raport privind impactul asupra mediului · modernizare drumuri de exploatare, conexiuni electrice,...
TRANSCRIPT
August 2011
Elaborator:
MEDIU Consulting Galaţi
Beneficiar:
EUROPP ENERGOCONS Câmpina
Raport privind Impactul
asupra Mediului
Raport privind impactul asupra mediului
EUROPP ENERGOCONS 2
Raport privind
Impactul asupra Mediului
1. Informa ţii generale
1.1 Informa ţii despre titularul proiectului:
SC EUROPP ENERGOCONS SRL, Bd. Bucureşti nr.76, Cod 100520, Câmpina, Judeţul
Prahova, telefon 0244/576203, 0244/576488.
1.2 Informa ţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra
mediului şi al raportului la acest studiu :
SC MEDIU Consulting SRL Galaţi, firmă atestată de Ministerul Mediului şi Gospodăririi
Apelor, pentru RIM-15.12.2009.
1.3 Denumirea proiectului
„Parc eolian format din 15 centrale eoliene a câte 2-3 MW fiecare, numite E1-E15;
Construire re ţea de desc ărcare a energiei electrice în sta ţia 110/20 KV – Frumu şiţa;
Construire drum de acces din drumurile de exploatar e: DE79/1, DE79/2, DE72/1, DE85/1,
DE32/1, DE35/1, DE2, DE4, DE7, DE35/2, - Frumu şiţa şi DE700, DE119, DE699/3, DE
699/1, DE695 – Scânteie şti; Construire platform ă macara; Construire punct de
conexiune; Construire racord electric aferent; Orga nizare de şantier.”
Scopul studiului de evaluare
Studierea impactului activităţilor care se vor desfăşura, va evidenţia posibilele surse de
poluare şi efectele pe care le pot determina, pe baza cărora se va menţiona necesitatea de a fi
luate măsuri care să contracareze eventualele efecte negative.
Analiza activităţilor şi a contextului în care acestea se desfăşoară permite identificarea şi
estimarea efectelor pe care le determină, efecte pe baza cărora se vor menţiona măsurile care
le contracarează pe cele negative.
Studiul de evaluare a impactului asupra mediului stabileşte efectele, ce vor
rezulta din impactul activităţii care urmează a fi desfăşurată în cadrul investiţiei, denumită
„Parc eolian format din 15 centrale eoliene a câte 2-3 MW fiecare, numite E1-E15; Construire
reţea de descărcare a energiei electrice în staţia 110/20 KV – Frumuşiţa; Construire drum de
Raport privind impactul asupra mediului
EUROPP ENERGOCONS 3
acces din drumurile de exploatare: DE79/1, DE79/2, DE72/1, DE85/1, DE32/1, DE35/1, DE2,
DE4, DE7, DE35/2, - Frumuşiţa şi DE700, DE119, DE699/3, DE 699/1, DE695 – Scânteieşti;
Construire platformă macara; Construire punct de conexiune; Construire racord electric
aferent; Organizare de şantier”, in comunele Frumuşiţa şi Scânteieşti judeţul Galaţi", asupra
mediului, precum şi asupra factorului social şi economic.
Obiectivele Studiului de evaluare a impactului au în vedere stabilirea următoarelor
propuneri:
� modific ări posibile pozitive sau negative , ce pot interveni în calitatea factorilor de
mediu prin desfăşurarea activităţii;
� nivelul de afectare a factorilor de mediu şi a sănătăţii popula ţiei şi al riscului
declan şării unor accidente sau avarii cu impact major asupra mediului;
� modul de încadrare în reglement ările legale în vigoare privind protec ţia
mediului ;
� măsuri ce pot fi luate pentru a se asigura protec ţia mediului .
Obiectivul de investiţii se încadrează conform Hotărârii Guvernului nr. 445/2009 privind
evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului) în anexa 2 lista
proiectelor pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării impactului asupra
mediului punctul 3. Industria energetică, litera i) instalaţii destinate producerii de energie prin
exploatarea energiei eoliene (parcuri eoliene).
Raportul privind impactul asupra mediului, face parte din documentaţia procedurii de
obţinere a acordului de mediu şi a fost solicitat de ARPM Galaţi în conformitate cu Ordinul
MAPM nr. 135/2010 privind aprobarea metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra
mediului pentru proiecte publice şi private.
1.4. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia
Necesitatea realiz ării obiectivului – „ Parc eolian format din 15 centrale eoliene a câte
2-3 MW fiecare, numite E1-E15; Construire reţea de descărcare a energiei electrice în staţia
110/20 KV – Frumuşiţa; Construire drum de acces din drumurile de exploatare: DE79/1,
DE79/2, DE72/1, DE85/1, DE32/1, DE35/1, DE2, DE4, DE7, DE35/2, - Frumuşiţa şi DE700,
DE119, DE699/3, DE 699/1, DE695 – Scânteieşti; Construire platformă macara; Construire
punct de conexiune; Construire racord electric aferent; Organizare de şantier.” - are ca rezultat
dezvoltarea de surse alternative de energie din surse regenerabile, ca răspuns la creşterea
consumului de energie ca urmare a dezvoltării economice şi demografice mondiale, a
Raport privind impactul asupra mediului
EUROPP ENERGOCONS 4
necesităţii de a reduce poluarea şi în perspectiva epuizării resurselor de combustibili fosili(
petrol, gaze, cărbune).
Lucrările efectuate în cadru proiectului au vizat in principal:
� evaluarea oportunităţii dezvoltării unor tehnologii pentru obţinerea de energie din
surse regenerabile;
� evaluarea potenţialului local al surselor regenerabile;
� proces de obţinere energiei electrice utilizând potenţialul eolian al zonei;
� diseminarea informaţiilor rezultate din studiile efectuate în cadrul proiectului.
Descrierea proiectului şi a etapelor acestuia
Proiectul de investiţie „Parc eolian format din 15 centrale eoliene a câte 2-3 MW fiecare,
numite E1-E15; Construire reţea de descărcare a energiei electrice în staţia 110/20 KV –
Frumuşiţa; Construire drum de acces din drumurile de exploatare: DE79/1, DE79/2, DE72/1,
DE85/1, DE32/1, DE35/1, DE2, DE4, DE7, DE35/2, - Frumuşiţa şi DE700, DE119, DE699/3,
DE 699/1, DE695 – Scânteieşti; Construire platformă macara; Construire punct de conexiune;
Construire racord electric aferent; Organizare de şantier” propune lucrări de construcţie pentru
următoarele obiective propuse: organizare şantier, fundaţii, platforme de operare macara,
modernizare drumuri de exploatare, conexiuni electrice, lucrări de montaj/construcţie a pentru
amplasarea a 15 turbine eoliene puterea nominala de max. 3 MW/turbina, cu scopul obţinerii
energiei electrice prin valorificarea potenţialului eolian din zona estică a judeţului Galaţi,
comunele Frumuşiţa şi Scânteieşti.
Rolul fiecărui obiectiv al proiectului este prezentat in tabelul următor:
Nr. crt. Denumi re obiectiv construc ţii Rolul in proiect
1 Turbine eoliene Producerea de energie electrica din sursa
regenerabila (vânt)
2 Reţele electrice
Racordarea turbinelor eoliene prin linie electrica subterana de 20 KV la statia
electrica 20/110 KV Frumuşiţa Pe acelaşi canal se realizează şi reţeaua
de transmisii date prin fibra optica .
3 Drumuri interioare Realizarea accesului la fiecare turbina eoliana din drumurile de exploatare
4 Modernizare drumuri
exploatare
Realizarea accesului la fiecare turbina eoliana intre drumurile judeţene şi
drumurile interioare 5 Platforme tehnologice Amplasarea macaralelor şi componentelor
Raport privind impactul asupra mediului
EUROPP ENERGOCONS 5
turbinelor pentru realizarea montajului în timp minim şi în siguranţă
6 Organizare de şantier Organizarea de şantier comuna – birouri,
parc auto, depozitare materiale comune, etc.
Zona destinată implementării proiectului s-a stabilit în urma studiilor potenţialului eolian
existent (regularitatea fluxurilor de aer şi condiţiile optime de viteză a vântului), fiind
desemnată ca propice dezvoltării unor proiecte (parcuri eoliene) de producere a energiei din
surse regenerabile.
Localizarea proiectului
Amplasamentul destinat investiţiei este situat în extravilanul comunelor Frumuşiţa şi
Scânteieşti, judeţul Galaţi. Beneficiarul va realiza proiectul pe o suprafaţă de 358.869,00 mp,
suprafaţă înscrisă în cartea funciara a comunelor Frumuşiţa şi Scânteieşti, având în prezent
destinaţia de teren arabil extravilan, drumuri existente şi teren neproductiv conform
Certificatului de Urbanism nr. 161/3298 din 01.06.2011.
Componenţa terenurilor destinate realizării proiectului se prezintă astfel:
Tarla Parcela S (mp) Sat Comuna
28/1 75/34 13707 Frumuşiţa Frumuşiţa 27 75 8938 Frumuşiţa Frumuşiţa 28/1 74/1/1 10050 Frumuşiţa Frumuşiţa 28/1 74/1/1/81 10049 Frumuşiţa Frumuşiţa 26/1 70/18 18601 Frumuşiţa Frumuşiţa 26/1 70/1/12 17500 Frumuşiţa Frumuşiţa 25 69/82 28601 Frumuşiţa Frumuşiţa 25 69 25000 Frumuşiţa Frumuşiţa 13/1 34/1/79 17025 Frumuşiţa Frumuşiţa 5/1 10/1 19883 Frumuşiţa Frumuşiţa 3/1 6/13 20000 Frumuşiţa Frumuşiţa 40/1 133/1 21000 Frumuşiţa Frumuşiţa 75 106 15471 Scânteieşti Scânteieşti 75 94 15631 Scânteieşti Scânteieşti 75 87 10332 Scânteieşti Scânteieşti 76 77 14835 Scânteieşti Scânteieşti 76 55 20708 Scânteieşti Scânteieşti 80 101 18641 Scânteieşti Scânteieşti
Raport privind impactul asupra mediului
EUROPP ENERGOCONS 6
Coordonate geografice in sistem de proiec ţie Stereo 1970 ale turbinelor eoliene
Turbina X (Nord) Y (Est)
FRUMUSITA E-1 465204.3177 733202.2895
FRUMUSITA E-2 465787.5265 732966.2638
FRUMUSITA E-3 466317.1263 732933.3144
FRUMUSITA E-4 466537.3548 732323.0647
FRUMUSITA E-5 466915.2818 732525.6594
FRUMUSITA E-6 467273.9803 732005.4231
FRUMUSITA E-7 467034.148 731630.4289
FRUMUSITA E-8 468791.1696 729590.7143
FRUMUSITA E-9 469368.7234 729196.4931
FRUMUSITA E-10 470030.1899 728741.902
SCANTEIESTI E-11 469126.6961 730383.1644
SCANTEIESTI E-12 469482.7244 730546.3622
SCANTEIESTI E-13 470009.423 730383.9291
SCANTEIESTI E-14 469271.103 729825.9955
SCANTEIESTI E-15 469842.7055 729636.4671
Raport privind impactul asupra mediului
EUROPP ENERGOCONS 7
Amplasament proiect
Proiectul „Parc eolian format din 15 centrale eoliene a câte 2-3 MW fiecare, numite E1-
E15; Construire reţea de descărcare a energiei electrice în staţia 110/20 KV – Frumuşiţa;
Construire drum de acces din drumurile de exploatare: DE79/1, DE79/2, DE72/1, DE85/1,
DE32/1, DE35/1, DE2, DE4, DE7, DE35/2, - Frumuşiţa şi DE700, DE119, DE699/3, DE 699/1,
DE695 – Scânteieşti; Construire platformă macara; Construire punct de conexiune; Construire
racord electric aferent; Organizare de şantier” este format din:
� 15 turbine eoliene – putere (max. 3 MW/turbină);
� Construcţii fundaţii (15 fundaţii);
� Platforme operare macarale (15 platforme);
Raport privind impactul asupra mediului
EUROPP ENERGOCONS 8
� Modernizare drumuri de exploatare;
� Construcţie drumuri interioare – drumuri acces de la turbine la drumul de
exploatare;
� Staţie de transformare şi racord electric la SEN – 110/20 KV Frumuşiţa;
� Organizare de şantier – 5000 mp;
Bilan ţ teritorial proiect (drumuri de exploatare si acces )
Drumuri de exploatare pentru întărire: Frumuşiţa Drum de exploatare Coeficient (m) Lungime folosita
(ml) Suprafaţa (mp)
De79/1 4 398 1592 De79/2 4 1300 5200 De72/1 4 1270 5080 De85/1 4 1045 4180 De 32/1 4 410 1640 De35/1 4 453 1812 De2 4 374 1496 De4 4 300 1200 De 7 4 600 2400 De 35/2 4 504 2016 Total 6654 26616
Drumuri de exploatare pentru întărire: Scânteieşti
Drum de exploatare Coeficient (m) Lungime folosita (ml)
Suprafaţa (mp)
De 700 4 420 1680 De 119 4 1300 5200 De 699/3 4 400 1600 De 699/1 4 708 2832 De 695 4 400 1600 Total 4 3228 12912
Drumuri de exploatare pentru record electric
Drum de exploatare Coeficient (m) Lungime folosita (ml)
De994/1 1 Frumuşiţa De942/1 1 Frumuşiţa De 949/1 1 Frumuşiţa De 108/1 1 Frumuşiţa De 107 1 Frumuşiţa De 80/1/1 1 Frumuşiţa De 79/1 1 Frumuşiţa De 72/1 1 Frumuşiţa De 84/1 1 Frumuşiţa De 85/2 1 Frumuşiţa De 35/1 1 Frumuşiţa
Raport privind impactul asupra mediului
EUROPP ENERGOCONS 9
De 35/2 1 Frumuşiţa De 32/1 1 Frumuşiţa 1 Frumuşiţa De 4 1 Frumuşiţa De 7 1 Frumuşiţa De 2 1 Frumuşiţa De 700 1 Frumuşiţa De 702 1 Frumuşiţa De 119 1 Scânteieşti De 699/3 1 Scânteieşti De 699/1 1 Scânteieşti De 695 1 Scânteieşti De 698 1 Scânteieşti
Lungime totala (ml) 12400
Suprafa ţa totala (mp) 12400
Drumuri pentru record electric
Drum de exploatare Coeficient (m) DN 24D 0,5 Lungime totala (ml) 1200 Suprafaţa totala (mp) 600
Etapele propuse în realizarea proiectului propus pr in plan sunt realizate cronologic
astfel:
Etapa I – Lucrări de construcţii, pentru obiectivele propuse:
� delimitarea zonelor de lucru, in conformitate cu etapele de execuţie şi cu planurile de
situaţie întocmite de proiectant;
� realizarea organizării de şantier; utilaje de construcţie, baracamente.
� realizarea de lucrări de reabilitare a drumurilor de exploatare agricola existente
� construcţie şi amenajare drumurilor de acces in interiorul parcelelor, pentru a permite
accesul utilajelor la platformele de montaj şi fundaţii;
� realizarea platformelor de montaj ;
� realizarea fundaţiilor turbinelor eoliene;
Etapa a II - a – Lucrări de montaj şi electro ce cuprind:
� construirea/montarea turbinelor;
� realizare şanţuri conexiuni electrice şi reţele transmisie date (fibra optica)
Raport privind impactul asupra mediului
EUROPP ENERGOCONS 10
� realizarea conexiunilor turbinelor eoliene la staţia de transformare 20/110 kV
(Frumuşiţa);
Etapa a III - a – Funcţionare:
� probe tehnologice şi punerea în funcţiune a proiectului.
� management şi întreţinere.
Perioada de construcţie/montaj şi punere în funcţiune a parcului eolian va dura
aproximativ 16 luni şi se va desfăşura conform planului.
Graficul desf ăşurării lucr ărilor de în cadrul planului
Activitate Perioada (luni )
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16
Mobilizare şi stabiliment al amplasamentului
Amenajarea zonelor temporare de transport şi
depozitare
Construc ţia funda ţiilor şi reţelei electrice de
transformare/transport
Montajul/amplasarea turbinelor eoliene
Realizarea conexiunilor şi punerea în func ţiune
Etapa I. - Lucrări de construcţii
Lucrările efectuate pentru amenajarea amplasamentului, fundaţiilor, platformelor de
operare presupun realizarea unei etape de organizare de şantier ce cuprind:
� amenajare perimetru construcţii, transport utilaje şi echipamente ale antreprenorului
care să-i permită satisfacerea obligaţiilor de execuţie şi calitate precum şi cele privind
controlul execuţiei.
� aprovizionare cu materiale, instalaţii şi dispozitive, necesare execuţiei în conformitate
cu prevederile din proiect şi normativele în vigoare.
Organizarea de şantier se va desfăşura pe o suprafaţă de 5000 mp şi va presupune
intervenţia cu utilaje de construcţie într-un număr limitat de locaţii, astfel încât să se respecte
Raport privind impactul asupra mediului
EUROPP ENERGOCONS 11
ordinea operaţiunilor (delimitare, trasare, excavare, pregătire cofraje, turnare beton, aducerea
terenului la cota + 0,00, montaj, probe) şi să se scurteze la minim timpul de execuţie.
În cadrul organizării de şantier lucrările identificate se referă la:
� stabilirea baracamentelor;
� modul de desfăşurare a circulaţiei pe durata de execuţie a lucrărilor;
� modul de depozitare al materialelor folosite;
� numărul de utilaje de construcţie necesar;
� instruirea personalului angrenat în realizarea lucrărilor.
Lucrările de construcţii/montaj se vor derula după marcarea şi delimitarea pe teren a
amplasamentului destinat realizării proiectului, în conformitate cu etapele de execuţie şi cu
planurile de situaţie executate de proiectant. Astfel zonele în care se lucrează vor fi
împrejmuite corespunzător pentru a se evita accesul direct al persoanele străine pe şantier.
Împrejmuirea este realizată cu stâlpi metalici verticali, înfipţi în teren pentru a garanta o
perfectă stabilitate la acţiunea vântului, cu bare dispuse orizontal şi împrejmuire metalică
semnalizată cu benzi colorate şi reflectorizante.
Faza preliminară lucrărilor de construcţie fundaţii şi montaj a turbinelor eoliene,
presupune realizarea unei zone de depozitare, în zona centrală a parcului eolian, astfel încât
să faciliteze accesul rapid la punctele de lucru, aceasta zonă va depozita materiale şi va fi
utilizată şi ca zonă de parcare pentru utilajele ce deservesc organizarea de şantier.
Materialele şi echipamentele vor fi aduse pe amplasament folosind infrastructura rutieră
existentă – DN 26 şi DJ 261. Un plan de management al transportului va fi dezvoltat în faza
de construcţie asigurând astfel protecţia receptorilor locali sensibili.
Drumurile de acces din cadrul parcului eolian sunt atât drumuri de exploatare agricola
existente care vor fi reabilitate astfel încât sa suporte sarcini mari de transport, cat şi drumuri
noi care in perioada de construcţie vor fi utilizate pentru transportul echipamentelor şi
materialelor, iar in perioada de exploatare a centralei electrice eoliene la operaţiuni de
întreţinere, reparaţii şi acces la turbinele electrice.
Reabilitarea drumurilor de exploatare existente va consta in nivelarea, compactarea şi
pietruirea lor.
Drumurile de acces propuse vor fi construite ţinând cont de topografia zonei, structura
solurilor, investigaţiile geotehnice.
Pentru a permite accesul materialelor, utilajelor şi pentru a suporta sarcini mari de
transport, drumurile de acces trebuie sa îndeplinească următoarele cerinţe:
Raport privind impactul asupra mediului
EUROPP ENERGOCONS 12
� lăţimea maxima de 5,5 m a benzii de rulare in linie dreapta;
� inclinare longitudinala maxim 7-8º;
� inclinarea laterala maxim 2 º;
� masa maxima suportata minimum de 15 t;
� presiunea maxima suportata de axul drumului sa fie de minimum 200 kN/mp;
� raza de curbura 25 m;
� compoziţia constructiva a drumului de acces trebuie permită o drenare eficienta a
apelor pluviale către rigole;
� sistemele de rigole adiacente drumurilor de acces trebuie sa asigure drenajul
apelor către zonele libere.
Platformele de montaj a turbinelor eoliene sunt proiectate şi construite sa reziste la
solicitări şi presiuni mari suportând macarale de mare tonaj.
Platformele de montaj trebuie sa îndeplinească următoarele cerinţe:
� inclinarea maxima laterala şi longitudinala a platformei trebuie sa fie de maxim 2º;
� platforma trebuie sa reziste la presiuni exercitate de minimum 200 kN/mp;
� înclinarea laterala a pereţilor platformei trebuie sa fie de maxim 45 º;
� diferenţa înălţimii dintre platforma şi fundaţia turbinei nu trebuie sa depăşească 5m;
� zona de livrare echipamente trebuie sa fie adiacenta platformei de montaj, fiind in
zona de operare a braţului macaralei.
Platformele de montaj sunt construcţii permanente fiind utilizate la amplasarea
macaralelor necesare asamblării componentelor turbinelor eoliene.
Suprafeţele implicate in realizarea platformei de operare şi a zonei de montaj turbine
sunt:
Zona Descriere Inclinare max %
Suprafata (mp)
Dimensiune Rezistenta minima
Functiune
Q1 Platforma 1 1800 40x45 200 kN/mp Permanent TOTAL 15 platforme = 27000 mp
Suprafaţa totala a platformelor de montaj este de 27000 mp .
Topografia zonei, suprafaţa terenului, caracteristicile solului, direcţia drumurilor de
exploatare sunt factori ce influenţează proiectarea căilor de acces şi implicit a platformelor de
operare a macaralei. Platformele de operare şi căile de acces sunt proiectate şi construite în
Raport privind impactul asupra mediului
EUROPP ENERGOCONS 13
special să reziste la solicitări şi presiuni deosebite suportând în special masele utilajelor, a
camioanelor de transport utilaje şi echipamente, macarale de mare tonaj.
Suprafeţele proiectate suportă presiuni extreme în ceea ce priveşte asamblarea şi
ridicarea componentelor turbinei eoliene, masa totală poate ajunge până la 100 t.
Amplasamentul turbinelor în linie permite ca suprafeţele necesare platformelor de
montaj să se suprapună pe zonele de acces la turbine, limitând spaţiul afectat manevrelor
macaralelor la o zonă de forma unui dreptunghi. Braţul macaralei va efectua o „măturare” cu
un unghi de 90°. Subansamblele turbinei vor fi prel uate direct din autovehicule ce le transportă
şi poziţionate, fără depozitare temporară, evitând astfel deformările ce se pot produce la
manevre şi depozitări pe sol fără suporţii de protecţie folosiţi pe utilajele de transport.
Funda ţii.
Realizarea funda ţiilor din beton armat va avea caracteristicile în funcţie de structura
litologică a terenului din amplasament. Fundaţia pentru turn va fi executată în funcţie de
solicitările statice şi dinamice suferite de turn, acest lucru depinzând de clasa de vânt în care
se încadrează locaţia; de asemenea fundaţia va fi dimensionată în funcţie de geologia
terenului şi factorii caracteristici zonei. Întreg ansamblul se montează pe o fundaţie
rectangulară din beton armat cu bare de oţel-beton PC52, adâncimea de fundare fiind cuprinsă
între 2,55 - 3 m pe o suprafaţă de circa 364,5 mp.
Suprafa ţa total ă a fundaţiilor turbinelor eoliene este de 15 x 364,5 m = 5467,5 mp.
Variant ă propus ă de plan funda ţie
Raport privind impactul asupra mediului
EUROPP ENERGOCONS 14
Stratul de umplutura se realizează in jurul pilonului astfel încât sa se asigure forma
iniţiala a terenului, rămânând vizibil numai pilonul, şi un trotuar de 1 m lăţime in jurul acestuia.
