cartofi congelați la prețul de 721 dolari pe tonă.

"Astăzi după datele APIA avem o suprafaţa reală cultivată cu cartofi este de 28.000 de hectare, iar producţia internă de cartofi acoperă după spusele celor de la Covasna maximum 40% din consum, restul de până la 60% din consum importăm. În 2019, deficitul balanţei comerciale la cartofi era undeva de 64 de milioane de euro. Practic, noi ca ţară, cheltuim 64 de milioane de euro pentru a cumpăra cartofi pe care i-am putea produce la noi în ţară. Consumul de cartofi pe cap de locuitor este de aproape 100 de kilograme pe an", a spus Adrian Oros.

Ministrul agriculturii a precizat că săptămâna trecută a participat la o întâlnire cu cultivatorii de cartofi din Covasna - zona cu tradiţie în cultivarea cartofilor din România - unde a aflat care sunt probelemele reale cu care se confruntă producătorii de cartofi.

33

"Cele mai mare probleme în sector sunt create de schimbarea comportamentului de cumpărare ale cumpărătorului final. Dacă până de curând consumatorul final obişnuia să îşi cumpere întreaga cantitate de cartofi toamna şi să şi-o depoziteze - atunci producătorii principali de cartofi puteau să îşi desfacă toată producţia la un preţ avantajos - în ultima perioadă fiecare cumpără 1-2 maximum 5 kilograme şi doar anumite sortimente de cartofi, iar toată această parte de depozitare s-a transferat pe umerii producătorilor. Ei neavând capacitate de depozitare sunt nevoiţi să vândă producţia la preţuri deosebit de dezavantajoase. Dacă încearcă să depoziteze în condiţii improprii, producţia se degradează, preţul scade şi de acea şi apetenţa unora de a mai cultiva cartofi. Suprafeţele cu cartofi s-au diminuat", a subliniat ministrul.

Producătorii din Covasna i-au prezentat oficialului MADR un plan de relansare a producţiei de cartofi, care să se extindă pe mai mulţi ani, în care principala sarcina a Ministerului Agriculturii ar fi aceea de a finanţa într-un mod cât mai avantajos capacitatea de depozitare şi de a spijini prin schemele avute la dispoziţie şi cartoful pentru sămânţă, cel care o valoare genetică ridicată şi permite producţii medii de 30 de tone la hectar.

"Astfel, în maximum 10 ani prin acest program care ar trebui finanţat consistent pe toată partea aceasta de depozitare vom putea produce cartofi în România pe o suprafaţă de aproximativ 60.000 de hectare, şi care ar acoperi necesarul de consum", a transmis ministrul agriculturii.

Potrivit datelor prezentate de organizatorul evenimentului, piaţa cartofilor din România se ridică la 1,4 miliarde de euro, iar producţia în ponderea vegetală este de 8,6%.

Importul de cartofi congelaţi este de peste 86.000 de tone, iar preţul de 721 dolari pe tonă.

Producţia de cartofi obţinută în 2020 a trecut uşor de două milioane de tone, însă a consemnat o scădere faţă de anul

34

precedent cu aproape 21%, când a totalizat 2,62 milioane de tone, relevă datele furnizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), la solicitarea AGERPRES. Randamentul la hectar a înregistrat un recul cu aproape trei tone, de la 15,44 tone în 2019, la 12,56 tone în 2020, iar suprafaţa cultivată a scăzut cu 4.394 hectare.

România consemna în urmă cu 10 ani producţii de cartofi de 3,5 - 4 milioane de tone, dar de pe suprafeţe mai mari, respectiv între 200.000 - 250.000 de hectare, însă în ultimii cinci ani suprafeţele cultivate au scăzut constant sub 200.000 de hectare. Zonele cu tradiţie în cultivarea cartofului sunt Harghita, Covasna, Braşov, Suceava şi Sibiu.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, cartoful este un aliment care se consumă în cantităţi relativ apropiate în toate categoriile de gospodării din România. În anul 2018, consumul mediu lunar pe o persoană a fost de 3,02 kilograme, însă lucrătorii pe cont propriu şi pensionarii depăşesc uşor acest nivel, consumul cel mai scăzut înregistrându-se în gospodăriile de agricultori, şomeri şi salariaţi. Consumul intern de cartofi este estimat la circa două milioane de tone, dar la care se mai adaugă încă 500.000 de tone pentru sămânţă, procesare şi furaje.

Ministrul Adrian Oros a participat joi la Ziua Cartofului Live Connect, primul eveniment virtual din 2021 dedicat producătorilor de cartof din România. Sub umbrela FNCR, evenimentul a prezentat obiectivele comune pe întreaga filieră de produs, de la producţie, procesare şi până la desfacere.

Preşedintele FNCR: Cartoful a fost şi este pâinea a doua a românilor 19 februarie 2021, 08:46 Agricultură , : 19.02.2021,

Oroş, ministrul Agriculturii: România cheltuie 64 de milioane de euro pentru a cumpăra cartofi pe care i-ar putea produce în ţară

35

 Cartoful este un aliment de bază de-a dreptul ignorat în ultimii 30 de ani şi de aceea am ajuns la suprafeţele ridicole de astăzi, a declarat, joi, Romulus Oprea, preşedintele Federaţiei Naţionale a Cartofului în România (FNCR), la o dezbatere online privind piaţa cartofului.

