raport de bilant - 2016portal.just.ro/46/documents/raport de bilant - 2016 ca pitesti.pdf ·...
TRANSCRIPT
03 martie 2017
RAPORT DE BILANT - 2016
CURTEA DE APEL PITESTI
1
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
CUPRINS
CAPITOLUL I – STAREA INSTANŢEI ÎN ANUL 2016 ................................................. 6
I.1 – ACTIVITATEA INSTANŢEI ................................................................................................. 6
1.1 Volumul total de activitate ............................................................................................ 6
1.1.1. Volumul de activitate la nivelul Curţii de Apel Piteşti, pe secţii/complete
specializate .......................................................................................................................... 9
1.1.2. Volumul de activitate şi complexitatea pe secţii ..................................................... 10
1.2. Incărcătura pe judecător............................................................................................ 11
1.3.Managementul resurselor umane ................................................................................ 12
1.4.Analiza activităţii instanţei din perspectiva indicatorilor de eficienţă ....................... 15
1.5. Probleme generale de management al instanţei ........................................................ 32
I.2.INFRASTRUCTURA ŞI CAPACITATEA INSTITUŢIONALĂ A INSTANŢEI .................................. 35
I.3.CALITATEA ACTULUI DE JUSTIŢIE ..................................................................................... 38
I.3.1. Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor pronunţate. Indicele de
desfiinţare .......................................................................................................................... 38
I.3.2. Durata de soluţionare a cauzelor (inclusiv pe materii) ........................................... 39
I.3.3. Mecanisme de unificare a practicii judiciare .......................................................... 42
I.3.4. Soluţiile pronunţate în anul 2016 de Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, motivele care au determinat adoptarea acestora
şi impactul acestora asupra sistemului judiciar. .............................................................. 45
I.3.5. Pregătirea profesională a judecătorilor şi a personalului auxiliar ........................ 52
CAPITOLUL II – PRINCIPALELE MODIFICĂRI LEGISLATIVE CU IMPACT
ASUPRA ACTIVITĂŢII SISTEMULUI JUDICIAR ÎN ANUL 2016 ............................. 58
CAPITOLUL III – INDEPENDENŢA ŞI RĂSPUNDEREA JUDECĂTORILOR ........ 64
III.1. RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ A JUDECĂTORILOR ŞI A PERSONALULUI AUXILIAR .......... 64
III.2. RĂSPUNDEREA PENALĂ A JUDECĂTORILOR ŞI A PERSONALULUI AUXILIAR ................... 65
CAPITOLUL IV – ROLUL INSTANŢEI ÎN DEZVOLTAREA SPAŢIULUI
EUROPEAN ŞI COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ ................................................... 66
CAPITOLUL V – RAPORTURILE INSTANŢEI CU CELELALTE INSTITUŢII ŞI
ORGANISME, PRECUM ŞI CU SOCIETATEA CIVILĂ ............................................... 68
V.1. RAPORTURILE CU CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII ......................................... 68
V.2. RAPORTURILE CU PARCHETUL ....................................................................................... 68
V.3. RAPORTURILE CU BAROURILE DE AVOCAŢI, COLEGIILE CONSILIERILOR JURIDICI ŞI CU
EXPERŢII JUDICIARI ................................................................................................................ 69
V.4. RAPORTURILE CU PUBLICUL ŞI CU MIJLOACELE DE COMUNICARE ÎN MASĂ, ÎN VEDEREA
GARANTĂRII TRANSPARENŢEI ACTIVITĂŢII JUDICIARE ........................................................... 69
V.5. RAPORTURILE CU JUSTIŢIABILII ..................................................................................... 71
CAPITOLUL VI – CONCLUZII ......................................................................................... 73
2
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
RAPORT DE BILANT - 2016
CURTEA DE APEL PITESTI
Înfiinţată la data de 1 iulie 1993, Curtea de Apel Piteşti este organizată şi
funcţionează, ca şi celelalte instanţe judecătoreşti din ţară, potrivit dispoziţiilor
Legii nr.304 din 18 iunie 2004, cu modificările şi completările ulterioare şi ale
noului Regulament de Ordine Interioară al Instanţelor Judecătoreşti aprobat prin
Hotărârea nr.1375 din 17 decembrie 2015 a Plenului Consiliului Superior al
Magistraturii; este unitate cu personalitate juridică, ordonator secundar de
credite.
La 1 noiembrie 2010 au început lucrările de reabilitare a sediului Curţii de Apel
Piteşti, clădire istorică de patrimoniu, construită între 1912 si 1914 după
planurile arhitecților Eracle Lăzărescu, profesor la Academia de Arhitectură din
București şi Arghir Culina, proiectantul hotelului bucureştean „Ambasador”.
Destinată inițial Tribunalului Argeş,
clădirea a fost gazdă a Palatului
Culturii, Bibliotecii Județene Argeș
și Casei municipale de cultură. Atrag
lesne atenția monumentalele scări
din marmură, cele șase coloane
masive, dintre care patru susțin
frontonul, și cele trei intrări cu uși
masive de stejar, amintind de stilul
eclectismului francez foarte la modă
la începutul secolului XX.
Aceste lucrări au fost realizate în
cadrul proiectului “Reforma
Sistemului Judiciar”, program finanţat printr-un împrumut acordat de Banca
Mondială, au durat 33 de luni şi au costat peste 13 milioane de lei.
Clădirea are o suprafaţă desfăşurată de 4.577 de metri pătraţi, trei săli de
judecată, 57 de birouri pentru judecători, grefieri şi personal auxiliar, patru
camere de arest.
Curtea de Apel Piteşti îşi are sediul în municipiul Piteşti şi coordonează
activitatea a trei tribunale: Tribunalul Argeş, Tribunalul Vâlcea şi Tribunalul
Specializat Argeş, care, cu excepţia celui specializat, fiecare coordonează
activitatea a cinci judecătorii: Judecătoriile Piteşti, Câmpulung, Curtea de Argeş,
Costeşti şi Topoloveni, aflate în circumscripţia teritorială a Tribunalului Argeş,
3
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
respectiv Judecătoriile Râmnicu Vâlcea, Drăgăşani, Horezu, Brezoi şi Bălceşti,
aflate în circumscripţia teritorială a Tribunalului Vâlcea.
Activitatea proprie a Curţii de Apel Piteşti a fost structurată în anul 2016 pe 3
secţii: secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie (denumită în
continuare secţia penală); secţia I civilă; secţia a II-a civilă, de contencios
administrativ şi fiscal (denumită în continuare secţia a II-a civilă).
La rândul lor, Tribunalele Argeş şi Vâlcea sunt structurate tot pe secţii: penală,
civilă, litigii de muncă şi asigurări sociale în cazul primului şi penală, civilă I şi
civilă II, de contencios administrativ şi fiscal în cazul secundului. Tribunalul
Specializat Argeş, dată fiind specificitatea sa, nu este structurat pe secţii. O atare
structurare, însă, există la nivelul Judecătoriilor Piteşti şi Râmnicu Vâlcea, unde
activitatea de judecată se desfăşoară în cadrul a două secţii: penală şi civilă.
Atât la nivelul Curţii de Apel Piteşti, cât şi al celorlalte instanţe din
circumscripţia sa, funcţionează complete specializate pe materii specifice,
activitatea acestora fiind circumscrisă activităţii secţiilor în cadrul cărora
funcţionează.
La toate instanţele sunt organizate şi funcţionează compartimente auxiliare:
registratură, grefă, arhivă, birou de informare şi relaţii publice, compartiment de
documentare şi birou de informatică juridică.
Pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii financiare şi de gestiune precum şi
pentru coordonarea activităţii de administrare a sediilor instanţelor, la nivelul
Curţii de Apel Piteşti, al Tribunalelor Argeş şi Vâlcea funcţionează
departamentul economico-financiar şi administrativ.
In anul 2016, conducerea executivă a Curţii de Apel Piteşti a fost realizată de
dl. judecător Marius Gabriel Săndulescu – preşedinte şi dna. judecător Emilia
Raluca Trandafir – vicepreşedinte. Alături de preşedinte şi vicepreşedinte,
conducerea executivă a Curţii de Apel Piteşti a fost realizată şi de preşedinţii
secţiilor penale, civilă I şi civilă II, judecătorii Ionuţ Scarlat Comănescu, Daniel
Radu şi Ion Rebeca.
Exercitându-şi prerogativele prevăzute în Regulamentul de Ordine Interioară,
preşedintele Curţii de Apel Piteşti, a desemnat judecătorii care au îndeplinit,
potrivit legii, şi alte atribuţii decât cele de judecată. Astfel, prin ordin de serviciu
au fost desemnaţi judecătorii cu atribuţii de îndrumare şi control a activităţii
compartimentelor executări penale, arhivă, registratură, formare profesională
continuă la nivel descentralizat; tot astfel, au fost desemnaţi judecătorii cu
atribuţii privind analiza practicii instanţelor de control judiciar, implementarea
măsurilor de protecţie a informaţiilor clasificate, monitorizarea aplicării
legislaţiei privind protecţia datelor cu caracter personal, etc.
4
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
Conducerea Curţii de Apel Piteşti a fost realizată prin sistemul managementului
participativ: adunarea generală a judecătorilor şi colegiul de conducere, şi
individual: preşedinte, vicepreşedinte, preşedinţi de secţii, prim grefier, grefieri
şefi de secţie.
In anul 2016, adunarea generală a judecătorilor instanţei şi-a desfăşurat
activitatea potrivit dispoziţiilor art.15 din Regulamentul de ordine interioară al
instanţelor judecătoreşti.
A fost convocată de 5 ori de preşedintele Curţii de Apel Piteşti, ocazie cu care
au fost supuse discuţiilor aspecte ce privesc dezbaterea activităţii anuale a
instanţei; alegerea în temeiul art.18(4) din Regulamentul de ordine interioară al
instanţelor judecătoreşti a membrilor colegiului de conducere pe funcţiile
rămase vacante; unele aspecte ce ţin de buna organizare şi funcţionare a
activităţii instanţei; alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.
Adunarea generală a fost convocată o dată şi de o treime din judecătorii în
funcţie, potrivit dispoziţiilor art.50 alin.3 din Legea nr.304/2004, privind
organizarea judiciară în vederea discutării iniţierii unui protest, în sensul că
puterea executivă să aplice hotărârile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în RIL şi
HP şi să pună în executare hotărârile judecătoreşti; să aplice nediscriminatoriu
actele normative pentru toţi destinatarii lor şi adoptarea Memorandumului trimis
de A.M.R. şi U.N.J.R.
Colegiul de conducere al Curţii de Apel Piteşti – organism colegial şi
deliberativ, a avut în cursul anului 2016 o vizibilitate sporită, practic hotărând în
toate problemele generale de conducere ale instanţei.
Colegiul de conducere din cadrul Curţii de Apel Piteşti, prin componenţa sa,
asigură reprezentarea judecătorilor de la fiecare din secţiile instanţei, activitatea
acestuia fiind circumscrisă dispoziţiilor art.18 din Regulamentul de ordine
interioară al instanţelor judecătoreşti.
Funcţionarea colegiului de conducere are loc în condiţiile Legii nr.304/2004
privind organizarea judiciară şi a Regulamentului de ordine interioară al
instanţelor judecătoreşti, cu majoritatea celor prezenţi, hotărârile fiind adoptate
prin vot deschis, pe baza dezbaterilor şi argumentelor prezentate.
La şedinţele de colegiu au fost invitaţi preşedinţii de secţii (în situaţia în care nu
erau membrii aleşi) şi, atunci când s-a apreciat necesar, au fost invitaţi să
participe judecători din cadrul instanţei sau managerul economic.
În ceea ce priveşte procedura de convocare a şedinţelor, aceasta s-a realizat, ori
de câte ori a fost nevoie, de către preşedintele instanţei, ordinea de zi fiind
5
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
adusă la cunoştinţă, prin intranet, fiecărui membru al colegiului de conducere cu
cel puţin 24 de ore înaintea şedinţei, anexându-se materialele relevante pentru
ordinea de zi care a urmează a fi dezbătută. De asemenea, ordinea de zi este
afişată atât în reţeaua intranet, cât şi la avizierul instanţei, pentru a fi adusă la
cunoştinţa întregului personal.
Colegiul de conducere al curţii de apel a dezbătut probleme generale de
conducere a instanţei, adoptând hotărâri menite să asigure buna organizare şi
funcţionare a acesteia.
În anul 2016 colegiul de conducere a fost convocat în 24 şedinţe şi a emis tot
atâtea hotărâri.
Prin hotărârile emise de Colegiul de conducere al Curţii de Apel Piteşti au fost
luat măsuri pentru buna organizare şi funcţionare a instanţei, fiind adoptate
măsuri cu privire la următoarele probleme:
aprobarea planificărilor (componenţa completelor şi stabilirea şedinţelor
de judecată, liste de permanenţă) întocmite de preşedinţii de secţii;
avizarea Chestionarului privind centralizarea datelor necesare redactării
raportului privind starea justiţiei;
stabilirea condiţiilor privind organizarea şi desfăşurarea concursurilor
pentru promovare în funcţii de execuţie, de promovare în grade şi trepte
profesionale superioare, de ocupare a funcţiilor de conducere a
personalului auxiliar vacante;
dezbaterea problemelor privind îndeplinirea indicatorilor de eficienţă şi
echilibrarea volumului de activitate la cele trei secţii;
repartizarea judecătorilor pe secţii ca urmare a promovării în funcţii de
execuţie;
desemnarea unor membri în comisia de evaluare a activităţii profesionale
a judecătorilor;
emiterea avizului consultativ în vederea numirii în funcţia de preşedinte al
Secţiei a II-a civilă şi de contencios administrativ;
discutarea unor aspecte privind organizarea activităţii instanţei pe
perioada vacanţei judecătoreşti;
discutarea problemelor financiare sau economico-administrative, cum ar fi
aprobarea proiectului de buget al Curţii de Apel Piteşti pentru anul 2017.
Dezbaterile membrilor colegiului de conducere sunt consemnate în procese
verbale de secretarul colegiului, iar Hotărârile colegiului de conducere se aduc la
cunoştinţă celor interesaţi, prin afişare prin intranet şi se păstrează în mape
speciale de către secretarul colegiului.
6
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
Capitolul I – STAREA INSTANŢEI ÎN ANUL 2016
I.1 – Activitatea instanţei
1.1 Volumul total de activitate
În anul judiciar 2016, ca şi în anii anteriori, au avut loc fluctuaţii ale volumului
general de activitate, atât la Curtea de Apel Piteşti, cât şi la instanţele din
circumscripţia sa.
În anul 2016, pe rolul Curţii de Apel Piteşti şi al instanţelor arondate s-au aflat
147.519 cauze (105.092 cauze nou intrate, plus 42.427 stoc dosare nesoluţionate
la finele anului 2015), comparativ cu anul 2015, când au fost înregistrate
143.017 cauze (87.083 cauze nou intrate, plus 55.934 stoc dosare nesoluţionate
la finele anului 2014).
La nivelul judecătoriilor creşterea numărului de dosare nou intrate are ca
justificare modificarea Codului de procedură civilă realizată prin OUG
nr.1/2016, prin care competenţa de încuviinţare a executării silite a fost atribuită
instanţelor, acestea reprezentând un număr de 27.548 dosare în anul 2016, faţă
de 399 dosare în aceeaşi perioadă a anului trecut.
La nivelul Curţii de Apel Piteşti şi a instanţelor arondate, în anul 2016 dosarele
nou intrate cumulează o complexitate de 615.252, spre deosebire de anul
anterior când complexitatea cumulată a fost de 568.597.
Se constată o creştere a volumului de activitate în anul 2016 cu 4502 cauze, cu
un ritm de evoluţie de 20,72%, concomitent cu o creştere a cauzelor nou intrate
cu un număr de 18.009 dosare, respectiv o creştere de 3,14%. – Anexa nr.1.
De menţionat este faptul că, la nivel naţional Curtea de Apel Piteşti a înregistrat
cea mai mare dinamică a creşterilor de dosare nou intrate, respectiv de 14,56%
faţă de următoarele clasate, ce au înregistrat un ritm de evoluţie de 11,33%
(Curtea de Apel Timişoara), respectiv 6,93% (Curtea de Apel Braşov).
La nivel naţional, singurele curţi de apel care au înregistrat o creştere a
numărului de dosare nou intrate sunt Timişoara (+ 1282 dosare), Piteşti (+ 1101
dosare), Bucureşti (+740 dosare) şi Braşov (+ 382 dosare). Toate celelalte curţi
au înregistrat o scădere semnificativă a numărului de dosare nou intrate.
7
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
0
10.000
20.000
30.000
40.000
VOLUM DE ACTIVITATE
Cauze pe rol (stoc + intrate) în anul 2015 Cauze pe rol (stoc + intrate) în anul 2016
0
5000
10000
15000
20000
25000
30000
DOSARE NOU INTRATE
Cauze înregistrate în anul 2015 Cauze înregistrate în anul 2016
8
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
În cursul anului 2016, Curtea de Apel Piteşti şi instanţele din raza sa de
activitate au soluţionat 100.388 cauze, cu 1.116 dosare, mai puţine decât în anul
2015, respectiv 1,1 % , când au fost soluţionate 101.504 dosare.
La finele anului 2016, la Curtea de Apel Piteşti şi instanţele din circumscripţia
sa de activitate, exista un stoc de 44. 328 dosare, mai mare cu 2.815 dosare,
respectiv 6,78% decât stocul de dosare de la sfârşitul anului 2015, de 41.513
dosare.
0
5000
10000
15000
20000
25000
DOSARE SOLUTIONATE
Nr.cauze solutionate în 2015
Nr.cauze solutionate în 2016
9
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
1.1.1 . Volumul de activitate la nivelul Curţii de Apel Piteşti, pe
secţii/complete specializate
În anul 2016, pe rolul Curţii de Apel Piteşti s-au aflat în total 11. 269 cauze, din
care 8664 cauze nou intrate, la care s-a adăugat un stoc de 2605 cauze
nesoluţionate la 31.12.2016.
Faţă de anul 2015, volumul de activitate a fost mai mare cu 7,83%.
A fost înregistrată o scădere în ceea ce priveşte stocul de dosare la 1.01.2016 –
2605 dosare, faţă de 2887 la 1.01.2015, cu 9,76 %.
În ceea ce priveşte dosarele nou intrate s-a înregistrat creştere cu 14,55 %,
respectiv de la 7563 dosare în 2015, la 8664 dosare în 2016.
0
2000
4000
6000
8000
10000
12000
14000
DOSARE NESOLUTIONATE
Stoc de dosarela31.12.2015
Stoc de dosare la 31.12.2016
10
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
1.1.2. Volumul de activitate şi complexitatea pe secţii
In anul 2016, volumul de dosare la cele trei secţii ale Curţii de Apel Piteşti se
prezintă astfel :
- 3514 cauze nou intrate la secţia I civilă (189 primă instanţă, 3074 apel şi 251
recurs), la care s-a adăugat un stoc de 1126 cauze existent la 1 ianuarie 2015.
In total pe rolul acestei secţii s-au aflat 4640 cauze – complexitate totală 51024.
- 3215 cauze nou intrate la secţia a II-a civilă (757 primă instanţă, 924 apel şi
1534 recurs), la care s-a adăugat un stoc de 983 cauze existent la 1 ianuarie
2015. In total, pe rolul acestei secţii s-au aflat 4198 cauze – complexitate totală
48235.
-1935 cauze nou intrate la secţia penală (261 primă instanţă, 1278 apel şi 396
contestaţii NCPP, 116 alte stadii procesuale), la care s-a adăugat un stoc existent
la 1 ianuarie 2015 de 496 dosare, în total 2431 cauze - complexitate totală
39137.