După realizarea montajului platforma de fundaţie se acoperă cu strat de pământ vegetal
pe care se vor reface textura vegetaţiei intr-o maniera cât mai apropiata cu modul in care
aceasta vegetaţie exista natural în zonă. Astfel, suprafaţa de teren ocupata definitiv de o
turbina eoliana este de 14,5 mp (inelul suprateran peste cota 0); pentru 15 turbine rezultă o
suprafaţă ocupată de 217,5 m².
După finalizarea turnării fundaţiei aceasta se compactează cu argilă şi se acoperă cu un
strat de sol vegetal pana la baza inferioară a fundaţiei.
Etapa II – Lucrări de montaj şi electrotehnice
În această etapă lucrările de montaj şi punere în funcţiune cuprind operaţiile:
• asamblarea şi amplasarea turbinelor eoliene;
• montajul sistemelor electrice aferente;
• conectarea sistemelor de automatizare;
Furnizarea componentelor turbinelor va fi programată astfel încât ele vor fi instalate în
fiecare locaţie fără o depozitare preliminară pe amplasament. Turnurile şi turbinele vor fi
asamblate pe fundaţia existentă cu ajutorul a unei macarale în următoarele etape:
1. amplasarea turnului pe fundaţie şi fixarea acestuia;
2. montarea nacelei deasupra turnului;
3. asamblarea rotorului (pale şi butuc) la nivelul solului;
4. Faza finală de asamblare a turbinei eoliene prin ridicarea pe poziţie a rotorului şi
montarea pe turn.
Amplasarea turnului – în cazul instalaţiilor pe ax orizontal, susţinerea e formată din
fragmente tubulare din oţel cu înălţime maximă de 100 m şi care constau în 3 - 5 module
asamblabile, care au un interior reticular din oţel.
Amplasarea nacelei - componentă alcătuită din generator, convertor, sisteme anexe,
care transformă energia eoliană în energie electrică. Carcasa exterioară este fabricată din fibră
Raport privind impactul asupra mediului
EUROPP ENERGOCONS 15
de sticlă armată; nacela este montată pe turn, într-un mod ce permite rotirea acesteia în jurul
axei (180°), pentru captarea energiei vântului în f uncţie de direcţia acestuia. Rotaţia nacelei se
realizează cu ajutorul unor motoare electrice; nacela este prevăzută cu un sistem de
menţinere a poziţiei-respectiv un sistem de frânare/blocare hidraulic.
Montajul rotorului ce este alcătuit din trei pale rotorice cu unghiul palelor variabil şi
controlat automat; palele sunt realizate din fibră de sticlă armată; sensul de rotaţie este cel al
acelor de ceasornic; diametrul rotorului fiind de 100 m; lungime pală 48.5m înălţimea totală a
instalaţiei turn şi pală în poziţie verticală +150 m.
Montarea generatorului - generatorul este de tip asincron cu o tensiune de ieşire de
690 V, şi o putere variabila până la 3000 KW în funcţie de viteza vântului. De la generator
coboară un conductor de cupru până la transformatorul ridicător de tensiune de la 690V la 20
KV. Transformatorul şi legătura cu turbina sunt echipamente furnizate de producător.
Asamblarea dispozitivul de frânare - dispozitiv de siguranţă ce se montează pe
arborele de turaţie ridicată, între multiplicatorul de turaţie şi generatorul electric. Viteza de
rotaţie a turbinei este menţinută constantă prin reglarea unghiului de înclinare a paletelor în
funcţie de viteza vântului şi nu prin frânarea arborelui secundar al turbinei. Dispozitivul de
frânare este utilizat numai în cazul în care mecanismul de reglare al unghiului de înclinare a
paletelor nu funcţionează corect, sau pentru frânarea completă a turbinei în cazul în care se
efectuează operaţii de întreţinere sau reparaţii.
Montajul dispozitivelor de m ăsur ă şi control:
Girueta este montată pe nacelă şi are rolul de a se orienta în permanenţă după direcţia
vântului. La schimbarea direcţiei vântului, girueta comandă automat intrarea în funcţiune a
sistemului de pivotare al turbinei. În cazul turbinelor de dimensiuni reduse, nacela este rotită
automat după direcţia vântului cu ajutorul giruetei, fără a fi necesară prezenţa unui sistem
suplimentar de pivotare.
Anemometrul este un dispozitiv pentru măsurarea vitezei vântului. Acest aparat este
montat pe nacelă şi comandă pornirea turbinei eoliene când viteza vântului depăşeşte 3…4
m/s, respectiv oprirea turbinei eoliene când viteza vântului depăşeşte 25m/s.
Sistemul de control automat al turbinei este asigurat PLC (programmable logic
conroller) ce analizează datele de la senzorii de stare ai turbinei şi datele meteorologice şi
generează semnale de control. Sistemul de măsurare al vitezei şi direcţiei vântului este format
din 2 anemometre.
Raport privind impactul asupra mediului
EUROPP ENERGOCONS 16
Sistemul de control al fiecărei turbine este echipat cu componente (hardware şi software)
pentru monitorizarea datelor la distanţă. Toate datele şi semnalele sunt transmise printr-o
conexiune la un browser de Internet. Acest fapt face posibilă monitorizarea datelor la fel de
uşoară ca prin intermediul unei telecomenzi active la distanţă (precum închiderea şi
deschiderea).
Realizarea conexiunii electrice
În funcţie de punctul de conexiune la reţeaua naţională de transport a energiei electrice
este necesară solicitarea unei autorizaţii la nivel naţional (ANRE). În momentul de faţă
beneficiarul a obţinut această autorizaţie. În orice situaţie, soluţia de racordare trebuie să aibă
în vedere optimizarea pierderilor care apar în transformarea energiei de medie tensiune în
energie de înaltă tensiune, astfel încât energia produsă în parcul eolian să fie introdusă în
sistemul energetic naţional. Energia produsă de cele 15 centrale eoliene, va fi distribuită în
sistemul energetic naţional, într-o staţie de transformare şi conexiuni aparţinând Transelectrica
SA (cea mai apropiata fiind staţia Frumuşiţa).
Legătura la medie tensiune – între generatori şi transformatorul ridicător de tensiune
conexiunea se va realiza printr-un conductor de cupru unipolar de secţiune adecvată puterii
electrice de transport, cabluri electrice îngropate la adâncime minimă cuprinsă între 1 şi 1,2 m,
ce vor fi postate pe cât posibil în spaţiul existent şi pe zona drumurilor de acces astfel încât să
reducă la minimum dimensiunile reţelei.
Staţia electric ă – staţia de transformare subdivizată în aria de competenţă a
constructorului parcului eolian este aria dedicată transformării energiei de tensiune medie în
înaltă tensiune. Sistemul de legătura va fi constituit de un tablou de tip industrial, pentru
găzduirea aparaturilor pentru conectarea la liniile de 20 KV, provenite de la turbinele eoliene,
cu întrerupători dotaţi cu protecţie electronică de o înaltă sensibilitate împotriva scurtcircuitului
şi legăturii cu solul şi un tablou în aer liber constituit din aparaturi, (secţionatori, întrerupători).
Se vor realiza puncte de conexiuni intermediare de 20KV, la fiecare racordându-cele 15
centrale eoliene dispuse geometric, echilibrat faţă de aceste puncte de conexiuni. Punctele de
conexiuni se vor racorda în variantă radială la un punct central de conexiuni de 20kV cu racord
direct spre staţia de transformare 110/20/6 kV Frumuşiţa. Pentru racordarea parcului eolian la
staţia de transformare Frumuşiţa se va executa extinderea staţiei de conexiuni de 20kV prin
montarea a două celule de linie de 20kV cu plecare în cablu-model modernizat ICMP –bară
simplă cu întrerupător debroşabil şi protecţie numerică şi transformare de curent 500/5/5A.
Raport privind impactul asupra mediului
EUROPP ENERGOCONS 17
Racordarea la sistemul de transformare se va realiza prin 2 feederi de 20kV din cupru
2XSY 3x(1x300) mmp cu lungimea de 500m.
Instalarea cablurilor electrice subterane de colectare a energiei electrice presupune
următoarele operaţiuni :
� excavarea de şanţuri de-a lungul drumurilor existente de exploatare agricolă, de
pământ sau de la marginea drumurilor asfaltate;
� amenajarea bazelor şanţurilor excavate (aşternerea unui strat de nisip);
� amplasarea cablurilor electrice;
� realizarea legăturilor între cabluri;
� îngroparea cablurilor;
� umplerea cu pământ a şanţurilor;
� refacerea terenurilor prin aşternerea unui strat de sol vegetal.
Realizarea legăturii reţelei electrice la SEN se efectuează în conformitate cu
Normativele privind „Cerinţe tehnice minime pentru centralele eoliene introduse în Codul
Tehnic RET” şi „Condiţii tehnice de racordare la reţelele electrice de interes public pentru
centralele electrice eoliene” aprobat prin ordinul ANRE nr. 129/2008 respectându-se astfel
prevederile avizului tehnic de racordare emis.
Raport privind impactul asupra mediului
EUROPP ENERGOCONS 18
Schema unei eoliene cu ax orizontal amonte
Caracteristici tehnice turbin ă 3000 kW
Model 3.0 MW T Înălţimea maximă totală 150 m D Diametru rotor 100 m H Înălţimea turnului 100 m
Putere instalată max. 3 MW
Amplasarea turbinei eoliene se va face respectând normele de poziţionare şi a
distanţele de protecţie faţă de elementele construite sau protejate prin lege, ale zone, drumuri
publice, reţele de transport curent electric, canale şi antene de irigaţii (conform prevederilor din
Ordinului 4/2009 - Norma Tehnică privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă
aferente capacităţilor energetice – revizia I- Anexa 3.
Raport privind impactul asupra mediului
EUROPP ENERGOCONS 19
Distan ţe de siguran ţă aferente instala ţiilor eoliene
Denumirea obiectivului învecinat cu centrala eolian ă
Distan ţa de protec ţie
– m –
Distan ţa de siguran ţă
– m –
De unde se măsoară distan ţa
de siguran ţă Drumuri publice de interes naţional sau de
interes judeţean 1) H 2) + 3 m 3) 4)
Drumuri publice comunale, drumuri publice vicinale, drumuri de utilitate privată 1) H 2) + 3 m 3) 4
Căi ferate 1) H 2) + 3 m 7) 4) LEA 1) H 2) + 3 m 4)
Centrale eoliene*8) 1) 9) 4) Linii aeriene de Tc 1) H 2) + 3 m 4)
Conducte supraterane de fluide inflamabile 1) H 10) + 3 m 11) 4) Instalaţii de extracţie petrol şi gaze naturale, de pompare petrol, staţii de reglare măsurare
gaze naturale 1) H 10) + 3 m 11) 4)
Poduri 1) H 2) + 3 m 12) 4) Baraje, diguri 1) H 2) + 3 m 4) Clădiri locuite 1) H13 4
Clădiri cu substanţe inflamabile, cu pericol de explozie sau incendiu 1) H 2) + 3 m 12) 4)
Aeroporturi 1) 14) 4) Instalaţii de emisie recepţie Tc 1) 14) 4)
Locuri şi clădiri istorice 1) 14) 4) Zone cu flora sau/şi fauna protejate 1) 14) 4)
Terenuri de sport omologate 1) H 2) + 3 m 4) Parcaje auto pe platforme în aer liber 1) H 2) + 3 m 4)
LEGENDĂ
Tc: telecomunicaţii
NOTE:
1) Conturul fundaţiei pilonului de susţinere plus 0,2 m împrejur.
2) Înălţimea pilonului plus lungimea palei.
3) Distanţa până la axul drumului nu va fi mai mică de 50 m.
4) Se măsoară de la marginea construcţiei supraterane; pentru o amenajare cu mai multe agregate (fermă) se
consideră distanţa de la agregatul cel mai apropiat de obiectivul învecinat.
5) Egală cu o lungime de pală, dar nu mai puţin de 30 m.
6) Distanţa centralei eoliene faţă de drumul de utilitate privată propriu nu se normează.
7) Distanţa până la axul căii ferate nu va fi mai mică de 100 m.
8) Amenajări eoliene cuprinzând unul sau mai multe agregate (fermă) aparţinând altui operator economic.
9) Distanţa dintre agregatul a cărui zonă de siguranţă o stabilim şi agregatul cel mai apropiat aparţinând
celeilalte ferme eoliene va fi egală cu 7 x diametrul rotorului celui mai mare agregat, atunci când acestea sunt
dispuse pe direcţia vântului predominant, respectiv cu 4 x diametrul rotorului celui mai mare agregat, atunci când
acestea sunt dispuse perpendicular pe direcţia vântului predominant.
10) Înălţimea pilonului x 1,5 plus lungimea palei.
11) Dacă obiectivul este îngrădit, distanţa de siguranţă se măsoară până la îngrădire.
12) După caz, se stabileşte distanţa egală cu H + 3 m dacă peste pod trece un drum naţional, un drum judeţean
sau o cale ferată, ţinându-se seama şi de notele 3) şi 7), respectiv o distanţă egală cu o lungime de pală, dar nu mai
puţin de 30 m, dacă peste pod trece un drum comunal, un drum vicinal sau un drum de utilitate privată.
Raport la Studiu de Evaluare a Impactului
SC Mediu Consulting SRL
20
13) Înălţimea pilonului x 3; această distanţă se poate reduce faţă de zona de locuinţe, cu acordul comunităţii
locale, până la o valoare minimă egală cu înălţimea pilonului plus lungimea palei + 3 m; distanţa instalaţiei eoliene
destinată satisfacerii consumului propriu al unei zone de locuinţe va fi cel puţin egală cu înălţimea pilonului plus
lungimea palei + 3 m; distanţa instalaţiei eoliene proprii a unei locuinţe nu se normează.
14) Se stabileşte cu avizul autorităţilor competente, care sunt menţionate în certificatul de urbanism.
Operarea şi între ţinerea parcului eolian este asigurată în perioada de garanţie a
echipamentelor de către producător, acesta asigurând servicii de întreţinere şi reparaţii conform
programului:
Activit ăţi de între ţinere propuse în cadrul parcului eolian
Perioada Activit ăţi de între ţinere
Lunar Verificări şi monitorizarea turbinelor eoliene şi a infrastructurii amplasamentului incluzând echipamentul de control, sistemul electric de transformare şi transport.
Semestrial Sistemul de lubrifiere şi hidraulic. Inspecţia mecanismelor de frânare, nivel de ulei , filtre ulei.
Anual Examinări ale subansamblelor turbinei: pale , rotor, componente. 4 ani Service complet al componentelor turbinei, lucrări anticoroziune.
La cerere Monitorizare a factorilor de mediu, biodiversitate.
1.5 Durata etapei de func ţionare
Perioada de funcţionare a parcului eolian este estimată la 20 de ani, reprezentând de altfel
durata medie de funcţionare a turbinelor eoliene furnizate de producător.
1.6 Informa ţii privind produc ţia.
Informa ţii privind produc ţia şi necesarul resurselor energetice
Produc ţia Resurse folosite în scopul asigur ării produc ţiei Denumire Cantitate anual ă Denumire medie anuală Furnizor
Energie electrică 100.000 MW Energie eoliană 7-9 m/s -
1.7 Informa ţii despre materiile prime, substan ţele sau preparatele chimice Informa ţii despre materiile prime şi despre substan ţele sau preparatele chimice
Denumirea materiei prime,
a substan ţei sau a preparatului
chimic
Cantitatea anual ă/ existent ă în stoc
Clasificarea şi etichetarea substan ţelor sau a preparatelor chimice*)
Categorie - Periculoase/
Nepericuloase (P/N)
Periculozitate**) Fraze de risc*)
Ulei hidraulic 750 litri P Poate provoca efecte R53, S23, S51
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
21
Ulei transmisie 6000 litri P adverse pe termen lung asupra mediului acvatic.
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
22
1.8 Informa ţii despre poluan ţii fizici şi biologici care afecteaz ă mediul, genera ţi de activitatea propus ă
Tip
ul p
olu
ării
Sursa de poluare
Numărul surselor de
poluare
Pol
uare
max
ima
perm
isa
(lim
ita
max
ima
adm
isa
pent
ru o
m s
i med
iu)
Poluare de fond
Poluare calculata produsa de activitate şi masuri de eliminare/reducere
Măsuri de eliminare/ reducere a polu ării
Pe
zona
ob
iect
ivul
ui
Pe zone de protec ţie/ restric ţie aferente
obiectivului, conform
legisla ţiei in vigoare
Pe zone reziden ţiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea în considerare a polu ării de fond
Fără masuri de eliminare/ reducere a polu ării
Cu implementarea măsurilor de
eliminare/ reducere a polu ării
Perioada de construc ţie
Pol
uare
atm
osfe
rică
Trafic rutier (utilaje şi
autovehicule de transport)
emisii specifice
activităţilor de transport,
particule de praf
Funcţie de numărul
utilajelor şi autovehiculelor
care vor fi utilizate în
cadrul organizării de
şantier
CMA STAS
12574-87 -
Verificarea periodică a stării tehnice a utilajelor aflate în dotare
Transportul şi descărcarea materialelor
(pulberi, COV, etc.)
CMA STAS
12574-87 -
Praf antrenat de curenţii
atmosferici in zonele vecine
Acoperirea materialelor in timpul
transportului
Pol
uare
a so
lulu
i
Depozitarea necontrolată a
materiilor prime şi
materialelor, a deşeurilor generate
Ord.
MAPPM 756/1997
-
Respectarea condiţiilor impuse în urma organizării de şantier,
amenajarea depozitelor specifice fiecărui tip de material,
amenajarea unei platforme betonate pentru operaţiunile de
încărcare-descărcare Scurgeri de
produse petroliere
Funcţie de starea tehnică a
utilajelor şi
MAPPM 756/1997
- Utilizarea unor utilaje cu revizia tehnică realizată în mod regulat
Schimburile de ulei se vor realiza
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
23
Tip
ul p
olu
ării
Sursa de poluare
Numărul surselor de
poluare
Pol
uare
max
ima
perm
isa
(lim
ita
max
ima
adm
isa
pent
ru o
m s
i med
iu)
Poluare de fond
Poluare calculata produsa de activitate şi masuri de eliminare/reducere
Măsuri de eliminare/ reducere a polu ării
Pe
zona
ob
iect
ivul
ui
Pe zone de protec ţie/ restric ţie aferente
obiectivului, conform
legisla ţiei in vigoare
Pe zone reziden ţiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea în considerare a polu ării de fond
Fără masuri de eliminare/ reducere a polu ării
Cu implementarea măsurilor de
eliminare/ reducere a polu ării
maşinilor de către persoane instruite/autorizate
Pol
uare
a fo
nică
Funcţionarea utilajelor
Funcţie de numărul
utilajelor utilizate in cadrul
organizării de şantier
STAS 10009/88
Monitorizarea nivelului de zgomot
Pol
uare
a ap
ei Evacuarea
necontrolată a apelor
menajere
În cazul apariţiei unor poluări
accidentale în perioada
organizării de şantier
NTPA 002/2002
Menţinerea într-o stare bună de funcţionare a sistemului de
colectare a apelor uzate menajere (toalete ecologice)
Acumulări de ape pluviale
In funcţie de nivelul
precipitaţiilor
Menţinerea/întreţinerea rigolelor pentru dirijarea apelor pluviale
către exteriorul amplasamentului
Perioada de func ţionare
Pol
uare
a so
lulu
i
Depozitarea necontrolată, a deşeurilor rezultate în
urma întreţinerii turbinelor eoliene
MAPPM 756/1997
Respectarea condiţiilor impuse în funcţionării instalaţiei, amenajarea
depozitelor specifice fiecărui tip de material, amenajarea unei
platforme betonate pentru operaţiunile de încărcare-
descărcare
Pol
uare
a fo
nică
Funcţionarea turbinelor eoliene
Funcţie de numărul turbinelor utilizate in
cadrul parcului
STAS 10009/88
Monitorizarea nivelului de zgomot produs de către
utilaje la limita amplasamentului.
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
24
Tip
ul p
olu
ării
Sursa de poluare
Numărul surselor de
poluare
Pol
uare
max
ima
perm
isa
(lim
ita
max
ima
adm
isa
pent
ru o
m s
i med
iu)
Poluare de fond
Poluare calculata produsa de activitate şi masuri de eliminare/reducere
Măsuri de eliminare/ reducere a polu ării
Pe
zona
ob
iect
ivul
ui
Pe zone de protec ţie/ restric ţie aferente
obiectivului, conform
legisla ţiei in vigoare
Pe zone reziden ţiale, de recreere sau alte zone protejate cu luarea în considerare a polu ării de fond
Fără masuri de eliminare/ reducere a polu ării
Cu implementarea măsurilor de
eliminare/ reducere a polu ării
eolian
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
25
1.8.1 Zgomot şi vibra ţii
Surse de zgomot şi vibra ţii în perioada de execu ţie
Procesele tehnologice de execuţie a lucrărilor proiectate implică folosirea unor grupuri
de utilaje cu funcţii adecvate. Aceste utilaje în lucru reprezintă tot atâtea surse de zgomot.
Pentru o prezentare corectă a diferitelor aspecte legate de zgomotul produs de diferite
instalaţii, trebuie avute în vedere trei niveluri de observare:
� Zgomot de sursă;
� Zgomot de câmp apropiat;
� Zgomot de câmp îndepărtat
Fiecăruia din cele trei niveluri de observare îi corespund caracteristici proprii. În cazul
zgomotului la sursă studiul fiecărui echipament se face separat şi se presupune plasat în câmp
liber. Aceasta fază a studiului permite cunoaşterea caracteristicilor intrinseci ale sursei,
independent de ambianţa ei de lucru. Măsurile de zgomot la sursă sunt indispensabile atât
pentru compararea nivelurilor sonore ale utilajelor din aceeaşi categorie, cât şi de a avea o
informaţie privitoare la puterile acustice ale diferitelor categorii de utilaje. În cazul zgomotului în
câmp deschis apropiat, se ţine seama de faptul că fiecare utilaj este amplasat într-o ambianţă
ce-i poate schimba caracteristicile acustice. În acest caz, interesează nivelul acustic obţinut la
distanţe medii şi mari faţă de sursă.
Pentru a avea sens valoarea de presiune acustică înscrisă trebuie sa fie însoţită
de distanţa la care s-a efectuat măsurarea. Faţă de situaţia în care sunt îndeplinite condiţiile
de câmp liber, acest nivel de presiune acustică poate fi amplificat în vecinătatea sursei
(reflexii), sau atenuat prin prezenţa de ecrane naturale sau artificiale între sursă şi punctul de
măsură.
Deoarece măsurătorile în câmp apropiat sunt efectuate la o anumită distanţă de utilaje,
este evident că în majoritatea situaţiilor zgomotul în câmp apropiat reprezintă, de fapt,
zgomotul unui grup de utilaje şi mai rar al unui utilaj izolat.
Dacă în cazul primelor două niveluri de observare caracteristicele acustice sunt
strâns legate de natura utilajelor şi de dispunerea lor, zgomotul în câmp îndepărtat, adică la
câteva sute de metri de sursă, depinde în mare măsură de factori externi suplimentari cum ar
fi:
� Fenomene meteorologice şi în particular: viteza şi direcţia vântului,
� gradientul de temperatură si de vânt;
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
26
� Absorbţia mai mult sau mai puţin importanta a undelor acustice de către sol,
fenomen denumit „efect de sol”;
� Absorbţia în aer, dependentă de presiune, temperatură, umiditatea relativă,
componenta spectrală a zgomotului;
� Topografia terenului;
� Vegetaţia.
La acest nivel de observare constatările privind zgomotul se referă, în general,
la întregul obiectiv analizat. Din cele de mai sus rezultă o anumită dificultate în aprecierea
poluării sonore în zona unui front de lucru.
Totuşi pornind de la valorile nivelurilor de putere acustică ale principalelor utilaje folosite
în construcţii şi numărul acestora într-un anumit front de lucru, se pot face unele aprecieri
privind nivelurile de zgomot şi distanţele la care acestea se înregistrează.