“Cartoful este o cultură, un aliment de bază de-a dreptul ignorat în ultimii 30 de ani şi de aceea am ajuns la suprafeţele ridicole de astăzi: 28.000 de hectare de cartofi pentru consum cultivate în România şi o suprafaţă de cartofi pentru sămânţă situată în jurul cifrei de 600 de hectare, îndrăznesc să spun o suprafaţă ridicolă, iar cu cartofi pentru industrializare timpurie, o suprafaţă de 3.500 hectare. Cartoful cultivat în România înregistrat la APIA depăşeşte cu puţin 30.000 de hectare faţă de cele 200.000 – 250.000 de hectare care se cultivau înainte de 1990. Bineînţeles că nu luăm în calcul aceste cifre pentru că se vorbea de o agricultură extensivă, se vorbea de cartof cultivat oriunde în această ţară”, a spus el, potrivit Agerpres.

Oprea susţine că această cultură se retrage, “încet-încet”, în zonele tradiţionale, iar din cauza schimbărilor climatice această retragere va fi tot mai accentuată. “Va trebui să avem investiţii serioase ca să rezistăm pe piaţă”, afirmă preşedintele FNCR.

În ceea ce priveşte comportamentul consumatorului român, Oprea susţine că la ora actuală nici un producător român nu mai poate rezista pe piaţă fără un depozit specializat.

“Dacă în anii 1990 -1995 nici nu aveam nevoie de depozite, acum nici nu se mai poate închipui existenţa unui producător de cartofi fără un depozit specializat, iar orice depozitare presupune pierderi. Noi avem parte la cartof de un sezon non-stop, este o cultură cu foc continuu ca la furnal, nu există perioadă de repaus, practic avem o lună sau două de respiro din momentul înfiinţării culturii în aprilie după care reluam ciclul în iulie. Tot timpul sortări, resortări, ambalări, pierderi, una peste alta. Am intrat după 2007 într-o competiţie directă cu marii producători din vest în care se investeşte de 100 de ani şi au acces neîngrădit pe piaţa noastră, iar noi momentan ne luptăm cu armele pe care le avem”, a mai spus preşedintele FNCR.

36

Nu în ultimul rând, Oprea a menţionat şi situaţia din sectorul de producere a cartofului industrial, care este foarte slab reprezentat din punct de vedere cantitativ, cu doar 80.000 de tone.

“Acest sector de producere a cartofului industrial este foarte slab reprezentat cantitativ. La ora actuală, în România, nu se procesează mai mult de 80.000 de tone pe an, ceea ce este foarte, foarte puţin. Sperăm că în 10 ani, dacă încurajăm această cultură, cartoful pentru industrializare, indiferent că e chips, produse exudate, amidon, să ajungem la o cantitate de 200.000 – 250.000 de tone”, a arătat şeful FNCR.

În privinţa importurilor de cartofi congelaţi, Oprea susţine că în 1996 România importa doar 600 tone, iar în prezent se apropie de 90.000 tone de cartofi preprăjiţi şi congelaţi importaţi prin reţelele de supermarket.

Preşedintele FGCR a transmis că sectorul este capabil să susţină necesarul de cartofi al românilor, pe care federaţia îl estimează la mai puţin de 100 de kilograme pe an, însă această cultură trebuie încurajată.

“Suntem sector capabil să susţinem necesarul de cartofi de consum al românilor, necesar pe care noi îl estimăm mai scăzut de 100 kg pe an pe locuitor, ca să nu mai vorbim că nu mai sunt nici 20 de milioane de români. În orice caz ar fi normal să încurajăm această cultură. Cartoful a fost şi este pâinea a doua a românilor. Trebuie să o tratăm ca atare”, a adăugat Romulus Oprea, preşedintele FGCR.

Oroş, ministrul Agriculturii: România cheltuie 64 de milioane de euro pentru a cumpăra cartofi pe care i-ar putea produce în ţară

37

România cheltuie anual în jur de 64 de milioane de euro pentru a cumpăra cartofi din import, deşi ar putea să-i producă în ţară, a declarat, joi, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, la o dezbatere online privind piaţa cartofului.

“Astăzi după datele APIA avem o suprafaţa reală cultivată cu cartofi este de 28.000 de hectare, iar producţia internă de cartofi acoperă după spusele celor de la Covasna maximum 40% din consum, restul de până la 60% din consum importăm. În 2019, deficitul balanţei comerciale la cartofi era undeva de 64 de milioane de euro. Practic, noi ca ţară, cheltuim 64 de milioane de euro pentru a cumpăra cartofi pe care i-am putea produce la noi în ţară. Consumul de cartofi pe cap de locuitor este de aproape 100 de kilograme pe an”, a spus Adrian Oros.

Ministrul Agriculturii a precizat că săptămâna trecută a participat la o întâlnire cu cultivatorii de cartofi din Covasna – zona cu tradiţie în cultivarea cartofilor din România – unde a aflat care sunt probelemele reale cu care se confruntă producătorii de cartofi.

“Cele mai mare probleme în sector sunt create de schimbarea comportamentului de cumpărare ale cumpărătorului final. Dacă până de curând consumatorul final obişnuia să îşi cumpere întreaga cantitate de cartofi toamna şi să şi-o depoziteze – atunci producătorii principali de cartofi puteau să îşi desfacă toată producţia la un

38

preţ avantajos – în ultima perioadă fiecare cumpără 1-2 maximum 5 kilograme şi doar anumite sortimente de cartofi, iar toată această parte de depozitare s-a transferat pe umerii producătorilor. Ei neavând capacitate de depozitare sunt nevoiţi să vândă producţia la preţuri deosebit de dezavantajoase. Dacă încearcă să depoziteze în condiţii improprii, producţia se degradează, preţul scade şi de acea şi apetenţa unora de a mai cultiva cartofi. Suprafeţele cu cartofi s-au diminuat”, a subliniat ministrul.