SECTIA
Dosare nou
intrate in anul
2016
Complexitate
cumulata
Nr. mediu
judecători
Complexitate/
judecător
Secţia I civilă 3514 36.769 11 3342,63
Secţia a II-a
civilă 3215 36.963
13 2843,31
Secţia Penală 1935 31.415 7 4487,86
TOTAL 8664 105.147
Secţia I civilă
Secţia a II-a civilă
Secţia Penală
3215 3514
1935
2854 2996
1713
CURTEA DE APEL PITEŞTI
DOSARE NOU INTRATE ÎN ANUL 2016
Dosare nou intrate in anul 2016 Dosare nou intrate in anul 2015
11
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
În anul 2016, comparativ cu anul 2015, volumul cauzelor nou intrate a crescut la
toate cele trei secţii, după cum urmează :
+ 23,13 % - la secţia I civilă
+ 7,31 % - la secţia a II –a civila
+ 12,96 % - la secţia penala
1.2. Incărcătura pe judecător
Intrarea în vigoare a Noilor Coduri, a impus instituirea unor norme procedurale
cu efecte imediate care vizează, în principal, simplificarea procedurilor
judiciare, pentru a facilita soluţionarea cu celeritate a proceselor, cu impact
direct şi asupra executării hotărârilor.
Încărcătura medie pe judecător, în raport de numărul dosarelor nou intrate,
precum şi stocul existent la 1 ianuarie 2016, a fost de 382 dosare efectiv şi 789,4
dosare/ judecător volum de activitate adiţionat, prin aplicarea formulei de
calcul : dosar fond*1 judecător + dosar apel*2 judecători + dosar recurs*3
judecători) / nr.judecători efectiv în activitate în anul 2016.
De remarcat faptul că, în acest an, la nivel naţional, Curtea de Apel Piteşti are
cea mai mare încărcătură - un număr de 789,4 dosare/ judecător , următoarea
curte de apel clasată, respectiv – Curtea de Apel Oradea, având un număr de
683,8 dosare/judecător.
În ordine crescătoare, cea mai mare încărcătură la nivel de instanţă este
înregistrată de Secţia I civilă cu o încărcătură de 955,7 dosare/ judecător,
urmată de Secţia a II a civilă de contencios administrativ şi fiscal cu un număr
de 758,4 dosare/ judecător şi Secţia penală şi pentru cauze cu minori şi familie
cu o încărcătură de 564,0 dosare/judecător.
Încărcătura medie pe grefier, este de 420,5 dosare în raport de numărul dosarelor
nou intrate, precum şi stocul existent la 1 ianuarie 2016.
Încărcătura pe schemă raportat la numărul de dosare nou intrate, în anul 2016, a
fost de 206,3, iar încărcătura raportată la volumul de activitate a fost de 268,3
dosare.
12
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
1.3.Managementul resurselor umane
Conform statului de funcţii, la începutul anului 2016, Curţii de Apel Piteşti şi
instanţelor din circumscripţie îi erau alocate 745 posturi din care 241 posturi de
judecător şi 504 posturi pentru celelalte categorii de personal, respectiv: asistent
judiciar, personal auxiliar de specialitate, funcţionari publici şi personal
contractual.
În anul 2016 au fost redimensionate schemele de personal, prin redistribuirea
posturilor de judecător :
- Prin OMJ nr. 493/C/11.02.2016 a fost transferat 1 post de judecător de la
Judecătoria Horezu la Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti;
- Prin OMJ nr. 937/ C/ 15.03.2016 a fost transferat temporar 1 post de
judecător de la Tribunalul Specializat Argeş la Judecătoria Topoloveni;
- Prin OMJ nr. 2439/C/28.06.2016 a fost redistribuit 1 post de judecător de
la Judecătoria Drăgăşani la Judecătoria Piteşti;
- Prin OMJ nr. 2985/C/29.07.2016 a fost transferat temporar 1 post de
execuţie de judecător de la Tribunalul Vâlcea la Judecătoria Bălceşti până
la vacantarea unui post de judecător la această din urmă instanţă;
- Prin OMJ nr. 4200/C/18.11.2016 statele de funcţii au fost suplimentate cu
posturi de judecător, după cum urmează : Curtea de Apel Piteşti –
3 posturi; Tribunalul Argeş - 4 posturi; Tribunalul Vâlcea 4 posturi;
Judecătoria Piteşti – 4 posturi;
- Prin OMJ nr. 4199/C/18.11.2016 statele de funcţii au fost suplimentate cu
posturi de judecător, respectiv, Curtea de Apel Piteşti – 2 posturi;
Tribunalul Argeş - 1 post; Tribunalul Vâlcea 1 post .
La 31 decembrie 2016, la nivelul Curţii de Apel Piteşti şi instanţelor din
circumscripţia sa de activitate, schemele de personal totalizau un număr de 241
posturi de judecător.
Şi în ceea ce priveşte schemele de personal auxiliar, în anul 2016, acestea au fost
redimensionate, în funcţie de volumul de activitate, complexitate şi raportul
grefier/judecător :
- Prin OMJ nr. 4071/C/11.11.2016 statele de funcţii au fost suplimentate
cu posturi de grefier grad II după cum urmează : Curtea de Apel Piteşti –
1 post; Tribunalul Argeş - 1 post; Judecătoria Piteşti - 2 posturi;
Judecătoria Câmpulung - 1 post.
13
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
- Prin OMJ nr. 4199/C/18.11.2016 statele de funcţii au fost suplimentate
cu posturi de grefieri, respectiv, Tribunalul Argeş -1 post; Tribunalul
Vâlcea - 1 post .
-au fost efectuate transformări de posturi în funcţie de solicitările şi
nevoile instanţelor din circumscripţie;
-au fost redistribuite posturi de grefier între instanţele din circumscripţie
prin OMJ nr. 1569/C/20.04.2016 prin care au fost transferate şi
transformate 2 posturi vacante de grefier, respectiv 1 post de grefier a fost
transferat de la Judecătoria Costeşti la Tribunalul Argeş, iar 1 post de
grefier a fost transferat de la Judecătoria Brezoi la Curtea de Apel Piteşti.
La 31 decembrie 2016, schemele de personal auxiliar, conex, contractual şi
funcţionari publici, la Curtea de Apel Piteşti şi instanţele din raza sa de
activitate, erau prevăzute cu un număr de 496 posturi.
În prezent, personalul actual al Curţii de Apel Piteşti, totalizează 122 posturi, iar
ca structură de personal cuprinde 42 posturi de judecător, din care un post de
preşedinte, un post de vicepreşedinte şi trei posturi de preşedinte de secţie.
La data de 31 decembrie 2016, din cele 42 de posturi de judecător, 6 posturi
sunt vacante, 2 judecători sunt detaşaţi la CSM pe o perioadă de 3 ani (Voicu
Corina şi Coculescu Ana Maria), 1 judecător este detaşat la INM pentru o
perioadă de 3 ani (Ungureanu Elena Diana).
În ceea ce priveşte numărul de judecători care au funcţionat efectiv în cursul
anului 2016, menţionăm că s-au înregistrat fluctuaţii de personal, după cum
urmează :
a/ la secţia penală :
- doamna judecător Anda Pluteanu s-a aflat în concediu medical începând cu
data de 15.02.2016. Începând cu data de 22.12.2016 aceasta beneficiază de
concediu de creştere şi îngrijire copil până la vârsta de 2 ani.
- domnul judecător Ioan Fundătureanu a fost transferat la Curtea de Piteşti,
începând cu data de 01.07.2016
- doamna judecător Elena Popescu a promovat la Curtea de Apel Piteşti
începând cu data de 01.07.2016
- domnul judecător Costin Andrei Stancu a promovat la Curtea de Apel Piteşti
începând cu data de 01.09.2016
b/ la secţia I civilă :
-doamna judecător Irina Tănase s-a pensionat, începând cu data de 12.09.2016
14
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
-doamna judecător Corina Postelnicescu s-a transferat la Curtea de Apel Piteşti
începând cu data de 01.10.2016
-domnul judecător Lica Togan s-a pensionat începând cu 01.11.2016
-domnul judecător Mircea Stan s-a transferat la Curtea de Apel Piteşti începând
cu data de 01.12.2016
c/ la secţia a II a civilă
-doamna judecător Gina Achim beneficiază de concediu de creştere şi îngrijire
copil începând cu data de 01.08.2016 până la data de 01.08.2017
-doamna judecător Carmen Anton a funcţionat în cadrul Secţiei Penale a Curţii
de Apel Piteşti, până la data de 14.03.2016 potrivit Hotărârii de Colegiu nr.
5/2016. În baza aceleiaşi hotărâri, la data de 01.08.2016 doamna judecător şi-a
reluat activitatea la Secţia II civilă.
Statul de funcţii al Curţii de Apel Piteşti mai cuprinde : - 80 posturi grefieri,
personal conex, funcţionari publici şi personal contractual, din care:
- grefier = 50 ( 46 cu studii superioare juridice din care 1 post vacant); -
specialist IT = 4 ( cu studii superioare de specialitate); - grefier statistician = 1
(cu studii superioare economice şi juridice); - grefier documentarist = 1 (cu
studii superioare juridice); - grefier arhivar = 4 ; - agent procedural = 2; - şofer
= 3; - aprod = 3; - funcţionari publici = 9, din care 2 posturi vacante; - personal
contractual = 5 .
Începând cu data de 07.12.2016, la Curtea de Apel a mai fost încadrat un grefier
cu studii superioare juridice.
Prezentarea structurii personalului demonstrează că, în general, aceasta este
adaptată strict funcţional cerinţelor esenţiale în materie, impunându-se însă a
suferi în timp corecţii, determinate de volumul de activitate în cadrul fiecărei
secţii în parte, intrarea în vigoare a noilor coduri, informatizarea şi dotările
tehnice, volumul de investiţii şi reparaţii capitale, etc.
Fluctuaţiile de personal înregistrate în special în rândul judecătorilor, dar în
egală măsură şi al personalului auxiliar de specialitate, îndeosebi vacantarea
unor posturi de judecător din statul de funcţii al curţii de apel şi al unora din
instanţele din raza sa de competenţă, s-au resimţit semnificativ, o dovadă în
acest sens constituind-o încărcătura pe judecător .
15
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
1.4.Analiza activităţii instanţei din perspectiva indicatorilor de
eficienţă
Prin Hotărârea nr.1305/9.12.2014, Consiliul Superior al Magistraturii a stabilit
că, pentru a evalua eficienţa şi performanţa instanţelor, este nevoie de un set de
indicatori în baza cărora să se poată face o examinare a activităţii instanţelor.
Au fost aprobate, definiţiile indicatorilor, precum şi gradele de eficienţă propuse
pentru fiecare dintre aceştia, astfel :
-Rata de soluţionare a dosarelor (operativitatea) calculată exclusiv în
raport de dosarele nou intrate
Grade de eficienţă :
- foarte eficient – peste 105%
- eficient – 100% - 105%
- satisfacator – 90% - 100%
- ineficient – sub 90%
-Stocul de dosare (mai vechi de 1 an, pentru curţile de apel/ 1 an şi 6 luni
pentru tribunale şi judecătorii)
Grade de eficienta :
- foarte eficient – sub 5%
- eficient – 5% - 10%
- satisfacator – 10% - 15%
- ineficient – peste 15%
-Ponderea dosarelor închise într-un an
Grade de eficienta
- foarte eficient – peste 80%
- eficient – 70% - 80%
- satisfacator – 65% - 70%
- ineficient – sub 65%
-Durata medie de soluţionare, pe materii sau pe obiecte la nivelul fiecărei
instanţe şi la nivel naţional (numai pentru stadiul procesual fond şi mai
puţin pentru curţile de apel)
Grade de eficienta non penal/penal
- foarte eficient – sub 11 luni vechime (non penal)/sub 5 luni vechime (penal)
- eficient – intre 11 luni – 1 an vechime (non penal) /5 luni – 6 luni vechime
(penal)
16
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
- satisfacator – intre 1 an – 1 an si 6 luni vechime (non penal)/ 6 luni – 1 an
vechime (penal)
- ineficient – peste 1 an si 6 luni vechime (non penal) / 1 an vechime (penal)
-Redactări peste termenul legal
Gradele de eficienţă pentru acest indicator au fost modificate prin
Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.149/19.03.2015, astfel :
Grade de eficienta
- foarte eficient – sub 10%
- eficient – intre 10 % - 15%
- satisfacator – intre 15% - 25%
- ineficient – peste 25%
In raport de dispoziţiile Hotărârii nr.1305/9.12.2014 a Consiliului Superior al
Magistraturii, Curtea de Apel Piteşti şi instanţele din circumscripţia sa de
activitate au înregistrat următorii indicatori de eficienţă :
1) Rata de soluţionare a dosarelor (operativitatea) calculata exclusiv in
raport de dosarele nou intrate – Anexa nr.2
Nr.
crt.
Instanta Nr. dosare
solutionate
Nr.
dosare
nou
intrate
Valoare
indicator
Indicator eficienta
potrivit HCSM
nr.1305/9.12.2014
1 Curtea de Apel
Pitesti
2016 8716 8664 100,6% eficient
2015 7927 7563 104,81% eficient
2 Tribunalul
Arges
2016 12723 13748 92,5% satisfăcător
2015 13629 11624 117,25% foarte eficient
3 Tribunalul
Specializat
Arges
2016 1901 1595 119,2% foarte eficient
2015 1865 1346 138,56% foarte eficient
4 Judecatoria
Pitesti
2016 24996 25210 99,2% satisfăcător
2015 23209 22129 104,88% eficient
5 Judecatoria
Campulung
2016 7006 7349 95,3% satisfăcător
2015 4687 4799 97,67% satisfăcător
17
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
6 Judecatoria
Curtea de
Arges
2016 4447 4959 89,7% ineficient
2015 3193 2953 108,13% foarte eficient
7 Judecatoria
Costesti
2016 3903 4187 93,2% satisfăcător
2015 2748 2711 101,36% eficient
8 Judecatoria
Topoloveni
2016 4005 3887 103,0% eficient
2015 2950 2873 102,68% eficient
9 Tribunalul
Valcea
2016 8885 8585 103,5% eficient
2015 10899 9166 118,91% foarte eficient
10 Judecatoria
Rm. Valcea
2016 15432 15793 97,7% satisfăcător
2015 17222 12439 138.45% foarte eficient
11 Judecatoria
Dragasani
2016 3884 3965 98,0% satisfăcător
2015 5751 3303 174,11% foarte eficient
12 Judecatoria
Horezu
2016 3177 3201 99,3% satisfăcător
2015 2801 2575 108,65% foarte eficient
13 Judecatoria
Brezoi
2016 2231 2050 108,8% foarte eficient
2015 2801 1983 141,25% foarte eficient
14 Judecatoria
Balcesti
2016 1885 1899 99,3% satisfăcător
2015 1822 1616 112,75% foarte eficient
TOTAL 2016 103191 105092 98,2% satisfăcător
2015 101504 87083 116,56% foarte eficient
Se poate observa faptul că în anul 2016, cu excepţia Tribunalului Vâlcea, toate
instanţele din circumscripţia Curţii de Apel Piteşti au înregistrat creşteri ale
numărului de dosare intrate, cu un procent considerabil. Astfel, deşi
preponderent numărul dosarelor soluţionate a fost în creştere, indicatorul de
eficienţă s-a modificat pentru multe dintre aceste instanţe.
18
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
Nr.
crt
Instanta Nr. dosare
nou
intrate
2016
Secţia /Materia
juridică
preponderentă
Pondere
dosare
nou
intrate la
secţie, în
total
dosare
nou
intrate
Complexitate
dosare nou intrate
1 Curtea de Apel
Pitesti
Total dosare nou
intrate în 2016 =
8664
3514 Secţia I civilă, din
care :
Asigurări Sociale
1958 dosare –
pondere 22,59%
40,6% 36769
3215
Secţia a II a civilă,
din care: C.A.F.
1549 dosare-
pondere 17,87% şi
Faliment 1120
dosare- pondere
12,92%
37,1% 36963
1935
Penal
22,3%
31415
2 Tribunalul
Arges
Total dosare nou
intrate în 2016 =
13748
7479 Secţia civilă, din
care C.A.F 2157
dosare – pondere
15,68%
54,4% 58353
3765
Secţia pentru
conflicte de muncă
şi asigurări sociale,
din care : Aigurări
sociale - 2365
dosare- pondere
17,20%
27,4% 37825
2443
Secţia penală, din
care :
- 287 dosare
verificare măsuri
preventive art. 207 şi
art. 208 N.C.p.pen. –
pondere 2,08%
17,8% 22433
61 Complet specializat
de minori penal
0,4% 578
3 Tribunalul
Specializat
Arges
Total
dosare nou
intrate în
2016=1595
- 100% 17315
19
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
Nr.
crt
Instanta Nr. dosare
nou
intrate
2016
Secţia /Materia
juridică
preponderentă
Pondere
dosare
nou
intrate la
secţie, în
total
dosare
nou
intrate
Complexitate
dosare nou intrate
4 Judecatoria
Pitesti
Total dosare nou
intrate în 2016 =
25210
20661 Secţia civilă, din
care : 9954 dosare
încuviinţare
executare silită –
pondere 39,48%
81,95% 70178, din care:
complexitate
dosare executare
silită - 9970
4549
Secţia penală, din
care : 833 dosare
măsuri şi excepţii
dispuse de
judecătorul de
cameră preliminară
şi confirmare
renunţare urmărire
penală – pondere
3,30%
18,04% 30496
5 Judecatoria
Campulung
Total dosare nou
intrate în 2016 =
7349
3262 dosare
încuviinţare
executare silită –
pondere 44,38%
26444, din care:
complexitate
dosare executare
silită -3273
6 Judecatoria
Curtea de Arges
Total dosare nou
intrate în 2016 =
4959
1700 dosare
încuviinţare
executare silită –
pondere 34,28%
20478, din care:
complexitate
dosare executare
silită -1704
7 Judecatoria
Costesti
Total dosare nou
intrate în 2016 =
4187
1851 dosare
încuviinţare
executare silită –
pondere 44,20%
16109, din care:
complexitate
dosare executare
silită -1852
8 Judecatoria
Topoloveni
Total dosare nou
intrate în 2016 =
3887
1841 dosare
încuviinţare
executare silită –
pondere 47,36 %
13793, din care:
complexitate
dosare executare
silită -1841
20
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
Nr.
crt
Instanta Nr. dosare
nou
intrate
2016
Secţia /Materia
juridică
preponderentă
Pondere
dosare
nou
intrate la
secţie, în
total
dosare
nou
intrate
Complexitate
dosare nou intrate
9 Tribunalul
Valcea
Total dosare nou
intrate în 2016 =
8585
3481 Secţia I Civilă, din
care :
- Materie Civil 1521
dosare- pondere
17,71%
şi Litigii Muncă 975
dosare- pondere
11,35%
40,54% 34714
4029
Secţia a II a Civilă,
din care : - C.A.F.
3335 dosare –
pondere 39,06%
46,93% 31577
1075 Secţia penală 12,51% 13009
10 Judecatoria Rm.
Valcea
Total dosare nou
intrate în 2016 =
15793
13987 Secţia civilă, din
care : 5565 dosare
încuviinţare
executare silită –
pondere 35,23 %
88,56% 52372, din care:
complexitate
dosare executare
silită - 5565
1806 Secţia penală 11,43% 12413
11 Judecatoria
Dragasani
Total dosare nou
intrate în 2016 =
3965
1343 dosare
încuviinţare
executare silită –
pondere 33,81 %
17540, din care:
complexitate
dosare executare
silită -1343
12 Judecatoria
Horezu
Total dosare nou
intrate în 2016 =
3201
970 dosare
încuviinţare
executare silită –
pondere 30,30 %
15441, din care:
complexitate
dosare executare
silită -970
13 Judecatoria
Brezoi
Total dosare nou
intrate în 2016 =
2050
497 dosare
încuviinţare
executare silită –
pondere 24,24 %
10267, din care:
complexitate
dosare executare
silită -498
14 Judecatoria
Balcesti
Total dosare nou
intrate în 2016 =
1899
342 dosare
încuviinţare
executare silită –
pondere 18 %
8770, din care:
complexitate
dosare executare
silită -343
21
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
Deşi, aşa cum rezultă din tabelul de mai sus, numărul dosarelor nou intrate în
anul 2016 la judecătorii a crescut, în proporţie de 35% – 45%, acestea au fost
dosare de încuviinţare executare silită, cu o complexitate redusă.