Utilajele folosite şi puteri acustice asociate:
� buldozere Lw ≈ 115 dB(A)
� încărcătoare Wolla Lw ≈ 112 dB(A)
� excavatoare Lw ≈ 117 dB(A)
� compactoare Lw ≈ 105 dB(A)
� finisoare Lw ≈ 115 dB(A)
� basculante Lw ≈ 107 dB(A)
Surse de zgomot şi vibra ţii în perioada de func ţionare a proiectului
Pentru perioada de funcţionare a parcului eolian, singurele surse de zgomot sunt
emisiile sonore produse de mişcarea palelor turbinelor eoliene.
Este interesant de subliniat că nivelul sonor la diferitele tipuri de turbine eoliene este în
general cam acelaşi. Datorită faptului că marii constructori de turbine au optimizat construcţia
acestora graţie noilor concepţii tehnologice (de exemplu pale cu extremităţi mult mai
silenţioase) pentru creşterea vitezei tangenţiale în extremitatea palelor, respectiv a creşterii
randamentului instalaţiei de obţinere a electricităţii.
Este extrem de dificil de măsurat sunetul provenit de la turbinele eoliene cu acurateţe.
La viteze ale vântului în jurul valorii de 8 m/s şi peste, în general devine o problemă
nesemnificativă în dezbaterea problemei emisiilor de sunet a turbinelor eoliene, deoarece
sunetul ambiental va masca în general complet orice sunet de turbină.
Reflecţiile sunetului sau absorbţia de către suprafaţa solului sau clădirilor poate
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
27
determina percepţia sunetului diferită în locaţii diferite. În general, se percep sunete foarte
slabe dinspre turbine.
Pentru determinarea intensităţii sunetului se foloseşte aşa-zisa scală dB(A) sau decibeli
(A) pentru a cuantifica măsurătorile sunetului.
Sistemul dB(A) spune că presiunea sunetului la frecvenţele cel mai auzibile trebuie
multiplicată cu numere mari în timp ce frecvenţele sunetelor mai puţin auzibile sunt multiplicate
cu numere mici, după care totul este adunat pentru obţinerea unui index.
Scala dB este logaritmică, o scală relativă. Asta înseamnă ca dublând presiunea
sunetului, indexul creşte cu aproximativ 3. Un nivel al sunetului de 100 dB conţine astfel de 2
ori energia unui nivel de sunet de 97 dB. Motivul pentru măsurarea sunetului în acest fel este
acela că urechea noastră percepe sunetul mai degrabă în termeni de logaritmi ai presiunii
sunetului, decât presiunea sunetului însăşi.
S-ar putea concluziona că, dacă creşte dB(A) cu 10, se dublează tăria sunetului.
Energia undelor sunetului va scădea cu sfertul distanţei de la sursa sunetului. Cu alte cuvinte,
dacă te deplasezi 200 m de la turbina eoliană, nivelul sunetului va fi un sfert din ce înseamnă
100 m depărtare.
În zona de acţiune a rotorului turbinei eoliene la o înălţime de 50 m deasupra solului,
turbina eoliană emite aprox. 100 dB(A), nivelul zgomotului măsurat la baza turbinei fiind situat
între 55-60 dB(A) acesta scăzând cu mărirea distanţei faţa de sursa de zgomot înregistrându-
se o intensitate a zgomotului de 44dB(A) la 170m şi de 40 dB(A) la 260 m distanţa.
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
28
Varia ţia intensit ăţii sunetului func ţie de distan ţa faţă de surs ă
Dublarea distanţei va face nivelul dB să scadă la 6. În practică, amortizarea sunetului şi
reflecţia poate avea un rol într-o anumită zonă şi poate modifica rezultatele prezentate aici.
Pentru o imagine de ansamblu asupra nivelului de zgomot emis de parcul eolian studiat
s-au realizat simulări pentru întregul parc pentru nivelurile minim şi maxim de zgomot. Hărţile
de zgomot sunt prezentate în figurile de mai jos. Pentru calcularea nivelului de zgomot s-a
ţinut cont de nivelul intensităţii vântului conform tabelului:
Nivel zgomot la diferite viteze a vânt ului Nivelul intensit ăţii sunet ului
Viteza vântului (m/s) 4 5 6 7 8 Zgomotul [dB (A)] 102,5 102,9 102,3 103,0 103,6
Marjă de eroare[dB (A)] 0,7 0,7 0,7 0,7 0,7
În vederea estimării intensităţii zgomotului produs de turbinele montate în amplasament s-
au utilizat instrumente software pentru simularea efectelor zgomotului. Astfel s-au realizat
simulări pentru o suprafaţă cu 3 centrale eoliene pentru nivelul minim şi maxim de zgomot.
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
29
Nivelul minim de zgomot emis de 3 trei centrale eol iene
Se poate observa că începând cu distante mai mici de 700 m în orice direcţie faţă de
parc şi în oricare din situaţiile posibile, zgomotul produs de către turbinele parcului eolian nu
va depăşi 39 – 40 dB(A).
Conform Danish Wind Industry Association, se poate calcula sunetul produs de
centralele eoliene la diferite distanţe faţă de parc. Ca referinţă s-a luat o rază de referinţă de
700 m faţă de cea mai apropiată centrală, existentă în parc. Datele rezultate sunt detaliate în
tabelele de mai jos.
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
30
Varia ţia intensit ăţii zgomotului pe distan ţa faţă de surs ă
De menţionat că cele mai apropiate zone locuite (Scânteieşti şi Frumuşiţa) sunt
amplasate la o distanţă de aproximativ 1,4 respectiv 5,2 km de cea mai apropiata turbina
eoliana (S 09 in plan). Având in vedere respectarea distantelor de siguranţa conform Ord.
ANRE dar si din simulările sonometrice realizate se poate concluziona că funcţionarea parcului
eolian nu va polua fonic zonele învecinate.
Limitele principalelor localit ăţi aflate în vecin ătatea amplasamentului în care se
propune amenajarea parcului eolian.
Localitatea Distan ţa (km) Scânteieşti 1,4
Ijdileni 5,1 Frumuşiţa 5,2
Cuca 4,6 Şiviţa 5,7
Datorită caracteristicilor geografice ale zonei de implementare a proiectului, precum şi
distanţele faţă de cele mai apropiate locuinţe, se estimează că zgomotul generat de
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
31
funcţionarea turbinelor eoliene nu reprezenta un factor disturbator, efect ce poate fi măsurat
după instalarea acestora.
1.8.2. Interferen ţele electromagnetice
Toate structurile mari, mobile pot produce interferenţe electromagnetice. Centralele
eoliene pot cauza aceste interferenţe prin reflectarea semnalelor electromagnetice de palele
centralei. Astfel, receptorii din apropiere preiau atât semnalul direct cât şi cel reflectat.
Interferenţa se produce deoarece semnalul reflectat este întârziat din două motive:
� datorită efectului Doppler (datorat rotirii palelor);
� datorită lungimii de undă a frecvenţelor proprii ale turbinei.
Interferenţa este mai puternică în cazul materialelor metalice şi mai slabă în cazul
lemnului sau epoxi. Palele moderne sunt realizate dintr-un amestec de fibră de sticlă şi
materiale compozite şi sunt parţial transparente la undele electromagnetice.
Principala sursă de producere a radiaţiilor electromagnetice ne-ionizate o reprezintă
generatoarele de curent ce echipează turbinele eoliene. Aceste tipuri de radiaţii produse au o
influenţă nefastă asupra tuturor organismelor vii.
Având în vedere înălţimea la care este situată sursa de radiaţii electromagnetice (100m
înălţime faţă de sol) şi la o distanţa semnificativă faţa de zonele rezidenţiale (1,4 km faţă de
satul Scânteieşti) impactul produs de radiaţiile electromagnetice generate în urma funcţionării
parcului eolian este nesemnificativ.
Natura şi volumul de interferenţe electromagnetice produse de turbinele eoliene depind
de:
o localizarea relativă a turbinei eoliene faţa de transmiţător şi receptor;
o caracteristicile palelor turbinei;
o frecvenţa semnalului interferat;
o caracteristicile receptorului;
o modelul de propagare a undelor radio în atmosfera zonei studiate (Sengupta &
Senior 1983).
1.9 Alte tipuri de poluare fizic ă sau biologic ă
Nu este cazul.
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
32
1.10 Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi
indicarea motivelor alegerii uneia dintre ele
Această secţiune conţine o descriere a alternativelor pentru proiectul propus în corelare
cu:
� Alegerea amplasamentului;
� Capacitatea parcului, num ărul de turbine ales şi amplasarea acestora;
� Numărul de turbine ales, capacitatea şi amplasarea acestora;
� Alternativa 0 – de neimplementare.
Alegerea loca ţiei amplasamentului
Unul din motivele dezvoltării parcului eolian în zona aleasă – extravilanul comunelor
Frumuşiţa şi Scânteieşti îl reprezintă potenţialul ridicat al resurselor de vânt ce asigură
viabilitate financiară a proiectului. Alegerea amplasamentului s-a făcut pe baza măsurătorilor
realizate de către beneficiar, în comuna Frumuşiţa, cu ajutorul a unui turn de monitorizare
activitate eoliană. Datele obţinute din măsurători au arătat că zona analizată este favorabilă
pentru investiţia propusă.
De asemenea factori importanţi în alegerea locaţiei au constituit şi:
� Existenţa în zonă a unui sistem de distribuţie şi transport al energiei electrice
apropiat (Frumuşiţa);
� Teren liber, fără posibil impact asupra florei, faunei şi zonelor protejate;
� Distanţă considerabilă fată de zonele locuite;
� Accesul la infrastructura rutieră DN 26, DJ 261.
Conexiunea\capacitatea sistemului de distribu ţie al energiei electrice
Capacitatea sistemului de distribuţie a energiei ales se referă în primul rând la abilitatea
de transmitere a energiei electrice la costuri minime.
Capacitatea sistemului de distribuţie (reţelei electrice) este influenţată de factori fizici şi
climatici ce includ:
� Diametrul conductorului electric;
� Distanţa dintre surse de la generator la staţia de transformare şi liniile de transport;
� Condiţii meteo de pe amplasament (temperatură, viteza vântului etc.).
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
33
Soluţia optimă este de a realiza puncte de conexiuni intermediare de 20KV, la fiecare
racordându-se cele 15 centrale eoliene dispuse geometric, echilibrat faţă de aceste puncte de
conexiuni. Intreg parcul eolian se va racorda în variantă radială la un punct central de
conexiuni de 20kV cu racord direct spre staţia de transformare 110/20/6 kV Frumuşiţa. Pentru
racordarea parcului eolian la staţia de transformare Frumuşiţa se va executa extinderea staţiei
de conexiuni de 20kV prin montarea a două celule de linie de 20kV cu plecare în cablu-model
modernizat ICMP –bară simplă cu întrerupător debroşabil şi protecţie numerică şi transformare
de curent 500/5/5A.
Capacitatea parcului, num ărul de turbine ales şi amplasarea acestora
Capacitatea maximă a parcului eolian de 15 turbine eoliene satisface necesarul de
utilizare a resurselor eoliene din zona amplasamentului şi se încadrează în capacitatea
sistemului de distribuţie a energiei electrice.
Amplasarea turbinelor eoliene pe locaţie se face evitând impactul asupra:
� Zonelor cu vegetaţie importantă pentru habitatul existent şi zonele de hrănire a
păsărilor
� Culuare şi rute de migrare a păsărilor;
Neimplementarea proiectului în zona analizat ă va avea ca impact:
� Până la 100.000 MW energie pe an generată din surse regenerabile nu va fi
produsă în reţeaua naţională (suficientă pentru consumul a 10.000 locuinţe)
� Emisii de C rezultate ca urmare a utilizării instalaţiilor de producere a energiei din
surse neregenerabile;
� Lipsa locurilor de muncă.
� Pierderea unor surse de finanţare la bugetului local.
1.11 Localizarea geografic ă şi administrativ ă a amplasamentelor pentru
alternativele la proiect
Amplasamentul destinat alternativelor studiate îl reprezintă suprafaţă de 358.869,00 mp
situat în extravilanul comunelor Frumuşiţa şi Scânteieşti, judeţul Galaţi. Suprafeţele analizate
în proiect sunt înscrise în cartea funciara a comunelor Frumuşiţa şi Scânteieşti, având în
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
34
prezent destinaţia de teren arabil extravilan, drumuri existente şi teren neproductiv conform
Certificatului de Urbanism nr. 161/3298 din 01.06.2011.
Planul de încadrare în teritoriu a obiectivului ana lizat
1.12 Informa ţii despre documentele/reglement ările existente privind planificarea
/amenajarea teritorial ă în zona amplasamentului proiectului
Conform Certificatului de Urbanism nr. 161/3298 din 01.06.2011, amplasamentul în
suprafaţă de 358.869,00 mp este încadrat ca teren arabil, drumuri de exploatare şi teren
neproductiv.
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
35
Utilizare teren - comune: Frumu şiţa şi Scânteie şti
1.13 Informa ţii despre modalit ăţile propuse pentru conectare la infrastructura
existent ă
Distribuţie energiei electrice propuse se va realiza în staţia de transformare şi conexiuni
aparţinând Transelectrica SA (cea mai apropiata fiind staţia Frumuşiţa).
Distribuţia se va realiza prin puncte de conexiuni intermediare de 20KV, la acestea
racordându-se cele 15 centrale eoliene dispuse geometric, echilibrat faţă de aceste puncte de
conexiuni. Conexiunea se va realiza în variantă radială la un punct central de conexiuni de
20kV cu racord direct spre staţia de transformare 110/20/6 kV Frumuşiţa. Pentru racordarea
parcului eolian la staţia de transformare Frumuşiţa se va executa extinderea staţiei de
conexiuni de 20kV prin montarea a două celule de linie de 20kV cu plecare în cablu-model
modernizat ICMP –bară simplă cu întrerupător debroşabil şi protecţie numerică şi transformare
de curent 500/5/5A.
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
36
Racordarea la sistemul de transformare se va realiza prin 2 feederi de 20kV din cupru
2XSY 3x(1x300) mmp.
2. Procese tehnologice
2.1. Procese tehnologice de produc ţie
Principiul de func ţionare al turbinei eoliene
Turbinele eoliene funcţionează după un principiu simplu. Energia vântului roteşte palele
rotorului, acesta este conectat la cutia de viteze ce roteşte generatorul producând electricitate.
Turbinele de vânt sunt montate pe un turn la înălţime 100 m pentru a capta cea mai mare
parte din potenţialul eolian.
Func ţionarea unei turbine eoliene
Câteva dintre părţile principale ale turbinelor eoliene sunt prezentate mai jos, dar în
principiu, cele mai importante părţi componente ale turbinelor eoliene, sunt:
o butucul rotorului;
o paletele;
o nacela;
o pilonul (turnul);
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
37
o arborele principal (de turaţie redusă);
o multiplicatorul de turaţie cu roţi dinţate;
o dispozitivul de frânare;
o arborele de turaţie ridicată;
o generatorul electric;
o sistemul de răcire al generatorului electric;
o girueta;
o anemometrul;
o sistemul de control (controller).
Caracteristici tehnice – turbin ă eolian ă tip N100/3000
Turbina eoliană –N100 este o turbină cu viteză variabilă cu diametrul rotorului de 100m
şi o putere nominală de 3000 kW.
Date generale
Tip - rotor cu 3 pale, axă orizontală, orientare pe direcţia vântului.
Putere nominală – 3000 kW la 13m/s viteza vânt.
Viteza vântului de start – 3m/s.
Autoprotecţie – 27 m/s.
Timp de exploatare estimat - 20 ani.
Domeniu temperatură de exploatare - -20 ..... +400C.
Rotorul este constituit din 3 pale, arborele rotorului, sistem de ghidare independent pe
3 axe. Palele rotorului sunt confecţionate din fibră de sticlă poliesterică. Palele sunt echipate
cu un sistem de protecţie împotriva descărcărilor electrice incluzând şi un paratrăsnet ce
protejează rotorul.
Specifica ţiile rotorului
Diametru – 100m
Aria de desfăşurare – 6362 m2.
Viteza de rotaţie 9,6-16,8 rpm.
Greutate totală – aprox. 58t.
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
38
Specifica ţii pale
Material – fibră de sticlă poliesterică
Lungime totală – 45m.
Greutate per pală – aprox. 10,5t
Nacela ce are în componenţă arborele rotor, cutie viteze, generator, sistem de frânare,
convertor sistem de răcire.
Specifica ţii cutie viteze
Tip – 2 trepte de viteză.
Putere nominală – 3000 kW.
Greutate – aprox. 18,5 t.
Lubrifiant - ulei tip VG 320 – 400 litri.
Generatorul este de tip – dublu asincron cu putere nominală de 3000 kW echipat cu
circuit de răcire pe bază de apă-glycol (antigel).
Tensiune nominală – 690V.
Frecventa de funcţionare – 50 Hz.
Viteză - 740 .... 1310 rpm.
Greutate – aprox. 10t.
Sistemul de frânare – dispozitiv de control a mişcării de rotaţie a palelor şi rotorului de
tip aerodinamic şi pe sistem hidraulic/mecanic.
Tip – disc frână – cu acţionare hidraulică sau electrică.
Diametru disc – 1000 mm
Putere nominală a pompei hidraulice - 1,5 kW.
Tip ulei hidraulic - VG32 – aprox. 50 l.
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
39
Turbin ă eolian ă N100/3000
2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor şi echipamentelor
necesare; alternative avute în vedere
Nu este cazul
2.1.2. Valorile limit ă atinse prin tehnicile propuse de titular şi prin cele mai bune
tehnici disponibile
Nu este cazul
2.2. Activit ăţi de dezafectare
În conformitate cu Legea nr. 401/2003 privind modificarea şi completarea Legii 50/1991
privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, art. 6 alin(1).
„Demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea, parţială sau totală, a construcţiilor şi
instalaţiilor aferente construcţiilor, a instalaţiilor şi utilajelor tehnologice, inclusiv elementele de
construcţii de susţinere a acestora, închiderea de cariere şi exploatări de suprafaţă şi
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
40
subterane, precum şi a oricăror amenajări se face numai pe baza autorizaţiei de desfiinţare
obţinute în prealabil de la autorităţile prevăzute la art. 4."
Construcţiile şi instalaţiile se vor debranşa de la utilităţi numai cu acordul deţinătorului
de reţele de apă, energie electrică, gaze.
Investiţia analizată se doreşte a fi durabilă - aproximativ 20 ani, fiind proiectată pentru o
perioadă de funcţionare cât mai lungă, însă, în momentul în care investiţia nu va mai satisface
necesităţile beneficiarului şi se va dori schimbarea destinaţiei de bază a terenului se vor
efectua lucrări de dezafectare şi demolare în sensul invers de punere în operă a acestora,
pentru care se va respecta legislaţia de protecţia mediului în vigoare la momentul dezafectării.
3. Deşeuri
3.1 Generarea de şeurilor, managementul de şeurilor, eliminarea şi reciclarea
deşeurilor.
Surse de generare de şeuri
În timpul amenaj ării parcului eolian , nu vor rezulta deşeuri din demolări de clădiri sau
din alte dezafectări ( dezafectări de conducte hidro, etc.) – pe amplasament liber se vor realiza
doar lucrări de amenajare a terenului, precum şi lucrări de construcţie a fundaţiilor turbinelor
eoliene.
Tipurile şi cantit ăţile de de şeuri rezultate din activitatea analizat ă pe perioada de
construc ţie:
� deşeuri municipale;
� deşeuri de ambalaje (hârtie şi carton, materiale plastice, lemn);
� deşeuri metalice;
� pământ excavat.
1. Deşeuri municipale – deşeuri rezultate din activitatea personalului ce va lucra la
construirea obiectivului. Cantitatea maximă lunară va fi de aprox. 200 kg, respectiv 3,2 tone în
perioada de construcţie. Deşeurile vor fi colectate în europubele. Conform HG nr. 856 din 2002
privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv
deşeurile periculoase, deşeurile menajere se încadrează în categoria 20 - deşeuri municipale
şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv fracţiuni colectate separat, grupa 20 03 -
alte deşeuri municipale, cod 20 03 01 – deşeuri municipale amestecate. Deşeurile vor fi
preluate regulat de către firma de salubritate în baza contractului care va fi încheiat.
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
41
2. Deşeuri de ambalaje (hârtie şi carton, materiale plastice, lemn) vor fi colectate
separat şi depozitate pe platforma special amenajată. Cantitatea maximă lunară pe perioada
de construcţie va fi de aprox. 100 kg, respectiv 1,6 tone în perioada de construcţie. Deşeurile
de ambalaje reciclabile vor fi colectate şi depozitate separat în vederea reciclării/valorificării.
Conform HG nr. 856 din 2002, deşeurile rezultate fac parte din categoria 15 - deşeuri de
ambalaje; materiale absorbante, materiale de lustruire, filtrante şi îmbrăcăminte de protecţie,
nespecificate în alta parte, respectiv grupa 15 01 – ambalaje, codurile: 15 01 01 - ambalaje de
hârtie şi carton, 15 01 02 - ambalaje de materiale plastice, 15 01 03 - ambalaje de lemn, 15 01
06 - ambalaje amestecate. Acestea vor fi predate către societăţi autorizate specializate în baza
contractelor ce se vor încheia.
3. Deşeuri metalice rezultate din activitatea de construc ţie vor fi colectate separat şi
depozitate pe platforma special amenajată. Cantitatea maximă estimată pe perioada
construcţiei va fi de 0,5 tone. Conform HG nr. 856 din 2002, deşeurile rezultate fac parte din
categoria 17 - deşeuri din construcţii şi demolări (inclusiv pământ excavat din amplasamente
contaminate), grupa 17 04 metale (inclusiv aliajele lor), codurile 17 04 05 - fier şi oţel; 17 04 07
- amestecuri metalice. Deşeurile vor fi valorificate prin societăţi autorizate.
4. Pământ excavat rezultat din săpăturile pentru fundaţiile centralelor eoliene.
Cantitatea estimată va fi de aprox. 10000 tone, care este impropriu denumit deşeu, deoarece
acesta va fi utilizat ca material de umplutură pentru sistematizarea pe verticală a terenului,
amenajarea terasamentelor şi amenajarea infrastructurii rutiere. Conform HG nr. 856 din 2002,
deşeurile rezultate fac parte din categoria 17 - deşeuri din construcţii şi demolări (inclusiv
pământ excavat din amplasamente contaminate), grupa 17 05 pământ (inclusiv excavat din
amplasamente contaminate), pietre şi deşeuri de la dragare, codul 17 05 04 pământ şi pietre,
altele decât cele specificate la 17 05 03.
În perioada func ţionării Obiectivului (parc eolian) deşeurile rezultate vor proveni din
activităţile de întreţinere şi reparaţii periodice.
1. Ulei uzat de transmisie – în perioada de funcţionare a Parcului Eolian rezultă
uleiuri uzate. Schimbarea uleiului de la cutia de viteze a turbinei se face de două ori/an şi va fi
realizată de către firme specializate în domeniu, cu care administratorul parcului eolian va
încheia un contract de service şi întreţinere. Cantitatea de uleiuri de transmisie este estimată
la aproximativ 6000 l/schimb.
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
42
Conform HG 856 din 2002 deşeurile rezultate fac parte din categoria 13 – deşeuri
uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi (cu excepţia uleiurilor comestibile şi a celor din
capitolele 05, 12 şi 19), grupa 13 02 uleiuri uzate de motor, de transmisie şi de ungere, cod 13
02 05* - uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie şi de ungere.
2. Ulei uzat hidraulic – în perioada de funcţionare a Parcului Eolian rezultă uleiuri
uzate hidraulice. Schimbarea uleiului de la cutia de viteze a turbinei se face de două ori/an şi
va fi realizată de către firme specializate în domeniu, cu care administratorul parcului eolian va
încheia un contract de service şi întreţinere. Cantitatea de uleiuri hidraulice este estimată la
aproximativ 750 l/schimb.