Producătorii din Covasna i-au prezentat oficialului MADR un plan de relansare a producţiei de cartofi, care să se extindă pe mai mulţi ani, în care principala sarcina a Ministerului Agriculturii ar fi aceea de a finanţa într-un mod cât mai avantajos capacitatea de depozitare şi de a spijini prin schemele avute la dispoziţie şi cartoful pentru sămânţă, cel care o valoare genetică ridicată şi permite producţii medii de 30 de tone la hectar.

“Astfel, în maximum 10 ani prin acest program care ar trebui finanţat consistent pe toată partea aceasta de depozitare vom putea produce cartofi în România pe o suprafaţă de aproximativ 60.000 de hectare, şi care ar acoperi necesarul de consum”, a transmis ministrul Agriculturii.

Potrivit datelor prezentate de organizatorul evenimentului, piaţa cartofilor din România se ridică la 1,4 miliarde de euro, iar producţia în ponderea vegetală este de 8,6%. Importul de cartofi congelaţi este de peste 86.000 de tone iar preţul de 721 dolari pe tonă.

Producţia de cartofi obţinută în 2020 a trecut uşor de două milioane de tone, însă a consemnat o scădere faţă de anul precedent cu aproape 21%, când a totalizat 2,62 milioane de tone, relevă datele furnizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), la solicitarea AGERPRES.

Randamentul la hectar a înregistrat un recul cu aproape trei tone, de la 15,44 tone în 2019, la 12,56 tone în 2020, iar suprafaţa cultivată a scăzut cu 4.394 hectare.

39

România consemna în urmă cu 10 ani producţii de cartofi de 3,5 – 4 milioane de tone, dar de pe suprafeţe mai mari, respectiv între 200.000 – 250.000 de hectare, însă în ultimii cinci ani suprafeţele cultivate au scăzut constant sub 200.000 de hectare. Zonele cu tradiţie în cultivarea cartofului sunt Harghita, Covasna, Braşov, Suceava şi Sibiu.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, cartoful este un aliment care se consumă în cantităţi relativ apropiate în toate categoriile de gospodării din România. În anul 2018, consumul mediu lunar pe o persoană a fost de 3,02 kilograme, însă lucrătorii pe cont propriu şi pensionarii depăşesc uşor acest nivel, consumul cel mai scăzut înregistrându-se în gospodăriile de agricultori, şomeri şi salariaţi.

Consumul intern de cartofi este estimat la circa două milioane de tone, dar la care se mai adaugă încă 500.000 de tone pentru sămânţă, procesare şi furaje.

Ministrul Adrian Oros a participat joi la Ziua Cartofului Live Connect, primul eveniment virtual din 2021 dedicat producătorilor de cartof din România. Sub umbrela FNCR, evenimentul a prezentat obiectivele comune pe întreaga filieră de produs, de la producţie, procesare şi până la desfacere.

Oportunităţile oferite de platforma de eveniment www.virtualagro.ro includ generarea de noi contacte dar şi matchmaking, sporind astfel conectarea participanţilor dar şi impactul expozanţilor în rândul comunităţilor profesionale din sector.

România înregistrează 438 focare active de pestă porcină africană, în 36 de judeţe România înregistrează 438 de focare active de pestă porcină africană (PPA) în 36 de judeţe, din care şapte în exploataţii comerciale

40

şi şase focare în exploataţii comerciale de tip A, potrivit datelor anunţate vineri de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA). 19 feb, 2021 | Agerpres

Numărul focarelor active este în creştere faţă de raportarea autorităţii din 16 decembrie, când au fost consemnate 409 de focare. Cele mai multe focare sunt în judeţele Gorj - 66, Arad - 43, Cluj - 28, Sălaj - 25, câte 23 în Bihor şi Ilfov, câte 22 în Alba şi Sibiu..

În intervalul 11 februarie 2021 - 17 februarie 2021 au fost înregistrate 35 de focare noi de pestă porcină africană. Potrivit sursei citate, de la prima semnalare a prezenţei virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 şi până în prezent, au fost diagnosticate 4.971 de cazuri la mistreţi în 41 de judeţe. În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreţ se sting după cel puţin 2 ani de la apariţia lor.

Cât costă să repornești o fermă infectată cu pesta porcină africană, Ionuț Fîntînă , 19 februarie 2021

Pesta porcină africană pare de neoprit pe teritoriul țării noastre, iar focarele noi continuă să apară pe tot teritoriul țării. În ciuda discuțiilor din ultimele zile privind Ordinul 24, care stabilește tipurile de exploatații de suine din România și care își propune să vină cu niște reglementări care să oprească evoluția virusului, acesta ar putea fi prea puțin și prea târziu.

În emisiunea ”Agricultura la Raport”, Ovidiu Ghinea a stat de vorbă cu Adrian Balaban, medic veterinar și fermier crescător de porci, care a venit cu câteva lămuriri legate de acest Ordin. Pentru a ilustra necesitatea lui, medicul veterinar a venit și cu un exemplu personal: o situație în care a fost nevoit să-și închidă ferma mai bine de două luni, din cauza unei gospodării din apropiere unde a fost depistat un focar de pestă porcină africană.