Curtea de Apel Piteşti a înregistrat în anul 2016 o scădere a ratei de soluţionare
a dosarelor cu 4,41%, menţinându-se gradul de eficienţă EFICIENT. Din
analiza datelor din perspectiva volumului de activitate reiese faptul că această
scădere a fost generată de creşterea numărului de dosare nou intrate, pe rolul
instanţei fiind înregistrate în anul 2016 un număr de 1.101 dosare în plus faţă de
anul anterior. Astfel, chiar dacă în anul 2016 s-a înregistrat o creştere a
numărului de dosare soluţionate cu un număr de 769 dosare, a scăzut rata de
soluţionare. Dincolo de aceste aspecte, la evaluarea ratei de soluţionare, trebuie
avut în vedere şi numărul de dosare înregistrate pe Secţia I şi Sectia a II a civile
ale Curţii de Apel Piteşti, în perioada noiembrie - decembrie 2016, respectiv un
număr de 1.194 dosare, care au fost repartizate aleatoriu în anul 2017, micşorând
artificial rata de soluţionare, care ar fi fost, cu eliminarea acestor dosare, de
116%, încadrându-se în gradul de eficienţă FOARTE EFICIENT.
Deşi cea mai mare creştere a numărului de dosare a fost îregistrată de Secţia I
civilă, unde numărul de dosare nou intrate a crescut cu 660 dosare (+ 23,13%),
spre deosebire de Secţia a II a Civilă care a înregistrat o creştere de 219 dosare
(+7,31%) şi Secţia Penală care a înregistrat o creştere de 222 dosare (+12,96%),
complexitatea dosarelor nou intrate raportată la nr. de judecători care au
funcţionat efectiv la instanţă a fost de :
- 3391 la Secţia I civilă
- 2795 la Secţia a II-a civilă
- 4595 la Secţia penală.
În perioada analizată au fost înregistrate creşteri în ceea ce priveşte materia
asigurărilor sociale (64,12%), a litigiilor cu profesioniştii (154,26%) şi penal
(12,96%).
În materia asigurărilor sociale 98,23% dintre aceste dosare au ca obiect obligaţia
de a face (376 dosare în plus faţă de anul de referinţă), recalculare pensie (270
dosare în plus faţă de anul de referinţă) precum şi contestarea deciziei de
pensionare (127 dosare în plus faţă de anul de referinţă).
În materia litigiilor cu profesioniştii 88,31 % dintre aceste dosare au ca obiect
conflict de competenţă, respectiv 370 dosare în plus faţă de anul de referinţă.
În materie penală creşterea numărului dosarelor intrate are cu precădere ca
obiect verificarea măsurilor preventive potrivit art. 208 N.C.p.pen. acestea
22
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
influenţând evoluţia pozitivă cu un procent de 35,57% din dosarele nou intrate
(164 dosare în plus faţă de anul de referinţă), fiind urmate de măsuri şi excepţii
dispuse de judecătorul de cameră preliminară, verificare măsuri preventive
potrivit art 207 N.C.p.pen. şi verificare măsuri preventive potrivit art 204
N.C.p.pen.
Tribunalul Argeş a înregistrat o scădere de 24% a ratei de soluţionare, faţă de
anul de referinţă, situaţie generată de creşterea numărului de dosare nou intrate
cu 2.124 dosare raportat la scăderea numărului de dosare soluţionate, fapt ce a
generat modificarea indicelui de eficienţă din FOARTE EFICIENT în
SATISFĂCĂTOR.
Judecătoria Piteşti a înregistrat o scădere a ratei de soluţionare de 5,68 %,
scădere ce a generat şi modificarea gradului de eficienţă din EFICIENT în
SATISFĂCĂTOR. Analizând datele din perspectiva volumului de activitate se
poate constata faptul că Judecătoria Piteşti a înregistrat o creştere a numărului de
dosare nou intrate cu 3081 de dosare, dintre dosarele nou intrate 9954 dosare
având ca obiect încuviinţare executare silită cu o pondere de 56,9% în dosarele
nou intrate.
Judecătoria Costeşti a înregistrat în 2016 o scădere a ratei de soluţionare cu
8,16%, faţă de 2016, scădere ce a generat şi modificarea gradului de eficienţă
din EFICIENT în SATISFĂCĂTOR. Scăderea ratei de soluţionare a fost
generată de creşterea numărului de dosare intrate, în anul 2016 fiind soluţionate
cu 1.155 dosare mai mult ca în anul anterior. Trebuie menţionat şi faptul că
dintre cele 4187 dosare nou intrate, 44,2% au avut ca obiect încuviinţare
executare silită, cu o contribuţie valorică de 1851 dosare.
Judecătoria Topoloveni a înregistrat în 2016 o uşoară creştere a ratei de
soluţionare cu 0,81%%, faţă de 2016, mentinându-se gradul de eficienţă din
EFICIENT.
Judecătoria Câmpulung a înregistrat în 2016 o scădere a ratei de soluţionare
cu 2,37% faţă de 2015, mentinându-se gradul de eficienţă SATISFACATOR.
Judecătoria Curtea de Argeş a înregistrat în 2016 o scădere a ratei de
soluţionare cu 18,43%, faţă de 2016, scădere ce a generat şi modificarea critică a
gradului de eficienţă din FOARTE EFICIENT în INEFICIENT. Scăderea
ratei de soluţionare a fost generată de creşterea numărului de dosare intrate, în
anul 2016 fiind soluţionate cu 1.254 dosare mai mult ca în anul anterior. Trebuie
menţionat şi faptul că dintre cele 4959 dosare nou intrate, 34,28% au avut ca
obiect încuviinţare executare silită, cu o contribuţie valorică de 1700 dosare.
23
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
Tribunalul Vâlcea a înregistrat o scădere de 15,41% a ratei de soluţionare, faţă
de anul de referinţă, situaţie generată de scăderea numărului de dosare
soluţionate cu 2041 dosare, chiar şi ăn situaţia unei scăderi a dosarelor nou
intrate , fapt ce a generat modificarea indicelui de eficienţă din FOARTE
EFICIENT în EFICIENT.
Judecătoria Drăgăşani a înregistrat în anul 2016 o scădere a numărului de
dosare soluţionate cu 1867 dosare, în contextul unei creşteri a numărului de
dosare cu 662, fapt ce a generat modificarea indicelui de eficienţă din FOARTE
EFICIENT în SATISFĂCĂTOR. Discrepanţa între cei doi ani a fost explicată
ca urmare a stocului “fals” de dosare existent la începutul anului 2015, ca urnare
a faptului că exista un număr de dosare soluţionate, închise necorespunzător
conform criteriilor aplicaţiei STATIS, nereguli remediate în cursul anului 2015,
moment la care aplicaţia STATIS le-a preluat ca fiind soluţionate. Analizând
indicii de eficienţă pe materii, rezultă că există deficienţe cu privire la materia
penală, unde indicele de eficienţă este INEFICIENT.
Judecătoria Bălceşti a înregistrat în anul 2016 o scădere a ratei de soluţionare,
indicatorul de eficienţă înregistrând de asemenea o modificare din FOARTE
EFICIENT în EFICIENT. Această scădere a fost motivată şi de numărul mare
de dosare înregistrate în ultimul trimestru, raportat la ultimul trimestru al anului
2015, când au fost înregistrate cu 100 dosare mai puţin, dosarele nefiind
soluţionare din motive obiective, respectiv parcurgerea unor proceduri prealabile
stabilirii primului termen de judecată.
Judecătoria Râmnicu Vâlcea a înregistrat o scădere a ratei de soluţionare de
40,75%, scădere ce a generat şi modificarea gradului de eficienţă din FOARTE
EFICIENT în SATISFĂCĂTOR. Analizând datele din perspectiva volumului
de activitate se poate constata faptul că Judecătoria Râmnicu Vâlcea a
înregistrat o creştere a numărului de dosare nou intrate cu 3354 de dosare,
raportat la o scădere a numărului de dosare soluţionate cu 1790 dosare.Şi în
această instanţă, similar celorlalte, dintre dosarele nou intrate 5565 dosare au
avut ca obiect încuviinţare executare silită cu o pondere de 35,23% în dosarele
nou intrate.
Judecătoria Horezu a înregistrat în 2016 o scădere a ratei de soluţionare cu
9,35%%, faţă de 2016, fapt ce a generat modificarea gradul de eficienţă din
FOARTE EFICIENT în SATISFĂCĂTOR .
Judecătoria Brezoi a înregistrat în 2016 o scădere a ratei de soluţionare cu
32,45% faţă de 2015, fiind însă menţinut gradul de eficienţă FOARTE
EFICIENT.
24
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
2) Stocul de dosare – Anexa nr.3
Nr.
crt.
Instanta Nr.
dosare in
stoc la
31.12.
Din
care,
mai
vechi
de 1,5
an
Valoare
indicator
Indicator eficienta
potrivit HCSM
nr.1305/9.12.2014
1 Curtea de
Apel Pitesti
2016 2553 35 1,4% foarte eficient
2015 2523 13 0,52% foarte eficient
2 Tribunalul
Arges
2016 6429 416 6,5% eficient
2015 5284 559 10,58% satisfăcător
3 Tribunalul
Specializat
Arges
2016 1171 493 42,1% ineficient
2015 1471 572 38,89% ineficient
4 Judecatoria
Pitesti
2016 12442 1510 12,1% satisfacator
2015 12220 1345 11,01% satisfacator
5 Judecatoria
Campulung
2016 2102 98 4,7% foarte eficient
2015 1712 168 9,81% eficient
6 Judecatoria
Curtea de
Arges
2016 1893 134 7,1% eficient
2015 1370 92 6,72% eficient
7 Judecatoria
Costesti
2016 1490 99 6,6% eficient
2015 1168 54 4,62% foarte eficient
8 Judecatoria
Topoloveni
2016 904 66 7,3% eficient
2015 1001 64 6,39% eficient
9 Tribunalul
Valcea
2016 5120 258 5,0% foarte eficient
2015 4992 143 2,86% foarte eficient
10 Judecatoria
Rm. Valcea
2016 5255 362 6,9% eficient
2015 4814 156 3,24% foarte eficient
11 Judecatoria
Dragasani
2016 1559 83 5,3% eficient
25
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
2015 1434 49 3,42% foarte eficient
12 Judecatoria
Horezu
2016 1795 239 13,3% satisfăcător
2015 1778 190 10,69% satisfăcător
13 Judecatoria
Brezoi
2016 897 87 9,7% eficient
2015 1039 34 3,27% foarte eficient
14 Judecatoria
Balcesti
2016 718 35 4,9% foarte eficient
2015 705 22 3,12% foarte eficient
TOTAL 2016 44328 3915 8,8% eficient
2015 41511 3461 8,34% eficient
Valorile calculate ale indicatorului E02 la nivelul instanţelor arondate
Tribunalului Argeş indică o creştere a ponderii dosarelor în stoc mai vechi de
1,5 ani în 2016, comparativ cu 2015. În ceea ce priveşte gradul de eficienţă, o
mare parte a instanţelor arondate şi-au menţinut gradul de eficienţă din anul
2015. Excepţie de la tendinţa generală fac Tribunalul Argeş şi Judecătoria
Câmpulung care au înregistrat o scădere a ponderii stocului de dosare, ceea ce a
generat modificarea indicatorului de eficienţă din SATISFĂCĂTOR în
EFICIENT pentru Tribunalul Argeş şi din EFICIENT în FOARTE
EFICIENT pentru Judecătoria Câmpulung.
Judecătoria Costeşti, Judecătoria Rm. Vâlcea, Judecătoria Drăgăşani precum şi
Judecătoria Brezoi au înregistrat creşteri ale stocului de dosare, aspect ce a
generat şi modificarea gradului de eficienţă din FOARTE EFICIENT în
EFICIENT.
Tribunalul Specializat Argeş se încadrează şi în acest an la indicele de eficienţă
INEFICIENT, aspect generat de specificul procedurii insolvenţei precum şi de
dificultăţile practice de valorificare a bunurilor societăţii aflate în proceduri de
insolvenţă, care fac anevoioasă soluţionarea acestor dosare în termenul stabilit
pentru acest indicator.
3) Ponderea dosarelor inchise intr-un an – Anexa nr.4
Nr.
crt.
Instanta Nr. dosare
solutionate
Din
care
intr-
un an
Valoare
indicator
Indicator eficienta
potrivit HCSM
nr.1305/9.12.2014
1 Curtea de Apel
Pitesti
2016 8716 8617 98,9%
foarte eficient
2015 7927 7472 94,26% foarte eficient
26
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
2 Tribunalul
Arges
2016 12723 12239 96,2%
foarte eficient
2015 13629 11462 84,10% foarte eficient
3 Tribunalul
Specializat
Arges
2016
1901 1474 77,5%
eficient
2015 1865 1042 55,87% ineficient
4 Judecatoria
Pitesti 2016
24996 21997 88,0% foarte eficient
2015 23209 18640 80,31% foarte eficient
5 Judecatoria
Campulung 2016
7006 6634 94,7% foarte eficient
2015 4687 4452 94,99% foarte eficient
6 Judecatoria
Curtea de Arges 2016
4447 4211 94,7% foarte eficient
2015 3193 2616 81,93% foarte eficient
7 Judecatoria
Costesti 2016
3903 3675 94,2% foarte eficient
2015 2748 2395 87,15% foarte eficient
8 Judecatoria
Topoloveni
2016 4005 3792 94,7%
foarte eficient
2015 2950 2600 88,14% foarte eficient
9 Tribunalul
Valcea 2016
8885 7792 87,7% foarte eficient
2015 10899 9029 82,84% foarte eficient
10 Judecatoria Rm.
Valcea 2016
15432 14673 95,1% foarte eficient
2015 17222 13826 80,28% foarte eficient
11 Judecatoria
Dragasani 2016
3884 3664 94,3% foarte eficient
2015 5751 3685 64,08% ineficient
12 Judecatoria
Horezu 2016
3177 2784 87,6% foarte eficient
2015 2801 2122 75,76% eficient
13 Judecatoria
Brezoi
2016 2231 2072 92,9%
foarte eficient
2015 2801 2030 72,47% eficient
14 Judecatoria
Balcesti 2016
1885 1796 95,3% foarte eficient
2015 1822 1686 92,54% foarte eficient
27
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
Valorile calculate ale indicatorului indică o tendinţă generală de creştere în anul
2016 faţă de anul 2015. Astfel, cu excepţia Tribunalului Specializat Argeş, toate
instanţele din circumscripţia curţii de apel au fost încadrate ca fiind foarte
eficiente.
Ambele instanţe monitorizate ca urmare a obţinerii unui grad de eficienţă
INEFICIENT în anul 2015, au înregistrat creşteri considerabile în anul 2016 cu
privire la pondera dosarelor închise într-un an. În ceea ce priveşte Tribunalul
Specializat Argeş acesta a înregistrat o modificare a gradului de eficienţă de la
INEFICIENT în EFICIENT, cu o tendinţă de evoluţie pozitivă şi pentru viitor,
aflându-se la 2,5% faţă de pragul maxim al gradului EFICIENT.
Cea mai mare creştere din punct de vedere al ponderii dosarelor închise într-un
an s-a înregistrat cu privire la Judecătoria Drăgăşani, care s-a poziţionat în
gradul de eficienţă FOARTE EFICIENT faţă de anul precedent când a fost
încadrată la gradul de eficienţă INEFICIENT, cu o creştere de 30,22%.
4) Durata medie de solutionare – Anexa nr.5
Acest indicator nu vizeaza curtile de apel pentru ca acestea au o competenta
redusa in ceea ce priveste solutionarea in fond.
Nr.
crt.
Instanta Dosare
solutionate
Indicator eficienta
potrivit HCSM
nr.1305/9.12.2014
– dosare penale
Indicator eficienta
potrivit HCSM
nr.1305/9.12.2014-
dosare non penale
Indicator
eficienta
potrivit
HCSM
nr.1305/9.12.2
014- dosare
solutionate
1 Tribunalul
Arges 2016
12723 3,2 - foarte
eficient 5,4 -foarte eficient
foarte eficient
2015 7711 9,29-satisfăcător 9,01-foarte eficient eficient
2 Tribunalul
Specializat
Arges
2016
1901 0 8,8 – foarte
eficient
foarte eficient
2015 1805 0 16,69-satisfăcător satisfăcător
3 Judecatoria
Pitesti 2016
24996 3,9- foarte eficient 5,4- foarte eficient foarte eficient
2015 23141
4,95-foarte
eficient 8,37-foarte eficient
foarte eficient
4 Judecatoria
Campulung 2016
7006 4,4 -foarte eficient 3,3 -foarte eficient foarte eficient
2015 4680
4,36-foarte
eficient 3,92-foarte eficient
foarte eficient
5 Judecatoria
Curtea de
Arges
2016
4447 4,5 –foarte
eficient 3,4 - foarte eficient
foarte eficient
2015 3175 8,04-satisfăcător 7,91 -foarte eficient
28
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
eficient
6 Judecatoria
Costesti 2016
3903 3,5 – foarte
eficient
3,4 – foarte
eficient
foarte eficient
2015 2740 6,19 –satisfăcător 6,19-foarte eficient eficient
7 Judecatoria
Topoloveni 2016
4005 4,1 -foarte eficient 3,3 -foarte eficient foarte eficient
2015 2948
4.72 -foarte
eficient 5,67-foarte eficient
foarte eficient
8 Tribunalul
Valcea 2016
8885 1,6 – foarte
eficient
7,9 – foarte
eficient
foarte eficient
2015 5732
2,33 -foarte
eficient
10,69-foarte
eficient
foarte eficient
9 Judecatoria
Rm. Valcea 2016
15432 4,0 –foarte
eficient 3,3 –foarte eficient
foarte eficient
2015 17143 8,26-satisfacator
7,82 – foarte
eficient
eficient
10 Judecatoria
Dragasani 2016
3884 3,4 -foarte eficient 4,0 – foarte
eficient
foarte eficient
2015 5705 12,83-ineficient 11,71-eficient satisfăcător
11 Judecatoria
Horezu 2016
3177 7,0- satisfăcător 5,3 -foarte eficient eficient
2015 2771 12,53- ineficient
9,36- foarte
eficient satisfăcător
12 Judecatoria
Brezoi 2016
2231 4,4 -foarte
eficient 4,6 –foarte eficient
foarte eficient
2015 2789 7,71-satisfacator 12,78-satisfacator satisfacator
13 Judecatoria
Balcesti 2016
1885 3,3 -foarte eficient 4,2 -foarte eficient foarte eficient
2015 1816
3,35 – foarte
eficient
5,14 -foarte
eficient
foarte eficient
În anul 2016 niciuna dintre instanţele din circumscripţia curţii de apel nu a
înregistrat scăderi, tendinţa fiind de creştere. Astfel, Curtea de Apel Piteşti,
Tribunalul Argeş şi Judecătoriile Piteşti, Câmpulung, Topoloveni şi Bălceşti
şi-au menţinut gradul de eficienţă FOARTE EFICIENT.
