raport de mediu - primaria-fagaras.ro mediu revizuit mai 2013.pdf · d) document de avizare...

Str. Diaconu Coresi nr.5; Brasov; ROMANIA, R.C. J08/1420/2005, CUI RO 17658036 Tel/Fax: 0268/470095; Mobil: 0726835839;E-mail:[email protected] ; , Certificat de acreditare RENAR conform SR EN ISO 17025:2005, nr.LI 740/06.01.2009 Certificat de inregistrare in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului poz. 292/1 2. 1 0. 201 0.

RAPORT DE MEDIU Plan Urbanistic General Municipiul Fagaras

VARIANTA a II-a

Beneficiar: Primaria Municipiului Fagaras

VARIANTA a II-a 2013

Elaborat de:

SC ECO-BREF SRL BRASOV Adresa: Brasov, Str. Diaconu Coresi nr.5; Tel/Fax: 0268/470095; Mobil: 0726835839; E- mail:[email protected] .

Raport de Mediu Plan Urbanistic General – Municipiul Făgăraş

Executant: S.C. “ECO-BREF” S.R.L. Str. Diaconu Coresi, Nr. 5, Braşov;Mobil.0726735839; Tel/Fax: 0268/470095; E-mail: [email protected]; http://www.ecobref.ro

Str. Diaconu Coresi nr.5; Brasov; ROMANIA, R.C. J08/1420/2005, CUI RO 17658036 Tel/Fax: 0268/470095; Mobil: 0726835839;E-mail:[email protected] ; , Certificat de acreditare RENAR conform SR EN ISO 17025:2005, nr.LI 740/06.01.2009 Certificat de inregistrare in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului poz. 292/1 2. 1 0. 201 0.

Denumirea lucrarii: RAPORT DE MEDIU –PUG-Municipiul Fagaras

Beneficiar: Primaria Municipiului Fagaras

LISTA DE SEMNATURI Expert Auditor / Evaluator Principal, Ing.Lipan Lidia …………………..……….

Expert Auditor / Evaluator Principal, Ing.Lipan Constantin……..………………

Expert Auditor / Evaluator Principal, Ing.Maniu Codruta…………………………

- 2013-

mailto:[email protected]

http://www.ecobref.ro/



CUPRINS Pagina

1. CONTINUTUL ŞI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI URBANISTIC GENERAL (PUG), PRECUM ŞI RELAŢIA CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE

6

1.1. INFORMAŢII GENERALE 6 1.1.1. Incadrarea in teritoriu 1.1.2. Titularul proiectului 1.1.3. Proiectant PUG 1.1.4. Autorul atestat al raportului de mediu 1.1.5. Obiectivele evaluării strategice de mediu 1.1.6. Metodologie

1.2. DESCRIEREA CONŢINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR PUG 10 1.2.1. Date generale 1.2.2. Zonarea funcţională a teritoriului – reglementări urbanistice 1.2.2.1. Zonificarea funcţională , Bilanţ teritorial 1.2.2.2. Reglementări urbanistice 1.2.3. Echiparea edilitară 1.2.3.1 Alimentarea cu apă 1.2.3.2 Evacuarea apelor uzate 1.2.3.3 Instalaţii de încălzire 1.2.3.4 Instalaţii de gaze naturale 1.2.3.5 Alimentare cu energie electrică 1.2.3.6 Instalaţii de telecomunicţii 1.2.4 Lucrări de apărare împotriva inundaţiilor 1.2.5 Monumente istorice, situri şi rezervaţii de arhitectură şi arheologice pe teritoriul

oraşului 1.2.6 Organizarea zonelor de spatii verzi 1.2.7 Activităţi industriale 1.2.7.1 Date generale 1.2.7.2 Incadarea activitatilor industriale in H.G. nr.804/2007 privind controlul asupra

pericolellor de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase (Directiva Europeana 96/82/EC- “SEVESO”)

1.2.8 Interdictii de construire prevazute 1.2.9 Organizarea circulaţiei 1.2.10 Turismul 1.2.11 Evolutia populatiei, elemente demografice si sociale

1.3. RELAŢIA CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE 67 1.3.1 Planuri si programe la nivel local 1.3.2 Planuri si programe la nivel regional 1.3.3 Planuri si programe la nivel national 1.3.4 Planuri si programe la nivel international

2. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI A EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PLANULUI PROPUS (PUG)

78

2.1. FACTOR DE MEDIU: AER 2.2. FACTOR DE MEDIU: APA

2.2.1 Calitatea actuală a apelor de suprafaţă 2.2.2 Calitatea apelor subterane 2.2.3 Calitatea apei de captare pentru alimentare cu apă potabilă 2.2.3 Calitatea apelor uzate menajere şi industriale

2.3. FACTOR DE MEDIU SOL 2.3.1. Date referitor la calitatea solului pe Platforma Combinatului Nitramonia 2.3.2. Date referitor la calitatea solului in zona depozitului de deşeuri 2.3.3. Date privind monitorizarea solului conform Raportului privind starea mediului in





judeţul Braşov, întocmit de APM Bv 2.4. ASPECT DE MEDIU: GESTIONAREA DESEURILOR 2.5. ASPECT DE MEDIU: ZGOMOTUL SI VIBRATIILE 2.6. FACTOR DE MEDIU: BIODIVERSITATEA 2.7. FACTORI DE MEDIU: POPULATIA-SANATATEA UMANA/ FACTORUL SOCIAL –

ECONOMIC

3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA 116

3.1. RELIEFUL ŞI GEOMORFOLOGIA 3.2. GEOLOGIA ŞI HIDROGEOLOGIA 3.3. SOLUL 3.4. CLIMA 3.5. PEISAJUL 3.6. MONUMENTE ALE NATURII ŞI ISTORICE, VALORI ALE PATRIMONIULUI CULTURAL,

ISTORIC SI NATURAL 3.7. BIODIVERSITATEA

3.7.1. Date privind siturile NATURA 2000, arii de protecţie specială (SPA) : suprafaţa, tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate şi specii

3.7.2. Date despre prezenta, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în vecinătatea PP, menţionate în formularul standard al ariilor de protecţie specială avifaunistică situri SPA şi în aria natural protejată sit SCI

4. ORICE PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PUG INCLUSIV, ÎN SPECIAL, CELE REFERITOARE LA ORICE ZONE DE IMPORTANŢĂ DEOSEBITĂ PENTRU MEDIU, DE EXEMPLU CELE DESEMNATE CONFORM OUG 57/2007 (ORD. 1964/2007 completat şi modificat cu Ord. MMP nr. 2387/2011 şi HG 1284/2007 copletată şi modificată cu HG 971/2011)

141

4.1. FACTOR DE MEDIU: SOL/ASPECT DE MEDIU – GOSPODARIREA DESEURILOR 4.2. FACTOR DE MEDIU: APA 4.3. FACTOR DE MEDIU: AER 4.4. FACTOR DE MEDIU: POPULAŢIA-SANATATEA UMANA/ASPECT DE MEDIU: ZGOMOT SI

VIBRATII 4.5. FACTORUL DE MEDIU: SOCIAL ECONOMIC 4.6. FACTOR DE MEDIU – BIODIVERSITATEA

5. OBIECTIVE DE PROTECŢIA MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NAŢIONAL CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN ŞI MODUL CUM S-A ŢINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE ŞI DE ORICE ALTE CONSIDERAŢII DE MEDIU ÎN TIMPUL PREGĂTIRII PLANULUI

155

6. POTENŢIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR CA: BIODIVERSITATEA, POPULATIA, SANATATEA UMANA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI, PEISAJUL SI ASUPRA REALŢIILOR CU ACESTI FACTORI

168

6.1. FORMELE DE IMPACT ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU 6.1.1. Potenţialele efecte asupra factorului de mediu: BIODIVERSITATEA 6.1.1.1. Impactul activităţilor antropice practicate la nivelul siturilor SPA şi SCI, asupra biodiversităţii

6.1.1.2. Modificări ale suprafeţelor biotipurilor de pe amplasamentul PUG 6.1.1.3. Pierderi modificări de habitate 6.1.1.4. Modificări/distrugeri asupra populaţiilor de plante şi animale 6.1.2. Potenţialele efecte asupra factorului de mediu: POPULATIA/SANATATEA

UMANA 6.1.3. Potenţialele efecte asupra factorului de mediu: AER 6.1.4. Potenţialele efecte asupra factorului de mediu: SOL 6.1.5. Potenţialele efecte asupra factorului de mediu: APA 6.1.6. Potenţialele efecte asupra aspectelor de mediu: PEISAJ, PATRIMONIUL CULTURAL,

ARHITECTONIC şi ARHEOLOGIC





6.2. EVALUAREA IMPACTULUI

6.2.1. Metodologia de evaluare a impactului 6.2.1.1. Categorii de impact 6.2.1.2. Criterii pentru determinarea efectelor potenţiale semnificative asupra

mediului prin implementarea Planului Urbanistic General 6.2.1.3.Evaluarea efectelor potentiale asupra factorilor de mediu relevanti pentru plan 6.2.1.4. Impactul cumulat al poluării factorilor de mediu şi interacţuni 6.2.1.5. Dificultăţi în evaluarea impactului potenţial datorat implementării obiectivelor

propuse de PUG municipiul Făgăraş

7. EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI , INCLUSIV ASUPRA SĂNĂTĂŢII ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂ

8. MĂSURI PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI COMPENSA CÂT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII PLANULUI

9. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE A CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR, ŞI DESCRIEREA MODULUI CUM S-A EFECTUAT EVALUAREA, INCLUSIV ORICE DIFICULTĂŢI INTAMPINATE IN PRELUCRAREA DATELOR CERUTE

9.1. DESCRIEREA MODULUI DE EFECTUARE A EVALUĂRII VARIANTELOR 10. DESCRIEREA MĂSURILOR AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR

SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PLANULUI 10.1. DESCRIEREA SISTEMULUI PROPUS PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR ASUPRA

MEDIULUI 10.2. RECOMANDĂRI GENERALE PRIVIND MONITORIZAREA 10.3. FACTORI RESPONSABILI IN MONITORIZARE 10.4. PROPUNERI PRIVIND PROGRAMUL DE MONITORIZARE A IMPLEMENTARII PUG

195

196

208

212

11. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC 222

ANEXE PIESE SCRISE:

a) Aviz de gospodarire a apelor nr.426/05.03.2012 b) Notificare NR.366/A/28.03.2012–Ministerul Sanatatii-Directia de Sanatate Publica

a Judetului Brasov c) Aviz favirabil- NR.802/1.03.2012-SC APA CANAL SA SIBIU-Sucursala Fagaeas d) Document de avizare nr.3/23.01.2012- Compania Nationala de cai ferate” CFR”

SA Bucuresti e) Aviz de principiu nr. 3.251742/27.04.2012- Ministerul Administratiei si Internelor f) Aviz conditionat nr. 460-BV/25.04.2012-Romtelecom g) Adresa nr.241/A/RIE 270/17.02.2010- Directia Regionala Nord de Distributie Gaze

Naturale, Punct de lucru Brasov h) Aviz nr.24151/23.03.2010- Ecoterm RA i) Adresa nr.1988/20.12.2011-SC SALCO-SERV SA j) Aviz nr.35496/293.12.2011- SRI k) Adresa nr.249.676-MAI-IGP-Inspectoratul de Politie Judetean l) Aviz nr.4423/20.02.2012- MAN-Statul Major General m) Copii ale proceselor verbale ale întâlnirilor grupului de lucru şi ale listelor de

participanţi. n) Aviz custode o) Atestat ECO-BREF.





1. CONTINUTUL ŞI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI URBANISTIC GENERAL (PUG), PRECUM ŞI RELAŢIA CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE

1.1. INFORMAŢII GENERALE Lucrarea de faţă reprezintă Raportul de Mediu pentru planul propus „Plan Urbanistic General Municipiu Făgăraş”, ce are ca titular Primaria Municipiului Fagaras. Planul Urbanistic General (PUG) constituie documentaţia de bază prin care se stabilesc obiectivele, acţiunile şi măsurile pe care trebuie să le adopte administraţia locală pe o perioadă de 10 ani, perioadă de valabilitate a PUG–ului. Planul Urbanistic General a fost iniţiat de Primăria Municipiului Fagaras şi este un proiect care face parte din programul de amenajare a teritoriului şi dezvoltare a localităţilor ce compun unitatea teritorial – administrativă de bază. Planul cuprinde analize, reglementări şi regulamentul local de urbanism pentru întreg teritoriul administrativ a unităţii de bază (suprafeţe din intravilan cât şi din extravilan) şi în acelaşi timp stabilesc norme generale, pe baza cărora se elaborează mai apoi în detaliu, la scară mai mică, proiecte PUZ şi PUD. Regulamentul local de urbanism aferent Planului Urbanistic General, cuprinde şi detaliază prevederile Planului Urbanistic General referitoare la modul concret de utilizare a terenurilor, precum şi de amplasare, dimensionare şi realizare a volumelor construite, amenajărilor şi plantaţiilor. Scopul reglementărilor privind urbanismul este stabilirea direcţiilor dezvoltării spaţiale a localităţilor urbane şi rurale, în acord cu potenţialul acestora şi cu aspiraţiile locuitorilor.

Raportul de mediu a fost elaborat în conformitate cu cerinţele HG nr.1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi cu recomandările cuprinse în Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, împreună cu Agenţia Naţională de Protecţia Mediului. Ultimul PUG a fost realizat în anul 1997 de catre S.C. ”PROIECT” SA SIBIU, fiind necesară o reactualizare în conformitate cu noua legislatie, modificările apărute şi propuse si, nu în ultimul rând, ţinând cont de disfunctionalităţile constatate. 1.1.1. Incadrarea în teritoriu

Zona analizată în cadrul prezentului Raport de mediu este teritoriul administrativ al municipiului Fagaras. Localitatea Fagaras este parte a judetului Brasov, se afla situata pe traseul soselei DN1, la 66 km de orasul Brasov si 76 km de orasul Sibiu, pe malul râului Olt la o altitudine de 430 m. Coordonatele orasului, considerând Cetatea ca fiind centrul orasului, sunt: longitudinea estica 24º58’27” (meridianul 25º trece prin partea de est a orasului, intrarea spre UPRUC) iar latitudinea nordica 45º50’41”.





Municipiul Fagaras, veche asezare urbana si puternic centru comercial, este situat in partea central nordica a depresiunii cu acelasi nume, delimitata natural de Munţii Făgăraş (cei mai înalti munţi din ţară) si de cei ai Persanilor, precum si de râul Olt. Localitatea este asezata pe terasa, relativ joasa, de pe malul stâng al Oltului, taiata de vechea albie a paraului Berivoi care curge acum pe la vestul localitatii (devierea fiind efectuata in cadrul marilor amenajari prevazute de programul de aparare a orasului de inundatii). In urma incorporarii satului Galati la Fagaras, teritoriul municipiului cuprinde acum si zona de pe malul drept al Oltului.

Circulaţia rutieră în cadrul teritoriului administrativ este rezolvată pe principalele direcţii de legătură, cu celelalte localităţi respectiv pe direcţia est-vest DN1, Braşov - Sibiu , nord - sud respectiv DJ104 spre Şoarş, DJ104B lleni, DJ104C Recea. Circulaţia feroviară ruta 200 pe direcţia est-vest străbate teritoriul administrativ în jumătatea de sud şi prin staţia Făgăraş asigură de asemenea o bună legătură cu localităţile situate pe Valea Oltului cît şi racordarea unităţilor industriale şi a depozitelor din municipiu. Ca ordin de mărime, Municipiul Fagaras este al doilea oras din cadrul judeţului Braşov atat ca număr de locuitori, suprafaţa intravilan cat şi ca pondere in activitatea economică. Se afla la o distanta de 66 km de Braşov si 76 km de Sibiu. Teritoriul administrativ al municipiului Fagaras se învecinează:

- la Nord cu comuna Soarş, Sona, Felmer, Calbor(4-10 Km) - la Est cu comuna Mândra - la Sud satele Râuşor, Ileni, Hurez (3-5 Km) - la Vest comuna Beclean.

Cele mai apropiate localităţi sunt: satul Mândra la est, Beclean la vest. Teritoriul administrativ al localităţii Fagaras se întinde pe o suprafaţă de 3543,93 ha . Conform „Conceptului de dezvoltare durabilă a Judeţului Braşov”, municipiul Făgăraş este inclus în micro-regiunea de dezvoltare durabilă Zona Ţara Făgăraşului. Împărţirea judeţului Brasov în 7 micro-regiuni de dezvoltare durabilă:

Sursa: Agenţia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Braşov





Teritoriul administrativ al municipiului Făgăraş este amplasat parţial în 3 situri Natura 2000, astfel avem: - ariile de protecţie specială avifaunistică :

• ROSPA 0003 “Avrig – Scorei -Făgăraş” –in partea de Vest • ROSPA0099 “Podişul Hârtibaciului” –in partea de Nord

- situl de importanţă comunitară : • ROSCI00132 „Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu”-in partea de Vest

1.1.2. Titularul proiectului: Primăria Municipiului Făgăraş

1.1.3. Proiectant PUG: S.C. URBAN TEAM S.R.L. BUCURESTI

1.1.2. Autorul atestat al raportului de mediu: S.C. ECO – BREF S.R.L

Braşov, Str. Diaconu Coresi, Nr. 5, Tel/Fax: 0268/470095, 0726735839

1.1.3. Obiectivele evaluării strategice de mediu

Evaluarea strategică de mediu este un instrument utilizat pentru minimizarea riscului şi pentru maximizarea efectelor pozitive ale planurilor şi programelor de mediu propuse. Directiva Consiliului European nr. 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului (denumită în continuare Directiva SEA) cere ca evaluarea strategică de mediu să fie efectuată în faza de elaborare a unui plan sau program, precum şi elaborarea unui raport de mediu, efectuarea de consultări şi luarea în considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor consultărilor în procesul de luare a deciziilor. România a transpus Directiva SEA prin Hotărârea de Guvern nr. 1076 din 8 iulie 2004. Procesul de evaluare strategică de mediu examinează rezultatele individuale ale procesului de planificare şi poate propune modificări necesare pentru a maximiza beneficiile pentru mediu generate de propunerea de dezvoltare şi pentru a minimiza riscurile şi impacturile negative ale acestora asupra mediului. 1.1.4. Metodologie

Metodologia de evaluare strategică de mediu folosită pentru această evaluare include toate cerinţele Directivei SEA, stabilite de HG nr. 1076/2004. Pe baza acestor cerinţe, prezenta evaluare de mediu vizează:

- stabilirea problemelor cheie care trebuie luate în considerare în cadrul elaborării planului;

- analiza contextului planului şi posibilele tendinţe viitoare în cazul în care planul nu este implementat;

- identificarea unui set optim de obiective şi priorităţi de dezvoltare specifice; - identificarea măsurilor optime care pot permite cel mai bine realizarea

obiectivelor; - propune un sistem optim de monitorizare şi gestionare; - asigură consultări în timp util şi eficiente cu autorităţile relevante şi publicul

interesat, inclusiv cu cetăţenii şi grupuri organizate interesate; - informează factorii de decizie cu privire la planul urbanistic zonal şi posibilele

impacturi ale acestuia.





In conformitate cu cerintele HG nr. 1076/08.07.2004, procedura de realizare a evaluarii de mediu pentru lucrarea “Plan Urbanistic General – Municipiul Fagaras“ a cuprins urmatoarele etape:

- Pregătirea de către titular a primei versiuni a planului;

- Notificarea de către titular la APM Braşov şi informarea publicului;

- Etapa de încadrare realizată de Comitetul special constituit;

- Indrumarea procedurală de către APRM Sibiu;

- Etapa de constituire a Grupului de Lucru format din: reprezentanţi ai

PRIMARIEI Fagaras- titularul planului, reprezentanţi cu capacitate de expertiză tehnică din cadrul autorităţilor/ instituţiilor/ organizaţiilor implicate în Comitetul special constituit, experţi din cadrul societăţilor de consultanţă atestate, implicate în efectuarea evaluării de mediu pentru plan;

- Supunerea proiectului de plan şi a raportului de mediu consultărilor şi

dezbaterilor publice, realizate de autorităţile competente de mediu şi de alte autorităţi împreună cu titularul planului.

- Etapa de definitivare şi de realizare a Raportului de Mediu, efectuată de

experţi din cadrul societătilor de consultanţă, cu consultarea şi participarea Grupului de Lucru în cadrul mai multor întâlniri.

Pe baza opiniilor autorităţilor competente de mediu şi a altor autorităţi în cadrul etapei de analiză a Raportului de Mediu şi pe baza comentariilor publicului, au fost elaborate formele finale ale planului şi Raportului de Mediu. Se precizează că membrii Grupului de Lucru au fost consultaţi, în cadrul întâlnirilor de lucru, în legatură cu toate elementele cheie necesare efectuării evaluării de mediu conform cerintelor HG nr.1076/08.07.2004, şi anume:

- conţinutul Raportului de Mediu; - relaţia planului cu alte planuri şi programe; - problemele de mediu existente în zonă; - factorii/aspectele de mediu cu relevanţă pentru plan; - obiectivele de mediu relevante petru plan, ţintele şi indicatorii; - criteriile pentru determinarea efectelor semnificative potenţiale ale planului

asupra mediului; - categoriile de impact, evaluarea efectelor semnificative potenţiale asupra

mediului ale prevederilor planului; - nivelul de extindere şi de detaliere a evaluării de mediu, respectiv, a

Raportului de Mediu; - evaluarea alternativelor şi selectarea celor mai bune opţiuni pentru

protecţia mediului; - concluziile cu privire la rezultatele evaluării de mediu; - propunerile pentru reducerea/eliminarea impactului asupra mediului;





- propunerile privind monitorizarea prevederilor planului cu privire la reducerea/eliminarea efectelor negative asupra mediului si monitorizarea efectelor planului asupra mediului.

Opiniile membrilor Grupului de Lucru au fost incluse în procesul de evaluare de mediu şi în elaborarea Raportului de Mediu. După fiecare întâlnire a Grupului de Lucru a fost redactat un Procesul Verbal.

1.2. DESCRIEREA CONŢINUTULUI ŞI A OBIECTIVELOR PUG 1.2.1. Date generale

Principalul obiectiv al proiectului “Plan Urbanistic General – Municipiul Fagaras” constă în crearea cadrului legal din punct de vedere al planificării urbanistice, prin elaborarea propunerilor de organizare urbanistică a teritoriului propus pentru implementarea proiectului, în corelaţie cu zonele adiacente, stabileşte zonarea funcţională a unităţilor teritoriale ale intravilanului şi reglementările aferente, precum şi bilanţul teritorial şi indicii urbanistici asociaţi. De asemenea, PUG stabileşte reglementările cu privire la infrastructura rutieră, la echiparea edilitară şi la obiectivele de utilitate publică. Ultimul PUG a fost realizat în anul 1997 de catre S.C. ”PROIECT” SA SIBIU, fiind necesara o reactualizare în conformitate cu noua legislatie, modificările apărute şi propuse si, nu in ultimul rând, ţinând cont de disfunctionalităţile constatate. Planul Urbanistic General are caracter director si de reglementare operationala. Planul Urbanistic General constituie baza legala pentru realizarea programelor şi acţiunilor de dezvoltare. Unele din obiectivele principale ale PUG-lui rezulta din disfunctionalitati, care de fapt sunt obiectivele PUG-ului reactualizat.

Proiectul de reactualizare a Planului Urbanistic General al Municipiului Fagaras, anexat Raportului de mediu, cuprinde capitole si subcapitole in care sunt tratate atât aspectele actuale cu disfunctionalitatile existente cât si aspectele viitoare din toate domeniile ce ţin de dezvoltarea unui oras. În conţinutul documentaţiei se regăsesc următoarelor categorii de probleme:

- probleme principale rezultate din analiza situaţiei existente, disfuncţionalităţi şi priorităţi de intervenţie în teritoriu;

- zonificarea funcţională a teritoriului localităţii şi stabilirea regimului juridic al acestora printr-un sistem de reglementări şi servituţi adecvate;

- volumul şi structura potenţialului uman, resurse de muncă; - potenţialul economic al localităţii; - organizarea circulaţiilor si a transporturilor; - echiparea tehnico-edilitară; - reabilitarea, protecţia şi conservarea mediului; - condiţii şi posibilităţi de realizare a obiectivelor de utilitate publică





Avand in vedere existenta in teritoriul administrativ al municipiului Fagaras a unor societati comerciale care se situaza sub influenta Hotarirarii de Guvern nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase (Directiva Europeana 96/82/EC- SEVESO II), Planurile de Urgenta ale acestor socitati trebuie sa fie corelate cu Planul General de Urbanism. Este necesar ca politica de reglementare a utilizarii suprafetelor precum si alte politici relevante sa tina seama de dezideratul preintâmpinării accidentelor severe si a limitarii consecintelor acestora. In planul urbanistic existent se remarca lipsa unor date privind cerintele minime de siguranta pentru planificarea teritoriala obiectivelor cu risc de accidente majore de pe platforma industrială Nitramonia şi elemente tehnice pentru autorităţile competente, în scopul controlului amenajării teritoriului, în vederea ducerii la îndeplinire a sarcinilor prevăzute în articolul 13 al Hotărârii de Guvern nr. 804/2007. Conform legislatiei actuale, se impune definirea cerinţelor minime de siguranţă pentru planificarea amenajării teritoriului luându-se în considerare amplasarea pe teritoriul administrativ al Municipiului Fagaras a unor obiective care se supun prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 804/2007(Directiva Europeana 96/82/EC-SEVESO II) privind controlul asupra pericolelor de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase în scopul limitării consecinţelor accidentelor majore pentru populaţie şi mediu si necesitatea menţinerii unor distanţe adecvate între aceste amplasamente şi zone rezidenţiale, clădiri şi zone de utilitate publică, căi principale rutiere, zone de recreere şi zone protejate de interes şi sensibilitate deosebite. Autoritatea publica locala responsabila cu planificarea amenajarii teritoriului trebuie sa cunoasca in avans situatiile de risc ale amplasamentelor existente si sa tina cont de situatia riscurilor actuale si posibilitatea de a face pozitionare de noi amplasamente sau dezvoltari compatibile. Planurile de securitate si urgenta ale acestor societati trebuie sa fie corelate cu Planul General de Urbanism

In continuţul Raportului de mediu se vor trata următoarele categorii de probleme:

- Analiza situaţiei existente, disfunctionalităţi şi priorităţi de intervenţie în teritoriu; - Analiza obiectivelor PUG cu obiectivele relevante pentru mediu; - Predictia efectelor planului propus asupra mediului, inclusiv ale alterantivelor

acestuia; - Evaluarea efectelor in raport cu obiectivele de mediu relevante; - Stabilirea masurilor pentru reabilitarea, protecţia şi conservarea mediului; - Alegerea alternativei optime; - Propuneri de monitorizare a efectelor implementarii proiectului asupra

mediului.

In urma studiului şi a propunerilor de soluţionare a categoriilor de probleme menţionate mai sus, materialul oferă un instrument de lucru la îndemana administraţiei publice locale în urmatoarele domenii: proiectare, administraţie centrală şi locală, agenţi economici, colectivităţi sau persoane particulare beneficiare.





Panul Urbanistic General al municipiului Fagaras are urmatoarele obiective principale:

- managementul teritorial cu urmatoarele obiective specifice: o restabilirea si delimitarea teritoriului intravilan; o introducerea in cadrul Planului Urbanistic General a zonelor si/sau

terenurilor ce au facut obiectul unor PUD-uri si/sau PUZ-uri aprobate in perioada de de la ultima aprobare a PUG-ului nunicipiului Fagaras.

- planificarea strategica a dezvoltarii cu urmatoarele obiective specifice:

o corelarea cu politicile locale, regionale, nationale si europene de dezvoltare;

o stabilirea indicilor urbanistici pentru diferite zone functionale.

- valorificarea potenţialului natural, economic şi uman;

- organizarea şi dezvoltarea căilor de comunicaţii;

- stabilirea şi delimitarea zonelor construibile;

- stabilirea şi delimitarea zonelor funcţionale;

- stabilirea şi delimitarea zonelor protejate şi de protecţie a acestora;

- modernizarea şi dezvoltarea echipării edilitare;

- stabilirea obiectivelor de utilitate publică;

- stabilirea modului de utilizare a terenurilor şi condiţiilor de conformare şi realizare a construcţiilor.

- stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară sau definitivă de construire;

- stabilirea zonelor supuse interdictiei temporare de construire până la

intocmire PUZ

- definirea cerinţelor minime de siguranţă pentru planificarea amenajării teritoriului luându-se în considerare amplasarea obiectivelor care se supun prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase în scopul limitării consecinţelor accidentelor majore pentru populaţie şi mediu si necesitatea menţinerii unor distanţe adecvate între aceste amplasamente şi zone rezidenţiale, clădiri şi zone de utilitate publică, căi principale rutiere, zone de recreere şi zone protejate de interes şi sensibilitate deosebite; Acest lucru este impus de existenta pe teritoriul administrativ a municipiului Fagaras a unor societati comerciale care se situaza sub influenta Hotarirarii de Guvern nr.804/2007 privind controlul asupra pericolellor de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase (Directiva Europeana 96/82/EC- SEVESO II).





Descrierea datelor cuprinse în PUG vor fi prezentate pe două subcapitole: A. SITUATIA EXISTENTĂ B. SITUATIA PROPUSĂ 1.2.2. Zonarea funcţională a teritoriului – reglementări urbanistice

1.2.2.1. Zonificarea funcţională , Bilanţ teritorial

A . SITUATIA EXISTENTĂ PRIVIND ZONIFICARA FUNCŢIONALĂ

Teritoriul intravilan existent al municipiului Făgăras este format din:

- Municipiul Făgăraş (Trup 1) S= 1362,57 ha, şi

- 10 trupuri izolate totalizeză S = 94,98 ha.

TOTAL INTRAVILAN EXISTENT al localităţii S = 1.457,55 ha.

Nr. Trup Nume trup Suprafaţa (ha) Trup 1 Făgăraş 1362,57 Trup 2 Ferma Valea Oltului 22,84 Trup 3 SRM 6,94 Trup 4 Locuinţe 2,08 Trup 5 Grup Şcolar Av. Ioan Senchea 14,22 Trup 6 Lacuri Beclean 26,56 Trup 7 Staţie de epurare 4,55 Trup 8 Unitate militară 14,58 Trup 9 Cimitir 0,13 Trup 10 Rampă de gunoi 2,37 Trup 11 Locuinţe 0,71 TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 1457,55

Zona destinată locuirii Este una dintre zonele importante ca întindere în localitate, ocupând 32,94% din intravilanul existent. În oraş predomină regimul de înălţime mediu si mic - locuinţe individuale şi colective medii şi mici (cu maxim P+4 niveluri) situate în zone construite. Construcţiile mai înalte sunt foarte puţine şi dispuse punctual. Dotările aferente zonelor de locuit (comerţ, alimentaţie publică) nu sunt concentrate într-o anumită zonă, ele fiind răspândite în teritoriu. Zona rezervată instituţiilor şi serviciilor de interes public Administraţie Primăria municipiului se află în prezent pe str. Republicii nr. 3. Poliţia se află pe str. Doamna Stanca nr. 28. Activitate financiar-bancară Activitatea financiar – bancară este grupată în zona centrală a oraşului.





Dotări de învăţământ şi educaţie (conform datelor statistice 2010) NIVEL DE INSTRUIRE NUMĂR Preşcolar 7 Primar şi gimnazial (inclusiv special) 3 Licee 5 Scoli postliceale 1

Dotări comerciale Comerţul alimentar, nealimentar şi alimentaţie publică se află în clădiri diverse răspândite în zonele cu funcţiuni de locuinţe şi aflate în proprietate privată. Dotări de sănătate Municipiul dispune de: unităţi de stat (1 spital, 5 cabinete şcolare, 25 cabinete medicale de familie, 1 farmacie, 1 laborator medical), la care se adaugă unităţile private. Asistenta socială Serviciile de asistenţă socială sunt oferite de următoarele instituţii:

- Serviciul de asistenţă socială – str. T. Vladimirescu, nr. 8; - Cantina de ajutor social – str. Constantin Codru Draguşanu; nr. 17 - Centrul de zi pentru persoane vârstnice – str. T. Vladimirescu, nr. 8; - Centrul de consiliere psihologică, juridică şi adăpostul temporar pentru

prevenirea şi combaterea violenţei domestice – str. Combinatului; - Centrul de plasament „Floare de colţ” – str. Extravilan, nr. 1 - Societatea de Binefacere Diakonia – str. Inocenţiu Micu Klein, nr. 22

Dotări de cult În localitate există 9 biserici, dintre care 5 fac parte din LISTA MONUMENTELOR ISTORICE: Biserica Sf. Treime, Biserica reformată, Mănăstirea franciscană, Biserica romano-catolică, Biserica „Sfântul Nicolae". Instituţii culturale

- Casa municipală de cultură Făgăraş - Muzeul Ţării Făgăraşului - Biblioteca municipală Făgăraş - Clubul elevilor

Zona căi de comunicaţie şi transport – cuprinde atât căile de comunicaţie rutieră cât şi calea ferată Zona de gospodărie comunală - este reprezentată prin terenurile rezervate pentru dotările tehnico-edilitare şi cimitirele. Zona spaţiilor verzi Este foarte slab reprezentată de:

- Parcul 1 Mai - Parc P-ta Republicii - Scuaruri





Această zona este slab reprezentată în cadrul zonei de locuit. Se remarcă totuşi în zona centrală Cetatea Făgăraşului cu ambientul creat în jurul ei prin existenţa unei ape şi a unei vegetaţii bogate. În partea de sud a zonei de locuit dincolo de calea ferată se află parcul sportiv al oraşului dotat cu teren de fotbal, cu gradene si vestiare, un teren de sport al Asociaţiei Spotive, un ştrand şi un restaurant. Zona cu destinaţie specială - cuprinde unităţile militare Zona activităţilor economice În partea sudică perimetral zonei de locuit se dezvoltă zona industrială. În ceea ce priveşte profilul economic al oraşului Făgăraş, acesta a fost marcat de existenţa combinatului chimic Nitramonia, de aceea activităţile economice reprezentative au fost cele din industrie (în special industria chimică). Profilul industrial se păstrează chiar şi după declinul activităţii combinatului, dezvoltându-se noi activităţi industriale cum ar fi industria alimentară şi a băuturilor, textilă, a lemnului, recuperarea deşeurilor. Domeniile de activitate în care există forţă de muncă calificată în oraşul Făgăraş sunt: industria de maşini unelte, industria alimentară, textile şi construcţii. În Făgăraş există un parc industrial – Nitroparc, înfiinţat în 2004 în cadrul Uzinei de produse speciale, cu o suprafaţă de 10 ha, către care există acces de pe DN1, fiind amplasat la 3 km de acesta. Atractivitatea parcului poate fi crescută prin modernizarea utilităţilor care deservesc acest spaţiu. Cel mai mare număr de salariaţi sunt în 2 firme, considerate mari, după acest criteriu, NITROPOROS SRL şi FABRICA DE PULBERI SA . Prima are ca activitate fabricarea îngrăşămintelor, cea de-a doua fabricarea explozibililor. Alte unitati industriale reprezentative sunt: ROCLIP SA, ITSAIA BRASOV, SC COMTRAM, în partea de est a oraşului de o parte si alta a căii ferate se află următoarele unităţi: PRODLACTA, SC DUPLEX SA, RASC, SC CORAL SA, UPRUC, în partea vestică: SC HIDROCONSTRUCT, SC DUPLEX SA, SC NICOARA TRANS. Zona de locuit, găzduieste activităţi economice ale societătilor comerciale: fabrica de pâine, SC COMTRANS SRL, SC PRESCOM MULTIPOLL SRL. Unităţi cu activităţi agricole Pentru Municipiul Făgăraş cele mai reprezentative sunt: Institutul de cultură al cartofului, SC STE SO SARMAC SRL BRAŞOV, ciupercărie horticolă.





PUG MUNICIPIUL FAGARAS – SITUATIA EXISTENTA Bilanţul teritorial pentru intravilanul municipiului Făgăraş- existent

ZONE FUNCŢIONALE

EXISTENT SUPRAFAŢĂ (ha)

Municipiul Făgăraş

Trupuri 2 - 12 TOTAL

PROCENT % din total

intravilan

Locuinţe şi funcţiuni complementare

L1 Subzona locuinţe individuale şi colective medii şi

mici (cu maxim P+4 niveluri) situate în zone construite (tesut traditional)

323,70 18,12 341,82 23,45%

L1p Subzona locuinţe individuale şi colective medii şi

mici (cu maxim P+4 niveluri) situate în zone construite protejate

11,57 11,57 0,79%

L2 Subzona locuinţe individuale şi colective medii şi

mici cu maxim P+4 niveluri situate în noile extinderi sau enclave neconstruite din intravilanul existent

87,76 3,86 91,62 6,29%

L3 Subzona locuinţe colective medii şi mari cu maxim

P+10 niveluri 35,08 35,08 2,41%

Instituţii şi servicii de interes public

C Zona centrală (funcţiuni de reprezentare, servicii si

locuire) 4,52 4,52 0,31%

Cp Zona centrală (funcţiuni de reprezentare, servicii si

locuire) protejată 20,70 20,70 1,42%

Unităţi agro-zootehnice

A1 Subzona activităţi agrozootehnice 4,10 22,59 26,69 1,83%

Unităţi industriale şi depozitare

A2 Subzona activităţi industriale şi depozitare 653,64 653,64 44,85%

Spaţii verzi şi de protecţie

V1 Subzona verde - spaţii publice plantate, spaţii de

agrement loisir şi sport 51,51 0,06 51,57 3,54%

V2 Subzona verde - culoare de protecţie faţă de

infrastructura tehnică şi oglinzi de apă din intravilan 5,24 5,24 0,36%

Zonă mixtă

M1 Subzona mixtă (servicii şi locuire)

M2 Subzona mixtă (servicii, mică industrie, depozite)

Zonă de activitati sportive, loisir şi agrement

St Dotări turistice şi servicii complementare 4,03 18,20 22,22 1,52%

Gospodărie comunală

G1 Subzona construcţiilor şi amenajărilor izolate pentru

gospodărie comunală 1,77 7,29 9,06 0,62%

G2 Subzona cimitirelor 12,99 0,13 13,12 0,90%

Zone cu destinaţie specială

S Unităţi militare 15,67 14,58 30,25 2,08%

Căi de comunicaţie şi transport

T1 Căi rutiere 103,05 2,73 105,78 7,26%

T2 Căi ferate 12,22 12,22 0,84%

Ape 15,03 7,42 22,45 1,54% TOTAL INTRAVILAN LOCALITATE / TRUPURI 1362,57 94,98 TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 1457,55 100,00%





B. SITUAŢIA PROPUSĂ PRIVIND ZONIFICAREA FUNCŢIONALĂ Mutaţiile intervenite în folosinţa teritoriului administrativ al localităţii din necesitatea de a rezolva în primul rând cererea de locuinţe, atât pentru localnici cât şi pentru cetăţeni din afara localităţii şi unele necesităţi de dotare cu spaţii verzi, instituţii publice, noi utilităţi ale localităţilor componente, au dus la propunerea de extindere în perspectivă a intravilanului de la 1457,55 ha la 1648,45 ha. Extinderea a fost făcută la cererea şi cu acordul autorităţilor locale ţinându-se cont de normele uzuale europene pentru echipamente şi alte funcţiuni publice. Extinderile propuse au căutat să integreze dezvoltările anteriore, să le coreleze ca pe un ansamblu unitar, menit să ofere confort urban locuitorilor. În cadrul Planului Urbanistic General s-au stabilit suprafeţele de teren care, alături de cele existente vor forma noul intravilan. Zona de locuinţe (L1, L2, L3) reprezintă 30,64 % din teritoriul intravilanului propus. Extinderea destinată funcţiunii de locuire, este formată din mai multe zone dispersate, nu este un singur areal compact, aceste zone fiind un răspuns la cererile şi necesităţile populaţiei. Pe întreaga suprafaţă a acestei zone este obligatorie întocmirea de PUZ-uri pe suprafeţe mai mari, nu strict pe terenul studiat, astfel încât să se demonstreze coordonarea şi corelarea cu vecinătăţile reprezentate atât prin situaţia existentă în teren dar prin documentaţiile aprobate şi neimplementate încă. Zona instituţiilor şi serviciilor de interes public reprezintă 1,53% din teritoriul intravilanului propus. Este zona ce grupează principalele instituţii şi servicii publice Zona mixtă (M1 instituţii publice, servicii şi locuinţe şi M2 mica industrie, depozite şi prestări servicii) reprezintă 15,71% (M1 – 5,25%, M2 – 10,46%) din teritoriul intravilan propus. În cadrul organizării viitoare a municipiului Făgăraş sunt menţinute dotările comerciale şi de servicii existente. Prin delimitarea zonelor mixte de dotări, servicii şi funcţiuni reprezentative se încearcă gruparea acestora în zone de interes de-a lungul unor artere de circulaţie importante şi cu potenţial polarizator pentru obţinerea unei configuraţii morfo-structurale bine definită a localităţii. S-a urmărit amplasarea zonei mixte M2 de-a lungul căilor de comunicaţie majore (DN1) având la bază două raţiuni:

- Asigurarea accesului facil la infrastructura majoră de transport (vitală acestui tip de funcţiuni)

- Evitarea unei dezvoltări necontrolate şi deficitare a locuinţelor de-a lungul căilor de comunicaţie majore (ştiut fiind faptul că în timp acest tip de dezvoltare duce la congestionarea traficului şi ridică probleme importante în ceea ce priveşte asigurarea accesului la utilităţi, precum apa curentă şi canalizarea).

Zona unităţilor industriale şi de depozitare şi cea a unităţilor agro- zootehnice reprezintă 34,24 % din totalul intravilanului propus.





Zona spaţii verzi (V) Aceasta zonă este foarte slab reprezentată, 3.49 % din teritoriul intravilanului propus. În prezent, aceasta zona este reprezentată de zonele verzi de protecţie pentru căile majore de comunicaţie, reţelele tehnico-edilitare şi cursurile de apă şi de spaţiile plantate publice şi dotările de sport şi loisir. Pentru zonele de locuinţe ce urmează a se dezvolta se recomandă ca un procent de minimum 25% din lot sa fie spaţiu verde pentru îmbunătăţirea microclimatului zonei. De asemenea se propune amenajarea de zone verzi, terenuri de sport, îmbogăţirea acestora cu dotări şi realizarea unor plantaţii de protecţie către infrastructura majoră de circulaţie, infrastructura tehnico-edilitară şi unităţile de producţie industriale şi agro-zootehnice, dar şi de-a lungul cursurilor de ape. Pentru zonele de protecţie ale reţelelor majore de gaze şi a liniilor electrice aeriene, zone aflate sub interdicţie de construire se propune amenajarea acestora ca spaţii verzi. Zona de dotări turistice şi servicii complementare (St) reprezintă 2,64% din intravilanul propus. Zona cu destinaţie specială reprezintă 1.83% din intravilanul propus. Aceasta cuprinde unităţile militare, fiind supusă prevederilor normelor şi legislaţiei specifice în vigoare. Căile de comunicaţie reprezintă 7,33 % (căi rutiere – 6,59 %, căi ferate – 0,74 %) din teritoriul intravilan propus. Zona aferentă circulaţiei carosabile va suferi modificări calitative, în primul rând prin modernizarea străzilor existente şi în al doilea rând prin realizarea de noi străzi în zonele de extindere prevăzute. Zona de gospodărie comunală reprezintă 1,21 % (construcţii şi amenajări izolate pentru gospodărie comunală – 0,41 %, cimitire – 0,80%) din teritoriul intravilan propus.





Bilanţul teritorial pentru intravilanul propus (prezentat in paralel cu situatia existenta) a municipiului Făgăraş este prezentat in tabelul urmator:

ZONE FUNCŢIONALE

EXISTENT PROPUS SUPRAFAŢĂ (ha) SUPRAFAŢĂ (ha)


Trupuri 2 - 12 TOTAL

% din total intravilan


Trupuri 2 - 8 TOTAL

% din total intravilan

Locuinţe şi funcţiuni complementare

L1 Subzona locuinţe

individuale şi colective medii

şi mici (cu maxim P+4

niveluri) situate în zone

construite (tesut traditional)

323,70 18,12 341,82 23,45 266,91 15,22 282,13 17,12

L1p Subzona locuinţe

individuale şi colective medii

şi mici (cu maxim P+4

niveluri) situate în zone

construite protejate

11,57 11,57 0,79 11,57 11,57 0,70


individuale şi colective medii şi mici cu maxim

P+4 niveluri situate în noile extinderi sau

enclave neconstruite din

intravilanul existent

87,76 3,86 91,62 6,29 207,35 0,51 208,86 12,61


colective medii şi mari cu

maxim P+10 niveluri

35,08 35,08 2,41 3,54 3,54 0,21

Instituţii şi servicii de interes public

C Zona centrală (funcţiuni de reprezentare,

servicii si locuire)

4,52 4,52 0,31 4,52 4,52 0,27

Cp Zona centrală (funcţiuni de reprezentare,

servicii si locuire) protejată

20,70 20,70 1,42 20,70 20,70 1,26

Unităţi agro-zootehnice

A1 Subzona activităţi

agrozootehnice

4,10 22,59 26,69 1,83 4,10 22,59 26,69 1,62





Unităţi industriale şi depozitare

A2 Subzona activităţi

industriale şi depozitare

653,64 653,64 44,85 537,82 537,82 32,63

Spaţii verzi şi de protecţie

V1 Subzona verde -

spaţii publice plantate, spaţii de agrement loisir şi sport

51,51 0,06 51,57 3,54 52,25 52,25 3,17

V2 Subzona verde -

culoare de protecţie faţă

de infrastructura tehnică şi oglinzi

de apă din intravilan

5,24 5,24 0,36 5,24 5,24 0,32

Zonă mixtă

M1 Subzona mixtă

(servicii şi locuire)

86,52 86,52 5,25

M2 Subzona mixtă (servicii, mică

industrie, depozite)

172,38 172,38 10,46

Zonă de activitati sportive, loisir şi agrement

St Dotări turistice şi

servicii complementare

4,03 18,20 22,22 1,52 4,03 39,47 43,49 2,64

Gospodărie comunală

G1 Subzona

construcţiilor şi amenajărilor izolate pentru gospodărie comunală

1,77 7,29 9,06 0,62 2,42 4,27 6,70 0,41

G2 Subzona cimitirelor

12,99 0,13 13,12 0,90 12,99 0,13 13,12 0,80

Zone cu destinaţie specială

S Unităţi militare 15,67 14,58 30,25 2,08 15,67 14,58 30,25 1,83

Căi de comunicaţie şi transport

T1 Căi rutiere 103,05 2,73 105,78 7,26 105,67 2,90 108,57 6,59

T2 Căi ferate 12,22 12,22 0,84 12,22 12,22 0,74

Ape 15,03 7,42 22,45 1,54% 15,45 7,43 22,88 1,39 TOTAL INTRAVILAN LOCALITATE / TRUPURI 1362,57 94,98 1541,35 107,10

TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 1457,55 100 PROPUNERE 1648,45 100




Executant: S.C. “ECO-BREF” S.R.L. Str. Diaconu Coresi, Nr. 5, Braşov;Tel/Fax: 0268/470095; 0726735839; E-mail: [email protected]; http://www.ecobref.ro


Municipiul Făgăras (Trup 1) S = 1.362,57 ha şi

10 trupuri izolate totalizând S = 94,98 ha

TOTAL INTRAVILAN EXISTENT al localităţii S = 1.457,55 ha.

Nr. Trup Nume trup Suprafaţa (ha) Trup 1 Făgăraş 1362,57 Trup 2 Ferma Valea Oltului 22,84 Trup 3 SRM 6,94 Trup 4 Locuinţe 2,08 Trup 5 Grup Şcolar Av. Ioan Senchea 14,22 Trup 6 Lacuri Beclean 26,56 Trup 7 Staţie de epurare 4,55 Trup 8 Unitate militară 14,58 Trup 9 Cimitir 0,13 Trup 10 Rampă de gunoi 2,37 Trup 11 Locuinţe 0,71

TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 1.457,55 Teritoriul cuprins în intravilanul de perspectivă al municipiului Făgăras este format din:

Municipiul Făgăras (Trup 1) S= 1.541,35 ha

7 trupuri izolate totalizând S = 107,10 ha

Nr. Trup Nume trup Suprafaţa (ha) Trup 1 Făgăraş 1541,35 Trup 2 Ferma Valea Oltului 22,84 Trup 3 Grup Şcolar Av. Ioan Senchea 16,61 Trup 4 Lacuri Beclean 47,67 Trup 5 Staţie de epurare 4,55 Trup 6 Unitate militară 14,58 Trup 7 Cimitir 0,13 Trup 8 Locuinţe 0,71

TOTAL INTRAVILAN PROPUS 1.648,45

TOTAL INTRAVILAN PROPUS al localităţii S = 1.648,45 ha

TOTAL EXTINDERI DE INTRAVILAN S = 190,89 ha.

Se observă faptul că intravilanul a crescut cu un procent de 13,10%.





Bilantul teritorial pe categorii de folosinte ale terenului, prevazut prin PUG este prezentat in tabelul urmator:

TERITORIU ADMINISTRATIV SUPRAFATA ha

PROCENT DIN TOTAL ADMINISTRATIV

INTRAVILAN 1648,45 46,48%

EXTRAVILAN 1898,16 53,52%

din care:

Arabil 469,29 13,23%

Pasuni-fanete 878,08 24,76%

Vii si livezi 18,74 0,53%

Paduri si alte terenuri ci vegetatie forestiera 440,51 12,42%

Ape 62,30 1,76%

Terenuri cu constructii 3,03 0,09%

Drumuri 23,42 0,66%

Cai ferate 0,42 0,01%

Neproductiv 2,37 0,07%

TOTAL 3546,61 100%

1.2.2.2 Reglementări urbanistice

În urma analizei multicriteriale a situaţiei existente dar şi ţinând cont de solicitările autorităţii locale, teritoriul intravilan stabilit a fost împărţit în mai multe zone funcţionale, fiecăreia corespunzându-i o unitate teritorială de referinţă. Aceste UTR-uri au fost stabilite având la bază mai multe criterii: funcţiunea dominantă, caracteristicile ţesutului existent, condiţiile de amplasare şi configurare a clădirilor în zona respectivă, urmărind delimitarea lor astfel încât să se poate stabili, la nivelul fiecărei unităţi un set de reglementări unitare şi omogene. Aceste zone funcţionale, UTR-uri sunt: - zona de locuinţe care a fost împărţită în 3 subzone astfel:

L1 zona de locuinţe individuale şi colective medii şi mici (max P+4 niveluri) situate în zonele existente constituite, în ţesutul tradiţional al localităţii;

L2 – zona de locuinţe noi, individuale şi colective medii şi mici (max P+4 niveluri) situate în enclavele neconstruite şi în zonele de extindere ale intravilanului;

L3 – zona de locuinţe colective medii şi mari(max P+10 niveluri). - zona de activităţi productive care cuprinde:

zonele industriale şi cele de depozite (A2) şi cele agro-zootehnice (A1)

- zona spaţiilor verzi care cuprinde: culoarele de protecţie faţă de infrastructura tehnică şi oglinzi de apă din

intravilan (V2) dar şi spaţiile verzi publice şi dotările de sport şi agrement (V1)

- cele două tipuri de zone mixte: M1 – zona mixtă de servicii şi locuire şi M2 - zona mixtă care cuprinde funcţiuni de mică industrie, depozite şi prestări

servicii.





- zona de dotări turistice şi servicii aferente (St) – zona Lacuri Beclean - zona de căi de comunicaţie care este reprezentată de:

căile rutiere (T1) şi căile ferate (T2)

- zona de gospodărie comunală care cuprinde: construcţiile şi amenajările izolate pentru gospodărie comunală (G1), cât şi într-o subzonă distinctă, cimitirele (G2).

Prin instituirea acestor UTR-uri prezentul PUG încearcă o reconfigurare a zonificării funcţionale a oraşului. În urma analizei situaţiei existente s-a observat o tendinţă de dezvoltare total aleatorie şi haotică. Aceasta creează incompatibilităţi funcţionale, zone destructurate şi un mod total ineficient de utilizare a terenului. Reglementările impuse au menirea de a direcţiona şi a controla această dezvoltare. Ţinând cont de necesităţile şi tendinţele evidente de dezvoltare ale oraşului a fost creionată o strategie care urmăreşte unificarea şi omogenizarea ţesutului, crearea unei compoziţii urbanistice coerente în dezvoltările viitoare. Se încearcă păstrarea şi extinderea acolo unde se poate a zonelor verzi de sport şi agrement. Pentru îmbunătăţirea microclimatului zonei se propune ca minimum 25% din suprafaţa fiecărei parcele noi sa fie amenajată ca spaţiu verde. Se instituie zona de protecţie de 100.00 m în jurul monumentelor istorice înscrise în Lista monumentelor istorice, zone de protecţie sanitară de 50.00 m în jurul cimitirelor, iar în jurul fermelor zone de protecţie de 500.00 m . La drumuri se instituie zone de protecţie de 50.00 m din axul autostrăzii, 22.00 m din axul drumului naţional, şi 20.00 m din axul drumului judeţean. Conform Hotarârii de Guvern nr. 62 din 07.02.1996 este obligatoriu avizul Statului Major General pentru: - orice fel de constructii ce urmează a fi executate la o distantă mai mică de 2.400 m

fată de obiectivele speciale situate în extravilan;

- toate constructiile care vor fi executate în vecinatatea obiectivelor militare situate în intravilan, pe parcele limitrofe, precum si a celor situate de cealaltă parte a străzilor învecinate cu incinta acestora, în conditiile prevederilor legale în vigoare.

Pentru zonele de conversii funcţionale se instituie interdicţie de construire până la întocmirea PUZ. Este obligatorie întocmirea PUZ pe întreaga suprafaţă a zonelor respective în vederea configurării tramei stradale, rezolvării acceselor şi a echipării tehnico-edilitare. Această interdicţie urmăreşte evitarea fragmentării zonelor destinate funcţiunilor mixte, realizarea unor configuraţii ale tramelor stradale coerente şi unitare cu rezolvarea acceselor fără a se îngreuna traficul pe căile de comunicaţie majore. În enclavele neconstruite din intravilanul existent dar şi în zonele de extinderi de intravilan este necesară întocmirea de PUZ-uri pentru stabilirea detaliată şi exactă a tramei stradale, a lotizării, acceselor şi echipării tehnico-edilitare. Ţinând cont de caracterul specific al localităţii, prezentul PUG propune în privinţa regimului de înălţime al viitoarelor construcţii să nu se depăşească P+4 pentru locuinţele individuale şi colective medii şi mici şi P+10 pentru cele colective înalte.





PUG MUNICIPIUL FAGARAS: INTRAVILAN PROPUS – REGLEMENTARI URBANISTICE





1.2.3. Echiparea edilitară

1.2.3.1. Alimentarea cu apă A. SITUATIA EXISTENTA PRIVIND ALIMENTAREA CU APA (RESURSE DE APA, TRATAREA,

TRANSPORTUL SI ADUCTIUNEA APEI, REZERVOARE DE INMAGAZINARE)

Administrarea sistemului de alimentare cu apă potabilă şi a celui de canalizare este realizată de SC APA SERV SA, societate aflată sub autoritatea Consiliului Local al Municipiului Făgăraş. Principala sursă pentru alimentarea cu apă potabilă este bazinul hidrografic Olt Superior. Sistemul de alimentare cu apa al localitatii Fagaras se confrunta cu aceleasi probleme ce se manifesta la scara nationala, si anume: - sisteme tehnologice învechite; - retele vechi si uzate, cu portiuni improprii scopului initial; - bransamente ilegale; - instalatii cu randamente scazute si energofage, etc ⇒ Resurse de apa

I. Sursa de apa pentru sistemul de alimentare cu apa Fagaras este formata din 3 fronturi de captare apa subterana, si anume fronturile Hurez, Iasi si Pojorta compuse din 63 puţuri de medie adâncime (din care 19 puţuri sunt în conservare) după cum urmează:

- Front captare Hurez - 5 puţuri amplasate în extravilan sat Hurez în zona rezervoarelor

Hurez, având o adâncime medie de H = 50m, debitul capabil Q = 25-30mc/h. Puţuruile sunt echipate cu pompe sumbersibile tip Grundfoss Q = 25mc/h H = 56mCA P = 5,5kw racordate la firul I Q max = 34,72 l/s.

- Front captare Iaşi – Pojorata format din 30 foraje (7 în zonservare) cu adâncimea

medie de h=50m echipate cu pompe tip Grundfoss SP-27-7 cu caracteristicele Q = 25mc/h H = 566 mCA P = 5,5kw Q zi max = 125l/s.

- Front captare Pojorata – Sâmbăta format din 28 foraje (12 în conservare) cu

adâncimea medie de h=50m echipate cu pompe tip Grundfoss SP-27-7 cu caracteristicele Q = 25mc/h H = 566 mCA P = 5,5kw Q zi max = 145l/s.

Conductele de refulare de la foraje sunt din ţeavă zincată Dn 100mm, cu lungimea totală de cca. 2,1km. Din aceasta sursa sunt alimentate in momentul actual si localitatile Beclean, Hurez, Luta, Iasi, Savastreni, Pojorta, Ludusor, Voivodeni, Voila, Cincisor, Cincu, Rucar si Sascior. Puturile functioneaza alternativ (17 - 20 puturi simultan) apa fiind pompata în functie de consumul instantaneu.





Puturile sunt în stare buna de functionare, dar functioneaza cu dificultate din trei cauze: - au pompe de capacitate mai mare decât este necesar; - utilizarea de pompe supra-dimensionate într-un sistem de conducte de legatura de

diametru mic determina cresterea excesiva a pierderii de sarcina si implicit a consumurilor energetice;

- durata de functionare depasita la pompe;

Fig.1 Infrastructura existenta-sistem de alimentare cu apa Sursa: Masterplan Mun.Fagaras Din studiile hidrogeologice întocmite de către ISPIF Bucureşti se mai menţionează următoarele instalaţii de alimentare cu apă existente în zona Făgăraşului:

II. Combinatul chimic Făgăraş : - front de captare de 46 puţuri forate cu un debit mediu de 5-6 l/s/puţ din care erau

în funcţiune 30 în zona aval Copăcel – aval Berivoi – Săsciori – Săvăstreni -- Iaşi ; - front de 10 puţuri forate în zona Hurez pentru apă potabilă ; - front de 5 puţuri forate în zona Hârseni pentru apă potabilă. Combinatul Chimic Făgăraş are următoarele captări de apă :

puţuri forate – 420 l/s ; captare de mal la râul Olt -- 1000 l/s ; captare cu prag de fund din pârâul Berivoi – 210 l/s cu derivaţie din pârâul

Sebeş în zona satului Copăcel pentru un debit de 150 l/s. III. Fostul IAS Făgăraş :

- 16 foraje de explorare-exploatare din care s-au definitivat 8 la adâncimi de 8-20 m, cu debite de 4 – 8 l/s / puţ, amplasate în lunca râului Olt.

IV. UPRUC Făgăraş :

24 foraje de explorare-exploatare de 6-25 m adâncime amplasate în lunca râului Olt din care s-au propus utilizarea a 8 foraje cu câte 4 l/s/puţ.





Apa captată se utiliza pentru scopuri industriale. Pentru apa potabilă s-a executat un branşament din reţeaua municipiului.

V. Fabrica de prelucrat cartofi (ICPIC Făgăraş) : 7 puţuri forate amplasate în incinta fabricii. Din cauza apropierii de staţia de epurare a Combinatului Chimic Făgăraş apa nu este potabilă şi este utilizată doar în scop industrial.

VI. Fabrica de lapte – două foraje pentru apă industrială.

VII. În zona cetăţii Făgăraş au mai fost executate două foraje cu adâncimea de 25 şi 40

m care nu sunt folosite în exploatare. Prin execuţia şi exploatarea îndelungată a captărilor de apă nivelul hidrostatic al pânzei de apă subterană a scăzut cu 2-4 m adâncime ceea ce a făcut ca fântânile din mai multe localităţi să fie secate. Pentru rezolvarea problemei alimentării cu apă a acestor localităţi s-au prevăzut sisteme centralizate de alimentare cu apă. Deficiente Captare Puturile functioneaza cu dificultate din trei cauze: - au pompe de capacitate mai mare decât este necesar; - utilizarea de pompe supra-dimensionate într-un sistem de conductele de legatura de

diametru mic determina cresterea excesiva a pierderii de sarcina si implicit a consumurilor energetice;

- durata de functionare depasita la pompe. ⇒ Tratarea apei Tratarea apei se face în două staţii de clorinare tip ADVANCE 201, amplasate în zona rezervoarelor Pojorata, concentraţia de dozare fiind de 0,4-0,5 mc/l cu buteliile de clor. ⇒ Transportul si distributia apei

Aductiunea Conductele de refulare de la puturi sunt din zinc cu DN 100mm si au o lungime totala de 2,1 km. Lungimea totala a conductelor de aductiune de la tratare la rezervoare este de 8 km. Conductele de aductiune de la rezervoare la reteaua de distributie, cu o lungime totala de 35 km, transporta apa de-a lungul a trei conducte principale dupa cum urmeaza: - Firul I – aductiunea Iasi - Fagaras este din azbociment, DN 250 mm cu o lungime de 5,17

km si din otel, DN300 mm cu o lungime de 4,81 km si a fost pus în functiune din anul 1969; in prezent aceasta conducta este dezafectata;

- Firul II – aductiunea Iasi - Fagaras este din azbociment, DN 300mm cu o lungime de 3 km si azbociment DN 400mm cu o lungime de 7 km si este în functiune din anul 1969.

- Firul III – aductiunea Pojorta - Fagaras este din azbociment, DN 500mm cu o lungime de aproximativ 15 km si este în functiune din 1980;

Deficiente Aductiunea

Sistemul de alimentare cu apa Fagaras este deservit de 3 conducte de aductiune, din care doar doua sunt în functiune în prezent:





- aductiunea Iasi – Fagaras – este din azbociment si este in functiune din anul 1969; - aductiunea Pojorta – Fagaras - este din azbociment si este in functiune din anul 1980. Distributia apei

Reţele de distribuţie apă sunt din oţel, fontă şi azbociment cu lungimea totală de L = 103,9km (Făgăraş 78,1km), diametrul Dn (50-500) mm. Reţeaua de distribuţie este de tip inelar pentru Făgăraşi iar pentru sate este simplă. SC APA CANAL SA Sibiu – Sucursala Exploatare Făgăraş asigură alimentarea cu apă pentru mun. Făgăraş. Reteaua de distributie este de tip inelar, cea mai mare parte a acesteia are vechimea de 30 - 50 ani. Deficiente retele de distributie Din informatiile de care dispunem despre starea actuala a retelei de distributie, coroborate si cu vizitele efectuate în teren s-au constat: - uzura înaintata din cauza duratei mari de când este în data exploatare; Reţeaua de

distribuţie este realizată din conducte de oţel cu o vechime în funcţionare de 30-50 de ani, mult depăşită faţă de perioada recomandată pentru această categorie de material. De aceea se impune reabilitarea acesteia şi înlocuirea conductelor existente cu conducte mult mai rezistente.

- depasirea perioadei normate de utilizare; - folosirea unor materiale necorespunzatoare; (s-au produs avarii repetate care au

crescut pierderile de apa, implicând reparatii frecvente si costisitoare). ⇒ Rezervoare de înmagazinare

Rezervoarele sistemului de alimentare cu apa al mun. Fagaras au o capacitate totala de inmagazinare de 6.900m3. Ele cuprind urmatoarele unitati: 2 x 1.000 = 2.000 m3 în Hurez, 2 x 2 x 1.000 = 4.000 m3 în Pojorta, un rezervor de 100 m3 la Iasi si un castel de apa de 800 m3 în Fagaras (nefunctional). Prin urmare capacitatea functionala de inmagazinare este de 6100 mc/ Sistemul de alimentare cu apa functioneaza gravitational si nu exista mai multe zone de presiune. Deficiente rezervoare de înmagazinare

- Principala deficienta o reprezinta fisura din peretele ce desparte unul din rezervoare de camera vanelor. Aceasta este la o inaltime de aproximativ 1.0 m de fundul rezervorului, infiltratia apei avand un nivel ridicat pe masura ce nivelul apei din rezervor creste.

- Alte deficiente constatate: hidroizolatia orizontala de la partea superioara a rezervoarelor este puternic

degradata pe zonele fara protectie, gurile de aerisire sunt distruse si au fost astupate cu beton pentru a bloca

accesul insectelor si al rozatoarelor in rezervoare, armaturi fara strat de acoperire la planseul peste rezervor, tencuieli degradate

(decojite, fisurate) in camera de vane (partea supraterana),





prezenta unor pete in tencuiala placii peste rezervor. Toate acestea se vor rezolva prin reabilitarea rezervoarelor.

Apa pentru stingerea incendiilor

- Volumul intangibil este de 2.200 mc repartizat în 2 rezervoare respectiv 700mc la Hurez şi 1.500mc la Pojorta.

- Debitul suplimentar acceptat pentru refacereea rezerveri de incendiu din sursa propie 26,3 l/s iar timpul de refacere a rezervei intangibile este de 24 ore.

B. SITUATIA PROPUSĂ PRIVIND ALIMENTAREA CU APA (RESURSE DE APA, TRATAREA,

TRANSPORTUL SI ADUCTIUNEA APEI, REZERVOARE DE INMAGAZINARE)

Sistemul de alimentare cu apă potabilă şi canalizare a municipiului Fagaras necesită lucrări de extindere şi reabilitare ce se vor executa tinindu-se cont de :

- „Programul de etapizare privind realizarea lucrarilor necesare pentru protectia calitatilor apelor” intocmit de S.C.”APA CANAL”SA Sibiu- Sucursala de Exploatare Fagaras

- Proiectul „Master Plan Apa” pentru municipiul Fagaras.

Astfel este prevazuta extinderea si modernizare infrastructura de apa in municipiul Fagaras (reabilitare puturi, rezervoare, aductiuni, extinedere retele de distributie apa potabila, instalatii electrice, statie de dezinfectie, statii de clorare) Situatia propusa : - Reabilitare puţuri 15 buc ( 2 puţuri front captare Hurez; 13 puţuri front captare Iaşi),

rebilitare prin deznisipare şi testare hidrogeologică prin pompări experimentale - Reabilitare rezervoare (2 buc. Hurez 2 x 1000mc) reabilitare prin refacere strat de

acoperire cu beton , refacerea hidroizolaţiei orizontale şi a stratului de protecţie executrarea tencuielilor hidrofuge noi, desfacerea tencuielilor fisurate, curăţarea repararea fisurilor şi crăpăturilor din pereţii rezervoarelor)

- Reabilitarea aducţiune Dn 300mm L = 1000m (fit I Iaşi – Făgăraş) - Reabilitare şi extindere reţele de distribuţie apă potabilă în mun. Făgăraş L =

6360m PEID Dn 50mm Dn 400mm - Reabilitare puţuri 15buc ( 3 puţuri front captare Hurez; 12 puţuri front captare Pojorata)

reabilitare prin deznisipare şi teste hidrogeologică prin pompări experimentale - Instalaţii electrice şi de automatizare corespunzătoare noilor pompe 1 buc - Staţie de dezinfecţie 2 buc (captare Hurez 1buc, captare Iaşi – 1buc, staţii de clorare

modulare în container de 6 x 2,5x3m rezemat pe fundaţii izolate din beton) - Reabilitarea aducţiune Dn 300mm, L = 2000m Fir I Iaşi – Făgăraş - Reabilitare şi extindere reţele de distribuţie apă potabilă în mun. Făgăraş L =

6360m, PEID Dn (50-400)mm - Conducte de legătură de la puţuri Dn (90-350)mm L =2000m - Reabilitarea aducţiune Dn 300mm, L = 4000m - Reabilitare şi extindere reţele de distribuţie apă potabilă în mun. Făgăraş L = 12720m

PEID Dn (50-400)mm - Post transformare pt alimentare cu energie electrică – 1 buc - Reabilitare aducţiune Dn 300mm L = 3000m





- Reabilitare şi extindere reţele de distribuţie apă potabilă în mun Făgăraş L = 6363m. PEID Dn (50-100)m

1.2.3.2 Evacuarea apelor uzate

A. SITUATIA EXISTENTA PRIVIND EVACUAREA APELOR UZATE (SISTEMUL DE CANALIZARE, COLECTAREA SI TRATAREA APELOR UZATE)

⇒ Sistemul de canalizare

Apele uzate din Fagaras se colecteaza printr-o retea de canalizare care functioneaza în sistem mixt. Partea localitatii dinspre centru spre amonte functioneaza în sistem unitar, iar partea dinspre centru înspre aval (spre râul Olt) functioneaza în sistem divisor, cca. 70 % din localitate este canalizată în sistem unitar (zona sud) şi cca 30 % în sistem divizor (zona nord, înspre râul Olt). Sistemul de canalizare in municipiul Fagaras este mixt si este în administrarea S.C. APA SERV.S.A.

• Apele uzate din municipiul Fagaras sunt colectate prin retele de canalizare si deversate in:

- Contra canal Voila, prin doua deversari directe (deversor Iazul Morii si deversor Libertatii)

- Contra canal Voila prin statia de epurare - Paraul Racovita prin decantor Imhoff

• Apele uzate privenite de la satele alimentate centralizat si cartierul Galati sunt

evacuate prin vidanjarea bazinelor de stocare individuale.

Nr. Crt.

Categoria apei Receptori Volum total evacuat zilnic (mc) Maxim

mc l/s

Mediu mc l/s

Minim mc l/s

Anual Mii mc

1 Ape uzate urbane ca efluent al staţiei de epurare

R. Olt contacanal Ac. Voila

1570 18,24

900 10,42

700 6,94

292

2 Ape uzate urbane evacuate prin deversor Libertăţii


4090 47,34

1800 20,83

1500 17,36

657

3 Ape uzate urbane evacuate prin deversor Iazul Morii


1020 11,82

600 6,9

400 4,63

219

4 Ape uzate urbane evacuate prin decantor Imhoff în pr. Racoviţa

Pr. Racoviţa 300 3,5

200 2,3

130 1,5

73

TOTAL 6980 3500 2730 SC APA CANAL SA SIBIU –SUCURSALA EXPLOATARE FĂGĂRAŞ - incepand cu 01.06.2009 operatorul de apa in Fagaras, este SC Apa Canal SA Sibiu, unitate care a fost si autorizata din punct de vedere al gospodaririi apelor, cu program de etapizare in curs de aprobare. A fost emis Aviz de gospodarire a apelor pentru situatii exceptionale, pentru accesare fonduri europene privind « Reabilitare sisteme de alimentare cu apa/apa uzata in Fagaras-faza SF.





Infrastructura existentă – sistem de canalizare

Sursa – Masterplan apa

⇒ Colectarea apelor uzate Colectarea apelor uzate se face prin colectoare de canalizare cu diametrele cuprinse între 150mm - 500mm, iar procentul de conectare al populatiei este de 88%. Reteaua de canalizare are trei colectoare principale: - Colectorul I realizat în sistem unitar Dn 500mm şi L = 2,6km cu traseul str. Parcului, G.

Coşbuc şi Livezii; cu descărcare directă în staţia de epurare - Colectorul II realizat în sistem divizor cu secţiuni cuprinse între Dn (500-700)mm şi L =

1,5km (str. T. Vladimirescu, Vasile Alecsandri şi M. Viteazu) cu racordarer în colectorul I - Colectorul III realizat pentru ape uzate menajere cu diametrul Dn (250-300)mm şi L =

3,35 km (str. Câmpului, Azotul Cetăţii şi Oltului) colmatat pe o lungime de cca. 800m, ce determină deversarea apelor uzate în contracanal prin Iazul Morii Libertăţii

Pe colectoarele de canalizare în sistem unitar există deversoare pentru descărcarea apelor pluviale la diluţia de peste 1/5 în fosta albie a pârâului Berivoi. Pârâul Berivoi a fost deviat din localitate pe un traseu ocolitor, în teren agricol, pe partea de vest a municipiului, până la râul Olt. Devierea s-a făcut din cauza inundaţiilor pe care le provocă acest curs de apă în zona locuibilă. ⇒ Tratarea apelor uzate

Pentru apele uzate există o staţie de epurare cu treptele de tratare mecanică şi biologică executată pentru debitul zilnic maxim de 270 l/s cu următoarele obiecte: - grătare cu curăţire mecanică de 1,1m x 0,7m, 2 grătare cu curăţire manuală de 1,0 x

0,6m.





- două desnisipatoare bicompartimentate cu capacitatea de 10 x 1 x 1,2 - decantor primar compus din două baterii a patru decantoare din beton cu un timp de

trecerea a apei de 0,6 ore. - staţie pompare ape uzate (pompă tin ACV 200 cu Q = 500mc/h H = 15mCA, P = 37kw) - două bazine de aerare cu câte patru aeratoare cu o capacitate de

(3 x 3,5 x 11)mc - două decantoare secundare gravitaţionale radiale având Dn=20m volum de

V =822mc - bazin de contact (20 x 10 x1,5)mc - conducta evacuare Dn 200mm şi L = 15m până la un cămin unde intră şi by-pass de la

deversor ovoid Dn200mm şi L = 100m până la Contracanal Ac. Voila.

Staţia de epurare este prevăzută cu deversor pentru debite foarte mari amplasat amonte de grebla mecanică. Înainte de deversor se află căminul principal de intrare a colectoareleor I şi II şi bypassul general al staţiei de epurare.

Linia nămolului: Staţie pompare nămol – pompă tip ACV cu Q = 500 mc/h H = 15mCA, P = 37kw cămine de vane pentru distribuţia nămolului spre bazinul de aerare şi spre platforma de uscare cu o capacitate de 30 x 10 x1mc. Statia de epurare are echipamentele uzate fizic si moral, preluand doar o parte din apele uzate colectate din Mun. Fagaras ; s-a obtinut avizul de gospodarire a apelor pentru realizarea unei statii de epurare noi. Licitatia pentru desemnarea constructorului a fost contestata in instanta, fiind astfel intarziata inceperea lucrarilor de executie. De asemenea este in curs de realizare colectorul Galati care va conduce apele uzate din cartierul Galati in statia de epurare. In urma monitorizarii efectuate de laboratorul SGA Brasov s-au inregistrat depasiri ale indicatorilor de calitate :CBO5, CCOCr, detergenti si amoniu la statia de epurare iar la cele doua evacuari directe : Iazul Morii depasiri la indicatorii:CCOCr, fosfor si amoniu; Canal Libertatii la indicatorul amoniu. Apele uzate evacuate prin cele 2 deversari directe (Iazul Morii si str. Libertatii) cat si cele evacuate prin statia de epurare, contribuie la cresterea gradului de poluare al Contracanalului Acumulare Voila si a panzei freatice din zona de influenta. Din cauza traseului colectorului III (în aria inundabila a râului Olt) si a pantei reduse a lui, colectorul III este partial nefunctional iar debitul de apa uzata colectata este evacuat, neepurat, în contracanalul Voila barajului râului Olt (lacul Voila) si apoi în râul Olt prin doua evacuari: Iazul Morii si Libertatii. În conformitate cu AN Apele Române Brasov (autoritatea guvernamentala româna pentru managementul apelor) urmatoarele date sunt disponibile:

- Ca o particularitate a canalizarii orasului Fagaras o reprezinta faptul ca desi exista cca. 88% din populatie racordata la sistemul de colectare de ape uzate doar 12% din volumul colectat este epurat la statia de epurare. O parte din apa colectata este evacuata, fara epurare, direct in lacul Voila (contracanal Voila), si de acolo ajunge in raul Olt.

- Prin intermediul gurii de evacuare Libertatii aproximativ 50% din cantitatea totala de apa uzata colectata de reteaua de canalizare din Fagaras este evacuata direct, fara epurare, în contracanalul barajului râului Olt (lacul Voila) si apoi în râul Olt.





- Prin intermediul gurii de varsare Iazul Morii aproximativ 35% din cantitatea totala de apa uzata colectata de reteaua de canalizare din Fagaras este evacuata direct, fara epurare, în contracanalul barajului râului Olt (lacul Voila) si apoi în râul Olt

Apele epurate nu corespund normelor de protecţie a mediului, deoarece staţia are utilaje şi instalaţii uzate fizic şi moral, fiind construită în perioada 1970-1985. Gradul de acoperire a străzilor din Municipiul Făgăraş cu reţele de canalizare este de 94% iar procentul de racordare la canalizare a celor care beneficiază de apă potabilă este de 97%. Corelat cu priorităţile de reabilitare a reţelei de alimentare cu apă, reprezintă o prioritate reabilitarea reţelei de canalizare pe anumite strazi. Apele uzate provenite de pe platforma industrială Nitramonia, UPRUC şi Fabrica de pulbere, atât cât mai funcţionează în prezent, sunt evacuate în pâraiele Berevoi şi Racoviţa. Aceste ape au un conţinut ridicat de acizi anorganici, nitrosolvenţi şi ape amoniacale, conţinând compuşi greu biodegradabili sau nebiodegradabili. Consumul electric al echipamentelor mecanice din cadrul statiei de epurare este foarte mare si ineficient, schema tehnologica de epurare este de tip vechi, echipamentele si utilajele au o eficienta foarte redusa, din punct de vedere al epurarii si al consumului energetic. Parti ale obiectelor si echipamentelor se afla într-o avansata stare de uzura si sunt foarte vechi din punct de vedere tehnologic. Chiar si în conditiile în care debitul de apa uzata care intra în statia de epurare este mult mai mic decât debitul proiectat, calitatea apei epurate nu este în conformitate cu normele stabilite de AN Apele Române Brasov. Din aceste motive pentru statia de epurare se afla in plina desfasurare lucrari de reabilitare si retehnologizare. Totodata, descarcarea apelor uzate se face astfel:

- apele colectate si epurate, descarcate în contracanalul acumularii Voila; - apele uzate colectate si neepurate evacuate în contracanalul acumularii Voila

prin – punctele Iazu Morii si Libertatii. Statia de epurare este dimensionata pentru un debit de Q orar max = 151 l/s, accesul apei uzate orasenesti în statia de epurare realizandu-se prin doua canale distincte:

- un canal clopot având 2000/1270 mm pentru reteaua de canalizare în sistem unitar;

- un canal circular având Dn400 mm pentru apele uzate menajere colectate în sistem divizor.

Deficiente Retea de canalizare

- Canalizarea din beton are peste 25 de ani vechime in exploatare, prezentand deficiente mari in exploatare, cauzand disfunctionalitati operationale si de confort clientilor. Reţelele de canalizare au fost executate cu tuburi prefabricate din beton simplu care nu asigură o etanşeitate corespunzătoare şi au loc exfiltraţii curente în stratul freatic. Între zona centrală a localităţii şi râul Olt, străzile Titus Perţea, Tăbăcari, Cetăţii, T. Vladimirescu, M. Eminescu, cartier Melteaua, cca





10.000 locuitori, nu au asigurată evacuarea apelor uzate la staţia de epurare. Aceste ape uzate ajung fără epurare în pârâul Iazul Morii şi de acolo în râul Olt. Pentru degrevarea colectorului III s-au prevăzut încă două staţii de pompare, în cartierul T. Vladimirescu şi pe strada Libertăţii, cu refularea apelor în colectorul unitar de pe strada M. Viteazu.

- Municipiul Făgăraş este situat pe un teren relativ plan, cu pante foarte mici, din

care motiv reţelele de canalizare existente nu au pante suficiente pentru o scurgere corespunzătoare. Pantele conductelor sunt de 0,1 – 0,2 % iar din cauza tasării terenului rezultă tronsoane cu pante zero sau chiar contrapante.

- Din cauza traseului colectorului III si a pantei reduse a lui, acesta este partial

nefunctional iar debitul de apa uzata colectata este evacuat, neepurat, în contracanalul Voila barajului râului Olt (lacul Voila) si apoi în râul Olt prin doua evacuari: Iazul Morii si Libertatii. Colectorul III de canalizare menajere este executat în partea joasă a municipiului, lunca Oltului, într-un teren cu nisip afluiabil, cu o pantă de cca 0,2 % şi sunt probleme mari de etanşeitate şi asigurare a scurgerii apelor. Din cauza greutăţilor mari de la execuţie colectorul nu funcţionează corespunzător şi o mare parte din apele uzate colectate ajunge direct în iazul Morii, fără epurare, şi de acolo în râul Olt. Se apreciază că 35 % din cantităţile de ape uzate colectate ajung astfel la râul Olt, fără epurare.

- O problemă dificilă o reprezintă cartierul Galaţi, situat pe partea dreaptă a râului

Olt, cu cca 500 clădiri, care nu posedă un sistem centralizat de canalizare. În conformitate cu AN Apele Române Brasov (autoritatea guvernamentala româna pentru managementul apelor) urmatoarele date sunt disponibile:

- Numai 12% din cantitatea de ape uzata colectata de reteaua de canalizare din Fagaras este epurata în Statia de Epurare Fagaras.

- Prin intermediul gurii de evacuare Libertatii aproximativ 50% din cantitatea totala

de apa uzata colectata de reteaua de canalizare din Fagaras este evacuata direct, fara epurare, în contracanalul barajului râului Olt (lacul Voila) si apoi în râul Olt.

- Prin intermediul gurii de varsare Iazul Morii aproximativ 35% din cantitatea totala de

apa uzata colectata de reteaua de canalizare din Fagaras este evacuata direct, fara epurare, în contracanalul barajului râului Olt (lacul Voila) si apoi în râul Olt.

Namolul provenit de la statia de epurare a localitati Fagaras este transportat de pe paturile de uscare la groapa de gunoi neecologica a orasului. Rămâne de rezolvat amenajarea de bazine ecologice pentru depozitarea acestui nămol. In principal, problema majora a sistemului de canalizare este deversarea necontrolata si/sau neepurata corespunzator a debitelor de apa uzata menajera prin prin cele 2 deversari directe (Iazul Morii si str. Libertatii) cat si cele evacuate prin statia de epurare, contribuind astfel la cresterea gradului de poluare al Contracanalului Acumulare Voila (si din acesta in raul Olt) precum si a panzei freatice din zona de influenta.





Calitatea apelor uzate evacute S-a efectuat supravegherea calitativa si cantitativa atât a apelor uzate epurate cât si a celor neepurate, evacuate în sursele naturale de apa cu sau fara o prealabila epurare. S-a acordat o atentie deosebita apelor uzate evacuate în emisari naturali, în zonele de protectie hidrogeologica si/sau protectie sanitara a surselor de apa utilizate pentru potabilizare. Referitor la apele uzate colectate din municipiul Fagaras: Dupa cum s-a mentionat statia de epurare municipala are utilajele uzate fizic si moral, preluând doar 15% din apele uzate colectate din municipiul Fagaras. Referitor la apele uzate colectate de sistemul de canalizare al cartierului de locuinte aferent Combinatului Chimic: În trecut sistemul de canalizare al cartierului de locuinte aferent Combinatului Chimic nu era integrat în sistemul de canalizare al orasului Fagaras deoarece Combinatul Chimic avea propria statie de epurare care prelucra si debitele cartierului de locuinte. Odata cu încetarea functionarii Combinatului Chimic, si statia de epurare a Combinatului a fost scoasa din exploatare. În aceste conditii, în prezent, apa uzata colectata de sistemul de canalizare al cartierului de locuinte aferent Combinatului Chimic este descarcata fara a fi epurata în pârâul Berivoi si de aici în contracanalul acumularii Voila. Reteaua de canalizare din cartierul de locuinte aferent Combinatului Chimic este intr-o avansata stare de degradare. Referitor la apele uzate provenite de pe platforma industriala SC Nitramonia SA Fagaras si UPS Fagaras: Apele uzate (ape menajere, ape organice, ape acide, ape anorganice cu ioni amoniu si nitric si ape conventional curate) provenite de pe platforma SC Nitramonia SA Fagaras si UPS Fagaras, sunt colectate prin patru retele de canalizare si au tronsoanele degradate, realizându-se astfel evacuari directe de ape uzate neepurate, în pârâurile Berivoi si Racovita. Deoarece aceste ape uzate au continut ridicat de acizi anorganici (acid azotic, acid sulfuric), nitroderivati si ape amoniacale, polueaza cursurile naturale a pârâurilor Berivoi, Racovita, contracanalul acumularii Voila, respectiv râul Olt, precum si pânza freatica din zona de influenta, datorita faptului ca acesti compusi sunt greu biodegradabili si/sau nebiodegradabili. Statia de epurare este dimensionata pentru un debit de Q = 270 l/s, dar datorita sistemului de canalizare necorespunzator, nu toate apele uzate ajung în statia de epurare. Pana acum, dupa cum se poate vedea in rezultatele analizei pentru Fagaras, sunt mici depasiri ale limitelor stabilite de normele NTPA 002/2002, dar din lipsa datelor de calitate consistente (termen lung) nu se poate sublinia corect impactul si deficientele. Totusi, datele permit anumite concluzii: - Industriile din oras racordate la canalizare sunt de mica amploare, in principal

restaurante si unitati alimentare; - Datorita evacuarilor industriei, efectelor dilutiei (raport scazut de ape

industriale/menajere) in sistemul de canalizare municipal, nu este niciun impact semnificativ asupra retelei si SE. Totusi, canalizarea este mai veche de 30 de ani si uneori in conditii proaste. Pentru a stabili impactul in aceste conditii este destul de dificil.





- Industria carnii si activitatile derivate (macelarii) au fost probabil activitatile responsabile pentru incarcarile mari de CBO si CCO. Lipsa sau unitatile de preepurare invechite, cum ar fi separatorul de grasimi, ar putea impiedica procesul de epurare in SE.

- De fapt, mai mult sau mai putin SE existenta depaseste standardele NTPA 001 datorita

statutului depasit, contribuind la poluarea corpurilor de apa receptoare. Mai mult, potentialul real de poluare ramane neclar, datorita faptului ca doar indicatori standard sunt investigati. Nu sunt investigatii asupra substantelor oraganice sau a metalelor grele, respective potentialul lor de poluare este necunoscut. Totusi, parametrii de calitate ai apelor industriale indica un proces de epurare bun o data cu reconstructia/reabilitarea SE.

- Un punct mai critic este statutul companiilor care nu sunt inca racordate la reteaua de

canalizare. Aici, investigatii rapide ale posibilitatii de racordare a acestor companii la reteaua municipala ar trebui avansate.

B. SITUATIA PROPUSA PRIVIND EVACUAREA APELOR UZATE (SISTEMUL DE CANALIZARE, COLECTAREA SI TRATAREA APELOR UZATE)

Pentru propunerile de lucrări se prezintă datele din „Programul de etapizarea lucrărilor şi măsurilor necesare pentru protecţia calităţilor apelor în vederea eliberării autorizaţiei de gospodărire a apelor pentru SC APA CANAL SA Sibiu”; încheiat între SC APA CANAL SA Sibiu Sucursala Exploatare Făgăraş şi SGA Braşov la data 15.03.2011. Programul specifica obiectivele, termenul, efectele cum sunt:

- Eliminarea si reducerea riscului poluarii resurselor de apa subterana si dirijarea apelor uzate orasenesti spre statia de epurare;

- Implementarea Directivei 91/271/CEE; - Asigurarea epurarii avansate a apelor uzate.

Astfel sunt prevazute urmatoarele obiective: - Canalizare:

o Extindere si modernizare infrastructura apa canal in municipiul Fagaras (reabilitare colector principal III, reabilitare si extindere retea de canalizare, statii de pompare);

o Extindere si modernizare sistem de canalizare in teritoriul periurban Fagaras-retele de canalizare cartier Galati (Statie de pompare Galati).

- Statie de epurare: o Reabilitare , retehnologizare statie de epurare municipiul Fagaras (reabilitare

treapta mecanica, trepata biologica, trepata tertiara, linia namolului)

Referitor la extinderea şi modernizarea infrastructură de apă in municipiul Făgaras se propun urmatoarele:

- Reabilitare colector principal III DN 315mm L = 1173m; - Reabilitare şi extindere reţea de canalizare PVC Dn 200mm – 800/1200mm

L = 11921m; - Staţii de pompare – 4 buc. (reabilitare şi nouă); - Reabilitarea şi extindere reţele de canalizare L = 22138 m.





Referitor la extinderea şi modernizarae sistemului de canalizare in teritoriul periurban Făgăraş reţele de canalizare cartier Galaţi mun. Făgăraş se propune :

- Staţie de pompare Galaţi cu Qp = 15 l/s – 1 buc

Referitor la Staţie de epurare se propun urmatoarele:

- Reabilitare retehnologizare staţie de epurare în mun. Făgăraş o Treapta mecanică (Denisipator separator de grăsimi) o Treapta mecanică (Staţie de pompare ape uzate SP1, Grătar rar şi grătar

des, debitmetru Parchall, staţie de pompare ape uzate SP2, Staţie de suflente SS1)

o Treapta biologică (Camera de distribuţie reactoare, decantoare secundare, bioreactoare, staţie de suflante SS2)

o Treapta terţiară (staţi de pompare şi dozare reactivi)

- Reabilitare linia nămolului: Staţie pompare nămol activat de recirculare şi în exces , Hala de tratare nămol

PLAN RETELE APA SI CANAL- UTA Fagaras





1.2.3.7 Instalaţii de încălzire A. SITUAŢIA EXISTENTĂ PRIVIND INSTALAŢII DE ÎNCĂLZIRE

Pentru cartierele de blocuri şi unele instituţii (şcoli, spitalul municipal) ale municipiului, alimentarea cu energie termică este asigurată de RA ECOTERM – Făgăraş, care funcţionează ca prestator de servicii sub autoritatea consiliului local Făgăraş. Instalaţiile pentru prepararea apei calde menajere şi asigurarea încălzirii în sistem centralizat au fost reabilitate şi modernizate în întregime, urmare a unui credit extern. Datorită acestor investiţii, Municipiul Făgăraş a devenit primul oraş din România unde sistemul de încălzire este în permananţă monitorizat de la sursă până la consumator şi unde este realizată contorizarea încălzirii apartamentelor, cu posibilitate de reglare termică la utilizator. B. SITUAŢIA PROPUSĂ PRIVIND INSTALAŢII DE ÎNCĂLZIRE

Pentru a deveni funcţional (rentabil) pe principii tehnico-economice moderne, la sistemul de termoficare actual este necesară o reabilitare a sistemelor de încalzire din interiorul clădirilor (blocurilor de locuinte) existente. Sistemul practicat cu repartitoare nu a dat rezultatele scontate. În practica altor instalatii s-a executat o separare a instalaTiilor de încălzire, montarea de coloane noi pe casa scării si racorduri separate la fiecare apartament cu contor propriu de măsurare a consumurilor. Acesta este sistemul de incălzire practicat în străinătate si nu s-a ajuns la solutia tehnică de debransare si montare de centrale individuale. Pentru constructiile noi se propune realizarea de centrale termice la fiecare clădire, pe gaze naturale, si utilizarea intensă a sistemelor noi de energie neconventională ca panouri solare pentru preparare apă caldă, panouri solare fotovoltaice, pompe de caldură. În conformitate cu orientarea actuală în energetica mondială, se impune:

- Asigurarea unei anvelope termice a clădirilor care să asigure o economie maximă de energie şi de combustibili. Aceste măsuri se impun atât la clădirile noi ce se execută cât şi la cele vechi prin reabilitarea lor. Un astfel de program s-a aplicat cu succes în străinătate aducând importante economii de combustibili. Guvernul României a dat facilităţi economice celor care execută lucrări de îmbunătăţire a izolaţiei termice la clădirile existente.