”Nu este un subiect care îmi face plăcere, dar de fiecare dată îmi aduc aminte cum am stat cu ferma închisă la Căzănești 65 de zile din cauza unui focar de pestă apărut într-o exploatație necomercială. Un crescător avea un porc sau doi, infectați, iar eu am stat 65 de zile cu ferma închisă, timp în care am avortat 1.000 de scroafe și am omorât 17.000 purcei. Am trăit lucrurile acestea pe pielea mea, nu le spun din cărți. Am văzut ce poate să facă pesta porcină în fermă și vin aici și spun de fiecare dată”, a precizat Adrian Balaban.

41

În viziunea sa, Ordinul 24 este un prim pas spre normalitate, însă ar putea fi prea puțin, considerând lipsa acută de măsuri de care autoritățile au dat dovadă în ultimii ani în privința luptei cu pesta porcină africană.

”Autoritățile noastre au făcut enorm de puțin pentru protejarea animalelor. Aproape nimic n-au făcut, în afară de a plăti despăgubiri. N-au luat nicio măsură serioasă de control al bolii. Acest Ordin poate este un prim pas spre normalitate, dar e un pas extrem de micuț, nu rezolvă mare lucru”, a subliniat medicul.

Adrian Balaban a mai relatat un episod în care s-a confruntat cu un focar de pestă porcină africană chiar într-una dintre fermele pe care le administrează. Potrivit lui, a durat nu mai puțin de opt luni de zile până când a reușit să reia producția în fermă, iar costurile unui astfel de incident se ridică la sute de mii de euro.

”În întreprinderea noastră nu am luat în calcul varianta că pesta porcină nu va intra niciodată. Un sistem poate crăpa pe undeva și pesta va intra. Eram pregătiți teoretic, aveam planul de contingență făcut. A fost un șoc, a fost un moment destul de dificil, dar am trecut peste. În mai puțin de o săptămână am lichidat focarul, 7.500 de animale îngropate. Apoi, din seara respectivă, am început curățenia în fermă, pentru că în zona respectivă mai avem alte ferme. Am făcut o curățenie la sânge.

Pe 17 aprilie s-a confirmat pesta, pe 16 decembrie am populat ferma. Deci în 8 luni de zile am muncit ca nebunii, am demontat toată ferma, am spălat-o și am dezinfectat-o de nu știu câte ori și am reușit să o repopulăm. Costurile sunt fantastice ca să poți să repornești un asemenea business; discutăm de sume de ordinul sutelor de mii de euro”, a povestit fermierul.

Adrian Balaban administrează, la ora actuală, patru ferme de reproducție, șapte îngrășătorii și un laborator de însămânțări artificiale. Pe durata unui an, grupul din care face parte produce peste 220.000 de porci, fiind unul dintre primii trei producători de suine din România.

Smithfield România investește aproape un milion de lei pentru a sprijini școlile , Angela Alexandru, 19 Feb 2021 -

Smithfield România implementează programului „Adoptă o școală” pentru al patrulea an, program destinat sprijinirii instituțiilor școlare de învățământ primar și gimnazial prin care oferă sprijin financiar în valoare de aproape un milion de lei.

42

Demarat la inițiativa Smithfield România și în parteneriat cu Inspectoratele Școlare județene Timiș și Arad, proiectul vizează îmbunătățirea continuă a procesului educațional și a condițiilor de studiu în școlile din cele 2 județe și presupune acordarea de sprijin financiar pentru implementarea unor proiecte specifice de investiții în reabilitarea și renovarea infrastructurii școlare, achiziții și dotare cu noi echipamente didactice IT&C și de învățământ la distanță sau amenajarea de spații de joacă și sport.

„De peste 15 ani, investiția în educație reprezintă pentru Smithfield România una dintre prioritățile prin care susținem dezvoltarea comunităților din care facem parte. Ultimul an a fost unul foarte dificil pentru sistemul de învățământ, din cauza măsurilor luate împotriva pandemiei de coronavirus. Am decis să rămânem în continuare alături de cadrele didactice și de elevi, ajutând unde a fost nevoie la realizarea unei infrastructuri IT eficiente care să permită învățământul la distanță, dar și la pregătirea optimă a școlilor pentru reîntoarcerea fizică a elevilor în bănci”, a declarat Goran Panici, Director General Smithfield România.

În anul școlar 2020/2021, prin intermediul Programului „Adoptă o școală” au beneficiat de sprijin financiar un număr de 34 de unități școlare de învățământ primar și gimnazial din județele Timiș și Arad, însumând aproximativ 10.000 de elevi și cadre didactice. Sumele alocate de Smithfield România pentru implementarea programului în acest an școlar se apropie de 1 milion de lei (930.000 RON). Ele au fost repartizate în funcție de dimensiunile unităților de învățământ.

De la demararea acestui program, în 2017 și până în prezent, Smithfield România a investit peste 2.48 milioane de lei în programul „Adoptă o școală”. Lucrările de investiții din actuala ediție a programului „Adoptă o școală” sprijinit de Smithfield România vor fi finalizate până la terminarea anului școlar 2020-2021.

Smithfield România a dezvoltat de-a lungul timpului numeroase programe de sustenabilitate și implicare socială, fiind, printre altele: iniţiator al programului “Hrană pentru suflete”- de sprijinire a familiilor cu nevoi sociale, sponsor al proiectului "Ziua Mondială a Monitorizării Calităţii Apei", un program de analiză şi monitorizare a calităţii apelor implicând elevii şi studenţii, iniţiator al programului de responsabilitate socială numit ”Smithfield Friends” - program de încurajare a voluntariatului în rândul angajaților.