Judecătoriile Drăgăşani, Horezu şi Brezoi aflate în sistem de monitorizare a
activităţii ca urmare a obţinerii gradului de eficienţă SATISFĂCĂTOR în anul
anterior, au înregistrat creşteri cu privire la gradul de eficienţă. Judecătoriile
Drăgăşani şi Brezoi au înregistrat creşteri ale gradului de eficienţă de la
SATISFĂCĂTOR la FOARTE EFICIENT, în timp ce Judecătoria Horezu a
înregistrat o creştere de la SATISFĂCĂTOR la EFICIENT.
Creşterea înregistrată la nivelul Judecătoriei Drăgăşani se datorează scăderii
duratei de soluţionare cu precădere în materie penală, unde anul acesta s-a
înregistrat un grad de eficienţă de la INEFICIENT la FOARTE EFICIENT.
29
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
La Judecătoria Brezoi, creşterea gradului de eficienţă s-a remarcat prin evoluţie
unitară, de la satisfăcător la foarte eficient atât în materie civilă cât şi în materie
penală.
La Judecătoria Horezu, durata de soluţionare a cauzelor în materie penală,
rămâne în continuare motivul pentru care instanţa se încadrează doar la gradul
de eficienţă EFICIENT, instanţa fiind apreciată cu privire la durata de
soluţionare în materie civilă foarte eficientă şi încadrându-se la gradul
SATISFĂCĂTOR cu privire la durata medie de soluţionare a cauzelor în
materie penală.
O creştere apreciabilă a gradului de eficienţă a înregistrat şi Tribunalul
Specializat Argeş, de la gradul de eficienţă SATISFĂCĂTOR la gradul de
eficienţă FOARTE EFICIENT.
Evoluţii pozitive au fost înregistrate şi la Tribunalul Argeş, Judecătoriile Curtea
de Argeş, Costeşti, Râmnicu Vâlcea de la gradul de eficienţă EFICIENT la
FOARTE EFICIENT.
5) Redactarile peste termenul legal – Anexa nr.6
Nr.
crt.
Instanta Nr. dosare
solutionate
prin
hotarare
Din care
neredactate
in termen
Valoare
indicator
Indicator eficienta
potrivit HCSM
nr.1305/9.12.2014,
modificata prin
HCSM
nr.149/19.03.2015
1 Curtea de Apel Pitesti 2016 8342 661 7,9% foarte eficient
2015 7191 621 8,64% foarte eficient
2 Tribunalul Arges 2016 11785 849 7,2% foarte eficient
2015 11446 1844 16,11% satisfacator
3 Tribunalul Specializat
Arges 2016
1648 452 27,4% eficient
2015 1332 582 43,69% ineficient
4 Judecatoria Pitesti 2016 12670 5465 43,1% ineficient
2015 12572 6775 53,89% ineficient
5 Judecatoria
Campulung 2016
2777 503 18,1% eficient
2015 2646 344 13,00% eficient
6 Judecatoria Curtea de
Arges 2016
2267 647 28,5% eficient
2015 1701 663 38,98% ineficient
7 Judecatoria Costesti 2016 1602 476 29,7% eficient
2015 1438 844 58,69% ineficient
8 Judecatoria
Topoloveni 2016
1897 623 32,8% eficient
2015 1740 593 34,08% ineficient
30
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
9 Tribunalul Valcea 2016 7897 2863 36,3% satisfăcător
2015 9246 2762 29,87% ineficient
10 Judecatoria Rm.
Valcea 2016
14037 2692 19,2% eficient
2015 9060 3912 43,18% ineficient
11 Judecatoria Dragasani 2016 2174 773 35,6% satisfăcător
2015 2639 1565 59,30% ineficient
12 Judecatoria Horezu 2016 1830 950 51,9% ineficient
2015 1876 854 45,52% ineficient
13 Judecatoria Brezoi 2016 1460 501 34,3% eficient
2015 1970 897 45,53% ineficient
14 Judecatoria Balcesti 2016 1314 125 9,5% foarte eficient
2015 1295 207 15,98% satisfacator
În 2016 poate fi remarcată o evoluţie pozitivă considerabilă cu privire la acest
indicator de eficienţă, la multe dintre instanţele din circumscripţia Curţii de Apel
Piteşti.
Curtea de Apel Piteşti păstrează şi în acest an gradul de eficienţă FOARTE
EFICIENT. Dacă în anul anterior, cu excepţia Curţii de Apel Piteşti şi a
Judecătoriei Câmpulung, toate instanţele au intrat în sistem de sistem de
monitorizare a activităţii, având în vedere rezultatele foarte slabe obţinute la
acest indicator, în anul 2016, Judecătoria Piteşti şi Judecătoria Horezu rămân
singurele instanţe cu o stagnare în sens negativ, păstrându-se gradul de eficienţă
INEFICIENT.
Tribunalul Vâlcea şi Judecătoria Drăgăşani, au înregistrat un progres cu privire
la redactarea dosarelor în termenul legal, însă au obţinut doar un grad de
eficienţă SATISFĂCĂTOR faţă de gradul de eficienţă INEFICIENT obţinut
anul anterior, fiind în continuare supuse monitorizării activităţii.
Evoluţii pozitive apreciabile au fost înregistrate de Tribunalul Argeş şi
Judecătoria Bălceşti, care în anul 2016 s-au încadrat la gradul de eficienţă
FOARTE EFICIENT faţă de anul anterior când s-au situat la un grad de
eficienţă SATISFĂCĂTOR, precum şi Tribunalul Specializat Argeş,
Judecătoriile Curtea de Argeş, Costeşti, Topoloveni, Râmnicu Vâlcea şi Brezoi
care au evoluat de la un grad de eficienţă INEFICIENT la EFICIENT.
Judecătoria Câmpulung păstrează şi în acest an gradul de eficienţă EFICIENT.
De remarcat este faptul că la nivel naţional în ceea ce priveşte indicatorul
“Redactări peste termenul legal”Curtea de Apel Piteşti ocupă locul al doilea cu
privire la redactarea documentelor în termenul legal cu o pondere de 7,9%
dosare redactate peste termenul legal, faţă de ponderea cea mai mică înregistrată
de 7,8%. De asemenea Curtea de Apel Piteşti înregistrează cea mai mică medie
31
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
zile de redactare a documentelor, de doar 14,8 zile, faţă de media de 17,5 zile
înregistrată de următoarea clasată.
La nivel de ţară, în ceea ce priveşte indicatorul “Redactări peste termenul
legal”:
-La nivelul curtilor de apel, 87,5% au înregistrat grad de eficienţă – FOARTE
EFICIENT şi EFICIENT, restul de 12,5% au înregistrat grad de eficienţă –
SATISFĂCĂTOR.
-La nivelul tribunalelor, 62 % au înregistrat grad de eficienţă – FOARTE
EFICIENT şi EFICIENT, restul de 38% au înregistrat grad de eficienţă –
SATISFĂCĂTOR şi INEFICIENT.
-La nivelul judecătoriilor, 68,18% au înregistrat grad de eficienţă – FOARTE
EFICIENT şi EFICIENT, restul de 31,82 % au înregistrat grad de eficienţă –
SATISFĂCĂTOR şi INEFICIENT.
GRAD GENERAL DE EFICIENTA – Anexa 6
în perioada 1.01.2016 – 31.12.2016, comparativ cu 1.01.2015 – 31.12.2015
Nr.
crt.
Instanta Grad general de eficienta
potrivit HCSM
nr.1305/9.12.2014
1 Curtea de Apel Pitesti 2016 Foarte eficient
2015 Foarte eficient
2 Tribunalul Arges 2016 Eficient
2015 Eficient
3 Tribunalul Specializat
Arges 2016 Eficient
2015 Satisfăcător
4 Judecatoria Pitesti 2016 Eficient
2015 Eficient
5 Judecatoria Campulung 2016 Eficient
2015 Eficient
6 Judecatoria Curtea de
Arges 2015 Eficient
2015 Eficient
7 Judecatoria Costesti 2016 Eficient
2015 Eficient
8 Judecatoria Topoloveni 2016 Eficient
2015 Eficient
9 Tribunalul Valcea 2016 Eficient
2015 Foarte Eficient
10 Judecatoria Rm. Valcea 2016 Eficient
32
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
2015 Eficient
11 Judecatoria Dragasani 2016 Eficient
2015 Satisfăcător
12 Judecatoria Horezu 2016 Satisfăcător
2015 Satisfacator
13 Judecatoria Brezoi 2016 Foarte Eficient
2015 Eficient
14 Judecatoria Balcesti 2016 Foarte eficient
2015 Foarte Eficient
Instanţele care au înregistrat gradele de eficienţă SATISFĂCĂTOR şi
INEFICIENT au intrat în sistem de monitorizare permanentă din partea
conducerii Curţii de Apel Piteşti şi a Tribunalelor Argeş şi Vâlcea, în vederea
identificării cauzelor care au determinat obţinerea acestor calificative şi
remedierea deficienţelor.
1.5. Probleme generale de management al instanţei
Una dintre cele mai importante resurse la nivelul unei organizații, dacă nu cea
mai importantă, este resursa umană. Fluctuația permanentă de personal,
determină o nevoie continuă de oameni, ceea ce face ca procesul de recrutare
sau de redimensionare a schemelor, să devină o activitate aproape permanentă,
sens în care ar fi utilă simplificarea procedurilor, spre exemplu prin eliminarea
avizelor Consiliului Superior al Magistraturii pentru realocarea posturilor în
raza aceleiaşi curţi de apel.
Tendinţa crescută de deplasare a forţei de muncă de la o instanţă la alta, se
menţine şi în acest an, la concursurile de ocupare a posturilor vacante
prezentându-se persoane din toate zonele ţării care, ulterior, solicită transferul.
De asemenea, se apreciază necesară şi utilă introducerea ca şi condiţie de acces
la concursul de ocupare a unui post vacant verificarea bunei reputaţii iar nu ca o
condiţie de numire în funcţie, ulterioară susţinerii examenului.
Evoluţiile mediului extern influenţează vizibil şi în instanţe componenta aceasta
de resurse umane, ce pare să fie foarte dinamică şi necesită o abordare similară
de către preşedintele curţii.
Aceeaşi dinamică mare se identifică în mod similar personalului auxiliar şi la
magistraţi, capacitatea Institutului Naţional al Magistraturii fiind uneori
insuficientă pentru acoperirea acestor necesităţi. Ar fi oportune scurtarea
perioadei de studii la un an precum şi accelerarea procedurilor de ocupare a
33
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
posturilor de execuţie prin organizarea concursurilor împărţite în două sesiuni
anuale sau prin creşterea perioadei de valorificare a rezultatului obţinut la un
astfel de examen, la cel puţin 6 luni.
Noile coduri au sporit competenţele curților de apel, iar legislaţia în ansamblul
ei se carcaterizează prin incoerenţă, unificarea practicii judiciare rămânând un
deziderat greu de atins. Astfel, la patru ani după introducerea noilor coduri nu se
poate spune că încărcătura instanţelor a scăzut semnificativ, iar noile instituţii de
drept împrumutate din sisteme incompatibile cu mecanismul procedural şi
substanţial român, au determinat intervenţia în mod continuu a Curţii
Constituţionale (6 decizii de neconstituţionalitate în materie civilă/17 decizii de
neconstituţionalitate în materie penală în anul 2015 şi 2 decizii de
neconstituţionalitate în materie civilă/13 decizii de neconstituţionalitate în
materie penală în anul 2016) şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ( 7 decizii
pronunţate în recurs în interesul legii în materie penală şi 20 de decizii
pronunţate de completul competent cu dezlegarea unor chestiuni de drept în
materie penală în anul 2015 şi, respectiv, 4 decizii pronunţate în recurs în
interesul legii în materie penală şi 13 decizii pronunţate de completul
competent cu dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală în anul 2016,
iar în materie civilă, 18 decizii pronunţatze în recurs în interesul legii în materie
civilă şi 20 de decizii pronunţate de completul competent cu dezlegarea unor
chestiuni de drept în anul 2015 şi, respectiv, 12 decizii pronunţatze în recurs în
interesul legii în materie civilă şi 37 de decizii pronunţate de completul
competent cu dezlegarea unor chestiuni de drept în anul 2016).
Un astfel de exemplu este camera preliminară, care a fost atât de amendată încât
a fost schimbată în filosofia ei.
De asemenea, există în continuare instituţii care nu pot fi implemetate din lipsa
infrastructurii, cum ar fi cercetarea judecătorească a procesului civil în camera
de consiliu, a cărei intrare în vigoare a fost amânată până în anul 2019.
Activitatea grefierilor a crescut şi ea, substantial, datorită procedurilor de
regularizare din civil, de cameră preliminară și a celor specifice judecătorului de
drepturi şi libertăți din penal, care nu existau înainte, aşa încât şi în acest sector,
resursa umană este deficitară.
Toate aceste instituţii noi, adăugate celor preexistente, reclamă suplimetarea de
posturi atât în ceea ce priveşte personalul auxiliar de specialitate, dar şi
magistraţii judecători.
34
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
Sistemele modern de drept se caracterizează prin simplificarea procedurilor, prin
reglementări neechivoce şi predictibile – factori c ear diminua volumul de
lucrări şi implicit nevoia de resurse umane, dar şi costurile de finanţare a acestei
resurse.
Un exemplu elocvent ar fi legea insolvenţei persoanei fizice a cărei aplicare a
fost din nou amânată întrucât potrivit unui studiu de fezabilitate aplicarea
acesteia ar spori rolul instanţelor judecătoreşti cu 1.000.000 de cauze, fiind
necesari peste 800 de judecători şi un număr dublu de personal auxiliar de
specialitate.
În ceea ce priveşte managementul instanţelor, Curtea de Apel Piteşti este
caracterizată în continuare de o organizare corespunzătoare a acesteia şi a
instanţelor din circumscripţia sa şi de îndeplinirea unui management eficient şi de
calitate, în condiţiile unor constrângeri materiale (sedii necorespunzătoare, dotări
deficitare) şi a impactului major pe care l-au avut modificările legislative de
substanţă intervenite succesiv în perioada analizată.
Din perspectiva îndeplinirii atribuţiilor manageriale de planificare, organizare,
coordonare şi control –reglare şi al comportamentului judecătorilor şi personalului
auxiliar cu funcţii de conducere, de la Curtea de Apel Piteşti şi instanţele arondate
acesteia, prin măsurile luate de conducerile judiciare pentru adaptarea resurselor
umane şi materiale pe care le-au avut la dispoziţie, pentru reevaluarea continuă
a modului de organizare a studiului şi învăţământului profesional şi activităţii
celorlalte compartimente au asigurat tranziţia de la vechile la noile reglementări,
răspunzând astfel provocărilor legislative şi creând premisele pentru desfăşurarea
în condiţii optime a activităţii instanţelor.
De remarcat este şi faptul că la instanţele la care prerogativele funcţiilor de conducere, au fost exercitate prin delegare, respectiv Judecătoria Brezoi, Judecătoria Piteşti, Judecătoria Costeşti s-a constatat o implicare pentru identificarea disfuncţionalităţilor şi remedierea acestora, prin adoptarea măsurilor apreciate ca fiind oportune, pentru organizarea eficientă a activităţii instanţelor . La finele anului 2016 toate cele 3 funcţii de conducere au fost ocupate prin concurs. În legatură cu modul de gestionare a resurselor umane şi materiale, de menţionat este preocuparea preşedinţilor instanţelor de a identifica mijloacele necesare asigurării unei bune funcţionări a acestora, însă, în condiţiile lipsei alocării fondurilor necesare, aceste eforturi nu s-au materializat întotdeauna.
În anul 2016 au fost efectuate demersuri pentru asigurarea unor spaţii decente
pentru instanţele unde condiţiile de funcţionare sunt improrii şi există premisele ca
în anul 2017 să fie aprobate proiectele cu privire la Tribunalul Vâlcea pentru
35
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
reparaţii capitale şi extindere sediu; pentru Judecătoria Dragaşani cu privire la
amenajarea unui nou sediu al instanţei în fosta Maternitate Drăgăşani, clădirea fiind
preluată în patrimoniul Ministerului Justiţiei cu titlu gratuit; pentru Judecătoria
Piteşti extindere şi reparaţii capitale, fiind de asemenea estimat ca an de finalizare a
lucrărilor de proiectare şi actualizare a studiilor de fezabilitate, anul 2017, investiţia
fiind finanţată prin C.N.I. . Pentru Judecătoria Horezu în anul ce urmează, se vor
actualiza studiile de fezabilitate, având în vedere structura actuală a schemelor de
personal, în vederea construirii unui sediu nou, pe un teren achiziţionat în anul
2005. Pe lista de investiţii în anul 2017 este şi construirea unui nou sediu pentru
Judecătoria Costeşti sens în care se lucrează la finalizarea lucrărilor de proiectare şi
a studiilor de fezabilitate. Construirea sediilor noi ale Judecătoriei Costeşti şi
Judecătoriei Horezu sunt proiecte ce vor fi finanţate prin Banca Mondială.
I.2.Infrastructura şi capacitatea instituţională a instanţei
În anul 2016 activitatea financiar-contabilă s-a desfăşurat în condiţii bune. În
această perioadă s-a acordat maximă atenţie utilizării creditelor bugetare alocate
în mod economicos, eficient, cu respectarea destinaţiei, conform structurii de
cheltuieli aprobate prin buget.
Execuţia bugetară la sfârşitul anului 2016 la capitolul 61.01 – “Cheltuieli
pentru autorităţi judecătoreşti”, raportată la creditele deschise s-a încadrat în
limite maxime, fiind realizată pe total instanţă în proporţie de 99,90 %.
Redăm mai jos structura bugetului aprobat şi a plăţilor efectuate, pe titluri de
cheltuieli, astfel:
Titlu de cheltuieli Buget
aprobat 2016
(lei)
Credite
deschise 2016
(lei)
Plăţi
efectuate
2016
(lei)
Realizări
0 1 2 3 4=3/2
I – Cheltuieli de
personal
21.097.007 21.023.875 21.001.621 99,89%
II – Bunuri şi servicii 485.850 482.893 478.901 99,17%
XI – Alte cheltuieli 4.395.483 4.316.821 4.316.593 99,99%
XIII – Active
nefinanciare
190.500 190.079 190.078 100%
TOTAL 26.168.840 26.013.668 25.987.193 99,90%
36
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
Titlul I –Cheltuieli de personal
În bugetul aprobat de Ministerul Justiţiei pe anul 2016, la acest titlu de
cheltuieli, fondurile bugetare s-au cheltuit pentru plata drepturilor de personal,
pe structura aprobată în statul de funcţii. Tot în anul 2016 s-a achitat
indexarea prevăzută de OG nr.10/2007(respectiv indexarea cu 2%, 5% şi 11%
aplicate la salariul/indemnizaţia de bază) conform lămuririi dispozitivului la
hotărârile judecătoreşti pronunţate.
Titlul II – Bunuri şi servicii
Creditele bugetare deschise pentru cheltuielile curente au fost la nivelul
bugetului aprobat. Plăţile efectuate în anul 2016 s-au realizat, conform structurii
de cheltuieli aprobate prin buget, la nivelul deschiderilor de credite.
Titlul XI – Alte cheltuieli
În cadrul acestui titlu de cheltuieli s-au aprobat prevederi bugetare pentru plata
hotărârilor judecătoreşti având ca obiect acordarea de daune-interse moratorii
sub forma dobânzilor legale, tranşa de 40% pentru anul 2016.
Titlul XIII – Active nefinanciare
În anul 2016 bugetul aprobat la capitolul dotări a fost în sumă de 190.500 lei.
Din această sumă s-a achiziţionat şi montat un ascensor pentru transportul
dosarelor de la etaj către sălile de şedinţă şi arhivă.
De asemenea, s-au achiziţionat 32 de staţii de lucru, inclusiv licenţe, pentru
personalul Curţii de Apel Piteşti.