Conform HG 856 din 2002 deşeurile rezultate fac parte din categoria 13 – deşeuri
uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi (cu excepţia uleiurilor comestibile şi a celor din
capitolele 05, 12 şi 19), grupa 13 02 uleiuri uzate de motor, de transmisie şi de ungere, cod 13
01 10* - uleiuri minerale hidraulice neclorinate.
3. Deoarece societatea deţine un număr important de echipamente electrice şi
electronice , trebuie să respecte obligaţiile legale din HG 448/2005 privind deşeurile de
echipamente electrice şi electronice. Astfel în cazul DEEE (deşeuri de echipamente electrice şi
electronice) - societatea are ca obligaţie prevenirea producerii de deşeuri de echipamente
electrice şi electronice precum şi refolosirea, reciclarea acestora. Colectarea DEEE se face
separat iar depozitarea temporară a acestora se va face în spaţiu amenajat, impermeabil,
marcat corespunzător.
Conform HG nr. 856 din 2002, deşeurile rezultate fac parte din categoria 16 - deşeuri
nespecificate în altă parte, grupa 16 02 - deşeuri de la echipamente electrice şi electronice,
codul 16 02 14 - echipamente casate, altele decât cele specificate de la 16 02 09 la 16 02 13.
În cazul în care pe amplasament vor fi generate astfel de deşeuri, societatea va trebui să ia
toate măsurile pentru a limita impactul acestora asupra mediului.
Managementul de şeurilor
Denumirea deşeului*)
Cantitate generat ă an
Starea S, L, SS
Codul deşeului
conform HG nr. 856/2002
Codul privind principala proprietate
periculoas ă **)
Colectare Managementul de şeurilor
kg/an
V E R
construc ţie
Municipale 3,2 tone/ SL 20 03 01 - europubele - D1 -
Ambalaje 1,6 S 15 01 01
- spaţii special
R5 - - S 15 01 02
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
43
S 15 01 03 amenajate S 15 01 06
Deşeuri metalice 0,5 t/perioada
construcţie
S 17 04 05 -
spaţii special
amenajate R4 - -
S 17 04 07
Pământ excavat 10000 t/ perioada
construcţie S 17 05 04 - -
Reintroducere în lucrările de
sistematizare a terenului
30 t
- -
func ţionare Ulei uzat de transmisie
6000 l L 13 02 05* - Recipiente metalice
- D10 -
Ulei uzat hidraulic 750 l L 13 01 10* - Recipiente metalice - D10 -
Deşeuri electrice şi
electronice - S 16 02 14 spaţii special
amenajate R7 D9 -
V - valorificare; E - eliminare; R – rămas în stoc;
Prognozarea impactului
Deşeurile rezultate vor fi stocate temporar, în spaţii special amenajate, pe platforme
betonate, în condiţii corespunzătoare, astfel încât să nu influenţeze desfăşurarea activităţilor
pe amplasament.
Stocarea temporară a deşeurilor se realizează în conformitate cu legislaţia specifică în
vigoare, astfel:
� pe platforme betonate şi acoperite / descoperite;
� spaţii special amenajate;
� în containere transportabile, butoaie metalice;
� în spaţii închise şi acoperite.
Măsuri de diminuare a impactului
Societatea va deţine un Plan de gestionare a de şeurilor , generate pe amplasament,
în care se va specifica denumirea deşeului produs, codul deşeului, cantitatea produsă,
cantitatea valorificată, destinaţia deşeului, precum şi stocul existent la sfârşitul anului.
Poluarea, datorată generării deşeurilor, se consideră că se va situa în domeniul
nesemnificativ.
În perioada de construcţie cât şi în cea funcţionare societatea va lua toate măsurile
necesare, astfel încât eliminarea, valorificarea deşeurilor se va realiza controlat, fără a duce la
poluarea mediului înconjurător, astfel încât nu se preconizează un impact direct şi semnificativ
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
44
asupra factorilor de mediu, ci doar un impact indirect prin eliminarea acestor deşeuri de către
firmele specializate.
În cazul DEEE (deşeuri de echipamente electrice şi electronice) - Unelte electrice şi
electronice, societatea are ca obligaţie, reciclarea acestora, conform HG 448/2005 privind
deşeurile de echipamente electrice şi electronice.
Colectarea DEEE se va face separat, iar depozitarea temporară a acestora se va
realiza într-un spaţiu special amenajat, impermeabil, marcat corespunzător.
Colectarea deşeurilor periculoase (ulei de transmisie şi hidraulic uzat), se va realiza cu o
firmă specializată/autorizată conform contractului de schimbare/ eliminare a uleiurilor uzate
generate de pe amplasament.
4. Impactul poten ţial, inclusiv cel transfrontier ă, asupra componentelor mediului
şi măsuri de reducere a acestora
Terenul destinat construcţiei parcului eolian se află în extravilanul comunelor Frumuşiţa
şi Scânteieşti, având utilizarea de teren agricol, drumuri de exploatare si teren neproductiv
fiind liber de construcţie şi la dispoziţia beneficiarului pentru realizarea investiţiei propuse.
Pe perioada amenajării terenului şi construcţiei parcului eolian sunt generate emisii de
pulberi, gaze şi zgomot de la utilajele care transportă materiale şi din construcţia propriu-zisă a
obiectivului.
În perioada desfăşurării lucrărilor de amenajare şi construcţie a obiectivului
constructorul va lua măsurile de umectare a căilor de acces astfel încât antrenarea pulberilor
sedimentabile de pe sol să fie limitată.
Racordurile pentru sistemul de distribuţie (energia electrică), necesare pe timpul
execuţiei, se vor realiza pe traseele racordurilor definitive.
Pe durata amenajării/construirii, constructorul va urmări în permanenţă respectarea
normelor şi procedurilor de execuţie specifice fiecărui tip de lucrare în parte şi va asigura
respectarea normelor de tehnica securităţii muncii şi de protecţie a mediului pentru tot
personalul de execuţie.
Nu sunt generate ape uzate pe perioada construcţiei/amplasare, dar pot fi antrenate cu
apele pluviale particule din sol generând concentraţii relevante de suspensii în ape. Pot fi de
asemenea antrenate diverse substanţe de pe şantier care pot ajunge să fie spălate de apele
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
45
pluviale. De aceea vor fi luate măsurile de depozitare separată a materialelor şi a substanţelor
periculoase, care să asigure protecţia şi managementul eficient al acestora.
Activitatea desfăşurată în cadrul obiectivului analizat nu are impact de transfrontalieră
deoarece nu se înscrie în Lista cu activităţi propuse din Anexa 1 a Legii 22/2001 Pentru
ratificarea Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier.
4.1. Apa
4.1.1 Condi ţiile hidrogeologice ale amplasamentului
Hidrologie - Reţeaua hidrografică a zonei este neînsemnată raportându-se la apele de
şiroire (de suprafaţă) cu debit mic în mare parte influenţat de precipitaţii, colectate pe văile de
eroziune orientate nord-nord vest şi sus-sud est (Valea Frumuşiţei şi Valea Ijdileni) fiind apoi
preluate de pârâul Chineja (5,2 km distanţa de amplasament), afluent al Prutului (8,6 km
distanţă). Reţeaua hidrografică a zonei prezintă fenomene de îmbătrânire, de micşorare şi de
dispariţie a cursurilor de apă în aluviuni.
Unitatea hidrogeologic ă, este cantonată la medie adâncime, 39 m şi 44 m.
Existenţa pe unii versanţi a unor roci impermeabile, în alternanţă cu roci permeabile ce
adăpostesc între ele pânze de apă la mică adâncime, care umectează intens marnele din
cadrul alternantelor litologice duc la apariţia izvoarelor de coastă în anii bogaţi in precipitaţii,
când nivelul apei freatice de pe versanţi este aproape de suprafaţă.
4.1.2 Alimentarea cu ap ă
Amenajarea şi funcţionarea parcului eolian nu necesită racordarea la sistemul de
alimentare cu apă. Necesarul de apă potabilă destinat personalului ce activează pe durată
amenajării/amplasării parcului eolian va fi asigurat din surse proprii (apă potabilă îmbuteliată).
4.1.3. Managementul apelor uzate
Pe amplasamentul analizat singura sursă de ape uzate o va constitui apele uzate
fecaloid/menajere generate doar în perioada desfăşurării activităţii de şantier.
Managementul apelor uzate fecaloid-menajere provenite din nevoile igienico-sanitare al
personalului desfăşurat în activitatea de şantier pe perioada amenajării/amplasării parcului
eolian va fi asigurat prin amplasarea în zonA şantierului a unor toalete ecologice.
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
46
4.1.4 Prognozarea impactului
Surse de poluan ţi pentru ape în perioada de execu ţie
Principalele sursele de poluare a apelor în faza de execuţie sunt reprezentate de:
� tehnologiile de execuţie propriu-zise;
� utilajele terasiere şi cele de transport;
� activitatea umană.
Lucrările de amenajare a terenului şi de execuţie a fundaţiilor turbinelor eoliene
constituie principalele activităţi cu impact direct asupra apelor de suprafaţă şi subterane.
Mişcările de terasamente prevăzute în proiect au în vedere excavarea şi depozitarea unor
cantităţi de pământ. Aceste depozite pot fi antrenate de apa meteorică. Ca urmare a
precipitaţiilor, taluzele pot fi spălate de scurgerile de suprafaţă care antrenează fracţiuni de
material sau mase de pământ. Deoarece lucrările de excavare şi pregătire a fundaţiilor se vor
executa în uscat, cu depozitarea locală a materialului rezultat din săpături, riscul poluării apelor
de suprafaţă şi subterane este minim.
Utilajele terasiere şi de transport
Modul de lucru, vechimea utilajelor şi starea lor tehnică sunt elemente care pot provoca
în timpul execuţiei lucrărilor de amenajare şi construcţie, poluări ale apelor.
Principalii poluanţi sunt motorina şi uleiurile arse. Acestea pot ajunge să afecteze
calitatea apei prin:
� spălarea utilajelor sau a autovehiculelor în spaţii neamenajate, direct pe sol;
� repararea utilajelor, efectuarea schimburilor de ulei în spaţii neamenajate;
� remobilizarea unor surse subterane, antropogene, de poluare a apei prin lucrările
de excavaţii;
� stocarea motorinei sau a uleiurilor arse în depozite sau recipiente improprii.
Activitatea uman ă
Activitatea salariaţilor din şantier este la rândul ei generatoare de poluanţi cu
impact asupra apelor, deoarece:
� produce deşeuri menajere care, depozitate în locuri necorespunzătoare pot fi
antrenate de ape sau pot produce levigat care să afecteze apa subterană;
� evacuările de ape fecaloid-menajere aferente organizărilor de şantier, pot şi ele să
afecteze calitatea apelor, dacă grupurile sanitare sunt improvizate.
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
47
Surse de poluan ţi pentru ape în perioada de exploatare
Principalele surse de poluare în faza de exploatare pot fi:
� depozitare necorespunzătoare a deşeurilor propriu-zise rezultate din funcţionarea
parcului eolian (cap. III.8);
4.1.5 Măsuri de diminuare a impactului
Măsuri de protec ţie a apelor în perioada de amenajare/construc ţie:
� finalizarea execuţiei amenajării terenului în perioade cât mai scurte, dar cu respectarea
timpilor tehnologici necesari;
� realizarea lucrărilor prin asigurarea de pante de scurgere pentru apele din precipitaţii;
� întreţinerea utilajelor (spălarea lor, efectuarea de reparaţii, schimburile de piese, de
uleiuri, alimentarea cu carburanţi etc.) numai în locurile special
� pentru apele uzate care vor rezulta din şantier, se va impune respectarea limitelor de
încărcare cu poluanţi a apelor uzate evacuate în reţele de canalizare orăşeneşti şi în
staţiile de epurare;
� condiţiile de contractare vor trebui să cuprindă măsuri specifice pentru managementul
apelor din zonă pentru a evita poluarea chimică a apelor;
� manipularea materialelor, a sterilului, a pământului şi a altor substanţe folosite se va
face astfel încât să se evite antrenarea lor de către apele de precipitaţii;
� utilizarea de toalete tip cabine ecologice în perioada de amenajare/construcţie.
Măsuri de diminuare Fază de implementare
Amenajare Construc ţie Operare Măsuri de diminuare a eroziunii solului şi transport de sedimente prin crearea unui sistem de drenare a apelor pluviale urmând linia pantelor naturale.
√ √
Limitarea zonelor decopertate durata de expunere a solului. √ √
Reabilitarea şi stabilizarea progresivă a zonelor afectate pentru a preveni eroziunea. √ √
Minimizarea utilizării materialelor de construcţie în afara zonei destinate şantierului.
√
Asigurarea de toalete ecologice şi amplasarea acestora la distanţă faţă de
√ √
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
48
Măsuri de diminuare Fază de implementare
Amenajare Construc ţie Operare zonele de drenaj a apelor pluviale.
Prin măsurile luate se consideră că funcţionarea Parcului Eolian, nu are impact
semnificativ asupra factorului de mediu apă.
4.1.6 Hărţi şi desene la capitolul "Apa"
Harta hidrologic ă a zonei proiectului
4.2. Aerul
4.2.1 Date generale
Dat fiind faptul că judeţul Galaţi reprezintă o deschizătură spre nord-est şi spre sud-
vest, el se găseşte sub influenţa maselor de aer continental estice şi mai puţin sudice, lipsind
aproape cu totul influenţa aerului vestic care este oprit de paravanul munţilor Carpaţi.
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
49
Temperatura medie anuală este, calculată pe o perioadă de 70 de ani, este la Galaţi de
100C si la Tecuci de 9,80C. Temperatura medie a verii este de cuprinsă între 210C la Tecuci si
21,30C la Galaţi.
În timpul iernii, deasupra judeţului Galaţi vin din nord şi nord-est mase de aer rece care
produc scăderi de temperatură care oscilează între 0,20C -30C. Temperatura medie lunară
este mai scăzută în ianuarie când are valori de -3 -40C. Temperatura medie a lunii iulie este de
21,70C. În timpul anului sunt cca.210 zile cu temperaturi de peste 100C. Repartiţia anuală a
precipitaţiilor este neuniformă, cele mai mari cantităţi de apă cad în anotimpul de vară, sub
formă de averse.
Vântul predominant este Crivăţul, care reprezintă 29% din frecvenţa anuală a vânturilor.
Al doilea vânt predominant este cel din sud, cu o frecvenţă de 16% şi bate mai mult vara si
este destul de uscat. Clima, aşa cum rezultă din cele prezentate, este temperat-continentală.
Climatul comunei are un caracter temperat-continental caracterizat prin veri fierbinţi şi
uscate şi ierni reci cu viscole frecvente. Temperaturile medii lunare ajung la 26 oC.
Precipitaţiile medii anuale au o valoare de 450 mm, regimul ploilor fiind însă neuniform
repartizate, cele mai mari cantităţi căzând vara, în luna iunie, iar cele mai mici cantităţi căzând
iarna în lunile ianuarie şi februarie.
Vânturile cele mai frecvente sunt cele din nord – 25,1%, după care urmează cele din
sud - 11,6% şi nord-vest –8,3%. Cel mai cunoscut vânt, în aceasta parte a ţării este Crivăţul,
rece şi uscat. Situarea comunei în zona colinară îi asigură totuşi un topoclimat mai blând
comparativ cu zona de câmpie, cu variaţii mai reduse în ceea ce priveşte vitezele medii lunare
ale vântului.
4.2.2 Surse şi poluan ţi genera ţi
I. Perioada de construc ţie/amenajare
În perioada de execuţie a lucrărilor proiectate, activităţile din şantier au impact asupra
calităţii atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente acestora.
Execuţia lucrărilor proiectate constituie, pe de o parte, o sursă de emisii de praf, iar pe
de altă parte, sursa de emisie a poluanţilor specifici arderii combustibililor (produse petroliere
distilate) atât în motoarele utilajelor necesare efectuării acestor lucrări, cât şi ale mijloacelor de
transport folosite.
Emisiile de praf, care apar în timpul execuţiei lucrărilor proiectate, sunt asociate
lucrărilor de excavaţii, de vehiculare şi punere în operă a materialelor de construcţie, precum şi
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
50
altor lucrări specifice. Degajările de praf în atmosferă variază adesea substanţial de la o zi la
alta, depinzând de nivelul activităţii, de specificul operaţiilor şi de condiţiile meteorologice.
Natura temporară a lucrărilor de construcţie, specificul diferitelor faze de execuţie, modificarea
continuă a fronturilor de lucru diferenţiază net emisiile specifice acestor lucrări de alte surse
nedirijate de praf, atât în ceea ce priveşte estimarea, cât şi controlul emisiilor.
Amenajarea terenului necesar dezvoltării parcului eolian implică o serie de operaţii
diferite, fiecare având propriile durate şi potenţial de generare a prafului. Sursele principale de
poluare a aerului, specifice execuţiei lucrărilor pot fi grupate după cum urmează:
Activitatea utilajelor de construc ţie
Acestea sunt reprezentate în principal de transportul materialelor şi prefabricatelor, de
la organizarea de şantier unde sunt depozitate şi prelucrate la locul de asamblare şi
construcţie.
Poluarea specifică activităţii utilajelor se apreciază după consumul de carburanţi,
respectiv emisia de emisii de poluanţi în atmosferă datoraţi arderii acestora (substanţe
poluante: NOx, CO, COVNM, particule materiale din arderea carburanţilor etc.) şi aria pe care
se desfăşoară aceste activităţi.
Poluanţii rezultaţi sunt:
4 Gaze de ardere (CO, NOx, SOx, COVNM) şi pulberi provenite din funcţionarea
motoarelor autovehiculelor şi utilajelor;
4 Pulberi (praf) din activitatea amenajare/construcţie obiectiv şi manipulare a
instalaţiilor.
Cantităţile de poluanţi emişi în atmosferă de utilaje depind, în principal, de următorii
factori:
� nivelul tehnologic al motorului;
� puterea motorului;
� consumul de carburant pe unitatea de putere;
� capacitatea utilajului;
� vârsta motorului/utilajului;
� dotarea cu dispozitive de reducere a poluării.
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
51
Este evident faptul că emisiile de poluanţi scad cu cât performanţele motorului sunt mai
avansate, tendinţa în lume fiind de fabricare a motoarelor cu consumuri cât mai mici pe
unitatea de putere şi cu un control cât mai restrictiv al emisiilor. Se apreciază că poluarea
specifică activităţilor de alimentare cu carburanţi, întreţinere şi reparaţii ale utilajelor este
redusă.
Activitatea organiz ării de şantier
Poluarea atmosferei specifică organizărilor de şantier este redusă şi localizată.
Sursele se încadrează în categoria surselor discontinue. Date fiind perioadele limitate
de executare a lucrărilor de construcţie, emisiile aferente acestora vor apare în aceste
perioade, cu un regim maxim de 10 ore/zi
II. Perioada de exploatare
În perioada de exploatare, obiectivul analizat nu se constituie în sursă de poluare a
atmosferei.
Nu există niciun fel de emisii de poluanţi care pot afecta vegetaţia şi fauna terestră în
perioada de funcţionare/exploatare a parcului eolian. Neexistând emisii de poluanţi în aer
datorită realizării unor astfel de proiecte, nu se produc dispersii şi nici modificări ale calităţii
aerului.
4.2.3 Prognozarea polu ării aerului
În perioada executării lucrărilor de construcţie a obiectivului – „Parc eolian” impactul
asupra factorului de mediu aer este determinat de poluarea cu pulberi şi gaze de eşapament
ca urmare a intensificării traficului auto în zonă, a lucrărilor specifice construcţiei şi a tranzitului
de materii prime şi materiale.
Având în vedere următoarele aspecte:
� zona nu este sensibilă din punct de vedere al poluării deja existente a aerului;
� natura lucrărilor nu presupune utilizarea unor substanţe toxice şi periculoase.
Se apreciază că poluarea aerului în această perioadă, are un caracter local
manifestându-se doar în zona obiectivului şi în perioada derulării lucrărilor, deci impactul va fi
redus.
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
52
În perioada funcţionării obiectivului – „Parc Eolian” şi a instalaţiilor aferente, nu se vor
crea potenţiale emisii semnificative de poluanţi ai aerului.
4.2.4 Măsuri de diminuare a impactului
Măsuri de protec ţie a aerului
� Sursele de impurificare a atmosferei asociate activităţilor care vor avea loc în perioada
de execuţie în amplasamentul analizat sunt surse libere, deschise. Ca urmare, nu se
poate pune problema unor instalaţii de captare - epurare - evacuare în atmosferă a
aerului impurificat/ gazelor reziduale;
� Referitor la emisiile de la vehiculele de transport, acestea trebuie să corespundă
condiţiilor tehnice prevăzute la inspecţiile tehnice care se efectuează periodic pe toată
durata utilizării tuturor autovehiculelor înmatriculate în ţară;
� Utilajele şi mijloacele de transport vor fi verificate periodic în ceea ce priveşte nivelul de
monoxid de carbon şi concentraţiile de emisii în gazele de eşapament şi vor fi puse în
funcţiune numai după remedierea eventualelor defecţiuni;
� Alimentarea cu carburanţi a mijloacelor de transport se va face în staţii de alimentare
carburanţi;
� Procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse în perioadele cu vânt puternic,
sau se va urmări o umectare mai intensă a suprafeţelor aflate sub acţiunea utilajelor de
lucru sau a drumurilor de acces, în special a celor nepavate;
� Drumurile de şantier vor fi permanent întreţinute prin nivelare şi stropire cu apă pentru a
se reduce praful, sau cu lianţi chimici pe bază de apă.
Măsuri de diminuare a aerului
Măsuri de diminuare Fază de impl ementare
Amenajare Construc ţie Operare Limitarea zonelor decopertate pe durata de expunere a solului.
√ √
Reabilitarea şi stabilizarea progresivă a zonelor afectate pentru a preveni eroziunea.
√ √
Umectarea zonelor de lucru pentru reducerea pulberilor antrenate de vânt.
√ √
Restricţionarea traficului în zona de lucru şi impunerea limitelor de viteză
√ √
Verificarea periodică a utilajelor şi echipamentelor de lucru
√ √ √
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
53
4.3 Solul şi subsolul
4.3.1 Date generale
Solul este factorul de mediu, care integrează toate consecinţele poluării, cu influenţă şi
asupra subsolului. Între factorii de mediu, solul are o importanţă majoră, el constituind, pe de o
parte, un loc de acumulare a elementelor poluante, iar pe de altă parte, un mijloc de răspuns
dinamic la procesul de acumulare.
În general, un kg de sol conţine:
o substanţe minerale, circa 0,78 kg, respectiv 52 % ca volum;
o aer, circa 0,015 kg, 25% ca volum;
o apă (inclusiv substanţe dizolvate), 0,15 kg, 18% ca volum.
Modificările care se produc în sol, ca urmare a impactului poluanţilor, se reflectă asupra
celorlalte verigi ale lanţului trofic, vegetaţie – apă– animale oameni. În funcţie de natura şi
intensitatea impactului şi de însuşirile native fizice şi chimice ale solurilor, amploarea
modificărilor este diferită.
Elemente de geomorfologie
Teritoriul comunei are un relief variat, câmpie înaltă cu atitudini de până la 144 m şi a
cărei cuvertură este alcătuită din depozite leossoide (pământuri macroporice sensibile la
umezire),fiind formaţiunea pe care se extinde în cea mai mare parte intravilanul comunei. Zona
de trecere de la câmpie înaltă la luncă, în a cărei alcătuire intră pământuri argiloase,care sunt
rezultatul erodării depozitelor zonei superioare şi depunerii acestor materiale spre baza pantei.
Lunca, a cărei altitudini coboară la valori de 7-8 m, prezentând trei sectoare: grindul
longitudinal de mal, lunca joasă şi contactul cu zonele care fac trecerea spre părţile mai înalte.
Este constituită din depozite aluvionare fine, cu compresibilitate ridicată, grad ridicat de
umiditate, mâlite, sau cu intercalaţii de mal, ceea ce a făcut ca zona de construcţie să nu se
extindă în acest sector.