- Implementarea de soluţii noi de producere a energiei termice sau electrice cum ar fi energia eoliană, energia solară, pompe de căldură, refolosirea deşeurilor, etc.





1.2.3.4 Instalaţii de gaze naturale

A. SITUATIA EXISTENTA PRIVIND INSTALATII DE GAZE NATURALE

Municipiul Făgăraş este alimentat cu gaze naturale din sistemul de conducte magistrale Mediaş – Bucureşti prin intermediul a două staţii de predare. O staţie este amplasată în zona de est a localităţii şi alimentează populaţia municipiului iar cea de-a doua Combinatul Chimic. Pentru consumul municipiului există o staţie de sector amplasată în cartierul Tăbăcari alimentată din staţia de predare-primire printr-o conductă de presiune medie Dn 350 mm, L = 5 km. Din staţia de sector pleacă reţelele sistemului de distribuţie pe presiune redusă L = 55,2 km. În municipiul Făgăraş există reţele de distribuţie gaze naturale pe majoritatea străzilor existente. Majoritatea conductelor sunt executate din ţeavă de oţel şi au durata normată de exploatare depăşită. Majoritatea construcţiilor existente au asigurată alimentarea cu căldură, prepararea apei calde de consum şi prepararea hranei prin instalaţii de gaze naturale, în centrale termice sau în sobe individuale. Fiecare obiectiv are un branşament şi un post propriu de reglare-măsurare. B. SITUATIA PROPUSA PRIVIND INSTALATII DE GAZE NATURALE

Se propun următoarele lucrări : - Reabilitarea în totalitate a reţelelor de distribuţie, a branşamentelor şi a posturilor

de reglare-măsurare, înlocuirea conductelor de oţel a căror durată normată de funcţionare a expirat cu conducte din polietilenă cu durata de exploatare de 50 de ani ;

- Extinderea reţelei de distribuţie astfel încât toată populaţia din municipiu să fie conectată la sistemul de distribuţie.

- Se va asigura montarea posturilor de reglare la limita incintelor inclusiv a contoarelor de măsurare a consumurilor.

1.2.3.5 Alimentare cu energie electrică

A. SITUATIA EXISTENTA PRIVIND ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA

Alimentarea cu energie electrică a municipiului Făgăraş se face din sistemul energetic naţional de 110 kv al S.C. Electrica prin 3 staţii de transformare :

- staţia 110/20/6 kv Făgăraş – 20 MvA ; - staţia 110/6 kv „Azot” – 2 x 25 MvA ; - staţia 110/6 kv IUC Făgăraş -- 2 x 16 MvA.

Staţia 110/20/6 kv Făgăraş este racordată la sistemul energetic naţional prin LEA 110 kv Făgăraş – Ucea şi LEA 110 kv Făgăraş – Hoghiz. Din staţia Făgăraş pleacă linii aeriene de 110 kv la staţiile 110/6 „Azot” şi 110/6 IUC. Din staţiile de transformare pleacă 8 reţele de medie tensiune, 20 kv, care alimentează posturile de transformare de zonă ce au puteri de 400 – 630 kvA.





Din posturile de transformare pleacă reţeaua de joasă tensiune în distribuţie radială formată din 82 km linii subterane şi 58,2 km linii aeriene. Distribuţia consumatorilor situaţi în jurul staţiilor de transformare se face direct de la acestea. În cartierele de locuinţe distribuţia se face prin posturi de transformare sau puncte de alimentare (PA). Marii consumatori industriali sunt alimentaţi prin staţii sau posturi de transformare proprii. Consumul de energie electrică pentru locuinţe şi dotări social-culturale este de cca 6,65 Mw. Disfuncţii :

- Instalaţiile electrice existente, linii electrice, posturi sau staţii de transformare au durate de funcţionare mai mari de 25 de ani în proporţie de peste 60 % şi este necesară înlocuirea lor.

- Este necesară completarea iluminatului stradal pe arterele principale de circulaţie pe ambele laturi pentru realizarea unei iluminări superioare.

B. SITUATIA PROPUSA PRIVIND ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA

Pentru mărirea capacităţilor de transport a liniilor electrice se propune trecerea de la tensiunea de 6 la 20 kv.

- Alimentarea cu energie electrică a viitorilor consumatori se va face prin posturi de transformare amplasate în centrul de greutate al zonei. Posturile de transformare vor fi echipate cu transformatoare de 400 kvA şi se vor alimenta prin linii subterane de 20 kv . Posturile de transformare vor fi supraterane, cabine zidite independente sau înglobate în parterele clădirilor.

- La amplasarea unor construcţii trebuie să se aibe în vedere următoarele distanţe minimale de protecţie:

pentru LEA 20 kv : 12 şi 12 m de ambele părţi ale liniei ; pentru LEA 110 kv : 18,5 şi 18,5 m ;

- Se va asigura reabilitarea instalaţiilor existente, a reţelelor şi a posturilor de transformare.

- Se va asigura demontarea liniilor aeriene, a celor montate pe faţade de clădiri şi se vor înlocui cu linii pozate subteran, la distanţe de siguranţă faţă de alte reţele edilitare.

- Pentru noile construcţii proiectate nu se vor admite decât reţele şi branşamente pozate subteran cu amplasarea firidei de branşament la limita incintei, inclusiv a contoarelor de măsurare a consumurilor.

PUG-ul creaza cadru pentru incadrarea in obiectivele prevazute in strategiile de dezvoltare la nivel national si regional cum sunt:

- “Strategia energetica nationala” care accentueaza imperios directia producerii de energie cu precadere din surse neconventionale, regenerabile si prietenoase pentru mediu

- Strategia Regiunii Centru pentru utilizarea resurselor regenerabile de energie 2010-2020”.





Pe doua terenuri in suprafata totala de 22.4 ha se intentioneaza construirea a doua parcuri fotovoltaice prin amplasarea repetitiva de panouri fotovoltaice in scopul producerii de energie “curata” .

Suprafete parcuri fotovoltaice propuse

Nr. Parcel Zona Arie (mp) Arie (ha)

Ps 12000/1/2 Vestul municipiului Făgăraş (la vest de zona Nitramonia) 108.434 10,8

Ps 420/1/1 Nord vestul municipiului Făgăraş (în podişul Hârtibaciului) 116.000 11,6

Functiunea propusa a terenului: amplasarea repetitiva de panouri fotovoltaice amplasate pe stalpi si alei de acces pentru intretinre-parc fotovoltaic Terenul amplasat in partea de Nord a cartierului Galati (in Podisul Hartibaciului) are potential pentru dezvoltare dorita datorita:

- amplasarii terenului imediat linga drumul judetean DJ104D, accesul fiind asigurat fara interventii suplimentare

- existentei liniei de joasa tensiune, - gradului de insorire a terenului

Prin construirea de parcuri fotovoltaice se are in vedere producere energie electrica din surse neconventionale. In urma implementarii acestor tehnologii se asigura surse ieftine de energie alternativa aducand in acest sens un plus pentru protectia mediului, din perspectiva accesarii unei surse de energie neconventionala care va avea ca efect reducerea emisiilor cu efect de seră prin producerea de energie ecologică printr-o tehnologie nepoluantă. Energia solara este inepuizabila si este ecologica. Captarea energiei solare nu este poluanta si nu are efecte nocive asupra atmosferei, dovedindu-se a fi o solutie foarte buna la problema energetica globala. Avantajele sistemelor bazate pe energie regenerabila solara sunt:

- sursa de energie gratuita si infinit regenerabila - energie curata care ajuta la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera - durabilitate, etc

Parcul fotovoltaic are la baza o matrice de panouri cu cristale de siliciu care prin efectul lor voltaic genereaza curent electric. Suprafata destinata parcului fotovoltaic va fi o zona verde pe care panourile vor fi amplasate pe suporti care vor permite cresterea vegetatiei.





1.2.3.6 Instalaţii de telecomunicţii

A. SITUATIA EXISTENTA PRIVIND INSTALATII DE TELECOMUNICATII

Municipiul Făgăraş are în funcţiune o centrală Pentaconta de 10.000 de linii, o centrală telegrafică automată de 20 de linii şi o centrală automată interurbană, instalate în clădirea oficiului PTTR din centrul localităţii. Reţeaua telefonică urbană este alcătuită din instalaţii subterane sau aeriene pe stâlpi şi pe faţadele clădirilor. Sunt realizate legături telefonice interurbane cu localităţile Braşov, Sibiu, Tg. Mureş, Victoria. Pe linia Braşov – Făgăraş – Sibiu este pozat un cablu interurban de fibre optice. Instalaţii subterane sunt realizate în zona centrală, pe principalele artere de circulaţie, în ansamblurile de locuinţe. Canalizaţiile subterane sunt executate prin tuburi din beton 1 x 4 canale sau prin ţevi din PVC. Căminele de vizitare (de tragere) sunt din beton armat. Reţeaua telefonică interurbană este în cea mai mare parte în canalizaţie subterană şi în zone periferice, pe porţiuni reduse, direct în săpătură.Municipiul are acoperire GSM fiind deservit de toţi operatorii existenţi la nivel naţional.

Disfuncţii : - Multe reţele telefonice sunt montate pe faţadele clădirilor, cu un aspect

necorespunzător arhitectonic. Este necesară înlocuirea acestor reţele cu canalizaţii subterane.

- Capacitatea reţelelor telefonice este limitată şi este necesară înlocuirea lor cu fibre optice de capacitate ridicată.

B. SITUATIA PROPUSA PRIVIND INSTALATII DE TELECOMUNICATII

Instalaţiile de telecomunicaţii din municipiul Făgăras sunt într-un proces amplu de modernizare ce constă din realizarea de centrale digitale şi reţele subterane de capacitate sporită. Se prevăd următoarele lucrări : - montarea de centrale telefonice digitale în fiecare cartier ; - interconectarea centralelor ; - redimensionarea reţelelor de telecomunicaţii ; - extinderea reţelelor de telecomunicaţii în noile zone construite. - demontarea reţelelor montate aerian şi montarea de reţele subterane în toată

localitatea. Nu se vor admite reţele sau racorduri aeriene la noile construcţii ce se vor autoriza.





1.2.8 Lucrări de apărare împotriva inundaţiilor

A. SITUATIA EXISTENTĂ PRIVIND LUCRĂRILE DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INUNDAŢIILOR

Pentru Municipiul Fagaras, lucrarile hidrotehnice de apărare impotriva inundatiilor se vor incadra in clasa a III-a de importanta. Conform planului general, cursurile de apă din zona mun. Făgăraş sunt: râul Olt cu cei 4 afluenţi ai acestuia. Râul Olt cu albia minoră situată în partea de nord a mun. Făgăraş are în această zonă 4 afluenţi dintre care:

- 2 afluenţi (pr. Galaţi şi pr. Poeniţa) pe malul drept - 2 afluenţi (pr. Berivoi şi pr. Racoviţa) pe malul stâng

Cursuri de apa codificate cadastral in municipiul Fagaras:

- raul Olt, cod cadastral VIII-1, traverseaza mun.Fagaras de la est la vest si este regularizat pe toata zona studiata

- paraul Racovita, afluent de stanga al Oltului, cod cadastral VIII-1.89, traverseaza municipiul Fagaras de la sud la nord si este regularizat pe toata zona studiata

- paraul Berivoi, afluent de dreapta al paraului Racovita, cod cadastral VIII-1.89.1, traverseaza municipiul Fagaras de la sud la nord-vest si este regularizat pe toata zona studiata

- paraul Galati, afluent de dreapta al raului Olt, cod cadastral VIII-1.86 - paraul Poenita, afluent de dreapta al raului Olt, cod cadastral VIII-1.87

⇒ Lucrări hidrotehnice pe râul Olt: Râul Olt, în zona mun. Făgăraş, este îndiguit

asigurând apărarea împotriva inundaţiilor a municipiului la clasa II-a de importanţă. Pe râul Olt, în aval de mun. Făgăraş, există hidrocentrala Voila cu lacul de acumulare respectiv, care conform Atlasului Cadastral al apelor are următoarele caracteristici:

- volum total: 12,25 mil mc - volum la NNR: 12,25 mil mc - suprafaţă lac de acumulare la NNR 412 ha - categoria de folosinţă energie

Hidrocentrala Voila împreună cu barajul şi digul de pe malul stâng fac parte integrantă din obiectivul de investiţii „Amenajare hidroenergetică a râului Olt pe sectorul Avrig – Făgăraş, jud. Braşov şi Sibiu”, conform Acord de gospodărirea apelor nr. 10 din 29.01.1985, emis de Consiliul Naţional al Apelor (anexat). S.G.A. Braşov şi A.B.A. Olt, prin adresele nr. 7378/UD/06.12.2011 respectiv nr.15325/BT/16.12.2011, precizează că digul de pe malul stâng al râului Olt din zona mun. Făgăraş face parte din acumularea Voila care este în administraţia SC HIDROELECTRICA SA Sucursala Sibiu. ⇒ Lucrări hidrotehnice pe afluenţii râului Olt:

Afluenţii de pe malul stâng al r. Olt sunt pr. Berivoi şi pr. Racoviţa Pârâul Berivoi traversa oraşul Făgăraş şi zona din amonte, zona fostei platforme industriale „Nitramonia”.





Pârâul Racoviţa traversează zona Nitramonia şi, în continuare, albia pârâului ocoleşte oraşul pe latura de vest. Pârâul Berivoi este deviat în două zone, şi anume:

- devierea în pr. Hurez în zona amonte, la circa 5,5 km de mun. Făgăraş - devierea în pr. Racoviţa în zona amonte de mun. Făgăraş

Prin devierea în pr. Racoviţa, apele de pe pr. Berivoi nu mai străbat municipiul Făgăraş. Pârâul Racoviţa, pe zona din amonte de confluenţa cu albia deviată a pr. Berivoi, cu o lungime de 2535 m şi o pantă generală de 6,2‰. Afluenţii de pe malul drept a r. Olt sunt pr. Galaţi şi pr. Poieniţa Pr. Galaţi şi pr. Poieniţa au confluenţa în r. Olt, pe malul drept, la coada lacului de acumulare Voila. Pr. Galaţi are zona de vărsare în amonte de podul rutier de peste r. Olt, la cca. 200m , iar pr. Poieniţa în aval de podul rutier la cca. 1 km. Pe malul drept a pr. Galaţi s-a executat un dig din pământ de apărare împotriva inundaţiilor a cartierului Galaţi. Digul de apărare ocoleşte gospodăriile din cartier şi se racordează în aval la digul de pe malul drept al râului Olt. Râul Olt în zona podului rutier , care asigură accesul în cartierul Galaţi este îndiguit pe malul drept în amonte de pod şi în aval de acesta pe cca. 1km. Digul de pe malul drept al r. Olt se racordează în aval cu digul de pe malul stâng al pr. Poieniţa asigurând apărarea împotriva inundaţiilor a cartierului Galaţi.

⇒ Lucrări hidrotehnice executate în zona municipiului Făgăraş

În zona mun. Făgăraş sunt executate următoarele amenajări hidrotehnice: - Amenajarea piscicolă Făgăraş situată pe pr. Hurez în zona amonte a loc. Beclean

formată din două lacuri piscicole. Suprafaţa amenajări piscicole în prezent este de circa 28 ha.

- Centrala hidroelectrică amplasată pe pr. Sebeş, în amonte de loc. Sebeş, jud. Braşov.Centrala este echipată cu două turbine de câte 400 kWh, care turbinează debite de (0,20 – 3,0) mc/sCentrala are o captare cu baraj amplasat pe pr. Sebeş la cota 700 m, deznisipator, conductă de aducţiune, canal de fugă cu descărcare tot în pârâul Sebeş.

- Captarea pâraielor Sebeş, Berivoi, din zona mun. Făgăraş şi a altor 7 pâraie, la cota 700 mdMB şi devierea unor debite avizate înspre CHE Pecineagu – Dâmboviţa. Lucrările pentru CHE Pecineagu – Dâmboviţa au fost avizate cu condiţia asigurării unui debit de 1,8 mc/s pentru zona Făgăraş, Combinat + populaţie.În prezent lucrările la acesată investiţie au fost sistate. (Prin proiectul „Amenajare hidrotehnică CHE Dâmboviţa” (centrala Pecineagu) se prevede captarea la cota cca 1200 m a pâraielor Sebeş, Berivoi, Dejani, Pojorta, Brescioara, Apa Râului, Sâmbăta, Viştişoara, Viştea Mare. Debitul acestor cursuri de apă este de 8,70 mc/s la cota 700 m din care se devia spre CHE Pecineagu-Dâmboviţa un debit de 3,43 mc/s la cotele 1125 – 1186 m. Rămânea astfel pentru versantul nordic un debit de 5,27 mc/s, suficient pentru alimentarea cu apă a localităţilor din zonă. Lucrările aferente acestei investiţii au fost executate în proporţie de cca 50 % şi au fost sistate prin intervenţia primăriilor din zonă care au reclamat scăderea nivelelor apelor subterane din zonă. De fapt această scădere s-a datorat unor ani mai secetoşi deoarece devierea spre lacul Pecineaga nu era şi nu este încă realizată. Lucrările pentru CHE Pecineagu-Dmboviţa au fost avizate cu condiţia asigurării unui debit de 1,8 mc/s pentru zona Făgăraş, Combinat + populaţie).





Având în vedere STAS 4273/83, tabel 10, numărul de locuitori afectaţi fiind peste 2000, categoria construcţiilor hidrotehnice pentru apărarea zonelor inundabile a aşezărilor omeneşti este 3. Conform STAS 4068/2-87, construcţiile hidrotehnice încadrate în clasa de importanţă III-a, se dimensionează la debitul de calcul cu probabilitatea de depăşire de 2%. Conform Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung, aprobată cu H.G. 846 din 11.08.2010, pentru localităţi se adoptă conceptul ca pe termen lung acestea să fie apărate la viituri cu o perioadă medie de revenire de cel puţin 1 la 100 ani, în funcţie de rangul localităţilor (confrom Legii nr. 351/2001 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului naţional). În documentaţia „Memoriul General de Urbanism” este precizat că debitul maxim pe râul Olt înregistrat la Făgăraş a fost de 840 mc/s în anul 1933. Conform documentatiei tehnice pentru obtinerea avizului SGA : - In zona mun. Făgăraş s-au înregistrat viituri pe râul Olt în perioadele (26.06-15.07) 2010 şi

(30.06-01.07)2011 - În cursul anului 2010 au avut loc inundaţii în zona mun. Făgăraş. - În anul 2011 nu au avut loc inundaţii care să afecteze zona mun. Făgăraş. - Nu se cunosc debite maxime înregistrate pe cursurile de apă.

Avizele de gospodărirea apelor specifică că amenajările hidrotehnice amplasate în zona mun. Făgăraş se încadrează în schema directoare de amenajare şi management Olt şi nu influenţează negativ regimul de scurgere a apelor subterane şi a apelor de suprafaţă şi nici alte obiective existente şi care urmează a se executa în zonă. Conform Documentatiei pentru obtinerea avizului de gospodărire a apelor - Pe teritoriul municipiului Fagaras nu sunt evidentiate zone expuse riscurilor naturale.Avizului de de gospodarire a apelor, SGA Braşov comunică următoarele: - digul de apărare împotriva inundaţiilor de pe malul stâng al r. Olt în zona mun.

Făgăraş face parte din Acumulare Voila, care este în administrarea SC HIDROELECTRICA SA – Sucursala Sibiu

- pentru descrierea lucrărilor de pe pr. Racoviţa şi Berivoi se va avea în vedere documentaţia “Derivaţia Berivoi – Hurezu”

- în zona mun. Făgăraş s-au înregistrat viituri pe râul Olt în două perioade: (26.06 – 15.07).2010, (30.06 – 01.07).2011

Conform documentatiei SGA , din calcule rezultă următoarele: - Râul Olt este îndiguit în zona municipiului Făgăraş pe ambele maluri

o pe malul stâng este digul de închidere al lacului de acumulare Voila o pe malul drept a fost executat un dig local cartierul Galaţi

- Albiile pr. Galaţi şi Poieniţa sunt îndiguite, diguri care se racordează cu digul de pe malul drept r. Olt

- Albiile pr Berivoi şi Racoviţa afluenţi de stânga ai râului Olt au capacităţi de tranzitare pentru debitele de calcul (2%)

- Podurile şi podeţele de pe pr. Berivoi şi Racoviţa au capacităţile de evacuare corespunzătoare clasei a III-a de importanţă (debit de calcul 2%)





B. SITUATIA PROPUSA PRIVIND LUCRARILE DE APARE IMPOTRIVA INUNDAŢIILOR

Nu se prevăd în această etapa lucrări noi de gospodărire a apelor. Râul Olt este îndiguit iar pentru apele meteorice de pe Iazul Morii şi din localitate există staţii de pompare care intră în funcţiune automat. Aceste lucrări sunt în întreţinerea Regiei Apele Române, SGA Braşov. Pentru zona nordică din lunca Oltului este necesar a se atenţiona investitorii că nu pot construi subsoluri deoarece apa freatică poate ajunge aproape de suprafaţa terenului în perioade cu nivele mari ale apelor pe râul Olt.

1.2.9 Monumente istorice, situri şi rezervaţii de arhitectură şi arheologice pe teritoriul oraşului

Principalele monumente istorice înscrise în lista monumentelor istorice: NR.

CRT. COD LMI 2004 DENUMIRE LOCALITATE ADRESĂ DATARE 598 BV-II-a-B-11674 Ansamblul urban

"Zona de nord a oraşului"

Mun.FĂGĂRAŞ S - Bd. Unirii; V - str. Perţea Titu, str. Pălărierilor; N - Piaţa Mihai Viteazul; E - str. Doamna Stanca

sec. XVIII - înc.sec. XX

599 BV-II-a-B-11675 Ansamblul urban "Zona Morii"

Mun.FĂGĂRAŞ N - Bd. Unirii; E - str. Pe Vale, str. Câmpului, str. Morii; S - str. Coşbuc George, până la intersecţia cu str. Parcului, str. Râului; V - str. Şcolii până la Şcoala Generală şi limita parcului Bisericii Reformate.

sec. XVIII - înc.sec. XIX

600 BV-II-a-B-11676 Mănăstirea franciscană

Mun.FĂGĂRAŞ Str. Alecsandri Vasile 1 1721

601 BV-II-m-B-11676.01 Biserică Mun.FĂGĂRAŞ Str. Alecsandri Vasile 1 1721 602 BV-II-m-B-11676.02 Claustru Mun.FĂGĂRAŞ Str. Alecsandri Vasile 1 1721 603 BV-II-m-B-11677 Casă Mun.FĂGĂRAŞ Str. Bălcescu Nicolae 29 1920-1940 604 BV-II-m-B-11678 Casă Mun.FĂGĂRAŞ Str. Bălcescu Nicolae 47 1920 605 BV-II-m-B-11679 Casă Mun.FĂGĂRAŞ Str. Bălcescu Nicolae 49 sec. XVIII 606 BV-II-m-B-11680 Casă Mun.FĂGĂRAŞ Str. Bălcescu Nicolae 51 sec. XVIII 607 BV-II-m-B-11681 Casă Mun.FĂGĂRAŞ Str. Bălcescu Nicolae 53 sec. XVIII 608 BV-II-m-B-11682 Biserica "Sf. Treime” Mun.FĂGĂRAŞ Str. Codru-Drăguşanu Ion 7 1783-1791 609 BV-II-m-B-11683 Casă Mun.FĂGĂRAŞ Str. Doamna Stanca 24 înc. sec. XX 610 BV-II-m-B-11684 Fosta Prefectură, azi

Poliţie Mun.FĂGĂRAŞ Str. Doamna Stanca 30 sec. XIX

611 BV-II-m-B-11685 Casă Mun.FĂGĂRAŞ Str. Doamna Stanca 44 sec. XIX 612 BV-II-m-B-11686 Banca Naţională -

filiala Făgăraş Mun.FĂGĂRAŞ Str. Eminescu Mihai 14 sec. XIX

613 BV-II-a-A-11687 Cetatea Făgăraş Mun.FĂGĂRAŞ Piaţa Mihai Viteazul sec. XIV-XVIII 614 BV-II-m-A-11687.01 Castelul cu turnurile

de colţ - incinta interioară

Mun.FĂGĂRAŞ Piaţa Mihai Viteazul sec. XIV-XVIII

615 BV-II-m-A-11687.02 Incinta bastionară (incinta exterioară), cu turnul de poartă şi clădirile anexe

Mun.FĂGĂRAŞ Piaţa Mihai Viteazul sec. XIV-XVIII

616 BV-II-m-A-11687.03 Şanţ cu apă Mun.FĂGĂRAŞ Piaţa Mihai Viteazul sec. XIV-XVIII

617 BV-II-m-B-11688 Casa dr. Giurcă, azi Casa Căsătoriilor

Mun.FĂGĂRAŞ Piaţa Mihai Viteazul 2 înc. sec. XX

618 BV-II-m-B-11689 Baia comunală Mun.FĂGĂRAŞ Piaţa Mihai Viteazul 39 înc. sec. XX 619 BV-II-m-B-11690 Şcoala Normală, azi

Cercul Militar Mun.FĂGĂRAŞ Str. Tăbăcari 13 sec. XIX

620 BV-II-m-A-11691 Biserica reformată Mun.FĂGĂRAŞ Bd. Unirii 17 1712-1715 621 BV-II-m-A-11692 Biserica "Sf.

Nicolae”- Brâncoveanu

Mun.FĂGĂRAŞ Str. Vladimirescu Tudor 16 1697-1698

622 BV-II-m-A-11693 Casa Inocenţiu Micu Klein

Mun.FĂGĂRAŞ Str. Vladimirescu Tudor 35 1727

904 BV-III-m-B-11859 Bustul lui Badea Cârtan

Mun.FĂGĂRAŞ În fata Casei de Cultură sec. XX

905 BV-III-m-B-11860 Bustul Doamnei Stanca

Mun.FĂGĂRAŞ În fata laturii de SE a cetătii sec. XX





MINISTERUL CULTURII ŞI CULTELOR - INSTITUTUL NAŢIONAL AL PATRIMONIULUI LISTA MONUMENTELOR ISTORICE 2010 – Municipiul Făgăras (cf. Ordinului ministrului Culturii si Cultelor nr.2361/2010) Conform Repertoriul Arheologic Naţional (RAN), actualizat in data de 22.09.2010, pe teritoriul UAT Făgăraş exista 4 situri arheologice, astfel:

COD RAN DENUMIRE CATEGORIE TIP CRONOLOGIE 40287.02 Obiecte

hallstattiene de la Făgăraş. posibil din

zona dintre noul viaduct peste calea ferată Braşov-Sibiu şi Combinatul

Chimic

descoperire izolată

obiect izolat

Hallstatt

40287.01 Situl arheologic din epoca bronzului de la Făgăraş

neprecizată neprecizat Epoca bronzului, Neolitic

40287.03 Denar roman la Făgăraş


obiect izolat

Epoca romană

40287.04 Cetatea fortificată de la Făgaraş. zona central-vestică oraşului

locuire civilă cetate Epoca medievală / sec. XIV - XVIII

1.2.10 Organizarea zonelor de spatii verzi

A. SITUATIA EXISTENTA PRIVIND ORGANIZAREA SPATIILOR VERZI

Zona spaţiilor verzi este slab reprezentată de Parcul 1 Mai, Parc Piata Republicii, Scuaruri . Se remarcă totuşi în zona centrală Cetatea Făgăraşului cu ambientul creat în jurul ei prin existenta unei ape si a unei vegetaţii bogate. În partea de sud a zonei de locuit dincolo de calea ferată se află parcul sportiv al oraşului dotat cu teren de fotbal, cu gradene si vestiare, un teren de sport al Asociaţiei Spotive, un ştrand si un restaurant. Zona verde este reprezentată si de zonele verzi de protecţie pentru căile majore de comunicaţie, reţelele tehnico-edilitare şi cursurile de apă şi de spaţiile plantate publice şi dotările de sport şi loisir. B. SITUATIA PROPUSA PRIVIND ORGANIZAREA SPATIILOR VERZI

Conform legislatiei nationale- Ordonanta de urgenta nr.114/2007 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.195/20005 pentru protectia mediului, art.II, punctul 1, Autoritatile administrative publice locale au obligatia de a asigura din terenul intravilan o suprafata de spatiu verde de minimum 20 mp/locuitor, pana la data de 31 decembrie 2010 si de minimum 26 mp/locuitor, pana la 31 decembrie 2013. De asemenea, la nivelul uniunii europene (UE) a fost determinata o medie de 26 mp spatiu verde pe cap de locuitor, sub care sanatatea oamenilor poate fi afectata.



http://ran.cimec.ro/sel.asp?jud=8&loc=1287&Lang=RO&crsl=2&csel=2&clst=1&lpag=100&campsel=loc&ids=1






Conform zonelor verzi din PUG-ul propus (57,49 ha) la o populatie de 30.610 locuitori dupa ultimul recensamant (in anul 2011) rezulta 18,78 mp spatiu verde pentru fiecare locuitor al municipiului . Zona spatiilor verzi este reprezentată, 3,49 % din teritoriul intravilanului propus. Pentru zonele de locuinţe ce urmează a se dezvolta se recomandă ca un procent de minimum 25% din lot sa fie spaţiu verde pentru îmbunătăţirea microclimatului zonei. De asemenea se propune amenajarea de zone verzi, terenuri de sport, îmbogăţirea acestora cu dotări şi realizarea unor plantaţii de protecţie către infrastructura majoră de circulaţie, infrastructura tehnico-edilitară şi unităţile de producţie industriale şi agro-zootehnice, dar şi de-a lungul cursurilor de ape. Pentru zonele de protecţie ale reţelelor majore de gaze şi a liniilor electrice aeriene, zone aflate sub interdicţie de construire se propune amenajarea acestora ca spaţii verzi. Se încearcă păstrarea şi extinderea acolo unde se poate a zonelor verzi de sport şi agrement. Pentru îmbunătăţirea microclimatului zonei se propune ca minimum 25% din suprafaţa fiecărei parcele noi sa fie amenajată ca spaţiu verde. 1.2.12 Activitati industriale

A. SITUATIA EXISTENTA PRIVIND ACTIVITATILE INDUSTRIALE

1.2.12.1 Date generale

În ceea ce priveşte profilul economic al oraşului Făgăraş, acesta a fost marcat de existenţa combinatului chimic Nitramonia, de aceea activităţile economice reprezentative au fost cele din industrie (în special industria chimică). Profilul industrial se păstrează chiar şi după declinul activităţii combinatului, dezvoltându-se noi activităţi industriale cum ar fi industria alimentară şi a băuturilor, textilă, a lemnului, recuperarea deşeurilor. Domeniile de activitate în care există forţă de muncă calificată în oraşul Făgăraş sunt: industria de maşini unelte, industria alimentară, textile şi construcţii. În Făgăraş există un parc industrial – Nitroparc, înfiinţat în 2004 în cadrul Uzinei de produse speciale, cu o suprafaţă de 10 ha, către care există acces de pe DN1, fiind amplasat la 3 km de acesta. Atractivitatea parcului poate fi crescută prin modernizarea utilităţilor care deservesc acest spaţiu. Cel mai mare număr de salariaţi îl găsim în 2 firme, considerate mari, după acest criteriu, NITROPOROS SRL şi FABRICA DE PULBERI SA .





1.2.12.2 Zone cu risc antropic si Incadrarea activitatilor industriale în H.G. nr.804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accidente majore în care sunt implicate substante periculoase (Directiva Europeana 96/82/EC- “SEVESO”)

Societăţile comerciale din municipiul Fagaras care se supun prevederilor din H.G. nr.804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accidente majore în care sunt implicate substante periculoase (Directiva Europeana 96/82/EC- “SEVESO”) sunt:

- S.C. NITROPOROS SRL - S.C. FABRICA DE PULBERI S.A. - S.C. EPC EXPLO ROMANIA S.R.L. - S.C. ISOPLUS SPECIAL S.R.L. - S.C. MIRSAND SRL

Societatile care se supun Hotarirarii de Guvern nr.804/2007 (Directiva SEVESO II) privind controlul asupra pericolelor de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase, sunt amplasate in zona Platformei Industriale Nitramonia. Acestea detin cate un Raport de securitate in care sunt descrise scenariile de evenimente ce ar putea avea loc in incinta societatii si ar afecta populatia din interiorul societatii dar mai ales din exterior. Conform Directivei SEVESO, scopul raportului de securitate este acela de a demonstra ca Politica de prevenire a accidentelor majore (PPAM) si sistemul de management al securitatii (SMS)au fost puse in aplicare si sunt adecvate pentru atingerea scopului propus. Ghidul pentru amenajarea teritorială în contextul Directivelor SEVESO, Suport specific pentru implementarea Directivelor SEVESO - RO2007/IB/EN-02 T stabileste distantele de sigurantă în functie de valorile prag. Pentru stabilirea distantelor de sigurantă s-au utilizat Rapoartele de securitate si recomandarile din ghidul pentru amenajarea teritorială în contextul Directivelor SEVESO, Suport specific pentru implementarea Direct. SEVESO-RO2007/IB/EN-02 TL. Pentru a stabili, restrictiile privind amenajarea teritoriului impuse de specificul productiei, conform studiului de „analiza tehnică a suprafetei fostului Combinat Nitramonia în vederea actualizării PUG municipiul Făgăras”, s-a facut impartirea zonei Nitramonia si a vecinatatilor acestuia pe zone, conform datelor prezentate in tabelul si planul urmator:





Cod Zona Observatii Concluzii

A Zona de EST, tronson dinspre Nord si central Este ocupat de obiectivele SC NITROPOROS SRL, respectiv instalațiile de azotat de amoniu, acid azotic și amoniac.

Substante sub incidenta HG 804/2007: amoniac tehnic lichefiat, amoniac solutie 25%

Ținând seama de distanțele din scenariile considerate în Raportul de securitate se consideră o zona roșie până la 500 m de rezervorul de amoniac, zonă în care se recomandă interdicție de construire pe perioada existenței instalației. Zona drumului de la limita estică a amplasamentului poate fi considerată ca limită a zonei de interdicție – zona roșie (zona letală), respectiv 500 m de la limita amplasamentului pentru zona rezervorului de amoniac. O fâșie lată de 700 m după drumul comunal din zona estică a amplasamentului, care reprezintă zona de afecțiuni grave – zona verde, va avea destinația pentru activități cu vulnerabilitate scăzută și o expunere la risc mai mică, respectiv activități desfășurate în spații închise, cu număr de etaje redus (sub 5 etaje) și ieșiri de urgență , număr scăzut de angajați permanenți, activități agricole, zone predominant rezidenţiale, cu un indice de consum al clădirilor ce variază între 1,0 şi 0,5 m3/m2, spaţii supuse aglomerărilor excesive, cu participare maximă lunară – cum ar fi târguri, pieţe sau alte evenimente regulare, cimitire etc.. Nu se vor construi obiective vulnerabile: școli, spitale, biserici etc.

B Zona de EST, tronson dinspre SUD.Apartine SC NITRAMONIA SA. Activitățile anterioare sunt încetate ( teflon, cuzineți).

În zonă se pot desfășura activități compatibile, tinând seama de raza de siguranță pentru amoniac și distanța de siguranță față de accidentele posibile la rampa de explozivi a SC NITROPOROS și la poligonul de încercări.

C Zona de SUD: Este ocupata de instalatiile SC NITROPIOROS SA: depozitul Măgurele, poligon încercări, rampa explozivi și de depozitul de deșeuri industriale al SC NITRAMONIA SA.

Substante sub incidenta HG 804/2007:azotat de amoniu poros/ tehnic, nitramon(preparat exploziv minier de impuscare tip B)

Ținând seama de distanțele din scenariile considerate în Raportul de securitate se consideră o zonă roșie până la 500 m de la limita de sud a amplasamentului , zonă în care se recomandă interdicție de construire pe perioada existenței instalatiei. Se acceptă dezvoltarea activitaților de același tip: depozitări de substanțe explozibile care vor avea sisteme de protecție necesare reducerii distanței și distanțele între obiective conform prevederilor legale. O fâșie lată de 300 m după zona roșie, spre partea de sud a amplasamentului, care reprezintă zona de afecțiuni grave – zona verde (corespunzatoare unei presiuni a exploziei de 0,1 bar), va avea detinația pentru activități cu vulnerabilitate scăzută și o expunere la risc mai mică, respectiv activiăți desfășurate în spații închise, cu număr de etaje redus(sub 5 etaje) și ieșiri de urgență , număr scăzut de angajați permanenți, activități agricole, zone predominant rezidenţiale, cu un indice de consum al clădirilor ce variază între 1,0 şi 0,5 m3/m2 si o rezistență sporită la unde seismice ce insoțesc o explozie., spaţii supuse aglomerărilor excesive, cu participare maximă lunară – cum ar fi târguri, pieţe sau alte evenimente regulare, cimitire etc.. Nu se vor construi obiective vulnerabile: scoli, spitale, biserici etc.. Zona rampei industriale trebuie închisă, amplasamentul îngrădit și marcat în planurile de urbanism.

D Zona de VEST. Este ocupată de instalațiile:

- SC NITROPOROS: depozitul Măgurele, poligon încercări;

Substante sub incidenta HG 804/2007:azotat de amoniu poros/ tehnic

-

- Instalația SC ISOPLUS SRL din Parcul industrial;

-Substante generatoare de gaz pentru gnerator Airbag

In cadrul politicii de prevenire se prevede o distanta de 194 m pentru zona letala si 312 m pentru zona de afectiuni grave(ISOPLUS)

- Intrarea dinspre Beclean pe amplasament;

- -





- Instalația de nitroglicerină a SC FABRICA DE PULBERI SA

-Substante periculoase aferente scenariilor care ies din amplasament (depozit de acid sulfuric rezidual cu nitrocorpuri)

Raportul de securitate precizează pentru scenariul dispersiei acidului sulfuric o valoare de 825 m ERPG-1 si 1839 pentru ERPG -2. de la instalația de reconcentrare acizi. instalatiei de fabricare pulberi cu dublă bază (2.1.3)raze de 324 m (suprapresiunea exploziei 0,2 bar) și 510 m (suprapresunea exploziei 0,1 bar) Menționăm că nu s-au laut în considerare scenariile instalaţiei de nitroglicerină deoarece din planurile de arhitectură aparțind de UPS Făgăraș și din informațiile primite ea este în curs de dezafectare.

- Instalațiile de explozivi ale SC NITROPOROS SRL

Substante sub incidenta HG 804/2007:azotat de amoniu poros/ tehnic

Ținând seama de distanțele din scenariile considerate în Raportul de securitate (10.1) se consideră o zonă verde (corespunzătoare unei presiuni a exploziei de 0,1 bar) până la 350 m de la limita de vest a amplasamentului. S-a realizat și o variantă de zonă verde cu distanța de 500 m . Distanța se va stabiliîin urma consultărilor din cadrul procedurii. Această zona va fi destinată pentru activități cu vulnerabilitate scăzută și o expunere la risc mai mică, respectiv activități desfășurate în spații închise, cu număr de etaje redus (sub 5 etaje) și ieșiri de urgență , număr scăzut de angajați permanenți, activități agricole, zone predominant rezidenţiale, cu un indice de consum al clădirilor ce variază între 1,0 şi 0,5 m3/m2 și o rezistență sporită la unde seismice ce însoțesc o explozie., spaţii supuse aglomerărilor excesive, cu participare maximă lunară – cum ar fi târguri, pieţe sau alte evenimente regulare, cimitire etc.. Nu se vor construi obiective vulnerabile: școli, spitale, biserici etc. Se presupune că în viitor, când SC NITROPOROS SRL va dezafecta instalațiile de producere explozivi care nu mai pot fi puse în funcțiune, zona verde va putea să fie extinsă și în interiorul amplasamentului pe o fâșie lată de 200m. Se menționează faptul ca în prezent această zonă prezintă un grad mare de risc datorită prezenței prafului de materiale explozive acumulat pe pereții construcțiilor sau în rețelele de canalizare.

Stația de epurare a SC NITROPOROS SRL

-Diverse Pentru stațiile de epurare a apelor uzate industriale se prevede o distantă de protecție sanitară de 200m, distanță pe care o considerăm necesară și pentru staţia de epurare SC NITROPOROS SRL, deci fâșia de 200 m menționată mai sus se prelungește și în zona stației de epurare

E Zona de NORD a amplasamentului- Substante periculoase prezente in scenariile ce ies de pe amplasament

Substante sub incidenta HG 804/2007:azotat de amoniu poros/ tehnic, nitramon (preparat exploziv minier de impuscare tip B), amoniac solutie 25%,

Ținând seama de distanțele din scenariile considerate în Raportul de securitate (1.1, 4.1, 5.3.1, 10.3, 11.1, 11.3, 11.4,11.5.2, 9.1 ) se consideră o zonă roșie de 200m în zona antestației, pe partea dinspre est unde să fie o zonă de restricție construcții de locuințe pe perioada existenței instalației, dar cu posibilitatea de extindere activității industriale compatibile cu mijloace de protecție adecvate, și o zonă verde (corespunzătoare unei presiuni a exploziei de 0,1 bar) până la 500 m de la limita de nord a amplasamentului. Această zonă va fi detinată pentru activități cu vulnerabilitate scăzută și o expunere la risc mai mică, respectiv activități desfășurate în spații închise, cu număr de etaje redus (sub 5 etaje) și ieșiri de urgență , număr scăzut de angajați permanenți, activități agricole, zone predominant rezidenţiale, cu un indice de consum al clădirilor ce variază între 1,0 şi 0,5 m3/m2 și o rezistență sporită la unde seismice ce însoțesc o explozie.(cladiri din beton armat, din caramida cu prtine etaje, hale industriale pe schelet metalic), spaţii supuse aglomerărilor excesive, cu participare maximă lunară – cum ar fi târguri, pieţe sau alte evenimente regulare, cimitire etc.. Nu se vor construi obiective vulnerabile: școli, spitale, biserici etc.

F Zona centrală a amplasamentului: Cuprinde instalații ale SC MIRSAND SRL; SC Fabrica de Pulberi SA, SC EPC EXPLO ROMANIA SRL, SC NITRAMONIA SA, SC UPS SRL.

Instalatii pentru fabricarea si depozitarea materialelor explozibile

În această zonă se propune implementarea unor instalații de același tip sau alte instalatii compatibile (industriale, depozitare, gospodarie comunala), care sa utilizeze infrastructura existenta si care sa aiba implementat sistemul de management al siguranăței, atât la pericolele interne cât și la cele externe.





B. SITUATIA PROPUSA PRIVIND ACTIVITATILE INDUSTRIALE

Planurile de urgenta ale societatilor incadrate pe Directiva SEVESO trebuie sa fie corelate cu Planul General de Urbanism. Autoritatea publica locala responsabila cu planificarea amenajarii teritoriului trebuie sa cunoasca in avans situatiile de risc ale amplasamentelor existente si sa tina cont de situatia riscurilor actuale si posibilitatea de a face pozitionare de noi amplasamente sau dezvoltari compatibile. Elementele tehnice necesare unei evaluări a compatibilităţii spaţiale şi de mediu sunt exprimate în funcţie de nevoia de a asigura atât un nivel minim de siguranţă pentru populaţie şi infrastructură, cât şi protecţia corespunzătoare pentru elemente sensibile la dezastre naturale. Vulnerabilitatea unei zone din vecintătatea trebuie evaluată în funcţie de indexul alocat zonelor din vecinătate şi de prezenţa elementelor sensibile. De asemenea trebuie luată în calcul infrastructura de transport şi facilităţile de transport. Dacă aceste facilităţi sunt localizate în zonele posibil afectate, atunci trebuie identificate corect acţiuni de protecţie şi gestionare, pentru a reduce amploarea consecinţelor (de exemplu, înalţarea zidului de supraveghere a infrastructurii etc.). Împărţirea terenului pe categorii ţine cont de evaluarea unor posibile scenarii de accidente şi în special de următoarele criterii:

• Vulnerabilitatea principală generală a activităţii, la deschidere faţă de închidere; • Dificultate în evacuarea subiecţilor vulnerabili, cum ar fi copiii, persoanele în vârstă,

bolnavii,precum şi personalul ce le acordă asistenţă; • Dificultăţi în evacuarea persoanelor din clădiri cu mai mult de cinci etaje, sau din

zone aglomerate, pentru că, la aceşti subiecţi, care deşi se pot mişca în mod independent, evacuarea depinde şi de cât de uşor se poate ajunge la ieşirile de urgenţă sau la adăposturile corespunzătoare;

• Dificultăţi minore în evacuarea locuitorilor din clădiri cu puţine etaje, sau imobile izolate, cu ieşiri de urgenţă şi echipamente de siguranţă mai bine administrate;

• Vulnerabilitatea redusă a activităţilor cu număr scăzut de angajaţi permanenţi, şi astfel, o expunere la risc mai mică, în comparaţie cu activităţi similare, dar la care se foloseşte mai mult personal;

• În general, vulnerabilitatea mai mare a activităţilor în aer liber, faţă de cele din interior.

Ghidul pentru amenajarea teritorială în contextul Directivelor SEVESO, Suport specific pentru implementarea Directivelor SEVESO - RO2007/IB/EN-02 T stabileste distantele de sigurantă în functie de valorile prag. Pentru stabilirea distantelor de sigurantă s-au utilizat Rapoartele de securitate si recomandarile din ghidul pentru amenajarea teritorială în contextul Directivelor SEVESO, Suport specific pentru implementarea Direct. SEVESO-RO2007/IB/EN-02 TL. In urma analizelor efectuate s-au desprins concluziile care au stat la baza stabilirii functiunilor admise pe teritoriul Platformei Industriale Nitramonia. Pentru zona platformei industriale Nitramonia si zonele adiacente: in tabelul următor si figura de mai jos sunt prezentate sintetic zonele si functiunile admise, stabilite în functie obiectivele existente si riscurile aferente acestora.





Nr. Crt.

Zona propusă Funcțiuni admise Funcțiuni interzise

1. U1 – E și NE Teren agricol Zona de interdicție construire pe perioada existenței activității industriale

2. U2 – Zona din interiorul amplasamentului industrial

În această zonă se propune implementarea unor instalații de același tip sau alte instalatii compatibile (industriale, depozitare, gospodarie comunala), care sa utilizeze infrastructura existenta si care sa aiba implementat sistemul de management al siguranăței, atât la pericolele interne cât și la cele externe.

3. U3 - S Activități existente Zona de interdicție construire pe perioada existenței activității industriale

4. U4 – E si NE Activități cu vulnerabilitate scăzută și o expunere la risc mai mică, respectiv activități desfășurate în spații închise, cu număr de etaje redus (sub 5 etaje) și ieșiri de urgență , număr scăzut de angajați permanenți, activități agricole,

Nu se vor construi obiective vulnerabile: școli, spitale, biserici etc..

5. U5 – S Activități cu vulnerabilitate scăzută și o expunere la risc mai mică, respectiv activități desfășurate în spații închise, cu număr de etaje redus(sub 5 etaje) și ieșiri de urgență , număr scăzut de angajați permanenți, activități agricole, zone predominant rezidenţiale, cu un indice de consum al clădirilor ce variază între 1,0 şi 0,5 m3/m2

si o rezistență sporită la unde seismice ce insoțesc o explozie (clădiri din beton armat, din cărămidă cu puține etaje, construcții industriale cu schelet metalic), spații supuse aglomerărilor excesive, cu participare maximă lunară – cum ar fi târguri, pieţe sau alte evenimente regulare, cimitire etc..


6. U6 –V Activități cu vulnerabilitate scăzută și o expunere la risc mai mică, respectiv activități desfășurate în spații închise, cu număr de etaje redus(sub 5 etaje) și ieșiri de urgență, număr scăzut de angajați permanenți, activități agricole, zone predominant rezidenţiale, cu un indice de consum al clădirilor ce variază între 1,0 şi 0,5 m3/m2

si o rezistență sporită la unde seismice ce insoțesc o explozie (clădiri din beton armat, din cărămidă cu puține etaje, construcții industriale cu schelet metalic)., spații supuse aglomerărilor excesive, cu participare maximă lunară – cum ar fi târguri, pieţe sau alte evenimente regulare, cimitire etc..


7. U7 – NV Activități industriale altele decât procese tehnologice care necesită factori de mediu lipsiti de impurități.

Zonele de locuit, parcurile, rezervațiile naturale, zonele de interes balneoclimateric, de odihnă și recreere, instituțiile social – culturale și medicale, precum și unitățile economice ale căror procese tehnologice necesită factori de mediu lipsiti de impurități.

8. U8 – N Această zonă va fi detinată pentru activități cu vulnerabilitate scăzută și o expunere la risc mai mică, respectiv activități desfășurate în spații închise, cu număr de etaje redus(sub 5 etaje) și ieșiri de urgență , număr scazut de angajați permanenți, activități agricole, zone predominant rezidenţiale, cu un indice de consum al clădirilor ce variază între 1,0 şi 0,5 m3/m2 si o rezistență sporită la unde seismice ce însoțesc o explozie (clădiri din beton armat, din cărămidă cu puține etaje, construcții industriale cu schelet metalic), spaţii supuse aglomerărilor excesive, cu participare maximă lunară – cum ar fi târguri, pieţe sau alte evenimente regulare, cimitire etc..


9. U9 – S Zona rampei industriale trebuie închisă, amplasamentul îngrădit și marcat în planurile de urbanism.





1.2.13 Interdictii de construire prevazute

Planul Urbanistic General al municipiului Fagaras instituie interdictii de construire pentru: - Zonele care au functiunea de protectie pentru culoarele tehnice (interdictie definitiva); - Pentru zonele de conversii funcţionale se instituie interdicţie de construire până la

întocmirea PUZ. Este obligatorie întocmirea PUZ pe întreaga suprafaţă a zonelor respective în vederea configurării tramei stradale, rezolvării acceselor şi a echipării tehnico-edilitare. Această interdicţie urmăreşte evitarea fragmentării zonelor destinate funcţiunilor mixte, realizarea unor configuraţii ale tramelor stradale coerente şi unitare cu rezolvarea acceselor fără a se îngreuna traficul pe căile de comunicaţie majore.

- In zonele de protectie a monumentelor de arhitectura si ale monumentelor istorice. - In orice zona a intravilanului propus in care solicitarea unei autorizatii de construire ar

conduce la nerespectarea functiunii zonei sau a altor prevederi din regulamentul local de urbanism.

- Suprafetele de teren care sunt situate in interiorul siturilor Natura 2000. Interdictia de

construire poate fi modificata numai in conditiile in care Regulamentul Planului de Management al siturilor, prin masurile si restrictiile impuse, vor permite acest lucru . Interdictia nu poate fi modificata cand este stabilita interdictia definitiva de construire.

- În enclavele neconstruite din intravilanul existent dar şi în zonele de extinderi de

intravilan este necesară întocmirea de PUZ-uri pentru stabilirea detaliată şi exactă a tramei stradale, a lotizării, acceselor şi echipării tehnico-edilitare.

- Se interzice schimbarea destinatiei terenurilor potential contaminate fara realizarea in

prealabil a unor studii conform HG 1408/2007, HG 1403/2007. - Intezicerea de construire pentru halda de deseuri neconforma a municipiului Fagaras

amplasata pe dealul Galatiului pe o perioada de minim 30 de ani. - Avand in vedere existenta unor zone rezidentiale la limita de nord a societatii

comerciale NITROPOROS si tanand cont ca societatea se supune prevederilor HG804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase , pentru protejarea populatie, in partea de Nord a SC Nitroporos, de la aleea principală până la limita nordică a proprietăţii se interzice dezvoltare de activităţilor economice care se supun prevederilor SEVESO cu impact major asupra zonei, permiţând doar lucrări de întreţinere şi modernizare a activităţilor existente.





1.2.14 Organizarea circulaţiei

A. SITUATIA EXISTENTA PRIVIND ORGANIZAREA CIRCULATIEI Circulatia rutiera Teritoriul administrativ al municipiului Făgăraş este străbătut de drumul european E68, pe traseul drumului naţional DN 1, principală axă de circulaţie rutieră, între poziţiile kilometrice 230+907 si 236+825. Acesta tranzitează zona centrală, intrările/ieşirile, în/din intravilan existente fiind situate la poziţiile kilometrice 232+600 si 236+100. Pe Bulevardul Unirii, între strada Doamna Stanca şi strada Vasile Alecsandri profilul este de patru benzi de circulaţie şi zonă verde mediană, iar pe străzile Tăbăcari şi Tudor Vladimirescu, până în zona poziţiei kilometrice 232+700, cu patru benzi de circulaţie. Traseele a trei drumuri judeţene: DJ104 B Făgăraş-Sebeş, DJ104 C Făgăraş- Recea şi DJ104 D Făgăraş – Soars, converg în zona centrală în Bulevardul Unirii. Primele două fac legătura prin intersecţii cu sens giratoriu cu Varianta Ocolitoare Sud Făgăraş aprobată recent ( anexa 1 – proiectul nr. POST 2009/2/1/002/002, “Asistenţă tehnică pentru studiu de fezabilitate, proiect tehnic, detalii de execuţie şi documentaţie de atribuire pentru varianta de ocolire Sighişoara, Făgăraş şi Huedin – VARIANATA OCOLITOARE FĂGĂRAŞ” elaborat de SC HALCROW ROMÂNIA SRL în martie 2011). Aceasta este potenţial tronson al drumului expres Braşov-Sibiu şi legătură prin nodul rutier din zona localităţii Mândra, cu autostrada Transilvania. Traseele drumului national şi ale celor trei drumuri judeţene sunt axele ordonatoare ale dezvoltării istorice a tramei stradale. Teritoriul municipiului mai este străbătut în zona de nord, dincolo de Olt, de drumul judeţean DJ 104 J Boholt- Făgăraş- Sona. Pe fostul drum tehnologic folosit in timpul execuţiei lucrarilor de regularizare a cursului Oltului si cu racordari la drumul national DN 1, drumul judetean DJ 104 L a fost clasat, in anul 2006, ca drum national cu indicativul "Varianta ocolitoare (nord) a municipiului Fagaras", cu o lungime de 5,930 km, intersectind traseul DN 1 la pozitiile km 232+324 si 236+820. Reţeaua majoră stradală este formată, în afară de străzile pe traseele mai sus menţionate, din străzile de legături interzonale şi din străzile pe care se desfaşoară transportul public, de exemplu străzile Teiului, Parcului, Negoiu, Câmpului Nou, Mihai Viteazul. Cu excepţia Bulevardului Unirii şi ale unor tronsoane ale străzilor Tăbăcari, Tudor Vladimirescu şi Mihai Viteazul, care au două benzi de circulaţie pe sens, celelalte străzi au o singură bandă de circulaţie pe sens, cu lăţimi cuprinse între 5.5 m şi 9 m. Unele străzi au lăţimi ale carosabilului de 12-16 m, cum ar fi str. Teiului, str. Tăbăcarilor şi parţial 1 Decembrie, dar datorită amenajarii de parcaje, de exemplu, nu mai asigură gabaritul necesar pentru două benzi de circulaţie pe sens. Acestea nu pot fi considerate străzi de categoria a II-a. În prezent, cele mai importante fluxuri de circulaţie sunt pe străzile ce asigură continuitatea drumului DN 1 prin municipiu dar şi pe străzile pe care este deviat traficul greu (str. Doamna Stanca, str. Octavian Paler, str 13 Decembrie, străzile din zona Gării CF, str. Negoiu si apoi legătura la DN 1).





Analiza valorilor de trafic recenzate şi prognozate, facută în studiul de circulaţie, ne arată că tronsoanele traseului drumului naţional cu două benzi de circulaţie, la intrarea şi ieşirea din municipiu, spre Braşov şi spre Sibiu, incepând cu anii 2022-2023 vor avea capacitatea de circulaţie depasită. Traseul actual de tranzit al traficului greu se desfăşoară astfel: - pe direcţia spre Sibiu pe B-dul Unirii; - pe direcţia spre Braşov traficul greu este canalizat, la intrarea în oraş, pe strada

Cimitirului / O. Paler, 13 Decembrie, zona Gării CFR, strada Negoiu şi reintră în DN1 . Desfăşurarea traficului de tranzit pe reţeaua stradală a municipiului subliniază necesitatea realizării Variantei Ocolitoarei Făgăraş. Circulatia feroviara: Infrastructura feroviară este reprezentată de calea ferată Bucureşti-Braşov-Sibiu si racorduri CF industriale. Transportul in comun: În municipiul Făgăraş sunt organizate două linii de transport în comun cu autobuze ce se desfăşoară aproape pe acelaşi traseu dar în sensuri diferite. Traseul acestor linii este sub forma unei bucle (circuit) incepând de pe strada Mihai Viteazu -capăt de linie - (cu prelungire în orele de vârf pe str. Podului - Ghe. Doja) şi continuă pe străzile Doamna Stanca, Narciselor, Cimitirului, 1 Decembrie, DJ104C, Şoseaua Combinatului, Plopilor, Ciocanului, Ion Creangă, M.Eliade, Negoiu, V. Alecsandri, Mihai Viteazul. Acest traseu în circuit acoperă practic toată zona centrală a municipiului şi face legătura cu zonele industriale de la sud de calea ferată, unde se grupează cele mai multe locuri de muncă. Traseul se desfăşoară, în mare măsură, pe străzi de categoria a III-a, cu o singură bandă de circulaţie pe sens. Disfunctionalitati: Principalele disfunctionalităţi ale desfăşurării circulaţiei rutiere sunt: - traficul de tranzit strabate intravilanul; DN 1 traversează zona de locuit fapt ce

îngreunează traficul pe drumul Naţional dar în acelaşi timp creează şi un număr mare de intersecţii periculoase în intravilanul oraşului.

- calea ferata traverseaza intravilanul, ingreunand legaturile rutiere intre zonele situate de o parte şi de alta

- pasajele denivelate existente nu corespund standardelor actuale şi în condiţiile unui fond construit la limita zonei de siguranta feroviare şi în buclele de acces ale pasajului superior rutier, se reduce numarul de amplasamente posibile şi cresc costurile amenajarii de noi pasaje denivelate;

- străzi de categoria a III-a cu functiuni specifice categoriei a II-a în reţeaua stradală majora;

- străzi cu carosabil şi trotuare inguste şi zone cu fronturi lungi dens construite nepermitand strapungeri de străzi noi de legatura;

- imposibilitatea amenajarii cu patru benzi de circulaţie a tronsonului străzii Doamna Stanca, spre Sibiu din cauza fondului construit şi a prezenţei căii ferate.





B. SITUATIA PROPUSA PRIVIND ORGANIZAREA CIRCULATIEI

În vederea îmbunătăţirii accesibilităţii în municipiu este necesară reabilitarea reţelei de străzi şi drumuri urbane, reabilitarea drumului naţional DN1 şi construirea unei variante ocolitoare a oraşului care să contribuie la fluidizarea traficului urban în localitate. Distanţa relativ mică până la aeroportul de la Sibiu reprezintă un avantaj pentru municipiul Făgăraş, încurajând atragerea de noi investitori, români sau străini, şi facilitând accesul turiştilor înspre Ţara Făgăraşului. Construirea viitoarei autostrăzi Bucureşti – Braşov –Borş şi a aeroportului internaţional de la Braşov reprezintă oportunităţi economice atat directe în cadrul construcţiei autostrăzii, cât şi indirecte, prin crearea unei infrastructuri competitive pentru atragerea de noi investitori în zonă.





Din punct de vedere al circulaţiei, în scopul eliminării disfuncţionalităţilor şi al ameliorării condiţiilor de fluenţă şi siguranţă, propunerile au vizat principalele probleme ale reactualizării acestui P.U.G., pornind de la datele şi informaţiile avute la dispoziţie Din punct de vedere al circulaţiei, principalele probleme ale reactualizării acestui P.U.G. au fost:

- analiza efectelor induse de stabilirea traseului variantei de ocolire a municipiului Făgăraş;

- încercarea de armonizare la nivelul întregului oraş a documentaţiilor de urbanism de tip PUZ/PUD aprobate şi a extinderilor de intravilan propuse în actualul PUG, incluzând extinderea intravilanului în lungul DN 1 spre Braşov, între poziţiile kilometrice 232+600 si 231+672;

- eliminarea disfuncţionalităţilor sau diminuarea efectelor acestora. Circulatia rutiera În urma consultărilor cu administraţia locală şi cu Poliţia Rutieră, pe baza studiului de circulatie şi în măsura datelor avute la dispoziţie au fost facute propunerile, respectând legislaţia în vigoare. Drumurile naţionale şi judeţene îşi păstrează categoria funcţională din care fac parte, fiind considerate continue în traversarea localităţii, servind totodată şi ca străzi principale. Zonele de protecţie şi siguranţă în extravilan sunt cele prevăzute în anexa 1 a Ordonanţei Guvernului Nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, modificată şi completată.





Zonele de protecţie în extravilan, situate de o parte şi de alta a drumurilor, se întind faţă de ax, până la 50 m pentru autostrăzi, 22 m pentru drumurile naţionale şi 20 m pentru drumurile judeţene. În zonele de extindere a intravilanului, configuraţia detaliată a tramei stradale şi a tuturor acceselor rutiere va fi stabilită în documentaţiile urbanistice care vor detalia prevederile Planului Urbanistic General, fiind recomandate soluţii care să nu limiteze accesibilitatea în zonele învecinate, respectând matricea reţelei stradale propuse şi profilurile transversale. Profilurile transversale caracteristice propuse au fost întocmite respectându-se legislaţia în vigoare şi având elemente geometrice care să permită realizarea acceselor şi amplasarea reţelelor edilitare. În cazul extinderilor de intravilan, accesul în zonele care cuprind în perimetrul lor drumuri de interes naţional se realizează numai prin artere colectoare. Arterele colectoare propuse vor intersecta drumurile naţionale în intersecţii deja existente, care vor fi amenajate corespunzător noilor volume de trafic. Propunerile de strazi noi s-au facut în general pe traseele drumurilor vicinale sau de exploatare existente, sau pe traseele decurgând logic din configuraţiile tramei existente, reliefului, PUZ/PUD-urilor aprobate. Este necesară modernizarea străzilor (elemente geometrice şi sisteme rutiere, sisteme de colectare şi evacuare a apelor meteorice, reabilitarea şi completarea infrastructurii pietonale). Lucrarile de intreţinere şi reparaţii ale străzilor, se vor programa şi executa conform normativului de specialitate. Pentru asigurarea unei noi legaturi rutiere importante intre zonele de sud şi sud-est, de o parte şi de alta a traseului feroviar, în condiţiile unui fond construit la limita zonei de siguranta feroviare şi în vecinatatea imediata sau chiar în buclele de acces ale pasajului superior rutier existent, s-a propus elaborarea unui studiu pentru realizarea unei noi traversari denivelate a caii ferate . S-a preluat şi propunerea mai veche de a devia un tronson al traseului DJ104 B. Consideram necesara elaborarea unui studiu care sa analizeze posibilitatea amenajarii DN 1 cu patru benzi de circulatie in zona extinderii intravilanului, avand in vedere noile constructii realizate sau documentatii urbanistice aprobate. In zonele de extindere a intravilanului pe directia drumului national am propus ca accesele rutiere sa se faca prin relatii de dreapta sau prin drumuri colectoare paralele de tip "frontage road" sau "backage road", nepropunand accese noi. Este necesară realizarea unor amenajări ale reţelei existente, în principal în zona intersecţiilor prin care să se asigure atât un spor de capacitate dar mai ales fluenţa şi siguranţa circulaţiei. În vederea preluării fluxurilor de circulaţie, atât pentru situaţia actuală cât şi pentru perspectivă este necesar ca intersecţiile de pe principalele axe de circulaţie să fie amenajate astfel încât capacitatea acestora să fie adusă în acord cu capacitatea de





circulaţie a sectoarelor dintre intersecţii respectiv să se asigure o continuitate a capacităţii de circulaţie în lungul axelor principale. Proiectarea intersecţiilor noi şi amenajarea celor existente se va face ţinându-se seama de fluxurile de circulaţie, de relaţiile dintre curenţii de trafic, de condiţiile de vizibilitate şi de siguranţă a circulaţiei. Amenajarea căilor de acces la drumurile publice se va face cu acordul prealabil al administratorului drumului public şi al poliţiei rutiere. Detaliile de amenajare a intersecţiilor vor stabili dimensiunile necesarului de teren pentru acestea. Studiul de circulaţie a analizat capacitatea de preluare şi gestionare a traficului în urmatoarele trei intersecţii din municipiul Făgăraş, amenajate cu sens giratoriu:

- Str. Tabacari - Str. Campului Nou - Str. Azotului - Str. T. Vladimirescu - Str. Mihai Eminescu - Str. Şcolii - Str. Teiului - Bulevardul Unirii - Str. Cimitirului / O. Paler - Str. Doamna Stanca - Str. Titu Pertia.

Concluziile au arătat că la momentul actual se asigură desfăşurarea traficului în condiţii de siguranţă şi fluenţă ridicată, dar în cazul în care varianta ocolitoare nu se dă în folosinţă sau traficul de tranzit nu este scos din interiorul oraşului, cea de- a treia intersecţie va atinge gradul maxim de saturaţie, functionând la un nivel de serviciu foarte scăzut şi cu intârzieri mari pentru vehicule. Analiza posibilităţii introducerii sensurilor unice de circulaţie cu respectarea unor principii de bază şi anume: introducerea unui sens unic pe o arteră de circulaţie, este condiţionată de existenţa unei artere paralele situate în apropiere, pe care să se introducă sensul unic invers. Se recomandă ca arterele de circulaţie pe care se introduc sensurile unice să aibă spaţiu pentru două benzi de circulaţie. Introducerea sensurilor unice se justifică pentru arterele având capacitatea de circulaţie depaşită sau pe care se prognozează depăţirea într-un termen relativ scurt. Nerespectarea primului principiu poate conduce la un efect invers decat cel scontat, adică în loc de a se obţine o fluidizare a traficului, dacă nu există corespondenţă pentru sensul unic invers, pot apare suprasolicitări din punct de vedere al capacităţii de circulaţie pe alte rute alternative cu efectele negative ce decurg de aici. Datorită configuraţiei cvasi-neregulate a reţelei stradale a municipiului Făgăraş, posibilitatea introducerii de sensuri unice este limitată. Motivele care pot determina introducerea străzilor cu sensuri unice de circulatie:

- Strada este prea îngustă pentru mişcarea simultană în ambele direcţii şi conducătorii autovehiculelor nu pot coopera

- Strada, pe care urmează să fie restricţionată deplasarea într-o direcţie, are în apropiere o altă stradă paralelă cu aceasta, urmând ca cele două străzi să funcţioneze în pereche

- Pentru a calma traficul (în mod special dacă zona în care urmează să fie impusă regula, este una istorică sau rezidenţială)

- Pentru a elimina banda suplimentară (de stocaj) necesară efectuării virajului de stânga sau banda/buzunarul de stocaj pentru virajul de dreapta

Specificul reţelei stradale dezvoltat pe vechile căi de comunicaţie, gradul ridicat de sinuozitate al unor străzi (ex. Str. Dr. Ioan Senchea, Str. Morii, etc), lăţimea insuficientă, impune ca în municipiul Făgăraş să se introducă sensurile unice pe unele dintre aceste





străzi. În urma consultării Poliţiei Rutiere s-au mai propus noi străzi sau tronsoane de străzi cu sensuri unice. Transportul public Odată cu extinderea reţelei stradale este necesară şi studierea de noi trasee de transport public şi amplasarea staţiilor, cu amenajarea de alveole, acolo unde există spaţiul necesar, în afara fluxului de circulaţie şi de asemenea amenajarea şi echiparea capetelor de linie. Amplasarea staţiilor se va face la propunerea administraţiei publice locale, cu avizul administratorului drumului şi al politiei rutiere. Se impune cu prioritate identificarea de terenuri pentru amenajarea de noi parcaje, mai ales la dotările existente şi obiectivele de interes turistic (inclusiv pentru autocare/microbuze) şi impunerea asigurării locurilor de parcare/garare la construcţiile noi, conform Regulamentului General de Urbanism. S-au propus două amplasamente pentru realizarea de parcaje în zona parcului. Este necesară identificarea de noi spaţii disponibile, sau convertirea unor spaţii pentru amenajarea de parcaje/garaje şi respectarea normelor în vigoare; pentru asigurarea numarului de locuri de parcare/garare. Autorităţile administraţiei publice locale şi poliţia rutieră au obligaţia de a reglementa parcarea şi stationarea pe străzi; Utilizarea bicicletelor Una dintre soluţiile de îmbunătăţire a transportului, spre diferitele locuri de interes, o constituie utilizarea bicicletelor. Există mai multe posibilităţi pentru amenajarea acestor piste în funcţie de configuraţia şi elementele geometrice ale infrastructurii rutiere, cum ar fi:

- amenajarea pe carosabil: pe un sens sau pe ambele, cu marcajele şi echipările corespunzătoare

- amenajarea pe trotuare: pe un sens sau pe ambele, cu marcajele si echiparile corespunzatoare

Se recomandă ca acolo unde este posibil să se lase liber o bandă de minim 1 m lăţime, ca margine de siguranţă între biciclişti şi traficul auto. Dacă spaţiul este insuficient se recomandă folosirea de parapeţi despăriţitori care să protejeze bicicliştii. De asemenea, dacă pistele vor fi executate pe trotuare (de preferat trotuare late, suficient pentru a acomoda traficul pietonal şi cel al bicicletelor) se recomandă marcarea acestora pe trotuar cât şi montarea de indicatoare pentru atenţionare a pietonilor. Prospectul majorităţii străzilor neavând lăţimi de carosabil şi trotuare generoase fac dificilă realizarea de piste pentru biciclişti în condiţii de siguranţă, dar odată cu realizarea Variantei Ocolitoare şi degrevarea reţelei, de traficul de tranzit, se poate studia amenajarea acestor piste pe traseele importante.





Transportul CF În scopul desfăşurării în bune condiţii a circulaţiei feroviare şi al prevenirii evenimentelor de cale ferată, se instituie zona de siguranţă şi zona de protecţie a căii ferate. Zona de siguranţă a infrastructurii feroviare cuprinde fâşiile de teren în limita de 20 m fiecare, situate de o parte şi de alta a axului căii ferate, necesare pentru amplasarea instalaţiilor de conducere operativă a circulaţiei trenurilor, precum şi a instalaţiilor şi lucrărilor de protecţie a mediului. Zona de protecţie a infrastructurii feroviare cuprinde terenurile limitrofe, situate de o parte şi de alta a axei căii ferate, indiferent de proprietar, în limita a maximum 100 m de la axa căii ferate, precum şi terenurile destinate sau care servesc, sub orice formă, asigurării funcţionării acesteia S-au propus două trasee noi rutiere astfel:

- unul care sa faca legatura cu "artera de rocada" de pe malul Oltului, clasată ca drum naţional cu indicativul "Varianta ocolitoare (nord) a municipiului Făgăraş",

- al doilea, în zona de vest, un drum care sa traverseze denivelat traseele CF şi DN 1 asigurand o noua legatura rutiera a zonei de sud cu DN 1, spre Sibiu, şi cu ocolitoarea nord, accesul actual facandu-se pe o strada ingusta şi traversand la nivel calea ferata.

1.2.15 Turismul

Turismul reprezintă o activitate economică ce poate fi dezvoltată, profitându-se de poziţionarea municipiului Făgăraş, între două oraşe cu un potenţial turistic ridicat, Braşov şi Sibiu. Din această perspectivă se poate vorbi de instalarea unui turism de tranzit, mai ales că datele statistice indică o durată medie a sejurului de numai 2-3 zile în structurile de cazare existente (vezi figura de mai jos) şi o scădere în ultimii ani a numărului de turişti români. Chiar dacă în localitate există un punct de informare turistică, privind traseele şi monumentele turistice din zonă, pentru a deveni un pol de dezvoltare turistică Făgăraş are nevoie de o calitate îmbunătăţită a serviciilor pentru turism şi de o bază tehnico-materială specific turistică, care să contribuie la valorificarea resurselor naturale, culturale şi istorice ale zonei şi implicit la creşterea atractivităţii ei. Turismul de afaceri ar reprezenta o oportunitate de dezvoltare a municipiului, fiind singura ramură a industriei turismului care la nivel naţional înregistrează progrese şi devine din ce în ce mai rentabilă. De specificat că Făgăraş este plasat într-o regiune unde acest tip de turism se află în plin avânt, însă sunt necesare investiţii pentru a îmbunătăţi calitatea serviciilor oferite (cazare, masă) şi pentru a amenaja spaţii de agrement, adecvate unui astfel de turism.

1.2.16 Evolutia populatiei, elemente demografice si sociale

Prognoza demografică pentru municipiul Făgăras a fost realizată dintr-o perspectivă tendenţială care presupune constanţa mortalităţii, fertilităţii şi migraţiei, în sensul menţinerii aceloraşi tendinţe specifice perioadei 1998 – 2008. Prognoza demografică realizată pe grupe mari de vârstă, în această variantă, pentru oraşul studiat este redată în tabelul de mai jos:





Estimarea structurii pe vârste a populaţiei municipiului Făgăraș Populaţia 0 – 14 ani Populaţia 15 – 59 ani Populaţia 60 ani şi peste

2008 2015 2008 2015 2008 2015

5257 4058 27559 26261 5999 6307

După cum se observă populaţia totală a municipiului va scădea până în 2015, cu aproximativ 2200 persoane faţă de anul 2008, ceea ce reprezintă o scădere de aproximativ 5,6%. Această scădere se datorează diminuării ponderii de copii, cu vârste cuprinse între 0-14 ani, de la 13.5% la 11.1% în total populatie, deci cu 2.4 puncte procentuale. Datorită cresterii duratei medii a vieţii, are loc o creştere a populaţiei în vârstă de 60 de ani şi peste cu 5,1% comparativ cu populatia din aceeasi categorie a anului 2008. Este de remarcat faptul că desi în 2015 populaţia în vârstă de muncă (71,7%) ocupă o pondere mai mare în total populatie decât în 2008 (71,0%), în realitate volumul acesteia scade cu 4,7%, fată de aceeasi perioadă. Această scădere a populaţiei tinere se datorează unui nivel redus al fertilităţii, prin care generaţia de părinţi este înlocuită doar parţial şi migraţiei externe care afectează, mai ales, tinerii cu un grad ridicat de pregătire profesională. Scăderea populaţiei tinere se va resimţi pe piaţa forţei de muncă. Deoarece populaţia tânără reprezintă un potenţial pentru dezvoltarea unei regiuni, ponderea scăzută a acesteia poate reprezenta un factor restrictiv al dezvoltării. Totodată o scădere în viitor a ponderii populaţiei tinere ar necesita o reorganizare a distribuţiei unităţilor de învăţământ, de cultură. Analizele realizate surprind o serie de fenomene demografice negative care ar putea afecta evoluţia populaţiei municipiului Făgăraș în perioada prognozată. Cele mai importante sunt: scăderea ponderii populaţiei tinere şi accentuarea procesului de îmbătrânire demografică. Măsurile destinate reducerii fenomenelor demografice negative trebuie să se bazeze pe relansarea economică. Creşterea populaţiei în vârstă de 65 de ani şi peste conduce la nevoi ridicate în ceea ce privesc serviciile de sănătate şi asistenţă socială şi la creşterea cheltuielilor sociale datorită presiunii acestei categorii de populaţie asupra populaţiei active.

Acest fapt susţine necesitatea luării unor măsuri care să aibă ca scopuri finale îmbunătăţirea potenţialului demografic, dezvoltarea resurselor umane şi creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă:

- susţinerea natalităţii prin flexibilizarea oportunităţilor pe care le au femeile tinere de a se dezvolta profesional, concomitent cu procesele de întemeiere a unei familii şi de naştere şi creştere a copiilor

- facilităţi economico-financiare şi privind locuirea acordate tinerelor familii - realizarea de programe/acțiuni pentru prevenirea migrației - organizarea de cursuri tip „after school” pentru minorii ai căror părinți sunt plecați la

muncă în străinătate - sprijinirea elevilor provenind din medii sociale defavorizate - dezvoltarea învățământului profesional și tehnic - creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă prin dezvoltarea unor programe

destinate tinerilor, femeilor şi şomerilor - recalificarea forței de muncă și a șomerilor în funcție de cererea pieței





- accesarea de fonduri nerambursabile pentru formarea profesională continuă a populației

- dezvoltarea sistemului de pensii și asigurări private - asigurarea accesului la servicii de sănătate de calitate şi dezvoltarea serviciilor de

asistenţă socială - îmbunătățirea sistemului de sănătate prin modernizarea infrastructurii și dotarea cu

aparatură și echipamente necesare - încurajarea parteneriatului public-privat pentru oferirea de servicii sociale alternative

(prin proiecte finanțate de la UE) - promovarea antreprenoriatului prin furnizarea de sprijin pentru persoanele care

încep să administreze o afacere.

O strategie viabilă de dezvoltare in domeniul resurselor umane nu se poate realiza fără sa avem in vedere principiile cadru de susţinere a dezvoltării capitalului uman: educaţia şi formarea profesională iniţială şi continuă. In acest context elaborarea unui plan cadru, care sa sublinieze necesitatea implicării tuturor factorilor responsabili (instituţiile statului, administraţia publica locală, universităţi, agenţi economici) în politica de dezvoltare a resurselor umane, în creşterea gradului de ocupare şi în combaterea excluziunii sociale se impune ca prioritate pentru dezvoltarea şi transformarea municipiului Făgăraș într-un pol urban important al reţelei de localităţi braşovene (Făgăraș deţine rangul II în ierarhia națională a rețelei de localități, ca potenţial de polarizare).

1.3. RELAŢIA CU ALTE PLANURI ŞI PROGRAME RELEVANTE

Din analiza informaţiilor disponibile în momentul de faţă au fost identificate o serie de planuri şi programe care, prin obiectivele strategice enunţate şi/sau prin problemele de mediu identificate sunt sau pot fi în legătură cu PUG propus. Politica Consiliului Local al Municipiului Fagaras este o politică investiţională, ce are realizări şi propuneri de proiecte de investiţii în infrastructură efectuate în principal cu fonduri de la bugetul local. Astfel s-au elaborat strategii de dezvoltare durabilă a municipiului Fagaras cuprinse în proiectele de inters local. În continuare sunt prezentate planurile şi programele relevante în legătură cu PUG –ul propus, structurat in subcapitole, astfel:

⇒ Planuri si programe la nivel local ⇒ Planuri si programe la nivel regional ⇒ Planuri si programe la nivel national ⇒ Planuri si programe la nivel international





1.3.1 Planuri şi programe la nivel local

Planul Urbanistic General al municipiului Fagaras ţine cont în primul rând de Planul Urbanistic General al localităţii elaborat în 1997 de S.C PROIECT S.A SIBIU la care se aduc îmbunătăţiri.

Planul integrat de dezvoltare urbană (PIDU) pentru municipiul Fagaras

In Planul integrat de dezvoltare urbană, sunt prevazute proiecte importante de viitor pentru Municipiul Fagaras, proiecte incluse in PUG-ul reactualizat. Conform planului integrat de dezvoltare urbană (PIDU) pentru municipiul Fagaras, infrastructura urbana, infrastructura socială şi dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri sunt domenii prioritare care necesită intervenţie pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii în municipiu şi pentru a contribui la atingerea obiectivelor POR de creştere a rolului economic şi social al oraşelor. Analizele SWOT au relevat punctele tari şi slabe existente în teritoriu în toate domeniile şi s-au propus strategii de dezvoltare durabilă a localităţi Fagaras. În acest context, analiza situaţiei existente în municipiul Făgăraş reflectă o serie de nevoi de dezvoltare .

Referitor la infrastructura publică urbană:

- construirea unei centuri ocolitoare a localitatii, care sa preia traficul existent pe DN1, pentru a contribui la fluidizarea trafiului urban in localitate si la imbunatatirea accesibilitatii;

- reabilitarea retelei stradale din municipiu, pentru mare parte a acesteia impunindu-se lucrari de reabilitare,

- lucrari de rabilitare a reţelei publice de alimentare şi distribuţie a apei potabile, care are o vechime de peste 30 de ani şi care prezintă pierderi;

- extinederea reţelei de apă în unele cartiere; - reabilitarea si extinederea statiei de epurare care este mult subdimensionata si cu

grad ridicat de uzura, in prezent, aproximativ 60% din apele uzate fiind deversate direct in raul Olt, fara a mai fi tratate .Se va reduce astfel, gradul de poluare a râului Olt în care erau deversate apele uzate provenite de la populaţie şi de la consumatorii industriali;

- extinederea retelei de canalizare, inexistenta în anumite zone ale oraşului; - construirea unui depozit ecologic care sa deserveasca intreaga zona, actualul

depozit de deseuri fiind neconform cu reglementările privind protecţia mediului; - extinderea retelei de iluminat public în cartierul Tudor Valdimirescu; - creşterea eficienţei energetice a clădirilor publice.

Referitor la infrastructura socială: - reabilitarea/modernizarea/amenajarea centrelor sociale şi diversificarea serviciilor

sociale pentru categoriile de persoane aflate în situaţii de risc (vârstnici, persoaone cu nevoi speciale, persoane cu dizabilităţi, persoane fără adăpost) şi, în special, pentru tinerii/copiii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate;

- reabilitarea /modernizarea /echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate nemodernizată, cu dotări insuficiente;

- reabilitarea/ modernizarea infrastructurii de educaţie preuniversitară bază materială fiind insuficientă (inclusiv săli de sport),

Referitor la dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri:





- reabilitarea si pregatirea pentru noi activitati a siturilor industriale poluate si neutilizate (platforma industrială Nitramonia);

- amenajarea/crearea unor locaţii speciale pentru dezvoltarea afacerilor, în vederea asigurării de facilităţi/spaţii pentru desfăşurarea activităţii de producţie şi prestare servicii, in prezent fiind insuficient dezvoltată infrastructura pentru sprijinirea afacerilor;

- modernizarea utilitatilor din cadrul structurilor de afaceri existente (reţea de apă potabilă, canalizare, energie electrică etc.) în cadrul structurilor de afaceri existente (parcul industrial Fagaras).

Referitor la turism şi patrimoniu cultural: - restaurărea/valorificarea patrimoniului cultural şi crearea/ modernizarea

infrastructurilor conexe; - dezvoltarea infrastructurii pentru diversificarea produselor turistice necesare

maximizarii potentialului turistic al municipiului; - dezvoltarea infrastructurii pentru turismul de afaceri (sali de conferinta, activitati de

team building etc) - promovarea de circuite turistice in Tara Fagarasului

MASTER PLAN – “Reabilitarea şi extinderea sistemului de alimentare cu apă şi

canalizare în municipiul Fagaras „ Principalele obiective ale acestui studiu este de a dovedi fezabilitatea lucrărilor prioritare subliniate in Master Plan pentru zona urbană „Fagaras“ pentru îmbunătăţirea serviciilor de apă şi apă uzată dar şi de a furniza documentaţia necesară care justifică aplicarea şi de a întreprinde studiile cerute de ordin financiar ,economic şi tehnic. Componentele Proiectului propus reprezintă cheia priorităţii investitiilor pentru serviciile de apă şi apă uzată în zona de proiect şi sunt din punct de vedere cost- eficienţă soluţia cea mai bună.

Măsurile vor atinge: • Prevederile pentru apa potabilă să fie în concordanţă cu standardele EC Apa

potabilă Directive 98/83/EC; • Reabilitarea sistemului de alimentare cu apa potabila, canalizare si epurare ape

uzate in municipiul Fagaras pentru conformarea cu directivele Uniunii Europene • Asigurarea calităţii şi disponibilitătii pentru serviciile de apă în conformitate cu

principiile maximum de eficienţă şi calitate în operare şi confortul populaţiei; • Utilizarea durabila a resurselor naturale de apa prin reducerea pierderilor si ajustarea

consumurilor de apa la cerinta actuala • Reducerea pierderilor de apa.

Programul de etapizare privind realizarea lucrarilor si masurilor necesare pentru

protectia calitatilor apelor in vederea autorizatiei de gospodarire a apelor pentru S.C.”APA CANAL SA SIBIU- Sucursala Exploatare Fagaras, intocmit de S.C.”APA CANAL”SA SIBIU-Sucursala Exploatare Fagaras.

Programul specifica obiectivele, termenul, efectele cum sunt: - Satisfacerea cerintei de apa de calitate si eliminarea pierderilor - Eliminarea si redicerea riscului poluarii resurselor de apa subterana si dirijarea apelor

uzate orasenesti spre statia de epurare - Implementarea Directivei 91/271/CEE





- Asigurarea epurarii avansate a apelor uzate

Astfel sunt prevazute urmatoarele obiective:

- Alimentare cu apa: o Extinedere si modernizare infrastructura de apa in municipiul Fagaras

(reabilitare puturi, rezervoare, aductiuni, extinedere retele de distributie apa potabila, instalatii electrice, statie de dezinfectie, staii de cloraare)

- Canalizare: o Extindere si modernizare infrastructura apa canal in municipiul Fagaras

(reabilitare colector principal III, reabilitare si extindere retea de canalizare, statii de pompare)

o Extindere si modernizare sistem de canalizare in teritoriul periurban Fagaras-retele de canalizare cartier Galati (Statie de pompare Galati)

- Statie de epurare: o Reabilitare , retehnologizare statie de epurare municipiul Fagaras (reabilitare

treapta mecanica, trepata biologica, trepata tertiara, linia namolului)

Proiecte în faza PUZ sau PUD- de obiective civile şi industriale ce au fost realizate şi aprobate anterior în teritoriul analizat, ce au legătură directă cu propunerile prezentului Plan Urbanistic General în ce priveşte extinderea intravilanului municipiului Fagaras:

Nr. crt.

DOCUMENTAȚIA/ZONA Proiect nr /din Proiectant HCL BENEFICIAR DESTINAŢIE

1 PUD Livezii+ Cânepii 35010/35011/1999 SC PROIECT BRASOV SA

78/31.05.1999

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI FĂGĂRAŞ

Locuinţe

2 PUD Aron Pumnul nr.1 00918/1999 SC ADA SRL 3/18.01.2000 SC BANC POST SA Sediu bancar

3 PUD Şos.Combinatului nr.8 01.06.2000 SC TERIFIANT PROD SRL

57/07.09.2000

DIRECŢIA PENTRU PROTECŢIA COPILULUI

Centru de plasament

4 PUD M.Eminescu nr.26 23/2001 BIA Bărbat Delia 158/24.09.2001 SC ROATA SRL Hotel+ restaurant

5 PUZ Zonă centrală ( 9 module)

131/2002 SC LANCRANJAN FRANCHINI…

45/23.03.2002


Zonă centrală-istorică

6 PUZ Industrială est 19/2002 BIA Arh.Vasile Pop

163/24.09.2002

SC JANBERTO IMOB SRL Hală industrială

7 PUZ Modul A1 120/131/2003 SC LANCRANJAN..

27/31.03.2003


Zonă Cetate+catedrală

8 PUD Libertăţii nord 01.02.2004 BIA Bărbat Delia

13/31.01.2005

MĂRCULESCU LUCIA, BEBECHI NICUŞOR

Ansamblu locuinţe

9 PUD Industrială est II 40/2004 BIA Arh.Vasile Pop

14/31.01.2005

SC STEFTOSCANE GROUP SRL Hală industrială

10 PUD Industrială est III 41/2004 BIA Arh.Vasile Pop

15/31.01.2005

SC TRANSYLVANIE IMOB SRL Hală industrială

11 PUZ T.Vladimirescu 89/2005 SC MgBuilding Desing SRL

174/27.09.2005 SC TERRA RO

Spaţii comerciale şi funcţiuni

complementare

12 PUZ Şos.Combinatului 2 127/2005 Insard srl Brasov 206/29.11.2005 SC JUNCU SRL Ansamblu locuinţe

13 PUD Negoiu nr.1 24/2005 SC PRO&DES SRL 5/31.01.2006 SC RATUR TRANS SRL

Baza sportivă şi de agrement





14 PUZ Meltea 17-2004/2006 SC PROIECT CONSULT SRL

146/13.06.2006


Zonă locuinţe

15 PUD Cartier Mioriţa 84/2005 SC CONTRANSCOM BENTA SA

154/13.06.2006

SC CONTRANSCOM BENTA SA

Ansamblu de locuinţe

16 PUD Industrială est 2324/2006 SC KESZ SRL 155/13.06.2006 SC ALUFIX SRL Hală industrială

17 PUD Zona industrială est 01.11.2006 BIA Arh.Vasile Pop

201/04.09.2006

SC KER BEA SRL actual SC NAVIMO Hale industriale

18 PUZ Valeriu Literat 41/2005 BIA Boeriu Iuliana 253/28.11.2006 SC MIKKYDO SRL Ansamblu locuinţe

19 PUD Meltea 87/2006 SC TOP FORM SRL

93/29.05.2007

SC CONSTRUCT SIMILA SRL

2 locuinte D+P+E+M

20 PUZ Industrială est 01.05.2007 BIA Arh.Vasile Pop

94/29.05.2007

SC GUERIN ROUNAMIE SRL Hală industrială

21 PUD Meltea 01.01.2007 SC PROIECT CONSULT SRL

156/28.08.2007 GABOR VICHENTE Locuinta+spatiu

comercial

22 PUD A.Mureşanu 01.01.2006 BIA Boulescu Raluca

159/28.08.2007

PROTOPOPIATUL ROMAN Sediu protopopiat

23 PUZ Zona Livezii 90/2006 BIA Bărbat Delia 163/27.09.2007 METTER CRISTIAN Locuinţe

24 PUD Libertatii f.n. 32/2007 BIA Bărbat Delia 180/30.10.2007 MANOILA ACHIM Locuinţa

25 PUZ Şos.Combinatului 84/2006 BIA Bărbat Delia 197/27.11.2007

ROHAT ADRIAN, FLOREA M, LUPU MIHAELA…

Ansamblu locuinţe

26 PUD T.Vladimirescu 80A 137/2007 SC MgBuilding Desing SRL

213/20.12.2007 SC OASIS SRL Galerii comerciale

27 PUD Meltea 46/2007 BIA Bărbat Delia 2/29.01.2008 NEGREA EUGENIA Locuinţe

28 PUD T.Vladimirescu nr.78B 01.04.2008 SC SIRIUS PROIECTARE STUDII SRL

66/22.04.2008

SC BROM INVESTMENT SRL Staţie carburanţi

29 PUZ Cartier Creangă 43/2008 BIA Bărbat Delia 67/22.04.2008 METEA CARMEN…… Ansamblu de

locuinţe

30 PUZ Şos.Combinatului 01.01.2007 BIA Bărbat Delia

79/22.04.2008 BARBU ROMULUS Locuinta

31 PUZ Str.Pălărierilor 70/2007 BIA Bărbat Delia 34/25.08.2008 CIUTA GHEORGHE 2 Locuinţe

32 PUD Livezii nr.60 62/2008 BIA Bărbat Delia 122/22.12.2008 TELIAN IONEL Locuinţă

33 PUZ Şos Combinatului 22/2008 BIA Bărbat Delia 50/31.03.2009

MONEA AURELIAN, BONDANE SORIN

Ansamblu de locuinţe

34 PUZ Str.Oltului 77/2008 BIA Bărbat Delia 102/27.05.2009 BĂLUŢ DOREL Ansamblu de

locuinţe

35 PUD Zona Livadie 25/2008 SC CIBBS CONSTRUCT SRL

108/30.06.2009 DODEA VIOREL Locuinţă

36 PUZ Kaufland 155/2008 SC MgBuilding Desing SRL SC OASIS SRL Galerii comerciale

37 PUZ T.Vladimirescu Domotic Group SC Mirapolis Prod SRL Spatiu productie

1.3.2. Planuri şi programe la nivel regional

Judeţul Braşov împreună cu judeţele Alba, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu face parte din Regiunea 7 Centru, In acest caz proiectul intră în relaţie cu planurile şi programele aferente pentru dezvoltarea acestei regiuni.