Carnea de oaie, tot mai prezentă pe masa românilor! Producția abatoarelor a crescut anul trecut cu peste 30.000 de tone, lantulalimentar, 2021-02-19

43

Deși suntem pe locul doi în Uniunea Europeană ca număr de ovine, nu ne putem lăuda că apreciem prea mult carnea de oaie, cu excepția Paștelui, când mai toată lumea se înfruptă din friptura de miel și din bucata de drob. Milioane de oi sunt exportate din România în țările musulmane, unde consumul cărnii de oaie are puternice baze religioase.

Cu toate acestea, consumul intern a înregistrat anul trecut un progres semnificativ, relevat de datele statistice ale INS. Astfel, în 2020, au fost sacrificate în țara noastră 7.630.000 de oi și capre, având o greutate totală, în carcasă, de 87.005 tone. În 2019, au fost abatorizate 5.889.000 de oi și capre, cu o greutate toatlă în carcasă de 56.254 tone. Diferența a fost de 1.741.000 de capete și de 30.751 tone.

Oile și caprele crescute în România par să fi luat în greutate în 2020 față de 2019. Astfel, greutatea medie a carcasei a fost anul trecut 11,8 kg, iar în 2019, 9,6 kg.

Să precizăm că nu toată cantitatea de carne de oaie și capră ieșită pe poarta abatoarelor românești a ajuns în comerțul intern. Activează în România antreprenori turci care livrează carnea în țări europene unde se află comunități musulmane. Nu deținem date despre amploarea acestui tip de comerț, dar știm că este practicat, în formă autorizată, și sunt premise să crească.

Cooperativa Ţara Mea anunţă oficial deschiderea departamentului de export pentru produse româneşti S.B. Miscellanea / 19 februarie Cooperativa Ţara Mea anunţă oficial deschiderea departamentului de export pentru produse româneşti, un proiect extrem de amplu, la care se lucrează de mai bine de doi ani, scopul fiind promovarea şi vânzarea de produse româneşti agro-alimentare peste tot în lume, informează Agerpres.

44

"Am lansat acest proiect din dorinţa pură de a face cunoscute produsele româneşti peste tot în lume. În general, nu mă deranjează ideea de import, susţin ideea ca fiecare ţară să promoveze şi să exporte produsele sale autentice, însă atunci când ajungem să importăm produse tradiţionale româneşti fabricate în alte ţări, fără să şi exportăm, atunci, din punctul meu de vedere, devine o problemă de siguranţă naţională. Puţinul aport pe care pot să îl aduc, personal, la acest capitol, este exportul de produse autentice ale producătorilor români", a afirmat Florin Burculescu, preşedinte Cooperativa Ţara Mea.

Cooperativa Ţara Mea a participat, anul trecut, la expoziţia internaţională de la Doha, promovând doar produse autentice româneşti şi reprezentând peste 1.000 de producători români.

Potrivit sursei citate, de la începutul acestui an au avut loc mai multe întâlniri de lucru, bilaterale, în vederea dezvoltării de relaţii bilaterale, import-export, pe segmentul de produse agro-alimentare. "Întâlnirile au reprezentat un real succes şi suntem încrezători că au fost puse bazele unei viitoare colaborări reciproc avantajoase, pentru fiecare stat în parte.", se mai spune în comunicat.

Reprezentanţii Cooperativa Ţara Mea susţin că vânzarea de produse româneşti în ţară reprezintă o prioritate.

"Am trimis oferte în vederea listării către toate lanţurile de magazine din ţară şi, întrucât promovarea produselor româneşti în rândul consumatorilor români, în primul rând, este o prioritate pentru toţi, ne aşteptăm ca aceştia să răspundă pozitiv. Sunt optimist că vom începe să lucrăm împreună pentru acest scop comun, întrucât calitatea produselor româneşti este indiscutabilă. Sunt convins că sunt în asentimentul tuturor părţilor când spun că vrem să asigurăm, mai întâi, nevoile de consum ale românilor", a mai spus Florin Burculescu.

Cooperativa Ţara Mea este cea mai mare cooperativă agricolă din România şi are peste 1.000 de fermieri membri, cu activităţi pornind de la cultivarea legumelor, procesarea lactatelor şi până la producţia de carne de porc şi pasăre, produse finite şi băcănie, potrivit Agerpres.

45

Cooperativa Țara Mea, un alt nivel de lucru: department de export pentru produsele românești , Diana Vasilescu , 19 februarie 2021

Cooperativa Țara Mea anunță oficial deschiderea departamentului de export pentru produse românești. Este un proiect extrem de amplu, la care se lucrează de mai bine de doi ani, scopul fiind promovarea și vânzarea de produse românești agro-alimentare peste tot în lume.

“Am lansat acest proiect din dorința pură de a face cunoscute produsele românești peste tot în lume. În general, nu mă deranjeaza ideea de import, sustin ideea ca fiecare țară să promoveze și să exporte produsele sale autentice, însă atunci când ajungem să importăm produse tradiționale romanesti fabricate în alte țări, fără să și exportăm, atunci, din punctul meu de vedere, devine o problemă de siguranță națională. Puținul aport pe care pot să îl aduc, personal, la acest capitol, este exportul pentru produse autentice ale producătorilor români.” (Florin Burculescu, președinte Cooperativa Țara Mea).

Cooperativa Țara Mea a participat, anul trecut, la expozitia internațională de la Doha, promovând doar produse autentice românești și reprezentând peste 1000 de producători români.

De la începutul acestui an, au avut loc mai multe întâlniri de lucru, bilaterale, în vederea dezvoltării de relații bilaterale, import-export, pe segmentul de produse agro-alimentare. Întâlnirile au reprezentat un real success și suntem încrezători că au fost puse bazele unei viitoare colaborări reciproc avantajoase, pentru fiecare stat în parte.