Solurile predominante sunt cele zonale molice-corespunzătoare stepelor, aparţinând
tipurilor cernoziomice, iar dintre cele azonale se întâlnesc aluviuni, soluri aluviale, lacovişti.
4.3.2 Surse de poluare a solului şi subsolului
Potenţialele efecte de poluare pe perioada activităţilor desfăşurate în etapa de
amenajare teren, construire-montaj a parcului eolian pot fi generate de următoarele activităţi:
� decopertare – zonă construcţii fundaţie, drumuri şi căi de acces;
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
54
� scurgeri accidentale de produse petroliere;
� transport utilizând utilaje de mare tonaj.
Pe perioada efectuării lucrărilor de investiţie se produc modificări structurale ale
profilului de sol ca urmare a săpăturilor şi excavaţiilor prevăzute a se executa, proiectantul
prevăzând o serie de măsuri compensatorii pentru protecţia solului şi subsolului:
� utilizarea la maximum a traseului drumului actual, concomitent cu respectarea
condiţionărilor pentru drumurile noi de acces ale echipamentelor energetice şi ale
utilajelor tehnologice;
� utilizarea unor tehnologii avansate de construire;
� refacerea vegetaţiei prin reconstrucţia ecologică în zona platformelor de fundaţie şi
a platformelor tehnologice prin acoperirea cu strat de pământ vegetal şi refacerea
vegetaţiei specifice habitatelor din zonă;
Beneficiarul va amenaja căile de acces pe amplasamentul analizat în sensul
îmbunătăţirii părţilor carosabile, până la o lăţime maximă în linie dreaptă de 5 m, precum şi
refacerea infrastructurii, astfel încât să fie posibil accesul utilajelor implicate în construcţie, dar
şi întreţinerea facilă pentru accesul personalului de verificare pe toată durata de funcţionare.
Modificările intervenite în calitatea şi structura solului şi a subsolului datorate refacerii
căilor de acces, a platformelor de montaj, a turnării fundaţilor (din beton armat) şi liniilor
electrice de racord la reţea vor fi diminuate prin lucrările de refacere a amplasamentului
prevăzute în proiect.
Etapa de exploatare/func ţionare
Sursele potenţiale de poluare, în timpul funcţionării parcului eolian, asupra factorului de
mediu sol pot fi:
� deşeurile rezultate şi anume – uleiuri uzate de transmisie şi hidraulice ce pot produce
prin depozitarea necorespunzătoare o poluare semnificativă a solului;
4.3.2 Prognozarea impactului Amenajarea/construcţia şi funcţionarea Parcului eolian, se va desfăşura în condiţii de
siguranţă, nu constituie surse de poluare pentru sol prin măsurile luate încă din fazele de
proiectare şi construcţie.
Realizarea nu va contribui la poluarea solului, deoarece:
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
55
� Deşeurile rezultate vor fi eliminate conform legislaţiei în vigoare;
� S-a limitat zona de contaminare potenţială a solului în perioada de
construcţie/montaj;
� Apele uzate/menajere sunt evacuate corespunzător.
4.3.3 Măsuri de diminuare a impactului
Măsuri de protec ţie a solului şi subsolului
În urma aprecierilor făcute în subcapitolele anterioare a rezultat că emisiile de poluanţi
în atmosferă, apă, pe sol, generate de şantier în perioada de execuţie au, în cea mai mare
măsură, valori inferioare concentraţiilor, respectiv limitelor maxime admise. În faza de execuţie
impactul asupra factorului de mediu sol poate fi diminuat prin:
� obligarea antreprenorului la realizarea unei organizări de şantier corespunzătoare din
punct de vedere al facilităţilor;
� prevederea de toalete ecologice pentru personalul din şantier şi din punctele de lucru;
� în incinta organizării de şantier trebuie să se asigure scurgerea apelor meteorice, care
spală o suprafaţă mare, pe care pot exista diverse substanţe de la eventualele pierderi,
pentru a nu se forma bălţi, care în timp se pot infiltra în subteran, poluând solul şi stratul
freatic;
� evitarea degradării zonelor învecinate amplasamentelor şi a vegetaţiei existente, din
perimetrele adiacente, prin staţionarea utilajelor, efectuării de reparaţii, depozitarea de
materiale etc.;
� colectarea tuturor deşeurilor rezultate din activitatea de construcţii, valorificarea tuturor
deşeurilor rezultate.
Măsuri de diminuare pentru sol
Măsuri de diminuare Fază de implementare
Amenajare Construc ţie Operare Măsuri de diminuare a eroziunii solului şi transport de sedimente.
√ √
Limitarea zonelor decopertate pe durata de expunere a solului.
√ √
Managementul traficului în zona obiectivului cu scopul de a reduce producerea pulberilor şi a eroziunii solului
√ √
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
56
Măsuri de diminuare Fază de implementare
Amenajare Construc ţie Operare Management corect al deşeurilor rezultate. √ √ √ Verificarea periodică a utilajelor şi echipamentelor de lucru
√ √
4.5. Biodiversitatea
Amplasamentul proiectului propus „Parc eolian format din 15 centrale eoliene a câte 2-3
MW fiecare, numite E1-E15; Construire reţea de descărcare a energiei electrice în staţia
110/20 KV – Frumuşiţa; Construire drum de acces din drumurile de exploatare: DE79/1,
DE79/2, DE72/1, DE85/1, DE32/1, DE35/1, DE2, DE4, DE7, DE35/2, - Frumuşiţa şi DE700,
DE119, DE699/3, DE 699/1, DE695 – Scânteieşti; Construire platformă macara; Construire
punct de conexiune; Construire racord electric aferent; Organizare de şantier”, este situat la o
distanţă de 8,5 km de ROSPA 0070 Lunca Prutului Vlădeşti – Frumuşiţa şi 2,8 km de ROSCI
0163 Pădurea Mogos-Matele.
Ţinând cont de distanţele la care este situat amplasamentul proiectului faţă de zonele
protejate şi de faptul că nu au fost identificate tipuri de habitate naturale, specii de floră şi
faună sălbatică şi alte bunuri ale patrimoniului natural ce se supun regimului special de
ocrotire, conservare favorabilă realizarea investiţiei nu influenţează semnificativ factorul de
mediu biodiversitate.
Flora caracteristică zonei de stepă nu are relevanţă pentru proiectul în cauză deoarece
acesta se dezvoltă, conform C.U. nr 161 din 01.06.2011 pe un teren cu destinaţie agricolă,
drumuri de exploatare si teren neproductiv, puternic antropizat ce este caracterizat prin
prezenţa vegetaţiei specifice culturilor agricole: cereale (grâu, orz, porumb).
Fauna zonei este reprezentată de rozătoare mici: şoarecele de câmp, hârciogul, aceste
specii fiind prezente doar în perioada prezenţei culturilor agricole. Avifauna zonei este
reprezentată prin prezenţa pasărilor specifice terenurilor agricole: prepeliţa, ciocârlia,
ciocârlanul, vrabia de câmp. Lipsa zonelor populate cu vegetaţie sălbatică, tufişuri şi arbuşti
elimină formarea zonelor de cuibărit pentru speciile prezente.
Pe amplasamentul propus şi in imediata vecinătate nu sunt prezente habitate şi specii
de floră şi faună care se găsesc pe listele speciilor care necesită conservare în baza
convenţiei de la Berna, adoptată de România prin Legea 13/1993, de asemenea nu au fost
identificate tipuri de habitate şi specii de floră şi faună care sunt ameninţate cu dispariţia, nu
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
57
sunt prezente în zona amplasamentului eşantioane reprezentative cu caracteristici tipice
pentru regiunea biogeografică stepică.
De asemenea nu au fost identificate în zona amplasamentului specii de plante şi/sau
animale sălbatice periclitate, vulnerabile, endemice sau rare, specii de plante şi animale
sălbatice aflate sub regim special de ocrotire, specii cu valoare ştiinţifică şi ecologică
deosebită, precum şi pentru acele habitate în care există şi alte bunuri ale patrimoniului natural
ce necesită măsuri de ocrotire şi conservare pentru acestea.
Este de subliniat faptul că amplasamentul propus, nu se află în in interiorul sau în
imediata vecinătate a ariilor de interes comunitar sau avifaunistic, terenul fiind situat în
extravilanul localităţilor si identificat ca teren arabil. Nu sunt cunoscute date referitoare la
existenţa speciilor de plante şi animale care ar necesita conservarea şi ocrotirea, prin urmare
nu se impune monitorizarea biodiversităţii înainte de implementarea proiectului şi în perioada
de realizarea a investiţiei.
4.5.1. Analiza florei şi faunei: specii, asocia ţiilor vegetale, habitate din perimetrul
implicat - Habitate, flor ă faună.
Habitate identificate în zona de studiu
Au fost identificate trei tipuri de habitate în aria de studiu:
� terenurile agricole cultivate intensiv;
� asociaţiile ruderale;
� tufărişuri de mici dimensiuni de-a lungul drumurilor de acces.
Terenuri agricole cultivate intensiv
Sunt prezente pe întreaga suprafaţă a proiectului. Sunt terenuri cultivate intensiv cu plante
tehnice (cereale, furaje). Pe suprafetele destinate agriculturii, speciile cultivate sunt in general:
porumb (Zea mays), floarea-soarelui (Helianthum annuum), grau (Triticum aestivum), rapita
(Brassica rapa). Culturile agricole de cele mai multe ori sunt insotite de plante segetale si de
cele ruderale care convietuiesc cu plantele cultivate profitand de conditiile speciale (irigatie,
ingrasaminte, prelucrarea solului) ce se creaza in agroecosisteme.
Fauna acestui agroecosistem este slab reprezentata prin rozătoare mici, fiind semnalate
exemplare putine ai speciilor şoarecele de câmp (Apodemus agrarius), soarece berc
(Microtus arvalis) si harciogul (Cricetus cricetus) ce pot reprezenta principala sursă de hrană
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
58
pentru carnivore, cum ar fi vulpea (Vulpes vulpes). De asemenea au fost observaţi exemplari
ai speciei (Lepus europaeus) – iepurele de camp, prezent in zona culturilor de cereale.
Avifauna. Cele mai importante specii de păsări protejate care se regăsesc în acest tip
de habitat, în special în pasaj în perioada estivală, sunt: ciocârlia de câmp (Alauda arvensis),
ciocârlanul moţat (Galerida cristata), rândunica (Hirundo rustica), ciocarlia de Baragan
(Melanocorypha calandra), dumbrăveanca (Coracias garrulus), prepeliţa (Coturnix coturnix),
potarnichea (Perdix perdix), şorecarul comun (Buteo buteo).
Speciile de păsări cel mai frecvent întâlnite pe terenurile agricole sunt: cioara de
semanatura (Corvus frugilegus), vrabia de camp (Passer montanus), vrabia de casa (Passer
domesticus), ciocarlia (Alauda arvensis), ciocarlanul motat (Galerida cristata), randunica
(Hirundo rustica) şi cotofana (Pica pica).
Buruieni şuri şi asocia ţii ruderale
In cadrul amplasamentului destinat realizarii proiectului s-au identificat prezenta
speciilor invazive si ruderale in special in zona drumurilor de exploatare si a drumului judeţean
DJ 261, fiind identificate speciile:
� Eryngium campestre L.( scaiul dracului);
� Vicia villosa – mazariche;
� Convolvulus arvensis L. - Volbura;
� Datura stramonium (matraguna);
� Raphanus raphanistrum (ridiche salbatica);
� Xanthium strumarium (scaietele popei, cornut);
� Setaria pumila (mohor roscat);
Asociatiile ruderale sunt dezvoltate de-a lungul drumurilor de exploatare a parcelelor
agricole.
Speciile de plante observate sunt:
� Agropiron repens;
� Artemisia vulgaris;
� Capsella bursa-pastoris;
� Carduus acanthoides;
� Cichorium intybus;
� Cirsium arvense;
� Linaria vulgaris;
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
59
� Plantago media;
� Papaver sp.;
� Taraxacum officinale;
Dintre speciile identificate în acest tip de habitat nici una nu face parte dintre speciile
listate în anexele legilor naţionale şi directivele europene cu obiect conservarea naturii. De
asemenea nu fac parte dintre speciile listate în cele 5 liste roşii produse de diferiţi specialişti
români.
De obicei speciile cu valoare ridicată de conservare sunt si specii sensibile care ar fi
eliminate de cele ruderale şi de asemenea sunt de multe ori specii caracteristice sau
edificatoare habitatelor naturale care lipsesc cu totul din zona studiat? – perimetrul destinat
realizării proiectului.
Tufărişuri
Tufărişurile şi arbuştii sunt rari în aria destinata proiectului. Au fost identificate grupuri
sporadice, izolate de mici dimensiuni in vecinătatea drumului judeţean DJ 261 – Frumuşiţa -
Scânteieşti.
Este un habitat totuşi important care furnizează hrană (fructe), adăpost şi loc de cuibărit
pentru păsări şi adăpost şi loc de hrănire pentru unele mamifere.
Au fost identificate specii cum ar fi presurile, presura sură (Emberiza calandra) şi
presura de grădină (Emberiza hortulana) ce folosesc aceşti arbuşti ca locuri de cântat , pentru
etalarea nupţială a masculilor sau ca loc de refugiu, popas.
Speciile de arbuşti observate în zonă sunt:
� Crataegus monogyna
� Rosa sp.
Nevertebrate
Structura faunistica a celor 3 ecosisteme (agricole, tufarisuri si asociatii ruderale) a
totalizat specii de artropode. Dominante au fost speciile din Ord. Coleoptere, urmate de
reprezentan?ii ord. Hemiptera si si Orthoptera).
Speciile de nevertebrate identificate in zona proiectului fac parte din urmatoarele ordine si
familii:
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
60
ACARI Ord. Trombidiformes Familia Trombidiidae – Reprezentata in probele de
specia Trombidium holosericeum L., care este un acarian pradator, identificat in culturile de
cereale.
Araneele- din Familiile Lycosidae si Salticide . Raspandirea lor acopera o gama larga
de habitate, inclusiv in zonele aride. Se hranesc cu insecte sau alte artropode.
Familia Salticidae (cunoscuţi sub numele popular Păianjeni-săritori.
ORTHOPTERA - specii acestui ordin fiind identificate în special pe terenurile agricole.
HEMIPTERA. Au fost identificate afidele, cicadele cat si majoritatea plosnitelor ce fac parte
din categoria insectelor fitofage, cu importanta economica mai ales pentru culturile de cereale.
HYMENOPTERA – specii de parazitoizi ai altor insecte.
Ord. COLEOPTERA : cele mai numeroase specii sunt di familia Carabidae, , urmat? de
familiile Coccinellidae, Chrysomelidae, Curculionidae, Scarabaeidae si Elateridae.
Nici una dintre speciile identificate în aceste habitate nu fac parte dintre speciile listate
în anexele legilor nationale si directivele europene cu obiect conservarea naturii.
Considera ţii generale cu privire la habitatele prezente
Habitatele identificate in zona proiectelor parcului eolian sunt sărace din punct de vedere al
biodiversităţii şi diversitatii speciilor, fiind neimportante pentru conservarea speciilor de păsări
şi alte animale sălbatice.
Habitatele identificate – culturi agricole, comunităţi ruderale, tufărişuri margini de drum) nu
reprezintă un habitate de interes comunitar, au o stare de conservare redusă şi o capacitate
de regenerare a speciilor prezente foarte mare.
Activitatea desfasurata în realizarea si operarea proiectului propus (parc eolian) este la
scara restransa (fiind limitata la activitatile de constructie a platformelor, fundatiilor si
drumurilor de acces) si nu va afecta integritatea si stabilitatea ariilor naturale de importanţă
comunitară.
Inexistenţa speciilor de floră şi faună specifice habitatelor de interes comunitar în zona
analizată permite implementarea proiectului (parc eolian) în arealul propus fără a afecta specii
si habitate de interes comunitar. Realizarea proiectului nu va afecta numeric şi structural nici
una dintre populaţiile floristice şi faunistice din habitatele prioritare ale ariilor naturale aflate în
vecinătatea proiectului.
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
61
4.5.2 Impactul prognozat
Habitate si flora – Impact nesemnificativ.
Nu exista habitate şi specii de interes comunitar în perimetrul destinat implement?rii
proiectului. Habitatele identificate – culturi agricole şi comunităţi ruderale nu reprezintă habitate
de interes comunitar, au o stare de conservare redusă şi o capacitate de regenerare a
speciilor prezente foarte mare.
Activitatea desfăşurata în realizarea si operarea proiectului propus este la scara restrânsa
(fiind limitata la activităţile de construcţie a platformelor, fundaţiilor si drumurilor de acces) si nu
va afecta integritatea si stabilitatea unor specii de interes comunitar.
Fauna
Un impact preconizat al fermelor eoliene este acela ca pot constitui bariere în calea
pasărilor migratoare sau a păsărilor ce se deplasează în diferite zone (zone de cuibărire,
hranire sau zone de odihnă).
De menţionat ca amplasamentul proiectului este situat pe terenuri agricole cultivate
intensiv nefiind identificate habitate propice cuibăririi, hrănirii păsărilor. Totodata nici zonele
învecinate amplasamentului nu sunt potrivite pentru cuibărit. Având în vedere particularităţile
zonei destinate realizării investiţiei:
� lipsa vecinătăţii cu zonele protejate;
� distanţe relative mari faţă de rutele de migraţie a pasărilor;
� destinaţia agricolă a terenului;
� lipsa habitatelor prielnice dezvoltării florei şi faunei;
nu exista un impact poten ţial negativ asupra faunei, în principal asupra p ăsărilor şi
chiropterelor ce tranziteaz ă zona.
În ceea ce priveşte numărul mic de specii ale pasărilor caracteristice zonei
biogeografice motivat prin lipsa zonelor de cuibărit şi a locurilor de hrănire datorate activit??ilor
antropice reprezintă un argument fundamental în dezvoltarea parcului eolian fără a produce
efecte asupra faunei locale.
Impactul asupra populaţiilor de chiroptere (lilieci) – după cum s-a precizat anterior lipsa
unor habitate de hrănire in zona amplasamentului, Inexistenţa zonelor împădurite în
vecinătatea amplasamentului asigură un impact nesemnificativ al parcului eolian asupra
acestor specii.
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
62
4.5.2 Măsuri de diminuare a impactului
Principalul risc asupra populaţiei de păsări şi chiroptere din zonă, precum şi cele ce
tranzitează zona parcului eolian îl constituie coliziunea cu zona de acţiune a turbinelor eoliene.
Riscul de coliziune a păsărilor şi chiropterelor survine numai în zona de acţiune a rotorului
turbinei cca 100 m diametru la o distanta situată între 50 şi 150 m faţă de sol. Acest risc este
influenţat de viteză de mişcare a turbinei precum şi de comportamentul de zbor al păsărilor şi
chiropterelor (înălţime, tip, durată şi perioadă de zbor) variind de la o specie la alta.
Pentru minimizarea acestui potenţial risc de mortalitate la păsări şi chiroptere
proiectantul a luat o serie de măsuri privind alegerea amplasamentului şi proiectarea parcului
eolian.
1. Zona de amplasare a parcului eolian este situată în afara ariilor protejate şi a rutelor
de migrare a păsărilor;
2. Parcul eolian este de mărime medie – 15 turbine, amplasarea lor fiind liniară;
3. Sistemul de transport al energiei electrice către staţia de transformare a fost proiectat
subteran;
4. Turbinele eoliene sunt prevăzute cu sisteme de avertizare şi vizibilitate nocturnă;
5. Zona de amplasare a parcului eolian nu este situată lângă potenţiale surse de hrană
pentru păsări şi chiroptere.
Analizând aceşti factori putem consideră că sensibilitatea amplasamentului faţă de
posibilii factori de risc este medie. Studiile efectuate asupra cauzelor de mortalitate la păsări
au evidenţiat faptul că turbinele eoliene prezintă un risc mult mai scăzut decât ceilalţi factori de
mortalitate la păsări.
Măsuri de protec ţie a florei şi faunei
Măsurile de protecţie a florei şi faunei pentru perioada de execuţie a lucrărilor se iau din
faza de proiectare şi organizare a lucrărilor; astfel:
� Amplasamentul organizărilor de şantier, bazelor de producţie şi traseul drumurilor de
acces sunt astfel stabilite încât să aducă prejudicii minime mediului natural;
� Suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de execuţie trebuie limitată judicios la
strictul necesar;
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
63
� Traficul de şantier şi funcţionarea utilajelor se va limita la traseele şi programul de lucru
specificat;
� Se va evita depozitarea necontrolată a deşeurilor ce rezultă în urma lucrărilor
respectându-se cu stricteţe depozitarea în locurile stabilite de autorităţile pentru
protecţia mediului;
� Refacerea ecologică şi re-vegetarea zonelor afectate temporar prin organizarea de
şantier.
4.5.3 Hărţi şi desene la capitolul "Biodiversitate "
Delimitarea zonelor protejate fat ă de parcul eolian
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
64
4.6. Peisajul şi impactul vizual
Dezvoltarea proiectului propus „Parc eolian format din 15 centrale eoliene a câte 2-3
MW fiecare, numite E1-E15; Construire reţea de descărcare a energiei electrice în staţia
110/20 KV – Frumuşiţa; Construire drum de acces din drumurile de exploatare: DE79/1,
DE79/2, DE72/1, DE85/1, DE32/1, DE35/1, DE2, DE4, DE7, DE35/2, - Frumuşiţa şi DE700,
DE119, DE699/3, DE 699/1, DE695 – Scânteieşti; Construire platformă macara; Construire
punct de conexiune; Construire racord electric aferent; Organizare de şantier”, are loc în
extravilanul comunelor Frumuşiţa şi Scânteieşti zona de Nord- vest la o distanţe apreciabile de
zona locuită ( cca. 1,4 km Scanteiesti şi 5,2 km Frumuşiţa).
Peisajul din împrejurimile amplasamentului destinat investiţiei este caracterizat printr-o
serie de coline ce întrepătrund câmpia înaltă - formaţiune care se extinde în cea mai mare
parte a zonei. Amplasarea zonelor rezidenţiale se situează subcolinar pe direcţia S-NW de-a
lungul drumului judeţean DJ 261 – Frumuşiţa - Scânteieşti.
Pentru a determina posibilul impact vizual şi peisagistic prin implementarea proiectului
s-au făcut investigaţii/studii în ceea ce priveşte:
� Determinarea zonei specifice de impact;
� Identificarea punctelor sensibile;
� Analizarea situaţiilor cu posibil impact asupra peisajului;
� Identificarea măsurilor ce trebuie luate pentru minimizarea impactului.
Au fost introduse o serie de criterii privind clasificarea impactului vizual asupra punctelor
de interes pentru o analiză cât mai coerentă în ceea ce priveşte impactul produs.
Criterii privind clasificarea impactului vizual asu pra punctelor de interes
Criteriu Defini ţie Categorie:
• Static - S • Dinamic - D
• Punct fix • Element in mişcare
Elevaţia punctului de interes • Peste-Nivel - PN • Nivel - N • Sub-nivel - SN
• Elevaţie peste nivelul de vizibilitate al turbinei • La nivelul de vizibilitate al turbinei • Sub nivelul de vizibilitate al turbinei
Distanţa vizibilă • Lungă – L • Medie – M • Scurtă – S • Foarte Scurtă - FS
• >5km • 1-5 Km • 200-1000m • <200m
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
65
Criteriu Defini ţie Durata de vizibilitate
• Perioada lungă -PL • Perioadă moderată - PM • Perioadă scurtă - PS
• >120 minute • 1-120 minute • <1 minut
Număr de vizitatori implicaţi • Mare - MA • Moderat - MD • Mic - MC
• >10000 persoane/zi • 1000-10000 persoane/zi • <1000 persoane/zi
4.6.1 Impactul prognozat
Principalul impact peisagistic şi vizual al implementării proiectului analizat îl constituie
modificarea peisajului rural al zonei caracterizat prin doar prin modul de folosinţa al terenurilor.