În cadrul capitolului 54.01 – “Alte servicii publice generale” s-au solicitat
credite bugetare în sumă totală de 187.211 lei din care s-au efectuat plăţile
corespunzătoare ajutorului public judiciar şi a cheltuielilor judiciare derivate din
acţiuni în reprezentarea intereselor statului.
Pe parcursul anului 2016 Curtea de Apel Piteşti a realizat venituri proprii din
chirii în sumă de 1.200 lei şi din taxele încasate ca urmare a organizării
concursurilor de ocupare a posturilor, în sumă de 30.850 lei.
La realizarea indicatorilor economici pe tot parcursul anului 2016 a fost
respectată disciplina financiară, viza de control financiar preventiv acordându-se
numai pe documentele care au justificat realitatea, oportunitatea şi legalitatea
operaţiunilor.
Continuând procesul de modernizare al instanţei din punct de vedere al dotării
hardware şi software, în anul 2016 au fost înlocuite 32 de calculatoare vechi cu
37
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
sisteme de calcul de ultimă generaţie, acestea fiind în concordanţă cu aplicaţiile
şi tehnologiile noi folosite de către utilizatori. Au fost instalate şi configurate 2
noi servere care asigură funcţionalitatea optimă a celor mai importante aplicaţii
utilizate în sistemul judiciar ECRIS şi STATIS, ECRIS - sistem informatic la
nivel naţional de gestiune informatică a dosarelor, documentelor conţinute de
acestea şi a tuturor informaţiilor legate de dosarele juridice în instanţe, parchete
şi alte instituţii juridice, fiind dedicat susţinerii informatice a activităţilor din
sistemul justiţiei în contextul noii societăţi informaţionale, iar STATIS – sistem
informatic la nivel naţional de evidenţă statistică a tuturor cauzelor aflate pe
rolul instanţelor de judecată, generator de multiple rapoarte statistice.
Şi în anul 2016, apreciind că schimbul de bune practici este esenţial pentru
reformarea sistemului judiciar şi având în vedere Strategia de informatizare a
sistemului justiţiei pentru perioada 2013 - 2017. II.2 - Creşterea gradului de
transparenţă a actului de justiţie, Curtea de Apel Piteşti, prin compartimentul de
informatică juridică, a implementat Sistemul de afişare în timp real a
informaţiilor privind desfăşurarea şedinţelor de judecată în săli, destinat
informării în condiţii optime a publicului justiţiabil cu privire la activitatea de
judecată desfăşurată de Curtea de Apel Piteşti, prin afişarea în timp real, la uşile
sălilor unde se desfăşoară şedinţa de judecată, a cauzelor care sunt în momentul
respectiv în curs de audiere şi a soluţiilor pentru dosarele care au fost discutate,
şi fluidizării fluxului justiţiabililor în sălile de judecată.
Sistemul de afişare în timp real a informaţiilor privind desfăşurarea şedinţelor de
judecată în săli este alcătuit din 3 componente: PregatireSedinteSali;
SedintaJudecataSali; AfisareSedintaSali.
Prin activitatea desfăşurată de către biroul IT din cadrul instanţei s-a asigurat
gestionarea, monitorizarea şi funcţionalitatea în condiţii optime a aplicaţiilor de
înregistrare audio a proceselor din sălile de judecată, INTRAC şi DUALIS. Au
fost efectuate constant actualizări ale aplicaţiilor utilizate de către serviciul
Contabilitate, conform noilor prevederi legale; ale aplicaţiei legislative
EUROLEX, dar şi actualizarea continuă a informaţiilor afişate pe portalul
instanţei http://portal.just.ro/46/.
Utilizând cele 3 sisteme pentru videoconferinţe ale instanţei, pe parcursul anului
2016 s-a continuat realizarea videoconferinţelor, atât la nivel naţional cu toate
instanţele, cât şi la nivel internaţional cu instanţe din ţări membre UE. În anul
2016 şedinţele pentru unificarea practicii neunitare desfăşurate în cadrul
întâlnirilor trimestriale au fost realizate prin intermediul sistemului de
videoconferinţă între instanţele din circumscripţia Curţii de Apel Piteşti.
38
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
I.3.Calitatea actului de justiţie
I.3.1. Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor
pronunţate. Indicele de desfiinţare
In raport de numărul hotărârilor pronunţate de curtea de apel şi desfiinţate sau
casate în căile de atac, indicele de casare/desfiinţare pe anul 2015, se prezintă
astfel:
-la secţia penală 0,14 %.
-la secţia I civilă 0,17 %;
-la secţia a II –a civilă 0,15%;
Principalele motive de casare identificate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
au fost:
-modificările legislative;
-soluţionarea dosarului, pe excepţie, fără a se intra în cercetarea
fondului cauzei;
-lipsa rolului activ al judecătorului;
-aprecierea eronată a probatoriului;
-lipsa de diligenţă a părţii în administrarea probatoriului.
Deoarece calitatea actului de justiţie constituie unul dintre cele mai importante
standarde de performanţă pe care trebuie să le stabilească conducerea
administrativă, aceasta a constituit obiect de preocupare în identificarea acelor
căi şi mijloace care să dea cetăţeanului încrederea necesară într-una din
instituţiile fundamentale ale unui stat de drept.
Sub acest aspect, în anul 2016, conducerea administrativă şi-a direcţionat
activitatea spre următoarele obiective:
- crearea cadrului adecvat pregătirii profesionale individuale a judecătorilor prin
asigurarea bazei informaţionale accesibile fiecărui judecător;
- organizarea învăţământului profesional în cadrul pregătirii continue a
judecătorilor; obiectivele pregătirii profesionale au fost astfel stabilite încât să se
asigure eliminarea decalajelor între nivelul real de pregătire a judecătorului şi
nivelul optim al cunoştinţelor necesare înfăptuirii unui act de justiţie calitativ;
- analiza lunară a soluţiilor pronunţate, cu respectarea însă a principiului
independenţei judecătorului şi supunerea lui numai legii. Prin urmare, activitatea
respectivă nu a vizat fondul cauzei, deoarece soluţia aparţine în exclusivitate
judecătorului ci, în principal, modalitatea în care prin aplicarea dispoziţiilor
procedurale şi substanţiale s-a ajuns la o asemenea soluţie;
- înlăturarea aspectelor de practică neunitară.
39
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
I.3.2. Durata de soluţionare a cauzelor (inclusiv pe materii)
Accesul liber la justiţie obligă instanţele de judecată la respectarea dreptului
persoanelor la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, astfel cum prevăd
dispoziţiile art.6 din Convenţia Europeana a Drepturilor Omului, art.21 din
Constituţia României şi art.10 din Legea nr. 304/2004, republicată privind
organizarea judiciară.
Deşi confruntaţi cu un volum mare de activitate s-au depus eforturi
considerabile pentru soluţionarea cauzelor în termenele prevăzute de lege.
Punerea în aplicare la nivelul instanţei a unui sistem statistic de monitorizare a
operativităţii de soluţionare a cauzelor pe fiecare şedinţă în parte ne-a permis să
înregistrăm nivele optime de soluţionare, astfel :
1. In cadrul secţiei I civilă :
Materia
Număr dosare Solutionate
într-o şedinţă
Soluţionate în mai
multe şedinte
Civil 413 214 199
Litigii cu
profesioniştii 68 28 40
Contencios
administrativ şi
fiscal
0 0 0
Minori şi familie 51 31 20
Litigii de muncă 1171 649 522
Asigurări sociale 1172 1550 172
Proprietate
Intelectuală 2 0 2
40
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
2. In cadrul secţiei a II-a civilă :
Materia
Număr dosare Solutionate
într-o şedinţă
Soluţionate în mai
multe şedinte
Litigii cu
profesioniştii 504 450 54
Contencios
administrativ şi
fiscal
1712 1054 658
Faliment 1074 814 260
3. In cadrul secţiei penale :
Materia
Număr dosare Solutionate
într-o şedinţă
Soluţionate în mai
multe şedinte
Penal
1999 816 1183
La calculul termenului mediu de soluţionare a cauzelor a fost avut în vedere data
înregistrării dosarului în instanţă, până la pronunţarea soluţiei.
În linii mari durata de soluţionare a cauzelor înregistrată la instanţă poate fi
apreciata ca rezonabilă.
Diferenţele de durată înregistrate de la o cauză la alta sunt determinate pe de o
parte de complexitatea acestora, de stadiul procesual în care sunt soluţionate dar
şi de necesitate obţinerii unor informaţii utile şi pertinente din partea unor
instituţii de specialitate.
Suntem conştienţi de faptul că durata de soluţionare a cauzelor este influenţată
de o multitudine de factori între aceştia aflându-se şi munca magistratului, cu
nivelul său de pregătire şi experienţă dobândită.
Este cunoscut că soluţionarea în termen rezonabil a cauzelor conduce implicit la
scăderea costurilor şi a duratei procesului şi, ceea ce nu este lipsit de
importanţă, la sporirea încrederii în justiţie.
Deşi nu este dată o definiţie a sintagmei “ termen rezonabil”, folosită de art.6 din
CEDO, şi apreciem că nici nu poate fi dată, pentru a nu i se imputa magistratului
41
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
contrariul acestui termen, acesta trebuie să aibă permanent în vedere: stabilirea
cadrului procesual adecvat; părţile şi calitatea acestora; verificarea termenului de
promovare a acţiunii sau plângerii; fixarea termenelor; aplicarea de sancţiuni
pentru neefectuarea în termen a lucrărilor dispuse, de către cei desemnaţi sau
faţă de comportamentul abuziv al părţilor, martorilor, experţilor, avocaţilor sau a
participanţilor la proces, de natură să conducă la tergiversarea soluţionării
cauzelor.
Cauzele care au o vechime mai mare de un an pe rolul instanţei au fost
permanent monitorizate, şi menţionate, cu explicaţii, în cuprinsul raportărilor
lunare transmise Consiliului Superior al Magistraturii, iar practica a demonstrat
că la apariţia acestei deficienţe au concurat unele cauze obiective (intervenirea
perioadei de suspendare, atât ca urmare a lipsei părţilor cât şi dependenţa de
soluţionarea altor cauze, efectuarea şi depunerea cu întârziere a rapoartelor de
expertiză dispuse în cauză; declararea căilor de atac împotriva unor încheieri de
şedinţă şi suspendarea cauzei până la soluţionarea de către Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie a căii de atac, etc.).
Având în vedere că, potrivit legii, verificările efectuate personal de preşedintele
instanţei trebuie să respecte principiile independenţei judecătorilor şi supunerii
lor numai legii, conducerea administrativă a instanţei a procedat la verificări cu
privire la posibila incidenţă a unor împrejurări ce pot reprezenta, în fapt, cauze
de natură a conduce la depăşire termenului rezonabil de soluţionare şi care nu
pot fi justificate obiectiv, cum ar fi:
acordarea unor termene evident necorespunzătoare, mult prea lungi, în
raport de natura şi celelalte date ale cauzei;
amânarea repetată a cauzei, fără o justificare obiectivă şi rezonabilă,
pentru ca instanţa să se pronunţe asupra unei cereri (de exemplu, de
încuviinţare a unui probatoriu) sau asupra unei excepţii;
neluarea măsurilor prevăzute de lege (suspendarea judecăţii, aplicarea
amenzilor judiciare) vis-a-vis de comportamentul procesual evident
inadecvat sau abuziv al părţilor, martorilor, avocaţilor, experţilor şi
celorlalţi participanţi la proces.
Aceste disfuncţii au fost identificate şi analizate în cadrul şedinţelor de lucru
organizate de conducerea instanţei, pentru o deplină anticipare, diagnosticare şi
conştientizare a problemelor ce pot surveni în activitatea practică, pentru ca
fiecare membru al colectivului instanţei să-şi orienteze atenţia şi
comportamentul în sensul prevenirii unor astfel de factori nocivi, perturbatori.
42
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
I.3.3. Mecanisme de unificare a practicii judiciare
Unificarea practicii judiciare, constituie un obiectiv specific al obiectivului
general ”Creșterea eficienței justiției” din cadrul Planului multianual al
Consiliului Superior al Magistraturii 2011-2016.
Consiliul Superior al Magistraturii, prin Hotărârea nr.148/19.03.2015, a aprobat
procedura întâlnirilor trimestriale în care sunt dezbătute problemele de drept
care generază practică neunitară, metodologia de organizare şi desfăşurare a
întâlnirilor preşedinţilor de secţii din cadrul curţilor de apel, elaborată de
Institutul Naţional al Magistraturii, modelele de minută şi de referat/notă
întocmite cu ocazia întâlnirilor trimestriale în care sunt dezbătute problemele de
drept care generează practică neunitară .
Lipsa de coerenţă a practicii judiciare la nivelul curţii, dar şi la scară naţională,
este consecinţa unui cumul de factori, unii dintre aceştia extrinseci sistemului
judiciar.
Principala sursă de practică neunitară rămâne în continuare legea, instabilitatea
legislativă extrem de accentuată, impreciziunea termenilor, a unor expresii cu
înțelesuri ambigue, necorelarea unor dispoziții cu altele, ceea ce face
imprevizibilă voința legiuitorului și deschide posibilitatea unor interpretări
multiple.
În al doilea rând, reglementările de unificare a practicii judiciare trebuie să fie
cu mult mai accelerate, având în vedere că efectele hotărârilor definitive se
produc imediat, iar unificarea practicii contrare promovate de acestea se discută
după trei luni.
Minutele întâlnirilor de unificare a practicii judiciare, nu produc efectul de
unificare decât dacă divergenţele pe care le constată vor face obiectul recursului
în interesul legii şi în acest caz procedurile sunt destul de greoaie.
Unificarea practicii revine de fapt, judecătorilor ale căror opinii divergente
alimentează practica neunitară, care dacă vor fi convinşi de argumentele
celorlalţi, ar putea, dar nu sunt obligaţi, să se alinieze punctelor de vedere
majoritare, iar în acest context, coeziunea opiniilor judiciare pare să nu poată
ajunge foarte departe.
Interpretarea şi aplicarea unitară a legii pe întreg teritoriul ţării trebuie să revină
unei singure instanţe - Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - aşa cum de altfel o
impun dispoziţiile art.126 alin.3 din Constituţie.
43
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
Procedura de unificare a practicii în conformitate cu Hotărârea Consiliului
Superior al Magistraturii nr.148/19.03.2015, rămâne o procedură
complementară, dar mai puţin eficientă în raport cu scopul său, utilitatea ei fiind
mai degraba resimţită în privinţa creşterii nivelului de pregătire profesională a
judecătorilor ceea ce reprezintă totuşi un câştig major pentru corpul
magistraţilor.
În contextul intrării în vigoare a Noului Cod de procedură civilă, respectiv a
Noilor Coduri penal şi de procedură penală s-au organizat dezbateri cu privire la
noutăţile legislative şi maniera de interpretare a anumitor dispoziţii, în scopul
adoptării unor soluţii unitare şi predictibile.
Aplicarea unitară a legii şi cunoaşterea jurisprudenţei interne şi comunitare
europene se poate realiza atât prin pregătirea individuală şi specializată a
judecătorilor, prin crearea condiţiilor necesare formării continue, dar şi prin
organizarea periodică la Curtea de apel Piteşti a unor activităţi de formare
profesională continuă, constând în consultări, dezbateri, seminarii sau mese
rotunde. De mare importanţă, în sensul atingerii obiectivului mai sus-arătat, îl
constituie îmbunătăţirea accesului la jurisprudenţă în cadrul aplicaţiei ROLII.
Conducerea Curţii de Apel Piteşti a manifestat o preocupare permanentă pentru
aducerea la îndeplinire a obligaţiilor legale şi regulamentare privitoare la
aplicarea măsurilor de unificare a practicii judiciare.
In acest sens, trebuie menţionate următoarele acţiuni :
-1. Procesele verbale ale întrunirilor trimestriale de analiză a practicii neunitare
sunt prelucrate la nivelul compartimentului documentare al curţii de apel, fiind
apoi transmise către toate instanţele din subordine şi puse la dispoziţia
judecătorilor curţii prin intermediul serverului de fişiere din cadrul instanţei,
acestea putând fi accesate de pe propriile desktop-uri.
- 2. Au fost luate măsuri pentru elaborarea şi publicarea jurisprudenţei relevante
a instanţei, desemnând în acest sens, prin ordine de serviciu, judecătorii
responsabili de întocmirea materialelor şi stabilind atribuţiile grefierului
documentarist în sensul celor arătate. Jurisprudenţa relevantă a instanţei este
comunicată, prin intermediul compartimentului documentare, către instanţele
din subordine, către curţile de apel şi parchetele de pe lângă acestea, către CSM,
Ministerul Justiţiei, SNG, INM şi ICCJ. Totodată, practica judiciară relevantă a
Curţii de Apel Piteşti este publicată pe portalul instanţei, iar anumite hotărâri
selectate, sunt publicate în Revista curţilor de apel editată de CH Beck.
44
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
- 3. De asemenea, au fost luate măsuri pentru aducerea la îndeplinire a obligaţiei
de publicare a Buletinului Jurisprudenţei Curţii de Apel Piteşti pe anul 2015.
Lucrarea va apărea la prestigioasa editură Universul Juridic, în condiţii grafice şi
calitative excelente.
- 4. Şi în anul 2016, întrunirile trimestriale se desfăşoară prin videoconferinţă,
un sistem facil, prin intermediul căruia magistraţii Curţii de Apel Piteşti pot să
comunice cu celelalte instanţe, fără a fi nevoie de deplasarea la sediul curţii, în
vederea lămuririi problemelor apărute în activitatea curentă şi care au generat
practică neunitară.
În cadrul acestui proiect Serviciul de Telecomunicaţii Speciale – instituţie ale
cărei atribuţii legale prevăd organizarea şi coordonarea activităţilor din
domeniul telecomunicaţiilor speciale necesare autorităţilor publice din România,
a asigurat serviciile de punere în funcţiune a întregului sistem de
videoconferinţă, precum şi instruirea personalului în vederea utilizării
corespunzătoare e echipamentului.
-5. Prin grija Compartimentului documentare, jurisprudenţa relevantă este adusă
la cunoştinţa judecătorilor curţii la adresa de intranet \\
Jurisprudenţă\\Jurisprudenţă Relevantă şi comunicată către instanţele din
subordine.
45
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
I.3.4. Soluţiile pronunţate în anul 2016 de Curtea Europeană a
Drepturilor Omului şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene,
motivele care au determinat adoptarea acestora ş i impactul
acestora asupra sistemului judiciar.
In soluţiile pronunţate în anul 2016 de către CEDO şi CJUE menţionăm că nu
s-au identificat revirimente jurisdicţionale, soluţiile fiind pronunţate în raport de
jurisprudenţa anterioară.
În 2016, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a examinat 4,347 de plângeri
împotriva României, dintre care 4,089 au fost declarate inadmisibile sau radiate;
a comunicat 86 de hotărâri (privind 258 de cereri), dintre care în 71 dintre ele, a
constatat cel puțin o încălcare a Convenției europene a drepturilor omului.
Tabelul anual privind încălcările Convenției în funcție de țară arată că în 2016,
România ocupă locul al treilea la capitolul cel mai mare număr de hotărâri
împotriva lor unde s-a constat cel puțin o încălcare a Convenției europene a
drepturilor omului.
Prezentăm câteva dintre hotărârile pronunţate de CEDO împotriva României, cu
menţiunea că un număr de 13 hotărâri au fost publicate în Monitorul Oficial, iar
restul hotărârilor traduse se află postate pe pagina de web a CSM, la secţiunea
jurisprudenţă.
I. Hotărâri CEDO publicate în Monitorul Oficial:
1. Hotărâre din 19 ianuarie 2016 pronunţată în cauza Aurelian Oprea
împotriva României, publicată în Monitorul Oficial nr. 821 din 18
octombrie 2016;
În cauză, reclamantul s-a plâns că i-a fost încălcat dreptul la libertate de
exprimare, contrar art. 10 din Convenţie, care prevede următoarele:
"1. Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde
libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau de a comunica informaţii ori idei
fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere. [...]