Planul local de acţiune pentru protecţia mediului – judeţul Braşov-PLAM

PLAM este un document strategic oficial, fiind complementar celorlalte activităţi de planificare ale autorităţilor administraţei publice şi locale. Acest document reprezintă opinia comunităţii în ceea ce priveşte problemele prioritare de mediu, precum şi acţiunile identificate ca fiind prioritare pentru soluţionarea acestora.





Scopul acestui document este dezvoltarea unei viziuni a comunităţii asupra mediului, evaluarea problemelor şi aspectelor de mediu din judeţ, stabilirea priorităţilor, identificarea celor mai adecvate strategii pentru rezolvarea problemelor principale de mediu precum şi implementarea acţiunilor care să conducă la o identificare reală a mediului şi sănătătii publice. In acest sens există legătura dintre cele două planuri deoarece obiectivele din PLAM se suprapun obiectivelor din PUG Fagaras. Planul de dezvoltare a Regiunii 7 Centru pentru perioada 2007 – 2013

Obiectivul strategic al planului constă în “Utilizarea eficientă a tuturor resurselor fizice şi umane, în scopul dezvoltării unei economii performante în corelaţie cu conservarea mediului şi a patrimoniului , care să ducă pe termen lung la armonizarea coeziunii economice şi sociale la nivelul Regiunii Centru”. Priorităţile infrastructurii locale şi regionale cuprinse în plan sunt:

- Dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale; transport, mediu, reabilitare urbană, utilităţi publice, infrastructură socială;

- Sprijinirea afacerilor; crearea şi dezvoltarea IMM în sectorul privat şi de servicii, promovarea produselor industriale şi serviciilor pe piaţa internă şi externă, dezvoltarea afacerilor prin crearea de locaţii specifice;

- Dezvoltarea turismului: conservarea patrimoniului natural, istoric şi cultural, dezvoltarea, diversificarea şi promovarea ofertei turistice, imbunătăţirea serviciilor în turism;

- Dezvoltarea rurală; dezvoltarea şi diversificarea activităţilor din economice din mediul rural, dezvoltarea şi modernizarea activităţilor în silvicultură;

- Cercetare, inovare tehnologică şi crearea societăţii informaţionale; - Creşterea ocupării, dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale:

promovarea măsurilor active de ocupare a forţei de muncă disponibile şi dezvoltarea sistemului de formare profesională, îmbunătăţirea şi extinderea sistemului de servicii sociale, achiziţionarea de competenţe specializate în domeniul administrării şi dezvoltarea afacerilor;

- Dezvoltarea urbană durabilă.

Resursele indicate de plan pentru implementarea obiectivelor care să conducă la atingerea priorităţilor de dezvoltare constau, în principal, în granturi şi în credite cu sau fără dobânzi subvenţionate. Obiectivele de dezvoltare strategică cuprinse în PUG - ul analizat, prin prevederile sale referitoare la dezvoltarea economică şi socială a zonei municipiului Fagaras, de dezvoltare a infrastructurii locale, prin promovarea unor investiţii majore în zonă, contribuie la atingerea unora dintre obiectivele prioritare de dezvoltare a Regiunii 7 Centru. Planul Regional de Acţiune pentru Mediu – Regiunea 7 Centru

Planul Regional de Acţiune pentru Mediu (PRAM) – Regiunea 7 Centru cuprinde o serie de obiective de mediu generale şi specifice, la nivel regional, pentru protecţia calităţii apei şi solului. Măsurile tehnice şi operaţionale pentru reducerea/eliminarea poluării mediului prevăzute în planurile de management de mediu, care fac parte integrantă din Planul Urbanistic General include serii de acţiuni concrete pentru atingerea obiectivelor de mediu stabilite de PRAM





pentru activităţile din zona analizată printre aceste acţiuni se regăsesc şi tipurile de acţiuni identificate în PRAM. Planul Regional de Acţiune pentru Mediu al Regiunii 7 Centru stabileşte, de asemenea, o serie de obiective de mediu pentru protecţia sănătăţii populaţiei, pentru protecţia calităţii atmosferei, pentru reducerea riscurilor ca urmare a depozitării unor deşeuri, etc. Planul regional pentru gestionarea deseurilor In conformitate cu prevederile Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor Regiunea 7 Centru, în judetul Braşov, pentru desfaşurarea operaţiunilor de colectare în amestec, colectare selectivă, sortare şi eliminare a deşeurilor, există următoarea infrastructură:

- Depozit ecologic zonal Fagaraş - situat pe aria administrativă a comunei Beclean, zona Făget între Calbor şi cartierul Galaţi; proiectat la o capacitate de 800.000 to va deservi un număr de 115.000 de persoane. Staţii de transfer ce deservesc depozitul menţionat sunt situate în Victoria şi Hoghiz.

- Depozitul ecologic zonal Braşov - depozitul deserveşte un numar de 450.000 locuitori

din municipiul Braşov si localitatile arondate. Capacitatea proiectată a depozitului este 11.230.000 m3. Capacitatea disponibilă totală a primei celule este 950.000 m3. Depozitul detine autorizaţia integrată de mediu nr.SB1/31.01.2005, valabilă pâna la 31.12.2009.

Ordonanţa de urgenţă nr. 61/2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a guvernuluui nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor (care transpune Directiva cadru a deşeurilor) prevede obligativitatea elaborării Planurilor de gestionare a deşeurilor la nivel naţional, regional şi judeţean. Actul de reglementare prevede ca planurile regionale de gestionare a deşeurilor (PRGD) să fie elaborate de către Consiile Judeţene în colaborare cu Agenţiile Regionale pentru Protecţia Mediului în baza Planului Naţional de gestionare a Deşeurilor. Planurile regionale de gestionare a deşeurilor se aprobă prin ordin comun al conducătorului Autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi al conducătorului Autorităţii pentru o dezvoltare regională. In perioada 2002-2004 în cadrul proiectului de twinning România – Germania (RO2001/IB/EN/01) desfăşurat în cadrul Ninisterului Mediului şi Gospodăririi Apelor a fost elaborat Planul model de gestionare a deşeurilor pentru Regiunea 7, precum şi ghidul pentru elaborarea planurilor regionale/judeţene de gestionare a deşeurilor. Incepând cu 1 august 2006, în cadrul proiectului de Asistenţă Tehnică pentru Elaborarea Planurilor Regionale de Gestionare a Deşeurilor (PHARE/2004/016-772.03/01.01) a fost revizuită versiunea PRGD Regiunea 7 Centru. In luna decembrie 2008 a fost redactată versiunea finală a acestui plan. Planul regional de gestionare a deşeurilor a fost aprobat prin Ordinul Ministerului Mediului şi Gosodăririi Apelor nr. 1499/04.04.2007. Deşeurile care fac obiectul analizei ultimei versiuni a PRGD elaborat pentru Regiunea 7 Centru sunt deşeurile municipale nepericuloase şi periculoase (deşeuri menajere şi asimilabile





din comerţ, industrie şi instituţii) la care se adaugă alte câteva fluxuri speciale de deşeuri: deşeuri de ambalaje, deşeuri de construcţii şi demolări, nămoluri de la epurarea apelor uzate, vehicule scoase din uz şi deşeuri de echipamente electrice şi electrocasnice. Planul regional de gestionarea deşeurilor – Regiunea 7 Centru include prevederi de care s-au ţinut cont la întocmirea Planului Urbanistic General al municipiului Fagaras ceea ce crează o conexiune între cele două planuri.

Planul judeţean de gestionare a deşeurilor – judeţul Braşov

Obiectivele principale ale PJGD sunt reprezentate de: - asigurarea de servicii de colectare a deseurilor pentru zonele in care acestea

lipsesc; - asigurarea de facilitati de colectare selectiva a deseurilor; - asigurarea de facilitati de tratare a deseurilor biodegradabile (statii de compostare,

statii de tratare mecano-biologica); - asigurarea de facilitati conforme de eliminare a deseurilor; - cresterea gradului de constientizare a populatiei si factorilor de decizie privind

gestiunea deseurilor si aspectele conexe ale acesteia: protectia mediului inconjurator, aspecte economice, etc.

Aceste obiective ar putea fi:

- Cresterea gradului de acoperire cu servicii, in special in mediul rural (pana la 90%) in vederea crearii conditiilor inchiderii si reabilitarii gropilor satesti pana la 16.07.2009.

- Sistarea activitatii urmata de inchiderea depozitelor din localitatile Sacele, Rasnov, Zarnesti si Fagaras pana la finele anului 2008, respectiv a celor din Codlea, Predeal si Victoria pana in 2009. Depozitul Rupea are o perioada de tranzitie pana in anul 2017.

- Asigurarea reciclarii/valorificarii ambalajelor in proportia impusa de tintele nationale pentru anii 2008 - 2013 prin colectarea selectiva a deseurilor municipale de la un numar suficient de cetateni si de la toate institutiile si unitatile comerciale si industriale.

- Asigurarea depozitarii unei cantitati de deseuri biodegradabile reduse, in conformitate cu tintele aferente anilor 2010 si 2013 prin cresterea gradului de reutilizare, compostare sau alte metode de tratare.

Fiecare localitate poate identifica pentru sine sau pentru un grup de localitati si alte obiective cu un grad sporit de importanta, care odata atinse vor conduce la ameliorari semnificative ale nivelului serviciilor sau la mai buna protectie a factorilor de mediu. Propuneri de realizare a urmatoarelor obiective, necesare implementarii PJGD: Se va realiza al doilea depozit ecologic in zona Fagaras, care va fi deservit de doua statii de transfer respectiv Victoria si Hoghiz . (pentru zona de nord a judetului): in curs de stabilire a amplasamentului definitiv al depozitului ecologic Fagaras in vederea realizarii proiectului.





1.3.3. Planuri şi programe la nivel naţional

Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030 are ca obiectiv general îmbunătăţirea continuă a calităţii vieţii pentru generaţiile prezente şi viitoare prin crearea unor comunităţi sustenabile, capabile să gestioneze şi să folosească resursele în mod eficient şi să valorifice potenţialul de inovare ecologică şi socială al economiei în vederea asigurării prosperităţii, protecţiei mediului şi coeziunii sociale. Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului – 2008

Obiectivul strategic general al protectiei mediului îl constituie îmbunătăţirea calităţii vieţii în România prin asigurarea unui mediu curat, care să contribuie la creşterea nivelului de viaţă al populaţiei, îmbunătăţirea calităţii mediului, conservarea şi ameliorarea stării patrimoniului natural de care România beneficiază.

Obiectivele prioritare generale ale politicii de mediu sunt:

- consolidarea cadrului institutional în domeniul protectiei mediului, armonizat cu cel al Uniunii Europene si asigurarea resurselor materiale, financiare si umane la nivel central, regional si local;

- asigurarea fondurilor necesare realizarii investitiilor pentru protectia mediului asa cum decurg din planurile de implementare si planurile financiare pentru aplicarea acquis-ului comunitar;

- sporirea capacitatii de atragere si utilizare a fondurilor de coeziune si structurale; - cresterea numarului de locuri de munca în economia nationala si reducerea

somajului prin valorificarea oportunitatilor oferite de administrarea si realizarea infrastructurii de mediu;

- încurajarea si dezvoltarea educatiei si instruirii la toate nivelurile, precum si a activitatii de cercetare în domeniul protectiei mediului;

- apararea împotriva efectelor calamitatilor naturale si a poluarilor accidentale, sporirea capacitatii de prevenire, control si interventie, prin realizarea unui sistem perfectionat de monitorizare integrata a factorilor de mediu si a unui sistem informational eficient corespunzator cerintelor Uniunii Europene;

- încurajarea introducerii sistemelor de management al mediului, realizarea unei retele moderne de laboratoare în domeniul mediului si acreditarea acestora;

- dezvoltarea capacitatii de promovare a unor instrumente economice în domeniul protectiei mediului, a analizelor cost-beneficiu si a introducerii costurilor de mediu în costurile de productie, valorificarea oportunitatilor oferite de Fondul pentru Mediu;

- promovarea utilizarii energiilor din surse regenerabile si a noilor mijloace de productie si consum, favorabile protectiei mediului;

- utilizarea durabila a resurselor naturale, promovarea folosirii deseurilor ca materii prime secundare în scopul protejarii resurselor naturale, promovarea unei agriculturi si dezvoltari rurale durabile; o atentie deosebita se va acorda speciilor de flora amenintate cu disparitia, precum si celor cu valoare economica ridicata;

- acordarea unei atentii sporite relatiei mediu-sanatate, mediu+agricultura si mediu-transporturi;

- promovarea cooperarii internationale globale, regionale si bilaterale în domeniul mediului si implicarea activa a României în punerea în practica a conventiilor internationale de mediu.





POS Mediu - Planul Operational Sectorial de MEDIU Obiectivele POS sunt: - Îmbunatairea accesului la infrastructura de apa, prin asigurarea serviciilor de

alimentare cu apa si canalizare in majoritatea zonelor urbane pana in 2015; - Ameliorarea calitatii solului, prin îmbunatatirea managementului deseurilor si

reducerea numarului de zone poluate istoric in minimum 30 de judeţe pana in 2015; - Reducerea impactului negativ cauzat de centralele municipale de termoficare

vechi in cele mai poluante localitati pana in 2015; - Protectia si imbunatatirea biodiversitatii si a patrimoniului natural prin sprijinirea

implemantarii retelei Natura 2000; - Reducerea riscului la dezastre naturale, prin implementarea masurilor preventive in

cele mai vulnerabile zone pana in 2015. Strategia energetica prin care se incearca sa se identifice proiectele necesare

dezvoltarii infrastructurii energetice pentru urmatorii 15 ani. Obiectivul principal il constituie promovarea unor proiecte de investitie prin care o parte din energia necesara sa fie produsa in judet. Resursele energetice principale sunt: productia agricola (din care se poate produce biodisel si bioetanol), biomasa (care poate produce curent electric si energie termica), energia eolian si energia solara . Avand in vedere politica Uniunii Europene de crestere a utilizarii in transport a biocombustibililor este posibil sa apara in viitorul apropiat si instalatii de bioetanol.

Strategia nationala de management al riscului la inundatii; Planul de actiune pentru protectia impotriva inundatiilor; Proiectul “Sistem de valorificare si reciclare pentru ambalaje si deseuri din ambalaje; Proiect cu finantare UE “Diminuarea Riscurilor in cazul producerii calamitatilor naturale

si pregatirea pentru situatii de urgenta. Acest proiect are 9 subproiecte si are ca obiective: reabilitarea si marire a gradului de siguranta a infrastructurii de aparare impotriva inundatiilor,

1.3.4. Planuri si programe la nivel international

Strategia UE pentru dezvoltare durabila (Gothenburg 2011)- Strategiile pentru implementarea proiectelor realizate pentru regiunile din Europa pot fi legate de urmatoarele cinci obiective majore ale dezvoltarii durabile: echilibrarea structurii spatiale urbane, imbunatatirea calitatii vietii la nivel urban, mentinerea identitatii regionale. administrarea integrarii, moi parteneriate in planificare si implementare

Carta de la Leipzig pentru orase europene durabile - document care promoveaza:

folosirea mai frecventa a abordarilor integrate in dezvoltarea urbana; crearea si asigurarea unor spatii publice de buna calitate; modernizarea retelelor de Infrastructuri si cresterea eficientei energetice; acordarea unei atentii speciale pentru zonele defavorizate in contextul orasului ca un tot unitar; consolidarea economiei locale si a politicii locale legata de piata fortei de munca.

Carta Municipiilor si oraselor europene pentru durabilitate prin care sunt promovate

aspecte ce tin de strategiile locale pentru durabilitate, durabilitatea ca proces creator, de echilibrare la nivel local, economia urbana pentru durabilitate, modele de utilizare durabila a terenurilor, modele de mobilitate urbana durabila, responsabilitatea pentru clima globala, autonomia locala ca o conditie pentru dezvoltare, cetatenii ca factori principali si implicarea comunitatii, instrumente si metode de management urban pentru durabilitate.





AGENDA 21 care a fost adoptata la Summit-ul de la Rio în 1992 si care include recomandari de directii si programe de actiune cu impact asupra domeniului, urmarind ca finalitate realizarea dezvoltarii durabile a colectivitatilor. Unele referiri cuprinse în acest document au impact direct asupra modului de utilizare a terenului. De exemplu Capitolul 7. Promovarea dezvoltarii durabile a asezarilor umane formuleaza principalele orientari de dezvoltare dupa cum urmeaza: promovarea planificarii si managementului durabil al utilizarii terenului, promovarea asigurarii integrate a infrastructurii legate de protectia mediului: apa , salubritate, canalizare, dedeuri solide, promovarea unor sisteme conforme cu principiile DD pentru producerea si transportul energiei, planificarea spatial si managementul asezărilor umane din zonele ameninţate de dezastre, promovarea activit ilor de construc!ii în acord cu exigentele DD.

PROGRAMUL DE MANAGEMENT URBAN AL BANCII MONDIALE (1994),componenta

„Managementul urban si mediul” contine lucrarea „Consideraţii cu privire la utilizarea terenului si managementul urban ecologic”. Se propune o strategie integrat privind managementul terenurilor care este orientat pe urmatoarele directii:

- Realizarea echilibrului între protectia mediului si dezvoltarea urbana , - Protejarea resurselor funciare sensibile, - Gestionarea zonelor expuse la riscuri, - Protejarea resurselor culturale, - Conservarea spa!iilor deschise, - Descurajarea extinderii urbane excesive, - Gestionarea terenurilor agricole.





2. ASPECTE RELEVANTE ALE STARII ACTUALE A MEDIULUI SI A EVOLUTIEI SALE PROBABILE IN SITUATIA NEIMPLEMENTARII PLANULUI PROPUS (PUG)

Informaţiile solicitate în acest capitol privitoare la mediul ambiant din zona inclusă în perimetrul planului propus „Plan Urbanistic General municipiul Făgăraş” vor fi descrise pentru fiecare factor de mediu în parte, afectat de implementarea obiectivelor din PUG, în două subcapitole:

A. CALITATEA ACTUALĂ A FACTORILOR DE MEDIU B. EVOLUŢIA PROBABILĂ A MEDIULUI IN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII

OBIECTIVELOR PROPUSE DE PUG Calitatea factorilor de mediu în situaţia actuală a fost stabilită pe baza studiilor si documentaţiilor elaborate privind condiţiile iniţiale din zona proiectului:

- Sinteza privind calitatea apelor in bazinul hidrografic Olt aferent judeţului Brasov; - SGA-Brasov

- Planul local de acţiune pentru protecţia mediului – judeţul Braşov- APM-Brasov - Planul integrat de dezvoltare urbană (PIDU) pentru Municipiul Fagaras; - Date statistice din „Conceptul de dezvoltare durabilă a Judetului Braşov”,

Capitolul VII –Mediu; - Date furnizate pe pagina de web a APM Braşov; - Date furnizate pe pagina de web a Municipiului Fagaras; - Date furnizate de Administraţia Naţională Apele Române: Direcţia Apele

Române Olt - Sistemul de Gospodărire al Apelor Braşov-2010; - Date furnizate de “Anuarul factorilor de mediu” – APM Braşov; - Informţii obţinute de la autorităţile din judeţul Braşov; (APM, SGA, IRE, ICAS -

Amenjamentul pădurilor, s.a.); - Datele specificate în proiectul în faza PUG analizat în prezentul raport; - Date culese din teren; - Master Plan Apa- Municipiul Fagaras; - Analiza tehnica a suprafetei fostului Combinat Nitramonia in vederea

reactualizarii PUG-Municipiul Fagaras, intocmita de S.C.”ASRO SERV”SRL; - Documentaţia tehnică pentru obţinerea avizului de gospodărirea apelor,

intocmită de S.C.CAZAN IMPEX 93 SRL . - Planul de management BH-Olt-

Se poate specifica ca fiind de importanţă majoră, în raport cu calitatea factorilor de mediu, încadrarea unor obiective din municipiul Făgăraş în prevederile Hotărârii de Guvern nr.804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase (Directiva Europeana 96/82/EC- “SEVESO”). Acestea sunt amplasate în zona fostului Combinat Chimic Nitramonia (S.C. NITROPOROS SRL , S.C. FABRICA DE PULBERI S.A., S.C. EPC EXPLO ROMANIA S.R.L., S.C. ISOPLUS SPECIAL S.R.L., S.C. MIRSAND SRL). La capitolul - Activităţi industriale, sunt prezentate date referitoare la situaţia actuală a societăţilor industriale a căror activitate poate fi considerată cu risc major având în vedere utilizarea unor cantităţi de substanţe periculoase peste valorile de prag stabilite prin HG.804/2007.





2.1. FACTOR DE MEDIU: AER

A. CALITATEA AERULUI

In zona în care este amplasat teritoriul administrativ al municipiului Făgăraş, calitatea aerului poate fi influenţată din cauza unor emisii de pe platformele şi unităţile industriale din municipiu (mai importante sunt cele de pe platform industrială „Nitramonia” şi „Upruc”), cât şi din cauza traficului rutier intens desfăşurat pe arterele rutiere. Municipiul Fagaras este traversat de drumul naţional DN1, de drumuri judeţene şi de drumurile comunale . In perimetrul municipiului Fagaras calitatea aerului este influenţată atât de surse amplasate în cadrul intravilanului, cât şi în exteriorul acestuia.

a) Sursele de poluare a atmosefrei existente în intravilanul municipiului sunt reprezentate de: - emisii în atmosferă provenite în principal de pe plaformele industriale

(Nitramonia, Upruc) - emisii datorate activităţilor desfăşurate în zona depozitelor şi serviciilor existente; - emisii specifice activităţilor din zonele locuite din intravilanul localităţii; - emisii datorate activităţilor agricole desfăşurate în intravilan; - emisi datorate traficului rutier desfăşurat pe DN1 şi celelalte artere de circulaţie

rutieră din intravilan.

b) Surse de poluare atmosferică provenite din afara intravilanului municipiului:

- traficul rutier desfăşurat pe DN1 în extravilanul localităţii; - traficul rutier desfăşurat pe arterele rutiere ce leagă municipiul de localităţile

învecinate; - emisii provenite din activităţile agricole desfăşurate în vecinătate; - emisii specifice aşezărilor umane situate în extravilan, în vecinătatea municipiului; - emisii datorate activităţilor industriale desfăşurate în zonă care datorită curenţilor

de aer pot polua şi atmosfera municipiului Făgăraş. Sursele de poluanţi atmosferici ce trebuiesc luate în considerare sunt:

- sursele provenite din activităţile desfăşurate în zonele destinate depozitelor şi serviciilor industriale;

- sursele de poluare provenite din traficul rutier; - sursele specifice aşezărilor umane din intravilanul şi vecinătatea municipiului

Fagaras, şi anume: arderea combustibililor solizi (lemne, deşeuri lemnoase, deşeuri agricole) în sisteme casnice de încălzire, de prepararea apei calde menajere şi de prepararea hranei în unele imobile, creşterea păsărilor şi animalelor în gospodării individuale, în ferme animaliere, culturi vegetale, traficul rutier local şi de tranzit. Poluanţii principali asociaţi acestor surse sunt reprezentaţi de oxizi de azot (NO, NO, N2O), oxizi de carbon (CO, CO2), oxizi de sulf (SO2, SO3), particule, compuşi organici volatili şi condensabili, metale grele.

Conform “Raportului privind starea mediului in judetul Brasov”, pentru luna septembrie 2011, pe teritoriul judeţului Braşov, calitatea aerului este monitorizată direct de către





agenţii economici şi de către laboratorul Agenţiei de Protecţia Mediului (APM) Braşov, prin următoarele reţele: a). Reţeaua manuală, care cuprinde:

- Reţeaua de urmărire a poluanţilor gazoşi: 1 punct; - Reţeaua de urmărire a pulberilor sedimentabile: 14 puncte.

Activitatea de monitorizare a calităţii aerului in aceste puncte presupune recoltarea continuă de probe zilnice din atmosferă (timp de 24 de ore) sau probe lunare, urmată de analiza probelor in laborator. Din probele recoltate si analizate, cu relevanţă pentru Municipiul Făgăraş, sunt probele recoltate pentru pulberi sedimentabile. Conform Raportului privind starea factorilor de mediu, intocmit de Agentia pentru Protectia mediului Braşov în luna septembrie 2011, în urma analizelor efectuate a rezultata că indicatorul –pulberi sedimentabile, s-a aflat sub limita maximă admisă conform STAS 12574/1984 (g/m2/lună).

Puncte prelevare Concentraţia maximă admisă de STAS

12574/1984 g/m2/lună

Concentraţia determinată în luna septembrie 2011

g/m2/lună

Făgăraş 17 6,17 b). Referitor la Reţeaua automată : având în vedere că populaţia municipiului Făgăraş nu depăşeste 250.000 locuitori, municipiul nu este considerat zonă aglomerată şi prin urmare, nu sunt amplasate staţii automate de monitorizare, aşa cum este prevăzut în Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător. Se apreciază că starea actuală a factorului de mediu AER din punct de vedere calitativ se încadrează în limitele impuse de STAS 12574/87 si Legea 104/2011 în conditiile în care emisiile industriale sunt monitorizate conform planurile stabilite prin Autorizatiile de mediu.

B. EVOLUTIA PROBABILĂ A CALITĂŢII AERULUI ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII PUG

Nerealizarea obiectivelor propuse în Planul Urbanistic General va duce implicit la creşterea emisiilor de poluanţi în aerul ambietal.

Dezvoltarea activităţilor economice şi sociale va duce la creşterea traficului rutier de pe DN1 care traversează municipiul şi de pe celelalte artere din oraş unde circulaţia nu a fost fluidizată ceea ce va creea un grad de saturaţie a circulaţiei. Fluxul circulaţiei funcţionând la nivel scăzut şi cu întârzieri mari pentru vehicule va avea ca rezultat şi creşterea emisiilor de poluanţi în atmosferă.

Lipsa perdelelor de protecţie formate din vegetaţie de-a lungul căilor de transport, care să absoarbă o parte din poluanţii emişi în aerul ambietal nu va reduce gradul de poluare a atmosferei.

Lipsa măsurilor de modernizare a instalaţiilor care emit poluanţi în atmosferă de pe platformele industriale din municipiul Făgăraş (Nitramonia, UPRUC), va avea ca rezultat continuarea deprecierii calităţii aerului.





In lipsa obiectivelor ce prevăd modernizarea locuinţelor care să fie izolate termic şi alimentate cu agent termic cu emisii reduse de poluanţi atmosferici va continua starea de fapt actuală, ce are un impact negativ asupra aerului ambietal şi totodată vor creste emisiile de gaze cu efect de seră.

2.1. FACTOR DE MEDIU: APA

A. CALITATEA APEI

Evaluarea calităţii apelor s-a bazat pe prelucrarea datelor furnizate de Administraţia Naţională Apele Române: Direcţia Apele Române Olt - Sistemul de Gospodărire al Apelor Braşov.

Supravegherea calităţii apelor din judeţ, parte integrantă a sistemului de Monitoring Naţional al calităţii Apelor (MNCA), este realizată de către Laboratorul SGA Braşov. Calitatea necorespunzătoare a apelor curgătoare pe anumite sectoare, precum şi a unor ape subterane freatice se datorează poluării cu ape industriale si menajere neepurate sau insuficient epurate, depozitării deşeurilor industriale şi menajere neconforme, neaplicării codului bunelor practici agricole şi poluării istorice. Vor fi tratate urmatoarele subcapitole: 2.1.1 Calitatea apelor de suprafata 2.1.2 Calitatea actuala a apelor subterane 2.1.3 Date referitor la calitatea apei de captare pentru alimentare cu apa potabila 2.1.4 Calitatea apelor uzate menajere si industriale 2.1.1. Calitatea actuală a apelor de suprafaţă

Teritoriul judeţului se încadrează în bazinul hidrografic al Oltului, care străbate judeţul pe o distanţă de cca. 210 km, de la confluenţa Râului Negru până la confluenţa cu pârâul Ucea. Între aceste limite Oltul primeşte numeroşi afluenţi dintre care cei mai importanţi sunt: Homorod, Tărlung, Ghimbăşel, Bârsa, Vulcăniţa, Hamaradia, Berivoi, Ucea, etc. La nivelul municipiului Făgăraş au fost identificate corpuri de apă în stare naturală, din care cele mai importante sunt: Râul Olt, Pârâul Berivoi, Pârâul Racoviţa, Pârâul Galaţi. Activitatea de gospodărire a apelor presupune supravegherea şi protecţia calităţii apelor prin stabilirea indicatorilor fizico-chimici şi biologici ai apelor de suprafaţă, lacuri de acumulare, ape uzate şi interpretarea lor conform Ordinul 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calitatii apelor de suprafata . Evaluarea calităţii cursurilor de apă ce străbat judeţul a fost făcută pe baza datelor furnizate de SGA Braşov. Evaluarea stării apelor de suprafaţă s-a facut în conformitate cu Directiva Cadru a Apei 105/2008/EEC, ce defineşte starea apelor prin starea ecologică şi starea chimică.





a) Evaluarea stării ecologice: Pentru evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă naturale s-au luat în considerare atât elementele biologice, cât şi elementele fizico-chimice generale, precum şi poluanţii specifici, conform „Metodologiei de evaluare globală a stării/potenţialului ecologic al apelor de suprafaţă”. Starea ecologică reprezintă structura şi funcţionarea ecosistemelor acvatice, fiind definită în conformitate cu prevederile Anexei V a Directivei Cadru Apă, prin elementele de calitate biologice, elemente hidromorfologice şi fizico-chimice generale cu funcţie de suport pentru cele biologice, precum şi prin poluanţii specifici (sintetici şi nesintetici). Caracterizarea stării ecologice în conformitate cu cerinţele Directivei Cadru pentru Apă (transpuse în legislaţia românească prin Legea apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare), se bazează pe un sistem de clasificare în 5 clase, respectiv: foarte bună, bună, moderată, slabă şi proastă, definite şi reprezentate astfel:

Pentru corpul de apă Racoviţa monitorizat la nivelul anului 2012

Conform Manualului de operare al Sistemului de Monitoring Integrat 2012, evaluarea s-a realizat la nivelul corpului de apa Racoviţa - nod hidrotehnic - confluenţa Olt, tipologie RO01, lungime corp apa 26 km. Acest corp de apă a fost monitorizat în zona vulnerabilă, respectiv, secţiunea amonte confluenţa Contracanal Voila, în cadrul programului de monitorizare operaţional (O) si programului de monitorizare pentru zonele vulnerabile (ZV). Evaluarea acestui corp de apa s-a realizat pe baza elementelor biologice, fizico-chimice generale, astfel:

- Din punct de vedere al elementelor biologice s-a incadrat in starea buna - Din punct de vedere al elementelor fizico-chimice generale s-a incadrat in

starea moderata datorita nutrientilor. Global, acest corp de apa, prezinta un potential ecologic moderat datorita elementelor fizico-chimice generale (nutrienti). (N-NH4+, N-NO2-, N-NO3) Pentru corpurile de apă naturale nemonitorizate, la nivelul anului 2012 (Berivoi şi Galaţi) s-au obţinut următoarele rezultate privind încadrarea în starea ecologică:

• Berivoi – izvoare - confluenţa Racoviţa: stare ecologică BUNA • Galaţi – izvoare –confluenţa Olt: stare ecologică BUNA

Conform evaluării potenţialului ecologic, se constată privitor la corpul de apă Racoviţa- nod hidrotehnic - confluenţa Olt, monitorizat la nivelul anului 2012, prezintă un potenţial ecologic moderat datorită elementelor biologice, fizico-chimice generale şi poluanţilor specifici.





b) Evaluarea stării chimice a corpurilor de apă s-a realizat pe baza substanţelor prioritare având în vedere prevederile Directivei Cadru a Apei 105/2008/EC, privind standardele de calitate a mediului în domeniul apei. La evaluarea stării chimice a unui corp de apă, în raport cu substantele prioritare, s-a avut în vedere conformarea cu valorile standard de calitate pentru mediu (SCM), atat pentru valoarea mediei aritmetice (MA-SCM), cât şi pentru valoarea concentraţiei maxime admisibile (CMA-SCM). Cu excepţia substanţelor prioritare nesintetice (metalele grele: cadmiu, plumb, mercur, nichel), pentru care SCM-urile se referă la concentraţia fracţiunii dizolvate, pentru celelalte substanţe sintetice (substanţe organice) SCM-urile se referă la concentraţia totală. Starea chimică a fost determinată de cea mai defavorabilă situaţie (orice depăsire a SCM a condus la neconformare şi încadrarea în starea chimică proastă). Directiva Cadru defineşte starea chimica bună a apelor de suprafaţă, ca fiind starea chimică atinsă de un corp de apă la nivelul căruia concentraţiile de poluanţi nu depăşesc standardele de calitate pentru mediu, stabilite în anexa IX şi sub Art. 16(7), precum şi sub alte acte legislative Comunitare ce stabilesc astfel de standarde. Standardele de calitate pentru mediu (EQS) sunt definite drept concentraţiile de poluanţi ce nu trebuie depăşite, pentru a se asigura o protecţie a sănătăţii umane şi a mediului. Corpurile de apă care nu se conformează cu toate valorile standard de calitate pentru mediu se indică ca neîndeplinind obiectivul de stare chimică bună. În evaluarea stării chimice, substanţele prioritare prezintă relevanţă. În acest sens, Comisia Europeana a aprobat Directiva nr. 2008/105/EC privind standardele de calitate 149 pentru mediu în domeniul politicii apei şi care amendează Directiva Cadru a Apei (Anexa II a Directivei 2008/105/EC a înlocuit Anexa X a Directivei Cadru Apă) care prezintă valorile standard de calitate pentru mediu pentru substanţele prioritare şi alţi poluanţi (33 de substanţe şi grupuri de substanţe sintetice şi nesintetice + 8 alţi poluanţi sintetici). De asemenea Directiva Cadru Apă, introduce un concept nou privind starea corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale, reprezentată de potenţialul ecologic şi de starea chimică. În cazul corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale sunt definite 4 clase ale potenţialului ecologic, respectiv: potenţial ecologic maxim şi bun, potenţial ecologic moderat, potenţial ecologic slab, potenţial ecologic prost. Elementele de calitate ale corpurilor de apă de suprafaţă artificiale şi puternic modificate sunt acelea aplicabile la oricare dintre categoriile de apă de suprafaţă menţionate anterior, valorile elementelor biologice şi fizico-chimice pentru potenţialul ecologic maxim, reflectând valorile asociate cu cel mai comparabil tip de apă de suprafaţă, ca urmare a condiţiilor hidromorfologice care rezultă din caracteristicile de corp de apă puternic modificat şi artificial. Conform Manualului de Operare al Sistemului de Monitoring au fost analizate următoarele substanţe:

- Substanţe prioritare nesintetice (metale- concentraţia fracţiunii dizolvate în coloana de apă: cadmiu, mercur, nichel, plumb)

- Substanţe prioritare sintetice (substanţe organice - concentraţia totală în coloana de apă - pentaclorbenzen, suma benz(g,h,i)perilen şi indeno(1,2,3)piren, suma benz(b)fluoranten si benz(k)fluoranten, alaclor,





antracen, atrazin, suma de triclorbenzeni, naftalina, endosulfan, hexaclorbenzen, benz(a)piren, diuron, p,p’-DDT, izoproturon, simazin, benzen, hexaclorciclohexan, fluoranten.

Astfel, în STAREA CHIMICA PROASTA s-au incadrat Berivoi – izvoare - confluenţa Racoviţa (nemonitorizare la nivelul anului 2012). Concluzii: În majoritatea cazurilor poluarea apelor de suprafaţă, din punct de vedere microbiologic, se datorează lipsei igienei zonelor riverane – depozite neorganizate de deşeuri menajere, precum şi impurificării acesteia de către afluenţii proveniţi din ferme zootehnice şi efluenţi de tip fecaloid-menajer. Degradarea tronsoanelor de râuri din punct de vedere chimic se poate datora activităţilor antropice specifice judeţului, cum ar fi industria chimică, respectiv Viromet Victoria, Nitramonia Făgăraş (Olt) . Staţia de epurare are echipamentele uzate fizic şi moral, preluând partial apele uzate colectate din Municipiul Făgăraş. In urma monitorizării efectuate de laboratorul SGA Braşov s-au înregistrat depăşiri ale indicatorilor de calitate : CBO5, CCOCr, detergenţi şi amoniu la staţia de epurare, iar la cele două evacuări directe: Iazul Morii depăşiri la indicatorii: CCOCr, fosfor şi amoniu; Canal Libertăţii la indicatorul amoniu. Apele uzate evacuate prin cele 2 deversări directe (Iazul Morii şi str. Libertăţii) cât şi cele evacuate prin staţia de epurare, contribuie la creşterea gradului de poluare al Contracanalului Acumulare Voila şi a pânzei freatice din zona de influenţă. Depozitarea neconformă a deşeurilor municipale contribuie şi ea, în mod indubitabil la afectarea calităţii apelor de suprafaţă. Fiind în general amplasate în apropierea unor cursuri de apă, depozitele de deşeuri descarcă în bazinele receptoare aproape întreaga cantitate de levigat generată. Bilanţurile de mediu efectuate pentru aceste depozite ar trebui sa evidenţieze impactul acestei activităţi. Totuşi, în absenţa unor activităţi de monitorizare sistematică a cantităţilor de levigat generate, cuantificarea acestui aport negativ al depozitelor de deşeuri poate fi doar calitativ apreciată. Lipsa unei discipline privind resepectarea serviciilor de colectare - transport deşeuri în zonele rurale determină eliminarea necontrolată a deşeurilor de către unii producători în locuri neamenajate, de cele mai multe ori neautorizate şi amplasate pe cursuri de apă cu debit permanent sau sezonier. Acest lucru influenţează direct calitatea apei de suprafaţă, fiind totuşi dificilă cuantificarea aportului fiecărei surse.





2.1.2. Calitatea apelor subterane

La nivelul judeţului pe cuprinsul hidrostructurilor exploatate se remarcă prezenţa unui strat acvifer freatic şi a mai multor strate acvifere de medie adâncime separate între ele prin nivele argiloase, în general cu caracter lenticular. Adâncimea pânzei freatice variază funcţie de zonă. La nivelul judeţul Braşov au fost delimitate un număr de cinci corpuri de apă subterană: Depresiunea Braşov - ROOT02, Munţii Perşani - ROOT03, Munţii Bârsei -ROOT04, Depresiunea Brasov - ROOT11, Depresiunea Făgăraş - ROOT07.

In zona teritoriulul administrativ aferent municipiului Fagaras se afla Corpul ROOT07 Depresiunea Făgăraş Corpul de apă, de tip poros permeabil, este localizat în depozitele aluvial-proluviale, de vârstă cuaternară, ale luncii şi teraselor râului Olt (în principal pe partea stângă) şi ale afluenţilor acestuia. În lunca Oltului depozitele aluvionare sunt constituite din pietrişuri si bolovănişuri în masă de nisipuri medii şi grosiere. Local apar nisipuri fine, argiloase prăfoase. Grosimea acestor depozite este, în general, cuprinsă între 3-10 m, cele mai mari valori întâlnindu-se în zona Viştea de Jos şi Turnu Roşu, până la 12 m. Stratul acvifer freatic se dezvoltă, de regulă, imediat sub solul vegetal, sau sub o serie de depozite argiloase nisipoase prăfoase, cu grosimi de aproximativ 1 m. Nivelul hidrostatic se găseşte la adâncimi de la sub 1 m până la maxim 5 m, valori mai mari, de peste 10 m, întâlnindu-se în sectorul Voila – Turnu-Roşu. Debitele specifice au valori de la sub 1 l/s/m până la 13 l/s/m, coeficienţii de filtraţie variază între 10-100 m/zi, iar transmisivităţile între 100-1000 m2/zi.





În terasele Oltului, dezvoltate pe malul stâng, depozitele sunt constituite din bolovănişuri şi pietrişuri în masă de nisipuri de granulometrie diferită şi local cu liant argilos, în care se intercalează uneori strate lenticulare argiloase prăfoase, separând unul sau mai multe orizonturi acvifere. Acoperişul stratului acvifer este constituit, în general dintr-un sol nisipos, care uneori poate lipsi. Grosimea este de aproximativ 40 m în terasa medie şi depăşeşte 85 m în terasa superioară. Nivelul hidrostatic se află la adâncimi relativ mari, depăşind frecvent 10 m. Debitele specifice au valori de la 1 l/s/m pana la 10 l/s/m, întâlnindu-se şi valori 10-20 l/s/m. Coeficienţii de filtraţie variază între 100 şi 200 m/zi, iar transmisivităţile ajung pânăla 800 m2/zi. Oltul si afluenţii săi drenează corpul de apă freatic, direcţiile de curgere fiind îndreptate către râu. Alimentarea corpului de apă se face din precipitaţii, valoarea infiltraţiei eficace fiind cuprinsă între 31,5-157,5 mm/an. Din punct de vedere chimic apele subterane sunt de tipul bicarbonato-sulfatocalcico-magneziene sau sodice, iar din punct de vedere al calităţii, sunt în general potabile, local cu depăşiri ale valorii CMA la amoniu (Făgăraş,Turnu Roşu). În anumite sectoare se remarcă conţinuturi ridicate în fier, substanţe organice şi mangan. Sursele potenţiale de poluare punctiformă sunt reprezentate de depozitele menajere neamenajate de la Victoria (Lisa), Făgăraş, Avrig, de societăţile comerciale SC NITRAMONIA SA Făgăraş, RAGCPS Făgăraş, SC VIROMET SA Victoria şi SC SACOTERM SA Victoria. Din punct de vedere al gradului de protecţie globală, corpul de apă se încadrează în clasa de protecţie medie. În zona municipiului Făgăraş acviferul freatic are caracter continuu şi este cantonat în aluviunile grosiere din terasa, nivelul apei fiind interceptat în foraje, în raport cu cotele terenului, la adâncimi cuprinse între 0,30...4,10 m; adâncimea nivelului apei subterane freatice creşte odată cu depărtarea de cursurile de apă, respectiv cu creşterea cotei terenului. Calitatea apelor subterane este urmarită în foraje de monitorizare a stratului freatic şi foraje de adâncime. De asemenea, pentru multe dintre amplasamentele sensibile şi zone critice, reţelele locale de monitorizare (piezometre) furnizează anual informaţii privind evoluţia calităţii apei subterane. Prin recoltările de probe de apă din forajele de urmărire a calităţii apei subterane şi analizele efectuate de către Laboratorul de Calitatea Apei SGA Braşov si Laboratorul Regional de calitatea Apei Râmnicu Valcea, s-a urmărit calitatea stratului acvifer freatic. Incadrarea corpurilor de apă subterană s-a facut conform HG 53/2009 pentru aprobarea Planului naţional de protecţie a apelor subterane împotriva poluării şi deteriorării şi a Ordinului 137/2009 privind aprobarea valorilor de prag pentru corpurile de ape subterane din România. Conform Manualului de Operare al Sistemului de Monitoring Integrat, indicatorii fizico-chimici analizaţi de către LCA Brasov au fost următorii: oxigen dizolvat, pH, conductivitate, reziduu filtrabil la 105˚C, azotaţi, azotiţi, amoniu, ortofosfaţi, fier total, mangan total, sulfaţi, cloruri, sodiu, duritate totală (temporara+permanenta), detergenti anionici, cupru, crom total, zinc, plumb, cadmiu, nichel.





Conform Ordinului 137/2009 privind aprobarea valorilor de prag pentru corpurile de ape subterane din România, pentru corpul de apă subterana din Depresiunea Făgăraş (Direcţia Apelor Olt) sunt stabilite următoarele valori de prag:

Corpul de ape subterane

NH4 (mg/l)

Cl (mg/l)

SO4 (mg/l)

Cd (mg/l)

Pb (mg/l)

Hg (mg/l)

NO2 (mg/l)

PO4 (mg/l)

ROOT07 1,8 250 250 0,005 0,01 0,5 0,5

Riscul neatingerii obiectivelor de mediu are la bază criterii calitative şi cantitative. Pentru evaluarea riscului se analizează mai întâi suficienţa referitoare la numărul şi distribuţia forajelor de monitorizare. Pentru determinarea riscului din punct de vedere calitativ se au în vedere:

- corpul este considerat la risc dacă este poluat în cel puţin 20% din numărul total al punctelor de monitorizare, cu condiţia să fie respectat indicele minim de nereprezentativitate;

- corpul nu este la risc calitativ dacă este total nepoluat, sau dacă, din numărul punctelor de monitorizare, numărul celor poluate este mai mic de 20%.

Valorilor indicatorilor de calitate ai apelor şi a altor parametri de poluare au fost interpretaţi având ca reper valorile prag (determinate pentru NO3,NO2, NH4, PO4,cloruri, sulfaţi, plumb, cadmiu, mercur, arsen etc) determinate, după caz, pentru fiecare corp de apă subterană. a)Conform „Sintezei privind calitatea apelor in anul 2009 în bazinul hidrografic aferent jud. Brasov” privind evaluarea stării chimice a corpurilor de apă subterane în anul 2009, întocmit de SGA Brasov, s-au înregistrat următoarele date:

Nr. crt.

CORP APA SUBTERANA/ Foraj, Izvor

Codul corpului de apa

Tip monitoring

Indicatori depăşiţi fata de valorile prag conform HG 53/2009

si Ordin 137/2009 Depresiunea Făgăraş ROOT07

1 FVI Apa –Canal Sibiu-Suc.Exploatare Făgaraş - Front Pojorta Sâmbata 80F P -

2 F1 Apa- canal Sibiu - Suc.Exploatare Făgăraş front Iaşi 81F P -

3 F1 Breaza P - 4 F21 Nitroporos front Hârseni P - 5 P1 Făgăraş S,O - 6 P2 Făgăraş S,O - 7 P3 Făgăraş S,O - 8 P4 Făgăraş S,O - 9 P5 Făgăraş S,O -

10 F2 Făgăraş S,O - 11 F3 Făgăraş S,O - 12 F4 Făgăraş S,O - 13 F5 Făgăraş S,O - 14 F2 Nitroporos Făgăraş S,ZV Plumb

Depăşirile au fost calculate faţă de valorile medii înregistrate în anul 2009. Legenda: P - potabilizare, S- supraveghere, O - operaţional, ZV - zone vulnerabile





b) Conform „Sintezei privind calitatea apelor în anul 2010 în bazinul hidrografic aferent jud. Braşov” privind evaluarea stării chimice a corpurilor de apă subterane în anul 2010, întocmit de SGA Braşov, s-au înregistrat următoarele date:

Nr. crt.


Codul corpului de

apa

Tip monitoring

Indicatori depăşiţi fata de valorile prag conform

HG 53/2009 si Ordin 137/2009

Depresiunea Fagaras ROOT07 1 F21 Nitroporos Făgăraş front Hârseni P - 2 F4 Nitroporos Făgăraş front Hurez P -

3 F VI Apa Canal Sibiu Suc. Făgăraş front Pojorta P -

4 F1 Apa Canal Sibiu Suc. Făgăraş front Iaşi P -

5 F3 Nitroporos (aval staţie epurare) S, ZV Plumb (0,021 mg/l) 6 F1 Breaza S.O,ZV - 7 P1 Făgăraş S,O - 8 P2 Făgăraş S,O Amoniu (2,465 mg/l HN4) 9 P3 Făgăraş S,O - 10 P4 Făgăraş S,O - 11 P5 Făgăraş S,O - 12 F2 Făgăraş S,O,ZV Amoniu (2,843 mg/l NH4) 13 F3 Făgăraş S,O,ZV - 14 F4 Făgăraş S,O,ZV -

Depăşirile au fost calculate faţă de valorile medii înregistrate in anul 2010. Legenda: P- potabilizare, S - supraveghere, O - operational, ZV - zone vulnerabile.

Evaluarea stării chimice a apei subterana s-a făcut pe baza „Metodologiei preliminare de evaluare a stării chimice a apelor subterane”. Astfel, conform rezultatelor determinărilor corpul de apă ROOT07- Despresiunea Făgăraş, se află în stare chimică slabă, datorită indicatorilor plumb şi amoniu care au fost identificaţi la cel puţin 20% din numărul total de puncte de monitorizare din cadrul acestui corp de apă. Modificările de calitate a apei din stratul freatic sunt produse de:

- poluare istorică produsa de către fostul Combinat Chimic Nitramonia sau alţi agenţi economici;

- evacuările de ape uzate neepurate sau insuficient epurate provenite de la localităţile arondate bazinului hidrografic;

- lipsa sau insuficienţa de reţea de canalizare menajeră; - evacuările de dejecţii provenite de la fermele animaliere; - depozitări de nămoluri şi gunoi menajer pe suprafeţe neamenajate;





c) Date de monitorizare a pânzei freatice în zona Combinatului Nitramonia

In zona fostului Combinat Chimic Făgăraş există 4 foraje de observaţie şi urmărire a calităţii pânzei freatice. Acestea s-au poziţionat în amonte şi în aval pe direcţia de curgere a pânzei freatice, permiţând punerea în evidenţă atât a succesiunii orizonturilor litologice cât şi a calităţii pânzei freatice prin efectuarea investigaţiilor analitice. Două din forajele de control realizate sunt amplasate în zona de influență a Instalațiilor de Amoniac (Forajul F4) și Centrala termoelectrică (Forajul F5).

F4 – lângă Depozitul de amoniac F5 – lângă Centrala electrică de termoficare.

Nu au fost realizate investigații asupra calității apei freatice în forajul F5. În prezent forajul este distrus. F1 – amonte de stația de epurare F2 - aval de stația de epurare. Analiză comparativă:

Indicator Observații perioada 2005 – 2006 Observații perioada 2008

Zona depozit amoniac

pH Aciditate mai ridicată pentru 2006 față de 2005

O scădere a acidității față de nivelul 2006, nu se încadrează în limitele impuse de L 458/2002

CCO-Cr O scădere a valorii în 2006 față de 2005

Valoare apropiată de cea din 2006, dar mai mare decât limita impusa de Legea nr. 458/2002

NH4+

Valoare apropiată de limita impusă de L 458/2002, dar sub valoarea de prag stabilita prin Ordinul 137/2009)

Valoare mult mai scăzută față de limita impusă de L 458/2002

NO3 Valoare mai mare în 2006 față de 2005

Valoare mai mică față de 2005, este depășită limita impusă de L 458/2002 si pragul stabilit prin Ordinul 137/2009

NO2 Valori apropiate 2005 – 2006

Valori apropiate față de 2005 - 2006, este depășită limita impusă de L 458/2002 si pragul stabilit prin Ordinul 137/2009

SO4 2-

Valoare mai mare în 2006 decât 2005, dar mai mică decât limita impusă de L 458/2002

Valori mai scăzute față de 2006 și mai scăzute decât limita impusă de L 458/2002

Fenoli O scădere a valorii în 2006 față de 2005 Valori mai scăzute față de 2005 – 2006

Fosfati Valoare mai mare în 2006 față de 2005 Valori mai scăzute față de 2005 – 2006

Cr tot Valoare mai mică decât limita impusa de L 458/2002

Valoare mai mică decât limita impusa de L 458/2002

Mn

O scădere a valorii în 2006 față de 2005, dar mai mare decât limita impusă de L 458/2002

Valoare apropiată de cea din 2006, dar mai mare decât limita impusă de L 458/2002

Ni Valori apropiate 2005 – 2006, sub limita impusă de L 458/2002

Valoare mai scăzută față de 2005 – 2006 și mai mică decât limita impusă de L 458/2002

Cu Valori apropiate 2005 – 2006, sub limita impusă de L 458/2002

Valoare mai mare față de 2005 – 2006 și mai mică decât limita impusă de L 458/2002

Fe Valoare mai mare în Valoare mai scăzută față de 2006 și mai mică decât limita impusă





2006 față de 2005 și mai mare decât limita impusă de L 458/2002

de L 458/2002

Zona instalații azotit – azotat (săruri) pH Valoare mai mică decât limita impusă de L 458/2002

CCO-Cr Valoare mai mare decât limita impusă de L 458/2002 NH4+ Valoare mai mare decât limita impusă de L 458/2002 NO3 Valoare mai mare decât limita impusă de L 458/2002 NO2 Valoare mai mare decât limita impusă de L 458/2002

SO4 2- Valoare mai mare decât limita impusă de L 458/2002 Cr tot Valoare mai mare decât limita impusă de L 458/2002 Mn Valoare mai mare decât limita impusă de L 458/2002 Ni Valoare mai mare decât limita impusă de L 458/2002 Cu Valoare mai mare decât limita impusă de L 458/2002 Fe Valoare mai mare decât limita impusă de L 458/2002

Zona aval stația de epurare

pH Valoare sensibil egală 2006 – 2008, dar mai mică decât limita impusă de L 458/2002

CCO – Cr Valoare mai scăzută față de 2006 și mai mare decât limita impusă de L 458/2002

NH4+ Valoare mai mare față de 2006 și mai mare decât limita impusă de L 458/2002

NO2 Valoare mai mare față de 2006 și mai mică decât limita impusă de L 458/2002

NO3 Valoare mai mică față de 2006 și mai mică decât limita impusă de L 458/2002

SO4 2- Valoare mai mică față de 2006 și mai mică decât limita impusă de L 458/2002

Fenoli Valoare mai mică față de 2006 Fosfati Valoare mai mică față de 2006

Cr tot Valoare mai mică față de 2006 și mai mică decât limita impusă de L 458/2002

Mn Valoare mai mică față de 2006 și mai mare decât limita impusă de L 458/2002

Ni Valoare mai mică față de 2006 și mai mică decât limita impusă de L 458/2002

Cu Valoare mai mică față de 2006 și mai mică decât limita impusă de L 458/2002

Fe Valoare mai mică față de 2006 și mai mare decât limita impusă de L 458/2002

In concluzie In zona Combinatului Nitramonia există zone critice sub aspectul poluării apelor subterane.

d) Referitor la calitatea apelor subterane din zona depozitului municipal de deşeuri

În condiţiile în care, ampriza deponiei nu a fost impermeabilizată şi nu s-a realizat un sistem de drenaj şi colectare a lixiviatului, acesta infiltrându-se prin sol, posibil până la ultimul strat purtător de apă. Nu se poate cuantifica influenta depozitării necontrolate a deşeurilor menajere asupra apelor subterane datorită insuficienţei instalaţiilor care să permită monitorizarea lor. Bilanţurile de mediu efectuate pentru aceste depozite nu oferă întotdeauna informaţii relevante, pentru aproape toate amplasamentele lipsind valorile de referinţă iniţiale. In





plus ar fi necesar un şir de date de monitoring pentru a putea evalua corect şi a cuantifica impactul depozitării necontrolate a deşeurilor municipale asupra calităţii apei freatice. Deoarece direcţia de scurgere a freaticului în zonă, este spre cursul receptor al pr. Galaţi nu se mai poate vorbi numai de o poluare locală ci de o poluare zonală. În avalul deponiei, la cca. 1 km distanţă, se găsesc case din cartierul Galaţi care în cazul folosirii apei în scopuri gospodăreşti (spălări, adăpări de animale, etc.,) din pârâul Galaţi, se pot supune unui risc din cauza poluanţilor toxici proveniţi de la deponie (poluanţi care pot avea un efect lent asupra sănătăţii). Acest risc fiind real se impune obligativitatea monitorizării periodice a stării de calitate a apei 2.1.3. Calitatea apei de captare pentru alimentare cu apă potabilă

Administrarea sistemului de alimentare cu apă potabilă şi a celui de canalizare este realizată de SC APA SERV SA, societate aflată sub autoritatea Consiliului Local al Municipiului Făgăraş. Referitor la calitatea apei de captare din puţuri forate, se pot mentiona urmatoarele aspecte: - Apa subterană captată corespunde condiţiilor de potabilitate conform standardelor în

vigoare. Nu s-au semnalat cazuri de îmbolnăviri în rândul populaţiei din cauza apei potabile distribuite.

- În mod preventiv sunt prevăzute instalaţii de clorinare a apei la rezervorul de înmagazinare V = 100 mc de la frontul de captare Iaşi şi la conducta de aducţiune de la frontul de captare Pojorta.

- Caracteristicile fizico-chimice, precum şi parametri de calitate microbiologici ai apei

brute captate, ai apei tratate şi ai apei la consumator sunt determinaţi de către Direcţia de Sănătate Publică Judeţeană Braşov. Prelevarea probelor şi monitorizarea calităţii apei se face conform H.G. nr.974/2004.

Conform „Sintezei privind calitatea apelor în anul 2010 în bazinul hidrografic aferent jud. Brasov” privind monitoringul pentru potabilizare referitor la evaluarea stării chimice a corpurilor de apă subterane în anul 2010, întocmit de SGA Braşov , s-au înregistrat următoarele date:

Nr. crt.


Codul corpului de apa Tip

monitoring

Indicatori depăşiţi fata de valorile

prag conform HG 53/2009 si Ordin

137/2009 Depresiunea Făgăraş ROOT07 1 F21 Nitroporos Făgăraş front Hârseni P - 2 F4 Nitroporos Făgăraş front Hurez P - 3 F VI Apa Canal Sibiu Suc. Făgăraş front Pojorta P - 4 F1 Apa Canal Sibiu Suc. Făgăraş front Iaşi P -

P- potabilizare





2.1.4. Calitatea apelor uzate menajere şi industriale

În principal, problema majoră a sistemului de canalizare este deversarea necontrolată şi neepurată a debitelor de apă uzată menajeră în contracanalul acumulării Voila şi din acesta în râul Olt. Referitor la apele uzate colectate din municipiul Făgăraş: După cum s-a menţionat staţia de epurare municipală are utilajele uzate fizic şi moral, preluând doar o parte din apele uzate colectate din municipiul Făgăraş. In urma monitorizării efectuate de laboratorul SGA Braşov s-au înregistrat depăşiri ale indicatorilor de calitate : CBO5, CCOCr, detergenţi şi amoniu la staţia de epurare, iar la cele două evacuări directe: Iazul Morii depăşiri la indicatorii: CCOCr, fosfor şi amoniu; Canal Libertăţii la indicatorul amoniu. Referitor la apele uzate colectate de sistemul de canalizare al cartierului de locuinţe aferent Combinatului Chimic: În trecut sistemul de canalizare al cartierului de locuinţe aferent Combinatului Chimic nu era integrat în sitemul de canalizare al orasului Făgăraş deoarece Combinatul Chimic avea propria staţie de epurare care prelucra şi debitele cartierului de locuinţe. Odată cu încetarea funcţionarii Combinatului Chimic, şi staţia de epurare a Combinatului a fost scoasă din exploatare. În aceste condiţii, în prezent, apa uzată colectată de sistemul de canalizare al cartierului de locuinţe aferent Combinatului Chimic este descarcată fără a fi epurată în pârâul Berivoi şi de aici în contracanalul acumulării Voila. Reţeaua de canalizare din cartierul de locuinţe aferent Combinatului Chimic este intr-o avansată stare de degradare. Referitor la apele uzate provenite de pe platforma industrială SC Nitramonia SA Făgăraş şi UPS Făgăraş: Apele uzate (ape menajere, ape organice, ape acide, ape anorganice cu ioni amoniu şi nitric şi ape convenţional curate) provenite de pe platforma SC Nitramonia SA Făgăraş şi UPS Fagaraş, sunt colectate prin patru reţele de canalizare şi au tronsoanele degradate, realizându-se astfel evacuări directe de ape uzate neepurate, în pârâurile Berivoi si Racoviţa. Deoarece aceste ape uzate au conţinut ridicat de acizi anorganici (acid azotic, acid sulfuric), nitroderivaţi şi ape amoniacale, poluează cursurile naturale a pârâurilor Berivoi, Racoviţa, contracanalul acumulării Voila, respectiv râul Olt, precum şi pânza freatică din zona de influenţă, datorită faptului că aceşti compuşi sunt greu biodegradabilişsi/sau nebiodegradabili. Staţia de epurare este dimensionată pentru un debit de Q = 270 l/s, dar datorită sistemului de canalizare necorespunzător, nu toate apele uzate ajung în staţia de epurare. Până acum, sunt mici depăşiri ale limitelor stabilite de normele NTPA 002/2002, dar din lipsa datelor de calitate consistente (termen lung) nu se poate sublinia corect impactul şi deficienţele. Totuşi, datele permit anumite concluzii: - Staţia de epurare municipală are utilajele uzate fizic şi moral, preluând doar o parte din

apele uzate colectate din municipiul Făgăraş . Mai mult sau mai puţin staţia de epurare existentă depăşeşte standardele NTPA 001 datorită statutului depăşit, contribuind la poluarea corpurilor de apă receptoare. Mai mult, potenţialul real de poluare rămane neclar, datorită faptului că doar indicatori standard sunt investigaţi. Nu sunt investigaţii asupra substanţelor oraganice sau a metalelor grele, respective potenţialul lor de poluare este necunoscut. Totuşi, parametrii de calitate ai apelor industriale indică un proces de epurare bun o dată cu reconstrucţia/reabilitarea staţiei de epurare.

- Datorită evacuărilor industriei, efectelor diluţiei (raport scăzut de ape

industriale/menajere) în sistemul de canalizare municipal, nu este niciun impact





semnificativ asupra reţelei şi SE. Totuşi, canalizarea este mai veche de 30 de ani şi uneori în condiţii proaste. Pentru a stabili impactul în aceste condiţii este destul de dificil.

- Industria cărnii şi activităţile derivate (măcelării) au fost probabil activităţile responsabile

pentru încărcările mari de CBO şi CCO. Lipsa sau unitaţile de preepurare învechite, cum ar fi separatorul de grăsimi, ar putea împiedica procesul de epurare în SE.

- Un punct mai critic este statutul societăţilor comerciale care nu sunt încă racordate la

reţeaua de canalizare. Aici, investigaţii rapide ale posibilităţii de racordare a acestor societăţi comerciale la reţeaua municipală ar trebui avansate.

Protecţia şi gestiunea sistemelor acvatice presupune în primul rând cunoaşterea regimului calitativ al apelor şi a efectelor determinate de extinderea folosinţelor, având în vedere menţinerea şi restabilirea proprietăţilor naturale, a funcţiilor ecologice ale sistemelor acvatice. B. EVOLUTIA PROBABILĂ A CALITĂŢII APEI ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII OBIECTIVELOR

PROPUSE IN PUG

In situaţia neimplementării obiectivelor propuse de PUG calitatea actuală a factorului de mediu APA va continua să se deterioreze prin:

• existenţa unei reţele publice de alimentare şi distribuţie a apei potabile, cu o vechime de peste 30 de ani şi care prezintă pierderi;

• existenţa unei staţii de epurare mult subdimensionată şi cu grad ridicat de uzură ce deversează în emisar ape insuficient epurate, iar restul de ape uzate ce depăşesc capacitatea acestei staţii de epurare în procent de aproximativ 60% sunt deversate direct în râul Olt, fără a mai fi tratate. Va continua astfel mărirea gradului de poluare a râului Olt în care sunt deversate parţial apele uzate neepurate provenite de la populaţie şi de la consumatorii industriali.

• inexistenţa canalizării în anumite zone ale oraşului va duce în continuare la infiltraţii cu substanţe poluante în apele subterane;

• existenţa depozitului de deşeuri neconform situat la nord de municipiul Făgăraş va continua poluarea pârâului Galaţi cu scurgerile de levigat şi implicit poluarea râului Olt.

In concluzie neimplementarea obiectivelor propuse de PUG presupune menţinerea în funcţiune a surselor exitente de poluare a apelor de infiltratii, respectiv depozite neconforme, grad scazut de acoperire cu servicii de salubritate, infrastructură insuficientă etc., în timp ce prin plan sunt prevăzute acţiuni şi măsuri de eliminare a surselor şi de prevenire a contaminării apelor.





2.2. FACTOR DE MEDIU: SOL

A. CALITATEA SOLULUI

Degradarea solului este o problemă foate serioasă, aceasta este condusă sau accentuată de către activitatea umană cum ar fi practici neadecvate în agricultură şi silvicultură, activităţi industriale, turism, urban şi lucrări in construcţii. Aceste activităţi au un impact negativ, care împiedică solul de a-si exercita toata gama de funcţii şi servicii în slujba oamenilor şi a ecosistemului. Pe teritoriul municipiului Făgăraş starea naturală a solurilor a fost mult modificată datorită intervenţiei antropice ce a condus la surse de poluare a solului. Sursele de poluare a solului sunt variate în funcţie de modul de folosinţă a terenurilor, de activităţile desfăşurate în intravilanul localităţi şi în zonele învecinate din extravilan. Asfel sunt cunoscute poluările istorice ale solului de către activitatile industriale de pe platforma industrială Nitramonia, precum şi de pe rampa de depozitare a deşeurilor necoforma . Conform datelor statistice la nivelul municipiului Făgăraş este semnalată existenţa unor situri potential contaminate istoric cu diverşi poluanţi:

Codul sitului

Operator economic, autoritate locala

Localizarea sitului

contaminat Tipul activităţii poluatoare

RO7APMBV00006 S.C. NITROPOROS S.A. Făgăraş Industrie chimica ingrasaminate

RO7APMBV00002 Primaria Făgăraş Făgăraş Depozit de deseuri Conform Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a - Zone de risc natural municipiul Făgăraş se află în zona 71 de intensitate seismică pe scara MSK cu o perioadă medie de revenire de circa 50 ani. Din punctul de vedere al expunerii la inundaţii nu există riscuri mojare de inundaţii datorate revărsării unui râu sau a scurgerilor de torenţi. UAT Făgăras reprezintă o zonă unde cantitatea maximă de precipitaţii căzută în 24 ore (în perioada 1901-1997) este de sub 100 mm (înălţime coloană de apă ce s-ar depune pe 1mp). Din punctul de vedere al alunecărilor de teren, PATN Secţiunea a V-a situează cea mai mare parte a teritoriului administrativ al municipiului Făgăras într-o macrozonă teritorială cu un potenţial scazut de producere al alunecărilor şi o probabilitate de alunecare foarte redusă. Oraşul nu este încadrat între unităţile teritoriale afectate de alunecări de teren primare sau reactivate. Planul Regional de Acţiune pentru Mediu – Regiunea 7 Centru identifică o serie de zone critice sub aspectul deteriorării solurilor. Pe teritoriul Municipiului Făgăraş a fost identificat un astfel de perimetru care vizează zone de degradare a solului datorită poluării industriale în urma acumulării de produse toxice provenind din activităţile industriale. Astfel este necesară acordarea unei atenţii deosebite în vederea reconstrucţiei ecologice a terenurilor degradate.





Zone din judeţ sub aspectul degradării solurilor sunt următoarele:

Tipul degradării Suprafaţa (ha) Localităţi şi suprafeţe afectate (ha)

Eroziuni de suprafaţă 38.000 Cincu (1.800),Drăuşeni (1.750), Grânari (1.400), Perşani (1.200), Rotbav (1.200), Ticuşul Vechi (120), Valea Timişului (1.100)

Alunecări de teren 4.546

Cincu (300), Făgăraş (235), Homorod (200), Râşnov (200), Crihalma (185)

Depuneri de deşeuri industriale 63,83

CET (52,5), Viromet Victoria (0,64), Nitramonia Făgăraş (2), Energotec Braşov (9,38), Ecopaper Zărneşti (0,5)

Depuneri de deşeuri menajere

36,63

Braşov (21,83), Săcele (3), Zărneşti (2), Făgăraş (2,35), Codlea (2), Râşnov (2,2), Predeal (0,45), Viştea (1,4), Rupea (1,4)

Total 42.646,46 Vor fi tratate urmatoarele subcapitole:

2.2.1 Calitatea solului pe Platforma Combinatului Nitramonia 2.2.3 Calitatea solului in zona depozitului de deseuri 2.2.4 Date de privind calitatea solului –monitorizare APM Brasov

2.2.1. Date referitor la calitatea solului pe Platforma Combinatului Nitramonia

Ca urmare a realizării investigațiilor anterioare 2004-2008 asupra calității solului în zona de amplasament a SC NITROPOROS SRL, în diferite campanii, au fost puse în evidență nivele diferite de poluare a solului în special cu ioni nitric și amoniu, dar și cu alți poluanți, fiind identificate zonele afectate de activitățile desfășurate pe amplasamentul analizat. Rezultatele investigațiilor 2004 - 2006 au relevat o poluare istorică cu compuși ai azotului și alți impurificatori generați de activitatea derulată în cadrul amplasamentului. În zona instalațiilor de amoniac s-au determinat și metale grele, datorată depozitării necorespunzătoare a catalizatorilor uzați. Se constată o îmbunătățire generală a indicatorilor analizați în 2008 față de perioada 2000 – 2006, cu excepția cromului în zona instalațiilor de amoniac și a azotiților în zona stației de epurare. pH-ul își menține caracterul acid. Metalele grele: Cr, Pb, Ni, Zn, Cu au valori mai mari față de proba martor și mai mari față de limitele normale impuse de OM 756/97, fără a depăși pragul de intervenție. Fierul are valori mult mai mari decât în perioada 2005. Zonele analizate în cadrul numeroaselor studii efectuate în zonă sunt:

- zona depozitului de amoniac; - zona instalațiilor de amoniac; - zona centralei termice CET II; - zona stației de epurare.

Probe martor: - probe prelevate de pe un amplasament situat la 3 km NE de amplasament; - proba prelevată de pe un amplasament situat la cca. 12 km S – SV de incinta

fostei societăți NITROSERVICE.





Conform analizei tehnice intocmite de S.C.”ASRO-SERV” SRL în analiza tehnică a suprafeţei Combinatului Nitramonia în vederea actualizării PUG, avem următoarea analiză comparartivă:

Indicator Observații perioada 2005 - 2006 Observații perioada 2008 Zona depozit amoniac

Ph Aciditate ridicată pentru ambele nivele de prelevare a probelor Valoare apropiată de nivelul 2006, aciditate ridicată

NH4+ Valori apropiate de proba martor Valoare mai scăzută față de 2005 – 2006 și mai scăzută față de proba

martor

NO2 Valori mai mari decât proba martor Valoare mai scăzuta față de 2005 – 2006 și mai scăzută față de proba martor

NO3 Valori apropiate de proba martor Valoare mai scăzută față de 2005 – 2006 și mai scăzuta față de proba martor pentru nivelul 0-10 cm, dar mai ridicată față de proba martor pentru nivelul 30 – 40 cm

C org. Valori mai mari decât proba martor Valoare mai scăzută față de 2005, dar mai mare față de proba martor

NKJ Valori apropiate de proba martor Valoare mai scăzută față de 2005 – 2006 și mai scăzută față de proba martor

Zona instalații amoniac

pH Valori apropiate de proba martor Valori mai ridicate față de 2006 și mai scăzută față de proba martor pentru nivelul 0-10 cm

NH4+ Valori mai mici decât proba martor Valori mai scăzute față de 2005 – 2006 și mai scăzută față de proba

martor

NO2 Valori mai mici decât proba martor Valori mai scăzute față de 2005 – 2006 și mai scăzută față de proba martor

NO3 Valori mai mari decât proba martor Valori mai scăzute față de 2005 – 2006 și mai scăzută față de proba martor

C org. Valori apropiate de proba martor Valori mai scăzute față de 2005 – 2006 și mai ridicată față de proba martor

NKJ Valori mai mici decât proba martor Valori mai scăzute față de 2005 – 2006 și mai scăzută față de proba martor

Cr tot Valori mai mari decât proba martor Valori mai ridicate în stratul 0 – 10 cm față de 2005 – 2006 și mai ridicată față de proba martor

Co Valori mai mici decât proba martor Valori mai scăzute față de 2005 și mai scăzută față de proba martor Ni Valori apropiate de proba martor Valori mai scăzute față de 2005 și mai ridicată față de proba martor Pb Valori mai mari decât proba martor Valori mai scăzute față de 2005 și mai ridicată față de proba martor

Zn Valori mult mai mari decât proba martor Valori mai scăzute față de 2005 și mai ridicată față de proba martor

Cu Valori mult mai mari decât proba martor Valori mai scăzute față de 2005 și mai ridicată față de proba martor

Cd Valori mai mici decât proba martor Valori mai scăzute față de 2005 și mai scăzută față de proba martor Zona CET II

pH Valori apropiate fata de proba martor Valori mai mari ca în 2005 și mai scăzută față de proba martor

NO3 Valori apropiate de proba martor Valori mai mici ca în 2005 și mai scăzută față de proba martor NKJ Valori apropiate de proba martor Valori apropiate de proba martor

Zona stației de epurare pH Valori mai mari fata de proba martor Valori mai mici ca în 2000

NH4+ Valori mai mici decât în alte zone și

decât proba martor Valori mai mici decât ale probelor martor din alte zone, sensibil egal cu valoarea din 2000

NO2 Valori mai mari decât în alte zone și decât proba martor

Valori mai mari decât ale probelor martor din alte zone și mai mare pentru stratul 0 – 10 decât valoarea din 2000

NO3 Valori mai mici decât în alte zone și decât proba martor Valori apropiate de proba martor

C org. Valori apropiate de proba martor Valori mai mari pentru stratul 30 – 40 cm decât ale probelor martor din alte zone și mai mic decât în 2000

NKJ Valori apropiate de proba martor Valori apropiate de proba martor

2.2.2. Date referitor la calitatea solului in zona depozitului de deşeuri Conform prevederilor HG nr. 349/2005 – Hotărârea privind depozitarea deşeurilor, depozitul este considerat neconform şi nominalizat în Anexa nr. 5, tabel nr. 5.1. – Depozite neconforme clasa „b”, din zona urbană care sisteaza depozitarea conform termenelor din tabel; termenul de închidere prevăzut în această anexă pentru depozitul de deşeuri





Făgăraş fiind anul 2008 . Se menţionează faptul că, lipsa fondurilor a împiedicat închiderea acestui depozit. Suprafaţa de sol potenţial afectată de acoperirea cu deşeuri este de cca. 2,36 ha, în condiţiile în care acest teren nu a fost amenajat ecologic pentru depozitarea de deşeuri, mediul înconjurător nu a fost protejat. Asupra amplasamentului nu există influenţe datorate existenţei în trecut a unor eventuale activităţi de natură agricolă sau industrială cu caracter poluant. Monitorizarea postânchidere este în responsabilitatea proprietarului. La solicitarea autorităţilor de mediu, proprietarul a contractat elaborarea unui Studiu de risc şi Studiu de impact asupra mediului pentru obiectivul Inchidere Depozit deşeuri municipiul Făgăraş. Conform acestor studii elaborate, depozitul de deşeuri al Municipiului Făgăraş nu deţine nici un fel de amenajări ecologice pentru protecţia mediului . Se subliniază, lipsa unui plan de închidere şi postmonitorizare a amplasamentului şi faptul ca că depozitul de deşeuri aparţinând Primariei Municipiului Făgăraş, nu este prevăzut cu sistem de colectare a levigatului sau de tratare a acestuia evacuarea acestuia făcându-se în situu, prin substratul deponiei, fără nici o tratare sau epurare. Nu sunt disponibile informatii relevante referitoare la modificarea calităţii solului sau subsolului în zonele adiacente depozitului. Se poate afirma însă cu certitudine că suprafeţele ocupate de depozitele de deşeuri menajere şi-au schimbat categoria de folosinţă (aceste suprafeţe vor fi evidenţiate distinct în Planurile Urbanistice Generale) şi ca alte suprafeţe de teren având diferite categorii de folosinţa sunt afectate de deşeuri împrăştiate de vânt sau de levigat rezultat din depozite care s-a scurs la suprafaţa solului. Conform datelor prezentate in Studiu de risc si Studiu de impact asupra mediului pentru obiectivul Inchidere Depozit deşeuri municipiul Făgăraş , întocmit de ASSA GRUP Mediaş, referitor la factorul de mediu sol sunt, deşi poluarea nu este dovedită analitic, sunt prezentate următoarele date:

- Substratul rampei nefiind impermeabilizat, solul şi subsolul de sub ampriza rampei cât şi cel din zonele limitrofe rampei este poluat cu metale : Sr, Rb,Zr, Pb, Zn, Cu, Fe, Mn,Cr,Sb, Cd., dar şi cu poluanţi cancerigeni de natura dioxinelor şi furanelor;

- Lixiviatul produs ca urmare a percolării rampei de către ape meteorice şi umiditatea deşeurilor, prin scurgerea liberă, aval rampă până la pârâul Galaţiului produce poluarea solului şi subsolului.

In ceea ce priveşte situl potenţial contaminat ”Depozit deşeuri municipale nepericuloase” în suprafaţă de 2,36 ha, deţinut de Primăria Făgaraş s-a stabilt sistarea activităţii, conform prevederilor HG nr. 349/2005 – Hotărârea privind depozitarea deşeurilor, depozitul este considerat neconform şi nominalizat în Anexa nr. 5, tabel nr. 5.1. “Depozite neconforme clasa „b”, din zona urbană care sistează depozitarea conform termenelor din tabel. Monitorizarea postânchidere este în responsabilitatea proprietarului sau a administratorului acesteia. Acesta a realizat un Proiect de închidere. Monitorizarea postânchidere se va realiza pe o perioadă de minim 30 de ani. Conform HG 349/2005, suprafetele care au fost ocupate de depozite de deseuri se inregistereaza in registrul de cadastru si se marcheaza vizibil pe documente cadastrale.





2.2.3. Date privind monitorizarea solului conform „Raport privind starea mediului în judeţul Braşov” întocmit de APM Bv

In cadrul Laboratorului APM Braşov, factorul de mediu sol este analizat prin probele prelevate din 20 de puncte de recoltare din judeţul Braşov, acestea fiind grupate pe zone, după cum urmează: Braşov, Codlea, Făgăraş, Hoghiz, Feldioara, Valea Bogăţii, Victoria 2. In municipiul Făgăraş, prelevarea probelor de sol se face din trei puncte situate pe terenuri arabile, astfel:

- Făgăraş I - cca. la jumatatea drumului Făgăraş – Râuşor , teren arabil; - Făgăraş II – drum Făgăraş –Ileni , zona Nitramonia , teren arabil; - Făgăraş III – Drum Făgăraş – Hurez, ieşire spre Hureş lângă indicatorul de marcaj

pentru ieşirea din Făgăraş – teren arabil. Solul se recoltează în perioada aprilie- noiembrie a fiecărui an. Indicatorii analizaţi sunt: pH, umiditate, carbon organic, hunus, azotul din ionul deamoniu, sulful din ionul sulfat, conductivitate electrică şi metale ( Cu, Zn, Cd, Ni, Cr, Pb). In urma unui studiu comparativ pentru perioada august 2011- septembrie 2011, se constată următoarele:

- Indicatorul „Cu2+”: in zona Făgăraş, în luna septembrie 2011, s-au obţinut valori mai mari faţă de luna august 2011. Valorile medii obţinute nu depăşesc pragul de alertă pentru „tipuri de folosinţă sensibile” de 100mg/Kg s.u. conform Ord.756/1997.

- Indicatorul „Zn2+”: in zona Făgăraş, în luna septembrie 2011, s-au obtinut valori mai mari faţă de luna august 2011. Valorile medii obtinuţe nu depăşesc pragul de alertă pentru „tipuri de folosinţă sensibile” de 300mg/Kg s.u. conform Ord.756/1997.

- Indicatorul „Zn2+”: în zona Făgăraş, în luna septembrie 2011, s-au obţinut valori mai mici faţă de luna august 2011. Valorile medii obţinute nu depăşesc pragul de alertă pentru „tipuri de folosinţă sensibile” de 3mg/Kg s.u. conform Ord.756/1997.

- Indicatorul „Cr”: în zona Făgăraş, în luna septembrie 2011, s-au obţinut valori mai mici faţă de luna august 2011. Valorile medii obţinute nu depăşesc pragul de alertă pentru „tipuri de folosinţă sensibile” de 100mg/Kg s.u. conform Ord.756/1997.

- Indicatorul „Zn2+”: în zona Făgăraş, în luna septembrie 2011, s-au obţinut valori mai mari faţă de luna august 2011. Valorile medii obţinute nu depăşesc pragul de alertă pentru „tipuri de folosinţă sensibile” de 75mg/Kg s.u. conform Ord.756/1997.

- Indicatorul „Pb2+”: în zona Făgăraş, în luna septembrie 2011, s-au obţinut valori mai mari faţă de luna august 2011. Valorile medii obţinute nu depăşesc pragul de alertă pentru „tipuri de folosinţă sensibile” de 50mg/Kg s.u. conform Ord.756/1997.

- Indicatorul pH: în zona Făgăraş, în luna seprembrie 2011 s-au obţinut valori medii mai mari faţă de cele obţinute în luna precedentă.

- Indicatorul „carbon organic”: în zona Făgăraş, în luna septembrie 2011, s-au obţinut valori mai mari faţă de luna august 2011.

- Indicatorul „sulf din ionul sulfat”. în zona Făgăraş, în luna septembrie 2011, s-au obţinut valori mai mari faţă de luna august 2011. Valorile medii obţinute sunt sub limita admisă de 400 mg/Kg s.u. conform Ord.756/1997.





Conform rezultatelor înregistrate, se poate concluziona, că valorile în punctele monitorizate sunt sub limita admisă, conform Ordinului 756/1997.

B. EVOLUTIA PROBABILĂ A CALITĂŢII SOLULUI ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII OBIECTIVELOR DIN PUG

Evoluţia calităţii solului din teritoriul administrativ al municipiului Făgăraş, se estimează să evolueze in lipsa implementării obiectivelor din PUG astfel:

• Pentru poluarea istorică a solului existentă pe unele suprafete de pe platforma industrială Nitramonia se poate estima o eventuală diminuare în timp a gradului de poluare, urmare a unor procese naturale.

• Problemele legate de poluarea semnificativă a solului datorată existenţei haldei de deşeuri neconforme vor continua să se agraveze.

• In lipsa lucrărilor de modernizare a staţiei de epurare, nămolurilor provenite de la

aceasta vor continua să contamineze solul prin depozitarea lor necorespunzătoare.

• Lipsa unui sistem performant de colectare a deşeurilor va duce la degradarea solului prin depozitări neconforme ce se practică în prezent pe diferite suprafeţe de teren ce necesită igienizare.

• In prezent pe teritoriul intravilanului municipiului Fagaras tipul de folosinta a terenurilor nu a fost bine sistematizat. Zona industriala interfereaza cu zona de locuinte creand incompatibilitati functionale. Prin neimplementarea PUG, nu se va tine seama de compatibilitatea teritoriala avand in vedere existenta unor zone rezidentiale la limita de nord a societatii comerciale NITROPOROS, societate care se supune prevederilor HG804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase .





2.3. ASPECT DE MEDIU: GESTIONAREA DESEURILOR

A. CALITATEA ACTIVITATII DE GESTIONARE A DESEURILOR

Activitatea de gestionare a deşeurilor este asigurată de SC SALCO SERV SA Făgăraş, care în calitate de operator de specialitate, de sub autoritatea Consiliului Local, realizează servicii de colectare a deşeurilor menajere şi industriale de la populaţie şi agenţi economici din municipiul Făgăraş, precum şi din localităţile învecinate: Mândra, Râuşor, Hârseni, Mărgineni, Sebeş, Copacel, Berivoi, Recea, Luţa, Ludişor. Aceste deşeuri de tip menajer, de natură solidă au fost transportate la depozitul amplasat în Dealul Galaţiului. Colectarea selectivă se practică în mică măsură şi în mod neorganizat. Sistemul de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electrocasnice se face prin operatorul de salubrizare, echipamentele respective fiind predate ulterior unor unităţi specializate în vederea dezmembrării şi reutilizării. O problemă deosebită a municipalităţii este depozitul din Dealul Galaţiului care este neconform cu normativele de mediu şi trebuia închis până la sfârşitul anului 2008. În acest scop se preconizează a se realiza un depozit ecologic, care va rezolva depozitarea pentru întreaga zonă a localităţilor din jurul Făgăraşului, Rupea şi Victoria. Conform prevederilor HG nr. 349/2005 – Hotărârea privind depozitarea deşeurilor, depozitul este considerat neconform şi nominalizat în Anexa nr. 5, tabel nr. 5.1. – Depozite neconforme clasa „b”, din zona urbană care sistează depozitarea conform termenelor din tabel; termenul de închidere prevăzut în această anexă pentru depozitul de deşeuri Făgăraş fiind anul 2008 . Se menţionează faptul că din lipsa fondurilor nu s-a realizat închiderea acestui depozit. Deponia neamenajată de deşeuri, este amplasată pe un teren neproductiv şi a funcţionat pe actualul amplasament (Dealul Galaţiului) din anul 1975. Suprafaţa de teren se află în proprietatea Primăriei Municipiului Făgăraş, ocupând circa 2,36 ha conform extrasului de Carte Funciară cu nr. parcela 420/6 terenul fiind notat în Monitorul Oficial nr. 697 bis, Anexa Nr. 4 – „Inventarul bunurilor care aparţin Domeniului public al Municipiului Făgăraş. Problema deşeurilor municipale a devenit tot mai acută datorită pe de o parte a creşterii cantităţii acestora, iar pe de altă parte datorită impactului lor negativ tot mai pronunţat asupra mediului înconjurător. Suprafaţa de sol afectată de acoperirea cu deşeuri este de cca. 2,36 ha, în condiţiile în care acest teren nu a fost amenajat ecologic pentru depozitarea de deşeuri, mediul înconjurător nu a fost protejat. Monitorizarea postânchidere este în responsabilitatea proprietarului. La solicitarea factorilor responsabili cu mediul, prorietarul a contractat elaborarea unui Studiu de risc şi Studiu de impact asupra mediului pentru obiectivul Inchidere Depozit deşeuri municipiul Făgăraş. Conform acestuia depozitul de deşeuri al Municipiului Făgăraş nu deţine nici un fel de amenajări ecologice pentru protecţia mediului. Se subliniază, lipsa unui plan de închidere şi postmonitorizare a amplasamentului şi faptul ca că depozitul de deşeuri aparţinând Primariei Municipiului Făgăraş, nu este prevăzut cu sistem de colectare





a levigatului sau de tratare a acestuia evacuarea acestuia făcându-se în situu, prin substratul deponiei, fără nici o tratare sau epurare. Monitorizarea postânchidere se va realiza pe o perioadă de minim 30 de ani. In conditiile in care halda de deşeuri de la Făgăraş se va închide, conform HG 349/2005, aşa cum este prevăzut şi în „Strategia de dezvoltare durabilă” pentru Municipiul Făgăraş , toate deşeurile se vor colecta în rampa ecologică a municipiului Braşov. In acest context sint obligatoriu de luat câteva măsuri, cum sunt :

- realizarea colectării selective a deşeurilor; - dotarea cu autospeciale necesare ridicării şi transportului recipienţilor tipizaţi pe

tipuri de deşeuri colectate; - mărirea parcului auto, achiziţionarea de autogunoiere compactoare în vederea

transportului deseurilor la mare distanţă, în rampa ecologică a municipiului Braşov.

Conform HG 349/2005, suprafetele care au fost ocupate de depozite de deseuri se inregistereaza in registrul de cadastru si se marcheaza vizibil pe documente cadastrale. Putem defini pentru municipiul Făgăraş câteva fluxuri de deşeuri care în conformitate cu prevederile „Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor – Regiunea 7 Centru” necesită o monitorizare permanentă precum şi diverse metode controlate pentru eliminarea acestora în condiţii optime de protecţie a mediului şi calităţii vieţii. a) Colectare şi eliminare deşeuri menajere.

- Municipiul Făgăraş este arondat la depozitul ecologic zonal Braşov. - Serviciul de salubrizare în municipiul Făgăraş este asigurat de firma SC SALCO SERV

SA.

b) Colectarea şi Tratarea Deşeurilor de Echipamente Electrice şi Electrocasnice (DEEE) - prin îndrumarea populaţiei către centrele de colectare organizate de autorităţile locale în zone urbane cu peste 20.000 de locuitori sau prin colectare de la populaţie prin unităţi mobile şi depozitare la o locaţie autorizată să desfaşoare activităţi de depozitare temporară, tratare şi valorificare a acestor deşeuri (lista afişată pe site-ul ministerului mediului).

c) Colectarea şi Tratarea Vehiculelor Scoase din Uz (VSU) - prin îndrumarea populaţiei către centre de colectare şi tratare VSU autorizate să preia aceste deşeuri (lista afişată pe site-ul ministerului mediului).

d) Colectarea Deşeurilor din Ambalaje şi dirijarea acestora către o locaţie autorizată să desfaşoare activităţi de colectare, depozitare temporară, tratare şi valorificare a acestor deşeuri (lista afişată pe site-ul ministerului mediului).

e) Colectarea Deşeurilor provenite din construcţii, amenajări sau demolări - In sarcina

beneficiarului lucrărilor prin contractarea societăţilor autorizate pentru acest tip de activitate şi prin reutilizarea acestor deşeuri în cadrul lucrărilor de construcţii, etc. (lista afişată pe site-ul ministerului mediului).





f) Colectarea altor tipologii de deşeuri reciclabile (deşeuri metalice, hârtie/carton, sticlă etc) de către societăţi autorizate de către primarie şi autoritatea de mediu locală în conformitate cu prevederile legii 27/2007 si OUG 16/2001 cu modificările ulterioare.