Din punct de vedere al impactului vizual asupra populaţiei acesta diferă de la o persoană la
alta prin diferenţa de percepţie. O analiză la nivelul populaţiei României asupra implementărilor
de proiecte ce presupun construcţia parcurilor eoliene reflectă o percepţie pozitivă deoarece
reprezintă o sursă regenerabilă şi nepoluantă de energie.
Matricea impactului prognozat asupra locuitorilor z onei de implementare a proiectului.
Criteriu Evaluare
Categorie Static Dinamic
√
Eleva ţie PN N SN
√ √
Distan ţa vizibil ă L M S FS √ √
Durată de vizibilitate PL PM PS √ √
Număr de vizitatori implica ţi MA MD MC √
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
66
4.6.2 Măsuri de diminuare a impactului
Măsuri de diminuare a impactului pentru factorul de m ediu peisaj
Măsuri de diminuare Fază de implementare
Design Amenajare Construc ţie Operare Ca opţiune – Utilizarea culorilor ce reduc
contrastul între structurile turbinei şi peisaj. Utilizarea de vopsele mate pentru finisare pentru a reduce fenomenul de reflexie a
luminii soarelui.
√
Design şi construcţie a substaţiilor în corelare cu zona amplasamentului. √ √
Refacerea zonelor de teren afectate √ √ Întreţinerea zonelor cu vegetaţie şi a
drumurilor de acces de pe amplasament √
4.7. Mediul social şi economic
Proiectul propune construcţia şi operarea unui parc eolian format din 15 turbine eoliene
de 3MW/turbină, substaţii transfer, 1 staţie TRAFO racord (Frumuşiţa) , linii conexiune
subterane LES , drumuri de acces, platforme, fundaţii, drumuri de exploatare modernizate,
proiect derulat printr-o investiţie de 20 mil euro pe o perioadă de 16 luni.
Factori: caracteristici şi parametri implicaţi în construcţia şi operarea proiectului propus
vor include:
Faza de construc ţie
� Capital semnificativ investit în faza de construcţie a parcului eolian;
� Faza de construcţie aşteptată a se derula pe o perioadă de 16 luni;
� Perioadă de exploatare a proiectului de 20 ani;
� Pe perioada construcţiei vor opera în medie un număr de 60-70 angajaţi.
Faza de operare
� Generare de energie regenerabilă;
� Suprafaţa totală ocupată de parcul eolian nu constituie un impact semnificativ
asupra activităţilor agricole;
� Parcul eolian va utiliza doar aproximativ 10% din suprafaţa totală a
amplasamentului;
� Va necesita personal permanent pentru operare şi întreţinere.
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
67
Evaluare cost-beneficiu
Costurile implicate în dezvoltarea parcului eolian sunt de aproximativ 20 mil euro fiind
reprezentate de:
� Costuri de construcţie;
� Costuri de operare şi întreţinere.
Beneficiile proiectului de investiţie constau în:
� Producţie/vânzare de energie provenită din surse regenerabile;
� Reducerea poluării de CO2 echivalent în gaze cu efect de seră;
� Proiectul necesită un număr mic de personal de întreţinere, ce va fi recrutat local
dacă este posibil.
4.7.1 Impactul prognozat
Impactul principal al dezvoltării în zona analizată a unei proiect anvergură (parc eolian –
producere energie electrică) va fi doar de natură socială cu potenţiale beneficii:
� Crearea unui număr de 60-80 locuri de muncă permanente în perioada de
construcţie/amenajare estimată la 16 luni;
� 3-4 locuri de muncă permanente în faza de operare a parcului eolian – 20 ani;
� Impact multiplu prin crearea şi dezvoltarea de noi servicii locale.
� Surse suplimentare de venit la bugetul local.
Concluzii
Dezvoltarea parcului eolian propus în zona va furniza contribuţii însemnate la economia
şi comunitatea locală. Impactul pozitiv va rezulta din capitalul investit în zona asociat dezvoltării
proiectului furnizând astfel locuri de muncă permanente şi temporare, servicii şi dezvoltare
economică.
4.7.2 Măsuri de diminuare a impactului
Nu este cazul.
4.8. Condi ţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural
Nu este cazul. Lucrarile proiectate se vor desfasura in afara zonelor de protectie a
monumentelor arheologice, istorice si de patrimoniu cultural.
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
68
4.9 Efecte semnificative cumulative asupra mediul ui prin implementarea
proiectelor propuse în zona analizat ă
Efectele cumulative se referă în general la efecte simultane şi interactive (sinergice)
asupra factorilor de mediu ca rezultat a multiplelor activităţi desfăşurate în aceeaşi perioadă şi
spaţiu.
In vecinătatea amplasamentului sunt propuse a se realiza alte proiecte privind
construcţia unor parcuri eoliene.
De asemeni sunt semnalate existenţa unor investiţii de alta natura in zona (ferme,
asociaţii agricole) aflate pe teritoriul administrativ al comunei Frumuşiţa şi Scânteiesti.
Impactul cumulativ datorat existenţei unor investiţii de alta natura in zona (ferme,
asociaţii agricole) este nesemnificativ chiar şi în condiţiile dezvoltării simultane a parcurilor
eoliene ce fac obiectul prezentului raport, acestea neexercitând un impact negativ suplimentar,
deoarece speciile de faună care ar fi putut fi afectate de aceste activitati s-au adaptat conditiilor
actuale ale arealului studiat.
Activităţile aferente perioadei de construcţie cumulate cu activităţile agricole desfăşurate
nu implică scăderea suprafeţelor acoperite de habitate prioritare, de interes comunitar sau
importante, ce pot asigura un climat propice vieţuitoarelor din arealul analizat, habitatele
prezente în perimetrul destinat exploatării nu asigură condiţii de hrănire şi cuibărire a speciilor
de animale şi plante, caracteristică exemplificată şi prin prezenţa in număr mic al reptilelor,
amfibienilor, păsărilor şi mamiferelor.
Impactul cumulativ datorat existen ţei unor investi ţii similare (parcuri eoliene)
Avand in vedere natura proiectelor propuse (parcuri eoliene), limitele evaluării in ceea ce
priveşte impactul cumulativ al proiectelor existente, aflate in execuţie sau propuse a fost stabilita
la teritoriul administrativ al comunelor Frumuşiţa şi Scânteieşti suprafaţă pe in care se va
analiza impactul cumulativ tinand cont si de:
� Natura proiectelor aflate in vecinătate;
� Dimensiunea economica si spaţiala a proiectelor ce fac obiectul evaluării impactului
cumulative;
� Distanta fata de zone protejate (arii naturale protejate ) si zone locuite;
Din informaţiile/datele aflate la dispoziţie în zona studiata (Comunele Frumuşiţa şi
Scânteieşti), in vecinatatea zonei destinate implementării proiectului „Parc eolian format din 15
centrale eoliene a câte 2-3 MW fiecare, numite E1-E15; Construire reţea de descărcare a
energiei electrice în sta?ia 110/20 KV – Frumuşiţa; Construire drum de acces din drumurile de
exploatare: DE79/1, DE79/2, DE72/1, DE85/1, DE32/1, DE35/1, DE2, DE4, DE7, DE35/2, -
Frumuşiţa şi DE700, DE119, DE699/3, DE 699/1, DE695 – Scânteieşti; Construire platformă
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
69
macara; Construire punct de conexiune; Construire racord electric aferent; Organizare de
şantier” sunt propuse şi alte proiecte de parcuri eoliene şi anume:
Din informaţiile/datele aflate la dispoziţie în zona implementării proiectului analizat sunt
propuse şi alte proiecte de parcuri eoliene şi anume:
� 13 parcuri eoliene respectiv:
• S.C. FERME DE VANT S.R.L. - 30 turbine;
• SC ALWIND ELECTRIC SRL – 5 turbine;
• SC AMMONIT ENERGY SRL – 5 turbine;
• SC SMART BREEZE S.R.L. – 3 turbine;
• SC SMART BREEZE S.R.L. – Parc Eolian APOLLO 2 – 3 turbine;
• SC BIXENTA IMPEX SRL – 5 turbine;
• SC GAMISA ENERGY SRL – 5 turbine;
• SC MONEY INVEST SRL – 5 turbine;
• SC ODIS SRL - 5 turbine;
• SC „PALACE CONSTRUCT” SRL - 5 turbine;
• SC GALAŢI EOL SUD SRL – Parc eolian Z1 – 19 turbine;
• SC GALAŢI EOL SUD SRL – Parc eolian Z2 – 14 turbine;
• SC GALAŢI EOL SUD SRL - Parc eolian Z3 – 17 turbine.
Evaluarea cu ajutorul Matricei de tip Leopold.
Aceste sisteme de cuantificare pornind de la matricea de tip Leopold se folosesc în mod
curent în evaluările de mediu. Acestea asigură informaţii cu caracter cantitativ pe baza unor note
care se acordă fiecărui efect asupra factorilor de mediu afectaţi.
Acordarea punctajului se face ţinând cont de datele de intrare certe, raportările la studiile
de specialitate, se pot obţine concluzii măsurabile care altfel ar fi fost cantonate în domeniul
unor generalităţi fără a se putea analiza corect efectele implementării parcurilor eoliene asupra
factorilor de mediu şi nu în ultimul rând să se propună lucrări de minimizarea a impactului şi
indicatori pentru monitorizare acestuia.
Arealul în care se va dezvolta proiectele ce face obiectul evaluării este cunoscută ca
având potenţial agricol, impactul generat de activitatea turbinelor eoliene nereprezentând o
influenţă negativă majoră asupra biodiversităţii locale deoarece habitatele prezente nu
reprezintă habitate de interes comunitar, zonă fiind puternic antropizată, biodiversitatea specifică
având un factor de conservare redusa şi o capacitate de regenerare foarte mare adaptată
condiţiilor actuale de mediu.
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
70
Astfel, impactul cumulativ datorat existenţei unor investiţii de alta natura în zona (ferme,
asociaţii agricole) este nesemnificativ chiar şi în condiţiile dezvoltării parcului eolien care face
obiectul prezentului raport, aceasta neexercitând un impact negativ suplimentar, deoarece
speciile de faună care ar fi putut fi afectate de această activitate s-au adaptat condiţiilor actuale
ale arealului studiat.
Impactul cumulativ datorat existen ţei unor investi ţii similare (parcuri eoliene)
Având în vedere natura proiectelor propuse (parcuri eoliene), limitele evaluării in ceea ce
priveşte impactul cumulativ al proiectelor existente, aflate in execuţie sau propuse a fost stabilita
la teritoriul administrativ al comunelor Frumuşiţa, Scânteieşti, Tuluceşti, Rediu, Cuca respectiv
Smârdan din judeţul Galaţi suprafaţă pe care se va analiza impactul cumulativ ţinând cont si de:
� Natura proiectelor aflate in vecinătate;
� Dimensiunea economică şi spaţială a proiectelor ce fac obiectul evaluării impactului
cumulative;
� Distanta fata de zone protejate (arii naturale protejate) şi zone locuite;
Din informaţiile/datele aflate la dispoziţie în zona implementării proiectului având ca
beneficiar SC EUROPP ENERGOCONS SRL, sunt propuse şi alte proiecte de parcuri eoliene şi
anume:
• S.C. FERME DE VANT S.R.L. - 30 turbine;
• SC ALWIND ELECTRIC SRL – 5 turbine;
• SC AMMONIT ENERGY SRL – 5 turbine;
• SC SMART BREEZE S.R.L. – 3 turbine;
• SC SMART BREEZE S.R.L. – Parc Eolian APOLLO 2 – 3 turbine;
• SC BIXENTA IMPEX SRL – 5 turbine;
• SC GAMISA ENERGY SRL – 5 turbine;
• SC MONEY INVEST SRL – 5 turbine;
• SC ODIS SRL - 5 turbine;
• SC „PALACE CONSTRUCT” SRL - 5 turbine;
• SC GALAŢI EOL SUD SRL – Parc eolian Z1 – 19 turbine;
• SC GALAŢI EOL SUD SRL – Parc eolian Z2 – 14 turbine;
• SC GALAŢI EOL SUD SRL - Parc eolian Z3 – 17 turbine.
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
71
Proiecte eoliene propuse dezvoltarii in zona
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
72
Cai de cumulare a impactului
În urma identificării planurilor si proiectelor ce pot produce un impact cumulativ, s-
au stabilit şi principalele căile posibile de cumulare a impactului acestea prognozându-se
asupra:
� Biodiversităţii locale;
� Asupra factorilor de mediu apa, aer, sol;
� Mediului social economic.
Evaluare efectelor cumulative produse toate proiectele de investiţie mai sus
menţionate (parcuri eoliene) s-a realizat atât în faza de construcţie/amenajare cât şi în
perioadă de funcţionare şi postfuncţionare/dezafectare.
Cuantificarea impactului produs
Sistemul de cuantificare utilizat asigură informaţii cu caracter cantitativ pe baza
unor note care se acorda fiecărui efect asupra factorilor de mediu afectaţi. Acordarea
nivelului de referinţă se face ţinând cont de datele de intrare certe, raportările la studiile de
specialitate, se pot obţine concluzii măsurabile care altfel ar fi fost cantonate în domeniul
unor generalităţi fără a se putea analiza corect efectele implementării parcurilor eoliene
asupra factorilor de mediu şi nu în ultimul rând să se propună lucrări de minimizarea a
impactului şi indicatori pentru monitorizare acestuia.
Pentru aceasta în continuare este prezentat modul de evaluare utilizat pentru
identificarea impactului generat de implementarea celor 13 proiecte invecinate (parcuri
eoliene):
� s-a definit o matrice simplă în care activităţile ce determină un impact asupra
mediului se înscriu pe o axă, iar efectele lor asupra mediului pe cealaltă axă.
� s-au stabilit tehnicile de clasificare pentru ponderarea importanţei, aceasta
constând în folosirea unei scale predefinite a importanţei. S-a utilizat o scală
predefinită cu cinci niveluri şi definiţiile corespunzătoare, care permite atribuirea
unor valori numerice în situaţii de decizie.
Niveluri de referin ţă Defini ţie
5. Foarte important
- Punctul cel mai important - Prioritatea de prim rang - Este implicat direct în problemele majore - Trebuie luată în considerare
4. Important - Este relevant pentru problemă - Prioritate de ordinul doi - Impact semnificativ, dar nu trebuie tratat înaintea
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
73
altor probleme - Poate să nu fie rezolvată în întregime
3. Importan ţă medie
- Poate fi relevantă pentru problemă - Prioritatea de ordinul trei - Poate avea impact - Poate fi un factor determinant pentru probleme majore
2. Mai pu ţin important
- Relevanţă nesemnificativă - Prioritate scăzută - Are impact mic - Nu este un factor determinant pentru problemele majore
1. Neimportant - Fără prioritate - Fără relevanţă - Nu are efecte măsurabile
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
74
Potenţiale efecte cumulative asupra mediului rezultate ca urmarea a construcţiei/amenajării şi funcţionării celor 13 parcuri
eoliene analizate în vecinătatea proiectelor propuse.
Aspecte de mediu afectate EFECTE ASUPRA MEDIULUI
Semnificative Secundare Cumulative Sinergice Termen scurt
Termen mediu
Termen lung Permanente Temporare Pozitive Negative
Biodiversitatea 1 1 Mediu social şi economic
5 1
Solul 1 3
Apa 1 3
Aerul 1 2
Factorii climatici 5 1 Patrimoniul cultural 1 1
Patrimoniul arhitectonic si arheologic
1 1
Peisajul 3 1
Zgomot 1 2
Total 3 5 3 3 5 3 3 3 5 20 16
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
75
Cuantificarea efectelor cumulate s-a facut în baza urmatoarelor criterii de evaluare:
• Punctajul s-a aplicat pe baza măsurilor propuse pentru a prevenii, reduce şi compensa
pe cât posibil orice efect advers asupra mediului.
• Acordarea de notele pentru fiecare tip de impact în parte cu caracter secundar,
temporar pe termen scurt.
Concluzii
Biodiversitatea
Analiza planurilor de încadrare în zonă, observaţiile directe asupra amplasamentelor
destinate implementării tuturor parcurilor eoliene precum şi distanţele faţă de zonele protejate
argumentează faptul că nu au fost identificate tipuri de habitate şi specii de floră şi faună care
sunt ameninţate cu dispariţia, specii de plante şi/sau animale sălbatice periclitate, vulnerabile,
endemice sau rare, specii de plante şi animale sălbatice aflate sub regim special de ocrotire,
specii de valoare ştiinţifică şi ecologică deosebită, precum şi habitate în care există bunuri ale
patrimoniului natural.
Datorită particularităţilor amplasamentelor:
� lipsa vecinătăţii cu zonele protejate;
� distanţe relative mari fată de rutele de migraţie a pasărilor;
� lipsa cursurilor de apă;
� destinaţie preponderent agricolă a terenului;
� lipsa habitatelor prielnice dezvoltării florei şi faunei;
nu s-au identificat poten ţiale efecte negative asupra faunei, în principal as upra p ăsărilor
şi chiropterelor ce tranziteaz ă zona.
Având în vedere natura terenurilor destinate implementării tuturor proiectelor (în
totalitate terenuri agricole şi terenuri neproductive) nu se estimează un potenţialul efect negativ
generat de realizarea parcului eolian motivat prin lipsa zonelor de vegetaţie posibil afectate în
perioada de amenajare a terenului şi de construcţie (fundaţii, drumuri acces, canale
conductori). Astfel efect cumulativ produs asupra vegetaţiei este nesemnificativ, observaţie
fundamentată pe motivul inexistenţei zonelor de vegetaţie reprezentative pentru regiunea
biogeografică de stepa.
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
76
Mediul social şi economic
Implementarea proiectelor ce privesc amenajarea parcurilor eoliene produc efecte
pozitive asupra mediului social economic prin:
� creşterea surselor de finanţare la nivel local;
� angajări de personal atât în perioada de construcţie cât şi în perioada de
funcţionare;
� stoparea diminuării resurselor neregenerabile, un plus de energie din surse
regenerabile;
Un posibil impact negativ asupra mediului economic poate fi semnalat prin micşorarea
suprafeţelor de teren agricol şi implicit al veniturilor generate din această activitate, suplinit
însă de veniturile obţinute din taxele de concesionare, creşterea preţurilor terenurilor,
dezvoltarea infrastructurii rutiere din zonă.
Solul
Suprafaţa destinată efectiv construirii parcului eolian este scăzută comparativ cu
suprafaţa totală propusă pentru implementarea proiectelor, mai mult nu se prognozează o
schimbare important a destinaţiei terenurilor din folosinţă agricolă în neagricolă.
Astfel nu se poate prognoza un efect negativ asupra solului şi subsolului din zona de
implementare a proiectelor decât în perioada de construcţie a celor trei parcuri în acelaşi timp,
puţin probabil având în vedere magnitudinea organizării de şantier.
Operaţiile de construcţie, funcţionare şi întreţinere a parcurilor eoliene vor avea un
impact negativ asupra drumurilor locale, adăugându-se la traficul existent un număr relativ mic
de tranzituri, pe o perioadă determinată de timp, însă având ca dezavantaj gabaritul mare al
utilajelor de transport.
De asemenea un impact negativ ar putea surveni prin construirea simultană a celor 13
parcuri eoliene propuse, camioanele şi utilajele de transport putând să afecteze infrastructura
existentă, pe termen scurt pot apărea probleme la traficarea şi manipularea centralelor
eoliene, însă e puţin probabil ca acest lucru să se întâmple.
Ţinând cont de măsurile pe care dezvoltatorul proiectelor le va lua prin amenajarea
căilor de transport necesare punerii în aplicare a investiţiei se estimează un impact pe termen
scurt diminuat de măsurile luate în faza de construcţie.
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
77
Apa
Măsurile propuse de beneficiarii proiectelor atât pe perioada de construcţie cât şi de
funcţionare a parcului eolian asupra gestionării apelor uzate menajere sau eventualelor poluări
accidentale cu substanţe petroliere provenite de la vehiculele de transport antrenate de către
apele meteorice, limitează producerea unei poluări semnificative asupra resurselor de apa. Cu
atât mai mult cu cât activităţile desfăşurate pentru realizarea obiectivelor sunt pe perioade
scurte de timp 12-20 luni, după această perioadă nu vor mai exista intervenţii asupra factorului
de mediu apă.
Aerul
Impactul potenţial asupra calităţii aerului datorat cumulării dezvoltării proiectelor eoliene
poate fi sesizat prin emisiile de gaze de la utilajele şi mijloacele de transport care pot contribui
la creşterea efectului cumulativ al impactului asupra aerului din regiune.
Potenţialul efect asupra calităţii aerului depinde de mai mulţi factori:
� durata şi perioada construcţiei;
� eficienta masurilor de reducere a impactului;
� distanţa dintre proiecte.
Construcţia turbinelor eoliene va fi finalizată în etape minimizând astfel efectele produse
asupra aerului, impactul va fi local, temporar si nesemnificativ.
Emisiile de gaze de la utilajele si mijloacele de transport pot contribui la creşterea
efectului cumulativ al impactului asupra aerului din regiune. Gradul tehnologic ridicat al
utilajelor folosite şi instalaţiilor folosite în realizarea proiectelor, nu vor afecta semnificativ
parametrii calitativi ai aerului din zonă, impactul fiind redus, local şi temporar.
Patrimoniul cultural
Nu este cazul, în zonă dezvoltarii proiectelor analizate nu s-au identificat obiective de
patrimoniu cultural.
Patrimoniul arhitectonic si arheologic
Nu este cazul, în zona dezvoltării proiectelor analizate nu s-au identificat obiective de
patrimoniu arhitectonic şi arheologic.
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
78
Peisajul
Pentru majoritatea turbinelor impactul vizual nu este mai semnificativ decât acela al
stâlpilor de înaltă tensiune care transportă curentul electric din centrale de mare putere la
centre de distribuţie unde tensiunea este adusă la un nivel corespunzător utilizării în
gospodării. În România, numărul stâlpilor de înaltă tensiune este foarte mare, pe când numărul
turbinelor eoliene este mic astfel că impactul vizual nu constituie o problemă.
Pentru reducerea impactului vizual un argument important în diminuarea impactului
cumulativ asupra peisajului îl constituie structura reliefului din zona (culmi şi văi), a suprafeţei
mari de răspândire, cat si lipsa resurselor vizuale.
Zgomot
Pentru evaluarea zgomotului produs de funcţionarea simultană a celor 116 turbine
eoliene prognoza intensităţii zgomotului în zona amplasamentelor şi zonele limitrofe parcurilor
eoliene nu diferă cu mult faţă de modelul de cuantificare a zgomotul produs de parcurile
eoliene prezentat la capitolul 1.8.1 Zgomot şi vibraţii. Astfel conform proiecţiei de dispersie
zgomotului în zonele parcurilor nu se poate sesiza un disconfort al locuitorilor din vecinătatea
parcurilor eoliene, nivelul intensităţii zgomotului situându-se sub valori de 40 dB – nivel de
zgomot asociat cu zgomotul de fond, impactul prognozat fiind nesemnificativ.
De asemeni un factor important in dispersia zgomotului produs de surse învecinate
(cumulate 13 parcuri eoliene) îl are si stabilirea distantelor de siguranta si protecţie faţă de
elementele construite sau protejate prin lege, ale zone, drumuri publice, reţele de transport
curent electric, canale şi antene de irigaţii (conform prevederilor din Ordinului 4/2009 - Norma
Tehnică privind delimitarea zonelor de protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor
energetice – revizia I- Anexa 3. Asigurarea unei distante de siguranţă de cel puţin 100 m x 3
pentru toate parcurile eoliene fata de zonele locuite elimina impactul creat prin disconfort
asupra aşezărilor umane. Funcţionarea cumulata a turbinelor eoliene aferente parcurilor
eoliene studiate nu va polua fonic zonele învecinate, nivelul de zgomot estimat in punctele
sensibile (zone locuite) fiind sub 40 dB (A).