2. Exercitarea acestor libertăţi, ce comportă îndatoriri şi responsabilităţi, poate fi
supusă unor formalităţi, condiţii, restrângeri sau sancţiuni prevăzute de lege,
care constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru [...]
protecţia reputaţiei sau a drepturilor altora [...]"
2. Hotărârea din 5 aprilie 2016 pronunţată în cauza Guţă Tudor
Teodorescu împotriva României, publicată în Monitorul Oficial nr. 827 din
19 octombrie 2016;
În cauză, reclamantul a invocat pretinsa încălcare a art. 1 din Protocolul nr. 1 la
Convenţie
46
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
Reclamantul s-a plâns că, întrucât statul nu a validat hotărârea comisiei judeţene
în termenul-limită legal de 60 de zile, ceea ce a făcut imposibil să se obţină în
instanţă o actualizare la rata inflaţiei a sumei la care era îndreptăţit, a suferit o
pierdere pecuniară pentru care statul este responsabil.
Art. 1 din Protocolul nr. 1 este redactat după cum urmează:
"Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale.
Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate
publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului
internaţional.
Dispoziţiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe
care le consideră necesare pentru a reglementa folosinţa bunurilor conform
interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuţii
sau a amenzilor."
3. Hotărârea din 26 ianuarie 2016, pronunţată în cauza Muncaciu
împotriva României, publicată în Monitorul Oficial nr. 826 din 19
octombrie 2016;
În cauză, reclamantul a invocat pretinsa încălcare a art. 6 § 1 din Convenţie.
Reclamantul se plânge de faptul că Tribunalul Cluj a examinat recursul în lipsa
sa şi fără a-i oferi posibilitatea de a reacţiona la răspunsul părţii intimate faţă de
conţinutul cererii de recurs. Acesta invocă încălcarea dreptului său la un proces
echitabil, astfel cum este prevăzut de art. 6 § 1 din Convenţie, redactat după cum
urmează: "Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil [...] a cauzei
sale, de către o instanţă [...], care va hotărî [...] asupra încălcării drepturilor şi
obligaţiilor sale cu caracter civil [...]".
4. Hotărârea din 15 martie 2016 pronunţată în cauza Răzvan Laurenţiu
Constantinescu împotriva României, publicată în Monitorul Oficial nr. 711
din 14 septembrie 2016;
În cauză, reclamantul a invocat pretinsa încălcare a art. 3 din Convenţie.
Reclamantul s-a plâns că a fost supus la rele tratamente de către poliţişti şi nu a
beneficiat de o anchetă efectivă în ceea ce priveşte plângerea depusă împotriva
poliţiştilor respectivi. Acesta invocă art. 3 din Convenţie, care prevede:
"Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori
degradante."
5. Hotărârea din 15 decembrie 2015, pronunţată în cauza Şerban
Marinescu împotriva României, publicată în Monitorul Oficial nr. 876 din 2
noiembrie 2016;
În cauză, reclamantul a invocat pretinsa încălcare a art. 3 din Convenţie.
Reclamantul s-a plâns că, în data de 2 iunie 2007, a fost supus unor tratamente
inumane şi degradante de către organe ale statului, că a fost bătut şi încătuşat
contrar legii. În plus, urmărirea penală subsecventă a fost îndelungată şi
ineficientă. Acesta a invocat art. 3 din Convenţie, care prevede următoarele:
"Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori
degradante."
47
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
6. Hotărârea din 2 februarie 2016 pronunţată în cauza Drăgan împotriva
României, publicată în Monitorul Oficial nr. 467 din 23 iunie 2016;
În cauză, reclamantul a invocat pretinsa încălcare a art. 3 din Convenţie
Reclamantul s-a plâns de condiţiile sale inumane de detenţie, de lipsa
tratamentului medical, de lipsa unei diete adecvate pentru afecţiunile sale
dentare şi de relele tratamente la care a fost supus de un agent de pază al
penitenciarului. Acesta a invocat art. 3 din Convenţie, redactat după cum
urmează:
"Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori
degradante."
7. Hotărârea din 7 ianuarie 2016 pronunţată în cauza Pascoi şi alţii
împotriva României, publicată în Monitorul Oficial nr. 561 din 25 iulie
2016; În cauză, reclamanţii au invocat pretinsa încălcare a art. 6 § 1 din Convenţie şi a
art. 1 din Protocolul nr. 1
Reclamanţii s-au plâns de neexecutarea sau executarea cu întârziere a deciziilor
interne pronunţate în favoarea lor. Aceştia au invocat, în mod expres sau în
substanţă, art. 6 §1 din Convenţie şi art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţie.
Pasajele pertinente din aceste articole prevăd următoarele:
Art. 6 § 1"Orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil
[...] de către o instanţă [...], care va hotărî [...] asupra încălcării drepturilor şi
obligaţiilor sale cu caracter civil [...]"
Art. 1 din Protocolul nr. 1"Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la
respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât
pentru cauză de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de
principiile generale ale dreptului internaţional. Dispoziţiile precedente nu aduc
atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru
a reglementa folosinţa bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura
plata impozitelor ori a altor contribuţii sau a amenzilor."
8. Hotărârea din 15 decembrie 2015 pronunțată în cauza S.C. Antares
Transport - S.A. şi S.C. Transroby - S.R.L. împotriva României, publicată
în Monitorul Oficial nr. 462 din 22 iunie 2016;
În cauză, reclamantele au invocat pretinsa încălcare a art. 1 din Protocolul nr. 1
la Convenţie
Reclamantele s-au plâns de faptul că retragerea licenţelor de transport pentru
celelalte şase trasee din grupă a fost nelegală şi s-a realizat cu încălcarea
dreptului la respectarea bunurilor lor, aşa cum prevede art. 1 din Protocolul nr. 1
la Convenţie, care se citeşte după cum urmează:
"Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale.
Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate
publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului
internaţional.
48
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
Dispoziţiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe
care le consideră necesare pentru a reglementa folosinţa bunurilor conform
interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuţii,
sau a amenzilor.".
9. Hotărârea din 6 octombrie 2015 pronunţată în cauza Coniac împotriva
României, publicată în Monitorul Oficial nr. 281 din 13 aprilie 2016;
În cauză, reclamantul a invocat pretinsa încălcare a art. 6 § 1 din Convenţie.
Reclamantul s-a plâns că i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil prin
faptul că a fost condamnat pentru înşelăciune deşi nu i s-au adus niciodată la
cunoştinţă învinuirile şi nu a fost niciodată ascultat de organele de urmărire
penală şi de instanţe. Acesta a invocat art. 6 din Convenţie, care prevede că "1.
Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil [...] a cauzei sale, de
către o instanţă [...], care va hotărî [...] asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în
materie penală îndreptate împotriva sa [...]".
10. Hotărârea din 15 septembrie 2015 pronunţată în cauza Poede împotriva
României, publicată în Monitorul Oficial nr. 372 din 16 mai 2016
În cauză, reclamantul a invocat pretinsa încălcare a art. 3 din Convenţie.
Reclamantul a susţinut că a fost victima unor rele tratamente din partea unor
agenţi ai statului, cu ocazia interpelării sale din data de 18 august 2009. În plus,
acesta apreciază că autorităţile naţionale nu au desfăşurat o anchetă efectivă cu
privire la acuzaţiile sale de rele tratamente. Acesta invocă art. 6 şi art. 7 din
Convenţie, potrivit cărora "Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau
tratamentelor inumane ori degradante.".
11. Hotărârea din 15 septembrie 2015, pronunţată în cauza Moinescu
împotriva României, publicată în Monitorul Oficial nr. 262 din 7 aprilie
2016
În cauză, reclamantul a invocat pretinsa încălcare a art. 6 § 1 din Convenţie
Reclamantul a pretins că, în cadrul procedurii penale declanşate împotriva sa, i-a
fost încălcat dreptul la un proces echitabil, având în vedere că a fost condamnat
penal de instanţa de recurs fără administrarea nemijlocită de probe, deşi fusese
achitat de instanţele de grad inferior pe baza aceloraşi probe. Acesta invocă art.
6 § 1 din Convenţie, ale cărui dispoziţii relevante sunt redactate după cum
urmează:
"Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil [...] a cauzei sale, de
către o instanţă [...], care va hotărî [...] asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în
materie penală îndreptate împotriva sa."
12. Hotărârea din 7 iulie 2015 pronunţată în cauza Morar împotriva
României, publicată în Monitorul Oficial nr. 141 din 24 februarie 2016
În cauză, reclamantul a invocat pretinsa încălcare a art. 10 din Convenţie
42. Reclamantul susţine că, din cauza condamnării sale pentru calomnie la
adresa lui V.G., i-a fost îngrădită libertatea de exprimare, ceea ce, în opinia lui,
contravine art. 10 din Convenţie, redactat astfel:
49
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
"1. Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde
libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau de a comunica informaţii ori idei
fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere. Prezentul
articol nu împiedică Statele să supună societăţile de radiodifuziune, de
cinematografie sau de televiziune unui regim de autorizare.
2. Exercitarea acestor libertăţi, ce comportă îndatoriri şi responsabilităţi, poate fi
supusă unor formalităţi, condiţii, restrângeri sau sancţiuni prevăzute de lege,
care constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru securitatea
naţională, integritatea teritorială sau siguranţa publică, apărarea ordinii şi
prevenirea infracţiunilor, protecţia sănătăţii sau a moralei, protecţia reputaţiei
sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea de informaţii
confidenţiale sau pentru a garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii
judecătoreşti."
13. Hotărârea din 23 iunie 2015 pronunţată în cauza Butnaru şi Bejan-Piser
împotriva României, publicată în Monitorul Oficial nr. 139 din 23 februarie
2016
În cauză, reclamanta a invocat pretinsa încălcare a art. 4 din Protocolul nr. 7 la
Convenţie
25. Reclamanta susţine că a fost judecată de două ori pentru faptele sale din 2
iunie 2004. Aceasta invocă, în esenţă, art. 4 din Protocolul nr. 7 la Convenţie,
formulat astfel:
"1. Nimeni nu poate fi urmărit sau pedepsit penal de către jurisdicţiile aceluiaşi
stat pentru săvârşirea infracţiunii pentru care a fost deja achitat sau condamnat
printr-o hotărâre definitivă conform legii şi procedurii penale ale acestui stat.
Dispoziţiile paragrafului precedent nu împiedică redeschiderea procesului,
conform legii şi procedurii penale a statului respectiv, dacă fapte noi ori recent
descoperite sau un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente sunt de
natură să afecteze hotărârea pronunţată.
3. Nicio derogare de la prezentul articol nu este îngăduită în temeiul art. 15 din
Convenţie."
II. Hotărâri CEDO postate pe pagina web a CSM:
1. Cauza Martocian împotriva României din 4 octombrie 2016
Rezumat: Invocând încălcarea art. 6 § 1 din Convenție, reclamantul se plânge
de respingerea ca tardivă a acţiunii sale împotriva rezoluţiei parchetului de
neîncepere a urmăririi penale, fiind astfel privat de dreptul de acces la o instanță.
Curtea concluzionează că interpretarea dată art. 2781 în speță l-a împiedicat pe
reclamant să încerce să obțină anularea rezoluţiei de neîncepere a urmăririi
penale și, prin urmare, să-și apere în mod eficient drepturile sale care au fost
încălcate de conducerea societății respective. Prin urmare, a adus atingere chiar
esenței dreptului reclamantului de acces la o instanță. ;
Concluzii: Încălcarea art. 6 § 1 din Convenție. Satisfacție echitabilă – 3700
euro (cu titlu de prejudiciu moral şi cheltuieli de judecată).
2. Cauza Torja împotriva României din 4 octombrie 2016
50
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
Rezumat: Invocând încălcarea art. 6 § 1 din Convenție, reclamantul se plânge
de încălcarea dreptului său la un proces echitabil prin condamnarea sa pentru
tâlhărie de către Înalta Curte, fără ca această instanță să fi ascultat martorii pe
ale căror declarații își întemeiase verdictul, și fără că el însuși să fi fost ascultat
în persoană. Curtea consideră că prin condamnarea reclamantului pentru
tâlhărie, pronunțată fără ascultarea reclamantului în persoană, precum și fără
ascultarea martorilor, în măsura în care cele două instanțe inferioare
consideraseră că elementele constitutive ale acestei infracțiuni nu erau reunite, s-
au încălcat cerințele unui proces echitabil;
Concluzii: Încălcarea art.6 § 1 din Convenție. Satisfacție echitabilă- 3085 euro
(cu titlu de prejudiciu moral şi cheltuieli de judecată).
3. Cauza Andrei Ioan Leş împotriva României din 13 septembrie 2016
Rezumat: Invocând art. 6 § 1 din Convenţie, reclamantul se plânge că nu a
beneficiat de un proces echitabil prin faptul că a fost condamnat pentru abuz în
serviciu de Curtea de Apel Cluj chiar dacă fusese achitat de aceasta acuzaţie de
instanţele inferioare. Curtea nu identifică nicio aparenţă a încălcării dreptului
reclamantului la un proces echitabil, procedura în faţa instanţei de recurs fiind o
procedură completă care urmează aceleaşi reguli ca o procedură pe fond şi
instanţa de recurs poate să decidă fie confirmarea achitării reclamantului
pronunţată de instanţa inferioară, fie să îl declare vinovat, după o apreciere
completă a chestiunii vinovăţiei sau nevinovăţiei persoanei în cauză,
administrând după caz, noi mijloace de probă;
Concluzii: Neîncălcare - art. 6 § 1 din Convenţie - inadmisibilă.
4. Cauza Călin și alții împotriva României 19 iulie 2016
Rezumat: Invocând încălcarea art.8 din Convenție, reclamanții se plâng de
încălcarea dreptului lor la respectarea vieții lor private ca urmare a
imposibilității stabilirii filiației față de tată având în vedere termenul de
prescripție care li s-a aplicat în temeiul dreptului intern. Curtea concluzionează
că instanțele naționale nu au menținut un „echilibru just” între diversele interese
implicate și că, prin urmare, ingerința în dreptul reclamanților la respectarea
vieții lor private nu a fost proporțională cu scopurile legitime urmărite;
Concluzii: Încălcarea art.8 din Convenție, cu opinie parțial separată şi opinie
separată. Satisfacție echitabilă 8904 euro (cu titlu de prejudiciu moral, cheltuieli
de judecată şi impozit.
5. Cauza M.G.C. împotriva României din 15 iunie 2016
Rezumat: Invocând încălcarea art. 6 din Convenție, reclamanta de plânge de
încălcarea dreptului său la o instanță independentă și imparțială, a dreptului său
la reexaminarea faptelor stabilite de Consiliul Superior al Magistraturii, a
dreptului său de a se organiza o ședință publică în condițiile prevăzute de art. 6
din Convenție, precum şi de neinformarea detaliată despre acuzația adusă
împotriva sa, aceasta nedispunând, în consecință, de timpul și de facilitățile
necesare pentru a-și pregăti apărarea. Curtea concluzionează că judecătorii
formau, cu unele excepții, o minoritate între membrii completului care a
51
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
examinat cauza reclamantei, independența și imparțialitatea Consiliului Superior
al Magistraturii putând fi supuse îndoielii, că nu a fost suficient controlul
realizat de Curtea Supremă de Justiție şi că autoritățile interne nu au îndeplinit
garanțiile de a organiza o ședință publică;
Concluzii: Încălcarea art. 6 din Convenție; cu opinie parțial separată.
6. Cauza Dragomir împotriva României din 14 iunie 2016
Rezumat: Invocând încălcarea art. 6 § 1 şi art. 13 din Convenţie, reclamanta
se plânge de faptul că prin încetarea urmăririi penale şi prin neexaminarea
pretenţiilor sale în calitate de parte civilă i s-a refuzat accesul la o instanţă şi de
durata procedurii penale în care s-a constituit parte civilă împotriva şoferului
care îi cauzase vătămări corporale. Curtea a ajuns la concluzia că întârzierile
excesive şi nejustificate din cadrul urmăririi penale s-au datorat
comportamentului autorităţilor şi au avut ca rezultat împiedicarea examinării
pretenţiilor civile formulate de partea vătămată în cadrul procesului penal;
Concluzii: Încălcarea art.6 § 1 din Convenție în legătură cu lipsa accesului la o
instanță. Satisfacție echitabilă 3600 euro (cu titlu de daune morale).
7. Cauza Gheorghiţă şi Alexe împotriva României din 31 mai 2016
Rezumat: Invocând încălcarea art. 3, art.6 şi 13 din Convenție, reclamanții se
plâng de faptul că au fost victimele unor rele tratamente din partea agenţilor
statului şi că autorităţile naţionale nu au efectuat o anchetă efectivă cu privire la
acuzaţiile lor de rele tratamente. Curtea concluzionează că, în ceea ce priveşte
pretinsele rele tratamente, în absenţa unei expertize medico-legale privind
posibilele cauze ale leziunilor constatate, este imposibil să stabilească, pe baza
probelor prezentate în faţa sa, dacă leziunile suferite de reclamanţi corespund
sau nu unei recurgeri la forţă necesare şi totodată proporţionale. Legat de lipsa
anchetei efective, Curtea apreciază că autorităţile naţionale nu au realizat o
anchetă de natură a permite clarificarea în mod convingător a problemei dacă
folosirea forţei de către agenţii statului împotriva reclamanţilor fusese
proporţională şi necesară;
Concluzii: Neîncălcarea art.3 din Convenție sub aspect material; încălcarea
art.3 din Convenție sub aspect procedural. Satisfacție echitabilă 12500 euro
(daune morale).
8. Cauza M.C. şi A.C. împotriva României din 12 aprilie 2016
Rezumat: Invocând încălcarea art. 3, a art. 6, a art. 8 şi a art. 14 din Convenţie
şi a art. 1 din Protocolul 12, reclamanţii se plâng de neefectuarea în mod
corespunzător a unei anchete privind plângerile penale referitoare la acte de
violenţă motivate de ură împotriva homosexualilor şi, la nivel mai general,
despre lipsa unor măsuri legislative şi de altă natură adecvate pentru a combate
infracţiunile motivate de ură îndreptate împotriva minorităţii LGBT, de faptul
că, la momentul efectuării anchetei, autorităţile nu au luat în considerare faptul
că infracţiunile săvârşite împotriva lor erau motivate de orientarea lor sexuală,
nefiind îndeplinite obligaţiile procedurale consacrate în articolele
sus¬menţionate. Curtea concluzionează că tratamentul la care au fost supuşi
52
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
reclamanţii le-u provocat sentimente de frică, nelinişte şi nesiguranţă, nu a fost
compatibil cu respectarea demnităţii lor umane şi nu a atins pragul necesar de
severitate pentru a se încadra în domeniul de aplicare al Convenţiei;
Concluzii: Încălcarea art. 3 şi a art. 14 din Convenţie în ceea ce priveşte
capătul de cerere referitor la anchetarea acuzaţiilor de rele tratamente, cu opinie
concordantă şi parţial concordantă.
9. Cauza Cazan împotriva României din 5 aprilie 2016
Rezumat: Invocând încălcarea art. 3 şi a art. 5 § 1 din Convenţie, reclamantul
se plânge de faptul că a fost supus la rele tratamente de către un poliţist în timp
ce reprezenta, în calitate de avocat, un client în cursul unei anchete penale, că nu
a fost efectuată o anchetă efectivă de către autorităţile competente în urma
plângerii sale penale care îl viza pe respectivul poliţist, precum şi de faptul că a
fost sechestrat în biroul organului care efectua ancheta penală pentru a semna,
împotriva voinţei sale, un proces-verbal redactat de acesta din urmă. Curtea
concluzionează că în speţă a existat un tratament degradant, utilizarea forţei
fizice împotriva reclamantului nefiind justificată şi că nu a beneficiat de o
anchetă efectivă, însă consideră că, având în vedere împrejurările specifice ale
speţei, reclamantul nu a fost lipsit de libertate ;
Concluzii: Încălcarea art. 3 din Convenţie sub aspect material şi procedural,
neîncălcarea art. 5 § 1 din Convenţie. Satisfacție echitabilă-11 700 curo (cu titlu
de prejudiciu moral).