Având în vedere dezvoltarea localităţii, atât în sfera turismului cât şi a zonelor rezidenţiale cu locuinţe de vacanţă, se presupune o creştere importantă a cantităţilor de deşeuri generate, fiind indicat ca autoritatea locală să infiinţeze spaţii cu dotări specifice activităţii de colectare diferenţiata şi depozitare temporară în special a deşeurilor provenite din ambalaje. B. EVOLUTIA PROBABILĂ A GESTIONARII DESEURILOR ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII

OBIECTIVELOR DIN PUG

In situaţia neimplementării obiectivelor din PUG activitatea actuală de gospodărire a deşeurilor va continua să fie necorespunzătoare datorită existenţei depozitului de deşeuri neconform supus procedeurii de închidere încă din anul 2008, ce prezintă un potenţial poluator al zonei prin faptul că:

• depozitul de deşeuri al Municipiului Făgăraş nu deţine nici un fel de amenajări ecologice pentru protecţia mediului.

• lipseşte un plan de închidere şi postmonitorizare a amplasamentului acestui depozit neconform;

• solul şi subsolul va continua să fie poluat deoarece depozitul de deşeuri nu este prevazut cu sistem de colectare a levigatului sau de tratare a acestuia, evacuarea făcându-se în situu, prin substratul deponiei, fără nici o tratare sau epurare;

• neimplementarea unui sitem performant de colectare a deşeurilor selectiv va duce la pierderi financiare provenite din nevalorificări de deşeuri reciclate;

• lipsa fondurilor va împiedica construirea unui depozit nou, ecologic, care să deservească întreaga zonă.

2.4. ASPECT DE MEDIU - ZGOMOT SI VIBRATII

A. STAREA ACTUALA A NIVELULUI DE ZGOMOT SI VIBRATII

Zgomotul are implicaţii pentru mediu şi sănătate mai ales în aglomerările urbane. Din cauza traficului intens, se înregistrează niveluri de zgomot ce depăşesc normele standard admisibile. In municipiul Făgăraş sursa majoră de zgomot este generată de traficul rutier şi feroviar. Zgomotul şi vibraţiile generate de traficul rutier reprezintă în mod clar o problemă cu un efect semnificativ asupra oamenilor care locuiesc în imediata vecinătate a drumului naţional DN1. În zonă, zgomotul şi vibraţia provocate de traficul rutier provin în principal de la motoare şi la eşapamente. Vehiculele de transport public (TP) sunt şi ele o sursă majoră de zgomot şi vibraţii. De asemenea asupra locuitorilor din apropierea căii ferate, există un impact datorită zgomotului şi vibraţiilor provocate de traficul feroviar – municipiul este traversat de calea ferată Braşov – Făgăraş-Sibiu.





Informaţiile furnizate de APM Braşov pe pagina de web, relvă faptul că în luna septembrie 2011 laboratorul APM Braşov a efectuat 41 de măsurători ale nivelului de zgomot ambietal. Măsurătorile au fost efectuate în următoarele puncte:

- intersecţiile principale; - pe artere cu trafic intens şi cu trafic greu; - în zonă cu instituţii publice; - în zone de receere de pe teritoriul judeţului:Braşov, Ghimbav, Codlea, Făgăraş,

Săcele. Punctele au fost stabilite pentru a evalua impactul zgomotului produs de traficul rutier asupra receptorilor sensibili. Condiţiile în care s-au efectuat măsurătorile au fost alese pentru a minimaliza influenţa factorilor ce pot influenţa propagarea sunetului (tipul sursei, distanţa de la sursă, absorţia atmosferică sau terestră, vântul, temperatura, umiditatea, reflexia pe diferite suprafeţe). Rezultatul măsurătorilor este prezentat în tabelul următor.

Măsurători în luna septembrie 2011

Tip măsurătoare Număr măsurători

Nivelul de zgomot maxim măsurat

dB(A)

Depăşiri (%)

Parcuri zone de recreere şi de odihnă 5 57.2 0% Trafic 35 77.4 48.6% Altele – zone rurale locuite In apropierea arterelor de circulaţie 1 48.1 0%

În lipsa unei centuri ocolitoare pentru municipiul Făgăraş, nivelul de zgomot se situează peste limitele admise pe arterele intens circulate ale oraşului (B-dul Unirii, Tăbăcari). Traficul feroviar reprezintă o altă sursă de poluare fonică pentru locuitorii din zonă prin:

- zgomotul determinat de circulaţia vagoanelor, care apare ca rezultat al vibraţiilor şi al şocurilor diferitelor părţi componente ale vagoanelor (elemente de rulare, saboţi de frână etc.)La deplasarea trenurilor cu 70-80 km/h pe şine montate pe traverse din beton armat nivelul zgomotului poate atinge 125-130 dB(A).

- zgomotul staţiilor de cale ferată - la plecarea şi la sosirea trenurilor, viteza lor nu depăşeşte 30-40 km/h, nivelul de zgomot înregistrat la distanţa de 100 m faţă de axa căii ferate este în medie de 65-75 dB(A), putând atinge însă şi 90 dB în cele mai aglomerate zone ale staţiei.

În ceea ce priveşte cartierele mai puţin circulate, la care nivelul zgomotului e mai scăzut, putem menţiona Cartierul Florilor şi Cartierul Meltea. Nivelul de zgomot poate fi redus prin: înoirea parcului auto, aplicarea unor măsuri de management al traficului cum ar fi: artera ocolitoare a municipiului Făgăraş, restricţii de viteză pe anumite zone, fluidizarea traficului, amenajarea de spaţii verzi de-a lungul căilor de circulaţie rutieră auto şi feroviară etc.





B. EVOLUTIA PROBABILĂ A NIVELULUI ZGOMOTULUI SI VIBRATIILOR ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII OBIECTIVELOR DIN PUG

Unul din obiectivele propuse prin PUG este sistematizarea circulaţiei, care este principalul generator de zgomot şi vibratii în municipiul Făgăraş. Nerealizarea acestui obiectiv va duce în continuare la creşterea nivelului zgomotului şi a vibraţiilor prin intensificarea circulaţiei pe DN1 ce traversează localitatea şi prin existenţa unui trafic greu accesibil în celelalte zone ale oraşului.

2.5. FACTOR DE MEDIU – BIODIVERSITATEA

A. CALITATEA BIODIVERSITATII

Teritoriul administrativ al municipiului Făgăraş are o biodiversitate specifică climatului temperat – continental şi specifică zonelor depresionare şi colinare de dealuri fiind situat în depresiunea Tara Făgăraşului sau Tara Oltului, depresiune mărginită la sud de Munţii Fagărăş şi Perşani şi la nord, nord-est de limitele sudice ale platoului Târnavelor. Teritoriul este situat în regiunea biogeografică continentală şi cuprinde în general terenuri agricole, păşuni, fâneţe, păduri în compoziţia cărora intră gorunul, stejarul ca specii prioritare şi fagul, frasinul, carpenul etc. ca specii de amestec. In intravilanul municipiului Făgăraş vegetaţia este reprezentată de spaţii verzi şi zone de agrement. Spaţiile verzi amenajate ca parcuri, grădini, scuaruri, plantaţii de aliniament.

- Parcul 1 Mai teren amenajat cu alei şi plantaţii de arbori; - Parcul P-ţa Republicii; - Scuaruri.

Această zonă a spaţiilor verzi este slab reprezentată în cadrul zonei de locuit. Se remarcă totuşi în zona centrală unde este Cetatea Făgăraşului cu ambientul creat în jurul ei prin existenta unei ape si a unei vegetaţii bogate. În partea de sud a zonei de locuit dincolo de calea ferată se află parcul sportiv al oraşului dotat cu teren de fotbal, cu gradene si vestiare, un teren de sport al Asociaţiei Spotive, un ştrand si un restaurant. Suprafaţa totală a acestor zone verzi împreună cu spaţiile verzi de protecţie faţă de infrastructura tehnică, este conform PUG de 57,49ha ceea ce raportată la numărul de locuitori de 30.610 (conform ultimului recesământ -2011) reprezintă 18,78 mp/locuitor. Această siţuatia a spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement de la nivelul municipiului, este nesatisfăcătoare, cu o suprafaţă de 18,78m2/locuitor se situează sub nivelul necesarului şi al prevederilor din normativele de spatiu verde/locuitor conform Ord.MS 536/1997 si OUG 114/2007. Cursul râului Olt străbate municipiul Făgăraş în partea de nord de la est spre vest cu habitate umede perimetrale, formate din mlaştini, canale, fâneţe umede. In teritoriul situat la sud de râul Olt vegetaţia este specifică zonei depresionare fiind în mare parte reprezentată de tipul de habitat – culturi (terenuri arabile) şi de păşuni.





Terenurile arabile cultivate sunt prezente în partea de sud a teritoriului la sud de intravilan şi în partea de est şi de vest a teritoriului administrativ în extravilan şi intravilan. Habitate de terenuri arabile şi păşuni sunt prezente şi pe ambele părţi ale albiei râului Olt. Zona de nord din teritoriul administrativ situată la nord de râul Olt se află parţial în Podişul Hârtibaciului, aceasta caracterizându-se printr-un relief colinar-deluros, cu văi însoţite de terase şi lunci bine individualizate. Actuala înfăţişare a reliefului este de podiş puternic fragmentat de văi – culoare cu interfluvii care se menţin în general în jur de 500 – 550 m. Suprafeţele din extravilan din această zonă cu excepţia terenurilor arabile alăturate cartierului Galaţi sunt caracterizate de lipsa aproape totală a arăturilor şi abundenţa terenurilor semi-naturale – pajişti şi fâneţe extensive. Structura peisajului este mozaicată,

constând din alternanţa ariilor semi-naturale cu păduri de foioase, ceea ce rezultă într-o biodiversitate foarte ridicată. Biodiversitatea înseamnă variabilitatea organismelor vii provenite din orice sursă şi sistemele ecologice din care fac parte, aceasta incluzând diversitatea în interiorul speciilor, între specii şi diversitatea ecosistemelor. Biodiversitatea poate fi cuantificată, astfel că existenţa speciilor, dispariţia asociaţiilor ecologice, sau pierderea variabilităţii genetice la speciile pe cale de dispariţie, pot fi catalogate drept pierderi ale biodiversităţii. Datorită particularităţilor şi diversităţii excepţionale a reliefului, fauna şi flora României au o valoare inestimabilă. Numărul de specii semnalate este deosebit de mare, raportat la suprafaţa teritoriului şi comparat cu situaţia altor ţări europene. La nivelul României se întrepătrund numeroase limite de răspândire ale arealelor unor plante şi animale cu mare valoare bioindicatoare. Astfel, România se plasează şi la interferenţa unor importante domenii biogeografice, fiind evidentă o regionare netă în cadrul căreia Carpaţii joacă un rol esenţial. Prevederile Directivele Uniunii Europene nr. 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice şi nr. 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatice au fost transpuse în legislaţia naţională prin HG 1284/2007 – Declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică,





completată şi modificată cu HG 971/2011, şi Ord. 1964/2007 - privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, completat şi modificat cu Ord. 2.387/2011. In cadrul acestei legislaţii au fost desemnate: - ariile de protecţie specială avifaunistică :

- ROSPA 0003 “Avrig – Scorei -Făgăraş” - ROPA0099 “Podişul Hârtibaciului”

- situl de importanţă comunitară: - ROSCI00132 „Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu”.

Conform Planului Urbanistic General, teritoriul administrativ al municipiului Făgăraş este amplasat parţial în ariile acestor situri.

Situri NATURA 2000 SPA şi SCI ampasate pe teritoriul administrativ al Municipiului Făgăraş

LOCALITATE SPA (sit de protectie avifaunistică) şi SCI (sit de

importanţă comunitară)

Suprafaţa

-ha-

Municipiul

Făgăraş

ROSPA0099- Podişul Hârtibaciu 992,93

ROSPA0003 - Avrig - Scorei - Făgăraş 40,54

ROSCI0132 - Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu 36,09





a) Aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0003 “Avrig – Scorei -Făgăraş” cu un teritoriu de 3.024ha, se întinde în judeţul Braşov pe o suprafaţă de 1.602,7ha din care 40,54ha în teritoriul administrativ al municipiului Făgăraş, suprafaţă situată în partea de nord – vest a acestui teritoriu şi are în componenţă habitate de: râuri, lacuri, mlaştini, turbării şi păşuni. Pe teritoriul sitului au fost identificate 25 de specii protejate conform anexei I a Directivei Păsări, 86 de alte specii migratoare listate în anexele Convenţiei asupra speciilor migratoare, 2 specii periclitate la nivel global: Alcedo atthis (pescăruş albastru), Anthus campestris (fâsă de câmp), Aquila chrysaetos (acvila de munte), Asio flammeus (ciuf de mlaştină), Caprimulgus europaeus (caprimulg), Ciconia ciconia (Barza albă) Circus aeruginosus (erete de stuf), Circus cyaneus (ereta vânăt), Crex crex (cristelul de câmp), Dendrocopos medius (ciocănitoare de stejar), Dendrocopos syriacus (ciocănitoare de grădini), Dryocopus martius (ciocănitoare neagră), Emberiza hortulana (presura de grădină), Falco peregrinus (şoim călător), Falco vespertinus (şoimuleţul de seară), Ficedula albicollis (muscar gulerat), Ficedula parva (muscar mic), Ixobrychus minutus (Stârcul pitic), Lanius minor (sfrăncioc cu fruntea neagră), Lullula arborea (ciocârlia de pădure), Mergus albellus (fersestraş mic), Pandion haliaetus (vulturul pescar), Philomachus pugnax, Picus canus (ghionoaia sură), Sylvia nisoria (silvia porumbacă). Pe lângă aceste specii enumerate mai sus în sit mai găzduiesc şi alte 86 de specii de păsari protejate cu migraţie regulată. Zona din situl Natura 2000 ROSPA 0003 „Avrig – Scorei – Făgăraş” situată în teritoriul administrativ al municipiului Făgăraş, în vecinătatea extinderii de intravilan este delimitat la nord de prelungirea dealului Făgetul Calborului – Pădurea Făgetul Calborului, iar la sud este separat de intravilan de digul albiei râului Olt, de trei instalaţii de transport rutier şi de canalul de protecţie împotriva inundaţiilor.

In zona din situl ROSPA0003 „Avrig – Scorei – Făgăraş” amplasată în teritoriul administrativ al municipiului Făgăraş s-a intervenit cu activităţi antropice reduse ca număr şi intensitate, păstrându-se starea vegetaţiei aproape de cea naturală.





b) Aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0099 “Podişul Hârtibaciului” cu un teritoriu de 237.515 ha, se întinde în judeţul Braşov pe o suprafaţă de 83.130,25 ha din care 992,93ha în teritoriul administrativ al municipiului Făgăraş. In teritoriul administrativ al municipiului Făgăraş situl este situat în partea de nord a acestui teritoriu şi are în componenţă habitate de: păduri de foioase, păşuni, fâneţe, terenuri arabile, râuri şi alte terenuri artificiale.

Zona din situl SPA situată în UAT Făgăraş este caracterizată de lipsa aproape totală a arăturilor şi abundenţa terenurilor semi-naturale – pajişti şi fâneţe extensive. Impactul antropic este scăzut, existând puţine construcţii şi activităţi antropice pe o întindere foarte mare. Construcţiile sunt reprezentate de căile rutiere de transport, linii electrice, construcţii civile aflate la limita cu cartierul Galaţi, construcţii răzleţe (ex. Ferme) şi de depozitul de deşeuri, neconform, supus procedurii de închidere. Situl a fost declarat arie de protecţie specială avifaunistică pentru că la nivelul ei găzduiesc 28 de specii de păsări de importanţă comunitară: Anthus campestris (fâsă de câmp), Aquila pomarina (acvilă ţipătoare mică), Aythya nyroca (raţă roşie), Bubo bubo (buhă), Caprimulgus europaeus (caprimulg), Chlidonias hybridus (chirighiţă cu obraz alb), Ciconia ciconia (barză albă), Ciconia nigra (barză neagră), Circaetus gallicus (şerpar), Circus aeruginosus (erete de stuf), Circus cyaneus (erete vânăt), Crex crex (cristel de câmp), Dendrocopos leucotos (ciocănitoare cu spate alb), Dendrocopos syriacus (ciocănitoare de grădină), Dendrocpos medius(ciocănitoare de stejar), Egretta alba (egretă mare), Falco vespertinus (vânturel de seară), Himantopus himantopus (piciorong), Lanius collurio (sfrâncioc roşiatic), Lanius minor (sfrâncioc cu fruntea neagră), Lullula ar-borea (ciocârlie de pădure), Nycticorax nycticorax (stârc de noapte), Pernis apivorus (viespar), Philomachus pugnax (bătăuş), Picus canus (ghionoaie sură), Sterna hirundo (chira de baltă), Strix uralensis (huhurez de pădure) şi Tringa glareola (fluierar de mlaştină). Pe lângă aceste specii enumerate mai sus în sit mai găzduiesc şi alte 54 de specii de păsari protejate cu migraţie regulată.





c) Situl de importanţă comunitară ROSCI 0132 “Oltul Mijlociu – Cibin - Hârtibaciu” cu un teritoriu de 2.826ha, se întinde în judeţul Braşov pe o suprafaţă de 706,5ha din care 36,09ha în teritoriul administrativ al municipiului Făgăraş, suprafaţă situată în partea de nord – vest a acestui teritoriu şi are în componenţă habitate de: râuri, lacuri, mlaştini, turbării, terenuri agricole şi păduri în tranziţie.

Zona din situl Natura 2000 ROSCI0132 „Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu”, situată în teritoriul administrativ al municipiului Făgăraş, în vecinătatea intravilanului propus, este delimitat la nord de prelungirea dealului Făgetul Calborului – Pădurea Făgetului, iar la sud este separat de intravilan de digul albiei râului Olt, de trei instalaţii de transport rutier şi de canalul de protecţie împotriva inundaţiilor. Aceste situri găzduiesc în habitatele instalate pe suprafeţele lor o floră şi o faună bogată şi diversificată. Astfel pe lângă avifauna pentru care au fost desemnate ca arii de protecţie specială avifaunistică, în teritoriul acestor situri se găsesc plante protejate cum sunt în situl „Podişul Hârtibaciului”: Adenophora lilifolia – Clopoţel, Agrimonia pilosa – Turtiţă, Angelica palustris – Angelică de baltă, Cephalaria radiate, Crambe tataria – Hodolean tătăresc, Cypripedium calceolus – Papucul doamnei, Echium russicum – Capul şarpelui, Iris aphylla ssp. hungarica – Irisul bărbos. Teritoriul PUG găzduieşte o faună bogată cu specii prioritare la nivel European şi naţional cum sunt: lupul, ursul, fluturele vărgat, gândacul sihastru, lutra, liliacul cu potcoavă, liliacul cârn, pisică sălbatică, pâtş de alun, liliac de fereastră. Speciile de amfibieni prezente în teritoriul PUG sunt reprezentate de: Bombina variegata – Buhai de baltă cu burta galbenă, Bufo bufo - Broască râioasă, Bufo viridis - Broască râioasă verde, Coronella austriaca – Sarpe de alun, Eleaphe longissima – Sarpele lui Esculap, Emya arbicularis – Broască ţestoasă europeană, Hyla arborea – Brotăcel, Lacerta agilis – Sopârlă cenuşie, Lacerta viridis – Guşter, Pelobates fuscus – Broască de pământ, B. Gheboasă, Rana arvalis – Broască de mlaştină, Rana dalmatina – Broască roşie de pădure, Triturus cristatus – Triton cu creastă, Triturus vulgaris – Triton comun. Apele sunt populate cu peşti exitând o faună salomnicolă bine reprezentată din care se evidenţiază speciile protejate de peşti: Barbus meridionalis – Mreană, Cobitis taenia – Zvârlugă, Gobio kessleri – Porcuşor de nisip, Rhodeus sericeus amarus – Boarta, Sabanejewia aurata – Dunăriţa, Pelecus cultratus – Săbiţă, Zingel streber – Fusar, Zingel zingel - Pietrar , Aspius aspius - Avat, Gobio uranoscopus – Petroc.





Speciile protejate de nevertebratele sunt reprezentate în teritoriul PUG de: Unio crassus – Scoica de râu, Chilostoma banaticum , Anisus vorticulus – Melcul cu cârlig, Ophiogomphus cecilia. B. EVOLUŢIA PROBABILĂ A BIODIVERSITATII ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI

PROPUS Propunerile din PUG ce influenţează biodiversitatea din teritoriul administrativ al municipiului Făgăraş sunt:

- Introducere în intravilan a unor terenuri arabile şi agricole ce totalizează o suprafaţă de aproximativ 191ha cu propunerea de schimbarea destinaţiei în terenuri cu construcţii;

- Nu se fac extinderi de intravilan in siturile Natura 2000. Se poate vorbi de o extindere a intravilanului, până în vecinătatea sitului SPA „Avrig – Scorei – Făgăraş” şi a sitului SCI „Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu”; Zona de extindere este separata de siturile Natura 2000 de digul albiei raului Olt, DJ 104L si canalul de protectie impotriva inundabilitatii.

- Schimbarea destinaţiei unor terenuri agricole din extravilan în suprafaţă totală de 22,4ha, în parcuri fotovoltaice din care 11,6ha sunt în situl SPA „Podişul Hârtibaciului”;

- Din lipsa unor terenuri ale municipalitatii, PUG-ul nu propune extinderea suprafeţelor de spaţii verzi care în prezent sunt insuficiente raportate la numărul de locuitori ai municipiului (30.610 conform recesământ 2011). Suprafaţa totală a spaţiilor verzi este de 57,49ha ce reprezintă o suprafaţă de 18,78m2/locuitorce se situează sub nivelul necesarului şi al prevederilor din normativele in vigoare

Este dificil să prevezi evoluţia suprafeţelor agricole propuse pentru a fi introduse în intravilan cu propunerea de schimbarea destinaţiei în terenuri destinate construcţiilor. O parte din aceste terenuri sunt degradate lăsate necultivate iar o parte sunt folosite pentru păşunat sau ca terenuri arabile (culturi agricole).

O evoluţie probabilă a aceste terenuri se poate prognoza că fie vor fi lăsate să se degradeze în continuare prin instalarea pe suprafeţele lor a unei vegetaţii invazive sau se va interveni la nivelul lor pentru a fi redate agiculturii în totalitate.

Biodiversitatea din cele două situri aflate în vecinătatea propunerii de extindere a intravilanului va continua să existe în parametri actuali dacă se va elabora Planul de Management al acestora în care vor fi prevăzute măsuri de protecţie şi conservare a speciilor pentru care au fost desemnate.

Dacă prevederilor PUG-ului actualizat nu vor fi armonizate cu prevederile Planurilor de management ale ariilor naturale protejate existente pe teritoriul administrativ al municipiului se va produce un impact potenţial asupra speciile respectiv habitatele pentru care au fost desemnate. In situl SPA „Podişul Hâribaciului” fără intervenţiile propuse de PUG va continua impactul major produs de depozitului de deşeuri necofom amplasat în aria acestuia.





Fără măsurile de protecţie şi conservare a speciilor şi habitatele din cele trei situri ce au suprafeţele amplasate parţial în UAT Făgăraş se va intensifica impactul asupra acestora prin activităţile antropice neconforme cu statutul acestor situri şi prin pericolul de schimbare a habitatelor existente cu specii de plante ivazive.

2.6. FACTORI DE MEDIU: POPULATIA/SANATATEA UMANA - FACTORUL SOCIAL – ECONOMIC

A. CALITATEA VIETII

Demografie

Potrivit datelor Direcţiei Judeţene de Statistică Braşov (iulie 2008), populaţia totală a municipiul Făgăraş era de 38.660 de locuitori, cu o densitate de 997 de locuitori pe km². În ceea ce priveşte structura etnică a populaţiei municipiului Făgăraş, trebuie menţionat că după români, care sunt majoritari (93,2% conform datelor furnizate de DJS Braşov), maghiarii ar reprezenta a doua etnie ca pondere (4,4%), iar romii a treia (1,2%). Structura religioasă a populaţiei era reprezentată majoritar de ortodocşi (90,7%), urmaţi de reformaţi (2,3%), de romano-catolici (2,0%) şi de greco-catolici (1,9%). Evoluţia populaţiei municipiului Făgăraş se înscrie în trend-ul descendent înregistrat şi la nivelul judeţului Braşov. Astfel, în perioada 1990 - 2008 se constată o scădere a populaţiei cu aproximativ 16%, respectiv 7.495 de locuitori. La nivelul judeţului Braşov, scăderea înregistrată este de 14%. Evoluţia populaţiei municipiului Făgaraş pe grupe de vârstă în perioada 2000- 2007, evidenţiază o scădere semnificativă (34%) a populaţiei tinere - grupa de vârstă 0-14 ani. Pe de altă parte, populaţia cu vârste de peste 75 de ani înregistrează o creştere cu 27%. Se manifestă, astfel, un proces de îmbătrânire continuă a populaţiei municipiului. Scăderea numărului tinerilor corelată cu creşterea speranţei de viaţă duce la creşterea proporţiei persoanelor vârstnice din totalul populaţiei municipiului Făgăraş. Aceste tendinţe demografice pot avea consecinţe în ansamblul de dezvoltare al localităţii. Spaţii de locuit Conform datelor Direcţiei Judeţene de Statistică, în 2007, suprafaţa locuibilă a municipiul Făgăraş era de 569.709 m², cu o medie de 14,50 m² per locuitor. În ceea ce priveşte numărul de locuinţe de pe teritoriul municipiului Făgăraş, conform datelor statistice, în 2007 au fost înregistrate 14.599 de locuinţe, din care 1.317 în proprietate publică şi 13.282 în proprietate privată. În municipiul Făgăraş locuiesc în medie 2 persoane într-o locuinţă. Acest indicator rezultă din raportarea populaţiei totale la numărul de locuinţe din oraş. Din punct de vedere al accesului la utilităţi, 98% dintre locuinţe sunt racodate la reţeaua de apă potabilă, 94% la reţeaua de canalizare şi 92% la reţeaua de gaze naturale. Din datele de mai sus rezultă faptul că la nivelul municipiului Făgăraş, indicele de confort în locuinţe este unul pozitiv, atât din punct de vedere al numărului de persoane care trăiesc într-o gospodărie, cât şi al accesului la utilităţile de bază.





Forţa de muncă

În 2007 la nivelul municipiului Făgăraş, populaţia în vârstă de muncă este de 27.360 de persoane, respectiv 70% din populaţia totală. La stabilirea acesteia au fost luate în considerare persoanele de sex feminin cu vârsta între 16 şi 57 de ani şi cele de sex masculin cu vârsta între 16 şi 62 de ani. Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov, în anul 2007 în municipiul Făgăraş figurau 7.312 salariaţi. Raportat la anul 1991 se constată o scădere cu 65%, diferenţa înregistrată fiind de 13.874 salariaţi. La începutul anilor ‘90 aproximativ 11.000 de persoane erau salariate în cadrul societăţii Nitramonia Făgăraş. Restructurările care au avut loc, au jucat un rol determinant în migraţia externă a populaţiei şi, implicit, a forţei de muncă tinere. Serviciii sociale

În municipiul Făgăraş, serviciile sociale sunt asigurate prin Serviciul de asistenţă socială din cadrul primăriei. Grupurile defavorizate din Făgăraş sunt, de asemenea, beneficiare de servicii de sprijinire oferite de furnizori acreditaţi. Grupurile ţintă ale acestor organizaţii sunt: persoane cu venituri reduse, vârstnici, victime ale violenţei domestice, persoane cu dizabilităţi sau cu nevoi speciale, copii abandonaţi, minori aflaţi în situaţii de risc (separare de părinţi). În cadrul acestor instituţii grupurile defavorizate beneficiază de următoarele categorii de servicii: o masă gratuită, consiliere psihologică, asistenţă socială, suport psihologic, servicii de recuperare şi reabilitare, servicii de asigurare a hranei şi a suplimentelor nutritive, excursii, diferite activităţi în jurul centrului, găzduire pe perioadă nedeterminată sau pe timp de zi etc. Deşi prin intermediul acestor organizaţii se acordă asistenţă unei categorii diverse de persoane, este totuşi necesară crearea sau amenajarea unor spaţii în care să se acorde servicii sociale complexe unui număr cât mai mare de persoane defavorizate sau care se află în situaţii de risc. Educaţia

În anul şcolar 2008 – 2009 în municipiul Făgăraş funcţionează 25 unităţi de învăţământ din care 10 grădiniţe, 7 şcoli cu învăţământul primar şi gimnazial, 4 licee, 2 şcoali profesionale şi 2 şcoli postliceale, acestea deservind 5635 de elevi şi 1197 preşcolari. Invăţământul liceal şi profesional asigură continuarea studiilor în variate profile: real, uman, sau pe specializări: matematică-informatică, filologie, chimie-biologie, ştiinţe sociale, engleză intensiv, protecţia mediului, telecomunicaţii, financiar-contabil, tehnician administraţie publică, resurse naturale- tehnician în turism, tehnician transport, construcţii, mecanică, electronică-automatizări, electrică, alimentaţie publică . În cadrul liceelor teoretice funcţionează clase cu predare în limbile engleză şi germană. Numărul cadrelor didactice la nivelul anului 2009 este de 468 persoane.





Baza materială a învăţământului la nivelul municipiului Făgăraş în anul 2009 este fomată din: 196 săli de curs, 36, laboratoare, 19 ateliere, 51 cabinete, 2 săli de sport, 3 terenuri de sport.

De asemenea majoritatea unităţilor de invăţământ au în dotare centrală proprie pentru încălzirea sălilor de clasă pe timp de iarnă. In restul unităţilor încălzirea se face prin intermediul sobelor cu gaz, centralelor termice de cartier sau sunt racordate la reţeua de termoficare a oraşului. Majoritatea unităţilor de învăţământ deţin în proprietate calculatoare care sunt conectate la internet. Astfel fiind facilitat accesul elevilor şi a cadrelor didactice la informaţiile necesare unei bune desfăşurări a orelor de curs. Sănătatea umană

În municipiul Făgăraş sistemul sanitar s-a dezvoltat pe baza celor două sectoare: public şi cel privat. Sistemul sanitar de stat a realizat în unele domenii un proces evident de dezvoltare, iar în alte domenii a cunoscut un regres datorită preluării de către sistemul sanitar privat a unora dintre serviciile de sănătate oferite. Astfel, se constată o creştere a numărului de farmacii şi cabinete stomatologice în sistemul privat şi o scădere a acestora în sistemul public. În ceea ce priveşte dotările din sănătate, în Făgăraş există un spital public - Spitalul Municipal Făgăraş, singura unitate din localitate în care pacienţii pot beneficia de internare şi tratament, dispune de 360 de paturi şi de un număr de 223 de cadre sanitare, din care 38 de medici. Numărul mediu de pacienţi care beneficiază de tratament în cadrul spitalului este de 12.000 de persoane/an. Cei 27 medici de familie, din care 26 în sectorul public şi 1 în sectorul privat, au arondaţi în medie 1400 locuitori în 2008, dacă ţinem cont numai de populaţia din municipiu. Mai există 17 cabinete stomatologice (6 publice, 11 private), 9 farmacii (din care una publică), 7 cabinete medicale de specialitate şi 2 laboratoare medicale. Creşa, care în fişa localităţii intră la categoria dotare pentru sănătate, are un număr constant de paturi (30) în ultimii 5 ani.

Economia

Profilul economic al oraşului Făgăraş, acesta a fost marcat de existenţa combinatului chimic Nitramonia, de aceea activităţile economice reprezentative au fost cele din industrie (în special industria chimică). Profilul industrial se păstrează chiar şi după declinul activităţii combinatului, dezvoltându-se noi activităţi industriale cum ar fi industria alimentară şi a băuturilor, textilă, a lemnului, recuperarea deşeurilor. Domeniile de activitate în care există forţă de muncă calificată în oraşul Făgăraş sunt: industria de maşini unelte, industria alimentară, textile şi construcţii. Strategia de dezvoltare a economiei locale trebuie să plece de la elementele care pot să conducă la creşterea competitivităţii, iar unul ar fi încurajarea creşterii economice la nivel de firmă, din perspectiva productivităţii şi a cifrei de afaceri, ştiut fiind că gradul de bunăstare la nivel local este dat de suma bunăstării actorilor individuali. În ultimii ani au înregistrat creşteri semnificative producţia de tuburi şi ţevi, a produselor din material plastic, a articolelor de ambalare, precum şi lucrările de construcţii.





La sfârşitul anului 2007, în municipiul Făgăraş erau înregistraţi 1.315 agenţi economici, sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii dominând economia municipiului. Microintreprinderile au ponderea cea mai mare, reprezentând 91% din totalul firmelor existente în Făgăraş. Având în vedere că microintreprinderile sunt companii cu un numar de angajaţi mai mic de 10 şi o cifră de afaceri inferioara limitei de 100.000 de euro, precum şi cu un nivel de impozitare redus, aceasta categorie de companii are, în ciuda ponderii cantitative mari, o contribuţie redusă la crearea de venituri în rândul populaţiei, precum şi la bugetul local. Conform datelor statistice, la sfârşitul anului 2007 în municipiul Făgăraş nu erau înregistrate firme mari (cu peste 250 de angajaţi). Acest fapt se datorează pe de o parte procesului de reorganizare, divizare şi privatizare a societăţilor de pe platforma chimică Nitramonia, iar pe de altă parte faptului că în ultimii 20 de ani nici o companie locală nou infiinţată (cu capital autohton sau străin) nu a reuşit să crească pentru a se încadra în aceasta categorie. Această situaţie reflectă evoluţia economiei locale în ultimele două decenii, caracterizată printr-o creştere economică şi o schimbare structurală redusă. Comerţul are cea mai mare contribuţie la realizarea cifrei de afaceri – cu 42%, în timp ce agricultura contribuie cu 1%. Valorificarea potenţialului turistic oferit de cadrul natural al municipiului Făgăraş şi zonei limitrofe, de resursele culturale şi istorice, reprezintă deopotrivă oportunitate şi responsabilitate pentru actorii locali implicaţi în dezvoltarea oraşului. B. EVOLUŢIA PROBABILĂ A FACTORILOR DE MEDIU: POPULATIA/SANATATEA UMANA SI A

FACTORULUI SOCIO – ECONOMIC ÎN SITUAŢIA NEIMPLEMENTĂRII PLANULUI PROPUS

Neimplementarea obiectivelor propuse de PUG va face ca situaţia actuală a intravilanului să rămână cu disfunctionalităţile existente. Aceste disfuncţionalităţi au un impact negativ asupra populaţiei şi asupra factorului socio – economic. Efectele neimplementarii obiectivelor propuse în PUG:

- Municipiul va continua să se dezvolte haotic fără o sistematizare urbanistică unitară, fără să ţină cont de obligativitatea păstrarii echilibrului între presiunea dezvoltării urbane, valorificarea eficientă a potenţialului localităţii şi protejarea cadrului natural şi a mediului inconjurator. La nivelul municipiului există o presiune mare privind dezvoltarea zonelor rezidenţiale ce nu poate fi rezolvată decât prin implementarea obiectivelor din planul urbanistic general ce prevede extinderea de intravilan prin includerea noilor zone. Acest lucru va fi posibil numai printr-o sistematizare urbanistică unitară impusă de regulamentul prezentului PUG.

- Zona centrală a municipiului nu va fi amenajată adecvat, conform statutului administrativ de municipiu, cu dotări de unităţi administrative, comerciale reprezentative. Oraşul deţine o valoroasă zonă urbanistică cu monumente istorice şi culturale care trebuie protejată şi valorificată corespunzător;

- Zona istorică a municipiului se suprapune peste zona centrală, în acest caz nu vor exista regelmentări pentru protejarea şi conservarea patrimoniului cultural şi istoric.





- DN 1 traversează zona de locuit fapt ce îngreunează traficul pe drumul Naţional dar

în acelaşi timp creează şi un număr mare de intersecţii periculoase în intravilanul oraşului;

- Asupra zonelor de locuit va continua să existe un impact major al circulaţiei rutiere şi feroviare şi prin lipsa spaţiilor verzi de protecţie necesare a fi plantate de-a lungul căilor de transport pentru reducerea nivelului de poluare.

- Prin nesistematizarea circulaţei vor continua să existe intersecţii neorganizate şi

nemodernizate.

- Potenţialul turistic al municipiului Fagaras va continua să nu fie valorificat din lipsa dotărilor în contextul în care unul dintre atuurile competitive cele mai importante ale oraşului este potenţialul său turistic şi de agrement.

- impact negativ asupra economiei şi turismului datorită menţinerii problemelor

sociale existente în municipiul Făgăraş.

- Nu vor fi implementate retele tehnico-edilitare corespunzatoare.

- Menţinerea unui nivel scăzut de dezvoltare a infrastructurii poate influenţa negativ dezvoltarea economică a municipiului

- Nu vor fi stabilite cerinţele minime de siguranţă pentru planificarea amenajării teritoriului luându-se în considerare amplasarea unor obiective pe platforma industriala Nitramonia, care se supun prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase în scopul limitării consecinţelor accidentelor majore pentru populaţie şi mediu şi necesitatea menţinerii unor distanţe adecvate între aceste amplasamente şi zone rezidenţiale, clădiri şi zone de utilitate publică, căi principale rutiere, zone de recreere şi zone protejate de interes şi sensibilitate deosebite.

- Societăţile comerciale cu profil industrial nu au instalaţii eficiente pentru reducerea poluării în limitele acceptate şi vor continua să polueze vecinătăţile.

- In ceea ce priveşte starea de sănătate a populaţiei, prin neimplementarea obiectivelor propuse de PUG nu se va produce o îmbunătăţire, ci cel mult, menţinerea situaţiei actuale ca urmare a dispariţiei oportunităţilor de îmbunătătire a condiţiilor de trai prin asigurarea unor condiţii de locuit civilizate, a unei infrastructuri de mediu adecvate şi a unei calităţi a factorilor de mediu corespunzătoare (apă, aer) în localitate. Nereabilitarea sistemului de tratare a apei şi/sau de distribuţie a apei potabile va avea efecte asupra sănătătii umane.





3. CARACTERISTICILE DE MEDIU ALE ZONEI POSIBIL A FI AFECTATA

Zona posibil a fi afectată de implementarea obiectivelor propuse de PUG poate fi considerată zona teritoriului administrativ al municipiului Făgăraş deoarece prin PUG se stabilesc obiective de amenajare a acestui teritoriu. Caracteristicile de mediu ale acestei zone este redată în subcapitolele ce urmează.

3.1. RELIEFUL ŞI GEOMORFOLOGIA

Municipiul Făgăraş, veche aşezare urbană, având coordonatele de 45º50' latitudine nordică şi 25º51' longitudine estică, este situat în partea central- nordică a depresiunii cu acelaşi nume, delimitată de Munţii Făgăraşului (cei mai înalţi munţi din ţară) şi de cei ai Perşanilor, precum şi de râul Olt. Tara Făgăraşului sau Tara Oltului este una dintre cele mai mari si mai bine individualizate depresiuni de contact ale Transilvaniei, mărginită la sud de Munţii Făgăraş şi Perşani şi la nord, nord-est de limitele sudice ale platoului Târnavelor; cursul viguros al Oltului o străbate de la est spre vest. Peisaj străjuit de vârfuri mai înalte de 2500 m (Munţii Făgăraş) sau unele în jur de 1600 m (Munţii Breaza si Perşani), dar şi de coline ce se pierd în matca afluenţilor Oltului, Depresiunea Făgăraşului se relevă ca o câmpie piemontană etajată terminată la miazănoapte în lunca Oltului, un adevărat amfiteatru care desfăşoară trei trepte de relief sub monumentalul versant nordic al Munţilor Făgăraş. Depresiunea Făgărașului – cunoscută și ca Țara Oltului sau Țara Făgărașului din care jumătatea estică se află în județul Brașov (iar cea vestică în județul Sibiu) este o depresiune submontană de origine tectono-erozivo-acumulativă, colmatată cu materiale erodate din munții apropiați, mai întâi în apele lacului format aici, apoi – după retragerea apelor lacustre, în timpul cuaternarului – în mediul continental. Aria depresionară a fost adâncită și extinsă către nord prin acțiunea erozivă a râurilor coborâte de pe versantul nordic al munților Făgărașului care au forțat albia Oltului să migreze spre nord în dauna Podișului Târnavelor. Luând în considerare datările pânzelor glacisurilor piemontane rezultă că întreaga câmpie făgărășană s-a transformat în timpul pleistocenului mediu și superior, când geneza a fost dirijată, în principal, de oscilațiile climatice legate de fazele glaciare și interglaciare: procesele de eroziune laterală și acumulare au corespuns dezvoltării maxime a produselor de gelifracție din fazele de răcire a climei din munții Făgăraș și Perșani, pe când cele de adâncire și de tasare ca trepte a glacisurilor piemontane, fazelor de încălzire interglaciare. Formațiunile geologice cele mai răspândite aparțin cuaternarului, care constituie de fapt, zona depresionară, reprezentat prin depozite aluviale ale râului Olt, alcătuite din bolovăniș, pietrișuri, nisipuri de diferite granulații cu intercalații sub formă de lentile de grosimi diferite și la diferite adâncimi formate din prafuri nisipoase-argiloase, nisipuri argiloase. Relieful muntos ocupă aproximativ 35% din suprafaţa zonei, iar cel depresionar şi deluros aproximativ 65%. Depresiunea Făgăraşului, considerată în ansamblu o mare câmpie piemontană, etajată, este de fapt o depresiune de contact cu relief în trei trepte. Prima din aceste trepte, cea mai înaltă, este formată din şirul dealurilor şi muscelelor submontane cu înălţimi de 650-950 m şi de o vârstă mai veche decât munţii, dar şi decât enormele depuneri ce alcătuiesc partea superioară a celei de-a doua trepte – câmpia de acumulare piemontană.





A doua treaptă, cea mai largă, a amfiteatrului Făgăraş este brăzdată de numeroşi afluenţi din stânga ai Oltului care au săpat văi largi în care depun o mare cantitate de pietrişuri, îndeosebi în timpul viiturilor. Între aceste văi, numite de localnici „şesuri”, coboară spre nord „poduri” late, interfluviale. A treia treaptă a depresiunii, cea mai joasă, este lunca Oltului, care coboară la 450 m altitudine absolută la intrarea în depresiune, după defileul Racoşului până la circa 390 m în amonte de Turnul Roşu. În luncă unde Oltul este puternic mendrat, sunt evidente urmele schimbărilor de curs şi fenomenele de înmlăştinire. Mare râu, mereu împins spre nord de deasa reţea de afluenţi din stânga, este însoţit pe malul sudic de o terasă înaltă da circa 20 m, terasă care, după concluziile cercetărilor arheologice de până acum, a fost intens locuită în epocile vechi. 3.2. GEOLOGIA ŞI HIDROGEOLOGIA

Zona face parte din depresiunea Făgăraş situată la contactul dintre podişul Transilvaniei şi munţii Făgăraş – Perşani, pe o lăţime de cca 5-6 km. Depresiunea este o câmpie aluvio – pluvială mărginită spre sud de dealurile piemontane ce coboară dinspre masivul Făgăraş iar spre nord de dealurile podişului Transilvaniei. Geologia terenului din depresiune se caracterizează prin depozite aluvio-proluviale constituite din pietrişuri cu bolovănişuri, nisipuri, uneori cu intercalaţii lentiliforme de argile, argile nisipoase, prafuri nisipoase, dispuse neuniform. Aceste depozite au grosimi de 70-80 m spre piemontul dinspre sud şi ajung la cca 10 m înspre râul Olt. Peste aceste depozite s-a format un strat vegetal de 0,30 – 0,50 m grosime. Depozitele de terasă dinspre râul Olt sunt constituite din argile nisipoase, nisipuri argiloase cu aspect loessoid cenuşiu reprezentând acumulările deluviale ale celor 4 niveluri de terase săpate de râul Olt. Grosimea acestor strate este de cca 1-3 m. Sub acestea se găsesc depozite din pietriş, bolovăniş şi nisip de cca 3-5 m grosime. Reţeaua hidrografică este relativ densă. Apele izvorăsc în munţii Făgăraş străbat depresiunea direct către nord şi se varsă în râul Olt. Se distinge o reţea principală cu izvoarele în masivul Făgăraş cum sunt pâraiele Sebeş, Săvăstreni, Pojorta, Viştişoara, o reţea secundară ca pârâul Racoviţă , Netotu, Copăcel şi una terţiară care îşi are obârşia la contactul dintre diferitele trepte morfologice (pâraiele Urasa, Iaz-Vâlcioara-Corbul Viştei). Cursurile de apă ce se formează în zona montană a munţilor Făgăraş au caracter torenţial şi aduc cantităţi importante de aluviuni. La ieşirea din munţi, la cota 600 m, s-au format conuri de dejecţie care au divagat traseul reţelei hidrografice. Albiile sunt săpate în depozitele de pietriş cu bolovăniş şi nisip iar apa preluată din masivul Făgăraş se pierde în subteran. Debitul cursurilor de apă este mai mic la intrarea în râul Olt faţă de cel de la ieşirea din piemontul masivului Făgăraş. Apele infiltrate formează pânze subterane cu scurgere spre râul Olt şi sunt captate de fronturile de captare prin puţuri forate amplasate perpendicular pe direcţia sud-nord a acestora. În zona aval de cota 600 m albiile pâraielor sunt foarte puţin adâncite, prezintă numeroase meandre şi o mare instabilitateastfel că în timpul topirii zăpezilor şi la ploi torenţiale se produc rupturi de mal, devieri de curs, inundaţii care afectează terenurile agricole sau alte amenajări din zonă. Stratul acvifer are o grosimi de câţiva metri spre Olt şi de 30-40 m în partea centrală şi dinspre sud a depresiunii. La baza stratului acvifer s-au găsit straturi de argile marnoase-marnocalcaroase care constituie patul acestuia. Nivelul apei este la cca 5 m de la nivelul terenului, mai coborâte în zonele mai îndepărtate de cursurile de apă. În anii secetoşi nivelul apei coboară cu cca 2-3 m. În zonă au fost





executate lucrări hidroameliorative, canale de drenaj, care au determinat coborârea nivelului apelor freatice. Permeabilitatea stratului acvifer diferă în funcţie de procentul de liant argilo-prăfos, variind de la 10 până la peste 100 m/zi. S-au găsit zone cu o permeabilitate foarte redusă în care nu este rentabilă executarea de captări prin foraje. În general apa subterană se încadrează în condiţiile de potabilitate din standardele în vigoare. Sunt zone influenţate de factori locali de poluare care fac ca să nu se îndeplinească condiţiile de potabilitate. Stratul acvifer începe de la suprafaţă şi nu are un strat impermeabil de protecţie deasupra. S-au constatat influenţe negative în zona staţiei de epurare a Combinatului Chimic Făgăraş, zona de depozitare îngrăşăminte şi insecticide Hârseni, zona anexelor centrelor de creştere a animalelor. Debitele maxime de pe principalele cursuri de apă conform studiilor ISPIF si ICPGA Bucureşti întocmite în anii 1990.

Curs de Apă Postul

S bazin kmp

H mediu

m

Debite maxime mc/s Debit mediu

multianual mc/s

0,5 % 1 % 2% 3% 5% 10%

Sebeş

Am.Sebeş 66,0 1200 191 155 124 105 87 65 2,11 Ileni 75,5 1125 203 165 132 112 92 69,5 2,18

Râuşor 86,5 1022 216 175 140 119 98 73,5 2,20 la Olt 90,0 1012 222 180 144 122 101 75,5 2,22

Berivoi

Am.Berivoi 27,8 1500 123 100 80 68 56 42 1,14 Av. Berivoi 43,0 1225 151 123 98,4 83,5 69 51,5 1,37

Av. Ileni 77,6 944 209 170 136 116 95 71,5 1,66 Am.

Făgăraş 83,2 912 214 174 139 118 97,5 73 1,68

La Olt 86,0 894 214 174 139 118 97,5 73 1,70

Racoviţa

Am Recea 8,3 995 65 53 42,5 36 29,7 22,2 0,178 Berivoi 13,0 841 82,5 67 53,5 45,5 37,5 28,2 0,189 Hurez 17,0 741 94 76,5 61,5 52 43 32 0,192 La Olt 23,0 672 108 87,5 70 59,5 49 36,8 0,198

Debite medii şi minime conform studiului ISPIF Bucureşti

Nr. Crt.

Curs de apă

La ieşire din munţi Amonte Făgăraş Q mediu

mc/s

La Olt Q mediu

mc/s Q mediu

mc/s Q minim asigurare mc/s

80 % 90 % 97 % 1 Sebeş 1,93 0,38 0,34 0,23 1,31 1,54 2 Berivoi 1,10 0,24 0,21 0,15 0,82 0,97 3 Dejani 1,10 0,25 0,21 0,15 0,75 0,89

În perioade cu nivele ridicate pe râul Olt evacuarea apelor meteorice din municipiul Făgăraş se făcea prin pompare. Există 3 staţii de pompare prevăzute cu un bazin tampon care porneau automat în funcţie de nivelul apei de pe râul respectiv : staţia SP I, strada Livezii, în aval de staţia de epurare existentă ; staţia SP II, pe Iazul Morii ; staţia SP III, pe strada Libertăţii.





La execuţia centralei hidroelectrice de la Voila s-a executat un canal ocolitor (contracanal) care preia apele pluviale şi menajere epurate din Făgăraş şi le conduce gravitaţional în aval de centrala hidroelectrică Voila. 3.3. SOLUL

Solul este în general definit ca stratul superior al crustei terestre, compus din particule minerale, materie organica, apă, aer şi organisme vii. Este interfaţa dintre pământ, aer şi apă şi găzduieşte cea mai mare parte a biosferei. Ca formaţiune, solul se formează printr-un proces foarte lent, el poate fi considerat ca resursă neregenerabilă. Solul ne furnizează produse agricole, biomasă şi materii prime. El serveşte ca o platformă pentru activităţile umane şi peisaj şi ca o arhiva culturală şi joacă un rol esenţial pentru habitat. Solul depozitează, filtrează şi transformă multe substanţe, incluzând apa, nutrienţii şi carbonul. De fapt, este cel mai mare depozit de carbon din lume (1.500 gigatone). Aceste funcţii trebuie să fie protejate atât pentru importanţa socio-economică cât şi a mediului. Structura solului joacă un rol major în determinarea capacităţii de îndeplinire a funcţiilor. Orice deteriorare a structurii solului afectează mediul şi ecosistemele. O serie de procese de degradare reprezintă o ameninţare pentru sol, cum ar fi: eroziunea, reducerea materiei organice, contaminările difuze şi locale, scoaterea din circuitul agricol, compactare, declinul biodiversităţii, salinizarea, inundaţiile şi alunecările de teren. O combinaţie a acestora poate conduce la condiţii climatice aride sau sub-aride specifice deşertificării. Degradarea solului este o problemă foarte serioasă, aceasta este condusă sau accentuată de către activitatea umană cum ar fi practici neadecvate în agricultură şi silvicultură, activităţi industriale, turism, urban şi lucrări in construcţii. Aceste activităţi au un impact negativ, care împiedică solul de a-si exercita toata gama de funcţii şi servicii în slujba oamenilor şi a ecosistemului. Aceasta rezultă din pierderea solului fertil, carbon şi biodiversitate, capacitate mică a retenţiei de apă, descărcare de gaze şi cicluri de nutrienţi şi degradarea redusă de contaminanţi. Degradarea solului are un impact direct asupra calităţii apei şi aerului, biodiversităţii şi schimbării climatice. De asemenea, poate să deterioreze sănătatea cetăţenilor şi constituie o ameninţare pentru alimente şi securitatea alimentaţiei. În şesul piemontan al Depresiunii Făgăraşului predomină solurile cu fertibilitate mai scăzută reprezentate prin soluri brune acide răspândite mai mult în partea sudică a depresiunii. În sectorul Lisa- Hârseni în lungul râului Olt sunt răspândite soluri aluvionale de luncă şi aluviuni crude depuse în urma revărsărilor recente cu fertibilitate destul de ridicată, dar cu exces de umiditate. În zona deluroasă din Podişul Târnavelor - versantul abrupt care se termina în Olt, sunt răspândite regosolurile şi solurile erodate. In teritoriul administrativ al municipiului Făgăraş terenurile se împart în mai multe categorii în funcţie de destinaţia lor:

- Terenuri cu destinaţia agricolă;

- Terenuri cu destinaţie forestieră;

- Terenuri aflate permanent sub ape;

- Terenuri de intravilan aferente construcţiilor;





- Terenuri cu destinatii speciale destinate arterelor de circulaţie rutieră şi feroviară, ansamblurilor şi siturilor arheologice şi istorice.

Suprafeţele cele mai mari de terenuri aflate în extravilanul municipiului Făgăraş sunt cele cu funcţiile de teren arabil de 478,52ha, teren agricol de 854, 96 şi cele din fondul forestier de 449,46ha. 3.4. CLIMA

Din punct de vedere climatic, zona judeţului Braşov - este încadrată în climatul temperat – continental, se situează la tranziţia dintre climatul continental vest european, de nuanţă oceanică, şi cel excesiv continental, din est. În raport cu etajarea generală a fenomenelor climatice din ţara noastră şirul depresionar al Făgăraşului face parte din etajul climatic al dealurilor şi podişurilor, iar rama muntoasă înconjurătoare se înscrie în etajele climatice de munte. Clima depresiunii este putenic influenţată de prezenţa munţilor, care împiedică trecerea maselor de aer rece spre sud, întârziindu-le astfel în zonă, si pătrunderea din sud a celor calde. Au loc puternice inversiuni de temperatură - mai ales iarna cu frecvente geruri şi îngheţuri nocturne şi cu mari oscilaţii diurne şi anuale. Temperatura medie anuală la Făgăraş este de 8,2° C cu media lunară cea mai scăzută de -4,6 0 C pentru ianuarie şi cea mai ridicată de 18,7°C în iulie, cu o amplitudine de 23,3° C. Maxima absolută la Fagaraş a fost de 38,9°C la 9 septembrie 1946, iar minima absolută de -33,8 °C la 13 ianuarie 1943. Îngheţurile nocturne au o medie anuală relativ ridicată 137,8 zile începând din septembrie şi până în mai. Specifici zonei sunt curenţii de aer cald cu caracter de föhn numiţi local ,, vântul mare" sau "mâncătorul de zăpadă". Vânturile predominante în regiune sunt cele umede din vest. Precipitaţiile înregistrează în medie valori cuprinse intre 600-800 mm anual. 3.5. PEISAJUL

Municipiul Făgăraş ,dezvoltat mai mult pe orizontală nu face parte contrastantă cu peisajul natural ce îl înconjoară, peisaj specific zonelor depresionare şi colinare de dealuri fiind situat în depresiunea Tara Făgăraşului. In părţile de sud, est şi vest municipiul este înconjurat de zone depresionare destinate terenurilor agricole. Zona de nord din teritoriul administrativse află parţial în Podişul Hârtibaciului, aceasta caracterizându-se printr-un relief colinar-deluros, cu văi însoţite de terase şi lunci bine individualizate. In oraş predomină regimul de înălţime mediu şi mic – locuinţe individuale şi colective medii şi mici (cu maxim P+4 niveluri) situate în zonele construite (ţesut tradiţional). 3.6. MONUMENTE ALE NATURII ŞI ISTORICE, VALORI ALE PATRIMONIULUI CULTURAL, ISTORIC

SI NATURAL

Dezvoltarea municipiului trebuie să ţină cont de resursele culturale şi istorice aflate în teritoriul său. Principalele obiective înscrise în lista monumentelor istorice şi culturale sunt şi puncte principale de atracţie a municipiului Făgăraş. Construcţia Cetatăţii Făgăraşului a început la sfârşitul secolului al XIV-lea, pe locul unei cetăţi de pământ din secolul al XII-lea. Este unul din cele mai mari şi mai bine păstrate monumente de acest gen din întreaga ţară. A fost transformată în castel fortificat în



http://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_XII-lea



secolul al XVI-lea, devenind reşedinţă princiară din secolul al XVII-lea. Între 1948-1960 cetatea a fost folosit ca penitenciar pentru deţinuţii politici, iar după 1965 a fost renovat şi amenajat ca muzeu – Muzeul de Istorie şi Etnografie a Ţării Făgăraşului. Tot aici funcţionează Biblioteca municipală. Biserica „Sfântul Nicolae”, ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu a fost înălţată între 1697 şi 1698. Modelul acestei biserici este capela Palatului Brâncovenesc de la Mogoşoaia. La rândul ei, biserica din Făgăraş a fost modelul după care meşterii din satele din jur s-au inspirat la ridicarea multor monumente în satele făgărăşene. Mănăstirea franciscanilor şi biserica romano-catolică construită începând cu anul 1737. În biserică se află o orgă marca Iosef Angster din 1895, cu două manuale şi 16 registre. În Municipiul Făgăraş se regăsesc numeroase edificii religioase care meritã vizitate, cum ar

fi:

• Biserica Reformatã • Biserica „Sfânta Treime” • Biserica Evanghleică

Muzeul Ţării Făgăraşului este muzeul unei întinse zone istorice şi etnografice. A fost înfiinţat în anul 1923 pe baza colecţiei etnografice a profesorului Valeriu Literat (1885-1972), reprezentant de frunte al vieţii culturale din oraşul Făgăraş, din perioada interbelică. În anul 1973 muzeul orăşenesc a fuzionat cu secţia muzeală ce fusese înfiinţată, încă din 1968, în Cetatea Făgăraşului şi afiliată, o vreme, Muzeului Brukenthal din Sibiu. De asemenea în Municipiul Făgăraş exista 25 obiective de patrimoniu cultural, în conformitate cu Lista Monumentelor Istorice, aprobată prin Ordinul Ministrului Culturii şi Cultelor nr. 2.314/ 8 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, acestea fiind reprezentate de case vechi, Castelul cu turnurile de colţ – incinta interioară, Baia Comunală şi altele. Dintre aceste obiective culturale, 18 sunt de importanţã locală şi sunt încadrate ca făcând parte din lista B, iar 7 fac parte din lista A, fiind de importanţă naţională. Datorită acestor obiective, municipiul Făgăraş deţine un potenţial ridicat pentru turismul cultural. Conform Repertoriul Arheologic Naţional (RAN), actualizat în data de 22.09.2010, pe teritoriul UAT Făgăraş exista 4 situri arheologice, astfel:

COD RAN DENUMIRE CATEGORIE TIP CRONOLOGIE 40287.02 Obiecte hallstattiene de la

Făgăraş. posibil din zona dintre noul viaduct peste calea ferată Braşov-Sibiu şi Combinatul Chimic


obiect izolat Hallstatt

40287.01 Situl arheologic din epoca bronzului de la Făgăraş

neprecizată neprecizat Epoca bronzului, Neolitic

40287.03 Denar roman la Făgăraş descoperire izolată

obiect izolat Epoca romană

40287.04 Cetatea fortificată de la Făgaraş. zona central-vestică oraşului

locuire civilă

cetate Epoca medievală / sec. XIV - XVIII



http://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_XVI-lea

http://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_al_XVII-lea

http://ro.wikipedia.org/wiki/%C5%A2ara_F%C4%83g%C4%83ra%C5%9Fului







3.7. BIODIVERSITATEA

Caracteristica relevantă a zonei în ceea ce priveşte biodivesitatea, o reprezintă amplasamentul parţial al teritoriului administrativ al municipiului Făgăraş în aria siturilor de protecţie specială avifaunistică (SPA), ROSPA 0003 „Avrig – Scorei - Făgăraş” şi ROSPA0099 „Podişul Hârtibaciului” şi parţial în aria sitului de importanţă comunitară (SCI), ROSCI0132 Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu, conform datelor din planul propus – „Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş, judeţul Braşov".

ROSPA0099 „Podişul

Hârtibaciului”

ROSPA 0003 „Avrig – Scorei - Făgăraş”

ROSCI0132 Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu

ROSCI0132 Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu

ROSPA 0003 „Avrig – Scorei - Făgăraş”

ROSPA0099 „Podişul

Hârtibaciului”





3.7.1. Date privind siturile NATURA 2000, arii de protecţie specială (SPA) si suprafete de importanta comunitara (SCI) : suprafaţa, tipuri de ecosisteme, tipuri de habitate şi specii.

3.7.1.1 Date despre situl NATURA 2000, ROSPA0003 „Avrig – Scorei – Făgăraş”

Descrierea sitului Aria protejată denumită "ROSPA0003 Avrig – Scorei – Făgăraş", are o suprafaţă de 3.024 ha, este declarată sit Natura 2000 - Sit de Protecţie Avifaunistică prin Hotărârea nr. 1284 din 24/10/2007 Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 739 din 31/10/2007, privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, completată şi modificată cu HG 971/05.10.2011. Aria protejată este propusă ca sit RAMSAR. Situl se află poziţionat cu coordonate: Latitudine N 45º47'22'', Longitudine E 24º37'7'', cu altitudinile: Min.369, Max.453, Med. 403 şi este situat 53% în judeţul Braşov şi 47% în judeţul Sibiu. Teritoriul sitului cu o altitudine medie de 403 m caracterizat de relief colinar format din dealurile submontane, Câmpia piemontană şi lunca Oltului. Teritoriul sitului este acoperit în proporţie de 51% de râuri şi lacuri, 11% sunt mlaştini şi turbării, 24% culturi, 7% păşuni şi 7% alte terenuri arabile. Terenurile acoperite cu păşuni precum şi suprafaţa agricolă din sit sunt proprietăţi private, iar cursul Oltului inclusiv lacurile, mlaştinile şi turbăriile sunt în proprietatea statului. Climatului temperat continental, cu o medie anuală de aproximativ 8 grade Celsius i se adaugă ca şi specific al zonei, foehnul - inversiunea de temperatură ce provoacă circulaţia descendentă a maselor de aer. Pe suprafaţa sitului, Oltul adună apele întregului versant Făgăraş prin circa 30 de afluenţi. Densitatea reţelei hidrografice este de peste 0,8 km/kmp. În Carpaţi nu se mai înregistrează o astfel de densitate a reţelei hidrografice. De la sfârşitul lui martie şi până în iunie, râurile montane drenează o cantitate mare de apă, provocând adeseori, pe fundul depresiunii, inundaţii, deoarece cursul Oltului nu poate prelua această cantitate fără a ieşi din matcă. Solul podzolic şi numeroşii afluenţi ai Oltului au favorizat înmlăştinirea terenului, ajungându-se ca aproximativ 11% din suprafaţa sitului să fie acoperită de mlaştini şi turbării.

Acest sit găzduieşte efective importante ale unor specii de păsări protejate iar habitatele umede formate din mlaştini, canale şi fâneţe umede sunt perimetrele ideale pentru conservarea acestor specii. Populaţia totală avifaunistică din sit depăşeşte 30.000–40.000 de exemplare anual. De asemenea, Oltul este recunoscut ca unul dintre culoarele de migraţie al păsărilor.

Pe teritoriul sitului au fost identificate 25 de specii protejate conform anexei I a Directivei Păsări, 86 de alte specii migratoare listate în anexele Convenţiei asupra speciilor migratoare, 2 specii periclitate la nivel global: Alcedo atthis (pescăruş albastru), Anthus campestris (fâsă de câmp), Aquila chrysaetos (acvila de munte), Asio flammeus (ciuf de mlaştină), Caprimulgus europaeus (caprimulg), Ciconia ciconia (Barza albă) Circus aeruginosus (erete de stuf), Circus cyaneus (ereta vânăt), Crex crex (cristelul de câmp), Dendrocopos medius (ciocănitoare de stejar), Dendrocopos syriacus (ciocănitoare de





grădini), Dryocopus martius (ciocănitoare neagră), Emberiza hortulana (presura de grădină), Falco peregrinus (şoim călător), Falco vespertinus (şoimuleţul de seară), Ficedula albicollis (muscar gulerat), Ficedula parva (muscar mic), Ixobrychus minutus (Stârcul pitic), Lanius minor (sfrăncioc cu fruntea neagră), Lullula arborea (ciocârlia de pădure), Mergus albellus (fersestraş mic), Pandion haliaetus (vulturul pescar), Philomachus pugnax, Picus canus (ghionoaia sură), Sylvia nisoria (silvia porumbacă) Situl are o importanţă deosebită pentru populaţiile cuibăritoare ale speciilor Aquila pomarina / Acvila ţipătoare, Ciconia ciconia / Barza albă, Circus aeruginosus / Eretele de stuf, Crex crex / fâsă de câmp, Ixobrychus minutus/ Stârcul pitic, Pandion haliaetus / Vulturul-pescar. Importanţa sitului de protecţie specială (SPA) Avrig–Scorei-Făgăraş se datorează în primul rând populaţiilor de păsări sălbatice şi habitatelor acestora. Oltul reprezintă un coridor ecologic de migraţie şi dispersie care face legătura între diferite zone geografice ale României şi Europei. Sunt astfel legate Depresiunile Braşovului, Făgăraşului şi Câmpia Transilvaniei, sudul ţării de Transilvania. Oltul este recunoscut ca una dintre căile importante de migraţie ale păsărilor. Au fost determinate specii vulnerabile, în pericol sau cu alte statute nefavorabile de conservare, conform Directivei Păsări, Convenţiei de la Berna şi Bonn, Statutul European de Ameninţare (European Threat Status), categoriei SPEC. Dintre speciile cuibăritoare, sunt importante pentru zonă : Crex crex, Ciconia ciconia, Aquila pomarina. Din acest punct de vedere, habitatele umede perimetrale, formate din mlaştini, canale, fâneţe umede sunt perimetre cheie pentru conservarea acestora. Crex crex cuibăreşte inclusiv în culturi de grâu sau lucernă. În perioadele de migraţie (toamna şi primăvara), populaţia totală a păsărilor depăşeşte 30.000–40.000 de exemplare anual. Lacurile şi zonele umede din imediata apropiere reprezintă puncte de maximă concentrare pentru păsările de apă, mai ales pentru palmipede (raţe, lişiţe). Suprafeţele care rămân neîngheţate în timpul iernii reprezintă cele mai importante arii de iernare pentru păsări localizate în partea sudică şi sud-estică a Transilvaniei. Pe lâgă aceste specii de păsări pentru care a fost desemnat situl, la nivelul sitului mai sălăşuesc şi alte specii de păsări.

Specii de păsări cu migraţie regulată nemenţionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC: Accipiter nisus, Acrocephalus arundinaceus, Acrocephalus palustris, Acrocephalus scirpaceus, Acrocephalus schoenobaenus, Actitis hypoleucos, Alauda arvensis, Anas acuta, Anas clypeata, Anas crecca, Anas platyrhynchos, Anas querquedula, Anas strepera, Anthus pratensis, Anthus spinoletta, Anthus trivialis, Apus apus, Ardea cinerea, Asio otus, Aythya fuligula, Bucephala clangula, Buteo buteo,

Carduelis cannabina, Carduelis carduelis, Carduelis chloris, Carduelis spinus, Coccothraustes coccothraustes, Columba oenas, Coturnix coturnix, Columba palumbus,

Păsări prezente în sit





Cuculus canorus, Delichon urbica, Erithacus rubecula, Locustella luscinioides, Phoenicurus ochruros, Phoenicurus phoenicurus, Saxicola rubetra, Saxicola torquata, Oenanthe oenanthe, Turdus merula, Turdus pilaris, Turdus philomelos, Turdus iliacus, Turdus viscivorus, Locustella fluviatilis, Upupa epops,Larus cachinnans, Falco subbuteo, Falco tinnunculus, Fringilla coelebs, Fringilla montifringilla, Fulica atra, Gallinago gallinago, Hirundo rustica, Jynx torquilla, Lanius excubitor, Larus canus, Larus ridibundus, Luscinia luscinia, Mergus merganser, Merops apiaster, Miliaria calandra, Motacilla alba, Motacilla cinerea, Motacilla flava, Oriolus oriolus, Otus scops, Phalacrocorax carbo, Phylloscopus collybita, Phylloscopus sibilatrix, Phylloscopus trochilus, Podiceps cristatus, Podiceps grisegena, Podiceps nigricollis, Prunella modularis, Pyrrhula pyrrhula, Regulus regulus, Riparia riparia, Streptopelia turtur, Sturnus vulgaris, Sylvia atricapilla, Sylvia borin, Sylvia communis, Sylvia curruca, Tachybaptus ruficollis, Tringa ochropus. 3.7.1.2 Date despre situl NATURA 2000, ROSPA0099 „Podişul Hârtibaciului”

Descrierea sitului

Aria de protective specială (SPA) denumită ROSPA0099 Podişul Hârtibaciului are o suprafaţă de 237.515ha, este declarată sit Natura 2000 - Sit de Protecţie Avifaunistică prin HG nr. 1284 din 24/10/2007 Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 739 din 31/10/2007, privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, copletată şi modificată cu HG 971/05.10.2011.

Situl se află poziţionat la coordonatele: Latitudine: N 46º0'12'', Long.: E 24º47'38”, cu altitudinile: Min. 317, Max.768, Med. 528 şi este situat 35% în judeţul Braşov, 51% în judeţul Sibiu şi 14% în judeţu Mureş. Teritoriul sitului cu o altitudine medie de 528 m, este caracterizat de relief colinar format din dealurile submontane, Câmpia piemontană şi lunca Oltului.

Această arie reprezintă prioritatea nr. 1 dintre cele 68 de situri propuse de către Grupul Milvus în 22 de judeţe ale ţării. Sub aspectul criteriilor IBA cele mai importante populaţii inventariate aparţin următoarelor specii: cristelul de câmp (C1 – efective importante pe plan global), cristelul de câmp, acvila ţipătoare mică, viesparul, huhurezul mare, caprimul-gul, ciocănitoarea de stejar, ciocănitoarea de grădină, ghionoaia sură, ciocârlia de pădure şi sfrânciocul roşiatic (C6 – populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene). Aria din sit cuprinsă în UAT Făgăraş este caracterizată de lipsa aproape totală a arăturilor şi de abundenţa terenurilor seminaturale – pajişti şi fâneţe extensive. Structura peisajului este mozaicată, constând din alternanţa ariilor semi-naturale cu păduri de foioase, ceea ce a făcut ca diversitatea biologică a zonei să fie foarte ridicată.





Situl găzduieşte efective importante din speciile caracteristice acestei zone, de ex. aici cuibăreşte cea mai însemnată populaţie de acvilă ţipătoare mică (Aquila pomarina) şi de viespar (Pernis apivorus) din România, densitatea ceea mai ridicată fiind atinsă la sud de Valea Hârtibaciului. Efectivele de huhurez mare (Strix uralensis), caprimulg (Caprimulgus europaeus), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius), ciocârlie de pădure (Lullula arborea) şi sfrâncioc roşiatic (Lanius collurio) sunt şi ele cele mai însemnate dintre siturile din ţară.

Populaţia de cristel de câmp (Crex crex) este semnificativă pe plan global (peste 20 de perechi) dar este şi printre primele dintre siturile din România. Este de asemenea printre primele zece situri din ţară pentru ghionoaie sură (Picus canus). Scopul propunerii acestei arii speciale de protecţie a păsărilor a fost conservarea unor populaţii aparţinând următoarelor 28 de specii de păsări de importanţă comunitară: Anthus campestris (fâsă de câmp), Aquila pomarina (acvilă ţipătoare mică), Aythya nyro-ca (raţă roşie), Bubo bubo (buhă), Caprimulgus europaeus (caprimulg), Chlidonias hybridus (chirighiţă cu obraz alb), Ciconia ciconia (barză albă), Ciconia nigra (barză neagră), Circaetus gallicus (şerpar), Circus aeruginosus (erete de stuf), Circus cyaneus (erete vânăt), Crex crex (cristel de câmp), Dendrocopos leucotos (ciocănitoare cu spate alb), Dendrocopos syriacus (ciocănitoare de grădină), Dendrocpos medius(ciocănitoare de stejar), Egretta alba (egretă mare), Falco vespertinus (vânturel de seară), Himantopus





himantopus (piciorong), Lanius collurio (sfrâncioc roşiatic), Lanius minor (sfrâncioc cu fruntea neagră), Lullula arborea (ciocârlie de pădure), Nycticorax nycticorax (stârc de noapte), Pernis apivorus (viespar), Philomachus pugnax (bătăuş), Picus canus (ghionoaie sură), Sterna hirundo (chira de baltă), Strix uralensis (huhurez de pădure) şi Tringa glareola (fluierar de mlaştină). La nivelul sitului mai cuibăresc şi alte specii de păsări cu migraţie regulată, în afară de cele pentru care a fost desemnat. Specii de păsări cu migraţie regulată nemenţionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC prezente la nivelul sitului: Fringilla montifringilla, Locustella fluviatilis, Locustella luscinioides, Luscinia luscinia, Miliaria calandra, Motacilla flava, Oriolus oriolus, Otus scops, Sylvia borin, Turdus viscivorus, Acrocephalus arundinaceus, Acrocephalus palustris, Acrocephalus scirpaceus, Acrocephalus schoenobaenus, Alauda arvensis, Anas platyrhynchos, Anas querquedula, Anthus pratensis, Anthus spinoletta, Anthus trivialis, Asio otus, Falco subbuteo, Podiceps nigricollis, Podiceps grisegena, Tachybaptus ruficollis, Cygnus olor, Anas acuta, Anas clypeata, Anas Penelope, Anas platyrhynchos, Podiceps cristatus, Anas querquedula, Anas strepera, Aythya ferina, Aythya fuligula, Buteo buteo, Accipiter gentilis, Gallinula chloropus, Fulica atra, Vanellus vanellus, Larus cachinnans, Larus ridibundus, Athene noctua, Upupa epops, Streptopelia turtur, Sturnus vulgaris, Limosa limosa, Ardea cinerea, Gallinago gallinago, Tringa ochropus, Tringa erythropus, Actitis hypoleucos, Phalacrocorax carbo, Larus canus. Alte specii importante de floră şi faună - Argynnis laodice 3.7.1.3 Date despre situl NATURA 2000, ROSCI0132 „Oltul Mijlociu – Cibin - Hârtibaciu”

Descrierea sitului Aria natural protejată denumită ROSCI032 Oltul Mijlociu – Cibin - Hârtibaciu are o suprafaţă de 2.826ha, este declarată sit Natura 2000 - Sit de importanţă comunitară (SCI) prin Ord. nr. 1964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, completat şi modificat cu Ord. MMP nr. 2387/2011. Situl se află poziţionat la coordonatele: Latitudine: N 45º40'58'', Long.: E 24º19'28”, cu altitudinile: Min. 314, Max.568, Med. 416 şi este situat 25% în judeţul Braşov, 66% în judeţul Sibiu şi 9% în judeţu Vâlcea. Teritoriul sitului cu o altitudine medie de 568 m, este extins mai mult pe lungime fiind caracterizat de relief colinar format din dealurile submontane, Câmpia piemontană şi luncile râurilor care îi dau denumirea sitului. Pe teritoriul sitului sunt instalate şapte tipuri de habitate diferite: râuri, lacuri, turbării, culturi (terenuri arabile), păşuni, alte terenuri arabile, păduri de foioase, habitate de păduri (păduri în tranziţie) şi o bogată ihtiofaună protejată la nivel naţional şi european.

Tipurile de habitate prezente la nivelul sitului clasificate după Natura 2000 sunt Tufărişuri alpine şi boreale şi Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum.





La nivelul sitului sălăşuiesc mamifere protejate precum lutra (Lutra lutra) şi castorul (Castor fiber).

Speciile protejate de amfibieni sunt reprezentate la nivelul sitului de tritonul cu creastă(Triturus cristatus) şi de Broasca ţestoasă de apă (Emys orbicularis).

Fauna salmonicolă protejată este prezentă printr-un număr mare de indivizi din speciile de interes comunitar cum sunt: Boarţa (Rhodeus sericeus amarus), Săbiţa (Pelecus cultratus), Moioagă (Barbus meridionalis), Zvârlugă (Cobitis taenia), Dunăriţă (Sabanejewia aurata), Porcuşor de nisip (Gobio kessleri), Fusar (Zingel streber), Pietrar (Zingel zingel), Avat (Aspius aspius), Petroc (Gobio uranoscopus). Situl este important pentru conservarea speciilor de nevertebrate: scoică de râu - Unio crassus, Chilostoma banaticum, melcul cu cârlig - Anius vorticulus şi Ophiogomphus cecilia. Alte specii importante de floră şi faună prezente la nivelul sitului:

Alburnoides bipunctatus, Alburnus alburnus, Barbatula barbatula, Barbus barbus, Esox reichertii, Perca fluviatilis, Rutilus rutilus, Tinca tinca, Vimba vimba.

Deşi aria reflectă efectele impactului antropic îndelungat, manifestat în deceniile 7 - 9 ale sec. XX, existâ încă unele zone umede care şi-au păstrat aspectul şi comunităţile remanente, fargamente ale structurilor originare. Numerose populaţii au fost izolate în aceste arii, relativ izolate, formând într-un sens restrictiv metapopulaţii si metacomunităţi. Deşi de dimensiuni mici, sunt surse potenţiale de regenerare şi martori ai diversităţii specifice de odinioară, reprezentative pentru flora, fauna şi peisajul ardelenesc. Situl de importanţă comunitară Oltul Mijlociu-Cibin-Hârtibaciu, a fost propus de O.N.G Coaliţia Natura 2000. Desemnarea sitului s-a realizat pe criterii ştiinţifice: număr mare de indivizi din speciile de interes comunitar; indivizi sănătoşi ale speciilor de interes comunitar; date ştiinţifice istorice asupra prezenţei în arealul de interes a acestor specii de peste 100 de ani; habitate naturale tipice/bune sub aspect calitativ.





ROSCI0132

ROSPAI0003 Zona extindere intravilan Aspecte ale vegetaţiei din siturile ROSPA0003 „Avrig – Scorei- Făgăraş şi SCI00232 ;Oltul Mijlociu –Cibin – Hârtibaciu” în zonele aflate la limită cu intravilanul propus.

E7





3.7.2 Date despre prezenta, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor si/sau habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafaţa şi în vecinătatea PP, menţionate în formularul standard al ariilor de protecţie specială avifaunistică situri SPA şi în aria natural protejată sit SCI

Investigaţiile făcute asupra biodiversităţii au ţinut cont de următoarele:

- Teritoriile ariilor de protecţie specială avifaunistică: ROSPA 0003 „Avrig – Scorei - Făgăraş” şi ROSPA0099 „Podişul Hârtibaciului” şi a sitului de importanţă comunitară ROSCI0132 „Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu” sunt amplasate parţial în perimetrul planului propus – „PUG municipiul Făgăraş”. In acest caz a fost investigată starea biodiversităţii din cele trei situri Natura 2000 pe suprafeţele aferente teritoriului administrativ al munucipiului Făgăraş;

- Implementarea obiectivelor PUG nu necesită intervenţii la nivelul celor trei situri cu

defrişări de arborete dar, se propune schimbarea destinaţiei unei suprafeţe de 11,6ha cu funcţia de păşune aflată în limita ariei de protecţie specială avifaunistică SPA „Podişul Hârtibaciului” în parc fotovoltaic ;

- Extinderea intravilanului construit în detrimentul terenurilor agricole şi arabile din

teritoriul administrativ aflate în afara limiteleor ariilor de protecţie specială avifaunistică din care o parte sunt situate în vecinătatea sudică a sitului SPA „Avrig – Scorei - Făgăraş” şi a sitului SCI „Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu”. (Nu se fac extinderi de intravilan in siturile Natura 2000. Se poate vorbi de o extindere a intravilanului, dar până în vecinătatea sitului SPA „Avrig – Scorei – Făgăraş” şi a sitului SCI „Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu”; Zona de extindere este separata de siturile Natura 2000 de digul albiei râului Olt, DJ 104L si canalul de protectie impotriva inundabilitatii).

Investigaţiile pentru caracterizarea condiţiilor iniţiale (cele existente înainte de implementarea planului) şi evaluarea impactului potenţial produs de lucrările de implementare a obiectivelor din plan, asupra diferitelor componente ale biodiversităţii, s-au efectuat pe o suprafaţă de teren de aproximativ 1.200ha, ce a fost constituită astfel:

- 40,54ha suprafaţa din situl ROSPA 0003 „Avrig – Scorei - Făgăraş” ROSPA 0003 „Avrig – Scorei - Făgăraş” situată în teritoriul administrativ al municipiului Făgăraş;

- 992,93ha suprafaţa din situl ROSPA0099 „Podişul Hârtibaciului” situată în teritoriul administrativ al municipiului Făgăraş;

- 36,09ha suprafaţa din situl ROSCI0132 „Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu” situată în

teritoriul administrativ al municipiului Făgăraş, ce se suprapune parţial cu ROSPA0003;

- 193 ha - suprafaţa terenurilor arabile şi agricole incluse în extinderile de intravilan cu

schimbarea destinaţiei în terenuri cu construcţii, din care 37,67 ha sunt situate în vecinătatea de sud a siturilor „Avrig – Scorei - Făgăraş” şi „Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu”.





- 22,44ha – suprafeţe din extravilan propuse pentru schimbarea destinaţiei din terenuri agricole şi arabile în parcuri fotovoltaice din care 11,6 ha situate în aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0099 „Podişul Hârtibaciului.

Situaţia folosinţei terenurilor ce au fost incluse în extinderile de intravilan este redată în tabelul următor cu indicarea pe plan a suprafeţelor respective.





Suprafete parcuri fotovoltaice propuse Nr. Parcel Zona Arie (mp) Arie (ha)

Ps 12000/1/2 Vestul municipiului Făgăraş (la vest de zona Nitramonia) 108.434 10,8

Ps 420/1/1 Nord vestul municipiului Făgăraş (în podişul Hârtibaciului) 116.000 11,6

Zona propusă pentru parc fotovoltaic

ROSPA0099 „Podişul Hârtibaciului”

Depozit municipal de deşeuri

Poziţia faţă de municipiul Făgăraş

Categorii folosinţă terenuri E1- NE E2 –E E3- S E4 -E E5 - V E6- V E7 - V E8 - N

TOTAL EXTINDERI

ha

Păşune 2.14 11.73 0.17 1.57 6.23 21.84

Arabil 22.10 86.04 1.86 20.52 2.12 22.44 9.25 1.51 165.86

Dr. exploatare 0.16 0.36 0.001 0.63 1.15

Livadă 0.24 4.51 4.75

Fâneaţă 4.70 4.70

Tufărişuri, mărăcinişuri 1.30 1.67 2.97

Dr. comunal 0.52 0.08 0.60

Dr. naţional 0.62 0.62

Fâneţe împădurite 0.61 0.61

Bălţi 0.01 0.01

Râuri 0.04 0.04

TOTAL 24.64 105.29 1.87 22.84 2.37 28.52 16.11 1.51 203.14





A. Date privind habitatele şi flora A.1. Habitatele prezente în siturile Natura 2000 • Situl ROSPA0003 Avrig – Scorei – Fărgărăş Cod % CLC Clase de habitate

N06 43 511, 512 Râuri, lacuri N06 10 511, 512 Râuri, lacuri N07 12 411, 412 Mlaştini, turbării N12 23 211- 213 Culturi (teren arabil) N14 5 231 Păşuni N15 7 242,243 Alte terenuri arabile Situl include lunca Oltului şi pe alocuri versantul drept al Oltului caracterizată printr-o creastă bine individualizată pe alocuri abruptă şi înaltă de cca. 30-40 m. Ca şi pondere a claselor de habitate 53% reprezintă râuri şi lacuri (Oltul respectiv barajele şi “braţe moarte” – meandrele vechi ale Oltului), 12% mlaştini, 23% teren arabil, 5% păşuni şi 7% alte culturi agricole. Aceste clase includ şi vegetaţia lemnoasă importantă pentru biodiversitate de pe malurile râului. • Situl ROSPA0099 Podişul Hârtibaciului

Situl este situat în regiunea biogeografică continentală. Pe teritoriul judeţului Braşov cuprinde în general zone de păşuni şi fâneţe, dar apar şi terenuri agricole şi păduri (în compoziţia cărora intră fagul, gorunul, uneori şi stejarul - ca specii principale şi frasinul, carpenul, etc, ca specii de amestec). Cod % CLC Clase de habitate

N12 7 211 - 213 Culturi (teren arabil) N14 35 231 Păşuni N15 17 242, 243 Alte terenuri arabile N16 33 311 Păduri de foioase N23 2 1xx Alte terenuri artificiale (localităţi, mine..) N26 6 324 Habitate de păduri (păduri în tranziţie) Tipuri de habitate prezente în situl de interes comunitar “Podişul Hârtibaciului”

- Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis) - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum; - Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Littorelletea uniflorae şi/sau

Isoëto-Nanojuncetea; - Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi

alpin; - Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane; - Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum; - Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba; - Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau Hydrocharition; - Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum; - Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion); - Păduri dacice cu stejar şi carpen.





În Podişul Hârtibaciului predomină pădurile de gorun (Quercus petraea) în amestec cu cele de carpen (Carpinus betulus) sau cele de fag amestecate cu carpen, frasin, paltin, tei, etc., iar în depresiuni şi în culoarele depresionare se găsesc rămăşiţe ale pădurii de stejar (Quercus robur), în amestec cu alte esenţe lemnoase. Zona de pe teritoriul judeţului Braşov cuprinde în general terenuri cu păşuni şi fâneţe cu insule de păduri în compoziţia cărora intră fagul (Fagus sylvatica), gorunul (Querqus petraea), uneori stejarul (Querqus robur) în amestec cu carpen (Carpinus betulus), frasin (Fraxinus excelsior), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), jugastru (Acer campestre), tei (Tilia tomentosa, T. Cordata), corcoduş (Prunus cerasifera). Pe terenuri degradate au fost introduse artificial diverse răşinoase - pin silvestru şi negru (Pinus silvestris, P. Nigra), larice (Larix decidua) dar şi salcâmul (Robinia pseudacacia). Vârsta pădurii variază, dar predomină pădurile mature şi bătrâne care se concentrează mai ales în jumătatea nordică a sitului. De mare importanţă pentru faună (în special pentru păsări) sunt arborii bătrâni, groşi, scorburoşi, rupţi, uscaţi parţial sau total. Din arboretele supuse regimului silvic aceste exemplare sunt extrase în cadrul tăierilor de igienă întrucât reprezintă focare de infestare pentru restul arborilor. Pe dealuri, în locul pădurilor defrişate s-au dezvoltat pajişti de stepă, în care predomină grupările de iarba vântului (Agrostis tenius), păiuşul (Festuca sp.), golomăţ (Dactylis glomerata), bărboasa (Andropogon iscaemum), sisadină (Chrysopogon gryllus),dar şi multe suprafeţe invadate de scaieţi (Cirsium); pe terenuri aşezate, cu panta redusă şi în apropierea aşezărilor umane, apar şi terenuri arabile cultivate. Vegetaţia azonală, caracteristică luncilor râurilor mai mari, este compusă din zăvoaie de salcie (Salix alba, Salix cinerea, Salix fragilis), de anin negru (Alnus glutinosa), etc. Există, de asemenea, unele zone umede - cu plante de baltă ca papura (Typha), pipirigul (Holoschoenus) şi rogozul (Carex). Situl este caracterizat de lipsa aproape totală a arăturilor şi abundenţa terenurilor seminaturale - pajişti şi fâneţe extensive. Structura peisajului este mozaicată, constând din alternanţa ariilor seminaturale cu păduri de foioase, ceea ce conduce la o biodiversitate foarte ridicată. Cuprinde şi lacurile de la Brădeni, un loc important pentru păsările de apă atât în timpul sezonului de cuibărit cât şi în timpul pasajului. Impactul antropic este foarte scăzut, existând puţine localităţi pe o întindere foarte mare. Această zonă este cea mai mare arie seminaturală coerentă şi probabil cea mai bine conservată din regiunea biogeografică continentală din Transilvania. • Situl ROSCI0132 Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu La nivelul sitului se regăsesc un număr de şapte habitate. Cod % CLC Clase de habitate N06 37 511, 512 Râuri, lacuri N07 10 411, 412 Mlaştini, turbării N12 8 211 - 213 Culturi (teren arabil) N14 8 231 Păşuni N15 6 242, 243 Alte terenuri arabile N16 29 311 Păduri de foioase N26 2 324 Habitate de păduri (păduri în tranziţie)





Tipuri de habitate prezente în sit clasificate după Natura 2000

Cod Denumire habitat % 4060 Tufărişuri alpine şi boreale 0,001 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum 2 A.2. Habitate din ariile siturilor Natura 2000 aflate în perimetrul PP – PUG

Distribuţia suprafeţelor de pădure pe tipuri de staţiuni în zona de studiu şi pe amplasamentul PUG, indică faptul că predomină staţiunile din etajul pădurile de gorun (Quercus petraea) în amestec cu cele de carpen (Carpinus betulus) sau cele de gorun amestecate cu fag, stejar, carpen, frasin, paltin, tei, etc. - date obţinute de la administratorul pădurilor - Regia Publică Locală Ocolul Silvic Pădurile Făgăraşului (conf. Anexă).

Arboretele din aceste tipuri de păduri sunt în proporţie de 90%, clase mijlocii de producţie cu păduri mature cu o consistenţă mare (0,7 – 0,9). Pentru a stabili tipurile de habitate din zonele studiate s-a folosit descrierea acestor tipuri de habitate prezentată în lucrarea “Habitatele din România”, N. Doniţă, A. Popescu, Mihaela Paucă –Comănescu, Simona Mihăilescu, I.A. Biriş, 2006. Tipurile de habitate clasificate după Natura 2000 şi corespondenţa cu Habitatele din România pentru zona luată în studiu şi pentru zona din interiorul amplasamentului sunt redate în tabelul următoare.