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
79
Evaluarea impactului cumulativ
Alegerea amplasamentului realizării parcurilor eoliene rămâne cea mai importanta
modalitate de reducere a efectelor negative cumulative ale turbinelor şi a altor instalaţii
aferente fermelor eoliene asupra păsărilor şi liliecilor.
Astfel rata coliziunii păsărilor şi liliecilor cu turbinele eoliene nu este mare datorita alegerii
amplasamentului destinat realizării proiectului ce asigură:
� evitarea amplasamentelor unde exista populaţii specii protejate;
� evitarea siturilor cu specii de păsări sensibile în special cele cu zbor planat;
� evitarea zonelor cunoscute drept rute de migrare, coridoare de zbor sau unde păsările
au o concentraţie ridicată din diferite motive.
� evitarea zonelor cunoscute ca locuri de cuibărit, hibernare sau migrare a liliecilor;
� evitarea locurilor cu populaţii importante de păsări de pradă;
� evitarea fragmentarii habitatelor de importanţă comunitară.
Riscul la coliziune în condi ţia cumul ării proiectelor în zon ă.
Aşa cu a fost evidenţiat si mai sus în urma calculul statistic a riscului de coliziune reiese
că vor fi potenţial afectate un număr mic de păsări de talie mare acestea migrând la altitudini
mai mari de 200 m.
Pentru speciile migratoare, din punct de vedere statistic riscul de coliziune creşte odată
cu dimensiunea speciei (lungime şi anvergură aripi). Pentru a evidenţia acest risc s-a evaluat
specia migratoare Ciconia Ciconia (Barza albă) specia cu talia cea mai mare (L = 1020 cm, A=
1890 cm) mentionata si in lista speciilor migratoare identificate în Aria naturala ROSPA 0070.
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
80
Evaluarea riscului de coliziune pentru speciile de pasări migratoare de talie mare.
Riscul de coliziune asociat speciei
– Ciconia ciconia
Riscul de coliziune a fost calculat utilizând modelul Band
Datorită faptului speciile migratoare utilizeaza culoarul pricipal de migrare (Siret), nefiind
identificat nici un culoar principal sau secundar in vecinatatea proiectelor (parcurilor eoliene
propuse în zonă) estimăm că riscul real de coliziune va fi nesemnificativ, cu atât mai mult
cu cat in cazul nostru particular speciile migratoa re evita constant habitatele antropice,
zone locuite (agroecosistemele) .
Riscul de coliziune cumulat asociat tuturor proiectelor parcurilor eoliene menţionate mai
sus este mult redus datorită particularităţilor geografice ale zonei:
Ø distanţe relativ mari faţă de zonele protejate;
Ø amplasarea turbinelor eoliene în şiruri, pe direcţia N-S fără a constitui bariere pe
directia E –V pe principala rută de migrare asociată râului Prut;
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
81
Ø existenţa unor culoare de trecere parcurile eoliene si zonele rezidenţiale creând rute
de migrare secundare libere;
Ø dezvoltarea proiectelor pe terenuri cu destinaţie agricolă, lipsite de orice urmă de
pădure, sau zone de tufăriş, cu activităţi antropice ce nu au favorizat dezvoltarea faunei şi
florei sălbatice;
Ø în afara rutelor de migraţie principale ce se derulează, majoritar, de-a lungul apelor,
cu evitarea zonelor aşezărilor omeneşti;
Măsurile de protec ţie a biodiversit ăţii pentru limitarea impactului cumulat în
perioada de execu ţie a lucr ărilor de construc ţie
Aceste masuri trebuiesc luate încă din faza de proiectare şi organizare a lucrărilor,
astfel:
� Amplasamentul organizărilor de şantier, a bazelor de producţie şi traseul drumurilor de
acces sunt astfel stabilite încât să aducă prejudicii minime mediului natural;
� Suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de execuţie trebuie limitată judicios la
strictul necesar;
� Traficul de şantier şi funcţionarea utilajelor se va limita la traseele şi programul de lucru
specificat;
� Se va evita depozitarea necontrolată a deşeurilor ce rezultă în urma lucrărilor
respectându-se cu stricteţe depozitarea în locurile stabilite de autorităţile pentru
protecţia mediului;
� Refacerea ecologică şi re-vegetarea zonelor afectate temporar prin organizarea de
şantier.
� Sistemul de transport al energiei electrice către staţia de transformare a fost proiectat
subteran;
� Turbinele eoliene sunt prevăzute cu sisteme de avertizare şi vizibilitate nocturnă;
5. Analiza alternativelor
Această secţiune conţine o descriere a alternativelor propuse pentru dezvoltarea
proiectului în corelare cu:
� Alegerea amplasamentului;
� Conexiunea la sistemul/reţeaua de transport a energiei electrice;
� Capacitate turbine, număr propus şi locaţie;
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
82
� Alternativa de neimplementare a proiectului
Alegerea loca ţiei amplasamentului
Unul din motivele dezvoltării parcului eolian în zona aleasă Îl reprezintă potenţialul
eolian al zonei. Alegerea amplasamentului s-a făcut pe baza măsurătorilor realizate de către
beneficiar în comuna Frumuşiţa cu ajutorul a unui turn de monitorizare a activităţii eoliene în
zonă. Datele obţinute au arătat că zona analizată este favorabilă pentru investiţia propusă.
De asemenea îl alegerea amplasamentului au contat şi factori privind:
� apropierea de liniile de transport a energiei electrice;
� existenţa terenurilor libere fără a crea un posibil impact asupra florei şi faunei din
zonă;
� distanţa faţă de zonele locuite;
� accesul la infrastructura rutieră.
Conexiunea la sistemului de distribu ţie a energiei electrice din zonă se va realiza
datorită avantajului economic de a putea transmite în reţea energia produsă de parcul eolian la
costuri minime, capacitatea sistemului de distribuţie a energiei electrice fiind influenţată de
diferiţi factori:
� diametrul conductorului electric;
� distanţa dintre surse – generator la cea mai apropiată linie de distribuţie;
� temperatura ambientală.
In privinţa sistemului de distribuţie a energiei electrice produse în cadrul parcului eolian
s-a ales varianta de conexiune LES catre staţia de transformare Frumuşiţa 110/20 KV.
Aceasta varianta are avantaje datorita:
� Optimizarea sistemului de distribuţie;
� Minimizează pierderile de energie de la fiecare turbină la substaţie şi de la
substaţie la reţeaua de distribuţie;
� Accesibilitate şi reducerea potenţialelor impacte asupra mediului.
Alegerea capacit ăţii parcului eolian şi num ărul de turbine – 15, a fost dimensionată
pe baza studiilor efectuate în zonă privind potenţialul eolian şi capacitatea de distribuţie a
reţelei electrice existente asigurând astfel o viabilitatea economică a investiţiei.
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
83
Loca ţia turbinelor (amplasarea) s-a bazat pe utilizarea optimă a sursei de vânt
necesitând si o distanţă minimă de separaţie între turbine pentru a limita impactul cumulat şi a
interferentelor de vânt. De asemenea amplasarea turbinelor s-a realizat cu scopul de a se
evita:
� Zonele cu vegetaţie importantă ;
� Zone cu potenţial ridicat al reptilelor;
� Potenţiale culoare de zbor;
� Zone clasificate ca semnificaţie arheologică;
La momentul realizării proiectului, titularul va trebui sa respecte distanţele impuse de
Ordinul nr. 4 din 9 martie 2007 pentru aprobarea Normei tehnice privind delimitarea zonelor de
protecţie şi de siguranţă aferente capacităţilor energetice - revizia I, respective ANEXA Nr. 3 la
norma tehnică - DISTANŢE DE SIGURANŢA aferente instalaţiilor eoliene, faţă de toate
obiectivele de interes învecinate proiectului.
Alternativa de neimplementare a proiectului are ca consecinţe:
� Până la 100.000 MWh/an energie electrică nu este produsă din surse regenerabile;
� Pierderea oportunităţii de a reduce emisia de gaze cu efect de seră;
� Pierderea oportunităţii de dezvoltare economică a comunei şi locuri de muncă.
6. Monitorizarea
Prevederile pentru monitorizarea mediului impun efectuarea de măsurători şi
determinări periodice ale poluanţilor caracteristici pentru un astfel de obiectiv pentru factorii de
mediu apă, aer, sol.
Se recomandă implementarea unui program de monitorizare a măsurilor de reducere a
impactului toată perioada derulării investiţiei începând din momentul derulării activităţilor de
constructive si in faza de funcţionare a parcului eolian. În tabelul următor se prezintă
obiectivele, indicatorii şi frecvenţa monitorizării efectelor semnificative ale implementării
proiectului.
Programul de monitorizare propus are la bază obiectivele şi problemele de mediu
identificate şi prezentate în capitolele anterioare, şi se referă la aspectele de mediu relevante
care pot fi influenţate de implementarea proiectului.
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
84
Plan de monitorizare
Măsura de reducere a impactului asupra mediului Implementarea Monitorizarea
Respectarea planului de monitorizare propus
Atât în faza de construcţie, cât şi
în cea de funcţionare
Conform planului de Monitorizare propus
Recomandăm ca pe toată perioada de implementare a proiectului, parc eolian, etapa de constructie să fie asistată de o
persoană/firmă specializată în implementarea durabilă a obiectivelor
propuse prin proiect.
Înainte de începerea
lucrărilor de construcţie şi în timpul acestora
Beneficiar
Decopertarea stratului de sol fertil se va face cu depozitarea şi protejarea acestuia În perioada
executării lucrărilor de construcţie
Executantul lucrărilor
Pentru a evita dezvoltarea speciilor invazive în zonă, se recomandă cu stricteţe utilizarea pentru recopertarea solului fertil
decopertat iniţial.
Personalul care execută lucrarea
Pe parcursul şi după terminarea lucrărilor de construcţii – montaj, amplasamentul se
va elibera de deşeuri şi resturi de materiale, pentru a nu afecta calitatea
solului fertil.
Pe tot parcursul perioadei de execuţie a lucrărilor
Executantul lucrărilor
Proiectarea reţelelor de cablu subteran din cadrul amplasamentelor se va poziţiona
urmând reţeaua drumurilor de acces minimizându-se astfel suprafaţa de teren
afectată prin fragmentarea temporară.
Înainte de începerea
lucrărilor, în momentul elaborării
proiectului tehnic.
Beneficiar
Depozitarea temporară a componentelor turbinelor şi a materialelor de construcţie trebuie să se realizeze cât mai eficient in spatiile realizate (platforme, drumuri de
acces)
Înainte de începerea
lucrărilor, în momentul elaborării
proiectului tehnic
Beneficiar
Amplasamentul organizarii de santier trebuie ţinut în permanenţă curat.
Pe tot parcursul perioadei de execuţie a
lucrărilor de construcţie
Executantul lucrărilor/Beneficiar
Nu trebuie permisă băltirea şi formarea de mlaştini/zone umede în perimetrul
proiectelor, deoarece acestea atrag păsări iubitoare de apă sau de organisme
dependente de mediul acvatic (amfibieni)
Înainte de începerea
lucrărilor de construcţie.
Executantul lucrărilor/Beneficiar
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
85
Trebuie să se aibă în vedere eficienţa procesului de refacere a porţiunilor de
habitat afectat de decopertări – recopertări.
Pe tot parcursul perioadei de execuţie a
lucrărilor, până la refacerea totală a
zonelor exploatate.
Beneficiarul proiectului şi persoană/firmă specializată în domeniul biodiversităţii.
Turbinele sunt semnalizate pe timpul nopţii cu lumină intermitentă roşie cu intervale
mari de timp, între două aprinderi consecutive.
Pe întreaga perioadă de funcţionare a
parcului eolian.
Beneficiarul proiectului
Se vor vopsi vârfurile palelor centralelor eoliene în culori contrastate, pentru a evita
coliziunea accidentala a păsărilor cu acestea.
Pe întreaga perioadă de funcţionare a
parcului eolian.
Beneficiarul proiectului
6.1. Factorul de mediu ap ă
Monitorizarea pe şantier va avea în vedere următoarele aspecte:
� verificarea respectării normelor de funcţionare ale utilajelor pe perioada de
construcţie a parcului eolian;
� încadrarea în parametri de evacuare a apelor uzate menajere rezultate de la
toaletele ecologice amplasate pe durată de amenajare şi construcţie a parcului
eolian – conform NTPA 001/2002.
În perioada de func ţionare a obiectivului (parc eolian 15 turbine) nu s e generează
ape uzate.
6.2. Factorul de mediu aer
Pentru faza de construcţie se recomandă să se realizeze monitorizarea pulberilor în
suspensie şi a pulberilor sedimentabile, precum şi a zgomotului, pentru acest posibil poluant
se vor face măsurători şi se va monitoriza şi în perioada de funcţionare.
În perioada de construcţie beneficiarul va trebui sa respecte parametrii impuşi de STAS
12574/87 şi Ordinului 592/2002 pentru aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limită,
a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot
şi oxizilor de azot, pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5), plumbului, benzenului,
monoxidului de carbon şi ozonului în aerul înconjurător.
Nu se produc emisii, pulberi în suspensie/sedimentabile în perioada de
funcţionare.
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
86
6.3. Factor de mediu sol şi subsol
Se va asigura o supraveghere permanentă a perimetrului parcului eolian pentru
sesizarea eventualelor incidente care ar putea influenţa populaţia, fauna sau flora şi raportarea
imediata a acestora pentru luarea măsurilor de corecţie şi prevenire.
Monitorizarea funcţionării parcului eolian se face de la distanta prin utilizarea unor
echipamente speciale de tele şi radio transmisie sau local prin personalul angajat, funcţiile
turbinei eoliene fiind monitorizate şi controlate de numeroase unităţi de comandă şi control.
6.4 Biodiversitate
În perioada de funcţionare a parcului eolian se va acorda o importanţă deosebită asupra
potenţialului risc de coliziune al păsărilor care tranzitează zona. Astfel pentru identificarea
eventualelor măsuri suplimentare de protecţie se va monitoriza numărul de carcase păsări şi
chiroptere pe o perioada de un an de zile de la operarea parcului eolian. După prezentarea
raportului de monitoring şi analizarea rezultatelor de către autoritatea competentă pentru
protecţia mediului se va lua decizia dacă procesul de monitorizare va fi continuat.
7. Situa ţii de risc
Atât în faza de construcţie, cât şi funcţionare şi dezafectare nu se poate vorbi de un
accident ecologic ce ar putea avea un efect distructiv asupra ecosistemele naturale şi
antropice, se poate vorbi însă despre poluare accidentală pe perioada ante şi post construcţie
prin scurgerea de carburant de la autovehiculele şi utilajele ce tranzitează amplasamentul pe
perioada construcţiei parcului eolian.
Instalaţiile pot avea ca şi cauze de producere a poluărilor accidentale următoarele:
Cauze interne
a) Defecte de proiectare sau execuţie a instalaţiilor, a elementelor de control sau de
automatizare.
Ele se datorează:
� proiectării greşite din punct de vedere al rezistenţei mecanice, la coroziune, la
variaţiile de temperatură, etc;
� proiectării în lipsa unei documentări suficiente;
� nerespectării normelor tehnice de securitate;
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
87
� dotarea insuficientă cu aparatură de control, de siguranţă, sau de alarmare;
� lipsa studiilor accidentelor previzibile (avaria controlată).
b) Defecte de material se referă la fiabilitatea elementelor de construcţie (aparatură
de siguranţă, control şi alarmare).
Ele se datorează eficienţei scăzute de control.
Pe acest principiu, o avarie poate fi previzibilă şi trebuie să se asigure sisteme de
înlocuire sau de dublare care să evite propagarea în lanţ a efectului.
c) Defecte de exploatare
Ele se datorează:
� insuficienţei calitative şi cantitative a operatorilor unei instalaţii;
� insuficienţei instrucţiunilor şi instructajelor de exploatare;
� căderilor psihologice, fiziologice.
Cauzele externe
� schimbările situaţiei meteo: inversiuni termice, furtuni, etc;
� diverselor acte de sabotaj;
� calamităţilor naturale;
� dezastrelor majore.
Pentru a spori caracterul de anticipare a oricăror evenimente, accidente, pentru ca
acestea să nu se transforme în accidente ecologice, vor fi luate în considerare de către firmă:
� sursele potenţiale de accident, date de identificare;
� cauzele care pot produce evenimentul;
� factorul de mediu vizat;
� poluanţii potenţiali;
� aria posibilă de răspândire a poluantului şi de afectare în lanţ a altor surse
potenţiale;
� măsurile concrete de:
- prevenirea şi pregătirea pentru intervenţie;
- intervenţia operativă după declanşarea fenomenelor periculoase;
- intervenţia ulterioară pentru recuperare şi reabilitare.
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
88
� mijloacele materiale necesare pentru intervenţie şi măsurile de asigurare operativă
a lor;
� echipele de intervenţie, responsabilităţi;
� măsurile şi metodele de organizare, înştiinţare şi alarmare a echipelor de
intervenţie;
� asigurarea reţelei de monitorizare şi control cu aparatură specifică pentru controlul
construcţiilor, instalaţiilor, mijloacelor de transport, parametrilor factorilor de mediu -
cu obligaţia, în cazul detectării avariilor sau al depăşirilor valorilor admisibile ale
contaminării să înştiinţeze organismele stabilite prin schemele de înştiinţare şi să ia
măsurile de punere sub control a instalaţiilor;
� programele de instruire a lucrătorilor de la punctele critice şi a echipelor de
intervenţie..
Ca surse de accidente de natur ă electric ă, le reprezintă toate utilajele acţionate de
energia electrică şi bineînţeles, sistemul de distribuţie a energiei electrice. Riscurile unor
electrocutări există, în special, în cazul personalului de întreţinere a instalaţiilor electrice.
Evitarea unor asemenea accidente se poate realiza prin angajarea unor oameni cu o bună
calificare, responsabili şi conştienţi privind riscurile care există la instalaţiile electrice.
Substan ţe periculoase
Din punct de vedere al HG 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident
major în care sunt implicate substanţe periculoase, substanţele utilizate în procesul tehnologic
(funcţionarea turbinelor eoliene) şi specificate în tabelul următor prezintă fraze de risc R
relevante, şi anume:
Identificarea substan ţelor periculoase
Denumirea materiei prime,
a substan ţei sau a preparatului
chimic
Cantitatea anual ă/ existent ă în stoc
Clasificarea şi etichetarea substan ţelor sau a preparatelor chimice*)
Categorie - Periculoase/
Nepericuloase (P/N)
Periculozitate**) Fraze de risc*)
Ulei hidraulic 750 litri P Poate provoca efecte adverse pe termen lung asupra mediului acvatic.
R53, S23, S51 Ulei transmisie 6000 litri P
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
89
Riscuri naturale
Riscurile naturale la care este expusă zona de amplasare a obiectivului, sunt: căderile
masive de zăpadă, inundaţiile, cutremurele.
Căderi masive de z ăpadă
Obiectivul analizat – „Parc eolian format din 15 centrale eoliene a câte 2-3 MW fiecare,
numite E1-E15; Construire reţea de descărcare a energiei electrice în staţia 110/20 KV –
Frumuşiţa; Construire drum de acces din drumurile de exploatare: DE79/1, DE79/2, DE72/1,
DE85/1, DE32/1, DE35/1, DE2, DE4, DE7, DE35/2, - Frumuşiţa şi DE700, DE119, DE699/3,
DE 699/1, DE695 – Scânteieşti; Construire platformă macara; Construire punct de conexiune;
Construire racord electric aferent; Organizare de şantier”– se va amplasa în extravilanul
comunelor Frumuşiţa şi Scânteieşti, într-o zonă geografică cu căderi reduse de zăpadă. Din
acest motiv, se consideră că prezintă un risc foarte scăzut la căderi masive de zăpadă, care să
afecteze buna funcţionare a turbinelor eoliene.
Inunda ţii
Nu există posibilitatea apariţiei unor inundaţii, principalele cursuri de apă situându-se la
o distanţă apreciabilă faţa de amplasamentul obiectivului.
Seisme
Din punct de vedere seismic (conform S.R.11100/1-93: "Zonare seismică-
macrozonarea teritoriului României") amplasamentul se încadrează în macrozona de
intensitate seismică 81 având valoarea de vârf a acceleraţiei terenului de proiectare ag=0,18 g,
şi perioada de colţ Tc = 1.0 secunde. Potrivit normativului P 100/92, se va lua în calcul zona
"B" cu un coeficient ks = 0,75 şi o perioadă de colţ Te = 1,5 sec.
8. Descrierea dificult ăţilor
Pe parcursul elaborării Raportului privind impactul asupra mediului, pentru investiţia
„Parc eolian format din 15 centrale eoliene a câte 2-3 MW fiecare, numite E1-E15; Construire
reţea de descărcare a energiei electrice în staţia 110/20 KV – Frumuşiţa; Construire drum de
acces din drumurile de exploatare: DE79/1, DE79/2, DE72/1, DE85/1, DE32/1, DE35/1, DE2,
DE4, DE7, DE35/2, - Frumuşiţa şi DE700, DE119, DE699/3, DE 699/1, DE695 – Scânteieşti;
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
90
Construire platformă macara; Construire punct de conexiune; Construire racord electric
aferent; Organizare de şantier”, nu s-au întâmpinat dificultăţi practice sau tehnice.
9. Rezumat f ără caracter tehnic
Prin prezentul proiect se propune construirea unui parc eolian alcătuit din 15 turbine
eoliene, cu o capacitate maximă de 3000 kW/turbină precum şi a sistemului de racord aferent,
destinate producerii şi transportului energiei electrice.
Amplasamentul destinat investiţiei „Parc eolian format din 15 centrale eoliene a câte 2-3
MW fiecare, numite E1-E15; Construire reţea de descărcare a energiei electrice în staţia
110/20 KV – Frumuşiţa; Construire drum de acces din drumurile de exploatare: DE79/1,
DE79/2, DE72/1, DE85/1, DE32/1, DE35/1, DE2, DE4, DE7, DE35/2, - Frumuşiţa şi DE700,
DE119, DE699/3, DE 699/1, DE695 – Scânteieşti; Construire platformă macara; Construire
punct de conexiune; Construire racord electric aferent; Organizare de şantier” este situat în
extravilanul comunelor Frumuşiţa şi Scânteieşti, judeţul Galaţi.
Beneficiarul SC Europp Energocons SRL va realiza proiectul pe o suprafaţă de
358.869,00 mp, suprafaţă înscrisă în cartea funciara a comunelor Frumuşiţa şi Scânteieşti,
având în prezent destinaţia de teren arabil extravilan, drumuri existente şi teren neproductiv
conform Certificatului de Urbanism nr. 161/3298 din 01.06.2011.
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
91
9.1. Descrierea activit ăţii
Proiectul „Parc eolian format din 15 centrale eoliene a câte 2-3 MW fiecare, numite E1-
E15; Construire reţea de descărcare a energiei electrice în staţia 110/20 KV – Frumuşiţa;
Construire drum de acces din drumurile de exploatare: DE79/1, DE79/2, DE72/1, DE85/1,
DE32/1, DE35/1, DE2, DE4, DE7, DE35/2, - Frumuşiţa şi DE700, DE119, DE699/3, DE 699/1,
DE695 – Scânteieşti; Construire platformă macara; Construire punct de conexiune; Construire
racord electric aferent; Organizare de şantier” de producere a energiei electrice regenerabile
va fi amenajat în extravilanul localităţilor Frumuşiţa şi Scânteieşti are ca obiective:
� amplasarea a 15 turbine eoliene – 3 MW/turbină;
� realizarea de fundaţii şi platforme de operare macara;
� reabilitarea drumurilor de exploatare exstente şi construcţia drumurilor de acces la
turbine;
� Racord electric aferent tip LES în statia de staţie de transformare - Frumuşiţa.
Amplasamentul destinat investiţiei va rămâne cu destinaţie agricolă pe durata derulării
şi funcţionării proiectului, doar o mică suprafaţa din acesta fiind utilizată în scopul propus
(aprox. 10 %).