10. Cauza Pășcoi şi alţii împotriva României din 7 ianuarie 2016
Rezumat: Invocând art. 6 § 1 din Convenţie şi a art. 1 din Protocolul nr. 1 la
Convenţie, reclamanţii s-au plâns de neexecutarea sau executarea cu întârziere a
unor decizii interne, în baza cărora reclamanţii aveau dreptul la diverse sume de
bani şi/sau la anumite măsuri întreprinse de autorităţile statului în favoarea lor.
Curtea consideră că, în prezenta cauză, autorităţile nu au depus toate eforturile
necesare pentru a executa în totalitate şi în timp util deciziile pronunţate în
favoarea reclamanţilor;
Concluzii: Încălcare art. 6 § 1 din Convenţie şi a art. 1 din Protocolul nr. 1 la
Convenţie. Satisfacție echitabilă 10.100 EUR (cu titlu de prejudiciu moral),
15.000 EUR (cheltuieli).
I.3.5. Pregătirea profesională a judecătorilor şi a personalului
auxiliar
Formarea continuă a judecătorilor constituie garanţia independenţei şi
imparţialităţii acestora, fiind o coordonată esenţială a pregătirii permanente a
judecătorului pentru înfăptuirea calitativă a actului de justiţie.
În cursul anului 2016, programul de formare continuă a judecătorilor a fost
elaborat pornind de la obiectivele cuprinse în strategiile naţionale, sectoriale sau
interne relevante, precum şi de la direcţiile de acţiune, obiectivele şi
53
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
recomandările formulate în cuprinsul documentelor emise sub egida U.E. sau a
Consiliului Europei. Şi în acest an, formarea profesională a judecătorilor s-a
circumscris Strategiei INM 2013-2016, domeniile prioritare fiind modificările
majore din sistemul legislativ românesc, cu precădere noile coduri, unificarea
practicii judiciare în cadrul formării specializate a magistraţilor, dreptul
european – respectiv jurisprudenţa CEDO şi dreptul UE precum şi dezvoltarea
abilităşilor non-juridice specifice profesiei de magistrat.
Având în vedere aceste domenii prioritare precum şi conţinutul planurilor de
formare continuă din anii precedenţi, obiectivele programului de formare
continuă din anul 2016 a vizat
- pregătirea aprofundată a magistraţilor în privinţa noilor coduri în materie
civilă şi penală
- pregătirea magistraţilor în privinţa noilor modificări legislative importante
:noile coduri în materie fiscală, insolvenţa persoanei fizice etc.
- Unificarea practicii judiciare în cadrul formării specializate a
magistraşilor
- Pregătirea magistraţilor în domeniul dreptului european – drept UE,
CEDO, cooperare judiciară internaţională în materie civilă şi penală,
întărirea cooperării europene şi regionale
- Asigurarea pregătirii judecătorilor şi procurorilor admişi în magistratură
în condiţiile art. 33 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi al
procurorilor
- Formarea judecătorilor în vederea dobândirii celei de-a doua specializări
- Dezvoltarea abilităţilor non- juridice specifice profesiei de magistrat prin
crearea unei punţi de comunicare eficiente între magistraţi şi şi societate .
Implicarea judecătorilor şi procurorilor în dezvoltarea politicilor publice
în justiţie.
Printre factorii de modelare a conţinutului programelor de formare continuă o
importanţă aparte o au recomandările din cuprinsul rapoartelor Comisiei
Europene privind progresele înregistrate în cadrul MCV, precum şi priorităţile
fixate de către instanţe şi Ministerul Public privind propria lor activitate. Ddin
acest punct de vedere apar ca fiind prioritare următoarele domenii de formare a
judecătorilor unificarea practicii judiciare şi creşterea calităţii acesteia,
accelerarea procedurilor judiciare, executarea hotărârilor judecătoreşti,
prevenirea şi combaterea corpuţiei la nivel înalt şi a micii corupţii, aplicarea
confiscării extinse şi recuperarea prejudiciilor, prevenirea şi combaterea
conflictelor de interese, a fraudei şi a corupţiei în domeniul achiziţiilor publice,
combaterea spălării banilor, a evaziunii şi a contrabandei.
In cursul anului trecut s-au desfăşurat multiple activităţi în cadrul programului
de formare continuă la nivel descentralizat pentru anul 2016, elaborat de
54
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
Institutul National al Magistraturii şi aprobat prin Prin Hotararea Plenului CSM
nr. 104/2016 a fost aprobat Programul de formare continua a judecatorilor si
procurorilor pentru anul 2016, mai ales în domeniul pregătirii judecătorilor în
materia noilor Coduri: Civil, Penal, Procedură civilă, Procedură penală.
Astfel, în anul 2016, la nivelul Curţii de Apel Piteşti, cu participarea
judecătorilor nominalizaţi de INM de la instanţele din raza teritorială a acestei
curţi, au fost realizate 8 astfel de seminarii şi anume:
Seminar – Insolvenţa persoanei fizice din 17-18.03.2016– Piteşti;
Seminar – Noul cod de procedură civilă – 28.03.2016-29.03.2016– Piteşti;
Seminar – Noul cod fiscal. Noul cod de procedură fiscală – 2-3.06.2016–
Piteşti;
Seminar – Noul Cod civil din 28.05 – 29.05.2016 – Piteşti;
Seminar – Comunicare interpersonală şi organizaţională – 11.06.-
12.06.2016 – Piteşti;
Seminar – Etică şi deontologie profesională din 29-30.09.2016– Piteşti;
Seminar – Comunicare non verbală cu elemente şi tehnici de programare
neuro-lingvistică 13-14.10.2016 – Piteşti
Seminar – Etică şi deontologie profesională din 17.10.2016 – Piteşti
Seminar - Noul cod civil. Noul cod de procedură civilă din 17-
18.11.2016– Piteşti;
Seminar – Noul cod penal şi Noul cod de procedură penală din 8-
9.12.2016 – Piteşti;
De menţionat că astfel de seminarii, organizate la nivelul unei curţi de apel, cum
a fost şi Curtea de Apel Piteşti, au fost apreciate de toţi participanţii, judecători
interesaţi în pregătirea profesională atât de necesară în vederea dezbaterii
multiplelor aspecte sau probleme de drept, ca urmare a intrării în vigoare a
Noilor Coduri, mai ales în materie penală, cum este Codul Penal şi Codul de
procedură Penală.
În anul 2016 seminariile au fost realizate pe baza finanţării alocate de INM
constând în remuneraţia formatorilor, precum şi cheltuieli de transport şi cazare
ale formatorilor.
Mai mult, printr-o astfel de organizare la nivel descentralizat, se reduc costurile
bugetare implicate de participarea magistraţilor în alte zone, în afara razei
teritoriale a Curţii de Apel Piteşti, costuri constând, în principal, în cazare.
Totuşi, am considera că o şi mai mare eficienţă a acestor seminarii organizate la
nivel descentralizat, de către curţile de apel, prin coordonarea INM, cu
participarea formatorilor din cadrul INM, poate să fie dată şi de organizarea
unor astfel de seminarii de două curţi de apel învecinate ca şi rază teritorială,
55
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
seminarii care să aibă loc succesiv într-un oraş sau celălalt oraş în care curtea de
apel îşi are sediul.
În acest mod pot fi analizate probleme de drept care pot fi soluţionate diferit de
fiecare dintre curţi, totul în scopul unei practici judiciare unitare, atât de
necesară actului de justiţie efectuat astăzi, mai ales în condiţiile noutăţii în
materie civilă şi penală, date de reglementarea instituţiilor de drept prin prisma
noilor modificări ale codurilor, care vor genera multiple aspecte juridice asupra
cărora magistraţii, ca practicieni, trebuie să îşi spună cuvântul.
În acelaşi timp, considerăm că se impune participarea tuturor judecătorilor din
cadrul curţilor de apel şi la alte forme de pregătire profesionale, altele decât cele
menţionate identificate cu seminarile organizate în comun de curţile de apel şi
de INM, în domeniile obligatorii cuprinse în programul de formare continuă
descentralizat, pentru a acoperi şi alte domenii orientative sau domenii specifice
care să conducă la o formare profesională solidă, necesară activităţii practice de
zi cu zi a judecătorului.
O atenţie deosebită trebuie acordată şi pregătirii personalului auxiliar, care
asigură un sprijin important activităţii magistraţilor, în perspectiva îmbunătăţirii
calităţii actului de justiţie.
Obiectivele acestei activităţi vizează perfecţionarea pregătirii profesionale a
grefierilor, dat fiind multiplele modificări legislative, dar şi progresul acestora
pe scară deontologică.
Pentru organizarea învăţământului profesional al personalului auxiliar a fost
desemnat câte un judecător delegat, pentru fiecare secţie din cadrul instanţei,
care împreună cu grefierii propune un plan tematic şi urmăreşte realizarea
acestuia.
Tematica învăţământului profesional a personalului auxiliar de specialitate a fost
astfel întocmită, încât să îmbine atât aspecte teoretice cât şi aspecte practice şi a
căutat să lămurească problemele ivite în practică şi chiar să unifice rezolvarea
acestora.
Pregătirea profesională a grefierilor este reflectată în calitatea actelor pe care le
întocmesc în procesul de judecată, dar şi în cel administrativ.
Totodată, s-a urmărit de către conducerea administrativă a curţii specializarea
mai multor grefieri pentru fiecare compartiment al instanţei, pentru a se evita
perturbarea activităţii în cazul în care titularul postului din diferite motive nu-şi
poate îndeplini atribuţiunilor de serviciu.
56
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
În anul 2016, grefieri şi grefieri arhivari, de la toate instanţele din circumscripţia
Curţii de Apel Piteşti, au participat la seminariile şi cursurile de pregătire
organizate de Şcoala Naţională de Grefieri în colaborare cu Institutul Naţional al
Magistraturii, după cum urmează :
1. Seminar – Elemente de tehnoredactare – 14-16.03.2016- Sovata
2. Seminar - Drept procesual civil. ECRIS – 11-13.04.2016- Cheia
3. Seminar – Repartizarea aleatorie a cauzelor - 25-27.004.2016 – Sovata
4. Seminar – Drept procesual penal. ECRIS - 27-29.06.2016 – Cheia
5 Seminar – Activitatea grefierului documentarist - 26-28.09.2016 – Sovata
6. Seminar – Arhivarea şi registratură - 28- 30.09.2016 – Giroc
7. Seminar- Activitatea grefierului desemnat pentru asigurarea desfăşurării
activităţii la biroul judecătorului de supraveghere a privării de libertate – 28-
30.09.2016- Sovata
8. Seminar – Elemente de tehnoredactare - 03-05.10.2016 – Sovata
9. Seminar - Comunicare şi deontologie – 12-14.10.2016 – Giroc
10. Seminar - Executări penale - 19-21.10.2016 – Sovata
11. Seminar - Management – 26-28.10.2016 – Giroc
De o bună participare din partea personalului auxiliar de specialitate din cadrul
instanţelor din circumscripţia Curţii de Apel Piteşti s-au bucurat şi cursurile de
perfecţionare organizate în sistem descentralizat de Şcoala Naţională de Grefieri
prin intermediul Curţii de Apel Piteşti, pe materii şi teme din cele mai diverse,
astfel :
Drept procesual civil
Participanții – părțile (folosința și exercițiul drepturilor procedurale, persoane
care sunt împreună reclamante sau pârâte, alte persoane care pot lua parte la
judecată), Ministerul Public, reprezentarea;
Cercetarea procesului; dezbaterea în fond (etapele procedurii în fața instanței
de fond, cameră de consiliu /ședință publică), căile de atac - regularizarea și
înaintarea dosarului.
Proceduri speciale: somația europeană de plată, ordonanța de plată, măsurile
asigurătorii și provizorii, cererile cu valoare redusă, refacerea înscrisurilor și
hotărârilor dispărute, ajutorul public judiciar, contestația privind tergiversarea
procesului;
Punerea în executare din oficiu a unor categorii de hotărâri civile (hotărâri
prin care se dispune înscrierea în acte carte funciară sau registre de publicitate,
anularea de acte notariale, divorț, declararea judecătorească a morții, punerea
sub interdicție, numire tutore, declarare judecătorească a morții etc.);
Executarea amenzilor judiciare.
57
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
Drept procesual penal
Aspecte practice: camera preliminară; judecata în procesul penal; separarea
funcțiilor judiciare - judecătorul de cameră preliminară; atribuțiile grefierilor de
ședință în materie conform dispozițiilor C. proc. pen., ROIIJ; reflectarea acestor
atribuții în sistemul ECRIS.
Aspecte practice: separarea funcțiilor judiciare - judecătorul de drepturi și
libertăți; atribuțiile grefierilor de ședință în materie conform dispozițiilor C.
proc. pen., ROIIJ; reflectarea acestor atribuții în sistemul ECRIS.
Aspecte practice: măsuri preventive; tehnici speciale de supraveghere; acte
procesuale şi procedurale comune; urmărirea penală – începerea urmăririi
penale, desfăşurarea urmăririi penale, soluţii – clasarea, renunţarea la urmărire
penală, trimiterea în judecată şi acordul de recunoaştere a vinovăţiei.
Procedura insolvenței persoanelor fizice
Procedura insolvenței persoanelor fizice reglementată prin Legea nr. 151/2015.
Statistică: statisECRIS
Generarea situațiilor statistice privind executările penale pe baza datelor aflate în
modulul executări penale din ECRIS;
Versiunea statisECRIS v.2.0 - îmbunătățiri:
- creșterea numărului de filtre aplicate tuturor rapoartelor;
- posibilitatea de a genera un număr mai mare de categorii de rapoarte
(suplimentarea celor existente cu circa 50-60 de rapoarte noi);
- modificarea modulului de eficiență în conformitate cu hotărârile CSM;
- extinderea modulului de eficienta la nivel de secție.
Analiza și implementarea (în a doua jumătate a anului 2016) a modulului
eficiența pe judecător;
Dezvoltarea unor situații statistice pe atribute obiect;
Dezvoltarea unor situații statistice prin raportare la calitatea părților din dosar.
Abilități non juridice
Asertivitate. Ascultare activă. Managementul timpului și al stresului. Inteligență
emoțională.
58
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
Capitolul II – PRINCIPALELE MODIFICĂRI LEGISLATIVE CU IMPACT
ASUPRA ACTIVITĂŢII SISTEMULUI JUDICIAR ÎN ANUL 2016
Anul 2016 a fost pentru activitatea judiciară unul cu modificări legislative
multiple cu implicaţii în munca magistraţilor.
În materie penală şi procesual penală, în cursul anului 2016, Codul de
procedură penală a cunoscut o serie de importante modificări, după cum
urmează:
1. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 18 din 18 mai 2016 pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Legii nr.
135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru completarea art.
31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în
Monitorul Oficial nr. 389 din 23 mai 2016;
2. Legea nr. 58 din 11 aprilie 2016 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 3/2014 pentru luarea unor măsuri de implementare necesare
aplicării Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru
implementarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial nr. 285 din
14 aprilie 2016;
3. Legea nr. 75 din 28 aprilie 2016 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 82/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010
privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial nr. 334 din 29
aprilie 2016;
4. Legea nr. 116 din 31 mai 2016 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a
Guvernului nr. 24/2015 pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de
procedură penală, publicată în Monitorul Oficial nr. 418 din 2 iunie 2016;
5. Legea nr. 151 din 13 iulie 2016 privind ordinul european de protecţie, precum
şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în:
Monitorul Oficial Nr. 545 din 20 iulie 2016;
6. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70 din 26 octombrie 2016 pentru
modificarea şi completarea Codului de procedură penală şi a Legii nr. 304/2004
privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial nr. 866 din 31
octombrie 2016.
Tot în cursul anului 2016, Curtea Constituţională a României a pronunţat un
număr de 11 (unsprezece) decizii prin care a constatat neconstituţionalitate unor
texte legale din cuprinsul Codului de procedură penală, astfel:
59
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
1. Decizia nr. 23 din data de 20.01.2016 referitoare la excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.318 din Codul de procedură penală,
publicată în Monitorul Oficial nr.240 din data de 31.03.2016;
2. Decizia nr. 24 din data de 20.01.2016 referitoare la excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.250 alin.(6) din Codul de procedură
penală, publicată în Monitorul Oficial nr.276 din data de 12.04.2016;
3. Decizia nr. 44 din data de 16.02.2016 referitoare la excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.399 alin.(3) lit. d) din Codul de procedură
penală și ale art.125 alin.(3) din Codul penal, publicată în Monitorul Oficial
nr.305 din data de 21.04.2016;
4. Decizia nr. 51 din data de 16.02.2016 referitoare la excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură
penală, publicată în Monitorul Oficial nr.190 din data de 14.03.2016;
5. Decizia nr. 126 din data de 03.03.2016 referitoare la excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.88 alin.(2) lit. d), art.452 alin.(1), art.453
alin.(1) lit. f), precum și ale art.459 alin.(2) din Codul de procedură penală,
publicată în Monitorul Oficial nr.185 din data de 11.03.2016;
6. Decizia nr. 432 din data de 21.06.2016 referitoare la excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.436 alin.(2), art.439 alin.(4 ind.1) teza
întâi şi art.440 alin.(1) şi (2) din Codul de procedură penală, publicată în
Monitorul Oficial nr. 841 din data de 24.10.2016;
7. Decizia nr. 501 din data de 30.06.2016 referitoare la excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.428 alin.(1) cu referire la art.426 lit.i) din
Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial nr.733 din data de
21.09.2016;
8. Decizia nr. 540 din data de 12.07.2016 referitoare la excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.434 alin.(1) teza întâi din Codul de
procedură penală, publicată în Monitorul Oficial nr. 841 din data de 24.10.2016;
9. Decizia nr. 586 din data de 13.09.2016 referitoare la excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.25 alin.(5) din Codul de procedură penală
cu referire la dispoziţiile art.16 alin.(1) lit. f) din acelaşi act normativ, publicată
în Monitorul Oficial nr.1001 din data de 13.12.2016;
10. Decizia nr. 614 din data de 04.10.2016 referitoare la excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.215 ind.1 alin.(2) şi alin.(5) din Codul de
procedură penală, publicată în Monitorul Oficial nr.962 din data de 28.11.2016;
11. Decizia nr. 625 din data de 26.10.2016 referitoare la excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.69 şi art.70 din Codul de procedură
penală, publicată în Monitorul Oficial nr.107 din data de 07.02.2017.
În materie penală, în cursul anului 2016, Codul penal a cunoscut o serie de
importante modificări introduse prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 18
din 18 mai 2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind
Codul penal, Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi
60
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
pentru completarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea
judiciară, publicată în Monitorul Oficial nr. 389 din 23 mai 2016.
Modificările operate Codului penal prin adoptarea O.U.G. nr. 18/2016 au vizat
fie modificarea prevederilor unor articole existente, fie introducerea unor
articole noi, după cum urmează:
- au fost modificate art. 154 alin. (4); art. 211 alin. (2); art. 217; art. 218 alin. (3)
lit. c); art. 219 alin. (2) lit. c); art. 220 alin. (3) și (4); art. 356; art. 374 alin. (1);
art. 374 alin. (4);
– au fost introduse: art. 2161; art. 220 alin. (6); art. 221 alin. (2) lit. d); art. 221
alin. (6); Cap. VI art. 2561; art. 315 alin. (3); art. 345 alin. (6); art. 374 alin. (11)
și (12); art. 374 alin. (31); art. 374 alin. (41).