Tipurile de habitate din zonele luate în studiu aflate în perimetrul PUG

NATURA 2000 Habitate corespondente din România Zona sit

amplasată în T.A. Făgăraş

6510 Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis)

R3802 Pajişti daco – getice de Arrhenatherum elatius

ROSPA0099

- R3712: Comunităţi dacice cu Deschapisia caespitosa şi Agrostis stolonifera

ROSPA0003 ROSPA0099 ROSCI 0132

6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin

R3714 Comunităţi daco – getice cu Filipendula ulmaria, Geranium palustre, şi Chaerophyllum hirsutum

ROSPA0099 ROSPA0003 ROSCI0132

3240 Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane

R4417 Tufărişuri danubiene de cătină albă (Hippophaë rhamnoides) şi răchită albă (Salix eleagnos)

ROSPA0099

9170 Păduri de stejar cu carpen de tip Galio - Carpetum

R4123 Păduri dacice de gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica) şi carpen (Carpinus betulus) cu Carex pilosa

ROSPA0099

91Y0 Păduri dacice de stejar şi carpen

R4128 Păduri geto - dacice de gorun (Quercus petraea) cu Dentaria bulbifera

ROSPA0099





A.3. Specii de plante protejate prezente la nivelul sitului „Podişul Hârtibaciului”

- Adenophora lilifolia - Clopoţel - Agrimonia pilosa - Turtiţă - Angelica palustris – Angelică de baltă - Cephalaria radiate - - Crambe tataria – Hodolean tătăresc - Cypripedium calceolus – Papucul doamnei - Echium russicum – Capul şarpelui - Iris aphylla ssp. hungarica – Irisul bărbos

B. Date privind fauna protejată ce găzduieşte în siturile analizate B.1. Mamifere protejate prezente în:

• Situl „Podişul Hârtibaciului”

Specii prioritare la nivel european - Canis lupus - Lup - Ursus actos - Urs - Calimorpha quadripunctata – Fluture vărgat - Osmoderma eremita – Pustnicul, Gândacul sihastru

Specii protejate la nivel comunitar şi naţional - Lutra lutra - Vidră - Rhinolophus hippsoideros- Liliac cu potcovă - Barbastella barbastellus – Liliac cârn - Felis silvestris – Pisică sălbatică - Muscarindus avellanarius – Pârş de alun - Vespertilio murinus – Liliac de fereastră, liliac de ziduri

• Situl „Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu”

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE - Lutra lutra - Lutră - Castor fiber - Castor

B.2. Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE, prezente la nivelul sitului

• Situl „Podişul Hârtibaciului”

- Bombina variegata – Buhai de baltă cu burta galbenă - Bufo bufo - Broască râioasă - Bufo viridis - Broască râioasă verde - Coronella austriaca – Sarpe de alun - Eleaphe longissima – Sarpele lui Esculap - Emya arbicularis – Broască ţestoasă europeană - Hyla arborea - Brotăcel - Lacerta agilis – Sopârlă cenuşie - Lacerta viridis - Guşter - Pelobates fuscus – Broască de pământ, B. gheboasă - Rana arvalis – Broască de mlaştină - Rana dalmatina – Broască roşie de pădure





- Triturus cristatus – Triton cu creastă - Triturus vulgaris – Triton comun

• Situl „Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu” - Triturus cristatus – Triton cu creastă - Emys orbicularis – Broască ţestoasă de apă

B.3. Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE prezente în situri:

• Situl „Podişul Hârtibaciului” - Barbus meridionalis - Mreană - Cobitis taenia - Zvârlugă - Gobio kessleri - Petroc - Rhodeus sericeus amarus - Boarţa - Sabanejewia aurata – Dunăriţa

• Situl „Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu” - Rhodeus sericeus amarus- Boarţă - Pelecus cultratus - Săbiţă - Barbus meridionalis- Moioagă - Cobitis taenia - Zvârlugă - Sabanejewia aurata - Dunăriţa - Gobio kessleri - Porcuşor de nisip - Zingel streber - Fusar - Zingel zingel - Pietrar - Aspius aspius - Avat - Gobio uranoscopus - Petroc

B.4. Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

prezente în situri

• Situl „Podişul Hârtibaciului” Argynnis laodice, Bolbelasmus unicornis, Catopta thrips, Cerambyx cerdo,Colias chrysotheme, Eriogaster catax, Euphydryas aurinia, Euphydryas maturna, Leptidea morsei, Lopinga achine, Lucanus cervus, Lycaena dispar, Maculinea alcon, Maculinea arion, Maculinea teleius, Neptis Sappho, Parnassius Mnemosyne, Pericallia matronula, Proserpinus Proserpina, Pyrgus sidae.

• Situl „Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu” - Unio crassus – Scoica de râu - Chilostoma banaticum - Anisus vorticulus – Melcul cu cârlig - Ophiogomphus cecilia

Ariile de protecţie specială avifaunistică au fost desemnate situri SPA pentru numărul mare de specii de păsări ce găzduiesc la nivelul lor atât rezidente cât şi în pasaj. Speciile de păsări pentru care au fost desemnate siturile ROSPA0003 „Avrig – Scorei – Făgăraş” şi ROSPA 0099 „Podişul Hârtibaciului” sunt redate tabelar în subcapitolele ce urmează.





C. Avifauna Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC pentru care au fost desemnate ariile de protecţie specială avifaunistică – situri SPA: C.1. SITUL NATURA 2000 - ROSPA0003 ”Avrig – Scorei – Făgăraş”

Cod Specie Populaţie Rezidentă Cuibărit Iernat Pasaj

Sit P

op.

Con

serv

.

Izol

are

Glo

bal

A229 Alcedo atthis 40p D B C C A255 Anthus campestris R D B C C A091 Aquilla chrysaetos 4i D B C C A222 Asio flammeus R D B C C A224 Caprimulgus europaeus 60p D B C C A031 Ciconia ciconia 120-140p B A B B A081 Circus aeruginosus 1-2p D B C C A082 Circus cyaneus 40i D B C C A122 Crex crex 80-160p C B C B A238 Dendrocopus medius 10-12p D B C C A429 Dendrocopos syriacus 10-20p D B C C A236 Dryocopus martius 7-10p D B C C A379 Emberiza hortulana 1-2p D B C C A103 Falco peregrinus 2i D B C C A097 Falco vespertinus 40i D B C C A321 Ficedula albicollis RC D B C C A320 Ficedula parva R D B C C A022 Ixbrychus minutus 40p D B C C A339 Lanius minor RC D B C C A246 Lullula arborea RC D B C C A068 Mergus albellus 10-15i RC C B C C A094 Pandion hallaetus 10i D B C C A151 Philomachus pugnax RC D B C C A234 Picus canus 10-20p D B C B A307 Sylvia nisoria 20-30p D B C C

Abrevieri la coloana „Situaţia populaţiilor” "A" - specia este foarte bine reprezentată la nivelul sitului "B" - specia este bine reprezentată la nivelul sitului "C" - la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate care reprezintă mai puţin de 2% din populaţia la nivel naţional "D" - la nivelul sitului cuibăreşte o populaţie cu densitate redusă faţă de media la nivel naţional (nesemnificativă la nivel naţional). Abrevieri coloana “Stare de conservare” (Conserv.) “A”. parametrii habitatelor cu valori optime, care ar trebui să denote o dimensiune mare a populaţiei sau o densitate mare de specii. Ar trebui folosit doar în mod limitat în situri remarcabile pentru anumite specii; “B”. parametrii habitatelor cu valori „normale", unde populaţia se menţine stabil" pe termen lung (datorită managementului, sau chiar şi fără acesta); sau o degradare uşoară a habitatelor, dar unde regenerarea este uşor de obţinut;





“C”. degradare medie sau severă a unui habitat la care regenerarea este dificilă. Specii de păsări cu migraţie regulată nemenţionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC prezente la nivelul sitiului Accipiter nisus, Acrocephalus arundinaceus, Acrocephalus palustris, Acrocephalus scirpaceus, Acrocephalus schoenobaenus, Actitis hypoleucos, Alauda arvensis, Anas acuta, Anas clypeata, Anas crecca, Anas platyrhynchos, Anas querquedula, Anas strepera, Anthus pratensis, Anthus spinoletta, Anthus trivialis, Apus apus, Ardea cinerea, Asio otus, Aythya fuligula, Bucephala clangula, Buteo buteo, Carduelis cannabina, Carduelis carduelis, Carduelis chloris, Carduelis spinus, Coccothraustes coccothraustes, Columba oenas, Coturnix coturnix, Columba palumbus, Cuculus canorus, Delichon urbica, Erithacus rubecula, Locustella luscinioides, Phoenicurus ochruros, Phoenicurus phoenicurus, Saxicola rubetra, Saxicola torquata, Oenanthe oenanthe, Turdus merula, Turdus pilaris, Turdus philomelos, Turdus iliacus, Turdus viscivorus, Locustella fluviatilis, Upupa epops,Larus cachinnans, Falco subbuteo, Falco tinnunculus, Fringilla coelebs, Fringilla montifringilla, Fulica atra, Gallinago gallinago, Hirundo rustica, Jynx torquilla, Lanius excubitor, Larus canus, Larus ridibundus, Luscinia luscinia, Mergus merganser, Merops apiaster, Miliaria calandra, Motacilla alba, Motacilla cinerea, Motacilla flava, Oriolus oriolus, Otus scops, Phalacrocorax carbo, Phylloscopus collybita, Phylloscopus sibilatrix, Phylloscopus trochilus, Podiceps cristatus, Podiceps grisegena, Podiceps nigricollis, Prunella modularis, Pyrrhula pyrrhula, Regulus regulus, Riparia riparia, Streptopelia turtur, Sturnus vulgaris, Sylvia atricapilla, Sylvia borin, Sylvia communis, Sylvia curruca, Tachybaptus ruficollis, Tringa ochropus. C.2. SITUL NATURA 2000 - ROSPA0099 „Podişul Hârtibaciului”

Cod Specie Populaţie rezidentă Cuibărit

Iern

at

Pasa

j

Sit P

op.

Con

serv

.

Izol

are

Glo

bal

A122 Crex crex 150-250p C B C B A089 Aquila pomarina 70- 90p B B C B A072 Pernis apivorus 120-120p B B C B A224 Caprimulgus europaeus 700-900p B B C B A238 Dendrocopus medius 100-1300p B B C B A234 Picus canus 280-320p C B C B A031 Ciconia ciconia 40-60p C B C B A030 Ciconia nigra 2-4p C B C B A080 Circaetus gallicus 2-4p C B C B A246 Lullula arborea 13500-15500p A B C B A081 Circus aeruginosus 2-4p 100-200i C B C B A082 Circus cyaneus 40-90p D A239 Dendrocopos leucotos 70-90p C B C B A429 Dendrocopos syriacus 220-260p C B C B A255 Anthus campestris 80-100p C B C B A339 Lanius minor 170-200p C B C B A338 Lanius collurio 34000-38000p B B C B A060 Aythya nyroca 5-10p C B B B A215 Bubo bubo 10-20m C A C B A060 Aythya nyroca 8-10p 100-250i C A151 Philomachus pugnax 400-800i D





A166 Tringa glareola 80-150i A196 Chlidonias hybridus 80-120i D A131 Himantopus himantopus 2-10i D A023 Nycticorax nycticorax 100-300i D A027 Egretta alba R 2-15i D A193 Sterna hirudo R D A097 Falco vespertinus 2-20i D Specii de păsări cu migraţie regulată nemenţionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC prezente la nivelul sitului: Fringilla montifringilla, Locustella fluviatilis, Locustella luscinioides, Luscinia luscinia, Miliaria calandra, Motacilla flava, Oriolus oriolus, Otus scops, Sylvia borin, Turdus viscivorus, Acrocephalus arundinaceus, Acrocephalus palustris, Acrocephalus scirpaceus, Acrocephalus schoenobaenus, Alauda arvensis, Anas platyrhynchos, Anas querquedula, Anthus pratensis, Anthus spinoletta, Anthus trivialis, Asio otus, Falco subbuteo, Podiceps nigricollis, Podiceps grisegena, Tachybaptus ruficollis, Cygnus olor, Anas acuta, Anas clypeata, Anas Penelope, Anas platyrhynchos, Podiceps cristatus, Anas querquedula, Anas strepera, Aythya ferina, Aythya fuligula, Buteo buteo, Accipiter gentilis, Gallinula chloropus, Fulica atra, Vanellus vanellus, Larus cachinnans, Larus ridibundus, Athene noctua, Upupa epops, Streptopelia turtur, Sturnus vulgaris, Limosa limosa, Ardea cinerea, Gallinago gallinago, Tringa ochropus, Tringa erythropus, Actitis hypoleucos, Phalacrocorax carbo, Larus canus.





4 ORICE PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PUG INCLUSIV, ÎN SPECIAL, CELE REFERITOARE LA ORICE ZONE DE IMPORTANŢĂ DEOSEBITĂ PENTRU MEDIU, DE EXEMPLU CELE DESEMNATE CONFORM OUG 57/2007 (ORD. 1964/2007 completat şi modificat cu Ord. MMP nr. 2387/2011 şi HG 1284/2007 copletată şi modificată cu HG 971/2011)

Consideraţii generale. Acest capitol indică problemele relevante de mediu, ce au fost identificate în zona amplasamentului planului propus “Planul Urbanistic General – Municipiul Fagaras” respective teritoriul administrativ al municipiului Fagaras. Pe baza informaţiilor privind starea mediului în zonă, a conţinutului şi obiectivelor proiectului de plan şi ţinând cont de problemele de mediu existente local, au fost identificate o serie de probleme de mediu care pot fi considerate ca fiind relevante pentru planul propus - PUG. Problemele de mediu relevante pentru PUG sunt cele referitoare la factorii de mediu: SOL, APA, AER, POPULATIE/SANATATEA UMANA, FACTORUL SOCIAL-ECONOMIC, BIODIVERSITATE. Constatările sunt rezumate mai jos în formă de tabel pe baza celor identificate prin analiza situaţiei existente a mediului şi a obiectivelor propuse de PUG.





4.1. FACTOR DE MEDIU – SOL/ASPECT DE MEDIU – GOSPODARIREA DESEURILOR

Aspecte de mediu Probleme de mediu relevante pentru PUG

1 2 Problemele relevante în ceea ce priveşte calitatea factorului de mediu SOL:

- Existenţa unor zone potetial contaminate istoric. - Incompatibilitate în relaţiile dintre diferite zone funcţionale ale terenurilor. - Starea activităţii de gospodărire a deşeurilor.

Starea actuală a solului în zonele potential contaminate istoric

Referitor la contaminarea istorică a factorului de mediu sol in municipiul Fagaras au fost identificate urmatoarele aspect relevante: Conform datelor statistice, la nivelul municipiului Făgăraş este semnalată existenţa unor situri potenţial contaminate istoric cu diverşi poluanţi, şi anume:

- Cod sit: RO74PMBV00006, proprietar S.C. NITROPOROS S.A (In.Chimica) - Cod sit: RO74PMBV00002, proprietar Primaria mun. Făgăraş (Halda de deşeuri

municipale)

a) Poluarea solului ca urmare a activităţilor industriale de pe platforma industrială Nitramonia. Datorită diminuării activitatii, de-a lungul timpului se poate aprecia că s-a produs o spălare a poluanţilor prezenţi în stratul superficial de sol. Conform rezultatelor analizelor efectuate în perioada 2000-2006, această apreciere cu privire la spălarea poluanţilor existenţi în sol-subsol s-a confirmat, observându-se la o analiză comparativă atentă, o îmbunătătire generală a indicatorilor analizaţi în 2008 faţă de perioada 2000 – 2006, cu excepţia cromului în zona instalaţiilor de amoniac şi a azotiţilor în zona staţiei de epurare. De asemenea pH-ul îşi mentine caracterul acid. Metalele grele: Cr, Pb, Ni, Zn, Cu au valori mai mari faţă de proba martor şi mai mari faţă de limitele normale impuse de OM 756/97, fără a depăşi însa pragul de intervenţie. In concluzie, pe amplasamentul Platformei Industriale Nitramonia, se poate aprecia o îmbunătăţire în timp a solurilor de suprafată, dar acest lucru nu elimină totuşi supoziţia existenţei unor zone critice sub aspectul poluării solului.

b) Poluarea solului ca urmare a depozitării deşeurilor în depozite neconforme –

Solul aferent haldei de deşeuri municipale nepericuloase, localizată în teritoriul administrative al municipiului Făgăraş în extravilan, în suprafaţă de 2,36 ha, este considerat potenţial contaminat având în vedere ca depozitul nu a fost amenajat ecologic, substratul haldei nefiind impermeabilizat. (Poluarea nu este dovedită analitic).

c) In cadrul Laboratorului APM Braşov, în municipiul Făgăraş, factorul de mediu

sol se analizează în trei puncte situate pe terenuri arabile. Conform rezultatelor înregistrate, valorile sunt sub limita admisă reglementată cf. Ordinul 756/1997.





1 2

Incompati- bilitate în relaţiile dintre diferite zone funcţionale ale terenurilor

Referitor la icompatibilitatea în relaţiile dintre diferite zone funcţionale ale terenurilor se constată că în prezent pe teritoriul intravilanului municipiului Făgăraş, tipul de folosinţă a terenurilor nu a fost bine sistematizat. (Zona industriala interfereaza cu zona de locuinte creand incompatibilitati functionale avand in vedere existenta unor zone rezidentiale la limita de nord a societatii comerciale NITROPOROS). In municipiul Făgăraş există obiective care se supun prevederilor Hotărârârii de Guvern nr.804/2007 privind controlul asupra pericolellor de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase (Directiva Europeana 96/82/EC- “SEVESO II”). Acesta sunt: S.C. NITROPOROS SRL ,S.C. FABRICA DE PULBERI S.A., S.C. EPC EXPLO ROMANIA S.R.L. S.C. ISOPLUS SPECIAL S.R.L. si S.C. MIRSAND SRL Avand in vedere specificul activitatilor industriale desfasurate in aceste obiective, riscurile identificate in situatii de urgenta ,cum sunt dispersia in atmosfera a unor compusi chimici (nor toxic), inflamabilitatea, pericolului de explozie, sunt datorate instalatiilor de fabricare a unor preparate explozive sau a altor compusi chimici (amoniac, azotat de amoniu, etc). Având în vedere existenţa unor astfel de societăţi comerciale, Planurile de Urgenţă ale acestor socitetăţi trebuie să fie corelate cu Planul General de Urbanism. Este necesar ca politica de reglementare a utilizării suprafeţelor precum şi alte politici relevante să ţină seama de dezideratul preântâmpinării accidentelor severe şi a limitării consecinţelor acestora. Conform legislaţiei actuale, se impune definirea cerinţelor minime de siguranţă pentru planificarea amenajării teritoriului în scopul limitării consecinţelor accidentelor majore pentru populaţie şi mediu şi necesitatea menţinerii unor distanţe adecvate între aceste amplasamente şi zone rezidenţiale, clădiri şi zone de utilitate publică, căi principale rutiere, zone de recreere şi zone protejate de interes şi sensibilitate deosebite.

Starea activităţii de gospodărire a deşeurilor

Referitor la colectarea si gestionarea deseurilor:

In municipiul Făgăraş activitatea de gestionare a deşeurilor este asigurată de SC SALCO SERV SA Făgăraş, care în calitate de operator de specialitate, de sub autoritatea Consiliului Local, realizează servicii de colectare a deşeurilor menajere şi industriale de la populaţie şi agenţi economici din municipiul Făgăraş, precum şi din localităţile învecinate: Mândra, Râuşor, Hârseni, Mărgineni, Sebeş, Copacel, Berivoi, Recea, Luţa, Ludişor. Aceste deşeuri de tip menajer, de natură solidă au fost transportate la depozitul amplasat în Dealul Galaţiului. Probleme de mediu ce au reieşit în urma analizării modului cum se desfăşoară activitatea de gospodărire a deşeurilor: - Municipiul are un management de colectare selectivă a deşeurilor dar acesta nu

este suficient mediatizat pentru conştientizarea populaţiei de necesitatea acestui mod de colectare şi de felul cum se desfăşoară această activitate.

- O problemă deosebită a municipalităţii este depozitul din Dealul Galaţiului care este neconform cu normativele de mediu şi trebuia închis până la sfârşitul anului 2008. În acest scop se preconizează a se realiza un depozit ecologic, care va rezolva depozitarea pentru întreaga zonă a localităţilor din jurul Făgăraşului, Rupea şi Victoria.

- Depozitul de deşeuri menajere din Dealul Galaţiului este neconform cu normativele de mediu şi trebuia închis până la sfârşitul anului 2008 conform prevederilor HG nr. 349/2005 – Hotărârea privind depozitarea deşeurilor, depozitul





este considerat neconform şi nominalizat în Anexa nr. 5, tabel nr. 5.1. Deponia neamenajată de deşeuri, este amplasată pe un teren neproductiv şi a funcţionat pe actualul amplasament (Dealul Galaţiului) din anul 1975. Suprafaţa de teren se afla în proprietatea Primăriei Municipiului Făgăraş, Suprafaţa de sol afectată de acoperirea cu deşeuri este de cca. 2,36 ha, în condiţiile în care acest teren nu a fost amenajat ecologic pentru depozitarea de deşeuri, mediul înconjurător nu a fost protejat. Se subliniaza, lipsa unui plan de închidere şi postmonitorizare a amplasamentului si faptul ca că depozitul de deşeuri aparţinând Primariei Municipiului Făgăraş, nu este prevazut cu sistem de colectare a levigatului sau de tratare a acestuia evacuarea acestuia făcându-se în situu, prin substratul deponiei, fără nici o tratare sau epurare.

- Se mentionează faptul că amplasamentul depozitului de deşeuri neconform se află în aria de protecţie specială avifaunistică SPA “Podişul Hârtibaciului” unde se observă un impact semnificativ asupra biodiversităţii din zonele ce mărginesc acest depozit. Asfel se pot observa deşeuri împrăştiate de vânt, deteriorări ale solului de către mijloacele de transport deşuri şi instalarea unei vegetaţii cu plante invazive în jurul acestri deponii.

La capitolul 8 sunt specificate recomandari SEA rezultate in urma evaluarii aspectelor de mediu.





4.2. FACTOR DE MEDIU – APA


1 2

Problemele relevante în ceea ce priveşte factorul de mediu APA se referă la: - Calitatea apelor de suprafaţă. - Calitatea apelor subterane. - Aimentarea cu apă potabilă. - Calitatea apelor deversate la emisar.

Starea actuală a apelor de suprafaţă

Referitor la calitatea apelor de suprafaţă din teritoriul administrativ al municipiului Făgăraş, au fost identificate următoarele probleme relevante:

Conform datelor de monitorizare SGA Brasov:

- Conform evaluarii potenţialului ecologic, se constată pentru corpul de apa Racoviţa- nod hidrotehnic-confluenţa Olt, monitorizat la nivelul anului 2012, prezintă un potenţial ecologic moderat datorită elementelor biologice, fizico-chimice generale şi poluanţilor specifici.

- Conform evaluării stării chimice în starea chimică proastă s-au încadrat Berivoi – izvoare - confluenţa Racoviţa

Poluarea apelor de suprafaţă, din punct de vedere microbiologic, se datorează lipsei igienei zonelor riverane – depozite neorganizate de deşeuri menajere, precum şi impurificării acesteia de către afluenţii proveniţi din ferme zootehnice şi efluenţi de tip fecaloid - menajer. Degradarea tronsoanelor de râuri din punct de vedere chimic se poate datora activităţilor antropice specifice judeţului, cum ar fi industria chimică, respectiv Viromet Victoria, Nitramonia Făgăraş (Olt) . Statia de epurare este dimensionata pentru un debit de Q=270l/s, dar datorita posibilitatii de descarcare a retelei de canalizare, statia nu functioneaza la capacitatea proiectata, ceea ce face ca cca.80% din debitul de apa uzata sa fie evacuat direct neepurat prin cele doua deversoare Iazu Morii si str.Libertatii, producand o poluare constanta a contracanalului de la Ac Voila si numai 12 % din debitul de apa uzata este trecut prin statia de epurare Lipsa unei discipline privind respectarea serviciilor de colectare - transport deşeuri determină eliminarea necontrolată a deăeurilor de catre unii producători în locuri neamenajate, de cele mai multe ori neautorizate şi amplasate pe cursuri de apă cu debit permanent sau sezonier. Acest lucru influentează direct calitatea apei de suprafaţă, fiind totuşi dificila cuantificarea aportului fiecărei surse. Referitor la expunerea la inundatii Din punctul de vedere al expunerii la inundatii nu exista riscuri majore de inundatii datorate revarsarii unui rau sau a scurgerilor de torenti. Amenajările hidrotehnice amplasate în zona mun. Făgăraş se încadrează în schema directoare de amenajare şi management Olt .

- Râul Olt este îndiguit în zona municipiului Făgăraş pe ambele maluri . (pe malul stâng este digul de închidere al lacului de acumulare Voila, pe malul drept a fost executat un dig local cartierul Galaţi)








1 2

Starea apelor subterane

Referitor la calitatea apelor subterane din teritoriul administrativ al municipiului Fagaras, au fost identificate următoarele aspecte relevante:

In zona municipiului Fagaras:

Conform rezultatelor determinarilor efectuate de către Laboratorul de chimie, biologie şi bacteorologie a apei SGA Braşov corpul de apă ROOT07- Despresiunea Făgăraş se află în stare chimică slabă, datorită indicatorilor plumb şi amoniu care au fost identificaţi la cel putin 20% din numărul total de puncte de monitorizare din cadrul acestui corp de apă. In zona fostei platforme Nitramonia:

In zona Combinatului Chimic Nitramonia există zone critice sub aspectul poluării apelor subterane. Din analiza comparativă a evoluţiei calitătii apei din pânza freatică se poate observa faptul că valorile analizelor efectuate în anul 2008, la anumiţi indicatori nu se încadrează în limita impusă de L 458/2002 (respectiv Ord.137/2009) în zona depozitului de amoniac, zona instalaţii azotiţi - azotat dar şi în zona aval de staţia de epurare. Chiar dacă există o scăderea importantă a activităţilor industriale pe platforma Nitramonia, se cunoaşte faptul că procesele de autoepurare în orizonturile acvifere sunt lente, nefiind condiţii favorabile pentru realizarea proceselor bio-chimice a poluanţilor.

In zona depozitului municipal de deseuri:

În condiţiile în care, ampriza deponiei nu a fost impermeabilizată şi nu s-a realizat un sistem de drenaj şi colectare a lixiviatului, acesta infiltrandu-se prin sol, posibil pană la ultimul strat purtator de apă. Nu se poate cuantifica influenţa depozitării necontrolate a deşeurilor menajere asupra apelor subterane datorită insuficienţei instalaţiilor care să permita monitorizarea lor . Deoarece direcţia de scurgere a freaticului în zonă, este spre cursul receptor al pârâului Galaţi nu se mai poate vorbi numai de o poluare locală ci de o poluare zonală. În avalul deponiei, la cca. 1 km distanţă, se găsesc case din cartierul Galaţi care în cazul folosirii apei în scopuri gospodăreşti (spălări, adapări de animale, etc.) din pârâul Galaţi, se supun unui risc din cauza poluanţilor toxici proveniţi de la deponie (poluanţi care pot avea un efect lent asupra sănătăţii).(Poluare nu este dovedita analitic). Concluzii:

Modificările de calitate a apei din stratul freatic sunt produse de: - poluare istorică produsa de către Combinatul Chimic Nitramonia sau alţi agenţi

economici; - evacuările de ape uzate neepurate sau insuficient epurate provenite de la localităţile

arondate bazinului hidrografic; - lipsa sau insuficienţa reţelelor de canalizare; - evacuările de dejecţii provenite de la fermele animaliere; - depozitări neconforme.

La capitolul 8 sunt specificate recomandarile SEA rezultate in urma evaluarii aspectelor de mediu.





1 2

Calitatea apei potabile

Problemele relevante în ceea ce priveşte calitatea apei potabile se referă la:

- Starea actuală a sistemului de alimentare cu apă potabilă. - Starea actuală a calităţii apelor subterane captate pentru alimentarea cu apă.

Referitor la starea actuală a sistemului de alimentare cu apă:

Sistemul actual de alimentare cu apă are mari deficienţe, şi anume: - Sisteme tehnologiceîinvechite, cu durata de funcţionare depăşită. - Reţele de distribuţie insuficiente, iar cele existente sunt vechi şi uzate, construite din

materiale necorespunzătoare, cu pierderi de apă, cu porţiuni improprii scopului iniţial. - Branşamente ilegale. - Instalaţii cu randamente scăzute şi energofage. - Rezervoare de înmagazinare uzate. Referitor la calitatea apei de captare pentru alimentare cu apa: Referitor la calitatea apei de captare din puţuri forate, se pot menţiona următoarele aspecte: - Apa subterană captată corespunde condiţiilor de potabilitate conform standardelor în

vigoare, conform documentaţiei „Sinteza privind calitatea apelor în anul 2010 în bazinul hidrografic aferent jud. Braşov” privind monitoringul pentru potabilizare referitor la evaluarea stării chimice a corpurilor de apă subterane în anul 2010”, întocmit de SGA Brasov. Nu s-au semnalat cazuri de îmbolnăviri în rândul populaţiei din cauza apei potabile distribuite.







1 2

Starea actuală a indicilor de calitate a apelor deversate la emisar

Problemele relevante în ceea ce priveşte satrea actuală a apelor deversate la emisar, se referă la:

- Starea sistemului de canalizare existent. - Starea staţiei de epurare şi starea apelor deversate la emisar.

Referitor la starea sistemului de canalizare existent , în municipiul Făgăraş, au fost identificate următoarele probleme:

- Reteaua de canalizare are trei colectoare principale: - Colectorul I - cu descărcare directă în staţia de epurare; - Colectorul II realizat în sistem divizor cu racordarer în colectorul I; - Colectorul III realizat pentru ape uzate menajere ce determină deversarea

apelor uzate în contracanal prin Iazul Morii si Libertăţii. - Gradul de acoperire al serviciilor de canalizare este de cca. 88%. - Datorită sistemului de canalizare necorespunzător, nu toate apele uzate ajung în statia

de epurare. Statia de epurare este dimensionata pentru un debit de Q=270l/s, dar datorita posibilitatii de descarcare a retelei de canalizare, statia nu functioneaza la capacitatea proiectata, ceea ce face ca cca.80% din debitul de apa uzata sa fie evacuat direct neepurat prin cele doua deversoare Iazu Morii si str.Libertatii, producand o poluare constanta a contracanalului de la Ac Voila si numai 12 % din debitul de apa uzata este trecut prin statia de epurare

- Există societăţi comerciale neracoradate la reţeau de canalizare. - Canalizarea este din beton, veche de peste 25 ani. O parte din reţele nu au pante

de colectare corespunzătoare. - Cartierul Galaţi situat pe partea dreaptă a râului Olt, nu posedă sistem centralizat

de canalizare. - Apele uzate provenite de pe platforma industrială Nitramonia, sunt evacuate în

pâraiele Berevoi şi Racoviţa. Aceste ape au un conţinut ridicat de acizi anorganici, nitrosolvenţi şi ape amoniacale, conţinând compuşi greu biodegradabili sau nebiodegradabili. Apele sunt colectate prin patru reţele de canalizare ce au tronsoanele degradate, realizându-se astfel evacuări directe de ape uzate neepurate, în pâraiele Berivoi si Racoviţa.

Referitor la staţia de epurare a municipiului Făgăraş: - Staţia de epurare are echipamentele uzate fizic şi moral, preluând doar o parte din

apele uzate colectate din Mun. Făgăraş şi nu asigură încadrarea indicilor de calitate a apelor epurate şi deversate la emisar în limitele normativelor în vigoare ai legislaţiei de mediu, depăşind în unele cazuri limitele impuse de normativul NTPA 001. In urma monitorizării efectuate de laboratorul SGA Braşov s-au înregistrat depăşiri ale indicatorilor de calitate : CBO5, CCOCr, detergenţi şi amoniu la staţia de epurare, iar la cele două evacuări directe: Iazul Morii depăşiri la indicatorii: CCOCr, fosfor şi amoniu; Canal Libertăţii la indicatorul amoniu. Apele uzate evacuate prin cele 2 deversări directe (Iazul Morii şi str. Libertăţii) cât şi cele evacuate prin staţia de epurare, contribuie la creşterea gradului de poluare al Contracanalului Acumulare Voila şi a pânzei freatice din zona de influenţă.

- Nămolul provenit de la staţia de epurare a municipiului Făgăraş este gestionat necorespunzător.






4.3. FACTOR DE MEDIU: AER


1 2 Calitatea aerului ambietal

Referitor la calitatea factorului de mediu aer: Calitatea aerului în municipiul Fagaras este influenţată de: - Existenţa unităţilor industriale din localitate, generatoare de emisii de poluanţi în

atmosferă, în principal pe Platformele Industriale Nitramonia si UPRUC; - Traficul rutier intens ce se desfăşoară atât pe drumul naţional DN1 ce

traversează localitatea cât şi pe celelalte artere ce deservesc societăţile comerciale;

- Lipsei/diminuării spaţiilor verzi amenajate (perdele verzi, zone verzi de aliniament, spaţii verzi amenajate).

Se apreciaza calitatea aerului ca incadrandu - se in limitele impuse de STAS 12574/87 si Legea 104/2001 în condiţiile în care emisiile industriale sunt monitorizate conform planurile stabilite prin Autorizaţiile de mediu.





4.4. FACTOR DE MEDIU: POPULAŢIA-SANATATEA UMANA/ASPECT DE MEDIU: ZGOMOT SI

VIBRATII

Aspecte de mediu Probleme de mediu relevante pentru PUG reactualizat

1 2 Starea şi sănătatea populaţiei

Starea populaţiei Problemele relevante în ceea ce priveşte starea factorulului de mediu POPULATIA se referă la aspectele privind: demografia, spaţiile de locuit, forţa de muncă, educaţia, servicii sociale. Demografia - Demografia este în scădere datorită scăderii sporului natural şi a creşterii

fenomenului de migraţie a populaţiei. Acest fenomen migraţional are consecinţe majore asupra calităţii vieţii în municipiu. Aceste consecinţe sunt atât negative - familii destrămate, copii lăsaţi în grija bunicilor sau nesupravegheaţi, bătrâni singuri şi fără ajutor , cât şi pozitive – creşterea nivelului de trai a familiilor celor care lucrează în străinătate, îmbunătăţirea condiţiilor de locuire.

- Populaţia municipiului are tendinţa de îmbătrânire. Scăderea numărului tinerilor corelată cu creşterea speranţei de viaţă duce la creşterea proporţiei persoanelor vârstnice din totalul populaţiei municipiului Făgăraş. Aceste tendinţe demografice pot avea consecinţe în ansamblul de dezvoltare al localităţii.

Spaţii de locuit - La nivelul municipiului Făgăraş, indicele de confort în locuinţe este unul pozitiv,

atât din punct de vedere al numărului de persoane care trăiesc într-o gospodărie, cât şi al accesului la utilităţile de bază.

- Suprafaţa locuibilă ce revine unui locuitor este apropiată de media înregistrată la nivel judeţean (14,50mp faţă de 14,91mp la nivel judeţean)

- Ineficienţa energetică a clădirilor generează costuri de întreţinere mari. - Locuinţele sunt racordate la sistemele de alimentare apă, electricitate într-un

procent majoritar şi într-un procent mai redus sunt racordate la sistemul de canalizare, la reţelele de gaze, telefonie şi internet.

Forţa de muncă

- In ceea ce priveşte gradul de ocupabilitate a populaţiei se constată o scădere a personalului angajat. Această scădere importantă se datorează disponibilizărilor masive realizate de către cel mai mare angajator din municipiu, Nitramonia Făgăraş.

- Din populaţia în vârstă de muncă/ activă numai 27% este ocupată;

- Numărul redus al tinerilor şi migraţia populaţiei va conduce la lipsa de specilalişti pe piaţa muncii.

Servicii sociale

Locuitorii defavorizaţi din municipiul Făgăraş beneficiază de servicii sociale dar, este totuşi necesar crearea sau amenajarea unor spaţii în care să acorde servicii sociale complexe unui număr cât mai mare de persoane defavorizate sau care se află în situaţii de risc.






1 2 Educaţia

Sistemul educaţional în municipiului Făgăraş se desfăşoară în: 10 grădiniţe, 7 şcoli de învăţământ primar şi gimnazial, 4 licee, 2 şcoli profesionale şi 2 şcoli post liceale. Aceste sisteme de învătământ acoperă necesarul locuitorilor pentru aceste nivele de educaţie, şi se constată preocupări pentru îmbunătăţirea calităţii şi a dotărilor tehnice. Numărul cadrelor didacticce de 468 (la nivelul anului 2009)acoperă necesarul desfăşurării activităţi sistemului educaţional. O problemă care trebuie menţionată este numărul mare al abandonului şcolar din cauze sociale şi de sănătate. Starea de sănătate a populaţiei

- In ceea ce priveşte sanatatea umană în municipiul Făgăraş, sistemul sanitar se desfăşoară în sectorul public şi cel privat.

- Pentru activitatea de asistenţă medicală municipiul dispune de: un spital, de un ambulatoriu, 5 cabinete medicale şcolare, 26 de cabinete medicale de familie, 10 farmacii, 18 cabinete stomatologice, 5 laboratoare medicale, 9 laboratoare de tehnică medicală.

Probleme relevante în în ceea e priveşte sănătatea populaţiei:

- Starea precară din punct de vedere tehnic şi material a spitalului Municipal. - Existenţa în sectorul public a unităţilor de sănătate vechi, modernizate doar

parţial. - Lipsa unui sistem unic informatic integrat care să interconecteze toţi furnizorii

de servicii medicale, precum şi instituţiile cu atribuţii în asigurarea sănătăţi. - Echiparea insuficienta cu reţele de alimentare cu apă potabilă. - Nivelul de zgomot ridicat, datorat traficului în anumite zone; - Din lipsa unor terenuri libere ale municipalitatii zonele destinate spaţiilor verzi

sunt insuficiente. (57,49 ha la o populaţie de 30610 locuitori după ultimul recensământ (în anul 2011) Rezultă 18,78 mp spatiu verde pentru fiecare locuitor al municipiului, valoare ce se situează sub nivelul necesarului conform OUG 114/2007.

- Existenţa unor zone contaminate de poluare istorică in panza freatica si sol. - In prezent pe teritoriul intravilanului municipiului Fagaras tipul de folosinta a

terenurilor nu a fost bine sistematizat. Zona industriala interfereaza cu zona de locuinte creand incompatibilitati functionale avand in vedere existenta unor zone rezidentiale la limita de nord a societatii comerciale NITROPOROS si tanannd cont ca societatea se supune prevederilor HG804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase .






0 1 Nivelul zgomotului şi vibraţiilor

Se cunoaşte faptul că zgomotul şi vibraţiie au implicaţii pentru mediu şi sănătate mai ales în aglomerările urbane. La nivelul municipiului Făgăraş au fost identificate surse de zgomot si vibraţii, care produc disconfort pentru receptorii sensibili amplasati în vecinatatea lor: - Zgomotul şi vibraţiile generate de traficul rutier ce se desfăşoară pe DN1. - Zgomotul si vibraţiile generate de traficul pe calea ferată Braşov - Făgăraş. - Zgomotul si vibraţiile produse de transportul în comun. - Zgomotul produs de activitătile industriale amplasate pe platformele industriale

aflate în vecinătatea zonelor de locuit. În lipsa unei centuri ocolitoare pentru municipiul Făgăraş, nivelul de zgomot se situează peste limitele admise pe arterele intens circulate ale oraşului (B-dul Unirii, Tăbăcari).

Traficul feroviar reprezintă o altă sursă de poluare fonică pentru locuitorii din zonă prin:







4.5. FACTORUL DE MEDIU – SOCIAL ECONOMIC


1 2 Starea patrimoniului urban -edilitar şi starea activităţii economice

Problemele referitoare la factorul de mediu social economic au fost identificate în urma analizei aspectelor: - Infrastructura tehnico – edilitară existentă; - Caracteristicile economiei existente. Infrastructura tehnico-edilitară

Municipiul Făgăraş dispune de o infrastructură de bază: reţele de drumuri şi străzi, sisteme de alimentare cu apă şi canalizare, reţele de gaze naturale, retele de alimentare cu energie electrică, telefonie şi servicii de internet.

- Reţeaua de drumuri şi străzi a municipiului este bine reprezentată: o Accesul rutier în municipiu se realizează prin intermediul drumului naţional

(DN) 1 – Braşov – Sibiu - care tranzitează zona centrală a localităţii. o Legătura cu localităţile învecinate se face prin trei drumuri judeţene: DJ 104B - Făgăraş – spre Hârseni; DJ 104C - Făgăraş – spre Recea; DJ 104D - Făgăraş – spre Şoarş.

o Reţeaua stradală din municipiu măsoară 59 de km şi a fost supusă la numeroase intervenţii de reabilitare.

- Circulaţia feroviară este asigurată pe magistrala 200: Bucureşti-Braşov-Făgăraş-Sibiu-Deva- Curtici, respectiv calea ferată simplă neelectrificată între tronsonul Braşov – Podu Olt.

- Producerea şi distribuţia energiei termice în municipiul Făgăraş se realizează printr-un sistem performant.

- Municipiul dispune de telefonie şi servicii de internet.

Problemele relevante în ceea ce priveşte starea infrastructurii actuale se referă la: - Inexistenţa unei centuri ocolitoare care să preia traficul greu care tranzitează

municipiul; - Reţeaua stradală se află într-o stare precară; - Există străzi încă nemodernizate de macadam sau pământ. - Sistemul public de transport dispune de un parc auto învechit; - Sistemul de alimentare şi distribuţie a apei are o vechime de peste 30 de ani şi

cu pierderi; - Staţie de epurare subdimensionată şi cu instalaţii uzate fizic şi moral; - Inexistenţa reţelei de apă şi canalizare în unele zone ale municipiului Făgăraş

grad ridicat de poluare a râului Olt, cu ape uzate provenite de la populaţie şi de la consumatorii industriali;

- Terenuri poluate, cu precădere în zona industrială; - Depozit de deşeuri neconform cu normativele de mediu şi care trebuia închis

până în 2008; - Colectarea selectivă a deşeurilor se practică în mică măsură şi neorganizat; - Lipsa unui studiu de trafic a dus la:

o Prezenta intersecţiilor neorganizate şi nemodernizate; o Circulaţia de tranzit pe DN 1 ce traversează municipiul prin zona

centrală se suprapune peste circulaţia locală astfel se creează






1 2 ambuteiaje, vibraţii şi poluarea atmosferei.

- Lipsa reţelei de iluminat public în unele zone ale municipiului. - Suprafeţe de spaţii verzi insuficiente în raport cu numărul de locuitori. Conform

PUG-lui propus, zonele verzi au o suprafaţă de 57,49,15 ha, la o populatie de 30.610 locuitori după ultimul recensământ (in anul 2011) ce rezultă 18,78 mp spatiu verde/locuitor, faţă de 26mp cât prevede legislaţia.

- Lipsa infrastructurii pentru turismul de afaceri (săli de conferinţă, dotări, etc.). - Potenţial turistic insuficient exploatat. Factorul economic De-a lungul anilor, municipiul Făgăraş a fost caracterizat de un puternic profil industrial, determinat de existenţa în localitate a combinatului chimic Nitramonia Făgăraş. Profilul industrial se mai păstrază şi astăzi, datorită faptului că în paralel cu decăderea industriei chimice, s-au dezvoltat şi alte sectoare, cum ar fi: industria alimentară şi a băuturilor, industria textilelor, confecţiilor şi a îmbrăcămintei, industria de prelucrare a lemnului şi a mobilei, recuperarea deşeurilor etc. Evoluţia cifrei de afaceri a municipiului Făgăraş înregistrează creşteri în ultimii ani. În 2007, a fost cu 24% mai mare decât cea aferentă anului 2005. Pentru a valorifica acest trend crescător şi pentru a veni în sprijinul dinamizării/dezvoltării mediului economic din municipiu, se impune luarea unor măsuri de atragere a investitorilor. În acest sens este necesară dezvoltarea infrastrucurii de sprijinire a afacerilor prin crearea unor spaţii speciale în care firmele să beneficieze de facilităţi pentru derularea activităţilor (ex: incubator de afaceri, parc industrial etc.). Probleme relevante identificate în ceea ce priveşte factorul economic:

- Platforma industrială chimică Nitramonia Făgăraş este învechită şi depăşită din punct de vedere fizic şi moral;

- Impactul negativ asupra forţei de muncă ca urmare a restrângerii activităţii în cadrul societăţii Nitramonia Făgăraş;

- Anumite sectoare economice necesare (precum recuperarea deşeurilor) sunt încă slab dezvoltate;

- Investiţii scăzute ale mediului privat; - Infrastructura de afaceri şi turism slab dezvoltată; - Dezvoltarea insuficientã a industriei în domeniul tehnologiei de vârf şi

utilizarea redusă a inovaţiei în rândul IMM-urilor; - Număr mare de micro-întreprinderi, care au o contribuţie cantitativă

redusă la cifra de afaceri şi la bugetul local; - Activitatea redusă a asociaţiilor şi organizaţiilor patronale şi profesionale; - Lipsa căilor de acces la majoritatea suprafeţelor ce pot fi valorificate; - Menţinerea unui nivel scăzut de dezvoltare a infrastructurii poate influenţa

negativ dezvoltarea economică a municipiului; - Deteriorarea activităţii zonelor turistice din municipiu datorită dezvoltării

unor zone puternic industrializate în apropiere; - Lipsa unei strategii de marketing privind promovarea turistica a municipiului

Făgăraş. La capitolul 8 sunt specificate recomandarile SEA rezultate in urma evaluarii aspectelor de mediu.





4.6. FACTOR DE MEDIU – BIODIVERSITATEA


1 2 Starea actuală a faunei şi a florei din teritoriul adm-tiv municipu Făgăraş

Problemele relevante referitoare la biodiversitatea din teritoriul administrativ al municipiului Făgăraş se referă la următoarele aspecte: - O suprafaţă de aproximativ 1033ha din teritoriul administrativ al municipiului Făgaraş este constituită din suprafeţe ale ariilor protejate ce au amplasamentul parţial în acest teritoriu astfel:

- 40,54ha din suprafaţa sitului ROSPA 0003 „Avrig – Scorei - Făgăraş”, - 992,93ha din suprafaţa sitului ROSPA0099 „Podişul Hârtibaciului” şi - 36,09ha din suprafaţa sitului ROSCI0132 „Oltul Mijlociu – Cibin –

Hârtibaciu” ce se suprapune parţial peste ROSPA0003. - Implementarea obiectivelor PUG nu necesită intervenţii la nivelul celor trei situri cu defrişări de arborete dar, se propune schimbarea destinaţiei unei suprafeţe de 11,6ha cu funcţia de păşune aflată în limita ariei de protecţie specială avifaunistică SPA „Podişul Hârtibaciului” în parc fotovoltaic ;

- Extinderea intravilanului construit se face în detrimentul terenurilor agricole şi arabile din teritoriul administrativ în suprafaţă totală de 193ha, aflate în afara limiteleor ariilor de protecţie specială avifaunistică din care o suprafaţă de 37,67ha este situată în vecinătatea sudică a sitului SPA „Avrig – Scorei - Făgăraş” şi a sitului SCI „Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu”. Nu se fac extinderi de intravilan in siturile Natura 2000. Se poate vorbi de o extindere a intravilanului, dar până în vecinătatea sitului SPA „Avrig – Scorei – Făgăraş” şi a sitului SCI „Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu”; Zona de extindere este separata de siturile Natura 2000 de digul albiei raului Olt, DJ 104L si canalul de protectie impotriva inundabilitatii. - 22,44ha – suprafeţe din extravilan sunt propuse pentru schimbarea destinaţiei din terenuri agricole şi arabile în parcuri fotovoltaice din care 11,6 ha sunt situate în aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0099 „Podişul Hârtibaciului. - Insuficienţa spaţiilor verzi şi de agrement din intravilanul municpiului, ce sunt în suprafaţă totală de 57.79ha, ceea ce reprezintă raportat la numărul de locuitori (30.610 conform recesământ 2011), o suprafaţă de 18,78m2/locuitor ce se situează sub nivelul necesarului şi al prevederilor reglementate prin OUG 114/2007 . In urma investigaţiilor şi a documentării efectuate s-a constatat că starea biodiversităţii din cele trei situri Natura 2000 este în stare de conservare relativ bună. Se constată totuşi că în unele zone se resimte impactul activităţilor antropice prin: - Existenţa depozitului de deşeuri neconform în limita sitului SPA „Podişul

Hârtibaciului”; - Păşunatul intensiv;Extinderea suprafeţelor cu plante invazive, în special în jurul

construcţiilor existente;Deranjarea faunei şi a avifaunei datorită activităţilor forestiere, agricole şi de transport;

- Existenţa de cartiere rezidenţiale în vecinătatea siturilor Natura 2000 (cartier Galati) - Practicarea unui turism necontolat şi a pescuitului sportiv; - O problemă majoră legată de aceste situri NATURA 2000 este că nu au Planuri de

management, nu au custozi ele sunt în administrare iar PUG-ul nu poate fi corelat în prezent, cu obiectivele planurilor de Management ale ariilor protejate, în acest cas se impune să se respecte obiectivele de protecţie şi conservare din Regulamentul de funcţionare a siturilor.

La capitolul 8 sunt specificate recomandari SEA rezultate in urma evaluarii aspectelor de mediu.





5. OBIECTIVE DE PROTECŢIA MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NAŢIONAL CARE SUNT

RELEVANTE PENTRU PLAN ŞI MODUL CUM S-A ŢINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE ŞI DE ORICE ALTE CONSIDERAŢII DE MEDIU ÎN TIMPUL PREGĂTIRII PLANULUI

În scopul evaluării efectelor asupra mediului, au fost selectate mai multe obiective legate de mediu care au fost formulate ţinând cont de obiectivele şi obligaţiile naţionale şi internaţionale (europene şi globale) pe care le are România în domeniul mediului. Pentru propunerea listei de obiective de mediu specifice şi relevante pentru PUG, au fost utilizate obiectivele strategice şi specifice identificate în planurile şi programele de nivel local, regional şi naţional, mentionate la capitolul 1.3, ţinând cont de problemele de mediu specifice zonei şi relevante pentru PUG-ul propus identificate şi prezentate în cap. 4. În continuare se prezintă sub formă tabelară aceste obiectivele de mediu specifice pentru PUG-ul propus, grupate în categorii de obiective strategice (care sunt corespondente cu obiectivele de mediu stabilite la nivel naţional, regional şi local) şi în ordinea priorităţilor de mediu stabilite în cap. 4. Pentru fiecare din aceste obiective se prezintă consideraţii privind modul în care s-a ţinut cont de aceste obiective la elaborarea Planului Urbanistic General. Obiectivele de mediu la nivel naţional şi modul cum s-a ţinut cont sunt redate sintetic pe fiecare factor de mediu în matricile factorilor/aspectelor de mediu.



Raport de Mediu Plan Urbanistic General –Municipiul Făgăraş


Factor de mediu: SOL Obiective de mediu stabilite la nivel naţional,

comunitar sau internaţional/ Obiective specifice

Tinte Obiective de mediu stabilite prin PUG

1 2 3 Obiective: - Reducerea si prevenirea poluării şi degradării

solurilor; - Îmbunatatirea calităţii solurilor si utilizarea

durabilă a resurselor de sol; - Protejarea populatiei si a zonelor de locuit prin

delimitarea zonelor cu risc - Art.12 al Dir. 96/82/UE (SEVESOII);

- Diminuarea riscului producerii poluărilor accidentale, accidentelor chimice şi predefinirea zonelor de intervenţie / evacuare;

- Protectia populatiei si bunurilor materiale prin eliminarea riscului la inundatii ;

- Reabilitarea solurilor afectate de managementul necorespunzator al deseurilor si poluare istorica;

Obiective specifice: - Ecologizarea zonelor afectate de depozitele de

deşeuri amenajate necorespunzător; - Reducerea poluării solurilor afectate de

infiltraţiile apelor neepurate - Identificarea, investigarea si

refacerea/remedierea siturilor contaminate istoric;

- Reducerea poluării solului cauzată de activităţile agro - industriale;

- Reducerea eroziunii solurilor.

Ameliorarea calitatii solului prin reabilitarea suprafetelor degradate, imbunatatirea managementului deseurilor si reducerea numarului de zone poluate. Respectarea indicatorilor specifici pentru calitatea solului pe tipuri de folosinta, conform Ordinului 756/1997 Reconversia si reabilitarea suprafetelor de teren degradate prin activitati antropice Reconversia functionala a unor zone industriale cu risc major aflate in vecintatea zonelor rezidentiale. Reducerea poluarii solului si a panzei freatice de poluarea cu nitratii proveniti din surse agricole

a) Obiective de mediu de care s-a ţinut cont în timpul pregătirii planului: - Reducerea poluării solurilor afectate de infiltraţiile apelor neepurate si

existenta unor depozite de deseuri neconforme; - Protejarea populaţiei şi a zonelor de locuit prin delimitarea zonelor de risc si

utilizarea eficienta a terenurilor - Reducerea poluarii solului prin gestionarea adecvata a deseurilor - Reducerea poluării istorice ca urmare a eliminării necorespunzătoare a

deşeurilor, inclusiv a poluării curente care poate determina compromiterea terenurilor;

b) Modul de aplicare a obiectivelor de mediu

PUG-ul luat în studiu stabileşte ca obiective: - Inchiderea depozitului de deşeuri neconform, reconstructia ecologica a

terenului aferent şi monitorizarea postânchidere pe o perioadă de 30 de ani; - Modernizarea reţelei de canalizare pentru a stopa infiltraţiile de ape uzate în

sol, datorită stării avansate de uzură a acesteia; - Modernizarea staţiei de epurare cu amenajarea de spaţii impermeabilizate

pentru depozitarea nămolurilor provenite din epurarea apelor uzate; - Introducerea unui sistem performant de gestionare a deşeurilor; - Interzicerea schimbarii destinaţiei terenurilor potenţial contaminate fără

realizarea în prealabil a unor studii de risc; - Corelarea PUG cu Planurile de urgenţă ale societăţilor încadrate pe Directiva

SEVESO.

Recomandari SEA pentru factorul de mediu SOL: - Instituirea zonelor de protectie in jurul obiectivelor SEVESO - Intocmirea unui proiect de închidere(în sistem de urgenţă) si postmonitorizare pentru halda de deseuri municipale, punerea in aplicare si completarea prevederilor RLU cu

urmarirea postinchidere pe o perioada minima de 30 de ani a depozitului municipal neconform deseuri, in conditii de protectia mediului si a sanatatii populatiei concomitent cu inregistrarea in registrul de cadastru a suprafetei care a fost ocupata de depozitul de deseuri si marcarea vizibila pe documentele cadastrale.





- Urmărirea aplicării măsurilor de monitorizare post –închidere a depozitelor neconforme: “Depozitul de deşeuri municipale”” conform procedurilor de mediu; - Având în vedere ipoteza existentei poluarii istorice a solului pe suprafata platformei Nitramonia , conform HG 1408/2007, art.6 la incetarea activitatii cu impact asupra

mediului geologic, la schimbarea activitatii sau a destinatiei terenului, operatorul sau detinatorul de teren este obligat sa realizeze investigarea si evaluarea poluarii mediului geologic prin intermediul unui raport geologic . Conform HG 1403/2007, Art.9, „Metodologiile de refacere a mediului geologic se stabilesc de catre autoritatea competeneta pentru protectia mediului in urma analizei raportului geologic final de investigare si evaluare a poluarii mediului geologic, si, dupa caz, a studiului evaluarii de risc, (care sa defineasca domeniului de remediere si masurile de punere in siguranta operationala), luand in considerare urmatoarele:....g) destinatia terenului dupa refacerea mediului geologic si posibilitatea utilizarii acestuia, avand in vedere potentialul de dezvoltare a zonei sau folosinta terenului preconizat pentru viitor. Ca urmare functiunile viitoare pentru terenurile contaminate se pot stabili in urma unui studiu de investigare si evaluare a poluarii mediului geologic, intocmit in conformitate cu legislatia in vigoare. Introducerea in regulametul Local aferent PUG interzicerea schimbarii destinatiei terenurilor potential contaminate fara realizarea in prealabil a unor studii conform recomandarilor de la paragraful anterior.

- Toate lucrarile aferente implementarii PUG pe de terenuri ce au fost contaminate istoric se vor realiza in baza unor avize si/sau acorduri de mediu prin care se vor stabili masuri concrete de ecologizare a zonelor afectate pentru evidentierea oricarui risc, pentru sanatatea populatiei si incadrarea in reglemntarile privind calitatea solului;

- Corelarea PUG cu Planurile de urgenta ale societatilor incadrate pe Directiva SEVESO. Autoritatea publica locala responsabila cu planificarea amenajarii teritoriului trebuie sa cunoasca in avans situatiile de risc ale amplasamentelor existente si sa tina cont de situatia riscurilor actuale si posibilitatea de a face pozitionare de noi amplasamente sau dezvoltari compatibile

- Definirea cerinţelor minime de siguranţă pentru planificarea amenajării teritoriului luându-se în considerare amplasarea obiectivelor care se supun prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase în scopul limitării consecinţelor accidentelor majore pentru populaţie şi mediu si necesitatea menţinerii unor distanţe adecvate între aceste amplasamente şi zone rezidenţiale, clădiri şi zone de utilitate publică, căi principale rutiere, zone de recreere şi zone protejate de interes şi sensibilitate deosebite;

- Se interzice schimbarea destinatiei terenurilor cu sol potential contaminat istoric fara realizarea in prealabil a unor studii conform legislatiei in vigoare - Intezicerea de construire pe suprafata haldei de deseuri neconforme a municipiului Fagaras pe o perioada de minim 30 de ani.





Factor de mediu: APA Obiective de mediu stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional /

Obiective specifice Tinte Obiective de mediu stabilite prin PUG

1 2 3 Obiective: - Dezvoltarea infrastructurii edilitare şi managementul durabil al resurselor

de apă; - Gospodarirea durabilă a apelor şi dezvoltarea resurselor de apa,

satisfacerea cerinţelor de apă necesare activitatilor socio-economice, protecţia împotriva inundatiilor, asigurarea supravegherii meteorologice si hidrologice, perfectionarea cadrului legislativ, a metodologiilor si reglementarilor din domeniile gospodaririi apelor, meteorologiei si hidrologiei pentru realizarea unui management durabil, în context national si international si armonizarea cu cerintele directivelor UE;

- Extinderea capacităţii de retehnologizarea staţiilor de epurare a apelor uzate menajere existente, pentru conformarea la cerinţele Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane;

- Asigurarea sistemelor de canalizare în localitătile cu peste 2000 l.e., conform cerinţelor Directivei 91/271/CEE, privind epurarea apelor uzate urbane;

- Asigurarea apei potabile de calitate pentru toti locuitorii orasului - Protectia populatiei si bunurilor materiale prin eliminarea riscului la inundatii - Consrientizarea conducerilor unitatilor poluatoare in vederea

automonitorizarii calitatii apelor uzate Obiective specifice:

- protecţia sănătăţii oamenilor împotriva efectelor oricărui tip de contaminare a apei potabile prin asigurarea calităţii ei de apă curată si sanogenă - zone de protecţie pentru captările de apă destinate potabilizării.

- protecţia şi ameliorarea calităţii acelor ape dulci care întreţin sau care, dacă poluarea ar fi redusă ori eliminată, ar putea întreţine ihtiofauna

- conservarea habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatică şi tuturor speciilor de păsări care se găsesc în stare sălbatică pe teritoriul naţional şi care au legătură cu corpurile de apă - zone destinate pentru protecţia habitatelor şi speciilor unde menţinerea sau îmbunătăţirea stării apei este un factor important.

- reducerea poluării apelor cauzată de nitraţii proveniţi din surse agricole, prevenirea poluării cu nitraţi şi raţionalizarea şi optimizarea utilizării îngrăşămintelor chimice şi organice ce conţin compuşi ai azotului - zone vulnerabile la nitraţi.

- protejarea mediului împotriva deteriorării datorate evacuărilor de ape

Furnizarea apei potabile la o calitate corespunzatoare Conservarea categoriei de calitate naturala a surselor de apa Respectarea indicatorilor de calitate, a valorilor de prag si a obiectivelor de mediu prevăzute în legislatia de mediu, respectiv: - Legea Apelor Nr.107/1996,

modificată şi completată cu Legea nr. 310/2004 şi Legea nr. 112/2006 modificata si completata de OUG 12/2007;

- Legea 458//2002 privind calitatea apei potabile modificata si completata cu Legea 311/2004

- Ordinul 137/2009 privind aprobarea valorilor de prag pentru corpurile de ape subterane din Romania

- Ordinul 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calitatii apelor de suprafata

- HG 188/2002 modificata si completata cu HG 352/2005 si HG 210/2007 ( NTPA 001/2002 –pentru apele uzate evacuate in receptori naturali si NTPA002/2002 pentru apele uzate evacuate in canalizarea urbana)

Asigurarea calităţii şi disponibilitătii pentru serviciile de apă în

a) Obiective de mediu de care s-a ţinut cont în timpul pregătirii planului:

- Investiţii eficiente în dezvoltarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă;

- Imbunătăţirea calitătii apei potabile; - Extinderea şi reabilitarea retelei de canalizare; - Creşterea eficienţei staţiei de epurare; - Extinderea capacităţii şi retehnologizarea staţiei de

epurare; - Reducerea poluării apelor datorită depozitării

necorespunzătoare a deşeurilor . b) Modul de aplicare a obiectivelor de mediu

Referitor la calitatea apei potabile: - Extinderea si modernizare infrastructura de

alimentare cu apa prin: o Reabilitare puturi, rezervoare, aductiuni, o Reabilitare si extinedere retele de

distributie apa potabila, inclusiv instalatii electrice,

o Statie de dezinfectie - Asigurarea zonelor de protectie severa in jurul

fronturilor de captare Referitor la sistemul de canalizare - Canalizare:

o Extindere si modernizare infrastructura apa canal


- Statie de epurare: Reabilitare, retehnologizare statie de epurare municipiul Fagaras (reabilitare treapta mecanica, trepata biologica, trepata





Obiective de mediu stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional / Obiective specifice


1 2 3 reziduale (ape uzate orăşeneşti şi ape uzate provenite din sectoarele industriale) - zone sensibile la nutrienţi.

- conservarea, protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului, precum şi protejarea sănătăţii oamenilor, printr-un management corespunzător al calităţii apelor de îmbăiere – zone pentru îmbăiere.

- Reducerea poluării apelor datorită depozitării necorespunzătoare a deşeurilor industriale;

- Creşterea gradului de epurare a apelor provenite din activităţile industriale şi protecţia utilizatorilor de apă din aval.

- Extinderea şi îmbunătătirea sistemelor de management integrat al apei în toate localităţile prin creşterea eficienţei investiţiilor;

- Implementarea unui sistem de informare a consumatorilor asupra calităţii apei, destinate consumului uman;

- Monitorizarea continuă a calităţii apelor de suprafaţă şi subterane şi aplicarea măsurilor de protecţie a acestora;

- Extinderea reţelelor de canalizare din aglomerările urbane; - Reducerea emisilor de poluanţi în apele subterane şi de suprafaţă.

conformitate cu principiile maximum de eficienţă şi calitate în operare şi confortul populaţiei

tertiara, linia namolului) Referitor la apele de suprafata si subterane:

-Interzice efectuarea de lucrări în albiile majore ale cursurilor de ape. -Păstrarea distanţei construcţiilor faţă de albia majoră a apelor curgătoare. -Amenajările pe orice teren trebuie să permită scurgerea apelor meteorice la reţeaua publică colectoare a acestora. -Racordarea la reţeaua de canalizare este obligatorie pentru toate construcţiile din intravilanul localităţii ce au acces la aceasta; -Clădirile ce nu au acces la canalizare vor avea statii de epurare monobloc, cu tratare mecanică şi biologică -Inchiderea depozitului de deşeuri neconform, ecologizarea acestuia şi postmonitorizarea timp de cel putin 30 de ani.

Recomandare SEA pentru factorul de mediu APA:

- Având în vedere existenţa poluării istorice a pânzei freatice este necesara o atenta gestionare a resurselor de apa pe intreg teritoriul afectat, (Platforma industriala Nitramonia si Halda de deseuri municipala).

- Pentru siguranta este necesar informarea populatiei asupra existentei pericolului de contaminare a puturilor de apa potabila din cartierul Galati şi a celor din avalul platformei Nitramonia.

- Intocmirea unui proiect de inchidere si postmonitorizare a depozitului municipal de deseuri amplasat pe dealul Galatiului. - Urmarirea stricta a indicatorilor pentru apele uzate evacuate de pe platforma industriala Nitramonia si identificarea evacuarilor de ape uzate industriale neepurate sau

insuficient epurate.





Factor de mediu: POPULATIA/SANATATEA UMANA Obiective de mediu stabilite la nivel naţional, comunitar sau

internaţional Tinte Obiective de mediu stabilite prin PUG

1 2 3 Obiective:

- Obiectivul strategic general al protecţiei mediului îl constituie îmbunatatirea calitatii vieţii în România prin asigurarea unui mediu curat, care sa contribuie la cresterea nivelului de viaţă al populaţiei, îmbunătăţirea calităţii mediului, conservarea şi ameliorarea stării patrimoniului natural de care România beneficiază.

- Protecţia sănătăţii umane; - Diminuarea riscului producerii poluărilor accidentale,

accidentelor chimice şi predefinirea zonelor de intervenţie / evacuare

- Îmbunatatirea calitatii mediului si asigurarea unui nivel înalt al calitatii vietii în zonele urbane si rurale;

- Cresterea numarului de locuri de munca în economia nationala si reducerea somajului prin valorificarea oportunitatilor oferite de administrarea si realizarea infrastructurii de mediu;

- Incurajarea si dezvoltarea educatiei si instruirii la toate nivelurile, precum si a activitatii de cercetare în domeniul protectiei mediului;

- Apararea împotriva efectelor calamitatilor naturale si a poluarilor accidentale, sporirea capacitatii de prevenire, control si interventie, prin realizarea unui sistem perfectionat de monitorizare integrata a factorilor de mediu si a unui sistem informational eficient corespunzator cerintelor Uniunii Europene;

- Acordarea unei atentii sporite relatiei mediu-sanatate; - Dezvoltarea sistemului national de monitorizare a calitatii aerului; - Inventarierea si cercetarea la nivelul întregului teritoriu national a

zonelor cu risc de dezastre antropice si naturale, în paralel cu elaborarea planificarii pre-dezastru.

- Gospodarirea durabila a apelor si dezvoltarea resurselor de apa, satisfacerea cerintelor de apa necesare activitatilor socio-economice;

- Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera; - Controlul poluarii industriale si managementul riscului;

Respectarea: - indicatorilor de

calitate prevazuti in Ord MS 536/1997

- indicatorilor de calitate pentru emisii si imisii aer prevazuti in Ord.462/1993, Legea 104/2010, STAS 12574/87

- indicatorilor de calitate privind nivelul de zgomot sabiliti prin STAS 10009-88

- indicatorilor de calitate privind apa potabila stabiliti prin Legea 458/2002 modificata si completata cu legea 311/2004

- indicatorilor de calitate privind starea apelor de suprafata

a) Obiective de mediu de care s-a ţinut cont în timpul pregătirii planului: - Imbunătăţirea calităţii vieţii; - Protecţia sănătăţii umane; - Imbunătăţirea calităţii factorilor de mediu; - Conservarea patrimoniului natural şi a celui construit; - Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii: drumuri, alimentare cu apa,

canalizare, statii de epurare; - Dezvoltarea asezarilor umane în zone care nu sunt supuse riscurilor

naturale si agentilor poluanti b) Modul de aplicare a obiectivelor de mediu

Obiectivele de imbunătăţire a calităţii vieţii şi sănătăţii populaţiei au fost tanspuse de PUG prin propunerile: - Dezvoltarea şi retehnologizarea sistemului de apă canal şi racordarea

populatiei majoritare la acest sistem; - Reducerea poluării apelor prin retehnologizarea şi modernizarea staţiei de

epurare; - Instituirea zonelor de protectie in jurul obiectivelor SEVESO II - Inchiderea depozitului de deşeuri neconform, reconstructia ecologica a

terenului aferent şi monitorizarea postânchidere pe o perioadă de 30 de ani;

- Reducerea poluării atmosferice şi a nivelului de zgomot prin sistematizarea circulaţei din municipiu: realizarea ocolitoarei Municipiului Făgăraş, reabilitarea infrastructurii rutiere, crearea de noi artere de circulaţie, înoirea parcului auto de transport în comun şi al populaţei;

- Extinderea intravilanului construit cu zone rezidenţiale la standarde înalte; - Dezvoltarea reţelelor de gaze naturale astfel ca marea majoritate a

populatiei să aibă acces la acest combustibil mai puţin poluant; - Izolarea termică a clădirilor în vederea reducerii consumului de agent

termic; - Susţinerea sistemului educaţional prin noi dotări didactice; - Incurajarea demografiei prin acţiuni de ajutorare a familiilor tinere; - Imbunătăţirea sistemului de sănătate prin propunerile de modernizare a





Obiective de mediu stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional


1 2 3 - Imbunatatirea conditiilor de viata, a transportului urban si

valorificarea eficienta a patrimoniului natural si a celui construit; - Dezvoltarea asezarilor umane în zone care nu sunt supuse riscurilor

naturale si agentilor poluanti; - Ridicarea standardului de locuire; - Crearea, reabilitarea si extinderea suprafetelor ocupate de spatii

verzi în municipii si orase; - Reducerea emisiilor de poluanti specifici traficului auto; - Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii: drumuri, alimentare cu

apa, canalizare, statii de epurare; - Reducerea şi monitorizarea poluarii fonice în mediul urban, în

zonele industriale si în zonele cu trafic rutier de mare tonaj sau feroviar;

Realizarea de perdele forestiere protective la limita zonelor industriale, aflate în vecinătatea zonelor de locuit

stabiliti prin Ord. 161/2003

- normei de alocare a suprafetei de spatiu verde/locuitor conform Ord.MS 536/1997 si OUG 114/2007

unităţilor sanitare; - Reducerea şomajului prin susţinerea IMM-lor. - Conservarea şi protejarea patrimoniului natural şi a celui istoric. - Interzicerea de construire în zonele poluate istoric; - Plantarea de perdele forestiere de protecţie pentru reducerea poluanţilor

atmosferici şi a zgomotului la limita zonelor industriale. - Pentru zonele de locuinţe ce urmează a se dezvolta se recomandă ca un

procent de minimum 25% din lot sa fie spaţiu verde pentru îmbunătăţirea microclimatului zonei.

- Amenajarea de zone verzi, terenuri de sport, îmbogăţirea acestora cu dotări şi realizarea unor plantaţii de protecţie către infrastructura majoră de circulaţie, infrastructura tehnico-edilitară şi unităţile de producţie industriale şi agro-zootehnice, dar şi de-a lungul cursurilor de ape.

- Zonele de protecţie ale reţelelor majore de gaze şi a liniilor electrice aeriene, zone aflate sub interdicţie de construire se propune amenajarea acestora ca spaţii verzi.

Recomandare SEA: Referitor la fosta platforma Nitramonia, se recomanda urmatoarele: - Corelarea PUG cu Planurile de urgenta ale societatilor incadrate pe Directiva SEVESO. Autoritatea publica locala responsabila cu planificarea amenajarii teritoriului trebuie

sa cunoasca in avans situatiile de risc ale amplasamentelor existente si sa tina cont de situatia riscurilor actuale si posibilitatea de a face pozitionare de noi amplasamente sau dezvoltari compatibile. Instituirea zonelor de protectie in jurul obiectivelor SEVESO

- Definirea cerinţelor minime de siguranţă pentru planificarea amenajării teritoriului luându-se în considerare amplasarea obiectivelor care se supun prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase în scopul limitării consecinţelor accidentelor majore pentru populaţie şi mediu si necesitatea menţinerii unor distanţe adecvate între aceste amplasamente şi zone rezidenţiale, clădiri şi zone de utilitate publică, căi principale rutiere, zone de recreere şi zone protejate de interes şi sensibilitate deosebite;

- Respectarea Ordonantei de urgenta nr.114/2007 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.195/20005 pentru protectia mediului, art.II, punctul 1, privind obligatia autoritailor locale de a asigura din terenul intravilan o suprafata de spatiu verde de minimum 20 mp/locuitor, pana la data de 31 decembrie 2010 si de minimum 26 mp/locuitor, pana la 31 decembrie 2013.

- Reconversia functionala a unor zone industriale cu risc major aflate in vecintatea zonelor rezidentiale. (Avand in vedere existenta unor zone rezidentiale la limita de nord a societatii comerciale NITROPOROS si tanannd cont ca societatea se supune prevederilor HG804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase , pentru protejarea populatie, in partea de Nord a SC Nitroporos, de la aleea principală până la limita nordică a proprietăţii se interzice dezvoltare de activităţilor economice care se supun prevederilor SEVESO cu impact major asupra zonei, permiţând doar lucrări de întreţinere şi modernizare a activităţilor existente.)





Aspect de mediu: ZGOMOT SI VIBRATII Obiective de mediu stabilite la nivel naţional, comunitar

sau internaţional / obiective specifice Tinte Obiective de mediu stabilite prin PUG

1 2 3 Obiective:

- Reducerea poluării fonice şi a poluării prin vibraţii în marile aglomerări urbane;

- Reducerea poluării fonice în lungul căilor de transport rutier prin implementarea unui management corespunzător al circulaţiei în mediul urban;

- Monitorizarea poluării fonice şi fizice de impact industrial şi de trafic;

- Reducerea poluării fonice datorată traficului rutier în zonele rezidenţiale şi a poluării prin vibraţii datorată traficului rutier de mare tonaj;

- Identificarea zonelor care înregistrează nivel ridicat de zgomot;

- Monitorizarea nivelului de zgomot din marile aglomerări urbane, şi pe porţiunile cu trafic intens (căi ferate, drumuri nationale etc);

- Reducerea poluarii fonice în mediul urban, în zonele industriale şi în zonele cu trafic rutier intens, sau trafic feroviar;

- Realizarea de perdele forestiere de protectie.

Respectarea indicatorilor privind nivelul de zgomot stabiliti prin: -STAS 10009-88 -Ordinul MS 536/1997


- Reducerea poluării fonice şi a vibraţiilor produse de circulatia rutieră auto; - Amenajarea de spaţii verzi de protecţie a zonelor rezidenţiale, în lungul căilor de

circulaţie şi la limita cu zonel industriale.

b) Modul de aplicare a obiectivelor de mediu în PUG

- Reducerea nivelului de poluare fonică şi a vibraţiilor prin devierea traficului intens şi de mare tonaj de pe DN1 care traversează localitatea pe artera de circulaţie rutieră propusă – Centura ocolitoare a municipiului Fărgăraş;

- Reducerea zgomotului şi vibraţiilor prin modernizarea infrastructurii rutiere şi fluidizarea circulaţiei;

- Inoirea parcului auto de transport în comun şi al populatiei; - Realizarea de plantaţii de arbori în aliniamentele căilor de transport rutier, auto şi

feroviar; - Pentru toate zonele industriale şi de depozitare se prevăd plantarea de perdele

forestiere de protecţie faţă de vecinătăţi şi zone tampon acolo unde este necesar.

Recomandări SEA: Incadrarea nivelurilor de zgomot şi vibraţii în limitele admise de STAS 10009/88, şi Ord. MS nr. 536/1997, unde nivelul de zgomot admis la limitele incintei industriale este de 65 dB, iar la limita locuinţei de 50dB.





Factor de mediu: SOCIAL- ECONOMIC

Obiective de mediu stabilite la nivel naţional, comunitar sau internaţional Tinta Obiective de mediu stabilite prin PUG

1 2 3 Obiective:

- Dezvoltarea unei economii profitabile în toate zonele ţării în vederea creşterii bunăstării populaţiei.

- Creşterea eficienţei ramurilor economiei prin printr-o creşterea investiţională performantă;

- Dezvoltarea unor politici de atragere de investiţii în domenii economice cu valoare adăugată mare şi stimularea dezvoltării producţiei de noi tehnologii.

- Dezvoltarea unei economii durabile; - Reducerea şomajului; - Realizarea unor cursuri pentru calificarea şi recalificarea forţei de muncă; - Promovarea turismului ca parte importantă a sectorului economic; - Dezvoltare în domeniul formării profesionale continue a populaţiei (active); - Dezvoltarea în domeniul cercetării şi producerii energiei regenerabile şi

nepoluante; - Atragerea investitorilor străini de pe piaţa produselor electronice şi

telecomunicaţii - Restaurarea/valorificarea patrimoniului cultural şi istoric,

crearea/modernizarea infrastructurilor conexe; - Dezvoltarea infrastructurii necesare diversificării produselor turistice; - Dezvoltarea infrastructurii pentru turismul de afaceri; - Reconversia şi ecologizarea zonelor industriale dezafectate; - Crearea şi oferirea condiţiilor de infrastructură necesare în vederea

dezvoltării şi atragerii de întreprinzători inovativi (promovare economică completă);

- Crearea unui climat economic deschis şi prietenos, precum şi condiţii cadru atractive şi posibilităţi de investiţii

Dezvoltarea economica a municipiului si crearea de locuri de munca


- Creşterea activităţilor economice; - Reducerea şomajului; - Promovarea turismului.

b) Modul de aplicare a obiectivelor de mediu în PUG

- Transformarea municipiului Făgăraş dintr-un oraş mono- industrial, cu o industrie chimică aflată în declin, într-un oraş care promovează dezvoltarea economiei locale, a anteprenoriatului, şi atragerea de investitori;

- Dinamizarea locurilor de muncă din municipiu prin promovarea măsurilor viabile /concrete;

- Transformare dintr-un oraş cu o infrastructură slab dezvoltată într-un oraş cu o infrastructură la standard europene;

- Trecerea de la un turism de tranzit la un turism viabil ca parte importantantă a sectorului economic.

- Dezvoltarea unei strategii de marketing pentru promovarea turismului în Făgăraş şi în zonele limitrofe;

- Intărirea infrastructurii de afaceri –centre de conferinţe, centre expoziţionale, infrastructură tehnologică şi informaţională;

- Reconversia şi ecologizarea zonelor industriale dezafectate de pe platforma Nitramonia.

Recomandări SEA: Dezvoltarea economică a municipiului să se facă în concordantă cu cerinţele de conservare şi protejare a factorilor de mediu.





Aspect de mediu: GOSPODARIREA DESEURILOR Obiective de mediu stabilite la nivel naţional, comunitar sau

internaţional / Obiective specifice Tinte Obiective de mediu stabilite prin PUG

1 2 3 Obiective: - Aplicarea planului judetean de gestionare a deseurilor - Dezvoltarea unui sistem de management integrat al deseurilor si

asigurarea gestionarii în siguranta a substantelor chimice periculoase (dezvoltarea unui sistem de management integrat al deseurilor, a unui sistem de colectare selectiva si promovarea reciclarii deseurilor, dezvoltarea de facilitati conforme de tratare a deseurilor)

- Prevenirea aparitiei si minimizarea cantitatii de deseuri generate; Obiective specifice: - Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme si reabilitarea

ecologica a amplasamentelor acestora; - Construirea si operarea unor depozite noi conforme; - Reducerea cantitatii de deseuri eliminate prin reciclare si valorificare

energetica; - Dezvoltarea sistemelor de colectare selectiva a deseurilor, în

vederea atingerii tintelor de reciclare pentru deseurile de ambalaje, deseurile de echipamente electrice si electronice, vehicule scoase din uz, baterii si acumulatori, deseuri din constructii si demolari, anvelope;

- Reducerea poluarii istorice ca urmare a eliminarii necorespunzatoare a deseurilor, inclusiv a poluarii curente care poate determina compromiterea terenurilor.

Asigurarea unui management corespunzator al deseurilor Colectarea selectiva a deseurilor Inchiderea si ecologizarea rampei de deseuri municipale Reducerea cantitatii de deseuri


- Dezvoltarea unui sistem de management integrat al deseurilor; - Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme si reabilitarea

ecologica a amplasamentelor acestora; - Construirea si operarea unor depozite noi, conforme; - Eliminarea poluarii istorice ca urmare a eliminarii necorespunzatoare

a deseurilor, inclusiv a poluarii curente care poate determina compromiterea terenurilor.

b) Modul de aplicare a obiectivelor de mediu

In PUG se propune: - Implementarea unui management de colectare a deşeurilor

selectiv; - Reducerea poluării istorice datorată depozitării

necorespunzătoare a deşeurilor – închiderea depozitului de deşeuri neconform din dealul Galaţiului (prevăzut pentru închidere în 2008) şi monitorizarea postânchidere timp de 30 de ani;

Recomandări SEA - deseuri: - Intocmirea unui proiect de închidere(în sistem de urgenţă) si postmonitorizare pentru halda de deseuri municipale, punerea in aplicare si completarea prevederilor RLU cu

urmarirea postinchidere pe o perioada minima de 30 de ani a depozitului municipal neconform deseuri, in conditii de protectia mediului si a sanatatii populatiei concomitent cu inregistrarea in registrul de cadastru a suprafetei care a fost ocupata de depozitul de deseuri si marcarea vizibila pe documentele cadastrale.

- Urmărirea aplicării măsurilor de monitorizare post –închidere a depozitelor neconforme: “Depozitul de deşeuri municipale”” conform procedurilor de mediu;





Factor de mediu: AER

Obiective de mediu stabilite la nivel naţional Tinte Obiective de mediu stabilite prin PUG

1 2 3 Obiective: - Imbunătăţirea calităţii aerului în scopul prevenirii, evitării sau reducerii

efectelor dăunătoare sănătatii umane şi a mediului ca întreg; - Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; - Dezvoltarea sistemului naţional de monitorizare a calitătii aerului; - Menţinerea calitătii aerului înconjurător în zonele care se încadrează în

limitele prevăzute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate; - Îmbunătăţirea calităţii aerului înconjurător în zonele care nu se

încadrează în limitele prevăzute de normele în vigoare pentru indicatorii de calitate;

- Adoptarea măsurilor necesare pentru limitarea până la eliminare a efectelor negative asupra mediului, inclusiv în context transfrontieră.

- Sprijinrea introducerii de „tehnologii curate” Obiective specifice: - Evaluarea calităţii aerului în aglomerările urbane în vederea verificării

conformării nivelurilor de poluanţi în aer cu valorile limită şi a identificării situaţiilor de neconformare la obiectivele privind calitatea aerului;

- Controlul nivelului de poluare prin aplicarea tehnicilor şi tehnologiilor pentru reţinerea poluanţilor şi/sau prin introducerea de tehnologii mai puţin poluante;

- Elaborarea si implementarea măsurilor de reducere treptata a emisiilor de poluanti la unele surse majore;

- Introducerea/utilizarea combustibililor care generează emisii reduse de poluanţi;

- Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, inclusiv prin mărirea eficienţei energetice şi utilizarea surselor regenerabile de energie;

- Reducerea emisiilor poluante generate de traficul rutier prin îmbunatatirea circulatiei, a infrastructurii rutiere şi a starii tehnice a autovehiculelor aflate în circulaţie.

- Reducerea pierderilor energetice datorate izolării termice ineficiente; - Crearea, reabilitarea şi extinderea suprafeţelor ocupate de spaţii verzi

în municipii şi oraşe; - Constientizarea conducerilor unitatilor poluatoare in vederea

-Respectarea indicatorilor de calitate privind niveluri de emisii conform Ordinului 462/1993, HG 699/2003 (completat cu HG1902/2004 si HG 735/2003) -Respectarea indicatorilor de calitate privind nivelul imisiilor de poluanti în atmosferă conformLegii 104/2010, STAS 12574/87 -Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, inclusiv prin mărirea eficienţei energetice şi utilizarea surselor regenerabile de energie; -Reducerea

a) Obiective de mediu de care s-a ţinut cont în timpul pregătirii planului: - Reducerea poluării aerului printr-un management corespunzător al

circulaţiei la nivelul municipiului. - Monitorizarea şi controlul emisiilor de poluanţi în aer. - Realizarea unor sistme performante de reţinere a noxelor emise de

actvităţile industriale şi modernizarea celor existente. - Utilizarea de combustibili cu emisii reduse de poluanţi în atmosferă; - Reducerea emisiilor poluante cu efect de seră. - Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, inclusiv prin mărirea

eficienţei energetice şi utilizarea surselor regenerabile de energie; b) Modul de aplicare a obiectivelor de mediu

PUG-ul luat în studiu stabileşte ca obiective: - Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, inclusiv prin mărirea

eficienţei energetice şi utilizarea surselor regenerabile de energie prin construirea de parcuri fotovoltaice;

- Instituirea zonelor de protectie in jurul obiectivelor SEVESO II; - Inchiderea depozitului de deşeuri neconform, reconstructia ecologica a

terenului aferent şi monitorizarea postânchidere pe o perioadă de 30 de ani;

- Reducerea poluării atmosferice datorată traficului rutier prin: realizarea centurii ocolitoare a municipiului Făgăraş, dezvoltarea infrastucturii rutiere, modernizarea arterelor de circulaţie, fluidizarea circulaţiei, înoirea parcului auto de transport în comun şi adoptarea unor măsuri fiscale care să favorizeze înlocuirea autovehiculelor vechi ale populaţiei, aflate în circulatie.

- Spaţiile verzi vor ocupa 25% din suprafaţa terenului afectat fiecărei construcţii;

- Se vor crea zone de protecţie, zone verzi - plantaţii de arborii, între zonele industriale şi zonele de locuit;

- Planul propune izolarea termică a clădirilor pentru reducerea consumului de energie ce va coduce la reducerea emisiilor cu efect de seră;

- Extinderea sau conversia activităţilor economice actuale va fi permisă cu condiţia să nu mărească nivelul poluării actuale.





automonitorizarii emisiilor - Sustinerea preocuparilor pentru realizarea drumurilor de centura si

reabilitarea strazilor cu trafic intens

emisiilor de noxe provenite din traficul rutier

Recomandări SEA pentru factorul de mediu AER: Se va impune încadrarea indicatorilor de calitate ai factorului de mediu „AER” în obiectivele de mediu la nivel naţional stabilite prin ord. MAPPM 462/1993, STAS 12574-87 şi Legea 104/2011. Se vor face investigaţii şi cazul depăşirii limitelor admise societăţile cu aport major în poluarea aerului vor fi restricţionate la funcţionare.





Factor de mediu: BIODIVERSITATEA Obiective de mediu stabilite la nivel naţional, comunitar

sau internaţional /Obiective specifice Tinte Obiective de mediu stabilite prin PUG

- Managementul durabil al ariilor naturale protejate - Conservarea diversitatii biologice, utilizarea durabila a

habitatelor naturale, a speciilor de flora si fauna salbatica si reconstructia ecologica a sistemelor deteriorate;

- Extinderea retelei nationale de arii protejate si rezervatii naturale;

- Gestionarea durabila a padurilor si sustinerea rolului acestora în viata social-economica a ţării;

- Dezvoltarea Retelei Ecologice Europene în România; - Obiective specifice: - Asigurarea managementului necesar ocrotirii habitatelor naturale si conservarii diversitatii biologice;

- Conservarea in-situ si ex-situ a speciilor amenintate, endemice si/sau rare, precum si a celor cu valoare economica ridicata;

- Protectia, conservarea si refacerea diversitatii biologice terestre si acvatice, existente în afara ariilor naturale protejate: reducerea si eliminarea efectelor negative cauzate de poluarea mediilor de viata si reconstructia ecosistemelor si habitatelor deteriorate;

- Monitorizarea statutului de conservare a habitatelor si a speciilor de interes comunitar;

- Monitorizarea speciilor potential invazive; - Cresterea suprafetei ocupate de vegetatia forestiera, în scopul restabilirii echilibrului ecologic si al satisfacerii necesitatilor de dezvoltare;

- Dezvoltarea programelor de cercetare si monitorizare pentru cunoasterea starii diversitatii biologice.

- Reconstructia ecologica a ecosistemelor si habitattelor deteriorate

Realizarea managementului ariilor naturale protejate printr-un ansamblu de masuri care sa asigure un regim special de protectie sii conservare. Conservarea diversitatii biologice, utilizarea durabila a habitatelor naturale a speciilor de flora si fauna salbatica si respectarea Planurilor de management ale siturilor declarate Natura 2000 Respectarea normei de alocare a suprafetei de spatiu verde/locuitor conform Ord.MS 536/1997 si OUG 114/2007

a) Obiective de mediu de care s-a ţinut cont în timpul pregătirii planului: - Asigurarea managementului necesar ocrotirii habitatelor naturale si conservarii diversitatii

biologice; - Reducerea si eliminarea efectelor negative cauzate de poluarea mediilor de viata si

reconstructia ecosistemelor si habitatelor deteriorate; - Monitorizarea speciilor invazive.

a) Modul de aplicare a obiectivelor de mediu - In prezent siturile de interes comunitar ce au parţial amplasamentele situate pe teritoriul

administativ al municipiului Făgăraş nu au Planuri de management, în acest caz PUG-ul se armonizează cu obiectivele de protecţie şi conservare cuprinse în regulamentul acestor situri;

- Nu se propun obiective majore la nivelul siturilor comunitare din teritoriu, care să afecteze starea de conservare a biodiversităţii . Intervenţia care se propune este la nivelul sitului SPA „Podişul Hârtibaciului” şi constă în schimbarea destinaţiei unei suprafeţe de păşune de 11,6ha, în parc fotovoltaic, ce se va efectua numai după elaborarea unui studiu de evaluare adecvată;

- Extinderea intravilanului până în vecinătatea siturilor Natura 2000 se va face cu luarea măsurilor de protecţie a biodiversităţii din aceste arii protejate;

- Eliminarea efectelor negative asupra biodiversităţii produse de depozitul de deşeuri neconform prin închidere şi refacerea amplasamentului acestui depozit;

- Refacerea zonelor poluate istoric de pe platforma Nitramonia; - Refacerea zonelor afectate de depozitarea necorespunzătoare a nămolurilor provenite

din epurarea apelor uzate prin modernizarea staţiei de epurare; - Stoparea deteriorării ecosistemelor acvatice datorită apelor uzate neepurate din

municipiu prin extinderea şi modernizarea sistemului de canalizare; - Monitorizarea speciilor invazive, distrugera lor şi refacerea habitatelor deteriorate; - Plantaţii de perdele de protecţie forestiere în aliniamentul căilor de circulaţie, la limita

zonelor industriale(ca zone tampon unde este cazul) şi amenajarea ca zone verzi a zonelor de protecţie şi siguranţă acolo unde legislaţia o cere;

- 25% din suprafeţele incintelor de locuit din intravilan vor fi destinate spaţiilor verzi.

Recomandare SEA pentru factorul de mediu BIODIVERSITATE: Este necesara armonizarea PUG-ului cu prevederile Planului de management pentru ariile naturale protejate de interes comunitar dupa elaborarea acestuia. Până la elaborarea si avizarea Planurilor de management ale siturilor Natura 2000, realizarea de planuri sau proiecte (inclusiv actiuni) in cadrul unitatilor teritoriale incluse situri, se vor face, numai dupa efectuarea evaluarii adecvate privind impactul asupra ariilor protejate din prespectiva obiectivelor de conservare si a efectului asupra integritatii siturilor, sau, dupa caz, conform obiectivelor de conservare stabilite pein regulamentul acestor situri.