Vanzarea de produse românești în țara reprezintă o prioritate.

“Am trimis oferte în vederea listării către toate lanțurile de magazine din tară și, întrucât promovarea produselor românești în rândul consumatorilor români, în primul rând, este o prioritate pentru toți, ne așteptăm ca aceștia să răspundă pozitiv. Sunt optimist că vom începe să lucrăm impreuna pentru

46

acest scop comun, export pentru produse românești, întrucât calitatea produselor este indiscutabilă.  Sunt convins că sunt în asentimentul tuturor părților când spun că vrem să  asiguram, mai întâi, nevoile de consum ale românilor.” (Florin Burculescu, Presedinte Cooperativa Țara Mea).

Cooperativa Ţara Mea este cea mai mare cooperativă agricolă din România și are peste 1.000 de fermieri membri, cu activităţi pornind de la cultivarea legumelor, procesarea lactatelor şi până la producţia de carne de porc şi pasăre, produse finite şi băcănie.

Prețurile viitoarelor recolte de grâu, porumb, orz, rapiță, floarea-soarelui și soia Mihaela Prevenda, Vineri 19 Februarie 2021

Piața cerealelor (grâu, porumb, orz, rapiță, floarea-soarelui și soia) la data de 15 februarie 2021, un raport realizat de Casa de Trading a Fermierilor, prin Cezar Gheorghe – consultant senior și analist.

GRÂU

Prețurile grâului românesc recolta veche se situează în jurul valorii de 217-220 euro/tonă, livrat în portul Constanța, în condiția CPT. La nivel local, în fermele mici, în paritatea FCA, prețurile au coborât până la 195 euro/tonă. Cotațiile FOB în bazinul Mării Negre rămân la nivelul de 280 USD/tonă, la toți cei trei actori: Rusia, Ucraina și România.

Există o stare de calm generată de patru factori, unul intern și trei externi, care, împreună, conduc către această calmitate, afirmă Cezar Gheorghe. „Lipsa de apetit în achiziție a procesatorilor interni, va fi generată de o autosuficiență în aprovizionare. Acest aspect se va propaga pe parcursul a cel puțin 30 de zile, adică exact consumul necesar al României pentru o lună, circa 200.000 tone. Efectul raportului USDA, care a fost neutru și a compensat creșterea consumului rezidual cu scăderea stocurilor la nivel mondial, bazându-și estimările pe rezervele Chinei și ale Indiei, care, după

47

cum știm din rapoartele trecute, nu pot fi certificate. China deține circa 50% din rezervele mondiale, iar India circa 10%, adică 160.000.000 tone, respectiv 32.000.000 tone. Valul rusesc de vânzări grâu a făcut ca prețul să coboare, în iminența zilei de 15 februarie 2021, dată din care se aplică primul nivel de taxare, cel de 25 euro/tonă. Fermierii ruși vând cât pot de mult, în speranța că mai pot capitaliza din potențialul netaxabil. Destinațiile sunt acoperite pentru moment. Desigur, vorbim despre cele tradiționale din Nordul Africii și Orientul Mijlociu. Acest fapt contribuie în mod direct la un preț mai mic, în contextul în care cererea aproape lipsește”, explică analistul, care notează, de asemenea, existența unor stocuri de grâu la anumiți comercianți, cu volume segmentate între 6.000 și 10.000 tone și 30.000-50.000 tone. „Mulți dintre ei nu au apreciat vârful de preț și au ignorat efectul taxei rusești, de bearish (de scădere a pieței). Exodul vânzărilor generate de panica provocată de legiferarea taxei a condus firesc spre această scădere a pieței. Dacă aplicăm un factor de multiplicare de 18 euro/tonă diferență de piață, ajungem la sume importante care nu au fost marcate ca profit brut.”

În ceea ce privește recolta nouă, aceasta este cotată la nivelul de 895-900 lei/tona de grâu livrat CPT port Constanța, echivalent cu 183,5-184,5 euro/tonă, cu o diferență negativă de 5-7 euro/tonă, în cazul în care nu întrunește condițiile calitative de grâu panificație.

Precipitațiile din toamnă și căderile de zăpadă înaintea sosirii valului de frig conduc spre o evaluare pozitivă a recoltei românești. „După unele surse, sunt însămânțate între 2.070.000 și 2.170.000 de hectare cu grâu. În orice format numeric, dacă primăvara va aduce regimul de ploi care este deja prognozat, cifra totală va depăși 10.000.000 tone de grâu”, punctează Cezar Gheorghe.

PORUMB

Porumbul românesc recolta veche este cotat la 205-207 euro/tonă în CPT Constanța, o indicație precaută, susține specialistul, în lumina ultimului raport USDA. „În condiția de livrare FCA ferme, stocuri de 100-600 de tone, la un preț de 185 euro/tonă este indicația precaută”, arată Cezar Gheorghe.

În ceea ce privește recolta nouă de porumb, indicațiile curente se situează la nivelul de 164-165 euro/tonă, CPT Constanța.

În acest moment, fermierii nu au intenție clară de vânzare. În general, începutul lui martie este un moment în care porumbul se mișcă dinspre ferme înspre cumpărători.

48

„Ce remarcăm însă pe piața europeană a porumbului este apropierea cifrată la 4 unități (euro) în cotațiile Euronext, între porumb și grâu. Diferența s-a micșorat destul de mult față de ultima noastră observație scrisă. Este, practic, o schimbare în utilizarea cu destinație furaj – în loc de porumb, se utilizează în rețetele de hrănire, grâu furajer”, a specificat consultantul Casei de Trading a Fermierilor.