Etapele, ce vor fi parcurse pentru construc ţia şi func ţionarea proiectului:
Etapa I – Lucrări de construcţii, pentru obiectivele propuse:
� delimitarea zonelor de lucru, in conformitate cu etapele de execuţie şi cu planurile de
situaţie întocmite de proiectant;
� realizarea organizării de şantier; utilaje de construcţie, baracamente.
� realizarea de lucrări de reabilitare a drumurilor de exploatare agricola existente
� construcţie şi amenajare drumurilor de acces in interiorul parcelelor, pentru a permite
accesul utilajelor la platformele de montaj şi fundaţii;
� realizarea platformelor de montaj ;
� realizarea fundaţiilor turbinelor eoliene;
Etapa a II - a – Lucrări de montaj şi electro ce cuprind:
� construirea/montarea turbinelor;
� realizare şanţuri conexiuni electrice şi reţele transmisie date (fibra optica)
� realizarea conexiunilor turbinelor eoliene la staţia de transformare 30/110 kV (parc
eolian);
Etapa a III - a – Funcţionare:
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
92
� probe tehnologice şi punerea în funcţiune a proiectului.
� management şi întreţinere.
Perioada de construcţie/montaj şi punere în funcţiune a parcului eolian va dura
aproximativ 16 luni şi se va desfăşura conform planului.
Turbinele eoliene care vor fi instalate in cadrul proiectului au principiu de funcţionare
similar cu cel al morilor de vânt, rotorul acestora fiind prevăzut cu trei pale având profil
aerodinamic, cu ax orizontal, fiind astfel mai puţin supuse unor solicitări mecanice importante
şi având costuri mai scăzute.
9.2. Metodologii utilizate în evaluarea impactului
Evaluarea impactului, produs de activitatea ce se va desfăşura în proiectul propus s-a
realizat ţinându-se cont de:
� Legislaţia specifică pentru: apă, aer, sol şi subsol, deşeuri, factorul uman.
� Normele metodologice, stabilite de legislaţia de protecţia mediului, pentru evaluarea
impactului.
� Grilele de evaluare, prezentate în raportul la studiul de evaluare a impactului asupra
mediului
9.3 Impactul prognozat asupra mediului
Surse de poluan ţi pentru ape în perioada de execu ţie
Principalele sursele de poluare a apelor în faza de execuţie sunt reprezentate de:
� tehnologiile de execuţie propriu-zise;
� utilajele terasiere şi cele de transport;
� activitatea umană.
Surse de poluan ţi pentru aer
În perioada de execuţie a lucrărilor proiectate, activităţile din şantier au impact asupra
calităţii atmosferei din zonele de lucru şi din zonele adiacente acestora.
În perioada de exploatare, obiectivul analizat nu se constituie în sursă de poluare a
atmosferei.
Surse de poluare a solului şi subsolului
Potenţialele efecte de poluare pe perioada activităţilor desfăşurate în etapa de
amenajare teren, construire-montaj a parcului eolian pot fi generate de următoarele activităţi:
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
93
� decopertare – zonă construcţii fundaţie, drumuri şi căi de acces;
� scurgeri accidentale de produse petroliere;
� transport utilizând utilaje de mare tonaj
Sursele potenţiale de poluare, în timpul funcţionării parcului eolian, asupra factorului de
mediu sol pot fi:
� deşeurile rezultate şi anume – uleiuri uzate de transmisie şi hidraulice ce pot produce
prin depozitarea necorespunzătoare o poluare semnificativă a solului;
Surse de zgomot şi vibra ţii în perioada de execu ţie
Procesele tehnologice de execuţie a lucrărilor proiectate implică folosirea unor grupuri
de utilaje cu funcţii adecvate. Aceste utilaje în lucru reprezintă tot atâtea surse de zgomot.
Surse de zgomot şi vibra ţii în perioada de func ţionare a proiectului
Pentru perioada de funcţionare a parcului eolian, singurele surse de zgomot sunt
emisiile sonore produse de mişcarea palelor turbinelor eoliene.
Datorită distanţei dintre amplasament şi cele mai apropiate aşezări umane, a direcţiei
predominante a vântului şi conform studiilor prezentate este de aşteptat ca în satele apropiate
Scânteieşti şi Frumuşiţa, zgomotul produs prin funcţionarea turbinelor să fie sesizat la o
intensitate mai mică decât nivelul de zgomot din interiorul unei case.
Interferen ţele electromagnetice
Înălţimea la care este situată sursa de radiaţii electromagnetice (100m înălţime faţă de
sol) precum şi amplasarea surselor (turbinele eoliene) la distanţa semnificativă faţa de zonele
rezidenţiale (1,4 km faţă de satul Scânteieşti) nu produce un impact semnificativ asupra
factorilor sensibili (aşezări umane, arii naturale protejate).
Biodiversitate
Habitatele identificate in zona proiectului (parc eolien ) sunt sărace din punct de vedere
al biodiversităţii şi diversitatii speciilor, fiind neimportante pentru conservarea speciilor de
păsări şi alte animale sălbatice.
Habitatele identificate – culturi agricole, comunităţi ruderale, tufărişuri margini de drum) nu
reprezintă habitate de interes comunitar, au o stare de conservare redusă şi o capacitate de
regenerare a speciilor prezente foarte mare.
Activitatea desfasurata în realizarea si operarea proiectului propus (parc eolian) este la
scara restransa (fiind limitata la activitatile de constructie a platformelor, fundatiilor si
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
94
drumurilor de acces) si nu va afecta integritatea si stabilitatea ariilor naturale de importanţă
comunitară.
Inexistenţa speciilor de floră şi faună specifice habitatelor de interes comunitar în zona
analizată? permite implementarea proiectului (parc eolian) în arealul propus fără a afecta
specii si habitate de interes comunitar. Realizarea proiectului nu va afecta numeric şi structural
nici una dintre populaţiile floristice şi faunistice din habitatele prioritare ale ariilor naturale aflate
în vecinătatea proiectului.
9.4 Descrierea zonei în care se resimte impactul
Amplasamentul destinat alternativelor studiate îl reprezintă suprafaţa de 358.869,00 mp
situat în extravilanul comunelor Frumuşiţa şi Scânteieşti, judeţul Galaţi.
Suprafeţele destinate realizării proiectului sunt înscrise în cartea funciara a comunelor
Frumuşiţa şi Scânteieşti, având în prezent destinaţia de teren arabil extravilan, drumuri de
exploatare existente şi teren neproductiv conform Certificatului de Urbanism nr. 161/3298 din
01.06.2011.
9.5 Măsuri de diminuare a impactului pe componente de med iu
Măsuri de protec ţie a apelor în perioada de amenajare/construc ţie:
� finalizarea execuţiei amenajării terenului în perioade cât mai scurte, dar cu respectarea
timpilor tehnologici necesari;
� realizarea lucrărilor prin asigurarea de pante de scurgere pentru apele din precipitaţii;
� întreţinerea utilajelor (spălarea lor, efectuarea de reparaţii, schimburile de piese, de
uleiuri, alimentarea cu carburanţi etc.) numai în locurile special
� pentru apele uzate care vor rezulta din şantier, se va impune respectarea limitelor de
încărcare cu poluanţi a apelor uzate evacuate în reţele de canalizare orăşeneşti şi în
staţiile de epurare;
� condiţiile de contractare vor trebui să cuprindă măsuri specifice pentru managementul
apelor din zonă pentru a evita poluarea chimică a apelor;
� manipularea materialelor, a sterilului, a pământului şi a altor substanţe folosite se va
face astfel încât să se evite antrenarea lor de către apele de precipitaţii;
� utilizarea de toalete tip cabine ecologice în perioada de amenajare/construcţie.
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
95
Măsuri de protec ţie a aerului
� Sursele de impurificare a atmosferei asociate activităţilor care vor avea loc în perioada
de execuţie în amplasamentul analizat sunt surse libere, deschise. Ca urmare, nu se
poate pune problema unor instalaţii de captare - epurare - evacuare în atmosferă a
aerului impurificat/ gazelor reziduale;
� Referitor la emisiile de la vehiculele de transport, acestea trebuie să corespundă
condiţiilor tehnice prevăzute la inspecţiile tehnice care se efectuează periodic pe toată
durata utilizării tuturor autovehiculelor înmatriculate în ţară;
� Utilajele şi mijloacele de transport vor fi verificate periodic în ceea ce priveşte nivelul de
monoxid de carbon şi concentraţiile de emisii în gazele de eşapament şi vor fi puse în
funcţiune numai după remedierea eventualelor defecţiuni;
� Alimentarea cu carburanţi a mijloacelor de transport se va face în staţii de alimentare
carburanţi;
� Procesele tehnologice care produc mult praf vor fi reduse în perioadele cu vânt puternic,
sau se va urmări o umectare mai intensă a suprafeţelor aflate sub acţiunea utilajelor de
lucru sau a drumurilor de acces, în special a celor nepavate;
� Drumurile de şantier vor fi permanent întreţinute prin nivelare şi stropire cu apă pentru a
se reduce praful, sau cu lianţi chimici pe bază de apă.
Măsuri de protec ţie a solului şi subsolului
În urma aprecierilor făcute în subcapitolele anterioare a rezultat că emisiile de poluanţi în
atmosferă, apă, pe sol, generate de şantier în perioada de execuţie au, în cea mai mare
măsură, valori inferioare concentraţiilor, respectiv limitelor maxime admise.
În faza de execuţie impactul asupra factorului de mediu sol poate fi diminuat prin:
� obligarea antreprenorului la realizarea unei organizări de şantier corespunzătoare din
punct de vedere al facilităţilor;
� prevederea de toalete ecologice pentru personalul din şantier şi din punctele de lucru;
� în incinta organizării de şantier trebuie să se asigure scurgerea apelor meteorice, care
spală o suprafaţă mare, pe care pot exista diverse substanţe de la eventualele pierderi,
pentru a nu se forma bălţi, care în timp se pot infiltra în subteran, poluând solul şi stratul
freatic;
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
96
� evitarea degradării zonelor învecinate amplasamentelor şi a vegetaţiei existente, din
perimetrele adiacente, prin staţionarea utilajelor, efectuării de reparaţii, depozitarea de
materiale etc.;
� colectarea tuturor deşeurilor rezultate din activitatea de construcţii, valorificarea tuturor
deşeurilor rezultate.
Măsuri de protec ţie a florei şi faunei
Măsurile de protecţie a florei şi faunei pentru perioada de execuţie a lucrărilor se iau din
faza de proiectare şi organizare a lucrărilor; astfel:
� Amplasamentul organizărilor de şantier, bazelor de producţie şi traseul drumurilor de
acces sunt astfel stabilite încât să aducă prejudicii minime mediului natural;
� Suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de execuţie trebuie limitată judicios la
strictul necesar;
� Traficul de şantier şi funcţionarea utilajelor se va limita la traseele şi programul de lucru
specificat;
� Se va evita depozitarea necontrolată a deşeurilor ce rezultă în urma lucrărilor
respectându-se cu stricteţe depozitarea în locurile stabilite de autorităţile pentru
protecţia mediului;
� Refacerea ecologică şi re-vegetarea zonelor afectate temporar prin organizarea de
şantier.
� Zona de amplasare a parcului eolian este situată în afara ariilor protejate şi a rutelor de
migrare a păsărilor;
� Parcul eolian este de mărime medie – 15 turbine, amplasarea lor fiind liniară;
� Sistemul de transport al energiei electrice către staţia de transformare a fost proiectat
subteran;
� Turbinele eoliene sunt prevăzute cu sisteme de avertizare şi vizibilitate nocturnă;
� Zona de amplasare a parcului eolian nu este situată lângă potenţiale surse de hrană
pentru păsări şi chiroptere.
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
97
Bibliografie:
� Prof. univ. dr. ing. Vladimir ROJANSCHI; Prof. univ. de. Florina BRAN; Dr. ec. Simona
DIACONU; Sef lucrari univ. ecolog Florian GRIGORE, Evaluarea impactului ecologic şi
auditul de mediu, Editura Economică, 2006
� ROJANSCHI, V., BRAN, F. Politici şi strategii de mediu, Bucureşti, Editura Economică,
2002
� Montana Department of Natural Resources and Conservation Northeastern Land Office
- Environmental Impact Statement For Martinsdale Wind Farm LLC, Horizon Wind
Energy- February 2009
� GREEN BEAN DESIGN - SILVERTON WIND FARM STAGES 1 AND 2 - LANDSCAPE
AND VISUAL IMPACT ASSESSMENT - 30th July 2008
� Heggies PtyLtd Suite6, Bulleen Road Balwyn North Australia - SILVERTON WIND
FARM – Noise Impact Assessment 23 iulie 2008
� NGHenvironmental Suite1 216 Carp Street (PO Box 470) Bega NSW 2550, -
SILVERTON WIND FARM -Biodiversity Assessment, martie 2008
� Rodger Ubrihien, Bega Duo Designs - TRAFFIC AND TRANSPORT IMPACT STUDY,
martie 2008
� U.S. Department of Energy Western Area Power Administration Rocky Mountain Region
Loveland, Colorado - Western Area Power Administration - Mitigation Action Plan for
the Spring Canyon Wind Project - June 8, 2005
� Florida Power and Light (FPL) Energy North Dakota - Wind Energy Center
(Edgeley/Kulm Project) – Environmental Assessment
� Woodlawn Wind Energy Joint Venture - Woodlawn Wind Farm – august 2004
� Department of Sustainability and Environment (DSE) Australia - RYAN CORNER WIND
FARM ENVIRONMENT EFFECTS STATEMENT- decembrie 2005
� ENERGI E2 A/S Teglholmen A.C. Meyers Vænge 9 DK-2450 København SV -
Environmental impact assessment and monitoring - The Danish Offshore Wind Farm
� Demonstration Project: Horns Rev and Nysted Offshore Wind Farms ScottishPower
Renewables UK Limited An Iberdrola Renovables Company - Proposed Queniborough
Wind Farm, Leicestershire - December 2008;
� Beldie Al. 1977-1979, Flora României, I, II, Bucureşti;
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
98
� CIOCIA V. 1992, Pasarile clocitoare din România, atlas, Editura Ştiinţifică, Bucureşti;
� CIOCÂRLAN V. 2000. Flora Ilustrată a României. Pterydophyta et Spermatophyta.
Bucureşti: Edititura Ceres;
� COMBROUX I. & SCHWOERER C. 2007. Evaluarea statutului de conservare al
habitatelor şi speciilor de interes comunitar din România. Ghid metodologic. Timişoara:
Edititura Balcanic;
� Doniţă, N et al., 2005, Habitate din România, I-II, Edit. Tehnică Silvică Bucureşti;
� Chifu T., Mânzu C., Zamfirescu O., 2006, Flora şi vegetaţia Moldovei, Editura
Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi;
� Ciochia V., 1984, Dinamica si migraţia pasărilor, Editura Ştiinţifică, Bucureşti;
� Ciochia V.,1992, Păsările clocitoare din România, Editura Ştiinţifică, Bucureşti;
� Hodor C 2007. The Retezat National Park Biodiversity Monitoring Plan, in Tansylvanian
Review of Systematicall and Ecological Research, Sibiu;
� Ionela A, Manoliu Al., Zanoschi V, 1986 – Cunoaşterea şi ocrotirea plantelor rare,
Editura Ceres Bucureşti;
� Rudescu L. 1958, Migraţia păsărilor, Editura Ştiinţifică;
� Mohan Gh. & Ardelean A. 1993, Ecologia şi protecţia Mediului, Editura Scaiul,
Bucureşti;
� Mohan Gh. & Ardelean A. 1993, Rezervaţii şi monumente al naturii din România,
Editura Scaiul, Bucureşti;
� Negrean G, 1975, Protecţia unor plante endemice rare din România, „Ocrotirea
naturii”19(2), Bucureşti;
� Olteanu M., Negrean G., Popescu A., Roman N., 1994, Lista roşie a plantelor
superioare din România, Academia Română, Institutul de Biologie Bucureşti;
� Oprea A. 2005, Lista critică a plantelor vasculare din România, Editura Univ. AL.I.Cuza,
Iaşi;
� Pârvu C., 1983, Plante şi animale ocrotite din România, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti;
� Prodan I. 1939, Flora pentru determinarea şi descrierea plantelor ce cresc în România,
Cluj;
� Sârbu I., Ivănescu L., Ştefan N., Mânzu C., 2001, Flora ilustrată a plantelor vasculare
din estul României, Editura Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi;
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
99
� *** 2007, Ordinul 1964/2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca
parte integrantă din reţeaua europeană Natura 2000 în România;
� *** 2007, HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca
parte integrantă din reţeaua europeană Natura 2000 în România;
� Bibby C. J. et al 2000 Bird Census Techniques, Academic Press
� Colin J. Bibby, Neil D. Burgess et al. Bird Census Tehniques. Academic Press, 2007.
� David Hill, Mattheu Fasham, Graham Tucker et al. Handbook of Biodiversity Methods
Survey, Evaluation and Monitoring. Cambridge University Press. 2005
� Elzinga C. L. et al 2001 Monitoring plant and animal populations, Blackwell Science
� Fauna and Flora International 2001 - Developing Monitoring Programmes for Protected
Areas
� Gilbert G. et al 1998 Bird Monitoring Methods, RSPB
� Graham M., Tucker and Melanie F. et al.1995, Bird in Europe Their Conservation
Status, BirdLife International
� Hardey J et al 2006 Raptors: a field guide to survey and monitoring, TSO Scotland
� Jon Hardey, Humphrey Crick, Chris Weenham et al.,Raptors a Fild Guide to Survay and
Monitoring, Scottish Natural Heritage 2006
� Killian M., Lars S., et al.Bird Guide., Harper Collins Publishers, London 1999.
� Hermann Hötker et al. 2003 Impacts on biodiversity of exploitation of renewable energy
sources: the example of birds and bats
� Sutherland W. J. et al 2006 Ecological Census Techniques, Cambridge University Press
� S. Frontier, Denise Pichod-Viale.1995, Ecosistemes structure,
fonctionnement,evolution., Mansson,Paris.
� @@@ Birds, bats and wind energy - leaflet. Canadian Wind Energy Association
� Yung, P. Y. Jr. et al 2004 Baseline avian studies Mount Storm Grant County, West
Virginia – Final Report
� Lucas M d et al (editors) 2007 Birds and Wind Farms risk assessment and mitigation,
Quercus
� Thomas Alerstam, Bird Migration, Cambridge University Press, 1993
� Victor Ciochia, Dinamica si migratia pasarilor, Editura Stiintifica si Tehnica, Bucuresti,
1984.
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
100
� Whitfield, D.P. & Madders, M. 2006. Flight height in the hen harrier Circus cyaneus and
its incorporation in wind turbine collision risk modelling. Natural Research Information
Note 2. Natural Research Ltd, Banchory, UK
� William J. Sutherland, Ecological Census Tehnique., Cambridge University Press. 2006
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
101
Cuprins: 1. Informaţii generale ................................................................................................................................... 2
1.1 Informaţii despre titularul proiectului: ................................................................................................... 2
1.2 Informaţii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului şi al raportului
la acest studiu: .............................................................................................................................................. 2
1.3 Denumirea proiectului ........................................................................................................................... 2
1.4. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia .......................................................................... 3
1.5 Durata etapei de funcţionare ................................................................................................................ 20
1.6 Informaţii privind producţia. ............................................................................................................... 20
1.7 Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice .............................................. 20
1.8 Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul, generaţi de activitatea propusă 22
1.8.1 Zgomot şi vibraţii ............................................................................................................................. 25
1.8.2. Interferenţele electromagnetice........................................................................................................ 31
1.9 Alte tipuri de poluare fizică sau biologică ........................................................................................... 31
1.10 Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şi indicarea motivelor alegerii
uneia dintre ele ........................................................................................................................................... 32
1.11 Localizarea geografică şi administrativă a amplasamentelor pentru alternativele la proiect ............ 33
1.12 Informaţii despre documentele/reglementările existente privind planificarea /amenajarea teritorială
în zona amplasamentului proiectului ......................................................................................................... 34
1.13 Informaţii despre modalităţile propuse pentru conectare la infrastructura existentă ......................... 35
2. Procese tehnologice ............................................................................................................................... 36
2.1. Procese tehnologice de producţie ....................................................................................................... 36
2.1.1 Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor şi echipamentelor necesare; alternative
avute în vedere ........................................................................................................................................... 39
2.1.2. Valorile limită atinse prin tehnicile propuse de titular şi prin cele mai bune tehnici disponibile ... 39
2.2. Activităţi de dezafectare ..................................................................................................................... 39
3. Deşeuri ................................................................................................................................................... 40
3.1 Generarea deşeurilor, managementul deşeurilor, eliminarea şi reciclarea deşeurilor. ........................ 40
4. Impactul potenţial, inclusiv cel transfrontieră, asupra componentelor mediului şi măsuri de reducere a
acestora ...................................................................................................................................................... 44
4.1. Apa ...................................................................................................................................................... 45
4.1.1 Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului ............................................................................... 45
4.1.2 Alimentarea cu apă ........................................................................................................................... 45
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
102
4.1.3. Managementul apelor uzate ............................................................................................................. 45
4.1.4 Prognozarea impactului .................................................................................................................... 46
4.1.5 Măsuri de diminuare a impactului .................................................................................................... 47
4.1.6 Hărţi şi desene la capitolul "Apa" ..................................................................................................... 48
4.2. Aerul ................................................................................................................................................... 48
4.2.1 Date generale .................................................................................................................................... 48
4.2.2 Surse şi poluanţi generaţi .................................................................................................................. 49
4.2.3 Prognozarea poluării aerului ............................................................................................................. 51
4.2.4 Măsuri de diminuare a impactului .................................................................................................... 52
4.3 Solul şi subsolul ................................................................................................................................... 53
4.3.1 Date generale .................................................................................................................................... 53
4.3.2 Surse de poluare a solului şi subsolului ............................................................................................ 53
4.3.2 Prognozarea impactului .................................................................................................................... 54
4.3.3 Măsuri de diminuare a impactului .................................................................................................... 55
4.5. Biodiversitatea .................................................................................................................................... 56
4.5.1. Analiza florei şi faunei: specii, asociaţiilor vegetale, habitate din perimetrul implicat -
Habitate, floră faună. ............................................................................................................................. 57
4.5.2 Impactul prognozat ....................................................................................................................... 61
4.5.2 Măsuri de diminuare a impactului .................................................................................................... 62
4.5.3 Hărţi şi desene la capitolul "Biodiversitate" ..................................................................................... 63
4.6. Peisajul şi impactul vizual .................................................................................................................. 64
4.6.1 Impactul prognozat ........................................................................................................................... 65
4.6.2 Măsuri de diminuare a impactului .................................................................................................... 66
4.7. Mediul social şi economic .................................................................................................................. 66
4.7.1 Impactul prognozat .......................................................................................................................... 67
4.7.2 Măsuri de diminuare a impactului .................................................................................................... 67
4.8. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural ................................................................................ 67
4.9 Efecte semnificative cumulative asupra mediului prin implementarea proiectelor propuse în zona
analizată ..................................................................................................................................................... 68
5. Analiza alternativelor ............................................................................................................................. 81
6. Monitorizarea ......................................................................................................................................... 83
6.1. Factorul de mediu apă ..................................................................................................................... 85
Raport privind Impactul asupra Mediului
EUROPP ENERGOCONS
103
6.2. Factorul de mediu aer ..................................................................................................................... 85
6.3. Factor de mediu sol şi subsol ...................................................................................................... 86
7. Situaţii de risc ........................................................................................................................................ 86
8. Descrierea dificultăţilor ......................................................................................................................... 89
9. Rezumat fără caracter tehnic.................................................................................................................. 90
9.1. Descrierea activităţii ........................................................................................................................... 91
9.2. Metodologii utilizate în evaluarea impactului .................................................................................... 92
9.3 Impactul prognozat asupra mediului ................................................................................................... 92
9.4 Descrierea zonei în care se resimte impactul ....................................................................................... 94
9.5 Măsuri de diminuare a impactului pe componente de mediu .............................................................. 94