6. POTENŢIALELE EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV ASUPRA ASPECTELOR CA: BIODIVERSITATEA, POPULATIA, SANATATEA UMANA, SOLUL, APA, AERUL, FACTORII CLIMATICI, PEISAJUL SI ASUPRA REALŢIILOR CU ACESTI FACTORI

6.1. FORMELE DE IMPACT ASUPRA FACTORILOR DE MEDIU

6.1.1. Potenţialele efecte asupra factorului de mediu: BIODIVERSITATEA

Formele se impact asupra biodiversităţii s-au defalcat în două categorii:

a. Impactul produs de implementarea noilor obiective propuse de PUG asupra biodiversităţii din cele două arii de protecţie specială avifaunistică (SPA ) şi din aria natural protejată - sit de importanţă comunitară (SCI).

Analiza impactului în această situaţie a ţinut cont de următoarele:

- Nivelul actual al impactului asupra biodiversităţii din cele trei situri Natura 2000 datorită activităţilor antropice practicate în prezent;

- Nivelul impactului datorită implementării obiectivelor noi din Planul Propus „PUG municipiul Făgăraş”.

- Impactul asupra biodiversitătii din situri prin extinderea intravilanului până în vecinătatea ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA003 Scorei-Avrig-Făgăraş şi a ariei protejate situl Natura 2000 ROSCI0132 „Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu” . Extinderea se face cu schimbarea destinaţiei terenului cu o suprafaţă de 16,1ha, din vecinătatea de sud a siturilor din terenuri agricole şi terenuri arabile în terenuri cu construcţii civile – locuinţe.

- Impactul asupra biodiversităţii din situl „Podişul Hârtibaciului” prin propunere din PUG de schimbare a folosinţei unei păşuni în suprafaţă de 11,6ha în parc fotovoltaic. b. Impactul produs asupra biodiversităţii existente în perimetrul PUG din zonele

situate în afara siturilor Natura 2000. Analiza impactului în acest caz a ţinut cont de următoarele:

- Nivelul impactului asupra biodiversităţii din afara perimetrelor ariilor siturilor Natura 2000, unde ce propune extinderea intravilanului construit prin schimbarea destinaţiei terenurilor arabile şi agricole din UAT Făgăraş;

- Situaţia spaţiilor verzi din intravilan. Formele de impact potenţial prognozate a se produce asupra biodiversităţii în urma aplicării obiectivelor din PUG sunt următoarele:

• modificarea suprafeţelor biotipurilor de pe amplasamentele învecinate siturilor Natura şi a categoriilor de folosinţă a terenurilor;

• pierderi şi modificări de habitate; • fragmentări ale habitatelor; • modificări/distrugeri asupra populaţiilor de plante; • modificări ale resurselor de specii de plante cu importanţă economică; • modificări ale habitatelor de plante cu specii invadatoare; • modificarea rutelor de migrare.





6.1.1.1. Impactul activităţilor antropice practicate la nivelul siturilor SPA şi SCI, asupra biodiversităţii

Biodiversitatea din cele două situri Natura 2000 – SPA este vulnerabilă la o serie de activităţi antropice posibil să se desfăşoare în prezent la nivelul celor două situri:

- lucrările silvice care au ca rezultat tăierea de arborilori; - tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii; - adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci; - turismul necontrolat; - amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate; - vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci; - vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate; - braconaj; - practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maşini de teren; - distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor; - deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului; - prinderea păsărilor cu capcane; - scoaterea puilor pentru comerţ illegal; - înmulţirea necontrolată a speciilor invazive; - electrocutare şi coliziune în linii electrice; - intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele

tradiţionale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini;

- schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor agricole cum este cositul sau păşunatul;

- cositul în perioada de cuibărire; - cositul prea timpuriu (ex. poate distruge poantele de cristel de câmp); - arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor).

Inmulţirea necontrolată a speciilor invazive reprezintă un impact potenţial major al construcţiilor amplasate în ecosisteme naturale/seminaturale.

Speciile invazive se răspândesc foarte repede în terenurile goale create cu ocazia lucrărilor de implementare a construcţiilor şi sunt foarte greu de exterminat după formarea unui înveliş vegetal compact. Se pot răspândi rapid pe taluzurile drumurilor, de cele mai multe ori pasul următor este cucerirea habitatelor semi-naturale sau naturale, unde pot cauza adevărate catastrofe ecologice, schimbând fundamental compoziţia şi structura acestora, de multe ori şi caracteristicile chimice (de ex. pH-ul solului) ale ecosistemelor.

In aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0099 „Podişul Hârtibaciului” există pericolul modificării populaţiilor de plante cu specii invazive, datorită procedurii necorespunzătoare de închidere a depozitului de deşeuri neconform, a practicilor de utilizare a păşunilor şi datorită instalării acestor plante în lungul căilor de transport rutier şi în vecinătatea unor construcţii existente în sit.





Aspecte ale răspândirii speciilor invazive în SPA „Podişul Hârtibaciului –zona depozitului de deşeuri”





Impact major: Specii de plante invazive în vecinătatea unei clădiri - fermă de pe DJ 104D.

Plante invazive instalate în lungul drumului DJ104D în Podişul Hârtibaciului.

In această situatie trebuie să existe o monitorizare continuă şi să fie luate măsuri urgente de extirpare a speciilor invazive instalate pentru a preveni extinderea lor, ceea ce va produce un dezastru ecologic. Un alt pericol existent asupra habitatelor de cuibărit şi hrănit al specilor de păsări este păşunatul intensiv practicat la nivelul siturilor Natura 2000.

Păşunat în situl „Avrig- Scorei - Făgăraş” în vecinătatea habitatelor acvatice.





6.1.1.2. Modificări ale suprafeţelor biotipurilor de pe amplasamentul PUG

Zona de N-V a teritoriului PUG situată în vecinătatea sitului Avrig – Scorei – Făgăraş şi a sitului Oltul Mijlociu – Cibin - Hârtibaciu

Zona din teritoriul administrativ al municipiului Făgăraş situată la limita siturilor Natura 2000, propusă pentru introducerea în intravilan cu schimbarea destinaţiei are o suprafaţă de 16,1ha. In prezent această suprafaţă de teren are destinaţia de teren arabil şi de teren agricol – păşune. Zona se prezintă parţial ca o păşune şi terenuri cultivate şi parţial ca o suprafaţă de teren pe care s-a instalat o vegetaţie cu ierburi înalte - specii invazive şi specii arbustive (specii de salix, prunus etc.) degradată foarte mult şi datorită poluării cu deşeuri menajere sau deşeuri rezultate din construcţii. In perimetrul acestei zone mai sunt şi terenuri ocupate de construcţii civile.

Extindere intravilan cu de zone construcţii civile în vecinătatea siturilor „Scorei – Avrig – Făgăraş” şi

„Oltul Mijlociu – Cibin - Hârtibaciu” Zona propusă pentru introducere în intravilan este separată de limita sitului Avrig – Scorei – Făgăraş, prin construcţiile existente pe amplasament, respectiv: digul albiei râului Olt, de trei instalaţii de transport rutier (calea de transport rutier situatuată pe dig, DJ104L, de calea de transport rutier ce mărgineşte zona luată în studiu) şi de canalul de protecţie împotriva inundabilităţii. Aceste construcţii existente atenuează impactul asupra biodiversităţii, şi constituie o barieră în calea migrării faunei terestre cu mobilitate redusă între sit şi zona luată în studiu.





Schimbarea destinaţiei terenurilor va avea însă un impact negativ asupra avifaunei datorită reducerii habitatelor de hrănire şi cuibărire existente în această zonă.

Zona propusă pentru includere în intravilan din vecinătatea sitului Avrig- Scorei- Făgăraş şi zonele de separare de sit: digul râului Olt, drumul de pe dig, drumul DJ104L, canalul de protecţie şi drumul ce mărgineşte zona de studiu.

Aspecte din zona propusă pentru introducere în intravilan aflată în vecinatea sitului Avrig – Scorei – Făgăraş şi „Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu”





Aspect din situl ROSPA0003 „Avrig – Scorei – Făgăraş” si ROSCI0132 „Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu”- zona aflată în vecinătatea exinderii de intravilan. Prin aplicarea propunerilor din planul “Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş, Judeţul Braşov” categoriile de folosinţă din zona învecinată siturilor Natura 20000 (din Trup 1) luată

în studiu se vor modifica pe termen lung, ceea ce reprezintă un impact direct, de lungă durată şi parţial ireversibil, manifestat însă pe plan local şi suprafeţe mici (16,1ha) Astfel în interiorul perimetrului (16,1ha), folosinţele actuale se vor modifica semnificativ, terenurile nu vor mai fi folosite ca terenuri agricole sau arabile ci urban-edilitar iar fauna terestră cu mobilitate redusă de pe amplasament va fi distrusă. Extinderea intravilanului este o prelungire a intravilanului existent fără a crea o altă bariereră a migaţiei faunei din sit. In prezent există o barieră formată din construcţiile existente (dig, căi de transport, canal de protecţie) între limita siturilor Natura 2000 şi terenul propus pentru introducere în intravilan. 6.1.1.3. Pierderi modificări de habitate

Efectul negativ al implementării obiectivelor noi din PUG se diminuează treptat cu creşterea distanţei faţă de perimetrul sitului (zgomot, poluanţi în atmosferă şi apă, impact antropic), dar nici în zonele cele mai apropiate nu putem considera un impact major asupra habitatatelor din situri. Dat fiind influenţele antropice se observă o absenţă aproape în totalitate a habitatelor naturale primare, fiind instalate în zonă habitate de tip secundar, multe dintre acestea degradate. Deoarece nu se fac defrişări ale fondului forestier din zona analizată, habitatele forestiere nu sunt considerate pierdute. Defrişări de arbori şi arbuşti se va face numai dacă sunt instalaţi sporadic în zona pajiştilor şi terenurilor arabile pe suprafeţele destinate extinderilor de intravilan în PUG. Nici unul din tipurile de habitate din situri, identificate pe zona de influenţă a planului propus, nu va suferi modificări, se va produce o reducere a habitatelor secundare – păşunile cu folosinţa de terenuri agricole şi terenurile arabile aflate în vecinătatea siturilor. Habitatele cele mai afectate de implementarea obiectivelor noi propuse în PUG sunt păşunile – terenuri agricole. Aceste tipuri de habitate secundare, reprezintă zonele de hrănire pentru majoritatea speciilor de desemnare a sitului SPA, şi în acelaşi timp sunt





habitate esenţiale (pentru întreg ciclu de reproducere) pentru unele specii ca cristelul de câmp, ciocârlia de pădure şi sfrânciocul roşiatic. Deşi pierderea reprezintă un impact local negativ, de lungă durată, acesta nu e semnificativ la scară regională. Astfel cele 11,6ha de păşune din situl Podişul Hârtibaciului propuse să fie transformate în parc fotovoltaic reprezintă o pierdere nesemnificativă la scara întregului sit - 0,0001% din suprafaţa habitatelor de păşuni existente în sit. 6.1.1.4. Modificări/distrugeri asupra populaţiilor de plante şi animale

Prin schimbarea destinaţiei terenurilor din vecinătatea siturilor Natura 2000, din terenuri agricole şi arabile în terenuri cu construcţii civile impactul asupra populaţiilor de plante cu valoare economică va fi negativ, direct şi de lungă durată. Insă având în vedere că zona se află într-o continuă degradare datorită invaziei de specii fără valoare economică sau ecologică şi datorită impactului antropic ce poluează zona cu deşeuri menajere şi deşeuri din construcţii nivelul impactului asupra populaţiilor de plante cu valoare economică nu va fi drastic. Impactul asupra populaţiilor de plante cu valoare economică se produce şi în restul teritoriului administrativ prin extinderea intravilanului în terenurile agricole şi arabile cu schimbarea destinaţiei acestora în terenuri cu construcţii civile. Aceste terenuri sunt cultivate parţial, în mare parte sunt lăsate necultivate, pe suprafaţa lor s-a instalat o vegetaţie de plante invadatoare fără valoare economică. Astfel intravilanul construit se extinde în terenurile agricole şi arabile pe suprafaţă totală de 197,76ha. Extinderea intravilanului construit în detrimentrul agriculturii pe suprafaţă destul de considerabilă ce reprezintă un impact semnificativ, însă având în vedere că aceste terenuri sunt valorificate numai parţial intensitatea impactului este mai redusă.

Aspect de terenuri arabile propuse pentru introducere în intravilan, situate in vecinătatea cartierului Galaţi la sud de râul Olt.

Având imaginea biodiversităţii şi a habitatelor din prezent de pe amplasamentul planului propus, Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş, judeţul Braşov” se poate prognoza nivelul impactului asupra populaţiilor de plante şi animale.





In faza construcţiei obiectivelor

In faza de implementarea obiectivelor cuprinse în PUG se va înregistra un impact prin îndepărtarea covorului vegetal de pe amplasamentul locuinţelor şi al căilor de acces la acestea, a zonelor de construcţie a utilităţilor. Reducerea suprafeţelor de habitate va atrage de la sine dispariţia unor specii de fungi şi plante legate de aceste habitate. De asemenea o serie întreagă de nevertebrate (ortoptere, arahneide, moluşte, larve de insecte, heteroptere şi himenoptere etc.) cu mobilitate scăzută, vor fi afectate. Mobilitatea speciilor este un factor foarte important în stabilitatea unor populaţii. Speciile mai puţin impactate de lucrările specifice fazei de construcţii sunt cele ce au o independenţă mai mare. Dintre acestea amintim speciile de păsări şi mamifere. In tipul funcţionării obiectivelor In faza de funcţionare a obiectivelor cu activităţi specifice locuirii, pe lângă impacturi negative de felul celor arătate la faza precedentă, periodic vor fi surse de zgomot, transportul rutier se va intensifica, vor exista emisii de noxe datorită mijloacelor de transport şi modului de încălzire a imobilelor, creşterea activităţilorde natură economică. Activitatea în parcul fotovoltaic nu va genera emisii de noxe. Toate aceste efecte se vor manifesta pe plan local. Mamifere Mamiferele mari, oricum rare şi fără populaţii stabile pe zona proiectului, vor părăsi această zonă stabilindu-se în zonele din jurul amplasamentului. O bună gospodire a habitatelor din această zonă va atenua impactul. Zgomotul şi emisiile de poluanţi în atmosferă sunt factori de stres pentru mamiferele ce sălăşuiesc în zonă, dar impactul este pe plan local. Potenţialele perturbări ale faunei prin zgomot, vibraţii şi surse vizuale este prezentă în toată zona de influenţă a proiectului cu precădere în zonele destinate locuinţelor. Mamiferele existente în zonă sau care se pot găsi sporadic sau în trecere pe amplasament vor ocoli zona ce se va transforma în zonă urban – edilitară. Prin caracteristicile obiectivelor propuse în PUG nu se prognozează o poluare a apelor de suprafaţă sau freatice. Poluările atmosferice datorită activităţilor urban – edilitare vor avea un impact asupra mamiferelor dar acesta nu va fi semnificativ. In perimetrul planului „Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş” din studiul efectuat în această etapă, rezultă faptul că în zonele afectate de obiectivele propuse nu s-a pus în evidenţă habitate unice, cheie, pentru menţinerea unor specii valoroase din punct de vedere ecologic, economic, ştiinţific etc.





In prezent asupra perimetrului studiat există un impact antropic prin existenţa unor construcţii pe amplasament, a instalaţiilor de transport rutier. Cursurile de apă din perimetrul PUG şi din vecinătate nu vor suferi modificări de suprafaţă şi nu vor fi poluate cu substanţe toxice. In ceea ce priveşte zona de influenţă a proiectului s-a constatat o pierdere parţială a habitatelor de hrănire şi locuire a faunei, situate în vecinătatea sudică a siturilor Natura 2000 „Avrig – Scorei – Făgăraş” , Oltul Mijlociu- Cibin – Hârtibaciu” şi o pierdere nesemnificativă, raportată la scara întregului sit, de 11,6ha de păşune din Podişul Hârtibaciului ce se va transforma în parc fotovoltaic. Avifauna Păsările, fiind specii cu o mobilitate ridicată, vor avea mai puţin de suferit în urma implementării obiectivelor noi din PUG. Perioada critică este perioada de reproducere şi creştere a puilor, care este strâns legată de locul de cuibărit. Cunoscându-se faptul că cca. 77% din speciile de păsări cuibăresc în pădure, în faza de construcţie procentul de habitate de pădure din vecinătate fiind mai redus, impactul generat de activităţile de construcţie nu va fi semnificativ. Se va înregistra o deranjarea a faunei ornitologice datorită mijloacelor de transport şi a utilajelor de amenajare a terenurilor şi de construcţii a obiectivelor. Păsările vor fi deranjate de zgomot, trafic, noxe, de apropierea activităţii antropice de habitatul specific. Datorită faptului că nu există specii strict localizate exclusiv în habitatele specifice zonei de extindere a intravilanului, în care se desfăşoară activităţi antropice, speciile nu vor fi afectate la nivel local. In prezent există un impact antropic datorită activităţilor ce se desfăşoară în zona luată în studiu: urbanizarea zonei, păşunatul, recoltare de floră, depozitare deşeuri. Din punct de vedere al avifaunei, impactul negativ este pierderea habitatelor – terenuri agricole cu zone cu vegetaţie naturală ( ce constau în principal din păşuni slab amenajate cu vegetaţie lemnoasă spontană), habitate aflate în vecinătatea sitului Avrig – Scorei – Făgăraş. Habitatele de cuibărire şi de hrănire existente în acest sit nu vor suferi nici o modificare. In situl „Podişul Hârtibaciului” suprafaţa de păşune de 16,1ha va reprezenta o pierdere a habitatului de hrănire şi locuire pentru unele specii de păsări. 6.1.2. Potenţialele efecte asupra factorului de mediu: POPULATIA/SANATATEA UMANA Efecte pozitive

Obiectivele propuse de prezentul PUG sunt pentru o dezvoltare durabilă a localităţii şi îmbunătăţirea calităţii vieţii. Astfel prin implementarea PUG nivelul calitativ al vieţii va creşte şi se va îmbunătăţii starea de sănătate a polulaţiei prin:





- Dezvoltarea şi retehnologizarea sistemului de apă canal şi racordarea populatiei majoritare la acest sistem;

- Creşterea calităţii apei potabile prin modernizarea sistemelor de captare şi tratare a apei;

- Reducerea poluării apelor prin retehnologizarea şi modernizarea staţiei de epurare; - Instituirea zonelor de protectie in jurul obiectivelor SEVESO II - Reducerea poluării atmosferice şi a nivelului de zgomot prin sistematizarea circulaţei

din municipiu: realizarea ocolitoarei Municipiului Făgăraş, reabilitarea infrastructurii rutiere, crearea de noi artere de circulaţie, înoirea parcului auto de transport în comun;

- Extinderea intravilanului construit cu zone rezidenţiale la standarde înalte; - Dezvoltarea reţelelor de gaze naturale astfel ca marea majoritate a populatiei să aibă

acces la acest combustibil mai puţin poluant; - Izolarea termică a clădirilor în vederea reducerii consumului de agent termic; - Susţinerea sistemului educaţional prin noi dotări didactice; - Incurajarea demografiei prin acţiuni de ajutorare a familiilor tinere; - Imbunătăţirea sistemului de sănătate prin propunerile de modernizare a unităţilor

sanitare; - Reducerea şomajului prin susţinerea IMM-lor. - Conservarea şi protejarea patrimoniului natural şi a celui istoric. - Interzicerea de construire în zonele poluate istoric; - Plantarea de perdele forestiere de protecţie pentru reducerea poluanţilor atmosferici

şi a zgomotului la limita zonelor industriale; - Pentru zonele de locuinţe ce urmează a se dezvolta se recomandă ca un procent de

minimum 25% din lot sa fie spaţiu verde pentru îmbunătăţirea microclimatului zonei; - Amenajarea de zone verzi, terenuri de sport, îmbogăţirea acestora cu dotări şi

realizarea unor plantaţii de protecţie către infrastructura majoră de circulaţie, infrastructura tehnico-edilitară şi unităţile de producţie industriale şi agro-zootehnice, dar şi de-a lungul cursurilor de ape.

Efecte adverse

- Un efect advers al implementii PUG este lipsa fondurilor financiare necesare, pentru a se realiza în perioadele imediat următoare aprobării PUG, toate obiectivele propuse.

- Lipsa fondurilor necesare va duce la lipsa unor acţiuni viitoare orientate spre o mai bună gestionare a problemelor de mediu şi a problemelor populaţiei, fapt ce va duce nu la menţinerea situaţiei actuale ci la o deteriorare a calităţii factorilor de mediu şi a calităţii vieţi.

- La propunerile de extindere a intravilanului nu se ia în considerare indicele involutiv al creşterii demografice a populaţiei municipiului şi involuţia altor indici de dezvoltare locală;

- Un alt efect advers al implementării PUG asupra populaţiei se ia în considerare datorită reducerii suprafeţelor destinate agriculturii ce va duce la reducerea veniturilor provenite din această ramură a economiei locale, la reducerea suprafeţelor destinate păşunatului, la reducerea zonelor acoperite cu vegetaţie şi la creşterea nivelului de emisii de poluanţi datorită aportului adus de noile activităţi în zonele propuse a fi construite în extinderile de intravilan;

- Efecte adverse ale implementării PUG asupra populaţiei se vor resimţii în perioadele de execuţie a lucrărilor de implementare a obiectivelor din PUG când emisiile de gaze şi pulberi în atmosferă vor creşte şi se va resimţi un nivel ridicat al zgomotului şi vibraţiilor. Aceste efecte se vor manifesta pe perioade scurte de timp şi pe zone mici în funcţie de fronturile de lucru.





6.1.3. Potenţialele efecte asupra factorului de mediu: AER

Efecte pozitive

In Planul Urbanistic General sunt propuse obiective care să îmbunătăţească calitatea aerului ambietal din municipiu prin următoarele actiuni: - Reducerea traficului rutier auto din centrul localităţii prin redirectionarea traficului de

traziţie pe „Centura ocolitoare a municipiului Făgăraş: – obiectiv propus de prezentul PUG să se realizeze;

- Restricţionarea traficului de mare tonaj de pe DN1, din zona centrală a municipiului, şi redirecţionarea acestuia pe artera ocolitoare;

- Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii rutiere ale municipiului; - Sistematizarea circulaţiei; - Plantarea de arbori în aliniamentele căilor de circulaţie auto şi feroviare; - Reabilitarea zonelor verzi; - Spaţiile verzi vor ocupa 25% din suprafaţa terenului afectat fiecărei construcţii; - Se vor crea zone de protecţie, zone verzi - plantaţii de arborii, între zonele industriale şi

zonele de locuit; - Planul propune izolarea termică a clădirilor pentru reducerea consumului de energie şi

implică reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; - Extinderea sau conversia activităţilor economice actuale va fi permisă cu condiţia să

nu mărească nivelul poluării actuale. - Reducerea emisiilor cu efect de seră prin construirea a două parcuri fotovoltaice care

vor produce energie ecologică prin metode nepoluante.

Efecte adverse

Efectele adverse asupra aerului se vor datora extinderii de intravilan cu noi construcţii ce vor aduce un aport de emisii poluante în atmosferă datorită combustibililor folosiţi şi a circulatiei necesare deservirii noilor clădiri. Efecte adverse asupra aerului ambietal se vor resimţi în timpul impementării obiectivelor de infrastructură propuse de PUG datorită utilajelor şi a mijloacelor de transport implicate, ce vor mării concentraţiile de pulberi şi gaze din zonele afectate lucrărilor. Aceste efecte vor fi de scurtă durată şi localizate în zonele fronturilor de lucru.

6.1.4. Potenţialele efecte asupra factorului de mediu: SOL

Efecte positive

In teritoriul administrative al Municipiului Făgăraş conform datelor statistice au fost semnalate zone în care solurile au fost degradate datorită activităţilor antropice. In PUG sunt propuse obiective ce vor avea un impact pozitiv asupra solului prin propunerile de refacere a calităţii solului: - Inchiderea depozitului de deşeuri neconform şi monitorizarea postânchidere pe o

perioadă de 30 de ani; - Modernizarea reţelei de canalizare pentru a stopa infiltraţiile de ape uzate în sol,

datorită stării avansate de uzură a acesteia; - Modernizarea staţiei de epurare cu amenajarea de spaţii impermeabilizate pentru

depozitarea nămolurilor provenite din epurarea apelor uzate;





- Introducerea unui sistem performant de gestionare a deşeurilor; - Interzicerea schimbarii destinatiei terenurilor potential contaminate fara realizarea in

prealabil a unor studii de risc.

Efecte adverse

- Un impact major asupra solului este datorat schimbării categoriei de folosintă a terenurilor. Astfel aproximativ 200ha de terenuri arabile şi agricole îşi vor schimba destinaţia în terenuri intravilane construite.

- In timpul implementării obiectivelor de construcţii şi a celor de infrastructură rutieră şi de apă-canal asupra solului se va exercita un impact mecanic ce va schimba structura, consistenţa şi compoziţia acestuia în zonele respective.

- Lipsa fondurilor financiare pentru realizarea tuturor obiectivelor propuse va duce la continuarea şi accentuarea degradării solurilor.

6.1.5. Potenţialele efecte asupra factorului de mediu: APA

Efecte pozitive

In planul propus PUG sunt prevăzute obiective ce vor avea un impact pozitiv semnificativ asupra calităţii apelor din teritoriul administrativ al municipiului:

⇒ Extinderea şi modernizarea sistemului de apă – canal: - Remediere conducte aducţiune/pompare apă spre rezervoarele municipiului; - Extinderea de reţele de apă în zonele de extindere intravilan şi modernizarea reţelei de

apă în intravilanul existent; - Reabilitarea integrală a reţelei de canalizare actuală şi extinderea acesteia în zonele

propuse pentru extindere intravilan şi în zonele existente care nu sunt racordate la sistemul de canalizare (ex. Cartierul Galaţi);

- Racordarea obligatorie a tuturor locuinţelor la sistemul de canalizare; - Realizarea unei staţii de pompare a apelor uzate din sistemul de canalizare; - Reabilitarea şi modernizarea staţiei de epurare existente.

⇒ Reducerea poluării apelor datorită depozitării necorespunzătoare a deşeurilor: - Inchiderea depozitului de deşeuri neconform şi monitorizarea acestuia timp de 30 de

ani. ⇒ Monitorizarea continuă a calităţii apei, privind respectarea obiectivelor de mediu

prevăzute în legislatia naţională de mediu respectiv: - Legea Apelor Nr.107/1996, modificată şi completată cu Legea nr. 310/2004 şi Legea

nr. 112/2006; - Legea 458//2002 privind calitatea apei potabile; - Asigurarea zonelor de protectie severa in jurul fronturilor de captare; - Asigurarea calităţii şi disponibilitătii pentru serviciile de apă în conformitate cu

principiile maximum de eficienţă şi calitate în operare şi confortul populaţiei; - Normativele NTPA 001/2002, 002/2002. - Păstrarea distanţei construcţiilor faţă de albia majoră a apelor curgătoare.





Efecte negative

- Lipsa fondurilor necesare implementării obiectivelor va duce la continuarea şi accentuarea degradării calităţii apelor.

- Intârzierea închiderii depozitului de deşeuri neconform continuă degradarea şi accentuarea degradării apelor de suprafaţă şi subterane.

- Existenţa în zonă a altor instalaţii de stocare a apelor uzate menajere după extinderea sistemului de canalizare va duce în continuare la infiltraţii în apele subterane.

- Extinderea intravilanului în zone insulare va duce la costuri mari din partea autorităţilor locale pentru realizarea infrastructurii de apă-canal.

- In timpul impementării obiectivelor propuse se vor produce tulburări sau poluări ale apelor, dar aceste poluări vor fi de scurtă durată după care apele îşi vor căpăta carcteristicile propuse.

6.1.6. Potenţialele efecte asupra aspectelor de mediu: PEISAJ, PATRIMONIUL CULTURAL, ARHITECTONIC şi ARHEOLOGIC.

Efecte pozitive

- Planul Urbanistic General al municipiului Făgăraş impune măsuri şi reguli pentru viitoarele zone construite din intravilanul propus, astfel ca dezvoltarea urbanistică viitoare să se facă în concordantă cu fondul construit existent şi cu aspectul zonei de amplasare.

- Pentru noile construcţii se propune să fie înconjurate de verdeaţă pentru a se integra în peisaj, procentul de spaţii verzi din incintele de locuit va fi de 25%.

- In ceea ce priveşte patrimoniul cultural şi arhitectonic PUG face o inventariere a acestor obiectivelor din teritoriu şi propune efectuarea unor studii de specialitate pentru reabilitarea lor si includerea în circuitul turistic.





6.2. EVALUAREA IMPACTULUI

6.2.1. Metodologia de evaluare a impactului

Pentru identificarea potenţialelor efecte asupra mediului asociate proiectului care stau la baza PUG propus, s-au avut în vedere atât obiectivele de mediu strategice şi specifice planului propus cât şi problemele de mediu identificate. Pentru zona luată în studiu evaluarea s-a făcut numai pentru aspectele caracteristice acestei zone, asupra cărora s-a considerat că proiectul va avea un impact probabil. Evaluarea a fost efectuată ţinând cont de criteriile recomandate de HG 1076/2004 în anexa 1, iar pentru cuantificarea nivelului prognozat al impactului (amploarea acestuia) s-au avut în vedere atât efectele directe cât şi cele secundare, cumulative, sinergice. Totodată s-a ţinut cont de durata prognozată a impactului , pe termen scurt, mediu sau lung, permanente şi temporare pozitive şi de categoria impactului pozitiv sau negativ. Conform HG nr. 1076/2004 este necesar ca în evaluarea efectelor asupra mediului datorită implementării proiectului, să fie luate în considerare efectele cumulative , sinergice asupra mediului. Astfel efectele cumulative pot apărea în situaţia în care mai multe activităţî au efecte individuale nesemnificative, dar împreună pot genera un impact semnificativ, sau atunci când mai multe efecte individuale ale planului generează un efect combinat. Evaluarea de mediu pentru Planul Urbanistic General – Municipiul Făgăraş a fost efectuată luând în considerare toate elementele metodologice descrise mai sus şi este exemplificată în tabelele următoare. Pentru a fi stabilit nivelul impactului s-au stabilit şase categorii de impact: impact pozitiv semnificativ, impact pozitiv, impact neutru, impact negativ nesemnificativ, impact negativ, impact negativ semnificati.

6.2.1.1. Categorii de impact

Categoria de impact Descrierea

Impact pozitiv semnificativ Efecte pozitive de lungă durată sau permanente ale propunerilor proiectului asupra factorilor/aspectelor de mediu

Impact pozitiv Efecte pozitive ale propunerilor proiectului asupra factorilor/aspectelor de mediu

Impact neutru Efecte pozitive şi negative care se echilibrează sau nici un efect Impact negativ nesemnificativ Efecte negative minore asupra factorilor/aspectelor de mediu

Impact negativ Efecte negative de scurtă durată sau reversibile asupra factorilor/aspectelor de mediu

Impact negativ semnificativ Efecte negative de lungă durată sau ireversibile asupra factorilor/aspectelor de mediu





6.2.1.2. Criterii pentru determinarea efectelor potenţiale semnificative asupra mediului prin implementarea Planului Urbanistic General

Factor/Aspect de

mediu Criterii de evaluare Comentarii Semnificaţia impactului

POPULATIA/ FACTORUL SOCIO – ECONOMIC

Criteriile de evaluarea a impactului datorită implementării PUG a luat în considerare formele de impact socio-economice pentru următoarele domenii: - terenuri, infrastructură; - forţa de muncă; - legături sociale şi calitatea

vieţii; - acces; - economie; - protecţia comunităţii; - efectele socio –

economice după implementarea proiectului;

- măsuri de diminuare şi gestionare a impactului

Implementarea proiectului analizat va determina apariţia unor forme de impact pozitiv semnifictiv pe termen lung din punct de vedere socio – economic, Calitatea vietii, se va îmbunăţăi prin sistematizarea urbanistică a oraşului conform statutului de municipiu, cu o infrastructură corespunzătoare. Reducerea nivelului impactului asupra factorilor de mediu prin modernizarea sistemului de apă şi canalizare, prin sistematizarea circulaţiei, şi prin măsuri de reducere a poluării de către societăţile comerciale productive va duce la îmbunătăţirea calităţii vieţii. Punerea în valoare a potentialului turistic al municipiul şi a zonei înconjurătoare, va avea efecte benefice din punct de vedere socio – economic.

Semnificaţia impactului a fost determinată pe baza studiilor socio – economice efectuate şi a măsurilor propuse privind reducerea nivelurileor de poluare a factorilor de mediu

APA Posibilitatea poluării apelor subterane prin intermediul apelor de infiltraţii; Calitatea apei potabile; Posibilitatea poluării apelor pluviale; Posibilitatea poluării cursurilor de apă; Măsuri pentru protecţia apelor subterane şi de suprafaţă.

Implementarea lucrărilor de investiţii propuse pentru reabilitarea şi modernizarea sitemului de alimentare cu apă şi canalizare va avea un efect pozitiv pe termen lung datorită: - îmbunătăţirii calitătii apei potabile - oprirea poluării apelor de suprafata

si subterane prin îmbunătătirea indicilor de calitate a apelor deversate in emisar.

Există totuşi probleme în ceea ce priveşte poluarea istorică a apelor subterane şi de suprafaţă probleme ce nu pot fi rezolvate pe termen scurt. Se poate prognoza o usoara amelioarae a situatiei actuale, daca se are in vedere ecologizarea siturilor. Trebuie mentionat ca imbunatatirea calitatii apelor subterane (prin autoepurare) se va realiza doar pe termen foarte lung.

Semnificaţia impactului a fost determinată prin evaluarea studiilor existente asupra zonei (Documentaţii pentru obţinerea avizului SGA, date din PIDU Făgăraş, etc) şi prin determinări ale probelor de apă prelevate din panza freatica si păraiele din zonă, realizate prin monitorizarea efectuată de SGA şi APM Braşov.





Factor/ Aspect

de mediu

Criterii de evaluare Comentarii Semnificaţia impactului

AER

Concentraţii de poluanţi în emisiile de la sursele dirijate şi de la sursele mobile în raport cu valorile limită prevăzute de legislaţia de mediu. Sisteme de măsuri pentru contralolul emisiilor de poluanţi în atmosferă de la sursele majore şi eficienţa acestora în reducerea nivelurilor de poluare.

Realizarea ocolitoarei Făgăraş va diminua semnificativ nivelul impactului asupra aerului ambietal . - Măsurile de reducere în următorii ani a poluării atmosferice de către societăţile comerciale productive ce va continua activitatea în intravilan, va avea un efect benefic asupra calitătii aerului ambietal. - Mangementul circulaţiei în municipiu va avea un impact pozitiv. - Reabilitarea spatiilor verzi, crearea de zone de protecţie între zonele de locuit şi cele industriale va conduce de asemenea la reducerea nivelului poluanţilor în atmosferă.

Semnificaţia impactului datorită implementării obiectivelor cuprinse în noul PUG s-a făcut prin comparaţia situaţiei actuale determinată prin măsurătorile efectuate de APM Braşov şi prin constatările efective ale autorităţilor locale şi cu situaţia propusă în PUG. Redirecţionarea traficului rutier intens din centrul oraşului, principalul poluator al zonei va reduce semnificativ nivelul impactului asupra factorului de mediu aer.

SOL

Surse potenţiale de poluare a solului pe durata implementării obiectivelor propuse în PUG (construcţia zonelor turistice, a cartierelor rezidentiale, a constructiilor din inclavele din intravilan, a sistemului de apă şi canalizare, a arterelor de circulaţie, etc.) Suprafeţe de sol afectate şi natura acestor poluanţi. Măsuri pentru reducerea poluanţilor. Destinaţia terenurilor şi forma de proprietate. Reducerea poluării solului prin închiderea şi refacerea amplasamentului depozitului neconform.

Pe amplasamentul platformei industriale NITRAMONIA s-au desfasurat activitati industriale cu potential de poluare chimica a solului si subsolului, deosibit de important. (infiltratii avind ca si principala cauza deteriorarea etanseitatii recipientilor si traseelor cu substante chimice, deteriorarii cuvelor de retentie sau a pardoselilor halelor de productie, depunerilor de noxe din emisii in atmosfera datorita functionarii necorespunzatoare a instalatiilor de retinere, etc.) In ceea ce priveste evolutia calitatii solului pe amplasamentul fostei incinte industriale NITRAMONIA, in conditiile unei ecologizari neconforme, se poate prognoza mentinerea situatie actuale caracterizata de un nivel relativ ridicat de poluare. O imbunătătire semnificativa a solului de adâncime (datorita fenomenului de autoepurare) poate fi anticipata doar pe termen foarte lung. Implementarea proiectului va duce la producerea de forme diverse de impact asupra solului: fizic, mecanic, chimic şi biologic, datorită lucrărilor de construcţii ce vor schimba structura, consistenţa şi compoziţia solurilor şi a biodiversităţii existente pe acestea. Nivelul impactului este considerat neutru. Proiectul prevede un plan de management al deşeurilor şi un plan de schimbare a folosinţei terenurilor. Poluarea solului de pe amplasamentul depozitului de deşeuri se menţine la un nivel ridicat şi de durată îndelungată. Impactul este negativ.

Semnificaţia impactului a fost determinată prin cumulari negative şi pozitive.





Factor/

Aspect de mediu


ZGOMOT ŞI VIBRAŢII

Nivelul de zgomot în zonele cu receptori sensibili în raport cu valorile limită prevăzute de stasuri şi legislaţia naţională. Sisteme de măsuri pentru reducerea poluării fonice şi pentru reducerea efectelor vibraţiilor. Niveluri de intensităţi vibraţii care să nu afecteze populaţia din vecinătatea zonelor industriale şi a căilor de circulaţie rutieră şi feroviară.

Implementarea măsurilor din PUG implică în primul rând reducerea zgomotului şi a vibraţiilor pe arterele principale de circulaţie din centrul oraşului. Amplasamentul zonei industriale în intravilan ce presupune utilizarea de echipamente fixe şi mobile având un nivel ridicat ale puterilor acustice şi care în lipsa unor măsuri de diminuarea adecvate pot genera niveluri ridicate ale zgomotului în zonele cu rceptori sensibili. Construcţiile de locuinte în apropierea tronsonului de cale ferată al cărui trafic feroviar este un generator de zgomot şi vibraţii are un impact negativ asupra louitorilor acestor locuinţe. In ceea ce priveste evolutia poluarii sonore in cazul implementarii proiectului se poate prognoza imbunatairea situatiei actuale.

Semnificaţia impactului zgomotului şi vibraţiilor în zonele cu receptori sensibili a fost determinată pe baza rezultatelor măsurătorilor efectuate în zonă.

FLORA SI FAUNA

Schimbarea destinaţiei terenurilor din terenuri cu vegetaţie agricolă sau arbilă în terenuri cu destinaţii urban – edilitare şi parcuri fotovoltaice. Impact asupra biodivesităţii din zona amplasamentului construcţiilor şi din zona ariilor protejate aflată la limita intravilanul municipiului Făgăraş.

Implementarea proiectului poate determina diferite forme de impact asupra biodiversităţii: direct, indirect, parţial, ireversibil.

Specificaţia impactului a fost determinată pe baza evaluărilor expert.

SA

NA

TATE

A U

MA

NA

Calitatea factorilor de mediu în raport cu valorile limită specifice pentru protecţia sănătăţii umane (populaţia din vecinătatea zonei industriale şi a căilor de transport rutiere auto şi feroviare). Măsuri de diminuarea impactului asupra factorilor de mediu.

Statisticile asupra stării de sănătate a polulatei municipiului Făgăraş concluzionează că aceasta este în general bună. Nivelul de poluare al factorilor de mediu nu depăşeşte limitele admise de legislaţie. Este necesar implementarea măsurilor propuse în PUG pentru reducerea poluării localităţii. In ceea ce priveste evolutia starii de sanatate a populatiei, in cazul implementarii proiectului, se poate prognoza o imbunatatire a starii de sanatate a populatiei, pe termen mediu.

Semnificaţia impactului a fost determinată pe baza analizelor SWOT pentru municipiul Făgăraş.





Factor/

Aspect de mediu


PEISAJ

Modificări asupra peisajului pe scară locală Modificări asupra drumurilor publice,asupra locuinţelor, etc. Forme de impact asupra componentelor de mediu; Măsuri de diminuare a impactului.

Implementarea proiectului va avea un impact pozitiv semnificativ , la scară locală asupra aspectului municpiului care în prezent se dezvoltă haotic. Municipiul va fi sistematizat conform statutului de municipiu cu respectarea indicilor de urbanism, cu o infrastructură corespunzătoare si o dezvoltare pe verticală de maxim P+4 (P+10) pentru locuinţele colective ce va da aspectul unui oraş integrat în peisajul înconjurător.

Semnificaţia impactului a fost evalua prin analiza expert a factorilor sistemului natural .

IN

FRA

STRU

CTU

RA

RUTIE

RA/

TRA

NSP

ORT

UL

Noua configuraţie şi soluţiile constructive ale infrastructurii rutiere în raport cu necesităţile existente, cu siguranţa circulaţiei şi cu protejarea receptorilor sensibili (populaţie, biodiversitatea, ş.a.)

Implementaea proiectului implică modificări ale configuraţiei actuale a infrastructurii rutiere şi modernizarea acestia, prin construirea de noi drumuri de acces şi tehnologice, Reducerea intensităţii traficului rutiere prin dirijarea traficului de tranzitie de pe DN1 ce traversează localitatea pe arterea rutieră Ocolitoarea Făgăgăraş.

Semnificaţia impactului a fost determinată pe baza evaluărilor expert.

FA

CTO

RI C

LIM

ATIC

I Emisii de gaze cu efect de seră. Măsuri tehnice şi de management pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Implementarea proiectului presupune funcţionarea unei multitudini de surse de ardere a combustibililor fosili, având drept rezultat emisii de gaze ce contribuie la încălzirea globală. Principalul gaz cu efect de seră care va fi emis în intravilanul municipiului Făgăraş este CO2, alte gaze cu potenţial ridicat privind efectul de seră se vor emite în cantităţi mai mici. Măsurile de extindere a reţelelor de gaze naturale şi de folosirea energiilor alternative vor reduce emisiile de gaze cu efect de seră.

Semnificaţia impactului a fost determinată pe baza evaluărilor expert.





6.2.1.3. Evaluarea efectelor potentiale asupra factorilor de mediu relevanti pentru plan

Factor de

Mediu

Descrierea impactului prognozat prin implementarea PUG Categorie impact

Pondere impact

cumulativ

1 2 3 4 POPULATIA - FACTORUL

SOCIAL ECONOMIC

Reconfigurarea zonificării municipiului prin instituirea de noi UTR- uri. Instituirea de reglementări urbanistice privind stoparea dezvoltării haotice a localităţii cu zone funcţionale incompatibile şi cu o utilizare ineficientă a terenurilor.

Pozitiv

semnificativ

Pozitiv semnificativ Pe termen lung

Rezolvarea problemelor de incompatibilitate funcţională creată de amplasarea zonelor industriale aflate în activitate în interiorul zonelor de locuit şi de folosire total ineficientă a terenurilor localităţii prin ocuparea acestora cu amplasamente industriale dezafectate.

Pozitiv semnificativ

Instituirea interdicţiei de construire până la intocmirea PUZ pentru zonele situate în extinderile de intravilan dar şi în zonele de conversii funcţionale. Introducerea obligativităţii de întocmire PUZ pe intreaga suprafaţă a zonelor respective în vederea configurării tramei stradale, rezolvării acceselor şi a echipării tehnico-edilitare pentru a evita fragmentarea zonelor destinate funcţiunilor mixte, realizarea unor configuraţii ale tramelor stradale coerente şi unitare cu rezolvarea acceselor fără a se îngreuna traficul pe căile de comunicaţie majore.

Pozitiv

semnificativ

Intocmirea de PUZ-uri pentru enclavele neconstruite din intravilanul existent şi in zonele de extinderi de intravilan penTru stabilirea detaliată şi exactă a tramei stradale, a lotizării, acceselor şi echiparii tehnico-edilitare.

Pozitiv

Imbunătăţirea condiţiilor de trai prin: sistematizarea urbanistică a intravilanului localităţii, infrastructură modernizată, sistematizarea circulaţiei, crearea de noi zone rezidenţiale, modernizarea spaţiilor de recreare, agrement şi sport, acces îmbunătăţit la servicii comunitare pentru locuitorii municipiului.

Pozitiv

Semnificativ Creşterea substanţială a locurilor d muncă în perioada implementării proiectelor de infrastructură, a noilor construcţii, a reabilitării monumentelor istorice şi a celorlalte obiective propuse în PUG.

Pozitiv

Creşterea angajărilor directe şi indirecte, crearea de noi locuri de muncă ca urmare a dezvoltării zonei şi a punerii în valoare a întregului potenţial turistic.

Pozitiv

Imbunătăţirea condiţiilor de locuit prin aplicarea măsurilor de reducere a poluării factorilor de mediu: modernizarea sistemului de apă şi canalizare, redirecţionarea circulaţiei de trafic greu din localitate pe artera ocolitoare, impunerea de măsuri de reducere a emisiilor poluante de către societăţile comerciale productive, delimitarea zonelor industriale de cele de locuit prin crearea de zone cu spaţii verzi, îmbunătăţirea izolării termice a locuinţelor, implementarea de noi soluţii de producere de energie termică ecologică.

Pozitiv

Semnificativ

Extinderea intravilanului cu zone construite în detrimentul culturilor agricole şi arabile.

Negativ

Crearea de forţă de muncă calificată, multidisciplinară pentru zona industrială, zona de prestări servicii, turism. Pozitiv Imbunătăţiurea bugetelor autorităţilor locale prin creşterea veniturilor din taxe şi impozite, determinănd creşterea posibiliăţilor de dezvoltare a serviciilor civice locale.

Pozitiv

Creşterea încrederii pentru investiţii în zonă Pozitiv Construcţia arterei rutiere “Autostrada Transilvania” şi a Aeroportului Internaţional Ghimbav, în apropiere va lega municipul Făgăraş de arterele internaţionale rutiere şi aeriene, devenind atractiv pentru investitorii străini.

Pozitiv





Factor de

Mediu Descrierea impactului prognozat prin implementarea proiectului PUZ

Categorie impact

Ponderea

impacturilor

cumulative

1 2 3 4

APA

Existenta cursurilor de ape regularizate şi îndiguite. Pozitiv Pozitiv Pe termen lung Implementarea proiectelor de reabilitare şi extinderea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare ce prevede:

- extinderea şi reabilitarea reţelelor de apă pentru a acoperi necesarul de apă potabilă a localităţii; - îmbunătăţirea calităţii apei potabile printr-o tratare corespunzătoare; - extinderea reţelelor de canalizare menajeră pentru toată localitatea cu obligativitatea ca toate clădirile să se branşeze la

acestea; - epurarea apelor uzate deversate la emisar în procent de minim .95%; - extinderea reţelelor de apă pluvială de pe platforme şi drumuri, pe toate străzile localităţii şi trecerea lor prin separatoare de

nisip şi hidrocarburi prevăzute cu filtre coalescente şi opritoare de difuzie înainte de a fi deversate la emisar.


Protejarea luciului de apă cu zone verzi. Pozitiv Posibilitatea de poluare accidentală a apelor prin poluarea solului cu soluţii sau lubrifianţi, manipulate necorespunzător ce pot polua solul şi să ajungă în apele subterane şi de suprafaţă prin intermediul apelor pluviale sau de infiltraţie.

Negativ

Existenţa zonei critice a apelor subterane poluate istoric cu substanţe ce nu sunt biodegradabile provenite de depozitul de deşeuri neconform şi de pe platforma Nitramonia.

Negativ

Persistenţa impactului probabil asupra apelor subterane datorită posibilelor surse de poluare a apelor subterane de la: evacuările de dejecţii provenite de la complexele de creştere a animalelor, din gospodăriile localnicilor; depozitări de nămoluri pe suprafeţe neamenajate; infiltraţii de la depozitele de slam.

Negariv

AERUL Construirea arterei ocolitoare a municipiului Făgăraş, ce va descongestiona traficul rutier de pe artera principală a localităţii ce va duce la reducerea substanţială a nivelului poluării atmosferice în localitate.

Pozitiv semnificariv

Pozitiv Pe termen lung

Implementarea unei infrastucturi rutiere adecvate în toată localitatea cu o sistematizare a circulaţeie va reduce nivelul emisiilor de pulberi Pozitiv Crearea de zone verzi de delimitare a zonei industriale de zonele de locuit şi a zonelor verzi în fiecare parcelă locuită, în procent de 25%, va reduce gradul de poluare.

Pozitiv

Implementarea măsurilor pentru reducerea nivelului emisiilor de poluanţi In atmosferă pentru societăţile comerciale ce vor continua să îşi desfăşoare activitatea în intravilan.

Pozitiv





Factor

de Mediu

Descrierea impactului prognozat prin implementarea PUG

Categorie impact

Pondere impact

cumulativ 1 2 3 4

SOLUL / GESTIONARE DESEURI

Schimbarea destinaţei terenurilor prin extinderile de intravilan va avea un impact mecanic şi fizic asupra solurilor din aceste zone datorită lucrărilor de amenajare a terenurilor ce va schimba consistenţa şi structura acestora.

Neutru Neutru Pe termen mediu Sistematizarea tipurilor de folosinta a terenurilor Pozitiv

Pierderea potenţialului de folosire a terenurilor din extinderile de extravilan datorită amenajărilor ca zone rezidenţiale şi de turism. Negativ Intârzieri în aplicarea procedurilor de închidere a depozitului neconform. Negativ semnif. - Completarea prevederilor Regulamentului Local de Urbanism cu urmarirea postinchidere pe o perioada minima de 30 de ani a depozitelor de deseuri neconforme, in conditii de protectia mediului si a sanatatii populatiei concomitent cu inregistrarea in registrul de cadastru a suprafetei care a fost ocupata de depozitul de deseuri si marcarea vizibila pe documentele cadastrale - Introducerea in regulametul Local aferent PUG interzicerea schimbarii destinatiei terenurilor potential contaminate istoric fara realizarea in prealabil a unui studiu de sanatate.

Pozitiv

Pe amplasamentul localităţii poate exista o poluare potenţială generată de o practică necorespunzătoare de colectare şi eliminare a deşeurilor generale şi municipale, depozitări temporare.

Neutru

Poluarea solurilor din vecinătatea extinderilor de intravilan şi a lucrărilor de infrastructură datorită poluantilor emişi de utilajele şi traficului rutier în perioada implemetării acestor obiective.

Negativ nesemnificativ

ZGOMOT SI VIBRATII

Reducerea zgomotului şi vibraţiilor prin redirecţionarea traficului rutier de tranziţie din centrul oraşului pe ocolitoarea Făgăraş. Pozitiv semnif. Pozitiv Pe termen lung Plantarea de spaţii verzi de-a lungul alinamentelor Pozitiv

Aplicarea de măsurilor de reducere a poluărilor ( inclusiv zgomot şi vibraţii) generate de societăţile comerciale productiive prin plantaţii forestiere la limita incintei (ca zone tampon unde este cazul)

Pozitiv

Reducerea zgomotului şi a vibraţiilor prin sistematizarea circulaţiei în municipiu. Pozitiv Creşterea nivelului de zgomot în vecinătatea zonelor protejate poate deranja habitatul faunei instalate în această zonă Negativ

BIODIVERSITATE

Extinderile de intravilan modifică suprafeţele biotipurilor şi a categoriilor de folosinţă. Negativ Negativ nesemnifi-cativ Pe termen mediu

Extinderile de intravilan construit în unele părţi ale teritoriului duce la o fragmentare a habitatelor agricole şi arabile. Negativ

Starea de conservare abiodiversităţii de la nivelul siturilor Natura 2000 este apropiată celei naturale. Pozitiv Activitatăţile antropice ce se va desfăşura în vecinătatea ariilor protejate produce un impact potenţial asupra faunei instalate în aceaste zone prin perturbarea habitatelor

Negativ

Mărirea zonelor construite în detrimentul suprafeţelor agricole şi arabile. Negativ Lucrările de implementare a obiectivelor propuse de PUG pot afecta flora instalată în vecinătate prin poluările de gaze şi pulberi ce pot influenţa biocenoza plantelor.

Negativ nesemnificativ

Amenajări de zone verzi pe 25% din suprafaţa fiecărei incinte locuite, amenajări de spaţii verzi, plantaţii în aliniament de-a lungul drumurilor publice şi în zonele de protecţie a locuinţelor.

Pozitiv





Factor de

Mediu

Descrierea impactului prognozat prin implementarea PUG

Categorie impact

Pondere impact

cumulativ 1 2 3 4

SANATATEA UMANA

Statisticile asupra stării sănătăţii populaţiei din municipiu Făgăraş (ex. Analiza SWOT) relevă şi faptul că sănătatea populaţei din municipiu este în general bună.

Neutru Pozitiv Pe termen mediu

Imbătrânirea populaţiei datorită scăderii gradului de ocupare a fortei de muncă. Negativ Sprijinirea de către Primărie a spitalului municipal Făgăraş, prin alocarea de resurse financiare, astfel încât spitalul sa devină unitate de referinţă ca standarde pentru celelalte unităţi din judetul Braşov

Pozitiv

Implementarea de măsuri majore pentru reducere a poluării factorilor de mediu cel mai afectaţi de activitatea industrială desfăşurată în vecinătatea aşezărilor umane: a aerului, a nivelurilor de zgomot şi vibraţii şi a celor privind prevenirea şi combaterea situaţiilor de urgenţă

Pozitiv

Monitorizarea continuă a calităţii aerului în zona locuită potenţial afectată de activităţile industriale ce vor continua activitatea în localitate şi restrictionarea activităţii în cazurile în care apar depăşiri ale valorilor limită.

Pozitiv

Dotarea localităţii cu o infrastructură corespunzătoare: sistem reabilitat şi extins de apă potabilă şi canalizare, energie electică, termică, transport, îngrijirea sănătăţii, ceea ce duce la creşterea gradului de confort şi îmbunătăţirea sănătăţii


Implementarea de măsuri pentru creşterea demografică şi întinerirea popuaţiei Neutru PATRIMONIU CULTURAL, ISTORIC ARHITECTONIC SI ARHEOLOGIC

Asupra monumentelor istorice poate exista un impact potenţial prin suprapunerea cu centru administrativ al oraşului. Prin PUG se stabileşte o zonă de protecţie de 100 m a monumetelor istorice şi arhitecturale ale oraşului. Conform Legii 5/2000 zona de protecţie a monumentelor istorice şi arhitecturale este de 500m.

Negativ Neutru Pe termen mediu

In PUG se impune ca intervenţiile cu constructii ce au funcţiuni comerciale, cu caracter turistic, terase, magazine suveniruri în zona protejată să se facă numai cu avizul Ministerului Culturii

Neutru

Lucrările de reabilitare a infrastructrii din zonă pot afecta structura de rezistenţă a monumentelor istorice datorită lucrărilor cu vibraţii. Negativ PEISAJUL Modificarea peisajului la scară locală prin modificarea raportului dintre categoriile de folosinţă a terenului şi a valorii estetice a peisajului. Pozitiv Pozitiv

Pe termen lung

Fragmentarea peisajului cu trupuri de intravilan Negativ Stabilirea unei configuraţii urbanistice bine definite şi conturate prin înlocuirea configuraţiei haotice actuale a zonelor respective Pozitiv Propunerea PUG de păstrare a caracterului specific al localităţii, în privinţa regimului de înălţime al viitoarelor construcţii să nu se depăşească P+2 pentru locuinţele individuale şi P+4 pentru cele colective.

Neutru

INFRASTRUCTURA RUTIERA/ TRANSPORTURI

Construirea arterelor rutiere Autostrada Transilvania în vecinătatea localităţii şi Ocolitoarea municipiului Făgăraş Pozitiv semnificativ

Pozitiv semnificativ Pe termen lung

Modernizarea infrastructurii rutiere existente cu creşterea gradului de siguranţă a circulaţiei şi construirea de artere noi şi drumuri de acces. Pozitiv semnificativ

Proiectarea de intersecţii noi şi amenajarea celor existente Pozitiv Stabilirea zonelor de protecţie de o parte şi de alta a drumurilor (lăţimea faţă de axul drumului: 50m pentru autostradă, 22m pentru drumuri naţionale, 20 m pentru drumurile judeţene şi 18m pentru drumurile comunale).

Neutru

Plantarea de perdele de protecţie arborescente de-a lungul căilor rutiere. Pozitiv Stabilire zonei de protecţie pentru calea ferată Neutru





FACTORI CLIMATICI

Monitorizarea si controlul emisiilor de poluanti în aer. Ccontrolul nivelului de poluare prin aplicarea tehnicilor si tehnologiilor pentru retinerea poluantilor si/sau prin introducerea de tehnologii mai putin poluante.

Pozitiv Pozitiv Pe termen mediu

Reducerea emisiilor cu efect de seră prin implementarea de noi soluţii de producerea energiei termice sau electrice cum ar fi energia eoliană, energia solară, pompe de căldură, etc.

Pozitiv

Educerea emisiilor cu efect de seră prin crearea de noi surse de energie ecologică prin metode nepoluante- construcţia a două parcuri fotovoltaice.

Pozitiv Semnificativ

Reducerea emisiilor cu efect de seră prin economisirea de energie prin termoizolarea locuinţelor şi a reţelelor de distibuţie a energiei termice

Pozitiv

Reducerea emisiilor poluante generate de traficul rutier prin îmbunatatirea starii tehnice a autovehiculelor în circulatie si adoptarea unor masuri fiscale care sa favorizeze înlocuirea autovehiculelor vechi aflate în circulatie, cu nivel ridicat al emisiilor poluante, cu autovehicule noi cu un nivel scazut al emisiilor poluante;

Pozitiv

Fluidizarea circulaţiei conduce la reducerea consumului de combustibili fosili şi implicit la reducerea emisilor cu efect de seră Pozitiv





6.2.1.4. Impactul cumulat al poluării factorilor de mediu şi interacţuni

Factor/Aspect de mediu Facor de mediu/Aspect de mediu cu care interacţionează

Categorie impact

Efecte cumulate al poluării factorilor de mediu

Observaţii

1 2 3 4 5 SANATATEA UMANA

Aerul – evaluările impactului cumulat asupra factorului de mediu aer a determinat un impact pozitiv datorită următoarelor considerente: - emisiile depoluanţi în aerul ambietal în prezent sunt sub limitele normativelor şi standardelor

în vigoare din legislaţia de mediu; - sistematizarea circulaţiei reduce substanţial nivelul poluanţilor în intravilan; - măsuri pentru reducerea poluantilor generaţi de activităţile productive aflate în apropierea

zonelor locuite; In acest context se consideră că propunerile din PUG în ceea ce priveşte îmbunătăţirea calitătii factorului de mediu AER au un impact pozitiv.

Pozitiv Pozitiv

Cumulul dintre catergoriile de impact ale factorilor de mediu poluaţi cu care interacţionează factorul de mediu SANATATEA UMANA are podere de impact pozitiv ceea ce înseamnă că implementarea obiectivelor din PUG nu va determina apariţia unor efecte adverse pentru sănătatea umană.

Apa – Efectul cumulat al activităţilor din proiect asupra factorului de mediu apa este pozitiv datorită implementării proiectelor de reabilitare şi extindere a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în intravilanul orasului. Calitatea apei este esenţială pentru sănătatea populaţiei, mai ales pentru acea parte care va continua să utilizeze apa potabilă din puţuri forate în a căror ape pot pătrunde infiltraţii poluante. De aceea este necesar ca toate construcţiile să se racordeze la sistemul de alimentare cu apă centralizat. In zonă va continua să existe zone critice datorită poluării istorice a apelor subterane de activitatea desfăşurată pe fosta platforma Nitramonia.

Pozitiv

Zgomotul şi vibraţiile – Impactul cumulat de zgomote şi vibraţii a rezultat pozitiv datorită sistematizării circulaţiei în teritoriu şi a măsurilor de reducere a vibraţiilor în zona locuită.

Pozitiv

Factorul social – economic – Impactul cumulat produs asupra acestui factor este unul pozitiv semnificativ din toate puctele de vedere inclusiv asupra sănătăţii populaţiei.


Infrastructura rutieră – Efectul cumulat al modernizării infrastructurii rutiere are o pondere pozitivă pentru comunitate. Implementarea unui sistem rutier modernizat şi devierea traficului greu din localitate va creşte calitatea transporturilor ce va proteja sănătatea populaţiei.


Facorii climatici – In PUG sunt propuse măsuri de reducere a emisiilor cu efect de seră prin racordarea populaţiei majoritare la retelele de gaze naturale, izolarea termică a locuintelor şi retelelor termice şi propunerile de energii alternative-ecologice.

Pozitiv





Factor/Aspect de mediu Facor de mediu/Aspect de mediu cu care interacţionează

Categori impact

Efecte cumulate al poluării factorilor de mediu

Observaţii

1 2 3 4 5 BIODIVERSITATE

Aerul – evaluările impactului cumulat asupra factorului de mediu aer a determinat un impact pozitiv datorită faptului că nivelul emisiilor în aer sunt sub limitele normativelor şi standardelor în vigoare din legislaţia de mediu. Flora şi fauna actuală din vecinătatea intravilanului va suferi modificări datorită construcţiei noilor obiective din extinderile de intravilan, dar după o periodă de timp această biodiversitate se poate reinstala. In acest caz se consideră ca asupra biodiversităţii va exista un impact neutru datorită calităţii factorului de mediu.

Neutru

Neutru

Ipactul cumulat asupra factorilor de mediu aer, apă, sol şi factorii climatici are ponderea de impact neutru. Calitatea apei aerului solului şi a factorilor climatici este esenţială pentru biodiversitate. Din analiză rezultă că asupra biodiversităţii va exista un impact dar acest impact va fi reversibil.

Apa – Efectul cumulat al activităţilor din proiect asupra factoruluide mediu apa este pozitiv datorită implementării proiectelor de extindere şi reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare şi a apei pluviale. Calitatea apei este esenţială pentru biodiversitate, mai ales de calitatea apelor pluviale ce se infiltrează la nivelul solului. Implementarea sistemului de canalizare cu o epurare în procent de 95% va avea un impact pozitiv a supra calităţii cursurilor de apă în care se deverseazâ apele uzate şi asupra habitatelor de vegetaţie instalate de-a lungul acestor ape.

Pozitiv

Solul – Impactul cumulat asupra solului este unu neutru datorită măsurilor de prevenire şi diminuare a efectelor negative a implementării obiectivelor prevăzute în PUG, în acest caz şi impactul asupra biodiversităţii datorat calităţii solului va fi unul neutru.

Neutru

Factorii climatici – Propunerile din PUG de reducere a emisiilor cu efect de seră va Imbunătăţi calitatea factorilor climatici efect benefic asupra biodiversităţii.

Pozitiv

SOL

Apa – reducerea infiltraţiilor în sol prin modernizarea şi extinderea sistemului de canalizare. Pozitiv Neutru

Impact cumulat al factorilor şi aspectelor de de mediu: apa, aer, infrastructura rutieră şi gosodărirea deşeurilor, este unul neutru.

Aerul – depunerile de pulberi şi metale existente în emisiile poluante ale mijloacelor de transport precum şi emisiile de la activităţilor industrial pot influenţa calitatea solului. Depunerile de emisii de pulberi şi poluanţi specifici activităţilor din extinderile de intravilan pot influenţa calitatea solului.

Neutru

Infrastructura rutieră – Modernizarea infrastucturi va reduce nivelul pulberilor din atmosferă ce se depun pe sol. Pozitiv semnif.

Gosodărirea deşeurilor- O gospodărire necorespunzătoare a deşeurilor poate duce la poluări ale solului. Negativ PEISAJ

Solul/Utilizarea terenurilor – proprietatea privată asupra terenurilor are un impact negativ asupra implementării proiectului cu impunerile de reglementări şi restricţii privind dezvoltarea şi crearea de spaţii şi funcţiuni publice.

Neutru

Pozitiv

Impactul cumulat al celor trei factori de mediu asupra peisajului are o pondere pozitivă în oprirea dezvoltării haotice a localităţii.

Factorul social economic – are un impact pozitiv semnificativ asupra peisajului în ceea ce priveşte sistematizarea urbanistică a zonei.

Pozitiv Semnif.

Biodiversitatea – Schimbarea destinaţiei terenului va duce la schimbarea biodiversităţii din culturi agricole în spaţii verzi amenajate urbanistic ce va schimba substanţial pozitiv peisajul zonei.

Neutru





6.2.1.5. Dificultăţi în evaluarea impactului potenţial datorat implementării obiectivelor

propuse de PUG municipiul Făgăraş Studiul efectuat asupra caracteristicilor de mediu din teritoriul administrativ al municipiului Făgăraş s-a făcut cu unele dificultăţi:

- lipsa unei monitorizări sistematice a factorilor de mediu, din zona vizată de PUG. Statisticile existente sunt în marea lor majoritate, punctuale, singulare, fără a permite luarea lor în considerare pentru întreaga suprafaţă a teritoriului luat în analiză;

- incertitudini privitoare la profilul activităţilor de producţie ce se vor desfăşura pe teritoriul administrativ al municipiului. Dezvoltarea propusă de PUG nu are la bază o analiză a resurselor ce pot susţine dezvoltarea propusă şi nici capacitatea economică a administraţiei locale de a susţine dezvoltarea economică propusă;

- lipsa planurilor de management ale siturilor Natura 2000, în care să fie făcută o

zonificare a acestora, nivelul impacturilor asupra acestor arii protejate au fost aproximate;

- propunerile de extinderi de intravilan nu ţin cont de indicele demografic care este

involutiv şi nici de resursele de susţinere a acestei dezvoltări;

- nu au existat suficiente informaţii legate de activităţile din sectorul agricol. Toate aceste dificultăţi au condus la o caracterizare generalizată a stării actuale a factorilor de mediu şi la o abordare calitativă a evaluării impactului specific.





7. EFECTE SEMNIFICATIVE ASUPRA MEDIULUI , INCLUSIV ASUPRA SĂNĂTĂŢII ÎN CONTEXT TRANSFRONTIERĂ

Implementarea obiectivelor din Planul Urbanistic General Municipiul Făgăraş nu are efecte semnificative asupra mediului sau sănătăţii în context transfrontieră. Având în vedere că zona reglementată prin PUG-ul propus este amplasată în partea centrală a României, la foarte mare distanţă de graniţele ţării dar şi datorită specificului acestui plan (care se referă la reglementarea urbanistică a unei suprafeţe de teren) , nu se pune problema existenţei unor efecte semnificative asupra mediului sau sănătăţii în context transfrontieră. Efectele care apar deşi reduse ca intensitate sunt pozitive având în vedere că apele deversate în emisar vor fi mai curate prin reabilitarea şi modernizarea sistemului de canalizare, respectiv staţia de epurare, aceste efecte pozitive se transpun în context transfrontieră prin faptul că râul Olt va fi mai puţin poluat şi va transporta ape mai curate în fluviul Dunărea ce mărgineşte şi ţările vecine României în partea de sud. Reducerea emisiilor de poluanţi în mediul acvatic va îmbunătăţi starea habitatelor şi va avea un impact pozitiv asupra avifaunei migratoare aflate în pasaj în această zonă şi astfel va influenţa pozitiv starea avifaunei în context transfrontieră.

8. MĂSURI PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI COMPENSA CÂT DE COMPLET POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII PLANULUI

Rezolvarea problemelor de mediu identificate ca fiind relevante şi atingerea obiectivelor propuse pot fi realizate doar prin aplicarea unor măsuri concrete care să asigure prevenirea, diminuarea şi compensarea cât mai eficientă a potenţialelor efecte adverse asupra mediului identificate ca fiind semnificative pentru obiectivele din PUG-ul propus. In capitolul Reglementări urbanistice, PUG-ul propune restricţii urbanistice ce pot fi asociate măsurilor de protecţie a mediului (aspect de mediu – Urbanism). Planul Urbanistic General al Municipiului Făgăraş instituie următoarele interdicţii de construire pentru următoarele zone: - Zonele care au functiunea de protectie pentru culoarele tehnice (interdictie definitiva); - Pentru zonele de conversii funcţionale se instituie interdicţie de construire până la


- In zonele de protectie a monumentelor de arhitectura si ale monumentelor istorice. - In orice zona a intravilanului propus in care solicitarea unei autorizatii de construire ar

conduce la nerespectarea functiunii zonei sau a altor prevederi din regulamentul local de urbanism.


construire poate fi modificata numai in conditiile in care Regulamentul Planului de





Management al siturilor, prin masurile si restrictiile impuse, vor permite acest lucru . Interdictia nu poate fi modificata cand este stabilita interdictia definitiva de construire.



- Se interzice schimbarea destinatiei terenurilor potential contaminate fara realizarea in

prealabil a unor studii conform HG 1408/2007, HG 1403/2007. - Intezicerea de construire pentru halda de deseuri neconforma a municipiului Fagaras

amplasata pe dealul Galatiului pe o perioada de minim 30 de ani. - Avand in vedere existenta unor zone rezidentiale la limita de nord a societatii

comerciale NITROPOROS si tanannd cont ca societatea se supune prevederilor HG804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase , pentru protejarea populatie, in partea de Nord a SC Nitroporos, de la aleea principală până la limita nordică a proprietăţii se interzice dezvoltare de activităţilor economice care se supun prevederilor SEVESO cu impact major asupra zonei, permiţând doar lucrări de întreţinere şi modernizare a activităţilor existente.

În continuare se prezintă măsurile propuse pentru prevenirea, reducerea şi compensarea oricărui posibil efect advers asupra mediului datorită implementării proiectului obiectivelor propuse în PUG precum şi măsuri menite să accentueze efectele pozitive asupra mediului. Deoarece planul propus se referă la amenajarea urbanistică a unei zone teritoriale şi nu la implementarea de noi obiective cu profil economic, măsurile propuse se referă numai la factori de mediu asupra cărora s-a considerat prin evaluare că implementarea planului ar putea avea un impact potenţial.





Factor de mediu: AER

Masurile de prevenire, reducere, compensare a efectele negative semnificative asupra mediului datorită impementării planului

Impactul evaluat asupra stării actuale a factorului de mediu AER, datorat implementării obiectivelor propuse de PUG a rezultat pozitiv. In PUG au fost propuse o serie de obiective ce pot fi asociate măsurilor care să ducă la îmbunătăţirea stării actuale a calităţii aerului: - reducerea polării atmosferice prin sistematizarea circulaţiei de la nivelul municipiului şi prin reabilitarea ,

modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere auto, realizarea ocolitoarei municipiului; - nu se vor construi obiective de producţie cu emisii poluante peste limitele admise de legislatia in

vigoare; - Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, inclusiv prin mărirea eficienţei energetice şi utilizarea

surselor regenerabile de energie prin construirea de parcuri fotovoltaice - Instituirea zonelor de protectie in jurul obiectivelor SEVESO II - Inchiderea depozitului de deşeuri neconform, reconstructia ecologica a terenului aferent şi

monitorizarea postânchidere pe o perioadă de 30 de ani; - se vor realiza sisteme de reţinere a noxelor emise de activitătile industriale şi modernizarea celor

existente; - spaţiile verzi vor ocupa 25% din suprafaţa terenului afectat fiecărei construcţii; - se vor reabilita zona spatiilor verzi şi de agrement a municipiului; - spatiile de protecţie se vor realiza sub forma zonelor verzi; - se vor efectua plantaţii forestiere de protecţie - plantaţii de arborii, între zonele industriale şi zonele de

locuit, în aliniament; - proiectul propune izolarea termică a clădirilor pentru reducerea consumului de combustibili; - extinderea sau conversia activităţilor actuale va fi permisă cu condiţia să nu mărească nivelul poluării

actuale; - înoirea parcului auto de transport în comun şi găsirea de surse financiare pentru ajutorarea populaţiei

să-si schimbe autoturismele învechite. Efecte adverse asupra aerului ambietal se vor resimţii în timpul lucrărilor de implementare a obiectivelor de infrastructură, dar acestea vor fi pe perioade scurte de timp şi pe fronturi diferite de lucru şi nu vor avea un efect semnificativ asupra calităţii aerului. Astfel în timpul lucrărilor de modernizare a străzilor, a reţelelor de apă –canal, nivelul emisiilor de gaze şi pulberi va creşte, dar creşterea va fi strict locală în raza fronturilor de lucru. Pentru a diminua nivelul acestor emisii poluante se propun următoarele măsuri: - Lucrările de execuţie a obiectivelor propuse, se vor face cu utilaje şi mijloace de transport acţionate cu

motoare Diesel care nu au emisii de plumb şi au emisii reduse de CO2; - Terasamentele drumurilor, acceselor la fronturile de lucru vor fi stropite şi se va circula cu viteză redusă

pentru a nu antrena particulele de praf. Extinderea intravilanului presupune mărirea numărului de clădiri ce vor aduce un aport de poluanţi atmosferici. In această situaţie se impune adoptarea următoarei măsuri: Pentru limitarea emisiilor în atmosferă cu pulberi în suspensie, administraţia locală va putea impune utilizarea unor instalaţii performante pentru încălzire şi apă caldă menajeră pentru locuinţele /clădirile nou construite. Unul din obiectivele PUG-lui este utilizarea ca surse de caldura de combustibili regenerabili . (biomasa, energia solara prin panouri fotovoltaice, etc) Recomandare SEA: - Plantaţile de arbori se vor face în baza unui studiu de specialitate pentru plantarea de specii care

protejează cel mai eficient atmosfera, care au capacitatea de a absobi emisiile de poluanţi şi care se pretează condiţiilor de climă şi stres din intravilan;


- Respectarea normei de alocare a suprafetei de spatiu verde/locuitor conform Ord.MS 536/1997 si OUG 114/2007





Factor de mediu/Aspect de mediu: SOL Masurile de prevenire, reducere, compensare a efectele negative semnificative asupra mediului

datorită impementării planului Impactul potenţial asupra solului datorat implementării obiectivelor din PUG, prin evaluare a rezultat neutru. Impactul major este unul mecanic datorat lucrărilor de implementare a obiectivelor din PUG şi de cel al schimbării folosinţei terenurilor. In acest context au fost propuse următoarele măsuri: - Modernizarea reţelei de canalizare pentru a stopa infiltraţiile de ape uzate în sol, datorită stării

avansate de uzură a acesteia; - Modernizarea staţiei de epurare cu amenajarea de spaţii impermeabilizate pentru

depozitarea nămolurilor provenite din epurarea apelor uzate; - Introducerea unui sistem performant de gestionare a deşeurilor; - Interzicerea schimbarii destinaţiei terenurilor potenţial contaminate fără realizarea în prealabil

a unor studii de risc; - Corelarea PUG cu Planurile de urgenţă ale societăţilor încadrate pe Directiva SEVESO si

Instituirea zonelor de protectie in jurul obiectivelor SEVESO II - Refacerea solului de pe suprafeţele afectate de implementarea obiectivelor de

infrastructură din PUG, renaturarea zonelor afectate; - Eliminarea suprafeţelor de sol poluate cu lubrifianţi provenite de la utilaje şi vehicule; - Igienizarea zonelor afectate de depozitarea materialelor şi a deşeurilor rezultate din

construcţii; - Impactul semnificativ asupra solului datorat schimbării folosinţei actuale a terenurilor agricole

să se rezume strict la suprafeţele propuse pentru schimbare şi să se evite afectarea terenurilor agricole şi arabile din vecinătate.

- Reducerea poluării istorice datorată depozitării necorespunzătoare a deşeurilor – închiderea depozitului de deşeuri neconform din dealul Galaţiului (prevăzut pentru închidere în 2008) şi monitorizarea postânchidere timp de 30 de ani;

In prezent în teritoriul analizat există zone unde asupra solului sunt efecte cu impact negativ şi pentru a diminua cât mai mult posibil acest impact, pe lângă obiectivele propuse de PUG se mai propun următoarele măsuri ce necesită să fie luate în considerare: - Reconversia şi refacerea terenurilor contaminate istoric - toate lucrările aferente implementarii

PUG pe aceste terenuri să se realizeze in baza unor avize si/sau acorduri de mediu prin care se vor stabili masuri concrete de ecologizare a zonelor afectate pentru evidentierea oricarui risc pentru sanatatea populatiei si incadrarea in regelemntarile privind calitatea solului;

- Elaborarea în sistem de urgentă a proiectului de închidere a depozitului de deşeuri neconform - Să va impune dezafectarea foselor septice şi a bazinelor vidanjabile după extinderea reţelei

de canalizare şi să fie eliminate exfiltraţiile/scurgerile din acestea în sol şi subsol. - Terenurile să fie utilizate eficient şi la implementarea obiectivelor PUG să nu afecteze

vecinătăţile; - Refacerea solurilor afectate de depozitarea nămolurilor de la staţia de epurare; - Refacerea solurilor afectate de lucrările pentru implementarea obiectivelor de infrastructură

propuse; - Igienizarea terenurilor care în prezent sunt poluate cu depozitări necontrolate de deşeuri

menajere şi de construcţii; Recomandari SEA - Factor de mediu SOL: - Completarea prevederilor Regulamentului Local de Urbanism cu urmarirea postinchidere pe

o perioada minima de 30 de ani a depozitelor de deseuri neconforme, in conditii de protectia mediului si a sanatatii populatiei concomitent cu inregistrarea in registrul de cadastru a suprafetei care a fost ocupata de depozitul de deseuri si marcarea vizibila pe documentele cadastrale.

- Având in vedere ipoteza existentei poluarii istorice a solului pe suprafata fostei platforme Nitramonia, conform HG 1408/2007, art.6 la incetarea activitatii cu impact asupra mediului geologic, la schimbarea activitatii sau a destinatiei terenului, operatorul sau detinatorul de





teren este obligat sa realizeze investigarea si evaluarea poluarii mediului geologic prin intermediul unui raport geologic . Conform HG 1403/2007, Art.9, „Metodologiile de refacere a mediului geologic se stabilesc de catre autoritatea competeneta pentru protectia mediului in urma analizei raportului geologic final de investigare si evaluare a poluarii mediului geologic, si, dupa caz, a studiului evaluarii de risc, (care sa defineasca domeniului de remediere si masurile de punere in siguranta operationala), luand in considerare urmatoarele:....g) destinatia terenului dupa refacerea mediului geologic si posibilitatea utilizarii acestuia, avand in vedere potentialul de dezvoltare a zonei sau folosinta terenului preconizat pentru viitor. Ca urmare functiunile viitoare pentru terenurile contaminate se pot stabili in urma unui studiu de investigare si evaluare a poluarii mediului geologic, intocmit in conformitate cu legislatia in vigoare.

- Introducerea in regulametul Local aferent PUG interzicerea schimbarii destinatiei terenurilor potential contaminate fara realizarea in prealabil a unor studii conform recomnadarilor de la paragraful anterior.

- Urmărirea aplicării măsurilor de monitorizare post –închidere a depozitelor neconforme: “Depozitul de deşeuri municipale” şi “Depozitul de deşeuri industriale nepericuloase – Halda de şlam” conform procedurilor de mediu;

- Toate lucrarile aferente implementarii PUG de pe terenuri ce au fost contaminate istoric se vor realiza in baza unor avize si/sau acorduri de mediu prin care se vor stabili masuri concrete de ecologizare a zonelor afectate pentru evidentierea oricarui risc pentru sanatatea populatiei si incadrarea in regelemntarile privind calitatea solului.






Factor de mediu: APA Masurile de prevenire, reducere, compensare a efectele negative semnificative asupra

mediului datorită impementării planului - PUG În prezent starea factorului de mediu APA este mult deteriorată, iar prin implementarea obiectivelor din PUG impactul evaluat asupra apei din zonă va fi unul pozitiv semnificativ. Obiectivele PUG sunt: Referitor la calitatea apei potabile: Regulamentul local de urbanism anexat la proiectul PUG luat în studiu stabileşte ca obiective: - Construcţiile de pe amplasament să fie racordate la reţeaua publică de distribuţie a apei

potabile sau să să-şi aibă asigurat necesarul din sursă proprie cu avizul Inspectoratului Sanitar.

- Extinderea si modernizare infrastructura de apa in municipiul Fagaras prin: o Reabilitare puturi, rezervoare, aductiuni, o Reabilitare si extinedere retele de distributie apa potabila, inclusiv instalatii electrice, o Statie de dezinfectie

- Asigurarea zonelor de protectie severa in jurul fronturilor de captare - Asigurarea calităţii şi disponibilitătii pentru serviciile de apă în conformitate cu principiile

maximum de eficienţă şi calitate în operare şi confortul populaţiei; Referitor la sistemul de canalizare: - Canalizare:

o Extindere si modernizare infrastructura apa canal o Extindere si modernizare sistem de canalizare in teritoriul periurban Fagaras-retele de

canalizare cartier Galati (Statie de pompare Galati) - Statie de epurare: Reabilitare , retehnologizare statie de epurare municipiul Fagaras

(reabilitare treapta mecanica, trepata biologica, trepata tertiara, linia namolului) Referitor la apele de suprafata si subterane:

-Interzice efectuarea de lucrări în albiile majore ale cursurilor de ape. -Pentru protectia apelor de suprafata si subterane sunt prevazute urmatoarele masuri: - Amenajările pe orice teren trebuie să permită scurgerea apelor meteorice la reţeaua publică colectoare a acestora. - Racordarea la reţeaua de canalizare este obligatorie pentru toate construcţiile din intravilanul localităţii ce au acces la aceasta; - Clădirile ce nu au acces la canalizare vor avea statii de epurare monobloc, cu tratare mecanică şi biologică - Inchiderea depozitului de deşeuri neconform, ecologizarea acestuia şi postmonitorizarea timp de cel putin 30 de ani.

Nu se preconizează efecte adverse ale implementării obiectivelor PUG asupra surselor de apă. Pentru a diminua impactul existent , se prevăd câteva măsuri suplimentare faţă de cele propuse în PUG: - Toate construcţiile de pe amplasament să fie racordate la reţeaua publică de distribuţie a

apei potabile sau să aibă asigurat necesarul din sursă proprie cu avizul Inspectoratului Sanitar Braşov;

- Populatia să fie informată asupra zonelor poluate istoric cu impact asupra apelor subterane ce conduc la riscul contaminării surselor de apă potabilă din puţurile forate;

- După definitivarea lucrărilor de extindere şi modernizare a sistemului de canalizare branşarea locuinţelor la reţeaua de canalizare să se impună în mod obligatoriu pentru toţi locuitorii ce au acces la aceasta;

- Sistarea infiltraţiilor în apele subterane prin dezafectarea foselor septice, a bazinelor vidanjabile şi a oricăror instalatii prezente, menite să stocheze ape uzate;





- In cazul că vor mai exista locuinţe ce nu vor avea acces la canalizare vor avea statii de epurare monobloc, cu tratare mecanică şi biologică, cu eficienţă de minim 95%;

- Inchiderea depozitului de deşeuri neconform să fie o problemă prioritară şi urgentă pentru a se opri infiltraţiile poluante în apele subterane şi scurgerile în părăul Galaţi;

- Igienizarea zonelor afectate de depozitarea necontrolată de deseuri menajere şi de construcţii ce pot creea infiltraţii în sol şi în apele subterane prin intermediul apelor meteorice;

- Igienizarea albiilor cursurilor de apă ce au fost poluate cu deşeuri menajere; - Se va interzice efectuarea de lucrări în albiile majore ale cursurilor de ape. Recomandari SEA: Avind in vedere existenta poluarii istorice a panzei freatice este necesara o atenta gestionare a resurselor de apa pe intreg teritoriul afectat, iar pentru siguranta este necesara instiintarea populatie asupra existentei pericolului de contaminare a puturilor de apa potabila. Acolo unde este posibil se recomanda luarea unor masuri de remediere in baza unor studii de specialitate. Se vor institui zonele de protecţie în jurul forajelor de control (monitorizare) a apei freatice .





Factor de mediu/Aspect de mediu: GOSPODARIREA DESEURILOR Masurile de prevenire, reducere, compensare a efectele negative semnificative asupra mediului

datorită impementării planului Impactul potenţial asupra solului datorat implementării obiectivelor din PUG, prin evaluare a rezultat neutru. Impactul major este unul mecanic datorat lucrărilor de implementare a obiectivelor din PUG . In acest context au fost propuse următoarele măsuri: - Reducerea poluării istorice datorată depozitării necorespunzătoare a deşeurilor – închiderea

depozitului de deşeuri neconform din dealul Galaţiului (prevăzut pentru închidere în 2008) şi monitorizarea postânchidere timp de 30 de ani;

- Introducerea unui sistem performant de gestionare a deşeurilor; - Igienizarea zonelor afectate de depozitarea materialelor şi a deşeurilor rezultate din

construcţii; In prezent în teritoriul analizat există zone unde asupra solului sunt efecte cu impact negativ şi pentru a diminua cât mai mult posibil acest impact, pe lângă obiectivele propuse de PUG se mai propun următoarele măsuri ce necesită să fie luate în considerare: - Elaborarea în sistem de urgentă a proiectului de închidere a depozitului de deşeuri neconform

în care să se prevadă dezafectarea haldei de deşeuri prin: • Transferarea deşeurilor colectate până în momentul de faţă la un alt depozit de deşeuri

ce se va construi în zonă; • Excavarea solului contaminat şi transportarea lui la noul depozit; • Amenajarea pe amplasamentul actualului depozit a unei rampe de transfer a deşeurilor

cu respectarea cerinţelor legislaţiei de mediu privind protejarea factorilor de mediu. - Refacerea solurilor afectate de depozitarea nămolurilor de la staţia de epurare; - Aplicarea unui management al deşeurilor selectiv; - Reducerea de deşeuri eliminate prin reciclare şi valorificare energetică.

Recomandari SEA – Aspect de mediu GOSPODARIREA DESEURILOR: - Completarea prevederilor Regulamentului Local de Urbanism cu urmarirea postinchidere pe

o perioada minima de 30 de ani a depozitelor de deseuri neconforme, in conditii de protectia mediului si a sanatatii populatiei concomitent cu inregistrarea in registrul de cadastru a suprafetei care a fost ocupata de depozitul de deseuri si marcarea vizibila pe documentele cadastrale.

- Dezvoltarea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor, în vederea atingerii ţintelor de reciclare pentru deşeurile de ambalaje, deşeurile de echipamente electrice şi electronice, vehicule scoase din uz, baterii şi acumulatori, deşeuri din construcţii şi demolări, anvelope;

- Incadrarea tuturor proiectelor de la nivelul localitatii pe sectorul deseuri in Planul Regional de Gestionare a Deseurilor si in Planul National de Gestionare a Deseurilor.

- Dotarea tuturor cartierelor de blocuri, case particulare si agenti economici cu europubele in conformitate cu normele europene;

- Stabilirea conform P.U.Z.-urilor realizate pentru fiecare cartier a locurilor unde se vor amplasa europubelele pentru colectarea deseurilor menajere;

- Stabilirea modalitatii de colectare a deseurilor provenite din constructii si demolari.





Factor de mediu: BIODIVERSITATEA Masurile de prevenire, reducere, compensare a efectele negative semnificative asupra

mediului datorită impementării planului Datorită propunerilor de extindere a întravilanului construit în terenurile arabile şi agricole precum şi propunerea de intervenţie la nivelul sitului „Podişul Hârtibaciului” nivelul impactului asupra biodiversităţii a rezultat negativ nesemnificativ. Pentru a diminua efectele adverse asupra biodiversităţii se propun măsuri asupra biodiversităţii din afara ariilor natural protejate şi măsuri la nivelul ariilor natural protejate.

a) Masuri de a reduce şi compensa nivelul impactului asupra faunei şi florei care nu se află în perimetrul ariilor natural protejate:

- Reducerea şi eliminarea efectelor negative cauzate de poluarea mediilor de viaţă şi reconstrucţia ecosistemelor şi habitatelor deteriorate;

- Impementarea obiectivelor din PUG să respecte strict suprafeţele destinate fără să afecteze vecinătăţile;

- Pentru extinderea intravilanului din vecinătatea ariilor natural protejate se propune ca lucrările să înceapă în perioada de toamnă – iarnă, când numărul de specii de păsări este mai redus iar cele rezidente se pot retrage pe alte suprafeţe;

- Reabilitarea suprafeţelor ocupate de spaţiile verzi din intravilan, în scopul restabilirii echilibrului ecologic şi al reducerii poluării;

- Protejarea habitatelor instalate de-a lungul albiei pâraielor, să nu fie afectate de lucrările de implementare a obiectivelor din PUG;

- Găsirea soluţiilor pentru păstrarea arborilor existenţi de pe amplasamentele unde se vor efectua lucrări de implementare a obiectivelor;

- Aplicarea măsurilor pentru reducerea impactului asupra factorilor de mediu va diminua impactul asupra biodiversităţii din intravilanul localităţii şi vecinătatea acestuia;

- Păstrarea unei suprafeţe de 25% din aria încintei fiecărei construcţii ca zonă verde; - Crearea de perdele de protecţie constituite din arbori între zonele industriale şi cele de

locuit;

b) Măsuri de reducere a impactului asupra biodiversităţii situate la nivelul ariilor natural protejate:

Planul Urbanistic General al municipiului Făgăraş nu propune obiective majore la nivelul siturilor Natura 2000. Nu sunt propuse lucrări de introducere în intravilan de suprafeţe cuprinse în aceste arii protejate. Obiectivele propuse de plan ce au o influenţă asupra ariilor protejate sunt cele de extindere a intravilanului până în vecinătatea lor şi schimbarea destinaţiei unei suprafeţe de păşune de 11,6ha din extravilan situată în situl „Podişul Hârtibaciului” în Parc fotovoltaic. Măsura prioritară pentru diminuarea impactului produs de intervenţia la nivelul sitului „Podişul Hâribaciului derivă din legislaţia de mediu respectiv: - OUG 57/2007 Art. 24 – (2) , prevede ca planurile de dezvoltare pentru zonele incluse în arii

natural protejate se modifică de către autorităţile responsabile în conformitate cu prevederile planurilor de management, respectiv cu obiectivele de conservare a ariilor naturale protejate care nu dispun de plan de management.