ORZ

Este de notat o licitație câștigată în ultimele zile la un nivel de 260 USD/tonă, CIF Aqaba, de către Viterra, cu livrare 15-30 august 2021. Ceilalți ofertanți au fost Cargill (263,2 USD/tonă), CHS (262,98 USD/tonă), Bunge (267 USD/tonă) și Ameropa (273 USD/tonă).

„Analizând datele pe un singur importator, diferența între grâu și orz este de doar 10 USD/tonă, ceea ce ne aduce într-o poziție de a putea balansa mai bine ofertele pe care fermierii români le primesc pentru orz, versus grâu. În cifre concrete, vorbim de 8 euro diferență. Prin urmare, în condiția de livrare CPT Constanța, discountul orzului față de grâu, în acest moment, ar trebui să fie de 40 RON/tonă. Desigur, cele 300.000 hectare plantate cu orz în toamnă vor alimenta suficient cererea de export câștigată până acum, dacă vremea nu va mai crea problemele de anul trecut”, precizează analistul.

RAPIȚĂ

Rapița înregistrează creșteri majore, fiind alimentată de cotațiile pentru canola canadiană. „Energia a crescut peste nivelul de 63 USD/ baril în Brent, însă canola canadiană crește și trage în sus rapița europeană, pe fondul lipsei de lichiditate. Cotațiile pentru martie 2021 sunt la nivelul de 730,4 CAD/tonă (dolari canadieni). În plan intern, remarcăm creșterea Premium-ului. De la o cotație de 2-3 euro/tonă față de MATIF august 2021, el se întinde la niveluri de 5-7 euro/tonă, semn clar că piața reacționează și dorește  să păstreze marja brută de profit pe tonă rezultată în urma procesării. Este un efect firesc, fiindcă contractele de furnizare bio-diesel sunt semnate pe o perioadă de 2-3 ani și au o schemă de prețuri pe care nu o poți încălca în calitate de producător de bio-diesel. Portul Constanța rămâne la nivelul de MATIF august 2021, minus 2-3 euro/tonă. Experiențele trăite în ultimul an ne îndeamnă însă la cumpătare. În loc de riscul tentant de a încasa, să zicem, 6 euro/tonă în plus, la un lot de 1.000 tone, e de preferat să rămânem moderați și să vindem doar 500 tone, păstrând opțiunea de vânzare sau de păstrare pentru momentul când marfa există fizic. O diferență de piață de acoperit la rapiță, să spunem de minimum 20-25 euro/tonă, ne poate arunca sub linia verde în bugetul de venituri și cheltuieli din fermă. Și, bineînțeles, recomandarea este de a executa ceea ce semnăm, un semn de

49

maturitate din partea unei piețe care își dorește să revină după un 2020 dezastruos”, arată Cezar Gheorghe.

FLOAREA-SOARELUI

Cotațiile semințelor de floarea-soarelui rămân constante, în jurul nivelului de 455-460 USD/tonă procesatori  și 470 USD/tonă CPT Constanța. „Dezvoltarea pieței este acum încetinită. Un volum consistent de marfă a fost deja semnat și acum piața este relaxată. Prognoza de recoltă (încă neplantată) indică cifre optimiste, dacă vremea va fi favorabilă”, spune consultantul.

SOIA

Pentru recolta 2021, indicația este de 470 USD/tonă CPT procesator, echivalent 1.900 lei/tonă. „În Argentina, prognoza de recoltă a boabelor de soia crește cu 2 milioane de tone în urma precipitațiilor căzute, ajungând astfel la un nivel de 49.000.000 tone. Argentina nu exportă boabele de soia, ci le procesează. Șrotul rezultat ia calea exportului. Brazilia rămâne aproximativ la același nivel de prognoză de recoltă, de 133.800.000 tone de boabe soia, cu o creștere de doar de 100.000 tone. Vânzările de soia din Brazilia au atins deja un nivel de 60%, comparativ cu 40%, februarie anul trecut. Soia braziliană se află însă în întârziere de recoltare, la un nivel de doar 6%, din cauza ploilor”, menționează Cezar Gheorghe.

Cum alegem semințele pentru legumicultură. Sfaturi prețioase de la specialiști, Autor: Ionuț Fîntînă 19 februarie 2021

În cea mai recentă ediție a emisiunii ”Agricultura la Raport”, Ovidiu Ghinea a adus în fața publicului AGRO TV două personalități de marcă în sectorul horticol românesc: Victor Lăcătuș, membru titular în secția de horticultură din cadrul Academiei de Științe Agricole și Silvice ”Gheorghe Ionescu-Șișești” și Costel Vânătoru, cercetător științific și director al Băncii de Resurse Genetice Vegetale Buzău. Cei doi experți le-au oferit legumicultorilor români câteva sfaturi legate de alegerea semințelor și a răsadurilor, pentru a se asigura de obținerea unei producții optime.

”Când te duci să cumperi semințe, nu trebuie să cumperi de la un magazin care nu reprezintă o autoritate pe piață. Trebuie să te duci la un furnizor de încredere. Apoi, de câte ori cumperi semințele, trebuie să ceri și detalii legate de aceste semințe. De exemplu, cel mai important lucru – ce rezistențe au, sau, dimpotrivă, ce sensibilități au”, a precizat dr. Victor Lăcătuș.

50

Potrivit acestuia, atenția trebuie să fie maximă și la produsele pentru dezinfecție, pentru că au fost găsite pe piață produse expirate și reambalate. Astfel, fermierii trebuie să cumpere astfel de produse doar de la distribuitori de încredere.