Deoarece în situl „Podişul Hârtibaciului” nu există o zonare adecvată se propune ca o soluţie la implementarea obiectivului propus de plan (Parc fotovoltaic) aplicarea următoarei măsuri:

- Până la elaborarea si avizarea Planurilor de management ale ariilor naturale protejate, realizarea oricaror planuri sau proiecte (inclusiv actiuni) in cadrul unitatilor teritoriale incluse in ariile natural protejate – situri Natura 2000, se vor face, numai dupa efectuarea evaluarii adecvate privind impactul asupra ariei protejate din prespectiva obiectivelor de conservare si a efectului asupra integritatii sitului, sau, dupa caz, conform obiectivelor de





protecţie şi conservare a siturilor. Alte măsuri propuse sunt măsuri derivate din Reguamentele siturilor - activităţi interzise în limita ariilor natural protejate: - Activităţi fără acord sau autorizaţie de mediu, emise de autoritatea de mediu competentă,

sau încălcarea prevederilor acestora; - Amplasarea de noi construcţii în zonele de protecţie strictă şi integrală; - Exploatarea industrială a oricărei resurse naturale; - Activităţi ce generează poluarea aerului, a apelor şi a solului; - Lucrări de cercetare, explorare şi prospecţiuni prin metode distructive; - Păşunatul în zonele de protecţie strictă şi integrală; - Defrişările, tăierile rase şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe

mari; - Tăierile selective a arborilor bătrâni sau a unor specii; - Distrugerea, perturbarea sau modificarea sau deteriorarea patrimoniului biologic şi geologic

sau speologic; - Efectuarea de săpături, decopertări, derocări, desecări, deschideri de balastiere; - Distrugerea sau deteriorarea marcajelor, indicatoarelor şi panourilor de informare şi

avertizare destinate protecţiei mediului şi circulaţiei turistice; - Depozitarea oricăror deşeuri, substanţe, materiale, cadavre animaliere în perimetrul sau în

vecinătatea ariilor natural protejate; - Camparea în locuri neautorizate, aprinderea focului în zone neautorizate, a artificiilor sau a

exploziilor; - Producerea zgomotelor de orice fel, ce pot afecta liniştea şi fauna ce găzduieşte la nivelul

siturilor; - Realizarea de captări de apă industrială şi amplasarea de retele, canale, instalatii, garduri,

gatere şi a oricărei alte construcţii sau obiective; - Amplasarea stânelor în apropierea cursurilor de ape şi a fondului forestier; - Amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate; - Vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate; - Braconajul; - Distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor; - Împăduriri cu specii neindigene (salcâm, oţetar, cenuşar etc.); O altă măsură de importantă majoră, se referă la înmulţirea necontrolată a speciilor invazive ce propune: - Monitorizarea ariilor celor trei situri şi în locurile unde se constată apariţia de specii invazive

să fie distruse iar zona să fie renaturată. Recomandari SEA: Respectarea măsurilor prioritare: - Planurile de dezvoltare pentru zonele incluse în arii natural protejate se modifică de către

autorităţile responsabile în conformitate cu prevederile planurilor de management, respectiv cu obiectivele de conservare a ariilor naturale protejate care nu dispun de plan de management.

- Pana la elaborarea si avizarea Planurilor de management ale ariilor naturale protejate, realizarea oricaror planuri sau proiecte (inclusiv actiuni) in cadrul unitatilor teritoriale incluse in ariile natural protejate – situri Natura 2000, se vor face, numai dupa efectuarea evaluarii adecvate privind impactul asupra ariei protejate din prespectiva obiectivelor de conservare si a efectului asupra integritatii sitului, sau, dupa caz, conform obiectivelor de protecţie şi conservare a siturilor.






Factor de mediu: POPULATIA /SANATATEA UMANA Masurile de prevenire, reducere, compensare a efectele negative semnificative asupra mediului

datorită impementării planului Obiectivele propuse din PUG sunt pentru creşterea calităţii vieţii şi o dezvoltare durabilă a municipiului Făgăraş, impactul evaluat a rezultat pozitiv semnificativ.

Măsurile privind reducerea impactului asupra factorilor de mediu datorat implementării acestor obiective pot fi considerate viabile şi pentru protecţia populaţiei şi a sănătăţii acesteia.

In PUG au fodt prevăzute o serie măsuri care să aibă ca scopuri finale îmbunătăţirea potenţialului demografic, dezvoltarea resurselor umane şi creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă:

susţinerea natalităţii prin flexibilizarea oportunităţilor pe care le au femeile tinere de a se dezvolta profesional, concomitent cu procesele de întemeiere a unei familii şi de naştere şi creştere a copiilor

facilităţi economico-financiare şi privind locuirea acordate tinerelor familii realizarea de programe/actiuni pentru prevenirea migratiei organizarea de cursuri tip „after school” pentru minorii ai căror părinti sunt plecati la

muncă în străinătate sprijinirea elevilor provenind din medii sociale defavorizate dezvoltarea învătământului profesional si tehnic creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă prin dezvoltarea unor programe

destinate tinerilor, femeilor şi şomerilor recalificarea fortei de muncă si a somerilor în functie de cererea pietei accesarea de fonduri nerambursabile pentru formarea profesională continuă a

populatiei dezvoltarea sistemului de pensii si asigurări private asigurarea accesului la servicii de sănătate de calitate şi dezvoltarea serviciilor de

asistenţă socială îmbunătătirea sistemului de sănătate prin modernizarea infrastructurii si dotarea cu

aparatură si echipamente necesare încurajarea parteneriatului public-privat pentru oferirea de servicii sociale alternative (prin

proiecte finantate de la UE) promovarea antreprenoriatului prin furnizarea de sprijin pentru persoanele care încep să

administreze o afacere Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, inclusiv prin mărirea eficienţei energetice şi

utilizarea surselor regenerabile de energie prin construirea de parcuri fotovoltaice Instituirea zonelor de protectie in jurul obiectivelor SEVESO II Inchiderea depozitului de deşeuri neconform, reconstructia ecologica a terenului aferent

şi monitorizarea postânchidere pe o perioadă de 30 de ani;.

Efecte adverse asupra sănătăţii populaţiei se pot produce în timpul lucrărilor de implementare a obiectivelor privind infrastructura municipiului în acest caz trebuie să se aibă în vedere nivelul poluanţilor emişi în timpul lucrărilor de execuţie. Astfel se prevăd următoarele măsuri:

- Să nu se execute concomitent un număr mare de lucrări pe aceeaşi unitate de suprafaţă şi unitate de timp, ce implică un număr mare de utilaje şi care au ca rezultat creşterea nivelului de poluare locală prin creşterea nivelului de emisii poluante în atmosferă, a zgomotului şi a vibraţiilor;

- Să se aibă în vedere orarul de execuţie al lucrărilor de implementare a obiectivelor din PUG, pe timpul nopţii în vecinătatea zonelor rezidenţiale, să se execute lucrări cu nivel de zgomot şi vibraţii redus;

- Fronturile de lucru să fie localizate strict pe zona destinată lucrărilor, să nu afecteze vecinătăţile;

- Refacerea zonelor afectate de lucrările de implementare a obiectivelor propuse în PUG;





- Protejarea cât mai mult posibil a vegetaţiei afalte în zona fronturilor de lucru. Conform analizei stării factorilor de mediu şi a datelor statistice din studiile elaborate privind starea mediului la nivelul teritoriului municipiului Făgăraş a rezultat că nivelul emisiilor de diverşi poluanţi nu depăşesc nivelul admis de legislaţia de mediu în vigoare. Totuşi prezenţa surselor de poluare generate la nivel local sau zonal , crează disconfort care afectează atât populaţia rezidentă cât şi pe cea care tranzitează oraşul. În sensul diminuării impactului asupra factorilor de mediu, a creşterii calităţii vieţi odată cu propunerile de dezvoltare durabilă a municipiului Făgăraş, se au în vedere următoarele măsuri:

- După finalizarea lucrărilor de la centura ocolitoare a municipiului Făgăraş, se impune limitarea drastică a traficului greu în interiorul oraşului în vederea reducerii nivelelor de zgomot, vibraţii şi praf de pe principalele artere de circulaţie ale oraşului, precum şi în reducerea acumulării de gaze potenţial toxice în principalele intersecţii;

- Conform legislaţiei în vigoare, zgomotul general admis în oraşe nu trebuie să depăşească 35-40 de decibeli. Ceea ce depăşeşte nivelul de 80 de decibeli este considerată poluare fonică periculoasă pentru sănătatea populaţiei;

- Monitorizarea emisiilor din zonele industriale în conformitate cu datele din autorizaţiile de mediu ale întreprinderilor, pentru a urmări eventuale valori de poluare cumulativă;

- Consiliul Local va lua măsuri pentru adoptarea elementelor arhitecturale adecvate, optimizarea densităţii de locuire, concomitent cu menţinerea şi reabilitarea spaţiilor verzi, a amenajărilor peisagistice cu funcţie ecologică, estetică şi recreativă;

- Suprafeţele de spaţiu verde prevăzute vor fi amenajate şi întreţinute corespunzător; - Să se respecte distanţele de protecţie stabilite conform Ordinului nr. 536/1997, pentru

aprobarea Normelor de igiena si a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei; - Să fie aplicate măsurile prevăzute în PUG privind realizarea plantaţiilor forestiere de

protecţie faţă de obiectivele industriale; - Să fie implementate obiectivele privind modernizarea şi reabilitarea sistemului de

sănătate; - Să fie respectate măsurile prevăzute referitoare la zonele poluate istoric.

Recomandare SEA: - Referitor la fosta platforma Nitramonia, se recomanda urmatoarele: - Avind in vedere ipoteza existentei poluarii istorice a solului pe suprafata fostei platforme

chimice Nitramonia, la orice schimbare a destinatiei amplasamentului, este necesara intocmirea unui raport privind situatia sitului si in cazul in care se confirma depasirea pragului de interventie, chiar si la un singur parametru, in oricare din punctele monitorizate, inaintea inceperii oricaror lucrari de constructii, pentru siguranta persoanelor si a mediului, se impune ecologizarea terenului in baza unor studii de evaluare a riscului care sa defineasca domeniului de remediere si masurile de punere in siguranta operationala.

- Referitor la poluarea istorica a panzei freatice se recomanda urmatoarele: Avind in vedere existenta poluarii istorice a pânzei freatice este necesara o atenta gestionare a resurselor de apa pe intreg teritoriul afectat, iar pentru siguranta este necesara instiintarea populatie asupra existentei pericolului de contaminare a puturilor de apa potabila. Acolo unde este posibil se recomanda luarea unor masuri de remediere in baza unor studii de specialitate.







Este necesar ca în PUG să se facă următoarele precizări: - Pentru fosta platforma Nitramonia se recomanda ca in RL aferent PUG să se interzică

schimbarea destinatiei terenurilor potential contaminate fara realizarea in prealabil a unor studii de punere in siguranta.

Aspect de mediu: PEISAJ

Masurile de prevenire, reducere, compensare a efectele negative semnificative asupra mediului datorită impementării planului

Pentru a reduce cât mai complet posibil orice efect advers asupra aspectului de mediu – Peisaj, datorită implementării obiectivellor din PUG privind zonele rezidenţiale se impun respectarea următoarelor măsuri:

- Proiectarea arhitectonică va fi adecvată integrării noilor construcţii în piesaj conform recomnadărilor din regulamentul PUG.

- Se va interzice amplasarea de construcţii sau instalaţii care prin natura sa funcţională să poată avea un impact negativ asupra mediului;

- Se vor aplica măsuri de utilizare eficientă a terenurilor; - Aspectul clădirilor va exprima caracterul şi reprezentativitatea funcţiunii şi va răspunde

exigenţelor actuale ale arhitecturii europene de “coerenţă” şi “eleganţă”; - Orice construcţie nouă, sau modificare a uneia existente trebuie să se înscrie armonios în

zonă, fiind posibilă şi armonia prin contrast; - Se va respecta procentul de 25% din suprafaţa incintelor de locuinţe pentru amenajării

de spaţii verzi; - Clădirile noi sau modificările de clădiri existente se vor integra în caracterul general al

zonei şi se vor armoniza cu clădirile învecinate ca arhitectură şi finisaje; - Se va interzice folosirea de materiale strălucitoare pentru şarpante sau folosirea

azbocimentului; - La construcţia clădirilor se vor utiliza materiale estetice si durabile în timp.

Recomandare SEA: Introducerea in Regulamentul Local aferent PUG actualizat interzicerea schimbarii destinatiei terenurilor amenjate ca spatii verzi si /sau prevazute ca atare in PUG actualizat, reducerii suprafetelor acestora ori stramutarii lor.





9. EXPUNEREA MOTIVELOR CARE A CONDUS LA SELECTAREA VARIANTELOR, ŞI

DESCRIEREA MODULUI CUM S-A EFECTUAT EVALUAREA, INCLUSIV ORICE DIFICULTĂŢI INTAMPINATE IN PRELUCRAREA DATELOR CERUTE

9.1. DESCRIEREA MODULUI DE ELABORARE A EVALUĂRII

În cadrul sedinţelor grupului de lucru s-a analizat alternativa „0” şi alternativele la secţiunile din varianta iniţială PUG . Având în vedere că la elaborarea acestui PUG titularul de plan împreună cu proiectanţii au avut în vedere mai multe variante pentru cele mai multe din elementele specifice ale planului (distribuţia spaţială a zonelor cu funcţiuni urbanistice şi utilitare diferite, rute de transport, gradul de reutilizare a amenajărilor existente, procentul de construcţii existente, asigurarea cu utilităţi şi sisteme de apă şi canalizare, etc.), în final s-au selectat cele mai potrivite alternative. Pentru selectarea alternativei optime din punct de vedere tehnico-economic şi al mediului înconjurător, s-a procedat la o analiză comparativă a alternativei “zero” şi a celei finale, alternative bazate pe utilizarea criteriilor de evaluare cum sunt:

- Modul de utilizare al terenului; - Asigurarea de facilităţi sociale ; - Suprafaţa de teren ocupată de zone verzi; - Modul de alimentarea cu apă potabilă ; - Modul de racordare servicii de canalizare; - Calitatea vieţii şi sănătatea populaţiei,etc.

Varianta finala a Planului Urbanistic General a aparut in urma analizelor facute de titularul Planului Urbanistic General si a solicitarilor venite din partea membrilor Grupului de lucru in sedinte organizate din initiativa Primariei Municipiului Făgăraş. Au fost analizate urmatoarele variante: 9.1 VARIANTA ”0” – alternativa neimplementării proiectului

Varianta „zero”-PUG- existent, a fost examinata in capitolul 4 privind Starea actuala a mediului in teritoriul administrativ al municipiului Făgăraş si evolutia sa probabila in cazul neimplementarii PUG, de unde a rezultat ca neimplementarea planului ar conduce la deteriorarea in continuare a starii mediului, deci in absenta unei interventii se vor manifesta o serie de efecte negative asupra mediului. Varianta “0” – varianta nerealizării proiectului propus a fost luată în considerare ca element de referinţă faţă de care se compară celelalte alternative pentru diferitele elemente ale proiectului ce face obiectul Planului Urbanistic General al Municipiului Făgăraş. Neimplementarea proiectului va face ca situaţia actuală a intravilanului să rămână cu disfunctionalităţile existente. Acestea au un impact negativ asupra populaţiei şi factorilor de mediu. Principalele forme de impact asociate adoptării variantei “0” sunt:

- Municipiul va continua să se dezvolte haotic fără o sistematizare urbanistică





unitară, fără să ţină cont de obligativitatea păstrarii echilibrului între presiunea dezvoltării urbane, valorificarea eficientă a potenţialului localităţii şi protejarea cadrului natural şi a mediului inconjurator.

- Zona centrală a municipiului nu va fi amenajată adecvat conform statutului

administrativ de municipiu, cu dotări de unităţi administrative, comerciale reprezentative, hotel, sală de spectacole, expoziţii;

- Zona istorică a municipiului se suprapune peste zona centrală, în acest caz nu

vor exista regelmentări pentru protejarea şi conservarea patrimoniului cultural;

- Potenţialul turistic al municipiului Făgăraş va continua să nu fie valorificat din lipsa dotărilor în contextul în care unul dintre atuurile competitive cele mai importante ale oraşului este potenţialul său turistic şi de agrement;

- Asupra zonelor de locuit din partea de sud, va continua să existe un impact

major al activitătilor societăţilor de producţie prin lipsa spaţiilor verzi de protecţie;

- Nu se va face o sistematizare a circulaţiei în oraş, nu vor fi reabilitate şi modernizate arterterele de circulaţie auto;

- Vor continua să existe intersecţii neorganizate şi nemodernizate; - Nu vor fi create zonele de protecţie pentru linia ferată principală şi pentru

construcţiile aferente reţelelor tehnico-edilitare şi cimitire;

- Nu vot fi implementate retele tehnico-edilitare corespunzatoare , (apa uzata este insuficient tratata , statia de epurare este veche, colectoarele de canalizare pluviala existenta preiau apele colectate dar nu asigura evacuarea intr-un curs de apa corespunzator, insuficienta apei potabile si etc);

- Nu vor fi armonizate prevederilor PUG-ului actualizat cu prevederile Planurilor de

management ale ariilor naturale protejate existente pe teritoriul administrativ al municipiului ceea ce va produce un impact potenţial asupra speciile respectiv habitatele pentru care au fost desemnate;

- Nu vor fi armonizate prevederilor PUG-ului actualizat cu prevederile Planurilor de

urgenta a unor societati comerciale care se situaza sub influenta Hotarirarii de Guvern nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase (Directiva Europeana 96/82/EC- SEVESO II). (Este necesar ca politica de reglementare a utilizarii suprafetelor precum si alte politici relevante sa tina seama de dezideratul preintâmpinării accidentelor severe si a limitarii consecintelor acestora).

In continuare se prezintă tabelar o comparaţie a alternativei “zero”- varianta neimplementării proiectului cu varianta de proiect finală analizată în acest raport.





Factor de

mediu/aspect de mediu

Variante Comentarii Varianta “zero” Alternativa finală (alternativa aleasă)

0 1 2 3 Calitatea apei Asupra factorului de mediu ”APA”

va continua impactul pe termen lung datorită lipsei unui sistem adecvat de evacuare a apelor uzate si de alimentare a apei potabile si nu in ultimul rând datorita lipsei unor masuri privind reducerea contaminarea istorica a panzei de apa freatica si a apelor de suprafata

Implementarea proiectului va avea un impact pozitiv pe termen lung ca urmare a masurilor propuse de gestionare a sistemului de alimentare si evacuare a apelor uzate .

Proiectul oferă beneficii pe termen lung comparativ cu varianta “zero”

Calitatea aerului

Calitatea aerului în condiţiile actuale este influenţată de poluanţii din traficul rutier, de poluanţii proveniţi din activităţile rezidenţiale şi cele de pe platforma industrială din oraş, precum şi cele din zonele de prestări servicii. Conform studiilor efectuate nivelul poluanţilor nu depăşesc limitele admise de legislaţia de mediu.

Prin implementarea obiectivelor propuse în PUG pentru reducerea nivelului poluanţilor în aerul ambietal calitatea aerului se va îmbunătăţi datorită sistemtizării circulaţiei şi a măsurilor propuse pentru protecţia mediului.

Activităţile propuse pentru dezvoltarea zonei în domeniul rezidenţial, îndustrial şi al serviciilor vor fi asociate cu surse suplimentare de poluanţi faţă de prezent dar acestea vor fi strict controlate prin tehnicile şi măsurile de reducere a impactului.

Zgomot şi vibraţii

Condiţiile actuale se vor menţine pe termen lung adică un impact asupra zonelor rezidenţiale produs de zgomotul şi vibratiile datorită traficului rutier din zonă precum şi datorită activităţiilor industriale

Impactul generat de zgomotul şi vibraţiile datorat circulatei de pe DN1 pe tronsonul ce traversează localitatea se va diminua prin devierea circulaţiei pe ocolitoarea Făgăraş. Delimitarea zonei industriale de cea de locuit prin spaţii verzi va conduce de asemenea la reducerea nivelului de zgomot în apropierea zonelor locuite.

Se vor lua măsuri tehnice şi de management pentru a nu se depăşi nivelul admis pentru aşezari umane.

Sol/ Utilizarea terenului

In prezent utilizarea ternurilor din intravilan se face fără a ţine seama de destinaţia terenurilor de aceea municipiul se dezvoltă din punct de vedere urbanistic haotic. Condiţiile se vor menţine pe termen lung iar municipiul va continua să se dezvolte fără o sistematizare urbanistică.

Datorită folosinţei actuale a terenurilor şi proprietăţii particulare a acestora, se vor întâmpina din partea diverşilor proprietari greutăţi în implementarea lucrărilor de infrastructură propuse şi respectării indicilor de sistematizare. Masurile prevazute prin PUG reactualizat, tin cont de existenta siturilor contaminate istoric dovedit sau potential precum si de existenta unor societati comerciale incadrarte sub incidenta HG nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase (Directiva Europeana 96/82/EC- SEVESO II).

Prin implementarea obiectivelor PUG municipiul se va dezvolta in conditii de siguranta si urbanistice corespunzatoare. Proiectul oferă beneficii pe termen lung comparativ cu varianta “zero”.

Bflora şi fauna In prezent starea biodiversitătii de pe teritoriul administrativ al municipiului Făgăraş este afectată partial de activităţile antropice. In intravilanul localităţii este o carenţă a spatiilor verzi.

Proiectul propune ca 25% din suprafaţa incintelor de locuit să fie destinată zonelor verzi şi să se facă plantaţiilor în aliniament de-a lungul căilor rutiere . In PUG se mai propune crearea unor zone verzi de protecţie între zonele de locuit şi zonele din vecinătaea acestora, industriale sau ferme. Implementarea noilor obiective va avea impact asupra biodiversitătii instalate pe suprafetele destinate

Pana la aparitia Planului de management al siturilor natura 2000 din teritoriu, respectarea masurilor impuse de administratorii siturilor precum si a cerintelor autoritatilor de mediu va reduce impactul obiectivelor din PUG asupra biodiversitatii. Proiectul oferă beneficii





Factor de mediu/aspect

de mediu

Variante Comentarii Varianta “zero” Alternativa finală (alternativa aleasă)

acestor obiective. pe termen lung comparativ cu varianta “zero”.

Peisajul In situaţia actuală localitatea se dezvoltă haotic şi aleatoriu. Lipsesc spaţii verzi în zonele de locuit; Sunt necesare reconfigurări ale zonelor funcţionale; Este necesar stabilirea şi aplicarea de noi indici de urbanism în printr-un nou regulament local de urbanism. Potenţialul turistic nu este pus în valoare; Cererea de locuinţe impune extinderea intravilanului .

Sistematizarea urbană prevăzută în PUG va schimba aspectul oraşului conform statutului său de municiupiu. Peisajul va avea un aspect unitar conform destinaţiei fiecărei zone. Se va face delimitări între zonele industriale şi cele de locuit. Construcţiile din extinderile de intravilan vor ţine seama de cadrul natural.

Implementarea proiectului va avea un impact pozitiv asupra peisajului. Proiectul oferă beneficii pe termen lung comparativ cu varianta “zero”.

Infrastructură rutieră

Situaţia actuală se va menţine pe termen lung cu o infrastructură necorespunzătoare din punct de vedere tehnic şi a aspectelor de mediu. Circulaţia este congestionată datorită traficulu de tranziţie de pe DN1 ce traversează oraşul.

In PUG se prevede devierea traficului greu de tranzit din centrul oraşului pe artera rutieră Ocolitoarea Făgăraş. Proiectul propune o infrastructură rutieră corespunzătoare din punct de vedere tehnic cu amenajarea de spaţii verzi de-a lungul arterelor de circulaţie pentru diminuarea poluării aerului.

Imbunătăţirea infrastructurii rutiere va creşte siguranţa circulaţiei în zonă şi va diminua poluarea atmosferică existentă. Proiectul oferă beneficii pe termen lung comparativ cu varianta “zero”.

Aspecte social economice

In prezent se resimte un impact negativ asupra locurilor de muncă şi a investiţiilor din municipiul Făgăraş conducănd la accelerarea înrăutăţirii condiţiilor social economice.

Proiectul propune investiţii locale semnificative, crearea de locuri de muncă, determinând îmbunătăţirea condiţiilor social economice pe termen lung.

Implementarea proiectului va aduce avantaje social economice semnificative pe termen lung. Proiectul oferă beneficii pe termen lung comparativ cu varianta “zero”





10. DESCRIEREA MĂSURILOR AVUTE ÎN VEDERE PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE IMPLEMENTĂRII PLANULUI

Monitorizarea efectelor implementarii planului se va face conform prevederilor art. 27, din H.G. 1076/2004, facându-se referire la efectele semnificative asupra mediului, respectiv la toate tipurile de efecte, pozitive, adverse, prevăzute sau neprevăzute. Trebuie monitorizate nu numai efectele directe, ci şi cele indirecte, sinergice şi cumulative. Monitorizarea altor efecte (neevaluate ca semnificative), poate fi justificată şi utilă dacă se are în vedere cuantificarea efectelor globale ale implementării PUG. Programul de monitorizare a implementării PUG trebuie să permită atât obţinerea şi înregistrarea informaţiilor cu privire la efectele semnificative asupra mediului ale implementării PUG cât şi identificarea eventualelor efecte adverse neprevăzute (de ex. acţiuni de remediere ce pot fi întreprinse). 10.1. DESCRIEREA SISTEMULUI PROPUS PENTRU MONITORIZAREA EFECTELOR ASUPRA

MEDIULUI Programul de monitorizare a implementarii PUG are ca scop:

- urmarirea implementarii PUG, a modului in care obiectivele specifice ale PUG sunt îndeplinite.

- validarea concluziilor evaluarii, adica de a urmari daca corespunde probabilitatea si marimea efecteloir produse asupra mediului cu predictiile prezentate in raport (valabilitatea previziunilor privind impactul si concluziile SEA).

- de a se verifica daca sunt realizate masurile propuse pentru compensarea efecetelor adverse si intarirea efectelor pozitive, specificate in Raport, eficacitatea masurilor si concluziile desprinse de SEA.

- identifica dacă sunt necesare modificări ale planului în vederea reducerii impactului asupra mediului sau a optimizãrii beneficiilor rezultate din implementarea acestuia.

Programul de monitorizare a implementarii PUG trebuie sa urmaresaca:

- Planul de monitorizare privind implementarea PUG - Planul de monitorizare a efectelor asupra mediului datorate obiectivelor din PUG

Sistemul de monitorizare propus se bazează pe obiectivele de mediu relevante specificate anterior. Aceste obiective reprezintă domeniile şi subiectele de mediu care pot fi puternic influenţate de implementarea PUG. Conform prevederilor HG 1076/2004, art.27 indeplinirea programului de monitorizare a efectelor asupra mediului este responsabilitatea titularului planului. Pentru a monitoriza măsura în care efectele pe care le are PUG-ul propus asupra mediului, evaluatorul a propus indicatori de mediu pentru fiecare obiectiv de mediu relevant. Aceste date de monitorizare privind performanţa proiectului ar trebui obţinute la sfârşitul proiectului, iar rezultatele ar trebui raportate periodic. Tabelul cu indicatorii de mediu propuşi pentru a evalua efectele programului asupra mediului este prezentat mai jos. 10.2. RECOMANDĂRI GENERALE PRIVIND MONITORIZAREA





Întregul sistem de monitorizare trebuie să cuprindă următoarele activităţi: - Monitorizarea indicatorilor de mediu conform planificarii - Examinarea rezultatelor monitorizării, adică revizuirea modificărilor intervenite în cazul

indicatorilor de mediu; - Iniţierea paşilor respectivi în cazul identificării unor impacturi de mediu negative PUG; - Comunicarea rezultatelor monitorizării; - Asigurarea de informaţii privind problemele de mediu din PUG către toţi factorii

interesaţi. În baza art. 13 din Hotărârea de Guvern nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accidente majore în care sunt implicate substanțe periculoase, au fost definite cerințele minime de siguranță pentru planificarea amenajării teritoriului, luându-se în considerare amplasarea obiectivelor care se supun prevederilor hotărârii mai sus menționate, în scopul limitării consecințelor accidentelor majore pentru populație și mediu, necesitatea menținerii unor distanțe adecvate între aceste amplasamente și zonele rezidențiale, clădiri și zone de utilitate publică, căi principale rutiere, zone de recreere și zone protejate de interes și sensibilitate deosebită. Există o relație dificilă, atât în ceea ce privește durata, cât și procesele între procedurile pentru planificare teritorială, o transformare mai rapidă a proceselor, sistemele de producție și riscurile importante asociate. Platforma indusrială Niramonia Făgăraș, reprezintă un amplasament care trebuie să intre într-un amplu proces de revitalizare a zonei, iar din punct de vedere al planificării urbanistice trebuie stabilit de către autoritățile publice locale, care este perspectiva pe termen lung a a acestui demers. Depășind caracterul tehnic al analizei efectuate de prezenta lucrare, care stabilește condiționările fucționale specifice condițiilor actuale, condiții care rămân valabile cel puțin pe termen scurt, dorim să menționăm faptul că pe termen mediu și lung analiza trebuie făcută plecând de la cel puțin două scenarii:

a) situația în care se ia decizia de a utiliza infrastructura și experiența existentă și de a atrage și dezvolta activități industriale similare celor actuale;

b) situația în care se ia decizia de a diminua și elimina în timp activitățile existente pe platformă. Se observă, că în ambele situații, riscurile asociate activităților de pe platformă nu dispar în etapa imediat următoare. Dacă pentru primul caz, riscurile rămân, fiind necesară o preocupare foarte mare pentru un management al riscului, în cazul celălalt abordarea trebuie să ia în calcul costuri de reabilitare și ecologizare foarte mari și o perioadă foarte lungă de timp. Lipsa legislației şi integrarea târzie a României în Uniunea Europeană a făcut ca în zona adiacentă să existe incompatibilități fucționale, fapt care obligă autoritățile publice locale să analizeze cu ocazia acestei planificări, situația dată, și să găsească soluții de diminuare a riscurilor. Propunerile cu privire la monitorizarea PUG municipiul Făgăraș trebuie să țină cont de forma finală adoptată și vor face obiectul evaluării de mediu. Potrivit Directivei SEA, monitorizarea trebuie să se refere la efectele semnificative asupra mediului, respectiv în principiu la toate tipurile de efecte, pozitive, adverse, prevăzute sau neprevăzute. Trebuie monitorizate nu numai efectele directe, ci şi cele indirecte, sinergice şi cumulative. Pe lângă parametrii de monitorizare relevanţi pentru PUG, cum ar fi: Calitatea aerului; Calitatea apelor de suprafaţă; Calitatea solului; Schimbări climatice;





Zgomot; Biodiversitate; Sănătatea umană; Eficienţa şi conservarea resurselor (de ex. energie şi apă); Peisajul şi patrimoniul cultural; Surse de energie regenerabile; Transportul; Surse durabile de materii prime necesare proceselor tehnologice, care sunt specifici și platformei Nitramonia, propunem includerea în planul de monitorizare:

• monitorizarea modificărilor aduse obiectivelor rezidențiale, industriale sau de infrastructură din zona analizată și supusă cerințelor minime de siguranță;

• monitorizarea lucrărilor făcute de agenții economici care operează pe platforma Nitramonia pentru reducerea zonelor afectate;

• monitorizarea accidentelor industriale. De altfel, toți parametri relevanți de monitorizare pot constitui motivul realizării unui sistem de informații consecvent, comun și ușor de actualizat ce ar reprezenta un adevărat sprijin pentru activitățile de planificare, indiferent de scară, necesar în zonele de amplasamente cu risc de acidente majore. Simplificarea și modernizarea culegerii, schimbului și utilizării datelor și informațiilor necesare pentru proiectarea și implementarea politicilor de mediu, conform cărora actualele sisteme folosite pentru raportare, în cea mai mare parte centralizate, sunt înlocuite progresiv cu sisteme bazate pe acces, împrăștiere și interoperabilitate, sunt principiile care stau și la baza Sistemului Comun de Informații despre Mediu (SEIS), o inițiativă de colaborare între Comisia Europeană și Agenția Europeană de Mediu. Acest demers este deja cunoscut la nivelul Uniunii Europene prin apariția și implementarea Directivei INSPIRE (Infrastructură pentru Informații Spațiale în Comunitatea Europeană) (Directiva 2007/2/EG). Conceptul ”o singură monitorizare pentru o utilizare de durată și în mai multe scopuri”, o nouă abordare interesantă INSPIRE/SEIS, asigură decidenților acces la informații în timp real, ce le permite luarea unor decizii imediate. 10.3. FACTORI RESPONSABILI IN MONITORIZARE Competenţa directă sau indirectă a partenerilor locali sau de mediu implicaţi în procesul de monitorizare este atribuită următorilor factori:

- Autorităţi: o Administraţia locală - AL (Consiliul Local, Primăria municipiului Făgăraş prin

departamentele specializate); o Ministerul Mediului şi Padurilor – MMP; o Agenţia de Protecţie a Mediului Braşov- APM; o Garda Naţională de Mediu Comisariatul Judeţean Braşov- GNM; o Administratori situri Natura 2000- Ad.sit; o Autoritatea pentru Sănătate Publică Braşov – DSP; o AN „Apele Române” Sistemul de Gospodărire a Apelor Braşov – SGA; o Consiliul Judeţean Braşov – departamente specializate (investiţii, mediu)- CJ;

- Mediul de afaceri: o Agenţi economici implicaţi în implementarea obiectivelor PUG- Ag Ec; o S.C. Drumuri şi Poduri Braşov S.A. - DPB; o Administraţia Naţională de Imbunăţiri Funciare Braşov –ANIF;

- Societatea Civilă cu rol sau interes în zonă - ONG.

Având în vedere prevederile art. 18 din HG. 1076, autorul atestat al prezentului Raport de Mediu, ţinând cont de obiectivele de mediu identificate ca fiind relevante pentru PUG propus şi de rezultatele evaluării potenţialelor efecte asupra mediului datorate implementării acestuia, recomandă măsurile de monitorizare prezentate în tabel.





10.4. PROPUNERI PRIVIND PROGRAMUL DE MONITORIZARE A IMPLEMENTARII PUG

Obiective generale Strategii Obiective PUG Indicatori Frecvenţă/ Autoritatea

competentă 1 2 3 4 5

FACTOR DE MEDIU: AER Imbunătătirea calităţii aerului ambietal prin reducerea emisiilor de noxe provenite din activităţile industriale şi de servicii către populatie.

Realizarea unor sisteme de reţinere a noxelor emise de activităţile industriale şi modernizarea celor existente

Reducerea emisiilor poluante. Incadrarea concentraţiilor de noxe din aerul ambietal în limitele admise de legislaţia de mediu în vigoare.

Procente de reducere a emisiilor de CO, SO2, NOx, CO2, Pulberi. Date de monitorizare recepţionate.

Anual/ AL, APM , DSP, ONG, CJ, DPB, AgEc.

Reducerea poluării aerului ambietal din mediul urban datorită traficului rutier auto

Reducerea poluării aerului printr-un management corespunzător al circulaţiei în municipiu.

Realizarea ocolitoarei municipiului Făgăraş. Reabilitarea şi modernizarea arterelor de circulaţie din municipiu. Sistematizarea circulaţiei.

Nr. Km de centură realizaţi. Nr. Km de străzi reabilitate şi modernizate. Nr. de sensuri giratorii realizate.

Reducerea impactului încălzirii globale asupra societatii si mediului

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi a substanţelor care distrug stratul de ozon.

Sistematizarea circulaţiei. Înlocuirea folosinţei de combustibil solid de către consumatorii casnici cu gaz metan. Reducerea consumului de energie prin reabilitarea termică a clădirilor. Producerea de energie ecologică prin tehnologii nepoluante - construcţii de parcuri fotovoltaice.

Nr. Km infrastructură rutieră construită şi reabilitată; Nr. de locuitori racordaţi la reţeaua de gaze naturale; Nr. de clădiri reabilitate, Nr. clădiri ce folosec energie ecologică, nr. parcuri fotovoltaice realizate.





Factor de mediu/Aspect de mediu: SOL/GOSPODARIREA DESEURILOR

Reducerea si prevenirea poluării şi degradării solurilor. Îmbunatatirea calităţii solurilor si utilizarea durabilă a resurselor de sol.

Reducerea poluării solului datorită infiltraţiilor din reţeaua de canalizare; Refacerea solurilor poluate de depozitarea necorespunzătoare a nămolurilor provenite de la staţia de epurare. Reducerea poluarii solurilor si a panzei freatice cu nitrati proveniti din surse agricole Monitorizarea calitatii solurilor si a panzei fretaice

-Modernizarea reţelei de canalizare pentru a stopa infiltraţiile de ape uzate în sol, datorită stării avansate de uzură a acesteia. -Modernizarea staţiei de epurare cu amenajarea de spaţii impermeabilizate pentru depozitarea nămolurilor provenite din epurarea apelor uzate; -Monitorizare postinchidere halda de deseuri neconforma

-Nr. categorii de lucrări realizate. Valoarea lucrărilor. -Nr. ha de suprafeţe cu depozitări neconforme, reabilitate. -Nr. de probe efectuate

Semestrial AL, APM, GPM, SGA, ONG, Ag.Ec.

Protejarea populatiei si a zonelor de locuit prin delimitarea zonelor cu risc - Art.12 al Dir.96/82/UE (SEVESOII).

Refacerea siturilor contaminate istoric. Protejarea populaţiei şi a zonelor de locuit prin delimitarea zonelor de risc.

Interzicerea schimbarii destinatiei terenurilor potential contaminate fara realizarea in prealabil a unor studii de risc; Corelarea PUG cu Planurile de urgenta ale societatilor incadrate pe Directiva SEVESO. Monitorizarea activităţilor şi amplasamentelor în care sunt prezente substanţe periculoase în cantităţi ce pot produce accidente majore ( 5 obiective cu risc major)

Nr. de situri contaminate istoric, amplasamente. Nr. studii de risc. Nr.amplasamente/ instalaţii verificate





Reducerea poluării factorilor de mediu datorită managementului defectuos al deşeurilor menajere.

Eliminarea poluarii istorice ca urmare a eliminarii necorespunzatoare a deşeurilor, inclusiv a poluării curente care poate determina compromiterea terenurilor.

Inchiderea depozitului de deşeuri neconform şi monitorizarea postânchidere pe o perioadă de 30 de ani;

Construirea unui nou depozit de deşeuri ecologic care să deservească localităţile din zonă.

Grafic de eşalonare a lucrărilor de închidere a depozitului neconform. Valoarea lucrărilor. Amplasament, Capacitate, Grafic de realizare. Costul investiţiei.

Implementarea unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor menajere.

Colectarea selectivă a deşeurilor , reciclarea şi valorificarea fracţiunilor recuperabile din deşeurile menajere şi a celor asimilabile.

Nr de sisteme de colectare a deşeurilor. Cantitatea de deşeuri reciclate şi valorificate.

Factor de mediu: APA Extinderea şi îmbunătăţirea sistemului de management integrat al apei în toate localităţile.

Investiţii eficiente în dezvoltarea reţelei publice de alimentare cu apă potabilă în municipiul Făgăraş.

Impementarea unui sistem de alimentare cu apă pentru: - asigurarea din punct de vedere

cantitativ a alimentării cu apă potabilă a tuturor locuitorilor municipiului;

- asigurarea parametrilor de calitate ai apei potabile. (Legea 458/2002, modif cu Legea 311/2004)

Indicatorii fizici calitativi ai apei potabile distribuite. Indicatorii chimici ai apei potabile. Indicatorii bacteriologici ai apei potabile. Debitul asigurat. Valoarea investiţiei.

Semestrial AL, APM, Compania Apa Bv, GPM, SGA, ONG, Ag.Ec.

Asigurarea sistemelor de canalizare în toate localităţile cu peste 2000 de l.e.

Extinderea şi reabilitarea sistemului de canalizare a apelor uzate menajere.

Branşarea tuturor clădirilor la sistemul de canlizare a oraşului. Epurarea corespunzătoarea a apelor uzate menajere. Modernizarea şi reabilitarea staţiei de epurare.

Debite de apă uzată epurată/ Indicatorii de calitate ai apelor epurate. Nr . de bazine vidanjabile rămase. Lungime retele de canalizare menajere si pluviale % locuitori racordati la retele de canalizare Indicii de calitate ai apei din cursurile de apă în aval şi amonte de staţia de epurare. Valoarea investiţiei.





Creşterea gradului de epurare a apelor uzate provenite din activităţile industriale şi protecţia locuitorilor situaţi în aval.

Extinderea capacităţilor şi retehnologizarea staţiilor de epurare a apelor uzate industrial.

Reducerea cantităţilor de poluanţi evacuate la emisar. Imbunatatirea calitatii cursurilor de apa in care se descarca apele uzate menajere neepurate, imbunatatirea calitatii apelor subterane conform Directivei cadru apa. Incadrarea calitatii efluentului in limitele autorizate si conform HG 188/2002, modificat cu HG 352/2005

Indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate la emisar. Valoarea investiţiei.

Asigurarea unui sistem de monitorizare a calităţii apei din surselor individuale de alimentare cu apă potabilă.

Asigurarea parametrilor de calitate ai apei potabile provenite din surse individuale.

Eliminarea cazurilor de îmbonlăvire datorată consumului de apă potabilă din surse individuale.

Nr. de analize realizate. Indicatori fizici de calitate ai apei . Indicatori chimici de calitate ai apei. Indicatori bacteriologici ai apei.

Conservarea categoriei de calitate naturala a surselor de apa

Instituirea/reabilitarea zonelor de protectie cu regim sever in jurul fronturilor de captare si aprizelor de apa destinate prelevarii de apa potabila (imprejmuire de protectie, panouri avertizoare de interdictie, etc)

Stabilirea şi delimitarea zonelor protejate şi de protecţie a acestora

Perimetre (metri) de imprejmuiri

Implementarea unui sistem de informare a consumatorilor asupra calităţii apei potabile conform Directivei privind calitatea apei destinate consumului uman.

Accesul publicului la informaţia privind calitatea apei potabile şi relaţia cu sănătatea

Protejarea stării de calitate a apei potabile.

Parametri fizico-chimici şi bacteriologici de calitate ai apei potabile. Nr. documentatii de informare.

Aspect de mediu: ZGOMOT SI VIBRATII Reducerea nivelului de zgomot în lungul căilor rutiere

Reducerea poluării fonice în lungul căilor rutiere din zonele rezidenţiale

Realizarea unor perdele şi aliniamente de vegetaţie în lungul căilor rutiere.

Nr. Km de plantatii în aliniament realizati.

Anual AL, APM,





Reducerea poluării fonice datorată traficului auto în zonele rezidenţiale şi poluarea cu vibraţii datorită traficului auto de mare tonaj.

Reducerea poluării fonice şi prin vibraţii printr-un management corespunzător al circulatiei în municipiu. Monitorizarea nivelului de zgomot provenit din traficul rutier

Devierea circulaţiei de tranzit din centrul municipiului pe şoseaua de centură.

Nr. Km de şosea construită. Norme (restricţionări) de circulaţie. Nr. de amplasament cu depasiri de indicatori Nr. puncte de masuratori Nr.masuratori sonometrice efectuate

GNM, CJ, DPB, ONG.

Factor de mediu: BIODIVERSITATEA Conservarea diversitatii biologice, utilizarea durabila a habitatelor naturale, a speciilor de flora si fauna salbatica si reconstructia ecologica a sistemelor deteriorate

Asigurarea managementului necesar ocrotirii habitatelor naturale si conservarii diversitatii biologice.

Elaborarea planurilor de management ale celor trei situri. Respectarea Regulamentelor de protecţie şi conservare a bidiversităţii din ariile natural protejate.

Nr. de situri luate în custodie. Nr. de intervenţii la nivelul sitului. Nr. de documentaţii de mediu elaborate pentru intervenţiile la nivelul siturilor. Nr. autorizaţii.

Anual MMP, APM, AL, GNM, ONG, Ad.Sit, Custode.

Conservarea in-situ si ex-situ a speciilor amenintate, endemice si/sau rare, precum si a celor cu valoare economica ridicata.

Inventarierea speciilor protejate şi a habitatelor de pe suprafeţele din situri amplasate în teritoriul municipiului. Reducerea impactului antropic existent la nivelul siturilor.

Nr. de habitate şi specii protejate din teritoriu administrativ al municipiului. Baza de date actualizată. Nr. de activităţi existente cu impact potenţial asupra biodiversităţii din ariile protejate situate în teritoriu.

Anual AL, APM, Ad.sit. (custode), ONG.

Protectia, conservarea si refacerea diversitatii biologice terestre si acvatice, existente în afara ariilor naturale protejate: reducerea si eliminarea efectelor negative cauzate de poluarea mediilor de viata si reconstructia ecosistemelor si habitatelor deteriorate.

Reducerea nivelului de poluanţi în aer. Reducerea emisiilor poluante în ape. Refacerea solurilor poluate istoric. Reducerea nivelului de zgomot şi vibraţii. Introducerea unui sitem performant de gospodărire deşeuri. Refacerea zonelor afectate de lucrările de implementare a obiectivelor PUG.

Indicatorii de calitate ai apelor. Nr. Km de infrastructură rutieră realizaţi. Nr. de sisteme de gestiune a deşeurilor implementate. Nr. (ha) de suprafeţe de depozitare temporară reabilitate.

Anual AL, APM, GNM, DS, ANIF, ONG.

Factor de mediu/Aspect de mediu: POPULATIA/SANATATEA UMANA Îmbunatatirea calitatii mediului si asigurarea unui nivel înalt al calitatii vietii în zonele urbane si rurale.

Imbunatatirea conditiilor de viata, si valorificarea eficienta a patrimoniului natural si a celui construibil.

Folosirea raţională a terenurilor. Reabilitarea patrimoniului construit. Protecţia şi conservarea biodiversităţii.

Nr. ha afectate de implementarea PUG. Nr. de clădiri reabilitate. Nr. de specii de floră şi faună afectate.

Anual AL, APM, GNM, DS, ANIF, ONG.





Ridicarea standardului de locuire. Reducerea pierderilor energetice datorate izolarii termice ineficiente. Păstrarea identitătii culturale a municipiului Reabilitarea suprafetelor ocupate de spatii verzi în municipiu. Reducerea poluarii atmosferice asociata activitatilor industriale. Reducerea emisiilor de poluanti specifici traficului auto. Asigurarea unui management corespunzator al deseurilor. Respectarea regulamentului general de urbanism. Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii în mediul urban si rural: drumuri, alimentare cu apa, canalizare, statii de epurare. Realizarea de perdele forestiere de protectie. Promovarea programelor de educare si informare a populaţiei

Extinderea intravilanului construit cu locuinţe la standarde europene. Reducerea consumului de energie prin reabilitarea termică a clădirilor. Protecţia, conservarea şi reabilitarea patrimoniului cultural şi istoric. Reabilitarea parcurilor şi scuarurilor. Reducerea emisiilor produse de activitătile industriale prin realizarea de instalaţii de retinere a poluanţilor. Sistematizarea circulaţiei. Extinderea şi reabilitarea infrastructurii rutiere. Implementarea unui sistem performant de gospodărire a deşeurilor. Respectarea restircţiilor prevăzute în regulamentul de urbanism. Extinderea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurilor de apă canal şi de trafic rutier auto. Realizarea de perdele forestiere de protecţie în aliniamentul căilor rutiere şi la limita zonelor industriale aflate în vecinătatea zonelor de locuit. Acces la informaţie a populaţiei în legătură cu problemele de mediu.

Nr. de locuinte noi construite. Nr. de clădiri reabilitate termic. Nr. de clădiri din patrimoniu cultural şi istoric reabilitate. Nr. de ha de spaţii verzi refăcute şi îmbunătăţite. Nr. de instalatii de purificare a factorilor de mediu. Nr. de Km de artere rutiere noi şi reabilitate. Nr. de sisteme de gospodărire a deşeurilor. Cantitate de deşeuri eliminată, reciclată. Nr. de interdicţii de construire. Nr. de sanctiuni. Valoarea investiţiilor Nr. Km aliniamente cu perdea de protecţie. Nr. ha de perdele forestiere la limita zonelor industriale. Nr. instrumente de informare. Nr. cursuri de informare.





privind efectele poluarii asupra sanatatii umane.

Imbunătăţirea stării de sanătate a populaţiei.

Infrastructură de sănătate revitalizată şi modernizată şi servicii primare şi secundare , dezvoltate la standarde europene.

Imbunătăţirea sistemului de sănătate prin propunerile de modernizare a unităţilor sanitare; Imbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei prin reducerea nivelului de poluare a mediului - prin modernizarea şi reabilitarea infrastructurii de apă-canal şi a infrastructurii rutiere.

Nr de unităţi sanitare modernizate. Nivelul fondurilor de investiţii acordat sistemului de sanătate. Valoarea investiţiilor în infrastructură.

Eficentizarea sistemului de monitorizarea a sănătăţii umane.

Monitorizarea stării de sănătate a populaţiei din municipiu.

Realizarea unei baza de date a sănătăţii populatiei în relatia cu mediul

Baza de date reactualizată

Factor de mediu: SOCIAL – ECONOMIC Dezvoltarea durabilă a localitătilor în contextul socio- economic

Creşterea competivităţii municipiului prin implementarea unei infrastructuri moderne şi o economie locală dinamică. Creşterea accesibilitătii populatiei la servicii publice şi de calitate. Creşterea competivităţii economice prin promovarea turismului montan, cultural şi de afaceri.

Transformarea municipiului dintr-un oraş mono-industrial într-un oraş cu o economie locală dezvoltată. Dinamizarea pietei locurilor de muncă. Corelarea cursurilor de perfecţionare cu piata muncii. Impementarea unei infastructuri la standarde europene. Trecerea de la un turism de tranzit la unul viabil (montan, cultural, de afaceri)

Nr. de societăţi noi înfiinţate. Valoarea investiţiilor în economie. Nr. de locuri de muncă nou create. Nr. de cursuri de perfecţionare profesională. Valoarea investiţiilor în infrastructură. Nr. de servicii oferite. Nr. de obiective destinate turismului de afaceri. Nr. de spaţii de cazare.

Anual AL, CJ, Ag.Ec.





11. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC 11.1. INTRODUCERE Lucrarea de faţă reprezintă Raportul de Mediu pentru planul propus „Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş”, ce are ca titular Primaria Municipiului Făgăraş, judetul Braşov. Raportul de mediu fost elaborat în conformitate cu cerinţele HG nr. 1076/08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe şi cu recomandările cuprinse în Manualul pentru aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe elaborat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, împreună cu Agenţia Naţională de Protecţia Mediului.

11.2. CONTINUTUL ŞI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI URBANISTIC GENERAL MUNICIPIUL SACELE

11.2.1. Obiectivele principale ale planului

Principalul obiectiv al planului “Plan Urbanistic General – Municipiul Fagaras” constă în crearea cadrului legal din punct de vedere al planificării urbanistice, prin elaborarea propunerilor de organizare urbanistică a teritoriului propus pentru implementarea proiectului, în corelaţie cu zonele adiacente, stabileşte zonarea funcţională a unităţilor teritoriale ale intravilanului şi reglementările aferente, precum şi bilanţul teritorial şi indicii urbanistici asociaţi. De asemenea, PUG stabileşte reglementările cu privire la infrastructura rutieră, la echiparea edilitară şi la obiectivele de utilitate publică. Ultimul PUG a fost realizat în anul 2000 de catre S.C. ”PROIECT” SA SIBIU, fiind necesara o reactualizare în conformitate cu noua legislatie, modificările apărute şi propuse si, nu in ultimul rând, ţinând cont de disfunctionalităţile constatate. Planul Urbanistic General are caracter director si de reglementare operationala. Planul Urbanistic General constituie baza legala pentru realizarea programelor şi acţiunilor de dezvoltare.

Proiectul de reactualizare a Planului Urbanistic General al Municipiului Fagaras, anexat Raportului de mediu, cuprinde capitole si subcapitole in care sunt tratate atât aspectele actuale cu disfunctionalitatile existente cât si aspectele viitoare din toate domeniile ce ţin de dezvoltarea unui oras. Avand in vedere existenta in teritoriul administrativ al municipiului Fagaras a unor societati comerciale care se situaza sub influenta Hotarirarii de Guvern nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase (Directiva Europeana 96/82/EC- SEVESO II), Planurile de Urgenta ale acestor socitati trebuie sa fie corelate cu Planul General de Urbanism. Este necesar ca politica de reglementare a utilizarii suprafetelor precum si alte politici relevante sa tina seama de dezideratul preintâmpinării accidentelor severe si a limitarii consecintelor acestora.





In planul urbanistic existent se remarca lipsa unor date privind cerintele minime de siguranta pentru planificarea teritoriala obiectivelor cu risc de accidente majore de pe platforma industrială Nitramonia şi elemente tehnice pentru autorităţile competente, în scopul controlului amenajării teritoriului, în vederea ducerii la îndeplinire a sarcinilor prevăzute în articolul 13 al Hotărârii de Guvern nr. 804/2007. Conform legislatiei actuale, se impune definirea cerinţelor minime de siguranţă pentru planificarea amenajării teritoriului luându-se în considerare amplasarea pe teritoriul administrativ al Municipiului Fagaras a unor obiective care se supun prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 804/2007(Directiva Europeana 96/82/EC-SEVESO II) privind controlul asupra pericolelor de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase în scopul limitării consecinţelor accidentelor majore pentru populaţie şi mediu si necesitatea menţinerii unor distanţe adecvate între aceste amplasamente şi zone rezidenţiale, clădiri şi zone de utilitate publică, căi principale rutiere, zone de recreere şi zone protejate de interes şi sensibilitate deosebite. Autoritatea publica locala responsabila cu planificarea amenajarii teritoriului trebuie sa cunoasca in avans situatiile de risc ale amplasamentelor existente si sa tina cont de situatia riscurilor actuale si posibilitatea de a face pozitionare de noi amplasamente sau dezvoltari compatibile. Planurile de securitate si urgenta ale acestor societati trebuie sa fie corelate cu Planul General de Urbanism





Panul Urbanistic General al municipiului Fagaras are urmatoarele obiective principale:

- managementul teritorial cu urmatoarele obiective specifice: o restabilirea si delimitarea teritoriului intravilan; o introducerea in cadrul Planului Urbanistic General a zonelor si/sau

terenurilor ce au facut obiectul unor PUD-uri si/sau PUZ-uri aprobate in perioada de de la ultima aprobare a PUG-ului nunicipiului Fagaras.

- planificarea strategica a dezvoltarii cu urmatoarele obiective specifice:

o corelarea cu politicile locale, regionale, nationale si europene de dezvoltare;

o stabilirea indicilor urbanistici pentru diferite zone functionale.

- valorificarea potenţialului natural, economic şi uman;

- organizarea şi dezvoltarea căilor de comunicaţii;

- stabilirea şi delimitarea zonelor construibile;

- stabilirea şi delimitarea zonelor funcţionale;

- stabilirea şi delimitarea zonelor protejate şi de protecţie a acestora;

- modernizarea şi dezvoltarea echipării edilitare;

- stabilirea obiectivelor de utilitate publică;

- stabilirea modului de utilizare a terenurilor şi condiţiilor de conformare şi realizare a construcţiilor.

- stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară sau definitivă de construire;

- stabilirea zonelor supuse interdictiei temporare de construire până la intocmire

PUZ

- definirea cerinţelor minime de siguranţă pentru planificarea amenajării teritoriului luându-se în considerare amplasarea obiectivelor care se supun prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase în scopul limitării consecinţelor accidentelor majore pentru populaţie şi mediu si necesitatea menţinerii unor distanţe adecvate între aceste amplasamente şi zone rezidenţiale, clădiri şi zone de utilitate publică, căi principale rutiere, zone de recreere şi zone protejate de interes şi sensibilitate deosebite; Acest lucru este impus de existenta pe teritoriul administrativ a municipiului Fagaras a unor societati comerciale care se situaza sub influenta Hotarirarii de Guvern nr.804/2007 privind controlul asupra pericolellor de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase (Directiva Europeana 96/82/EC- SEVESO II).





11.2.2. Zonarea funcţională a teritoriului – reglementări urbanistice

În cadrul Planului Urbanistic General s-au stabilit suprafeţele de teren care, alături de cele existente vor forma noul intravilan. Extinderile propuse au fost făcute de comun acord cu autorităţile locale ca urmare a solicitărilor populaţiei de a construi locuinţe unifamiliale şi spaţii destinate activităţilor de comerţ, servicii şi mică producţie.


- Municipiul Făgăraş (Trup 1) S= 1362,57 ha, şi

- 10 trupuri izolate totalizeză S = 94,98 ha.

Total intravilan existent al localităţii S = 1.457,55 ha.

Teritoriul cuprins în intravilanul de perspectivă al municipiului Făgăras este format din:

- Municipiul Făgăras (Trup 1) S= 1.541,35 ha

- 7 trupuri izolate totalizând S = 107,10 ha

Total intravilan propus al localităţii S = 1.648,45 ha

Total extinderi de intravilan S = 190,89 ha.

Se observă faptul că intravilanul a crescut cu 190,89ha ce reprezintă un procent de

13,10%.

Zona de locuinţe reprezintă 30,64% din teritoriul intravilanului propus. Extinderea destinată funcţiunii de locuire, este formată din mai multe zone dispersate, nu este un singur areal compact, aceste zone fiind un răspuns la cererile şi necesităţile populaţiei.

Zona instituţilor şi servicilor de interes public reprezintă 1,53% din teritoriul intravilanului propus. Este zona care grupează principalele instituţii şi servicii publice, cât şi zona istorică protejată. Zona mixtă (M1 instituţii publice, servicii şi locuinţe şi M2 mica industrie, depozite şi prestări servicii) reprezintă 15,71% (M1 – 5,25%, M2 – 10,46%) din teritoriul intravilan propus.

În cadrul organizării viitoare a municipiului Făgăraş sunt menţinute dotările comerciale şi de servicii existente.

Zona unităţilor industriale şi de depozitare şi cea a unităţilor agro- zootehnice reprezintă 34,24% din totalul intravilanului propus Zona spaţii verzi (V) Aceasta zonă este foarte slab reprezentată, 3,49% din teritoriul intravilanului propus. În prezent, aceasta zonă este reprezentată de zonele verzi de protecţie pentru căile majore de comunicaţie, reţelele tehnico-edilitare şi cursurile de apă şi de spaţiile plantate publice şi dotările de sport şi loisir. Pentru zonele de locuinţe ce urmează a se dezvolta se recomandă ca un procent de minimum 25% din lot sa fie spaţiu verde pentru îmbunătăţirea microclimatului zonei.





De asemenea, se propune amenajarea de zone verzi, terenuri de sport, îmbogăţirea acestora cu dotări şi realizarea unor plantaţii de protecţie către infrastructura majoră de circulaţie, infrastructura tehnico-edilitară şi unităţile de producţie industriale şi agro-zootehnice, dar şi de-a lungul cursurilor de ape. Pentru zonele de protecţie ale reţelelor majore de gaze şi a liniilor electrice aeriene, zone aflate sub interdicţie de construire se propune amenajarea acestora ca spaţii verzi. Zona de dotări turistice şi servicii complementare (St) reprezintă 2,64% din intravilanul propus. Zona cu destinaţie specială reprezintă 1,83 % din intravilanul propus. Aceasta cuprinde unităţile militare, fiind supusă prevederilor normelor şi legislaţiei specifice în vigoare. Căile de comunicaţie reprezintă 7,33 % (căi rutiere – 6,59 %, căi ferate – 0,74 %) din teritoriul intravilan propus. Zona aferentă circulaţiei carosabile va suferi modificări calitative, în primul rând prin modernizarea străzilor existente şi în al doilea rând prin realizarea de noi străzi în zonele de extindere prevăzute. Zona de gospodărie comunală reprezintă 1,21 % (construcţii şi amenajări izolate pentru gospodărie comunală – 0,41 %, cimitire – 0,80%) din teritoriul intravilan propus. 11.2.3. Echiparea edilitară

11.2.3.1. Alimentarea cu apă

Sistemul de alimentare cu apă potabilă şi canalizare a municipiului Fagaras necesită lucrări de extindere şi reabilitare ce se vor executa tinindu-se cont de :

- „Programul de etapizare privind realizarea lucrarilor necesare pentru protectia calitatilor apelor” intocmit de S.C.”APA CANAL”SA Sibiu- Sucursala de Exploatare Fagaras

- Proiectul „Master Plan Apa” pentru municipiul Fagaras.

Astfel este prevazuta extinderea si modernizare infrastructura de apa in municipiul Fagaras (reabilitare puturi, rezervoare, aductiuni, extinedere retele de distributie apa potabila, instalatii electrice, statie de dezinfectie, statii de clorare)

11.2.3.2. Evacuarea apelor uzate

Lucrile propuse sunt conforme cu „Programul de etapizarea lucrărilor şi măsurilor necesare pentru protecţia calităţilor apelor în vederea eliberării autorizaţiei de gospodărire a apelor pentru SC APA CANAL SA Sibiu”; încheiat între SC APA CANAL SA Sibiu Sucursala Exploatare Făgăraş şi SGA Braşov la data 15.03.2011. Programul specifica obiectivele, termenul, efectele cum sunt:

- Eliminarea si reducerea riscului poluarii resurselor de apa subterana si dirijarea apelor uzate orasenesti spre statia de epurare;

- Implementarea Directivei 91/271/CEE; - Asigurarea epurarii avansate a apelor uzate.





Astfel sunt prevazute urmatoarele obiective: - Canalizare:

o Extindere si modernizare infrastructura apa canal in municipiul Fagaras (reabilitare colector principal III, reabilitare si extindere retea de canalizare, statii de pompare);

o Extindere si modernizare sistem de canalizare in teritoriul periurban Fagaras-retele de canalizare cartier Galati (Statie de pompare Galati).

- Statie de epurare: o Reabilitare , retehnologizare statie de epurare municipiul Fagaras

(reabilitare treapta mecanica, trepata biologica, trepata tertiara, linia namolului)

11.2.3.3. Instalaţii de gaze naturale

În municipiul Făgăraş există reţele de distribuţie gaze naturale pe majoritatea străzilor existente. Majoritatea conductelor sunt executate din ţeavă de oţel şi au durata normată de exploatare depăşită.

Majoritatea construcţiilor existente au asigurată alimentarea cu căldură, prepararea apei calde de consum şi prepararea hranei prin instalaţii de gaze naturale, în centrale termice sau în sobe individuale. Se propun următoarele lucrări :

- Reabilitarea în totalitate a reţelelor de distribuţie, a branşamentelor şi a posturilor de reglare-măsurare, înlocuirea conductelor de oţel a căror durată normată de funcţionare a expirat cu conducte din polietilenă cu durata de exploatare de 50 de ani ;

- Extinderea reţelei de distribuţie astfel încât toată populaţia din municipiu să fie conectată la sistemul de distribuţie.

- Se va asigura montarea posturilor de reglare la limita incintelor inclusiv a contoarelor de măsurare a consumurilor.

11.2.3.4. Alimentare cu energie electrică

Alimentarea cu energie electrică a municipiului Făgăraş se face din sistemul energetic naţional de 110 kv al S.C. Electrica prin 3 staţii de transformare. Disfuncţii :

- Instalaţiile electrice existente, linii electrice, posturi sau staţii de transformare au durate de funcţionare mai mari de 25 de ani în proporţie de peste 60 % şi este necesară înlocuirea lor.

- Este necesară completarea iluminatului stradal pe arterele principale de circulaţie pe ambele laturi pentru realizarea unei iluminări superioare.

Situaţia propusă: Pentru mărirea capacităţilor de transport a liniilor electrice se propune trecerea de la tensiunea de 6 la 20 kv.

- Alimentarea cu energie electrică a viitorilor consumatori se va face prin posturi de transformare amplasate în centrul de greutate al zonei.





- Se va asigura reabilitarea instalaţiilor existente, a reţelelor şi a posturilor de transformare.

- Se va asigura demontarea liniilor aeriene, a celor montate pe faţade de clădiri şi se vor înlocui cu linii pozate subteran, la distanţe de siguranţă faţă de alte reţele edilitare.

- Pentru noile construcţii proiectate nu se vor admite decât reţele şi branşamente pozate subteran cu amplasarea firidei de branşament la limita incintei, inclusiv a contoarelor de măsurare a consumurilor.

PUG-ul creaza cadru pentru incadrarea in obiectivele prevazute in strategiile de dezvoltare la nivel national si regional cum sunt:

- “Strategia energetica nationala” care accentueaza imperios directia producerii de energie cu precadere din surse neconventionale, regenerabile si prietenoase pentru mediu

- Strategia Regiunii Centru pentru utilizarea resurselor regenerabile de energie 2010-2020”.

Pe doua terenuri in suprafata totala de 22.4 ha se intentioneaza construirea a doua parcuri fotovoltaice prin amplasarea repetitiva de panouri fotovoltaice in scopul producerii de energie “curata” .

Prin construirea de parcuri fotovoltaice se are in vedere producere energie electrica din surse neconventionale. In urma implementarii acestor tehnologii se asigura surse ieftine de energie alternativa aducand in acest sens un plus pentru protectia mediului, din perspectiva accesarii unei surse de energie neconventionala care va avea ca efect reducerea emisiilor cu efect de seră prin producerea de energie ecologică printr-o tehnologie nepoluantă. 11.2.3.5. Instalaţii de telecomunicţii

Municipiul Făgăraş are în funcţiune o centrală Pentaconta de 10.000 de linii, o centrală telegrafică automată de 20 de linii şi o centrală automată interurbană, instalate în clădirea oficiului PTTR din centrul localităţii. Instalaţiile de telecomunicaţii din municipiul Făgăras sunt într-un proces amplu de modernizare ce constă din realizarea de centrale digitale şi reţele subterane de capacitate sporită. 11.2.3.6. Lucrări de apărare împotriva inundaţiilor

Pentru Municipiul Fagaras, lucrarile hidrotehnice de aparare impotriva inundatiilor se vor incadra in clasa a III-a de importanta. Conform planului general, cursurile de apă din zona mun. Făgăraş sunt: râul Olt cu cei 4 afluenţi ai acestuia. Râul Olt cu albia minoră situată în partea de nord a mun. Făgăraş are în această zonă 4 afluenţi dintre care:

- 2 afluenţi (pr. Galaţi şi pr. Poeniţa) pe malul drept - 2 afluenţi (pr. Berivoi şi pr. Racoviţa) pe malul stâng

Avizele de gospodărirea apelor specifică că amenajările hidrotehnice amplasate în zona mun. Făgăraş se încadrează în schema directoare de amenajare şi





management Olt şi nu influenţează negativ regimul de scurgere a apelor subterane şi a apelor de suprafaţă şi nici alte obiective existente şi care urmează a se executa în zonă. Nu se prevăd în această etapa lucrări noi de gospodărire a apelor. Râul Olt este îndiguit iar pentru apele meteorice de pe Iazul Morii şi din localitate există staţii de pompare care intră în funcţiune automat. Aceste lucrări sunt în întreţinerea Regiei Apele Române, SGA Braşov. Pentru zona nordică din lunca Oltului este necesar a se atenţiona investitorii că nu pot construi subsoluri deoarece apa freatică poate ajunge aproape de suprafaţa terenului în perioade cu nivele mari ale apelor pe râul Olt. 11.2.4. Monumente istorice, situri şi rezervaţii de arhitectură şi arheologice pe teritoriul

oraşului

In teritoriul municipiului Braşov sunt 27 demonumente istorice înscrise în lista monumentelor istorice şi 4 situri arheologice. 11.2.5. Organizarea zonelor de spatii verzi

Zona spaţiilor verzi este slab reprezentată de Parcul 1 Mai, Parc Piata Republicii, în zona centrală Cetatea Făgăraşului şi de parcul sportiv al oraşului. Zona verde este reprezentată si de zonele verzi de protecţie pentru căile majore de comunicaţie, reţelele tehnico-edilitare şi cursurile de apă şi de spaţiile plantate publice şi dotările de sport şi loisir.

Conform legislatiei nationale- Ordonanta de urgenta nr.114/2007 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.195/20005 pentru protectia mediului, art.II, punctul 1, Autoritatile administrative publice locale au obligatia de a asigura din terenul intravilan o suprafata de spatiu verde de minimum 20 mp/locuitor, pana la data de 31 decembrie 2010 si de minimum 26 mp/locuitor, pana la 31 decembrie 2013. Conform zonelor verzi din PUG-ul propus (57,49 ha) la o populatie de 30.610 locuitori dupa ultimul recensamant (in anul 2011) rezulta 18,78 mp spatiu verde pentru fiecare locuitor al municipiului . Pentru zonele de locuinţe ce urmează a se dezvolta se recomandă ca un procent de minimum 25% din lot sa fie spaţiu verde pentru îmbunătăţirea microclimatului zonei. De asemenea se propune amenajarea de zone verzi, terenuri de sport, îmbogăţirea acestora cu dotări şi realizarea unor plantaţii de protecţie către infrastructura majoră de circulaţie, infrastructura tehnico-edilitară şi unităţile de producţie industriale şi agro-zootehnice, dar şi de-a lungul cursurilor de ape. Pentru zonele de protecţie ale reţelelor majore de gaze şi a liniilor electrice aeriene, zone aflate sub interdicţie de construire se propune amenajarea acestora ca spaţii verzi.





Se încearcă păstrarea şi extinderea acolo unde se poate a zonelor verzi de sport şi agrement. Pentru îmbunătăţirea microclimatului zonei se propune ca minimum 25% din suprafaţa fiecărei parcele noi sa fie amenajată ca spaţiu verde. 11.2.5.1. Activităţi industriale

In municipiul Fagaras sunt societăţi comerciale care se supun prevederilor din H.G. nr.804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accidente majore în care sunt implicate substante periculoase (Directiva Europeana 96/82/EC- “SEVESO”) sunt:

- S.C. NITROPOROS SRL - S.C. FABRICA DE PULBERI S.A. - S.C. EPC EXPLO ROMANIA S.R.L. - S.C. ISOPLUS SPECIAL S.R.L. - S.C. MIRSAND SRL

Societatile care se supun Hotarirarii de Guvern nr.804/2007 (Directiva SEVESO II) privind controlul asupra pericolelor de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase, sunt amplasate in zona Platformei Industriale Nitramonia. Acestea detin cate un Raport de securitate in care sunt descrise scenariile de evenimente ce ar putea avea loc in incinta societatii si ar afecta populatia din interiorul societatii dar mai ales din exterior. Conform Directivei SEVESO, scopul raportului de securitate este acela de a demonstra ca Politica de prevenire a accidentelor majore (PPAM) si sistemul de management al securitatii (SMS)au fost puse in aplicare si sunt adecvate pentru atingerea scopului propus. Ghidul pentru amenajarea teritorială în contextul Directivelor SEVESO, Suport specific pentru implementarea Directivelor SEVESO - RO2007/IB/EN-02 T stabileste distantele de sigurantă în functie de valorile prag. Pentru stabilirea distantelor de sigurantă s-au utilizat Rapoartele de securitate si recomandarile din ghidul pentru amenajarea teritorială în contextul Directivelor SEVESO, Suport specific pentru implementarea Direct. SEVESO-RO2007/IB/EN-02 TL. Planurile de urgenta ale societatilor incadrate pe Directiva SEVESO trebuie sa fie corelate cu Planul General de Urbanism. Autoritatea publica locala responsabila cu planificarea amenajarii teritoriului trebuie sa cunoasca in avans situatiile de risc ale amplasamentelor existente si sa tina cont de situatia riscurilor actuale si posibilitatea de a face pozitionare de noi amplasamente sau dezvoltari compatibile. Elementele tehnice necesare unei evaluări a compatibilităţii spaţiale şi de mediu sunt exprimate în funcţie de nevoia de a asigura atât un nivel minim de siguranţă pentru populaţie şi infrastructură, cât şi protecţia corespunzătoare pentru elemente sensibile la dezastre naturale. Vulnerabilitatea unei zone din vecintătatea trebuie evaluată în funcţie de indexul alocat zonelor din vecinătate şi de prezenţa elementelor sensibile. De asemenea trebuie luată în calcul infrastructura de transport şi facilităţile de transport. Dacă aceste facilităţi sunt localizate în zonele posibil afectate, atunci trebuie identificate corect acţiuni de protecţie şi gestionare, pentru a reduce amploarea consecinţelor (de exemplu, înalţarea zidului de supraveghere a infrastructurii etc.).





11.2.5.2. Interdictii de construire prevazute

Planul Urbanistic General al municipiului Fagaras instituie interdictii de construire pentru: - Zonele care au functiunea de protectie pentru culoarele tehnice (interdictie

definitiva); - Pentru zonele de conversii funcţionale se instituie interdicţie de construire până la


- In zonele de protectie a monumentelor de arhitectura si ale monumentelor istorice. - In orice zona a intravilanului propus in care solicitarea unei autorizatii de construire

ar conduce la nerespectarea functiunii zonei sau a altor prevederi din regulamentul local de urbanism.


construire poate fi modificata numai in conditiile in care Regulamentul Planului de Management al siturilor, prin masurile si restrictiile impuse, vor permite acest lucru . Interdictia nu poate fi modificata cand este stabilita interdictia definitiva de construire.



- Se interzice schimbarea destinatiei terenurilor potential contaminate fara

realizarea in prealabil a unor studii conform HG 1408/2007, HG 1403/2007. - Intezicerea de construire pentru halda de deseuri neconforma a municipiului

Fagaras amplasata pe dealul Galatiului pe o perioada de minim 30 de ani. - Avand in vedere existenta unor zone rezidentiale la limita de nord a societatii

comerciale NITROPOROS si tanand cont ca societatea se supune prevederilor HG804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase , pentru protejarea populatie, in partea de Nord a SC Nitroporos, de la aleea principală până la limita nordică a proprietăţii se interzice dezvoltare de activităţilor economice care se supun prevederilor SEVESO cu impact major asupra zonei, permiţând doar lucrări de întreţinere şi modernizare a activităţilor existente.





11.2.5.3. Organizarea circulaţiei

Din punct de vedere al circulaţiei, principalele probleme ale reactualizării acestui P.U.G. au fost:

- analiza efectelor induse de stabilirea traseului variantei de ocolire a municipiului Făgăraş;

- încercarea de armonizare la nivelul întregului oraş a documentaţiilor de urbanism de tip PUZ/PUD aprobate şi a extinderilor de intravilan propuse în actualul PUG, incluzând extinderea intravilanului în lungul DN 1 spre Braşov, între poziţiile kilometrice 232+600 si 231+672;

- eliminarea disfuncţionalităţilor sau diminuarea efectelor acestora. Concluziile au arătat că la momentul actual se asigură desfăşurarea traficului în condiţii de siguranţă şi fluenţă ridicată, dar în cazul în care varianta ocolitoare nu se dă în folosinţă sau traficul de tranzit nu este scos din interiorul oraşului, cea de- a treia intersecţie va atinge gradul maxim de saturaţie, functionând la un nivel de serviciu foarte scăzut şi cu intârzieri mari pentru vehicule. 11.3. EVOLUTIA PROBABILA A MEDIULUI IN CAZUL NEIMPLEMENTARII OBIECTIVELOR PUG In situaIn situţia neimplementării obiectivelor propuse PUG calitatea actuală a factorilor de mediu şi urbanism vor continua să se deterioreze astfel: AER Nerealizarea obiectivelor propuse în Planul Urbanistic General va duce implicit la creşterea emisiilor de poluanţi în aerul ambietal.

Dezvoltarea activităţilor economice şi sociale va duce la creşterea traficului rutier de pe DN1 care traversează municipiul şi de pe celelalte artere din oraş unde circulaţia nu a fost fluidizată ceea ce va creea un grad de saturaţie a circulaţiei. Fluxul circulaţiei funcţionând la nivel scăzut şi cu întârzieri mari pentru vehicule va avea ca rezultat şi creşterea emisiilor de poluanţi în atmosferă.

Lipsa perdelelor de protecţie formate din vegetaţie de-a lungul căilor de transport, care să absoarbă o parte din poluanţii emişi în aerul ambietal nu va reduce gradul de poluare a atmosferei.

Lipsa măsurilor de modernizare a instalaţiilor care emit poluanţi în atmosferă de pe platformele industriale din municipiul Făgăraş (Nitramonia, UPRUC), va avea ca rezultat continuarea deprecierii calităţii aerului.

In lipsa obiectivelor ce prevăd modernizarea locuinţelor care să fie izolate termic şi alimentate cu agent termic cu emisii reduse de poluanţi atmosferici va continua starea de fapt actuală, ce are un impact negativ asupra aerului ambietal şi totodată vor creste emisiile de gaze cu efect de seră.

APA In situaţia neimplementării obiectivelor propuse de PUG calitatea actuală a factorului de mediu APA va continua să se deterioreze prin:





• existenţa unei reţele publice de alimentare şi distribuţie a apei potabile, cu o vechime de peste 30 de ani şi care prezintă pierderi;

• existenţa unei staţii de epurare mult subdimensionată şi cu grad ridicat de uzură ce deversează în emisar ape insuficient epurate, iar restul de ape uzate ce depăşesc capacitatea acestei staţii de epurare în procent de aproximativ 60% sunt deversate direct în râul Olt, fără a mai fi tratate. Va continua astfel mărirea gradului de poluare a râului Olt în care sunt deversate parţial apele uzate neepurate provenite de la populaţie şi de la consumatorii industriali.

• inexistenţa canalizării în anumite zone ale oraşului va duce în continuare la infiltraţii cu substanţe poluante în apele subterane;

• existenţa depozitului de deşeuri neconform situat la nord de municipiul Făgăraş va continua poluarea pârâului Galaţi cu scurgerile de levigat şi implicit poluarea râului Olt.

In concluzie neimplementarea obiectivelor propuse de PUG presupune menţinerea în funcţiune a surselor exitente de poluare a apelor de infiltratii, respectiv depozite neconforme, grad scazut de acoperire cu servicii de salubritate, infrastructură insuficientă etc., în timp ce prin plan sunt prevăzute acţiuni şi măsuri de eliminare a surselor şi de prevenire a contaminării apelor. SOL Evoluţia calităţii solului din teritoriul administrativ al municipiului Făgăraş, se estimează să evolueze in lipsa implementării obiectivelor din PUG astfel:

• Pentru poluarea istorică a solului existentă pe unele suprafete de pe platforma industrială Nitramonia se poate estima o eventuală diminuare în timp a gradului de poluare, urmare a unor procese naturale.

• Problemele legate de poluarea semnificativă a solului datorată existenţei haldei de deşeuri neconforme vor continua să se agraveze.

• In lipsa lucrărilor de modernizare a staţiei de epurare, nămolurilor provenite de

la aceasta vor continua să contamineze solul prin depozitarea lor necorespunzătoare.

• Lipsa unui sistem performant de colectare a deşeurilor va duce la degradarea solului prin depozitări neconforme ce se practică în prezent pe diferite suprafeţe de teren ce necesită igienizare.

• In prezent pe teritoriul intravilanului municipiului Fagaras tipul de folosinta a terenurilor nu a fost bine sistematizat. Zona industriala interfereaza cu zona de locuinte creand incompatibilitati functionale. Prin neimplementarea PUG, nu se va tine seama de compatibilitatea teritoriala avand in vedere existenta unor zone rezidentiale la limita de nord a societatii comerciale NITROPOROS, societate care se supune prevederilor HG804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase .





GESTIONARII DESEURILOR

In situaţia neimplementării obiectivelor din PUG activitatea actuală de gospodărire a deşeurilor va continua să fie necorespunzătoare datorită existenţei depozitului de deşeuri neconform supus procedeurii de închidere încă din anul 2008, ce prezintă un potenţial poluator al zonei prin faptul că:

• depozitul de deşeuri al Municipiului Făgăraş nu deţine nici un fel de amenajări ecologice pentru protecţia mediului.

• lipseşte un plan de închidere şi postmonitorizare a amplasamentului acestui depozit neconform;

• solul şi subsolul va continua să fie poluat deoarece depozitul de deşeuri nu este prevazut cu sistem de colectare a levigatului sau de tratare a acestuia, evacuarea făcându-se în situu, prin substratul deponiei, fără nici o tratare sau epurare;

• neimplementarea unui sitem performant de colectare a deşeurilor selectiv va duce la pierderi financiare provenite din nevalorificări de deşeuri reciclate;

• lipsa fondurilor va împiedica construirea unui depozit nou, ecologic, care să deservească întreaga zonă.

ZGOMOT SI VIBRATII

Unul din obiectivele propuse prin PUG este sistematizarea circulaţiei, care este principalul generator de zgomot şi vibratii în municipiul Făgăraş. Nerealizarea acestui obiectiv va duce în continuare la creşterea nivelului zgomotului şi a vibraţiilor prin intensificarea circulaţiei pe DN1 ce traversează localitatea şi prin existenţa unui trafic greu accesibil în celelalte zone ale oraşului.

BIODIVERSITATEA

Propunerile din PUG ce influenţează biodiversitatea din teritoriul administrativ al municipiului Făgăraş sunt:

- Introducere în intravilan a unor terenuri arabile şi agricole ce totalizează o suprafaţă de aproximativ 191ha cu propunerea de schimbarea destinaţiei în terenuri cu construcţii;

- Nu se fac extinderi de intravilan in siturile Natura 2000. Se poate vorbi de o extindere a intravilanului, până în vecinătatea sitului SPA „Avrig – Scorei – Făgăraş” şi a sitului SCI „Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu”; Zona de extindere este separata de siturile Natura 2000 de digul albiei raului Olt, DJ 104L si canalul de protectie impotriva inundabilitatii.

- Schimbarea destinaţiei unor terenuri agricole din extravilan în suprafaţă totală de 22,4ha, în parcuri fotovoltaice din care 11,6ha sunt în situl SPA „Podişul Hârtibaciului”;

- Din lipsa unor terenuri ale municipalitatii, PUG-ul nu propune extinderea suprafeţelor de spaţii verzi care în prezent sunt insuficiente raportate la numărul de locuitori ai municipiului (30.610 conform recesământ 2011).





Suprafaţa totală a spaţiilor verzi este de 57,49ha ce reprezintă o suprafaţă de 18,78m2/locuitorce se situează sub nivelul necesarului şi al prevederilor din normativele in vigoare

Este dificil să prevezi evoluţia suprafeţelor agricole propuse pentru a fi introduse în intravilan cu propunerea de schimbarea destinaţiei în terenuri destinate construcţiilor. O parte din aceste terenuri sunt degradate lăsate necultivate iar o parte sunt folosite pentru păşunat sau ca terenuri arabile (culturi agricole).

O evoluţie probabilă a aceste terenuri se poate prognoza că fie vor fi lăsate să se degradeze în continuare prin instalarea pe suprafeţele lor a unei vegetaţii invazive sau se va interveni la nivelul lor pentru a fi redate agiculturii în totalitate.

Biodiversitatea din cele două situri aflate în vecinătatea propunerii de extindere a intravilanului va continua să existe în parametri actuali dacă se va elabora Planul de Management al acestora în care vor fi prevăzute măsuri de protecţie şi conservare a speciilor pentru care au fost desemnate.

Dacă prevederilor PUG-ului actualizat nu vor fi armonizate cu prevederile Planurilor de management ale ariilor naturale protejate existente pe teritoriul administrativ al municipiului se va produce un impact potenţial asupra speciile respectiv habitatele pentru care au fost desemnate. In situl SPA „Podişul Hâribaciului” fără intervenţiile propuse de PUG va continua impactul major produs de depozitului de deşeuri necofom amplasat în aria acestuia.

Fără măsurile de protecţie şi conservare a speciilor şi habitatele din cele trei situri ce au suprafeţele amplasate parţial în UAT Făgăraş se va intensifica impactul asupra acestora prin activităţile antropice neconforme cu statutul acestor situri şi prin pericolul de schimbare a habitatelor existente cu specii de plante ivazive. POPULATIA/SANATATEA UMANA

Neimplementarea obiectivelor propuse de PUG va face ca situaţia actuală a intravilanului să rămână cu disfunctionalităţile existente. Aceste disfuncţionalităţi au un impact negativ asupra populaţiei şi asupra factorului socio – economic. Efectele neimplementarii obiectivelor propuse în PUG:

- Municipiul va continua să se dezvolte haotic fără o sistematizare urbanistică unitară, fără să ţină cont de obligativitatea păstrarii echilibrului între presiunea dezvoltării urbane, valorificarea eficientă a potenţialului localităţii şi protejarea cadrului natural şi a mediului inconjurator. La nivelul municipiului există o presiune mare privind dezvoltarea zonelor rezidenţiale ce nu poate fi rezolvată decât prin implementarea obiectivelor din planul urbanistic general ce prevede extinderea de intravilan prin includerea noilor zone. Acest lucru va fi posibil numai printr-o sistematizare urbanistică unitară impusă de regulamentul prezentului PUG.

- Zona centrală a municipiului nu va fi amenajată adecvat, conform statutului administrativ de municipiu, cu dotări de unităţi administrative, comerciale





reprezentative. Oraşul deţine o valoroasă zonă urbanistică cu monumente istorice şi culturale care trebuie protejată şi valorificată corespunzător;

- Zona istorică a municipiului se suprapune peste zona centrală, în acest caz nu vor exista regelmentări pentru protejarea şi conservarea patrimoniului cultural şi istoric.

- DN 1 traversează zona de locuit fapt ce îngreunează traficul pe drumul Naţional dar în acelaşi timp creează şi un număr mare de intersecţii periculoase în intravilanul oraşului;

- Asupra zonelor de locuit va continua să existe un impact major al circulaţiei rutiere şi feroviare şi prin lipsa spaţiilor verzi de protecţie necesare a fi plantate de-a lungul căilor de transport pentru reducerea nivelului de poluare.

- Prin nesistematizarea circulaţei vor continua să existe intersecţii neorganizate şi

nemodernizate.

- Potenţialul turistic al municipiului Fagaras va continua să nu fie valorificat din lipsa dotărilor în contextul în care unul dintre atuurile competitive cele mai importante ale oraşului este potenţialul său turistic şi de agrement.

- impact negativ asupra economiei şi turismului datorită menţinerii problemelor

sociale existente în municipiul Făgăraş.

- Nu vor fi implementate retele tehnico-edilitare corespunzatoare.

- Menţinerea unui nivel scăzut de dezvoltare a infrastructurii poate influenţa negativ dezvoltarea economică a municipiului

- Nu vor fi stabilite cerinţele minime de siguranţă pentru planificarea amenajării teritoriului luându-se în considerare amplasarea unor obiective pe platforma industriala Nitramonia, care se supun prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase în scopul limitării consecinţelor accidentelor majore pentru populaţie şi mediu şi necesitatea menţinerii unor distanţe adecvate între aceste amplasamente şi zone rezidenţiale, clădiri şi zone de utilitate publică, căi principale rutiere, zone de recreere şi zone protejate de interes şi sensibilitate deosebite.

- Societăţile comerciale cu profil industrial nu au instalaţii eficiente pentru reducerea poluării în limitele acceptate şi vor continua să polueze vecinătăţile.

- In ceea ce priveşte starea de sănătate a populaţiei, prin neimplementarea obiectivelor propuse de PUG nu se va produce o îmbunătăţire, ci cel mult, menţinerea situaţiei actuale ca urmare a dispariţiei oportunităţilor de îmbunătătire a condiţiilor de trai prin asigurarea unor condiţii de locuit civilizate, a unei infrastructuri de mediu adecvate şi a unei calităţi a factorilor de mediu corespunzătoare (apă, aer) în localitate. Nereabilitarea sistemului de tratare a apei şi/sau de distribuţie a apei potabile va avea efecte asupra sănătătii





umane. 11.4. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PUG

Problemele relevante de mediu din zona amplasamentului planului propus “Planul Urbanistic General – Municipiul Fagaras” respectiv teritoriul administrativ al municipiului Fagaras, au fost determinate pe baza informaţiilor privind starea mediului în zonă, a conţinutului şi obiectivelor proiectului de plan. Problemele de mediu relevante pentru PUG sunt cele referitoare la factorii de mediu: SOL, APA, AER, POPULATIE/SANATATEA UMANA, FACTORUL SOCIAL-ECONOMIC, BIODIVERSITATE.


1 2 Problemele relevante în ceea ce priveşte calitatea factorului de mediu SOL:

- Existenţa unor zone potetial contaminate istoric. - Incompatibilitate în relaţiile dintre diferite zone funcţionale ale terenurilor. - Starea activităţii de gospodărire a deşeurilor.

Starea actuală a solului în zonele potential contaminate istoric

Referitor la contaminarea istorică a factorului de mediu sol in municipiul Fagaras au fost identificate urmatoarele aspect relevante: Conform datelor statistice, la nivelul municipiului Făgăraş este semnalată existenţa unor situri potenţial contaminate istoric cu diverşi poluanţi, şi anume:

- Cod sit: RO74PMBV00006, proprietar S.C. NITROPOROS S.A (In.Chimica) - Cod sit: RO74PMBV00002, proprietar Primaria mun. Făgăraş (Halda de deşeuri

municipale) d) Poluarea solului ca urmare a activităţilor industriale de pe platforma industrială

Nitramonia. Datorită diminuării activitatii, de-a lungul timpului se poate aprecia că s-a produs o spălare a poluanţilor prezenţi în stratul superficial de sol. Conform rezultatelor analizelor efectuate în perioada 2000-2006, această apreciere cu privire la spălarea poluanţilor existenţi în sol-subsol s-a confirmat, observându-se la o analiză comparativă atentă, o îmbunătătire generală a indicatorilor analizaţi în 2008 faţă de perioada 2000 – 2006, cu excepţia cromului în zona instalaţiilor de amoniac şi a azotiţilor în zona staţiei de epurare. De asemenea pH-ul îşi mentine caracterul acid. Metalele grele: Cr, Pb, Ni, Zn, Cu au valori mai mari faţă de proba martor şi mai mari faţă de limitele normale impuse de OM 756/97, fără a depăşi însa pragul de intervenţie. In concluzie, pe amplasamentul Platformei Industriale Nitramonia, se poate aprecia o îmbunătăţire în timp a solurilor de suprafată, dar acest lucru nu elimină totuşi supoziţia existenţei unor zone critice sub aspectul poluării solului.

e) Poluarea solului ca urmare a depozitării deşeurilor în depozite neconforme – Solul aferent haldei de deşeuri municipale nepericuloase, localizată în teritoriul administrative al municipiului Făgăraş în extravilan, în suprafaţă de 2,36 ha, este considerat potenţial contaminat având în vedere ca depozitul nu a fost amenajat ecologic, substratul haldei nefiind impermeabilizat. (Poluarea nu este dovedită analitic).

f) In cadrul Laboratorului APM Braşov, în municipiul Făgăraş, factorul de mediu sol se analizează în trei puncte situate pe terenuri arabile. Conform rezultatelor înregistrate, valorile sunt sub limita admisă reglementată cf. Ordinul 756/1997.