”S-a ajuns în prezent, în multe zone de solarii din România, fie datorită monoculturii, fie datorită faptului că majoritatea s-au învățat să cultive mai tot anul și nu au timp suficient pentru o dezinfecție chimică, să apară o serie de dăunători. (…) Sunt și care au încercat să facă dezinfecție. Au făcut dezinfecție cu un produs care n-a dat niciun rezultat, unul din produsele despre care noi știm că este foarte bun. Luând-o pe firul apei, am descoperit că produsul expirase și l-a preluat o firmă care l-a reambalat și i-a schimbat data de expirare pe sac. Spun asta ca să fie atenți cultivatorii noștri când cumpără ceva”, a mai subliniat dr. Victor Lăcătuș

În completare, Costel Vânătoru a venit cu o serie de precizări în detaliu despre alegerea semințelor potrivite, dar și despre pericolele la care se supun legumicultorii în cazul în care nu aleg semințele sau răsadurile potrivite.

”Prima verigă care condiționează producția este sămânța. Cu sămânța putem duce acasă bucuria, bunăstarea, producția, dar putem duce și necazul și nenorocirea. Sămânța transmite mesajul genetic valoros pe care noi ni-l dorim, dar poate să fie putătoare și de boli și chiar dăunători. (…) Foarte mulți cultivatori sunt atrași de pozele care sunt prezente pe plic, făcute la calculator, fără să cunoască ce este în interiorul plicului sau să aibă cunoștințe despre soiul sau hibridul respectiv. Pe lângă faptul că trebuie să fim atenți de unde cumpărăm, trebuie să știm ce soi sau hibrid cerem. E bine să cumpărăm ceva care a fost testat, a fost verificat. Sămânța trebuie să aibă certificat de calitate; la fel și răsadul, pentru că și răsadul poate fi purtător de boli, de dăunători pe care să-i ducem acasă și să avem mari probleme cu cultura. Pericolul nu este doar să avem pierderi mari în anul respectiv, ci să inoculăm în sol boli și dăunători de care scăpăm foarte greu.

S-a ajuns să găsim în piață și sămânță ambalată în locuri neautorizate sau, mai grav, cultivatori care opresc sămânța de la un an la altul și mai ales din hibrizi. Am învățat de mult din legile mendeliene că hibrizii segregă și că nu-și mai mențin autenticitatea în descendență. Sigur, oprim sămânța, dar producția va fi slabă, cultura va fi neuniformă și putem înregistra pierderi.

Trebuie să fim atenți pentru că, cu importurile de semințe și de material biologic, s-au adus în țară dăunători noi, periculoși, la care cercetarea nu are până acum soluții de eradicare. Toate încercările noastre de a combate Tuta absoluta pe cale chimică nu au făcut decât să reducă din frecvența atacului, dar nu s-a găsit o soluție să putem să eradicăm acest dăunător în spații

51

protejate. A pătruns în România, nu s-au luat măsurile necesare, s-a extins, iar acum, an de an, trebuie să procurăm insecticide care mai de care mai promițătoare să combată acest dăunător”, a precizat Costel Vânătoru pentru AGRO TV.

Crescătorii de animale, chemați la APIA pentru eliberarea adeverințelor necesare creditelor Diana Vasilescu , 19 februarie 2021

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură reamintește că, începând cu data de 08 februarie 2021, a demarat activitatea de eliberare de adeverințe pentru beneficiarii Măsurii 14 “Bunăstarea animalelor”, care intenționează să acceseze credite în vederea finanțării activităților curente, de la instituțiile bancare și nebancare ce au încheiat convenții cu APIA, pentru anul de angajament 2021.  

Potrivit convențiilor, la solicitarea scrisă a fermierului, APIA eliberează o adeverință prin care confirmă că acesta a depus cerere de plată aferentă anului de angajament 2021, pentru Măsura 14 – Plăți în favoarea bunăstării animalelor – pachetul a) porcine sau pachetul b) păsări.

Până în prezent, Agenția a încheiat Convenții cu următoarele instituții bancare și nebancare și cu cele două fonduri de garantare, respectiv Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR) și Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile mici și mijlocii (FNGCIMM): 

1. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură– BRD – FGCR

2. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – CEC Bank – FGCR/FNGCIMM

3. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – Credit Agricole – FGCR

4. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – Creditcoop – FGCR

52

5. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – Eximbank – FGCR/FNGCIMM

6. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – FRGCIP – IFN SA

7. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – Intesa SanPaolo – FGCR

8. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – Libra Internet Bank – FGCR

9. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – OTP – FGCR10.Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – Patria Bank –

FGCR11.Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – Raiffeisen Bank –

FGCR12.Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură– Banca Românească

– FGCR13.Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură -Techcventures –

FGCR14.Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – Banca

Transilvania – FGCR/FNGCIMM15.Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură – Unicredit –

FNGCIMM

Prin adeverință se confirmă valoarea de 85% din valoarea sumei solicitate în cererea de plată aferentă anului de angajament 2021.

Valoarea creditului va fi de până la 90% din suma înscrisă în adeverința cuvenită beneficiarului pentru Plățile privind bunăstarea animalelor, anul de angajament 2021.

Toate convențiile încheiate între APIA, instituțiile bancare și nebancare și FGCR/ FNGCIMM se regăsesc postate pe site-ul instituției www.apia.org.ro, în secțiunea Convenții, Acorduri, Protocoale. 

... citeste si partea a doua ...

53