0 1 Incompati- bilitate în relaţiile dintre diferite zone funcţionale ale terenurilor

Referitor la icompatibilitatea în relaţiile dintre diferite zone funcţionale ale terenurilor se constată că în prezent pe teritoriul intravilanului municipiului Făgăraş, tipul de folosinţă a terenurilor nu a fost bine sistematizat. (Zona industriala interfereaza cu zona de locuinte creand incompatibilitati functionale avand in vedere existenta unor zone rezidentiale la limita de nord a societatii comerciale NITROPOROS). In municipiul Făgăraş există obiective care se supun prevederilor Hotărârârii de Guvern nr.804/2007 privind controlul asupra pericolellor de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase (Directiva Europeana 96/82/EC- “SEVESO II”). Acesta sunt: S.C. NITROPOROS SRL ,S.C. FABRICA DE PULBERI S.A., S.C. EPC EXPLO ROMANIA S.R.L. S.C. ISOPLUS SPECIAL S.R.L. si S.C. MIRSAND SRL Avand in vedere specificul activitatilor industriale desfasurate in aceste obiective, riscurile identificate in situatii de urgenta ,cum sunt dispersia in atmosfera a unor compusi chimici (nor toxic), inflamabilitatea, pericolului de explozie, sunt datorate instalatiilor de fabricare a unor preparate explozive sau a altor compusi chimici (amoniac, azotat de amoniu, etc). Având în vedere existenţa unor astfel de societăţi comerciale, Planurile de Urgenţă ale acestor socitetăţi trebuie să fie corelate cu Planul General de Urbanism. Este necesar ca politica de reglementare a utilizării suprafeţelor precum şi alte politici relevante să ţină seama de dezideratul preântâmpinării accidentelor severe şi a limitării consecinţelor acestora. Conform legislaţiei actuale, se impune definirea cerinţelor minime de siguranţă pentru planificarea amenajării teritoriului în scopul limitării consecinţelor accidentelor majore pentru populaţie şi mediu şi necesitatea menţinerii unor distanţe adecvate între aceste amplasamente şi zone rezidenţiale, clădiri şi zone de utilitate publică, căi principale rutiere, zone de recreere şi zone protejate de interes şi sensibilitate deosebite.

Starea activităţii de gospodărire a deşeurilor

Referitor la colectarea si gestionarea deseurilor: In municipiul Făgăraş activitatea de gestionare a deşeurilor este asigurată de SC SALCO SERV SA Făgăraş, care în calitate de operator de specialitate, de sub autoritatea Consiliului Local, realizează servicii de colectare a deşeurilor menajere şi industriale de la populaţie şi agenţi economici din municipiul Făgăraş, precum şi din localităţile învecinate: Mândra, Râuşor, Hârseni, Mărgineni, Sebeş, Copacel, Berivoi, Recea, Luţa, Ludişor. Aceste deşeuri de tip menajer, de natură solidă au fost transportate la depozitul amplasat în Dealul Galaţiului.

Probleme de mediu ce au reieşit în urma analizării modului cum se desfăşoară activitatea de gospodărire a deşeurilor:

- Municipiul are un management de colectare selectivă a deşeurilor dar acesta nu este suficient mediatizat pentru conştientizarea populaţiei de necesitatea acestui mod de colectare şi de felul cum se desfăşoară această activitate.

- O problemă deosebită a municipalităţii este depozitul din Dealul Galaţiului care este neconform cu normativele de mediu şi trebuia închis până la sfârşitul anului 2008. În acest scop se preconizează a se realiza un depozit ecologic, care va rezolva depozitarea pentru întreaga zonă a localităţilor din jurul Făgăraşului, Rupea şi Victoria.

- Depozitul de deşeuri menajere din Dealul Galaţiului este neconform cu normativele de mediu şi trebuia închis până la sfârşitul anului 2008 conform prevederilor HG nr. 349/2005 – Hotărârea privind depozitarea deşeurilor, depozitul este considerat neconform şi nominalizat în Anexa nr. 5, tabel nr. 5.1. Deponia neamenajată de deşeuri, este amplasată pe un teren neproductiv şi a funcţionat pe actualul amplasament (Dealul Galaţiului) din anul 1975. Suprafaţa de teren se afla în proprietatea Primăriei Municipiului Făgăraş, Suprafaţa de sol afectată de acoperirea cu deşeuri este de cca. 2,36 ha, în condiţiile în care acest teren nu a fost amenajat ecologic pentru depozitarea de deşeuri, mediul înconjurător nu a fost protejat. Se subliniaza, lipsa unui plan de închidere şi postmonitorizare a amplasamentului si faptul ca că depozitul de deşeuri aparţinând Primariei Municipiului Făgăraş, nu este prevazut cu sistem de colectare a levigatului sau de tratare a acestuia evacuarea acestuia făcându-se în situu, prin substratul deponiei, fără nici o tratare sau epurare.

- Se mentionează faptul că amplasamentul depozitului de deşeuri neconform se află în aria de protecţie specială avifaunistică SPA “Podişul Hârtibaciului” unde se observă un impact semnificativ asupra biodiversităţii din zonele ce mărginesc acest depozit. Asfel se pot observa deşeuri împrăştiate de vânt, deteriorări ale solului de către mijloacele de transport deşuri şi instalarea unei vegetaţii cu plante invazive în jurul acestei deponii.





specte de mediu Probleme de mediu relevante pentru PUG

1 2 Problemele relevante în ceea ce priveşte factorul de mediu APA se referă la:

- Calitatea apelor de suprafaţă. - Calitatea apelor subterane. - Aimentarea cu apă potabilă. - Calitatea apelor deversate la emisar.

Starea actuală a apelor de suprafaţă

Referitor la calitatea apelor de suprafaţă din teritoriul administrativ al municipiului Făgăraş, au fost identificate următoarele probleme relevante:

Conform datelor de monitorizare SGA Brasov:

- Conform evaluarii potenţialului ecologic, se constată pentru corpul de apa Racoviţa- nod hidrotehnic-confluenţa Olt, monitorizat la nivelul anului 2012, prezintă un potenţial ecologic moderat datorită elementelor biologice, fizico-chimice generale şi poluanţilor specifici.

- Conform evaluării stării chimice în starea chimică proastă s-au încadrat Berivoi – izvoare - confluenţa Racoviţa

Poluarea apelor de suprafaţă, din punct de vedere microbiologic, se datorează lipsei igienei zonelor riverane – depozite neorganizate de deşeuri menajere, precum şi impurificării acesteia de către afluenţii proveniţi din ferme zootehnice şi efluenţi de tip fecaloid - menajer. Degradarea tronsoanelor de râuri din punct de vedere chimic se poate datora activităţilor antropice specifice judeţului, cum ar fi industria chimică, respectiv Viromet Victoria, Nitramonia Făgăraş (Olt) . Statia de epurare este dimensionata pentru un debit de Q=270l/s, dar datorita posibilitatii de descarcare a retelei de canalizare, statia nu functioneaza la capacitatea proiectata, ceea ce face ca cca.80% din debitul de apa uzata sa fie evacuat direct neepurat prin cele doua deversoare Iazu Morii si str.Libertatii, producand o poluare constanta a contracanalului de la Ac Voila si numai 12 % din debitul de apa uzata este trecut prin statia de epurare Lipsa unei discipline privind respectarea serviciilor de colectare - transport deşeuri determină eliminarea necontrolată a deăeurilor de catre unii producători în locuri neamenajate, de cele mai multe ori neautorizate şi amplasate pe cursuri de apă cu debit permanent sau sezonier. Acest lucru influentează direct calitatea apei de suprafaţă, fiind totuşi dificila cuantificarea aportului fiecărei surse. Referitor la expunerea la inundatii Din punctul de vedere al expunerii la inundatii nu exista riscuri majore de inundatii datorate revarsarii unui rau sau a scurgerilor de torenti. Amenajările hidrotehnice amplasate în zona mun. Făgăraş se încadrează în schema directoare de amenajare şi management Olt .

- Râul Olt este îndiguit în zona municipiului Făgăraş pe ambele maluri . (pe malul stâng este digul de închidere al lacului de acumulare Voila, pe malul drept a fost executat un dig local cartierul Galaţi)








1 2

Starea apelor subterane

Referitor la calitatea apelor subterane din teritoriul administrativ al municipiului Fagaras, au fost identificate următoarele aspecte relevante:

In zona municipiului Fagaras:

Conform rezultatelor determinarilor efectuate de către Laboratorul de chimie, biologie şi bacteorologie a apei SGA Braşov corpul de apă ROOT07- Despresiunea Făgăraş se află în stare chimică slabă, datorită indicatorilor plumb şi amoniu care au fost identificaţi la cel putin 20% din numărul total de puncte de monitorizare din cadrul acestui corp de apă. In zona fostei platforme Nitramonia:

In zona Combinatului Chimic Nitramonia există zone critice sub aspectul poluării apelor subterane. Din analiza comparativă a evoluţiei calitătii apei din pânza freatică se poate observa faptul că valorile analizelor efectuate în anul 2008, la anumiţi indicatori nu se încadrează în limita impusă de L 458/2002 (respectiv Ord.137/2009) în zona depozitului de amoniac, zona instalaţii azotiţi - azotat dar şi în zona aval de staţia de epurare. Chiar dacă există o scăderea importantă a activităţilor industriale pe platforma Nitramonia, se cunoaşte faptul că procesele de autoepurare în orizonturile acvifere sunt lente, nefiind condiţii favorabile pentru realizarea proceselor bio-chimice a poluanţilor.

In zona depozitului municipal de deseuri:

În condiţiile în care, ampriza deponiei nu a fost impermeabilizată şi nu s-a realizat un sistem de drenaj şi colectare a lixiviatului, acesta infiltrandu-se prin sol, posibil pană la ultimul strat purtator de apă. Nu se poate cuantifica influenţa depozitării necontrolate a deşeurilor menajere asupra apelor subterane datorită insuficienţei instalaţiilor care să permita monitorizarea lor . Deoarece direcţia de scurgere a freaticului în zonă, este spre cursul receptor al pârâului Galaţi nu se mai poate vorbi numai de o poluare locală ci de o poluare zonală. În avalul deponiei, la cca. 1 km distanţă, se găsesc case din cartierul Galaţi care în cazul folosirii apei în scopuri gospodăreşti (spălări, adapări de animale, etc.) din pârâul Galaţi, se supun unui risc din cauza poluanţilor toxici proveniţi de la deponie (poluanţi care pot avea un efect lent asupra sănătăţii).(Poluare nu este dovedita analitic). Concluzii:

Modificările de calitate a apei din stratul freatic sunt produse de: - poluare istorică produsa de către Combinatul Chimic Nitramonia sau alţi agenţi

economici; - evacuările de ape uzate neepurate sau insuficient epurate provenite de la localităţile

arondate bazinului hidrografic; - lipsa sau insuficienţa reţelelor de canalizare; - evacuările de dejecţii provenite de la fermele animaliere; - depozitări neconforme.





1 2

Calitatea apei potabile

Problemele relevante în ceea ce priveşte calitatea apei potabile se referă la:

- Starea actuală a sistemului de alimentare cu apă potabilă. - Starea actuală a calităţii apelor subterane captate pentru alimentarea cu apă.

Referitor la starea actuală a sistemului de alimentare cu apă:

Sistemul actual de alimentare cu apă are mari deficienţe, şi anume: - Sisteme tehnologiceîinvechite, cu durata de funcţionare depăşită. - Reţele de distribuţie insuficiente, iar cele existente sunt vechi şi uzate, construite din

materiale necorespunzătoare, cu pierderi de apă, cu porţiuni improprii scopului iniţial. - Branşamente ilegale. - Instalaţii cu randamente scăzute şi energofage. - Rezervoare de înmagazinare uzate. Referitor la calitatea apei de captare pentru alimentare cu apa: Referitor la calitatea apei de captare din puţuri forate, se pot menţiona următoarele aspecte: - Apa subterană captată corespunde condiţiilor de potabilitate conform standardelor

în vigoare, conform documentaţiei „Sinteza privind calitatea apelor în anul 2010 în bazinul hidrografic aferent jud. Braşov” privind monitoringul pentru potabilizare referitor la evaluarea stării chimice a corpurilor de apă subterane în anul 2010”, întocmit de SGA Brasov. Nu s-au semnalat cazuri de îmbolnăviri în rândul populaţiei din cauza apei potabile distribuite.






1 2

Starea actuală a indicilor de calitate a apelor deversate la emisar

Problemele relevante în ceea ce priveşte satrea actuală a apelor deversate la emisar, se referă la:

- Starea sistemului de canalizare existent. - Starea staţiei de epurare şi starea apelor deversate la emisar.

Referitor la starea sistemului de canalizare existent , în municipiul Făgăraş, au fost identificate următoarele probleme:

- Reteaua de canalizare are trei colectoare principale: - Colectorul I - cu descărcare directă în staţia de epurare; - Colectorul II realizat în sistem divizor cu racordarer în colectorul I; - Colectorul III realizat pentru ape uzate menajere ce determină deversarea

apelor uzate în contracanal prin Iazul Morii si Libertăţii. - Gradul de acoperire al serviciilor de canalizare este de cca. 88%. - Datorită sistemului de canalizare necorespunzător, nu toate apele uzate ajung în statia de

epurare. Statia de epurare este dimensionata pentru un debit de Q=270l/s, dar datorita posibilitatii de descarcare a retelei de canalizare, statia nu functioneaza la capacitatea proiectata, ceea ce face ca cca.80% din debitul de apa uzata sa fie evacuat direct neepurat prin cele doua deversoare Iazu Morii si str.Libertatii, producand o poluare constanta a contracanalului de la Ac Voila si numai 12 % din debitul de apa uzata este trecut prin statia de epurare

- Există societăţi comerciale neracoradate la reţeau de canalizare. - Canalizarea este din beton, veche de peste 25 ani. O parte din reţele nu au pante de

colectare corespunzătoare. - Cartierul Galaţi situat pe partea dreaptă a râului Olt, nu posedă sistem centralizat de

canalizare. - Apele uzate provenite de pe platforma industrială Nitramonia, sunt evacuate în

pâraiele Berevoi şi Racoviţa. Aceste ape au un conţinut ridicat de acizi anorganici, nitrosolvenţi şi ape amoniacale, conţinând compuşi greu biodegradabili sau nebiodegradabili. Apele sunt colectate prin patru reţele de canalizare ce au tronsoanele degradate, realizându-se astfel evacuări directe de ape uzate neepurate, în pâraiele Berivoi si Racoviţa.

Referitor la staţia de epurare a municipiului Făgăraş: - Staţia de epurare are echipamentele uzate fizic şi moral, preluând doar o parte din

apele uzate colectate din Mun. Făgăraş şi nu asigură încadrarea indicilor de calitate a apelor epurate şi deversate la emisar în limitele normativelor în vigoare ai legislaţiei de mediu, depăşind în unele cazuri limitele impuse de normativul NTPA 001. In urma monitorizării efectuate de laboratorul SGA Braşov s-au înregistrat depăşiri ale indicatorilor de calitate : CBO5, CCOCr, detergenţi şi amoniu la staţia de epurare, iar la cele două evacuări directe: Iazul Morii depăşiri la indicatorii: CCOCr, fosfor şi amoniu; Canal Libertăţii la indicatorul amoniu. Apele uzate evacuate prin cele 2 deversări directe (Iazul Morii şi str. Libertăţii) cât şi cele evacuate prin staţia de epurare, contribuie la creşterea gradului de poluare al Contracanalului Acumulare Voila şi a pânzei freatice din zona de influenţă.

- Nămolul provenit de la staţia de epurare a municipiului Făgăraş este gestionat necorespunzător.






1 2 Calitatea aerului ambietal

Referitor la calitatea factorului de mediu aer: Calitatea aerului în municipiul Fagaras este influenţată de: - Existenţa unităţilor industriale din localitate, generatoare de emisii de poluanţi în

atmosferă, în principal pe Platformele Industriale Nitramonia si UPRUC; - Traficul rutier intens ce se desfăşoară atât pe drumul naţional DN1 ce traversează

localitatea cât şi pe celelalte artere ce deservesc societăţile comerciale; - Lipsei/diminuării spaţiilor verzi amenajate (perdele verzi, zone verzi de aliniament, spaţii

verzi amenajate). Se apreciaza calitatea aerului ca incadrandu - se in limitele impuse de STAS 12574/87 si Legea 104/2001 în condiţiile în care emisiile industriale sunt monitorizate conform planurile stabilite prin Autorizaţiile de mediu.


1 2 Starea şi sănătatea populaţiei

Starea populaţiei Problemele relevante în ceea ce priveşte starea factorulului de mediu POPULATIA se referă la aspectele privind: demografia, spaţiile de locuit, forţa de muncă, educaţia, servicii sociale. Demografia - Demografia este în scădere datorită scăderii sporului natural şi a creşterii

fenomenului de migraţie a populaţiei. Acest fenomen migraţional are consecinţe majore asupra calităţii vieţii în municipiu. Aceste consecinţe sunt atât negative - familii destrămate, copii lăsaţi în grija bunicilor sau nesupravegheaţi, bătrâni singuri şi fără ajutor , cât şi pozitive – creşterea nivelului de trai a familiilor celor care lucrează în străinătate, îmbunătăţirea condiţiilor de locuire.

- Populaţia municipiului are tendinţa de îmbătrânire. Scăderea numărului tinerilor corelată cu creşterea speranţei de viaţă duce la creşterea proporţiei persoanelor vârstnice din totalul populaţiei municipiului Făgăraş. Aceste tendinţe demografice pot avea consecinţe în ansamblul de dezvoltare al localităţii.

Spaţii de locuit - La nivelul municipiului Făgăraş, indicele de confort în locuinţe este unul pozitiv, atât

din punct de vedere al numărului de persoane care trăiesc într-o gospodărie, cât şi al accesului la utilităţile de bază.

- Suprafaţa locuibilă ce revine unui locuitor este apropiată de media înregistrată la nivel judeţean (14,50mp faţă de 14,91mp la nivel judeţean)

- Ineficienţa energetică a clădirilor generează costuri de întreţinere mari. - Locuinţele sunt racordate la sistemele de alimentare apă, electricitate într-un

procent majoritar şi într-un procent mai redus sunt racordate la sistemul de canalizare, la reţelele de gaze, telefonie şi internet.

Forţa de muncă

- In ceea ce priveşte gradul de ocupabilitate a populaţiei se constată o scădere a personalului angajat. Această scădere importantă se datorează disponibilizărilor masive realizate de către cel mai mare angajator din municipiu, Nitramonia Făgăraş.

- Din populaţia în vârstă de muncă/ activă numai 27% este ocupată;

- Numărul redus al tinerilor şi migraţia populaţiei va conduce la lipsa de specilalişti pe






1 2 piaţa muncii.

Servicii sociale

Locuitorii defavorizaţi din municipiul Făgăraş beneficiază de servicii sociale dar, este totuşi necesar crearea sau amenajarea unor spaţii în care să acorde servicii sociale complexe unui număr cât mai mare de persoane defavorizate sau care se află în situaţii de risc. Educaţia

Sistemul educaţional în municipiului Făgăraş se desfăşoară în: 10 grădiniţe, 7 şcoli de învăţământ primar şi gimnazial, 4 licee, 2 şcoli profesionale şi 2 şcoli post liceale. Aceste sisteme de învătământ acoperă necesarul locuitorilor pentru aceste nivele de educaţie, şi se constată preocupări pentru îmbunătăţirea calităţii şi a dotărilor tehnice. Numărul cadrelor didacticce de 468 (la nivelul anului 2009)acoperă necesarul desfăşurării activităţi sistemului educaţional. O problemă care trebuie menţionată este numărul mare al abandonului şcolar din cauze sociale şi de sănătate. Starea de sănătate a populaţiei

- In ceea ce priveşte sanatatea umană în municipiul Făgăraş, sistemul sanitar se desfăşoară în sectorul public şi cel privat.

- Pentru activitatea de asistenţă medicală municipiul dispune de: un spital, de un ambulatoriu, 5 cabinete medicale şcolare, 26 de cabinete medicale de familie, 10 farmacii, 18 cabinete stomatologice, 5 laboratoare medicale, 9 laboratoare de tehnică medicală.

Probleme relevante în în ceea e priveşte sănătatea populaţiei:

- Starea precară din punct de vedere tehnic şi material a spitalului Municipal. - Existenţa în sectorul public a unităţilor de sănătate vechi, modernizate doar

parţial. - Lipsa unui sistem unic informatic integrat care să interconecteze toţi furnizorii de

servicii medicale, precum şi instituţiile cu atribuţii în asigurarea sănătăţi. - Echiparea insuficienta cu reţele de alimentare cu apă potabilă. - Nivelul de zgomot ridicat, datorat traficului în anumite zone; - Din lipsa unor terenuri libere ale municipalitatii zonele destinate spaţiilor verzi sunt

insuficiente. (57,49 ha la o populaţie de 30610 locuitori după ultimul recensământ (în anul 2011) Rezultă 18,78 mp spatiu verde pentru fiecare locuitor al municipiului, valoare ce se situează sub nivelul necesarului conform OUG 114/2007.

- Existenţa unor zone contaminate de poluare istorică in panza freatica si sol. - In prezent pe teritoriul intravilanului municipiului Fagaras tipul de folosinta a

terenurilor nu a fost bine sistematizat. Zona industriala interfereaza cu zona de locuinte creand incompatibilitati functionale avand in vedere existenta unor zone rezidentiale la limita de nord a societatii comerciale NITROPOROS si tanannd cont ca societatea se supune prevederilor HG804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase .





Aspecte de

mediu Probleme de mediu relevante pentru PUG reactualizat

Nivelul zgomotului şi vibraţiilor

Se cunoaşte faptul că zgomotul şi vibraţiie au implicaţii pentru mediu şi sănătate mai ales în aglomerările urbane. La nivelul municipiului Făgăraş au fost identificate surse de zgomot si vibraţii, care produc disconfort pentru receptorii sensibili amplasati în vecinatatea lor: - Zgomotul şi vibraţiile generate de traficul rutier ce se desfăşoară pe DN1. - Zgomotul si vibraţiile generate de traficul pe calea ferată Braşov - Făgăraş. - Zgomotul si vibraţiile produse de transportul în comun. - Zgomotul produs de activitătile industriale amplasate pe platformele industriale

aflate în vecinătatea zonelor de locuit. În lipsa unei centuri ocolitoare pentru municipiul Făgăraş, nivelul de zgomot se situează peste limitele admise pe arterele intens circulate ale oraşului (B-dul Unirii, Tăbăcari).

Traficul feroviar reprezintă o altă sursă de poluare fonică pentru locuitorii din zonă prin:




1 2 Starea patrimoniului urban -edilitar şi starea activităţii economice

Problemele referitoare la factorul de mediu social economic au fost identificate în urma analizei aspectelor: - Infrastructura tehnico – edilitară existentă; - Caracteristicile economiei existente. Infrastructura tehnico-edilitară

Municipiul Făgăraş dispune de o infrastructură de bază: reţele de drumuri şi străzi, sisteme de alimentare cu apă şi canalizare, reţele de gaze naturale, retele de alimentare cu energie electrică, telefonie şi servicii de internet.

- Reţeaua de drumuri şi străzi a municipiului este bine reprezentată: o Accesul rutier în municipiu se realizează prin intermediul drumului naţional (DN)

1 – Braşov – Sibiu - care tranzitează zona centrală a localităţii. o Legătura cu localităţile învecinate se face prin trei drumuri judeţene: DJ 104B - Făgăraş – spre Hârseni; DJ 104C - Făgăraş – spre Recea; DJ 104D - Făgăraş – spre Şoarş.

o Reţeaua stradală din municipiu măsoară 59 de km şi a fost supusă la numeroase intervenţii de reabilitare.

- Circulaţia feroviară este asigurată pe magistrala 200: Bucureşti-Braşov-Făgăraş-

Sibiu-Deva- Curtici, respectiv calea ferată simplă neelectrificată între tronsonul Braşov – Podu Olt.

- Producerea şi distribuţia energiei termice în municipiul Făgăraş se realizează

printr-un sistem performant.






1 2 - Municipiul dispune de telefonie şi servicii de internet.

Problemele relevante în ceea ce priveşte starea infrastructurii actuale se referă la: - Inexistenţa unei centuri ocolitoare care să preia traficul greu care tranzitează

municipiul; - Reţeaua stradală se află într-o stare precară; - Există străzi încă nemodernizate de macadam sau pământ. - Sistemul public de transport dispune de un parc auto învechit; - Sistemul de alimentare şi distribuţie a apei are o vechime de peste 30 de ani şi cu

pierderi; - Staţie de epurare subdimensionată şi cu instalaţii uzate fizic şi moral; - Inexistenţa reţelei de apă şi canalizare în unele zone ale municipiului Făgăraş grad

ridicat de poluare a râului Olt, cu ape uzate provenite de la populaţie şi de la consumatorii industriali;

- Terenuri poluate, cu precădere în zona industrială; - Depozit de deşeuri neconform cu normativele de mediu şi care trebuia închis până

în 2008; - Colectarea selectivă a deşeurilor se practică în mică măsură şi neorganizat; - Lipsa unui studiu de trafic a dus la:

o Prezenta intersecţiilor neorganizate şi nemodernizate; o Circulaţia de tranzit pe DN 1 ce traversează municipiul prin zona

centrală se suprapune peste circulaţia locală astfel se creează ambuteiaje, vibraţii şi poluarea atmosferei.

- Lipsa reţelei de iluminat public în unele zone ale municipiului. - Suprafeţe de spaţii verzi insuficiente în raport cu numărul de locuitori. Conform

PUG-lui propus, zonele verzi au o suprafaţă de 57,49,15 ha, la o populatie de 30.610 locuitori după ultimul recensământ (in anul 2011) ce rezultă 18,78 mp spatiu verde/locuitor, faţă de 26mp cât prevede legislaţia.

- Lipsa infrastructurii pentru turismul de afaceri (săli de conferinţă, dotări, etc.). - Potenţial turistic insuficient exploatat. Factorul economic De-a lungul anilor, municipiul Făgăraş a fost caracterizat de un puternic profil industrial, determinat de existenţa în localitate a combinatului chimic Nitramonia Făgăraş. Profilul industrial se mai păstrază şi astăzi, datorită faptului că în paralel cu decăderea industriei chimice, s-au dezvoltat şi alte sectoare, cum ar fi: industria alimentară şi a băuturilor, industria textilelor, confecţiilor şi a îmbrăcămintei, industria de prelucrare a lemnului şi a mobilei, recuperarea deşeurilor etc. Evoluţia cifrei de afaceri a municipiului Făgăraş înregistrează creşteri în ultimii ani. În 2007, a fost cu 24% mai mare decât cea aferentă anului 2005. Pentru a valorifica acest trend crescător şi pentru a veni în sprijinul dinamizării/dezvoltării mediului economic din municipiu, se impune luarea unor măsuri de atragere a investitorilor. În acest sens este necesară dezvoltarea infrastrucurii de sprijinire a afacerilor prin crearea unor spaţii speciale în care firmele să beneficieze de facilităţi pentru derularea activităţilor (ex: incubator de afaceri, parc industrial etc.). Probleme relevante identificate în ceea ce priveşte factorul economic:

- Platforma industrială chimică Nitramonia Făgăraş este învechită şi depăşită din punct de vedere fizic şi moral;

- Impactul negativ asupra forţei de muncă ca urmare a restrângerii activităţii în cadrul societăţii Nitramonia Făgăraş;

- Anumite sectoare economice necesare (precum recuperarea deşeurilor) sunt încă slab dezvoltate;

- Investiţii scăzute ale mediului privat;






1 2 - Infrastructura de afaceri şi turism slab dezvoltată; - Dezvoltarea insuficientã a industriei în domeniul tehnologiei de vârf şi utilizarea

redusă a inovaţiei în rândul IMM-urilor; - Număr mare de micro-întreprinderi, care au o contribuţie cantitativă redusă la

cifra de afaceri şi la bugetul local; - Activitatea redusă a asociaţiilor şi organizaţiilor patronale şi profesionale; - Lipsa căilor de acces la majoritatea suprafeţelor ce pot fi valorificate; - Menţinerea unui nivel scăzut de dezvoltare a infrastructurii poate influenţa

negativ dezvoltarea economică a municipiului; - Deteriorarea activităţii zonelor turistice din municipiu datorită dezvoltării unor

zone puternic industrializate în apropiere; - Lipsa unei strategii de marketing privind promovarea turistica a municipiului

Făgăraş.






1 2 Starea actuală a faunei şi a florei din teritoriul adm-tiv municipu Făgăraş

Problemele relevante referitoare la biodiversitatea din teritoriul administrativ al municipiului Făgăraş se referă la următoarele aspecte: - O suprafaţă de aproximativ 1033ha din teritoriul administrativ al municipiului Făgaraş este constituită din suprafeţe ale ariilor protejate ce au amplasamentul parţial în acest teritoriu astfel:

- 40,54ha din suprafaţa sitului ROSPA 0003 „Avrig – Scorei - Făgăraş”, - 992,93ha din suprafaţa sitului ROSPA0099 „Podişul Hârtibaciului” şi - 36,09ha din suprafaţa sitului ROSCI0132 „Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu”

ce se suprapune parţial peste ROSPA0003. - Implementarea obiectivelor PUG nu necesită intervenţii la nivelul celor trei situri cu defrişări de arborete dar, se propune schimbarea destinaţiei unei suprafeţe de 11,6ha cu funcţia de păşune aflată în limita ariei de protecţie specială avifaunistică SPA „Podişul Hârtibaciului” în parc fotovoltaic ; - Extinderea intravilanului construit se face în detrimentul terenurilor agricole şi arabile din teritoriul administrativ în suprafaţă totală de 193ha, aflate în afara limiteleor ariilor de protecţie specială avifaunistică din care o suprafaţă de 37,67ha este situată în vecinătatea sudică a sitului SPA „Avrig – Scorei - Făgăraş” şi a sitului SCI „Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu”. Nu se fac extinderi de intravilan in siturile Natura 2000. Se poate vorbi de o extindere a intravilanului, dar până în vecinătatea sitului SPA „Avrig – Scorei – Făgăraş” şi a sitului SCI „Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu”; Zona de extindere este separata de siturile Natura 2000 de digul albiei raului Olt, DJ 104L si canalul de protectie impotriva inundabilitatii. - 22,44ha – suprafeţe din extravilan sunt propuse pentru schimbarea destinaţiei din terenuri agricole şi arabile în parcuri fotovoltaice din care 11,6 ha sunt situate în aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA0099 „Podişul Hârtibaciului. - Insuficienţa spaţiilor verzi şi de agrement din intravilanul municpiului, ce sunt în suprafaţă totală de 57.79ha, ceea ce reprezintă raportat la numărul de locuitori (30.610 conform recesământ 2011), o suprafaţă de 18,78m2/locuitor ce se situează sub nivelul necesarului şi al prevederilor reglementate prin OUG 114/2007. In urma investigaţiilor şi a documentării efectuate s-a constatat că starea biodiversităţii din cele trei situri Natura 2000 este în stare de conservare relativ bună. Se constată totuşi că în unele zone se resimte impactul activităţilor antropice prin: - Existenţa depozitului de deşeuri neconform în limita sitului SPA „Podişul Hârtibaciului”; - Păşunatul intensiv;Extinderea suprafeţelor cu plante invazive, în special în jurul

construcţiilor existente;Deranjarea faunei şi a avifaunei datorită activităţilor forestiere, agricole şi de transport;

- Existenţa de cartiere rezidenţiale în vecinătatea siturilor Natura 2000 (cartier Galati) - Practicarea unui turism necontolat şi a pescuitului sportiv; - O problemă majoră legată de aceste situri NATURA 2000 este că nu au Planuri de

management, nu au custozi ele sunt în administrare iar PUG-ul nu poate fi corelat în prezent, cu obiectivele planurilor de Management ale ariilor protejate, în acest cas se impune să se respecte obiectivele de protecţie şi conservare din Regulamentul de funcţionare a siturilor.





11.5. OBIECTIVE DE PROTECŢIA MEDIULUI, STABILITE LA NIVEL NAŢIONAL CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PLAN ŞI MODUL CUM S-A ŢINUT CONT DE ACESTE OBIECTIVE ŞI DE ORICE ALTE CONSIDERAŢII DE MEDIU ÎN TIMPUL PREGĂTIRII PLANULUI

În scopul evaluării efectelor asupra mediului, au fost selectate mai multe obiective legate de mediu care au fost formulate ţinând cont de obiectivele şi obligaţiile naţionale şi internaţionale (europene şi globale) pe care le are România în domeniul mediului.

În continuare se prezintă sub formă tabelară aceste obiectivele de mediu specifice pentru PUG-ul propus, grupate în categorii de obiective strategice (care sunt corespondente cu obiectivele de mediu stabilite la nivel naţional, regional şi local). Factor de mediu: SOL


Ameliorarea calitatii solului prin reabilitarea suprafetelor degradate, imbunatatirea managementului deseurilor si reducerea numarului de zone poluate. Respectarea indicatorilor specifici pentru calitatea solului pe tipuri de folosinta, conform Ordinului 756/1997 Reconversia si reabilitarea suprafetelor de teren degradate prin activitati antropice Reconversia functionala a unor zone industriale cu risc major aflate in vecintatea zonelor rezidentiale. Reducerea poluarii solului si a panzei freatice de poluarea cu nitratii proveniti din surse agricole

Obiective de mediu de care s-a ţinut cont în timpul pregătirii planului: - Reducerea poluării solurilor afectate de infiltraţiile apelor

neepurate si existenta unor depozite de deseuri neconforme; - Protejarea populaţiei şi a zonelor de locuit prin delimitarea zonelor

de risc si utilizarea eficienta a terenurilor - Reducerea poluarii solului prin gestionarea adecvata a deseurilor - Reducerea poluării istorice ca urmare a eliminării

necorespunzătoare a deşeurilor, inclusiv a poluării curente care poate determina compromiterea terenurilor;

Modul de aplicare a obiectivelor de mediu

PUG-ul luat în studiu stabileşte ca obiective: - Inchiderea depozitului de deşeuri neconform, reconstructia

ecologica a terenului aferent şi monitorizarea postânchidere pe o perioadă de 30 de ani;

- Modernizarea reţelei de canalizare pentru a stopa infiltraţiile de ape uzate în sol, datorită stării avansate de uzură a acesteia;

- Modernizarea staţiei de epurare cu amenajarea de spaţii impermeabilizate pentru depozitarea nămolurilor provenite din epurarea apelor uzate;

- Introducerea unui sistem performant de gestionare a deşeurilor; - Interzicerea schimbarii destinaţiei terenurilor potenţial contaminate

fără realizarea în prealabil a unor studii de risc; - Corelarea PUG cu Planurile de urgenţă ale societăţilor încadrate

pe Directiva SEVESO.





Factor de mediu: APA Tinte Obiective de mediu stabilite prin PUG

Furnizarea apei potabile la o calitate corespunzatoare Conservarea categoriei de calitate naturala a surselor de apa Respectarea indicatorilor de calitate, a valorilor de prag si a obiectivelor de mediu prevăzute în legislatia de mediu, respectiv: - Legea Apelor Nr.107/1996,

modificată şi completată cu Legea nr. 310/2004 şi Legea nr. 112/2006 modificata si completata de OUG 12/2007;

- Legea 458//2002 privind calitatea apei potabile modificata si completata cu Legea 311/2004

- Ordinul 137/2009 privind aprobarea valorilor de prag pentru corpurile de ape subterane din Romania

- Ordinul 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calitatii apelor de suprafata

- HG 188/2002 modificata si completata cu HG 352/2005 si HG 210/2007 ( NTPA 001/2002 –pentru apele uzate evacuate in receptori naturali si NTPA002/2002 pentru apele uzate evacuate in canalizarea urbana)

Asigurarea calităţii şi disponibilitătii pentru serviciile de apă în conformitate cu principiile maximum de eficienţă şi calitate în operare şi confortul populaţiei

Obiective de mediu de care s-a ţinut cont în timpul pregătirii planului: - Investiţii eficiente în dezvoltarea şi modernizarea

sistemului de alimentare cu apă; - Imbunătăţirea calitătii apei potabile; - Extinderea şi reabilitarea retelei de canalizare; - Creşterea eficienţei staţiei de epurare; - Extinderea capacităţii şi retehnologizarea staţiei de

epurare; - Reducerea poluării apelor datorită depozitării

necorespunzătoare a deşeurilor .


Referitor la calitatea apei potabile: - Extinderea si modernizare infrastructura de alimentare

cu apa prin: o Reabilitare puturi, rezervoare, aductiuni, o Reabilitare si extinedere retele de distributie apa

potabila, inclusiv instalatii electrice, o Statie de dezinfectie

- Asigurarea zonelor de protectie severa in jurul fronturilor de captare

Referitor la sistemul de canalizare - Canalizare:

o Extindere si modernizare infrastructura apa canal


- Statie de epurare: Reabilitare, retehnologizare statie de epurare municipiul Fagaras (reabilitare treapta mecanica, trepata biologica, trepata tertiara, linia namolului)

Referitor la apele de suprafata si subterane: -Interzice efectuarea de lucrări în albiile majore ale cursurilor de ape. -Păstrarea distanţei construcţiilor faţă de albia majoră a apelor curgătoare. -Amenajările pe orice teren trebuie să permită scurgerea apelor meteorice la reţeaua publică colectoare a acestora. -Racordarea la reţeaua de canalizare este obligatorie pentru toate construcţiile din intravilanul localităţii ce au acces la aceasta; -Clădirile ce nu au acces la canalizare vor avea statii de epurare monobloc, cu tratare mecanică şi biologică -Inchiderea depozitului de deşeuri neconform, ecologizarea acestuia şi postmonitorizarea timp de cel putin 30 de ani.





Factor de mediu: POPULATIA/SANATATEA UMANA


Respectarea: - indicatorilor de

calitate prevazuti in Ord MS 536/1997

- indicatorilor de calitate pentru emisii si imisii aer prevazuti in Ord.462/1993, Legea 104/2010, STAS 12574/87

- indicatorilor de calitate privind nivelul de zgomot sabiliti prin STAS 10009-88

- indicatorilor de calitate privind apa potabila stabiliti prin Legea 458/2002 modificata si completata cu legea 311/2004

- indicatorilor de calitate privind starea apelor de suprafata stabiliti prin Ord. 161/2003

- normei de alocare a suprafetei de spatiu verde/locuitor conform Ord.MS 536/1997 si OUG 114/2007

Obiective de mediu de care s-a ţinut cont în timpul pregătirii planului: - Imbunătăţirea calităţii vieţii; - Protecţia sănătăţii umane; - Imbunătăţirea calităţii factorilor de mediu; - Conservarea patrimoniului natural şi a celui construit; - Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii: drumuri, alimentare cu apa,

canalizare, statii de epurare; - Dezvoltarea asezarilor umane în zone care nu sunt supuse riscurilor naturale si

agentilor poluanti Modul de aplicare a obiectivelor de mediu Obiectivele de imbunătăţire a calităţii vieţii şi sănătăţii populaţiei au fost tanspuse de PUG prin propunerile: - Dezvoltarea şi retehnologizarea sistemului de apă canal şi racordarea

populatiei majoritare la acest sistem; - Reducerea poluării apelor prin retehnologizarea şi modernizarea staţiei de

epurare; - Instituirea zonelor de protectie in jurul obiectivelor SEVESO II - Inchiderea depozitului de deşeuri neconform, reconstructia ecologica a

terenului aferent şi monitorizarea postânchidere pe o perioadă de 30 de ani; - Reducerea poluării atmosferice şi a nivelului de zgomot prin sistematizarea

circulaţei din municipiu: realizarea ocolitoarei Municipiului Făgăraş, reabilitarea infrastructurii rutiere, crearea de noi artere de circulaţie, înoirea parcului auto de transport în comun şi al populaţei;

- Extinderea intravilanului construit cu zone rezidenţiale la standarde înalte; - Dezvoltarea reţelelor de gaze naturale astfel ca marea majoritate a

populatiei să aibă acces la acest combustibil mai puţin poluant; - Izolarea termică a clădirilor în vederea reducerii consumului de agent termic; - Susţinerea sistemului educaţional prin noi dotări didactice; - Incurajarea demografiei prin acţiuni de ajutorare a familiilor tinere; - Imbunătăţirea sistemului de sănătate prin propunerile de modernizare a

unităţilor sanitare; - Reducerea şomajului prin susţinerea IMM-lor. - Conservarea şi protejarea patrimoniului natural şi a celui istoric. - Interzicerea de construire în zonele poluate istoric; - Plantarea de perdele forestiere de protecţie pentru reducerea poluanţilor

atmosferici şi a zgomotului la limita zonelor industriale. - Pentru zonele de locuinţe ce urmează a se dezvolta se recomandă ca un

procent de minimum 25% din lot sa fie spaţiu verde pentru îmbunătăţirea microclimatului zonei.

- Amenajarea de zone verzi, terenuri de sport, îmbogăţirea acestora cu dotări şi realizarea unor plantaţii de protecţie către infrastructura majoră de circulaţie, infrastructura tehnico-edilitară şi unităţile de producţie industriale şi agro-zootehnice, dar şi de-a lungul cursurilor de ape.

- Zonele de protecţie ale reţelelor majore de gaze şi a liniilor electrice aeriene, zone aflate sub interdicţie de construire se propune amenajarea acestora ca spaţii verzi.





Aspect de mediu: ZGOMOT SI VIBRATII


Respectarea indicatorilor privind nivelul de zgomot stabiliti prin: -STAS 10009-88 -Ordinul MS 536/1997

Obiective de mediu de care s-a ţinut cont în timpul pregătirii planului:

- Reducerea poluării fonice şi a vibraţiilor produse de circulatia rutieră auto; - Amenajarea de spaţii verzi de protecţie a zonelor rezidenţiale, în lungul

căilor de circulaţie şi la limita cu zonel industriale. Modul de aplicare a obiectivelor de mediu în PUG

- Reducerea nivelului de poluare fonică şi a vibraţiilor prin devierea traficului intens şi de mare tonaj de pe DN1 care traversează localitatea pe artera de circulaţie rutieră propusă – Centura ocolitoare a municipiului Fărgăraş;

- Reducerea zgomotului şi vibraţiilor prin modernizarea infrastructurii rutiere şi fluidizarea circulaţiei;

- Inoirea parcului auto de transport în comun şi al populatiei; - Realizarea de plantaţii de arbori în aliniamentele căilor de transport rutier,

auto şi feroviar; - Pentru toate zonele industriale şi de depozitare se prevăd plantarea de

perdele forestiere de protecţie faţă de vecinătăţi şi zone tampon acolo unde este necesar.

Factor de mediu: SOCIAL- ECONOMIC

Tinta Obiective de mediu stabilite prin PUG

Dezvoltarea economica a municipiului si crearea de locuri de munca

Obiective de mediu de care s-a ţinut cont în timpul pregătirii planului:

- Creşterea activităţilor economice; - Reducerea şomajului; - Promovarea turismului.

Modul de aplicare a obiectivelor de mediu în PUG

- Transformarea municipiului Făgăraş dintr-un oraş mono- industrial, cu o industrie chimică aflată în declin, într-un oraş care promovează dezvoltarea economiei locale, a anteprenoriatului, şi atragerea de investitori;

- Dinamizarea locurilor de muncă din municipiu prin promovarea măsurilor viabile /concrete;

- Transformare dintr-un oraş cu o infrastructură slab dezvoltată într-un oraş cu o infrastructură la standard europene;

- Trecerea de la un turism de tranzit la un turism viabil ca parte importantantă a sectorului economic.

- Dezvoltarea unei strategii de marketing pentru promovarea turismului în Făgăraş şi în zonele limitrofe;

- Intărirea infrastructurii de afaceri –centre de conferinţe, centre expoziţionale, infrastructură tehnologică şi informaţională;

- Reconversia şi ecologizarea zonelor industriale dezafectate de pe platforma Nitramonia.





Aspect de mediu: GOSPODARIREA DESEURILOR Tinte Obiective de mediu stabilite prin PUG

Asigurarea unui management corespunzator al deseurilor Colectarea selectiva a deseurilor Inchiderea si ecologizarea rampei de deseuri municipale Reducerea cantitatii de deseuri

Obiective de mediu de care s-a ţinut cont în timpul pregătirii planului: - Dezvoltarea unui sistem de management integrat al deseurilor; - Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme si reabilitarea ecologica

a amplasamentelor acestora; - Construirea si operarea unor depozite noi, conforme; - Eliminarea poluarii istorice ca urmare a eliminarii necorespunzatoare a

deseurilor, inclusiv a poluarii curente care poate determina compromiterea terenurilor.


In PUG se propune: - Implementarea unui management de colectare a deşeurilor selectiv; - Reducerea poluării istorice datorată depozitării necorespunzătoare a

deşeurilor – închiderea depozitului de deşeuri neconform din dealul Galaţiului (prevăzut pentru închidere în 2008) şi monitorizarea postânchidere timp de 30 de ani;

Factor de mediu: AER Tinte Obiective de mediu stabilite prin PUG

-Respectarea indicatorilor de calitate privind niveluri de emisii conform Ordinului 462/1993, HG 699/2003 (completat cu HG1902/2004 si HG 735/2003) -Respectarea indicatorilor de calitate privind nivelul imisiilor de poluanti în atmosferă conformLegii 104/2010, STAS 12574/87 -Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, inclusiv prin mărirea eficienţei energetice şi utilizarea surselor regenerabile de energie; -Reducerea emisiilor de noxe provenite din traficul rutier

Obiective de mediu de care s-a ţinut cont în timpul pregătirii planului: - Reducerea poluării aerului printr-un management corespunzător al

circulaţiei la nivelul municipiului. - Monitorizarea şi controlul emisiilor de poluanţi în aer. - Realizarea unor sistme performante de reţinere a noxelor emise de

actvităţile industriale şi modernizarea celor existente. - Utilizarea de combustibili cu emisii reduse de poluanţi în atmosferă; - Reducerea emisiilor poluante cu efect de seră. - Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, inclusiv prin mărirea

eficienţei energetice şi utilizarea surselor regenerabile de energie; Modul de aplicare a obiectivelor de mediu PUG-ul luat în studiu stabileşte ca obiective: - Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, inclusiv prin mărirea

eficienţei energetice şi utilizarea surselor regenerabile de energie prin construirea de parcuri fotovoltaice;

- Instituirea zonelor de protectie in jurul obiectivelor SEVESO II; - Inchiderea depozitului de deşeuri neconform, reconstructia ecologica

a terenului aferent şi monitorizarea postânchidere pe o perioadă de 30 de ani;

- Reducerea poluării atmosferice datorată traficului rutier prin: realizarea centurii ocolitoare a municipiului Făgăraş, dezvoltarea infrastucturii rutiere, modernizarea arterelor de circulaţie, fluidizarea circulaţiei, înoirea parcului auto de transport în comun şi adoptarea unor măsuri fiscale care să favorizeze înlocuirea autovehiculelor vechi ale populaţiei, aflate în circulatie.

- Spaţiile verzi vor ocupa 25% din suprafaţa terenului afectat fiecărei construcţii;

- Se vor crea zone de protecţie, zone verzi - plantaţii de arborii, între zonele industriale şi zonele de locuit;

- Planul propune izolarea termică a clădirilor pentru reducerea consumului de energie ce va coduce la reducerea emisiilor cu efect de seră;

- Extinderea sau conversia activităţilor economice actuale va fi permisă cu condiţia să nu mărească nivelul poluării actuale.





Factor de mediu: BIODIVERSITATEA Tinte Obiective de mediu stabilite prin PUG

Realizarea managementului ariilor naturale protejate printr-un ansamblu de masuri care sa asigure un regim special de protectie sii conservare. Conservarea diversitatii biologice, utilizarea durabila a habitatelor naturale a speciilor de flora si fauna salbatica si respectarea Planurilor de management ale siturilor declarate Natura 2000 Respectarea normei de alocare a suprafetei de spatiu verde/locuitor conform Ord.MS 536/1997 si OUG 114/2007

b) Obiective de mediu de care s-a ţinut cont în timpul pregătirii planului: - Asigurarea managementului necesar ocrotirii habitatelor naturale si conservarii

diversitatii biologice; - Reducerea si eliminarea efectelor negative cauzate de poluarea mediilor de

viata si reconstructia ecosistemelor si habitatelor deteriorate; - Monitorizarea speciilor invazive.

b) Modul de aplicare a obiectivelor de mediu - In prezent siturile de interes comunitar ce au parţial amplasamentele situate pe

teritoriul administativ al municipiului Făgăraş nu au Planuri de management, în acest caz PUG-ul se armonizează cu obiectivele de protecţie şi conservare cuprinse în regulamentul acestor situri;

- Nu se propun obiective majore la nivelul siturilor comunitare din teritoriu, care să afecteze starea de conservare a biodiversităţii . Intervenţia care se propune este la nivelul sitului SPA „Podişul Hârtibaciului” şi constă în schimbarea destinaţiei unei suprafeţe de păşune de 11,6ha, în parc fotovoltaic, ce se va efectua numai după elaborarea unui studiu de evaluare adecvată;

- Extinderea intravilanului până în vecinătatea siturilor Natura 2000 se va face cu luarea măsurilor de protecţie a biodiversităţii din aceste arii protejate;

- Eliminarea efectelor negative asupra biodiversităţii produse de depozitul de deşeuri neconform prin închidere şi refacerea amplasamentului acestui depozit;

- Refacerea zonelor poluate istoric de pe platforma Nitramonia; - Refacerea zonelor afectate de depozitarea necorespunzătoare a nămolurilor

provenite din epurarea apelor uzate prin modernizarea staţiei de epurare; - Stoparea deteriorării ecosistemelor acvatice datorită apelor uzate neepurate

din municipiu prin extinderea şi modernizarea sistemului de canalizare; - Monitorizarea speciilor invazive, distrugera lor şi refacerea habitatelor deteriorate; - Plantaţii de perdele de protecţie forestiere în aliniamentul căilor de circulaţie, la

limita zonelor industriale(ca zone tampon unde este cazul) şi amenajarea ca zone verzi a zonelor de protecţie şi siguranţă acolo unde legislaţia o cere;

- 25% din suprafeţele incintelor de locuit din intravilan vor fi destinate spaţiilor verzi.

11.6. REZULTATELE EVALUARII EFECTELOR POTENTIALE ALE PLANULUI ASUPRA

FACTORILOR DE MEDIU Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe necesită identificarea impactului semnificativ asupra factorilor/aspectelor de mediu al prevederilor planului avut în vedere. In cazul PUG –“PUG Municipiul Făgăraş ” ce face obiectul raportului de mediu există o multitudine de forme de impact asupra factorilor/aspectelor de mediu, forme de impact ce prezintă diferite magnitudini, durate, intensităţi. În vederea evaluării sintetice a impactului potenţiala asupra mediului, în termeni cât mai relevanţi, au fost stabilite categorii de impact care să permită evidenţierea efectelor potenţiale semnificative asupra mediului generate de implementarea obiectivelor din PUG. La evaluarea de mediu pentru factorul biodiversitatea, au fost integrate aspectele ce ţin de evaluarea adecvată a efectelor potenţiale asupra celor trei arii protejate de inters comunitar, şi s-a ţinut cont de obiectivele de conservare ale acestora.

Formele se impact asupra biodiversităţii s-au defalcat în două categorii:





a. Impactul produs de implementarea noilor obiective propuse de PUG asupra biodiversităţii din cele două arii de protecţie specială avifaunistică (SPA ) şi din aria natural protejată - sit de importanţă comunitară (SCI).

Analiza impactului în această situaţie a ţinut cont de următoarele:

- Nivelul actual al impactului asupra biodiversităţii din cele trei situri Natura 2000 datorită activităţilor antropice practicate în prezent;

- Nivelul impactului datorită implementării obiectivelor noi din Planul Propus „PUG municipiul Făgăraş”.

- Impactul asupra biodiversitătii din situri prin extinderea intravilanului până în vecinătatea ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA003 Scorei-Avrig-Făgăraş şi a ariei protejate situl Natura 2000 ROSCI0132 „Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu” . Extinderea se face cu schimbarea destinaţiei terenului cu o suprafaţă de 16,1ha, din vecinătatea de sud a siturilor din terenuri agricole şi terenuri arabile în terenuri cu construcţii civile – locuinţe.

- Impactul asupra biodiversităţii din situl „Podişul Hârtibaciului” prin propunere din PUG de schimbare a folosinţei unei păşuni în suprafaţă de 11,6ha în parc fotovoltaic. b. Impactul produs asupra biodiversităţii existente în perimetrul PUG din

zonele situate în afara siturilor Natura 2000. Analiza impactului în acest caz a ţinut cont de următoarele:

- Nivelul impactului asupra biodiversităţii din afara perimetrelor ariilor siturilor Natura 2000, unde ce propune extinderea intravilanului construit prin schimbarea destinaţiei terenurilor arabile şi agricole din UAT Făgăraş;

- Situaţia spaţiilor verzi din intravilan. Pentru a evalua impactul asupra celor şase factori/aspecte de mediu relevanţi s-au stabilit pentru fiecare o serie de criterii specifice care să permită evidenţierea, în principal a impactului semnificativ. Conform cerinţelor HG nr. 1076/2004, efectele potenţiale semnificative asupra factorilor/aspectelor de mediu trebuie să includă efectele secundare, cumulative, sinergice, pe termen scurt, mediu, lung, permanente şi temporare, pozitive şi negative. Pentru PUG – “Plan Urbanistic General Municipiul Făgăraş” au fost stabilite şase categorii de impact: pozitiv semnificativ, pozitiv, neutru, negativ nesemnificativ, negativ, negativ semnificativ. Evaluarea s-a făcut în baza studiilor efectuate pentru zonele respective , prin evaluarea propunerilor planului în raport cu obiectivele de mediu şi prin constatările efectuate la teren. Astfel pentru fiecare din cei şapte factori/aspecte de mediu s-a luat în considerare efectul cumulat al tuturor activităţilor de pe amplasamentul PUG şi zonele din vecinătate ce au impact asupra acestora, luând în considerare măsurile de prevenire/diminuare prevăzute în proiect şi s-a considerat în final impactul cu ponderea cea mai mare.





Rezultatele sunt prezentate tabelar în Capitolul 6 al raportului de mediu pentru fiecare factor/aspect de mediu. De asemenea s-a făcut o evaluarea sinergică a efectelor impacturilor cumulate de la mai mulţi factori de mediu ce interacţionează asupra altor factori de mediu. Principalele rezultate pe care le pune în evidenţă evaluarea efectelor potenţiale cumulate ale obiectivelor propuse prin PUZ asupra fiecărui factor de mediu sunt următoarele:

♦ Biodiversitatea – impact negativ nesemnificativ datorită suprafetelor mari de terenuri arabile şi agricole propuse pentru schimbarea folosinţei în zone de intravilan construit.

♦ Populaţia/Factorul socio - economic – impact pozitiv semnificativ pe termen lung determinat de obiectivele propuse în PUG privind îmbunătăţirea condiţiilor comunităţii pe termen scurt, mediu şi lung;

♦ Apa - impact pozitiv pe termen lung ; ♦ Aerul – impact pozitiv pe termen lung, datorită sistematizării circulaţiei rutiere

auto. ♦ Peisajul – impact pozitiv pe termen lung, datorită stopării dezvoltării haotice a

zonei, sistematizării urbanistice cu o infrastructură corespunzătoare; ♦ Solul/Utilizarea terenului/ Gospodărirea deşeurilor – impact neutru, ca urmare a

măsurilor de prevenire/diminuare a impactului. 11.7. MĂSURI PROPUSE PENTRU A PREVENI, REDUCE ŞI COMPENSA CÂT DE COMPLET

POSIBIL ORICE EFECT ADVERS ASUPRA MEDIULUI AL IMPLEMENTĂRII PLANULUI

În continuare se prezintă măsurile propuse pentru prevenirea, reducerea şi compensarea oricărui posibil efect advers asupra mediului datorită implementării proiectului obiectivelor propuse în PUG precum şi măsuri menite să accentueze efectele pozitive asupra mediului. Deoarece planul propus se referă la amenajarea urbanistică a unei zone teritoriale şi nu la implementarea de noi obiective cu profil economic, măsurile propuse se referă numai la factori de mediu asupra cărora s-a considerat prin evaluare că implementarea planului ar putea avea un impact potenţial.





Factor de mediu: AER Masurile de prevenire, reducere, compensare a efectele negative semnificative asupra mediului

datorită impementării planului Impactul evaluat asupra stării actuale a factorului de mediu AER, datorat implementării obiectivelor propuse de PUG a rezultat pozitiv. In PUG au fost propuse o serie de obiective ce pot fi asociate măsurilor care să ducă la îmbunătăţirea stării actuale a calităţii aerului: - reducerea polării atmosferice prin sistematizarea circulaţiei de la nivelul municipiului şi prin

reabilitarea , modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere auto, realizarea ocolitoarei municipiului;

- nu se vor construi obiective de producţie cu emisii poluante peste limitele admise de legislatia in vigoare;

- Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, inclusiv prin mărirea eficienţei energetice şi utilizarea surselor regenerabile de energie prin construirea de parcuri fotovoltaice

- Instituirea zonelor de protectie in jurul obiectivelor SEVESO II - Inchiderea depozitului de deşeuri neconform, reconstructia ecologica a terenului aferent şi

monitorizarea postânchidere pe o perioadă de 30 de ani; - se vor realiza sisteme de reţinere a noxelor emise de activitătile industriale şi modernizarea celor

existente; - spaţiile verzi vor ocupa 25% din suprafaţa terenului afectat fiecărei construcţii; - se vor reabilita zona spatiilor verzi şi de agrement a municipiului; - spatiile de protecţie se vor realiza sub forma zonelor verzi; - se vor efectua plantaţii forestiere de protecţie - plantaţii de arborii, între zonele industriale şi zonele

de locuit, în aliniament; - proiectul propune izolarea termică a clădirilor pentru reducerea consumului de combustibili; - extinderea sau conversia activităţilor actuale va fi permisă cu condiţia să nu mărească nivelul

poluării actuale; - înoirea parcului auto de transport în comun şi găsirea de surse financiare pentru ajutorarea

populaţiei să-si schimbe autoturismele învechite. Efecte adverse asupra aerului ambietal se vor resimţii în timpul lucrărilor de implementare a obiectivelor de infrastructură, dar acestea vor fi pe perioade scurte de timp şi pe fronturi diferite de lucru şi nu vor avea un efect semnificativ asupra calităţii aerului. Astfel în timpul lucrărilor de modernizare a străzilor, a reţelelor de apă –canal, nivelul emisiilor de gaze şi pulberi va creşte, dar creşterea va fi strict locală în raza fronturilor de lucru. Pentru a diminua nivelul acestor emisii poluante se propun următoarele măsuri: - Lucrările de execuţie a obiectivelor propuse, se vor face cu utilaje şi mijloace de transport

acţionate cu motoare Diesel care nu au emisii de plumb şi au emisii reduse de CO2; - Terasamentele drumurilor, acceselor la fronturile de lucru vor fi stropite şi se va circula cu viteză

redusă pentru a nu antrena particulele de praf. Extinderea intravilanului presupune mărirea numărului de clădiri ce vor aduce un aport de poluanţi atmosferici. In această situaţie se impune adoptarea următoarei măsuri: Pentru limitarea emisiilor în atmosferă cu pulberi în suspensie, administraţia locală va putea impune utilizarea unor instalaţii performante pentru încălzire şi apă caldă menajeră pentru locuinţele /clădirile nou construite. Unul din obiectivele PUG-lui este utilizarea ca surse de caldura de combustibili regenerabili . (biomasa, energia solara prin panouri fotovoltaice, etc) Recomandare SEA: - Plantaţile de arbori se vor face în baza unui studiu de specialitate pentru plantarea de specii care

protejează cel mai eficient atmosfera, care au capacitatea de a absobi emisiile de poluanţi şi care se pretează condiţiilor de climă şi stres din intravilan;







Factor de mediu/Aspect de mediu: SOL Masurile de prevenire, reducere, compensare a efectele negative semnificative asupra mediului

datorită impementării planului Impactul potenţial asupra solului datorat implementării obiectivelor din PUG, prin evaluare a rezultat neutru. Impactul major este unul mecanic datorat lucrărilor de implementare a obiectivelor din PUG şi de cel al schimbării folosinţei terenurilor. In acest context au fost propuse următoarele măsuri: - Modernizarea reţelei de canalizare pentru a stopa infiltraţiile de ape uzate în sol, datorită stării

avansate de uzură a acesteia; - Modernizarea staţiei de epurare cu amenajarea de spaţii impermeabilizate pentru depozitarea

nămolurilor provenite din epurarea apelor uzate; - Introducerea unui sistem performant de gestionare a deşeurilor; - Interzicerea schimbarii destinaţiei terenurilor potenţial contaminate fără realizarea în prealabil a

unor studii de risc; - Corelarea PUG cu Planurile de urgenţă ale societăţilor încadrate pe Directiva SEVESO si Instituirea

zonelor de protectie in jurul obiectivelor SEVESO II - Refacerea solului de pe suprafeţele afectate de implementarea obiectivelor de infrastructură din

PUG, renaturarea zonelor afectate; - Eliminarea suprafeţelor de sol poluate cu lubrifianţi provenite de la utilaje şi vehicule; - Igienizarea zonelor afectate de depozitarea materialelor şi a deşeurilor rezultate din construcţii; - Impactul semnificativ asupra solului datorat schimbării folosinţei actuale a terenurilor agricole să se

rezume strict la suprafeţele propuse pentru schimbare şi să se evite afectarea terenurilor agricole şi arabile din vecinătate.

- Reducerea poluării istorice datorată depozitării necorespunzătoare a deşeurilor – închiderea depozitului de deşeuri neconform din dealul Galaţiului (prevăzut pentru închidere în 2008) şi monitorizarea postânchidere timp de 30 de ani;

In prezent în teritoriul analizat există zone unde asupra solului sunt efecte cu impact negativ şi pentru a diminua cât mai mult posibil acest impact, pe lângă obiectivele propuse de PUG se mai propun următoarele măsuri ce necesită să fie luate în considerare: - Reconversia şi refacerea terenurilor contaminate istoric - toate lucrările aferente implementarii PUG

pe aceste terenuri să se realizeze in baza unor avize si/sau acorduri de mediu prin care se vor stabili masuri concrete de ecologizare a zonelor afectate pentru evidentierea oricarui risc pentru sanatatea populatiei si incadrarea in regelemntarile privind calitatea solului;

- Elaborarea în sistem de urgentă a proiectului de închidere a depozitului de deşeuri neconform - Să va impune dezafectarea foselor septice şi a bazinelor vidanjabile după extinderea reţelei de

canalizare şi să fie eliminate exfiltraţiile/scurgerile din acestea în sol şi subsol. - Terenurile să fie utilizate eficient şi la implementarea obiectivelor PUG să nu afecteze vecinătăţile; - Refacerea solurilor afectate de depozitarea nămolurilor de la staţia de epurare; - Refacerea solurilor afectate de lucrările pentru implementarea obiectivelor de infrastructură

propuse; - Igienizarea terenurilor care în prezent sunt poluate cu depozitări necontrolate de deşeuri menajere

şi de construcţii; Recomandari SEA - Factor de mediu SOL: - Completarea prevederilor Regulamentului Local de Urbanism cu urmarirea postinchidere pe o

perioada minima de 30 de ani a depozitelor de deseuri neconforme, in conditii de protectia mediului si a sanatatii populatiei concomitent cu inregistrarea in registrul de cadastru a suprafetei care a fost ocupata de depozitul de deseuri si marcarea vizibila pe documentele cadastrale.

- Având in vedere ipoteza existentei poluarii istorice a solului pe suprafata fostei platforme Nitramonia, conform HG 1408/2007, art.6 la incetarea activitatii cu impact asupra mediului geologic, la schimbarea activitatii sau a destinatiei terenului, operatorul sau detinatorul de teren este obligat sa realizeze investigarea si evaluarea poluarii mediului geologic prin intermediul unui raport geologic . Conform HG 1403/2007, Art.9, „Metodologiile de refacere a mediului geologic se stabilesc de catre autoritatea competeneta pentru protectia mediului in urma analizei raportului geologic final de investigare si evaluare a poluarii mediului geologic, si, dupa caz, a studiului evaluarii de risc, (care sa defineasca domeniului de remediere si masurile de punere in siguranta operationala), luand in considerare urmatoarele:....g) destinatia terenului dupa refacerea mediului geologic si posibilitatea utilizarii acestuia, avand in vedere potentialul de dezvoltare a zonei sau folosinta terenului preconizat pentru viitor. Ca urmare functiunile viitoare pentru terenurile contaminate se pot stabili in urma unui studiu de investigare si evaluare a poluarii mediului geologic, intocmit in conformitate cu legislatia in vigoare.





- Introducerea in regulametul Local aferent PUG interzicerea schimbarii destinatiei terenurilor potential contaminate fara realizarea in prealabil a unor studii conform recomnadarilor de la paragraful anterior.

- Urmărirea aplicării măsurilor de monitorizare post –închidere a depozitelor neconforme: “Depozitul de deşeuri municipale” şi “Depozitul de deşeuri industriale nepericuloase – Halda de şlam” conform procedurilor de mediu;

- Toate lucrarile aferente implementarii PUG de pe terenuri ce au fost contaminate istoric se vor realiza in baza unor avize si/sau acorduri de mediu prin care se vor stabili masuri concrete de ecologizare a zonelor afectate pentru evidentierea oricarui risc pentru sanatatea populatiei si incadrarea in regelemntarile privind calitatea solului.






Factor de mediu: APA Masurile de prevenire, reducere, compensare a efectele negative semnificative asupra mediului

datorită impementării planului - PUG În prezent starea factorului de mediu APA este mult deteriorată, iar prin implementarea obiectivelor din PUG impactul evaluat asupra apei din zonă va fi unul pozitiv semnificativ. Obiectivele PUG sunt: Referitor la calitatea apei potabile: Regulamentul local de urbanism anexat la proiectul PUG luat în studiu stabileşte ca obiective: - Construcţiile de pe amplasament să fie racordate la reţeaua publică de distribuţie a apei

potabile sau să să-şi aibă asigurat necesarul din sursă proprie cu avizul Inspectoratului Sanitar. - Extinderea si modernizare infrastructura de apa in municipiul Fagaras prin:

o Reabilitare puturi, rezervoare, aductiuni, o Reabilitare si extinedere retele de distributie apa potabila, inclusiv instalatii electrice, o Statie de dezinfectie

- Asigurarea zonelor de protectie severa in jurul fronturilor de captare - Asigurarea calităţii şi disponibilitătii pentru serviciile de apă în conformitate cu principiile

maximum de eficienţă şi calitate în operare şi confortul populaţiei; Referitor la sistemul de canalizare: - Canalizare:

o Extindere si modernizare infrastructura apa canal o Extindere si modernizare sistem de canalizare in teritoriul periurban Fagaras-retele de

canalizare cartier Galati (Statie de pompare Galati) - Statie de epurare: Reabilitare , retehnologizare statie de epurare municipiul Fagaras (reabilitare

treapta mecanica, trepata biologica, trepata tertiara, linia namolului) Referitor la apele de suprafata si subterane:

-Interzice efectuarea de lucrări în albiile majore ale cursurilor de ape. -Pentru protectia apelor de suprafata si subterane sunt prevazute urmatoarele masuri: - Amenajările pe orice teren trebuie să permită scurgerea apelor meteorice la reţeaua publică colectoare a acestora. - Racordarea la reţeaua de canalizare este obligatorie pentru toate construcţiile din intravilanul localităţii ce au acces la aceasta; - Clădirile ce nu au acces la canalizare vor avea statii de epurare monobloc, cu tratare mecanică şi biologică - Inchiderea depozitului de deşeuri neconform, ecologizarea acestuia şi postmonitorizarea timp de cel putin 30 de ani.

Nu se preconizează efecte adverse ale implementării obiectivelor PUG asupra surselor de apă. Pentru a diminua impactul existent , se prevăd câteva măsuri suplimentare faţă de cele propuse în PUG: - Toate construcţiile de pe amplasament să fie racordate la reţeaua publică de distribuţie a apei

potabile sau să aibă asigurat necesarul din sursă proprie cu avizul Inspectoratului Sanitar Braşov; - Populatia să fie informată asupra zonelor poluate istoric cu impact asupra apelor subterane ce

conduc la riscul contaminării surselor de apă potabilă din puţurile forate; - După definitivarea lucrărilor de extindere şi modernizare a sistemului de canalizare branşarea

locuinţelor la reţeaua de canalizare să se impună în mod obligatoriu pentru toţi locuitorii ce au acces la aceasta;

- Sistarea infiltraţiilor în apele subterane prin dezafectarea foselor septice, a bazinelor vidanjabile şi a oricăror instalatii prezente, menite să stocheze ape uzate;

- In cazul că vor mai exista locuinţe ce nu vor avea acces la canalizare vor avea statii de epurare monobloc, cu tratare mecanică şi biologică, cu eficienţă de minim 95%;

- Inchiderea depozitului de deşeuri neconform să fie o problemă prioritară şi urgentă pentru a se opri infiltraţiile poluante în apele subterane şi scurgerile în părăul Galaţi;

- Igienizarea zonelor afectate de depozitarea necontrolată de deseuri menajere şi de construcţii ce pot creea infiltraţii în sol şi în apele subterane prin intermediul apelor meteorice;

- Igienizarea albiilor cursurilor de apă ce au fost poluate cu deşeuri menajere; - Se va interzice efectuarea de lucrări în albiile majore ale cursurilor de ape. Recomandari SEA: Avind in vedere existenta poluarii istorice a panzei freatice este necesara o atenta gestionare a resurselor de apa pe intreg teritoriul afectat, iar pentru siguranta este necesara instiintarea populatie asupra existentei pericolului de contaminare a puturilor de apa potabila. Acolo unde este posibil se recomanda luarea unor masuri de remediere in baza unor studii de specialitate. Se vor institui zonele de protecţie în jurul forajelor de control (monitorizare) a apei freatice .





Factor de mediu/Aspect de mediu: GOSPODARIREA DESEURILOR Masurile de prevenire, reducere, compensare a efectele negative semnificative asupra mediului

datorită impementării planului Impactul potenţial asupra solului datorat implementării obiectivelor din PUG, prin evaluare a rezultat neutru. Impactul major este unul mecanic datorat lucrărilor de implementare a obiectivelor din PUG . In acest context au fost propuse următoarele măsuri: - Reducerea poluării istorice datorată depozitării necorespunzătoare a deşeurilor – închiderea

depozitului de deşeuri neconform din dealul Galaţiului (prevăzut pentru închidere în 2008) şi monitorizarea postânchidere timp de 30 de ani;

- Introducerea unui sistem performant de gestionare a deşeurilor; - Igienizarea zonelor afectate de depozitarea materialelor şi a deşeurilor rezultate din construcţii; In prezent în teritoriul analizat există zone unde asupra solului sunt efecte cu impact negativ şi pentru a diminua cât mai mult posibil acest impact, pe lângă obiectivele propuse de PUG se mai propun următoarele măsuri ce necesită să fie luate în considerare: - Elaborarea în sistem de urgentă a proiectului de închidere a depozitului de deşeuri neconform în

care să se prevadă dezafectarea haldei de deşeuri prin: • Transferarea deşeurilor colectate până în momentul de faţă la un alt depozit de deşeuri ce se

va construi în zonă; • Excavarea solului contaminat şi transportarea lui la noul depozit; • Amenajarea pe amplasamentul actualului depozit a unei rampe de transfer a deşeurilor cu

respectarea cerinţelor legislaţiei de mediu privind protejarea factorilor de mediu. - Refacerea solurilor afectate de depozitarea nămolurilor de la staţia de epurare; - Aplicarea unui management al deşeurilor selectiv; - Reducerea de deşeuri eliminate prin reciclare şi valorificare energetică.

Recomandari SEA – Aspect de mediu GOSPODARIREA DESEURILOR: - Completarea prevederilor Regulamentului Local de Urbanism cu urmarirea postinchidere pe o

perioada minima de 30 de ani a depozitelor de deseuri neconforme, in conditii de protectia mediului si a sanatatii populatiei concomitent cu inregistrarea in registrul de cadastru a suprafetei care a fost ocupata de depozitul de deseuri si marcarea vizibila pe documentele cadastrale.

- Dezvoltarea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor, în vederea atingerii ţintelor de reciclare pentru deşeurile de ambalaje, deşeurile de echipamente electrice şi electronice, vehicule scoase din uz, baterii şi acumulatori, deşeuri din construcţii şi demolări, anvelope;

- Incadrarea tuturor proiectelor de la nivelul localitatii pe sectorul deseuri in Planul Regional de Gestionare a Deseurilor si in Planul National de Gestionare a Deseurilor.

- Dotarea tuturor cartierelor de blocuri, case particulare si agenti economici cu europubele in conformitate cu normele europene;

- Stabilirea conform P.U.Z.-urilor realizate pentru fiecare cartier a locurilor unde se vor amplasa europubelele pentru colectarea deseurilor menajere;

- Stabilirea modalitatii de colectare a deseurilor provenite din constructii si demolari.





Factor de mediu: BIODIVERSITATEA Masurile de prevenire, reducere, compensare a efectele negative semnificative asupra mediului

datorită impementării planului Datorită propunerilor de extindere a întravilanului construit în terenurile arabile şi agricole precum şi propunerea de intervenţie la nivelul sitului „Podişul Hârtibaciului” nivelul impactului asupra biodiversităţii a rezultat negativ nesemnificativ. Pentru a diminua efectele adverse asupra biodiversităţii se propun măsuri asupra biodiversităţii din afara ariilor natural protejate şi măsuri la nivelul ariilor natural protejate.

c) Masuri de a reduce şi compensa nivelul impactului asupra faunei şi florei care nu se află în perimetrul ariilor natural protejate:

- Reducerea şi eliminarea efectelor negative cauzate de poluarea mediilor de viaţă şi reconstrucţia ecosistemelor şi habitatelor deteriorate;

- Impementarea obiectivelor din PUG să respecte strict suprafeţele destinate fără să afecteze vecinătăţile;

- Pentru extinderea intravilanului din vecinătatea ariilor natural protejate se propune ca lucrările să înceapă în perioada de toamnă – iarnă, când numărul de specii de păsări este mai redus iar cele rezidente se pot retrage pe alte suprafeţe;

- Reabilitarea suprafeţelor ocupate de spaţiile verzi din intravilan, în scopul restabilirii echilibrului ecologic şi al reducerii poluării;

- Protejarea habitatelor instalate de-a lungul albiei pâraielor, să nu fie afectate de lucrările de implementare a obiectivelor din PUG;

- Găsirea soluţiilor pentru păstrarea arborilor existenţi de pe amplasamentele unde se vor efectua lucrări de implementare a obiectivelor;

- Aplicarea măsurilor pentru reducerea impactului asupra factorilor de mediu va diminua impactul asupra biodiversităţii din intravilanul localităţii şi vecinătatea acestuia;

- Păstrarea unei suprafeţe de 25% din aria încintei fiecărei construcţii ca zonă verde; - Crearea de perdele de protecţie constituite din arbori între zonele industriale şi cele de locuit;

d) Măsuri de reducere a impactului asupra biodiversităţii situate la nivelul ariilor natural

protejate: Planul Urbanistic General al municipiului Făgăraş nu propune obiective majore la nivelul siturilor Natura 2000. Nu sunt propuse lucrări de introducere în intravilan de suprafeţe cuprinse în aceste arii protejate. Obiectivele propuse de plan ce au o influenţă asupra ariilor protejate sunt cele de extindere a intravilanului până în vecinătatea lor şi schimbarea destinaţiei unei suprafeţe de păşune de 11,6ha din extravilan situată în situl „Podişul Hârtibaciului” în Parc fotovoltaic. Măsura prioritară pentru diminuarea impactului produs de intervenţia la nivelul sitului „Podişul Hâribaciului derivă din legislaţia de mediu respectiv: - OUG 57/2007 Art. 24 – (2) , prevede ca planurile de dezvoltare pentru zonele incluse în arii

natural protejate se modifică de către autorităţile responsabile în conformitate cu prevederile planurilor de management, respectiv cu obiectivele de conservare a ariilor naturale protejate care nu dispun de plan de management.

Deoarece în situl „Podişul Hârtibaciului” nu există o zonare adecvată se propune ca o soluţie la implementarea obiectivului propus de plan (Parc fotovoltaic) aplicarea următoarei măsuri:

- Până la elaborarea si avizarea Planurilor de management ale ariilor naturale protejate, realizarea oricaror planuri sau proiecte (inclusiv actiuni) in cadrul unitatilor teritoriale incluse in ariile natural protejate – situri Natura 2000, se vor face, numai dupa efectuarea evaluarii adecvate privind impactul asupra ariei protejate din prespectiva obiectivelor de conservare si a efectului asupra integritatii sitului, sau, dupa caz, conform obiectivelor de protecţie şi conservare a siturilor.

Alte măsuri propuse sunt măsuri derivate din Reguamentele siturilor - activităţi interzise în limita ariilor natural protejate: - Activităţi fără acord sau autorizaţie de mediu, emise de autoritatea de mediu competentă, sau

încălcarea prevederilor acestora; - Amplasarea de noi construcţii în zonele de protecţie strictă şi integrală; - Exploatarea industrială a oricărei resurse naturale; - Activităţi ce generează poluarea aerului, a apelor şi a solului;





- Lucrări de cercetare, explorare şi prospecţiuni prin metode distructive; - Păşunatul în zonele de protecţie strictă şi integrală; - Defrişările, tăierile rase şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari; - Tăierile selective a arborilor bătrâni sau a unor specii; - Distrugerea, perturbarea sau modificarea sau deteriorarea patrimoniului biologic şi geologic sau

speologic; - Efectuarea de săpături, decopertări, derocări, desecări, deschideri de balastiere; - Distrugerea sau deteriorarea marcajelor, indicatoarelor şi panourilor de informare şi avertizare

destinate protecţiei mediului şi circulaţiei turistice; - Depozitarea oricăror deşeuri, substanţe, materiale, cadavre animaliere în perimetrul sau în

vecinătatea ariilor natural protejate; - Camparea în locuri neautorizate, aprinderea focului în zone neautorizate, a artificiilor sau a

exploziilor; - Producerea zgomotelor de orice fel, ce pot afecta liniştea şi fauna ce găzduieşte la nivelul

siturilor; - Realizarea de captări de apă industrială şi amplasarea de retele, canale, instalatii, garduri,

gatere şi a oricărei alte construcţii sau obiective; - Amplasarea stânelor în apropierea cursurilor de ape şi a fondului forestier; - Amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate; - Vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate; - Braconajul; - Distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor; - Împăduriri cu specii neindigene (salcâm, oţetar, cenuşar etc.); O altă măsură de importantă majoră, se referă la înmulţirea necontrolată a speciilor invazive ce propune: - Monitorizarea ariilor celor trei situri şi în locurile unde se constată apariţia de specii invazive să fie

distruse iar zona să fie renaturată. Recomandari SEA: Respectarea măsurilor prioritare: - Planurile de dezvoltare pentru zonele incluse în arii natural protejate se modifică de către

autorităţile responsabile în conformitate cu prevederile planurilor de management, respectiv cu obiectivele de conservare a ariilor naturale protejate care nu dispun de plan de management.

- Pana la elaborarea si avizarea Planurilor de management ale ariilor naturale protejate, realizarea oricaror planuri sau proiecte (inclusiv actiuni) in cadrul unitatilor teritoriale incluse in ariile natural protejate – situri Natura 2000, se vor face, numai dupa efectuarea evaluarii adecvate privind impactul asupra ariei protejate din prespectiva obiectivelor de conservare si a efectului asupra integritatii sitului, sau, dupa caz, conform obiectivelor de protecţie şi conservare a siturilor.






Factor de mediu: POPULATIA /SANATATEA UMANA Masurile de prevenire, reducere, compensare a efectele negative semnificative asupra mediului

datorită impementării planului Obiectivele propuse din PUG sunt pentru creşterea calităţii vieţii şi o dezvoltare durabilă a municipiului Făgăraş, impactul evaluat a rezultat pozitiv semnificativ.

Măsurile privind reducerea impactului asupra factorilor de mediu datorat implementării acestor obiective pot fi considerate viabile şi pentru protecţia populaţiei şi a sănătăţii acesteia.

In PUG au fodt prevăzute o serie măsuri care să aibă ca scopuri finale îmbunătăţirea potenţialului demografic, dezvoltarea resurselor umane şi creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă:

susţinerea natalităţii prin flexibilizarea oportunităţilor pe care le au femeile tinere de a se dezvolta profesional, concomitent cu procesele de întemeiere a unei familii şi de naştere şi creştere a copiilor

facilităţi economico-financiare şi privind locuirea acordate tinerelor familii realizarea de programe/actiuni pentru prevenirea migratiei organizarea de cursuri tip „after school” pentru minorii ai căror părinti sunt plecati la muncă în

străinătate sprijinirea elevilor provenind din medii sociale defavorizate dezvoltarea învătământului profesional si tehnic creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă prin dezvoltarea unor programe destinate

tinerilor, femeilor şi şomerilor recalificarea fortei de muncă si a somerilor în functie de cererea pietei accesarea de fonduri nerambursabile pentru formarea profesională continuă a populatiei dezvoltarea sistemului de pensii si asigurări private asigurarea accesului la servicii de sănătate de calitate şi dezvoltarea serviciilor de asistenţă

socială îmbunătătirea sistemului de sănătate prin modernizarea infrastructurii si dotarea cu aparatură

si echipamente necesare încurajarea parteneriatului public-privat pentru oferirea de servicii sociale alternative (prin

proiecte finantate de la UE) promovarea antreprenoriatului prin furnizarea de sprijin pentru persoanele care încep să

administreze o afacere Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, inclusiv prin mărirea eficienţei energetice şi

utilizarea surselor regenerabile de energie prin construirea de parcuri fotovoltaice Instituirea zonelor de protectie in jurul obiectivelor SEVESO II Inchiderea depozitului de deşeuri neconform, reconstructia ecologica a terenului aferent şi

monitorizarea postânchidere pe o perioadă de 30 de ani;.

Efecte adverse asupra sănătăţii populaţiei se pot produce în timpul lucrărilor de implementare a obiectivelor privind infrastructura municipiului în acest caz trebuie să se aibă în vedere nivelul poluanţilor emişi în timpul lucrărilor de execuţie. Astfel se prevăd următoarele măsuri:

- Să nu se execute concomitent un număr mare de lucrări pe aceeaşi unitate de suprafaţă şi unitate de timp, ce implică un număr mare de utilaje şi care au ca rezultat creşterea nivelului de poluare locală prin creşterea nivelului de emisii poluante în atmosferă, a zgomotului şi a vibraţiilor;

- Să se aibă în vedere orarul de execuţie al lucrărilor de implementare a obiectivelor din PUG, pe timpul nopţii în vecinătatea zonelor rezidenţiale, să se execute lucrări cu nivel de zgomot şi vibraţii redus;

- Fronturile de lucru să fie localizate strict pe zona destinată lucrărilor, să nu afecteze vecinătăţile;

- Refacerea zonelor afectate de lucrările de implementare a obiectivelor propuse în PUG; - Protejarea cât mai mult posibil a vegetaţiei afalte în zona fronturilor de lucru.

Conform analizei stării factorilor de mediu şi a datelor statistice din studiile elaborate privind starea mediului la nivelul teritoriului municipiului Făgăraş a rezultat că nivelul emisiilor de diverşi poluanţi nu depăşesc nivelul admis de legislaţia de mediu în vigoare. Totuşi prezenţa surselor de poluare generate la nivel local sau zonal , crează disconfort care afectează atât populaţia rezidentă cât şi pe cea care tranzitează oraşul. În sensul diminuării impactului asupra factorilor de mediu, a creşterii calităţii vieţi odată cu propunerile





de dezvoltare durabilă a municipiului Făgăraş, se au în vedere următoarele măsuri: - După finalizarea lucrărilor de la centura ocolitoare a municipiului Făgăraş, se impune

limitarea drastică a traficului greu în interiorul oraşului în vederea reducerii nivelelor de zgomot, vibraţii şi praf de pe principalele artere de circulaţie ale oraşului, precum şi în reducerea acumulării de gaze potenţial toxice în principalele intersecţii;

- Conform legislaţiei în vigoare, zgomotul general admis în oraşe nu trebuie să depăşească 35-40 de decibeli. Ceea ce depăşeşte nivelul de 80 de decibeli este considerată poluare fonică periculoasă pentru sănătatea populaţiei;

- Monitorizarea emisiilor din zonele industriale în conformitate cu datele din autorizaţiile de mediu ale întreprinderilor, pentru a urmări eventuale valori de poluare cumulativă;

- Consiliul Local va lua măsuri pentru adoptarea elementelor arhitecturale adecvate, optimizarea densităţii de locuire, concomitent cu menţinerea şi reabilitarea spaţiilor verzi, a amenajărilor peisagistice cu funcţie ecologică, estetică şi recreativă;

- Suprafeţele de spaţiu verde prevăzute vor fi amenajate şi întreţinute corespunzător; - Să se respecte distanţele de protecţie stabilite conform Ordinului nr. 536/1997, pentru

aprobarea Normelor de igiena si a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei; - Să fie aplicate măsurile prevăzute în PUG privind realizarea plantaţiilor forestiere de

protecţie faţă de obiectivele industriale; - Să fie implementate obiectivele privind modernizarea şi reabilitarea sistemului de sănătate; - Să fie respectate măsurile prevăzute referitoare la zonele poluate istoric.

Recomandare SEA: - Referitor la fosta platforma Nitramonia, se recomanda urmatoarele: - Avind in vedere ipoteza existentei poluarii istorice a solului pe suprafata fostei platforme chimice

Nitramonia, la orice schimbare a destinatiei amplasamentului, este necesara intocmirea unui raport privind situatia sitului si in cazul in care se confirma depasirea pragului de interventie, chiar si la un singur parametru, in oricare din punctele monitorizate, inaintea inceperii oricaror lucrari de constructii, pentru siguranta persoanelor si a mediului, se impune ecologizarea terenului in baza unor studii de evaluare a riscului care sa defineasca domeniului de remediere si masurile de punere in siguranta operationala.

- Referitor la poluarea istorica a panzei freatice se recomanda urmatoarele: Avind in vedere existenta poluarii istorice a pânzei freatice este necesara o atenta gestionare a resurselor de apa pe intreg teritoriul afectat, iar pentru siguranta este necesara instiintarea populatie asupra existentei pericolului de contaminare a puturilor de apa potabila. Acolo unde este posibil se recomanda luarea unor masuri de remediere in baza unor studii de specialitate.



Este necesar ca în PUG să se facă următoarele precizări: - Pentru fosta platforma Nitramonia se recomanda ca in RL aferent PUG să se interzică schimbarea

destinatiei terenurilor potential contaminate fara realizarea in prealabil a unor studii de punere in siguranta.





Aspect de mediu: PEISAJ Masurile de prevenire, reducere, compensare a efectele negative semnificative asupra mediului

datorită impementării planului Pentru a reduce cât mai complet posibil orice efect advers asupra aspectului de mediu – Peisaj, datorită implementării obiectivellor din PUG privind zonele rezidenţiale se impun respectarea următoarelor măsuri:

- Proiectarea arhitectonică va fi adecvată integrării noilor construcţii în piesaj conform recomnadărilor din regulamentul PUG.

- Se va interzice amplasarea de construcţii sau instalaţii care prin natura sa funcţională să poată avea un impact negativ asupra mediului;

- Se vor aplica măsuri de utilizare eficientă a terenurilor; - Aspectul clădirilor va exprima caracterul şi reprezentativitatea funcţiunii şi va răspunde

exigenţelor actuale ale arhitecturii europene de “coerenţă” şi “eleganţă”; - Orice construcţie nouă, sau modificare a uneia existente trebuie să se înscrie armonios în

zonă, fiind posibilă şi armonia prin contrast; - Se va respecta procentul de 25% din suprafaţa incintelor de locuinţe pentru amenajării de

spaţii verzi; - Clădirile noi sau modificările de clădiri existente se vor integra în caracterul general al zonei şi

se vor armoniza cu clădirile învecinate ca arhitectură şi finisaje; - Se va interzice folosirea de materiale strălucitoare pentru şarpante sau folosirea

azbocimentului; - La construcţia clădirilor se vor utiliza materiale estetice si durabile în timp.

Recomandare SEA: Introducerea in Regulamentul Local aferent PUG actualizat interzicerea schimbarii destinatiei terenurilor amenjate ca spatii verzi si /sau prevazute ca atare in PUG actualizat, reducerii suprafetelor acestora ori stramutarii lor.





11.8. ANALIZA ALTERNATIVELOR In vederea selectării celei mai bune alternative de implemetare a planului urbanitic general, din punct de vedere tehnico – economic şi cu cel mai mic nivel zonal – “ PUG Municipiul Făgăraş ”al impactului asupra factorilor/ aspectelor de mediu relevante pentru proiect au fost analizate alternativele referitoare la: varianta finală şi varianta zero cea rezultată din neimplementarea obiectivelor propuse de PUG. Varianta finală a rezultat cea avantajoasă din punct de vedere a beneficiilor datorate implementii obiectivelor cuprinse în PUG din punct de vedere socio – economic. 11.9. PROPUNERI PRIVIND MONITORIZAREA EFECTELOR SEMNIFICATIVE ALE

IMPLEMENTARII PLANULUI Articolul nr. 10 al Directivei Europene privind Evaluarea Strategică de Mediu (SEA) nr. 2001/42/CE, adoptată în legislaţia naţională prin HG nr.1076/2004, privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe prevede necesitatea monitorizării în scopul identificării, într-o etapă cât mai timpurie, a eventualelor efecte negative generate de implementarea planului şi luării măsurilor de remediere necesare. Monitorizarea se efectuează prin raportarea la un set de indicatori care să permită măsurarea impactului pozitiv sau negativ asupra mediului. Aceşti indicatori trebuie să fie astfel stabiliţi încât să faciliteze identificarea modificărilor induse de implementarea planului. Activităţile ce fac obiectul planului – “PUG Municipiul Făgăraş” analizat a condus la stabilirea unor indicatori care să permită, pe de o parte, monitorizarea măsurilor de prevenire/diminuare a efectelor negative asupra mediului, iar pe de altă parte, monitorizarea stării, calităţii şi evoluţiei factorilor/aspectelor de mediu. In Capitolul 10 al raportului de mediu se prezintă, pentru fiecare factor/aspect de mediu, programul de monitorizare specific, indicatorii stabiliţi şi unităţile responsabile.



raport de mediu - primaria-fagaras.ro mediu revizuit mai 2013.pdf · d) document de avizare...

Documents