În cursul anului 2016, Curtea Constituţională a României a pronunţat un număr
de 2 (două) decizii prin care a constatat neconstituţionalitate unor texte legale
din cuprinsul Codului penal, astfel:
1. Decizia nr. 44 din data de 16.02.2016 referitoare la excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.399 alin.(3) lit. d) din Codul de procedură
penală și ale art.125 alin.(3) din Codul penal, publicată în Monitorul Oficial
nr.305 din data de 21.04.2016;
2. Decizia nr. 405 din data de 15.06.2016 referitoare la excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.246 din Codul penal din 1969, ale art.297
alin.(1) din Codul penal şi ale art.13 ind.2 din Legea nr.78/2000 pentru
prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, publicată în
Monitorul Oficial nr. 517 din data de 08.07.2016;
În cursul anului 2016, ÎCCJ – Completul competent să judece recursul în
interesul legii a pronunţat un număr de 4 decizii de admitere în materie penală,
stabilind modul de interpretare şi aplicare unitară a dispoziţiilor legale în materie
penală, decizii obligatorii pentru instanţe şi parchete.
De asemenea, în cursul anului 2016, ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor
chestiuni de drept în materie penală a pronunţată un număr de 13 decizii de
admitere a sesizărilor formulate, stabilind măsurile ce urmează a fi aplicate de
către instanţele de judecată învestite cu soluţionarea cauzelor în materie penală.
Au fost asimilate şi în cadrul Curţii de Apel Piteşti – Secţia penală deciziile
pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe calea recursului în interesul
legii sau a hotărârilor prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, multe
dintre ele având legătură directă cu procesele în derulare de pe rolul instanţei
noastre.
61
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
În ceea ce priveşte volumul de muncă, intrarea în vigoare a noilor coduri a dus la
o mărire a formalismului în derularea procesului penal, ce a implicat o sporire a
atribuţiilor fiecărui judecător sau al fiecărui component al personalului auxiliar.
Impactul iniţial al aplicării noilor reglementări a fost puternic resimţit în
condiţiile în care, practic peste noapte, a trebuit să facem faţă noilor instituţii cu
personalul existent cărora li s-au repartizat spre soluţionare dosare mai
numeroase şi cu probleme noi generate de noile coduri.
În materie civilă, în cursul anului 2016, Codul de procedură civilă a fost
modificat printr-o serie de acte normative, după cum urmează:
1. Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului nr. 1 din 3 februarie 2016 pentru
modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi a
unor acte normative conexe, publicată în Monitorul Oficial nr. 85 din 4 februarie
2016;
2. Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului nr. 95 din 8 decembrie 2016 pentru
prorogarea unor termene, precum şi pentru instituirea unor măsuri necesare
pregătirii punerii în aplicare a unor dispoziţii din Legea nr. 134/2010 privind
Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial nr. 1.009 din 15
decembrie 2016, potrivit căreia „(1)Termenele prevăzute la art. XII alin. (1),
art. XIII teza I, art. XVIII alin. (1) şi art. XIX alin. (1) din Legea nr. 2/2013
privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi
pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de
procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din
12 februarie 2013, cu modificările ulterioare, se prorogă până la data de 1
ianuarie 2019.
(2) Dispoziţiile art. XII alin. (2), art. XIV - XVII, art. XVIII alin. (2) şi art.
XIX alin. (2) din Legea nr. 2/2013, cu modificările ulterioare, se aplică şi
proceselor pornite începând cu data de 1 ianuarie 2017 şi până la data de 31
decembrie 2018 inclusiv”.
Tot în cursul anului 2016, Curtea Constituţională a României a pronunţat o
decizie prin care a constatat neconstituţionalitate unor texte legale din cuprinsul
Codului de procedură civilă, astfel:
1. Decizia nr. 169 din data de 24.03.2016 referitoare la excepţia de
neconstituţionalitate a dispozițiilor art.142 alin.(1) teza întâi şi art.145 alin.(1)
teza întâi din Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial nr.353
din data de 09.05.2016;
În ceea ce priveşte Codul civil, adoptat prin Legea nr. 287/2009, în cursul anului
2016 acesta a suferit o serie de modificări, după cum urmează:
1. Legea nr. 77 din 28 aprilie 2016 privind darea în plată a unor bunuri imobile
în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, publicată în Monitorul
Oficial nr. 330 din 28 aprilie 2016, potrivit căreia „prin derogare de la
62
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
dispoziţiile Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările
ulterioare, consumatorul are dreptul de a i se stinge datoriile izvorâte din
contractele de credit cu tot cu accesorii, fără costuri suplimentare, prin darea în
plată a imobilului ipotecat în favoarea creditorului, dacă în termenul prevăzut la
art. 5 alin. (3) părţile contractului de credit nu ajung la un alt acord.”
2. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 1 din 3 februarie 2016 pentru
modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi a
unor acte normative conexe, publicată în Monitorul Oficial nr. 85 din 4 februarie
2016, potrivit căreia alineatul (1) al articolului 2.445 din Legea nr. 287/2009
privind Codul civil, cu modificările ulterioare, se modifică şi va avea următorul
cuprins: „Art. 2.445 - (1) Creditorul ipotecar poate cere instanţei încuviinţarea
executării ipotecii mobiliare prin vânzarea bunului mobil ipotecat. La cererea de
încuviinţare se vor ataşa documente care atestă existenţa creanţei ipotecare şi a
ipotecii mobiliare, împreună cu dovada perfectării ipotecii. Instanţa va analiza
existenţa creanţei şi a ipotecii legal perfectate şi va încuviinţa vânzarea, cu
citarea părţilor interesate. Introducerea cererii de încuviinţare a executării
ipotecii mobiliare prin vânzarea bunului mobil ipotecat întrerupe prescripţia
dreptului de a obţine executarea silită”.
În ceea ce priveşte Legea nr. 53/24.01.2003 privind Codul muncii, în anul 2016
aceasta a fost modificată printr-o serie de acte normative, după cum urmează:
1. Legea nr. 57 din 11 aprilie 2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr.
273/2004 privind procedura adopţiei, precum şi a altor acte normative, publicată
în Monitorul Oficial nr. 283 din 14 aprilie 2016, potrivit căreia la articolul 51
alineatul (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, cu modificările şi
completările ulterioare, după litera f) se introduce o nouă literă, litera g), cu
următorul cuprins: „g) concediu de acomodare.”;
2. Legea nr. 176 din 7 octombrie 2016 pentru modificarea alin. (1) al art. 139
din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial nr. 808 din
13 octombrie 2016, potrivit căreia art. 139 se modifică şi va avea următorul
cuprins: „(1) Zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt: 1 şi 2
ianuarie; 24 ianuarie - Ziua Unirii Principatelor Române; prima şi a doua zi de
Paşti; 1 mai; prima şi a doua zi de Rusalii; Adormirea Maicii Domnului; 30
noiembrie - Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României; 1
decembrie; prima şi a doua zi de Crăciun; două zile pentru fiecare dintre cele 3
sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele
decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora.”;
3. Legea nr. 220 din 17 noiembrie 2016 pentru completarea alin. (1) al art. 139
din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial nr. 931 din
18 noiembrie 2016, potrivit căreia art. 139 se modifică şi va avea următorul
cuprins: „după sintagma "- 1 mai" se introduce o nouă liniuţă, cu următorul
cuprins:"- 1 iunie;"”.
63
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
Tot în cursul anului 2016, Curtea Constituţională a României a pronunţat o
decizie prin care a constatat neconstituţionalitate unor texte legale din cuprinsul
Codului muncii, după cum urmează:
1. Decizia nr. 261 din data de 05.05.2016 referitoare la excepţia de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.52 alin.(1) lit. a) din Legea nr.53/2003 –
Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial nr.511 din data de 07.07.2016;
În cursul anului 2016, ÎCCJ – Completul competent să judece recursul în
interesul legii a pronunţat un număr de 12 decizii de admitere, din care 8 în
materie civilă, iar 4 în materia dreptului muncii, stabilind modul de interpretare
şi aplicare unitară a dispoziţiilor legale în materie civilă, decizii obligatorii
pentru instanţe şi parchete.
De asemenea, în cursul anului 2016, ÎCCJ – Completul pentru dezlegarea unor
chestiuni de drept în materie civilă a pronunţată un număr de 37 decizii de
admitere a sesizărilor formulate (27 în materie civilă şi 10 în materia
contenciosului administrativ şi fiscal), stabilind măsurile ce urmează a fi aplicate
de către instanţele de judecată învestite cu soluţionarea cauzelor în materie
civilă.
Toate aceste modificări legislative au reprezentat obiectul preocupărilor
întregului personal al instanţei pentru cunoaşterea şi aplicarea lor
corespunzătoare.
Modificări au fost aduse în anul 2016 şi legislaţiei secundare, însă acestea au
avut o importanţă mai redusă, dat fiind că la data de 17 decembrie 2015,
Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat Hotărârea nr. 1375 pentru
aprobarea Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti,
publicată în M.O. nr. 970/28.12.2015, prin această hotărâre fiind abrogată
Hotărârea CSM nr. 387/2005, astfel încât, începând cu anul 2016, instanţele şi-
au desfăşurat activitatea în raport de noile reglementări. Totuşi, dintre
modificările legislaţiei secundare adoptate în anul 2016, menţionăm:
- Hotărârea CSM nr. 1151/17.12.2015, (publicată la 13.07.2016), privind
stabilirea rubricaţiei Registrelor prevăzute de noul Regulament de ordine
interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat de Plenul Consiliului Superior al
Magistraturii în şedinţa din data de 17.12.2015;
- Hotărârea CSM nr. 694/7.06.2016 privind solicitarea Tribunalului Argeş de
interpretare a dispoziţiilor art. 161 alin (1) din Regulamentul de ordine interioară
al Instanţelor judecătoreşti;
- Hotărârea Secției pentru judecători a CSM nr. 323/ 29.03.2016 pentru
modificarea Hotărârii Secției pentru judecători nr. 1151/2015, în sensul punerii
acesteia în acord cu prevederile art. 84 pct. 27 din Regulamentul de ordine
interioară al instanţelor judecătoreşti, aprobat prin Hot. nr. 1375/2015 a Plenului
CSM.
64
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
Capitolul III – INDEPENDENŢA ŞI RĂSPUNDEREA JUDECĂTORILOR
III.1. Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi a personalului
auxiliar
În anul 2016, la instanţele din circumscripţia Curţii de Apel Piteşti au fost
sancţionaţi disciplinar 3 magistraţi de la Judecătoriile Piteşti, Câmpulung şi
Horezu, un grefier de la Judecătoria Rm.Vâlcea, un grefier arhivar de la
Judecătoria Câmpulung şi 4 grefieri de la Judecătoria Piteşti.
Au fost aplicate următoarele sancţiuni disciplinare :
- un magistrat de la Judecătoria Piteşti a fost sancţionat de Consiliul Superior al
Magistraturii – Secţia pentru judecători în materie disciplinară, în baza art.100
lit.b din Legea nr.303/2004, sancţiunea disciplinară constând în „diminuarea
indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu 20%, pe o perioadă de 3 luni”, pentru
săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art.99 lit.c) şi t) teza a II-a raportat
la art.99/1 alin.2 din Legea nr.303/2004, hotărâre rămasă definitivă, prin
respingerea recursului declarat de magistratul respectiv, de către Inalta Curte de
Casaţie şi Justiţie.- D. Civ. Nr. 185/30.05.2016 pronuntată de ICCJ – Completul
de 5 judecători
- un magistrat de la Judecătoria Horezu a fost sancţionat de Consiliul Superior al
Magistraturii – Secţia pentru judecători în materie disciplinară, în baza art.100
lit.e din Legea nr.303/2004, sancţiunea disciplinară constând în „excluderea din
magistratură”, pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art.99 lit.h)
teza I şi lit.t) cu aplicarea art.99/1 alin.2 din Legea nr.303/2004, hotărâre care a
nu este definitivă.- hotărâre ce nu este definitivă, dosarul aflându-se pe rolul
Î.C.C.J., fiind suspendat ca urmare a sesizării C.C.R. cu o excepţie de
neconstituţionalitate.
- acelaşi magistrat a fost sancţionat de Consiliul Superior al Magistraturii –
Secţia pentru judecători în materie disciplinară, în baza art.100 lit.d din Legea
nr.303/2004, sancţiunea disciplinară constând în „suspendarea din funcţia de
judecător pe o perioadă de 6 luni”, pentru săvârşirea abaterilor disciplinare
prevăzute de art.99 lit.c) din Legea nr.303/2004, hotărâre care nu este
definitivă.- hotărâre ce nu este definitivă, dosarul aflându-se pe rolul Î.C.C.J.,
fiind suspendat ca urmare a sesizării C.C.R. cu o excepţie de
neconstituţionalitate.
65
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
- un magistrat de la Judecătoria Piteşti a fost sancţionat de Consiliul Superior al
Magistraturii – Secţia pentru judecători în materie disciplinară, în baza art.100
lit.a din Legea nr.303/2004, sancţiunea disciplinară constând în „avertisment”,
pentru săvârşirea abaterilor disciplinare prevăzute de art.99 lit.i) teza a II-a,
hotărâre ce nu este definitivă.
La nivelul instanţelor din circumscripţia Curţii de Apel Piteşti, în anul 2016, au
fost aplicate 5 sancţiuni disciplinare personalului auxiliar de specialitate în
legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, după cum urmează :
-patru grefieri de la Judecătoria Piteşti au fost sancţionaţi cu avertisment
potrivit art.85 alin.1 lit.b din Legea nr.567/2004
-un grefier arhivar de la Judecătoria Câmpulung a fost sancţionat cu „mutare
disciplinară la o altă instanţă” potrivit art.85 alin.1 lit.b din Legea nr.567/2004
Deciziile de sancţionare ale grefierilor nu sunt definitive.
In cursul anului 2016, Inspecţia Judiciară a efectuat verificări, în urma unor
sesizări, într-un număr de 61 de cauze privind activitatea judecătorilor de la
Curtea de Apel Piteşti şi instanţele din circumscripţia sa de activitate, în 60 de
cauze dispunându-se clasarea, iar una a fost respinsă.
III.2. Răspunderea penală a judecătorilor şi a personalului
auxiliar
În anul 2016 niciun judecător şi niciun membru al personalului auxiliar sau
conex, nu au fost sancţionaţi pentru săvârşirea unor fapte de natură penală.
Activitatea instanţei s-a realizat în deplină concordanţă cu actele normative care
reglementează organizarea şi funcţionarea sa, Legea nr.303/2004 privind statutul
judecătorilor şi procurorilor, Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară,
Legea nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al
instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, HCM nr. 387/2005
privind Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti (abrogată
prin HCSM nr.1375/17 decembrie 2015), Codul deontologic la magistraţilor
aprobat prin HCSM nr.328/2005 şi Codul deontologic al personalului auxiliar de
specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea
aprobat prin HCSM nr.145/2005.
66
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
Capitolul IV – ROLUL INSTANŢEI ÎN DEZVOLTAREA SPAŢIULUI
EUROPEAN ŞI COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ
Valorile esenţiale pe care le promovează Uniunea Europeană, statul de drept,
democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului necesită mecanisme
de apărare energice şi coerente, iar în acest segment, activitatea instanţelor de
judecată este primordială şi decisivă.
Obiectivele instanţei sunt, din această perspectivă, de a interveni efectiv şi a
asigura apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, în acord cu
jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Comunităţii Europene şi jurisprudenţa Curţii
Europene a Drepturilor Omului. Judecătorii au, prin urmare, obligaţia de a-şi
însuşi şi a pune în practică jurisprudenţa instanţelor europene ori de câte ori
dreptul intern contravine acesteia.
Uniunea Europeană propune, pe de altă parte, existenţa unui spaţiu judiciar
comun, astfel încât, cetăţenii europeni să poată beneficia în aceeaşi manieră de
justiţie, în oricare dintre statele membre, ca şi în propria ţară.
In aceste direcţii funcţionează mecanisme de asistenţă judiciară internaţională,
atât în materie civilă cât şi în penal, concretizate în dispoziţiile Legilor
nr.189/2003, republicată în 4 iunie 2015, privind asistenţa judiciară
internaţională în materie civilă şi comercială, şi Legea nr.302/2004,republicată,
cu modificările şi completările ulterioare, privind cooperarea judiciară
internaţională în materie penală.
Aderarea României la Uniunea Europeană a presupus asumarea a numeroase
angajamente politice între care sporirea eficienţei actului de justiţie, reducerea
duratei procedurilor şi asigurarea unui termen rezonabil de soluţionare a
cauzelor.
Cadrul legal intracomunitar îl constituie Tratatul de la Lisabona care doreşte să
realizeze şi să consolideze un spaţiu european comun în care persoanele să
circule libere şi să beneficieze de o protecţie juridică eficace.
Realizarea unui asemenea spaţiu va avea repercusiuni asupra unor aşteptări
legitime ale populaţiei cum sunt problemele legate de : imigraţie , combaterea
criminalităţii organizate sau actele de terorism.
67
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
Tratatul amintit dă posibilitatea instituţiilor europene să adopte măsuri care să
asigure recunoaşterea drept valabile şi aplicabile deciziile adoptate de sistemele
juridice ale celorlalte state membre; accesul efectiv la justiţie; dezvoltarea
metodelor alternative de soluţionare a litigiilor; formarea magistraţilor şi a
personalului din justiţie.
Cooperarea instanţelor judiciare presupune ca o decizie adoptată într-un stat
membru să poată fi aplicată şi în celelalte state membre (hotărâri de divorţ,
încredinţare copii).
Pentru garantarea unui înalt grad de protecţie cetăţeanului şi pentru a favoriza
cooperarea judiciară în domeniul criminalităţii se impune un efort conjugat al
tuturor statelor comunitare, acţiunea laolaltă dovedindu-se mult mai eficientă,
instituţia mandatului european de arestare fiind un instrument de maximă
importanţă în acest sens.
La nivelul instanţei, întregul corp la magistraţilor a acordat atenţie studierii,
aprofundării şi aplicării corecte a jurisprudenţei CEDO.
În cursul anului 2016 principalele surse de informare ale magistraţilor din cadrul
instanţei cu privire la jurisprudenţa CEDO le-au constituit site-ul Curţii de la
Stasbourg, CSM, Ministerului Justiţiei, informările periodice transmise de CSM,
articole din reviste de specialitate, Monitorul Oficial al României, culegerile de
jurisprudenţă CEDO.
În anul 2016, judecătorul delegat la Biroul executări penale nu a emis solicitari
de dare în urmărire internaţională şi nici mandate europene de arestare.
Din analiza hotărârilor judecătoreşti pronunţate în materie penală şi, în mod
special, cele referitoare la măsurile preventive, rezultă, evident, că apelul la
dispoziţiile jurisprudenţei europene a devenit o obişnuinţă de lucru, iar în ceea
ce priveşte procedurile de cooperare judiciară, în cursul anului 2016, au fost
primite 33 solicitări de predare în baza mandatului european de arestare,
conform Legii nr.302/2004, pentru 26 de persoane fiind luată măsura arestării în
baza unui mandat european de arestare, 3 proceduri de videoconferinţă pasive, 2
cereri preluare judecată, 18 proceduri privind recunoaştere hotărâre străină,
nefiind înregistrate proceduri de comisie rogatorie active sau pasive, şi transfer
persoană condamnată.
De asemenea, în procesele penale şi civile aflate în curs de soluţionare s-a impus
aplicarea dispoziţiilor legale privind citarea şi comunicarea actelor procedurale
persoanelor aflate în străinătate şi privind comisia rogatorie internaţională.
68
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
Capitolul V – RAPORTURILE INSTANŢEI CU CELELALTE INSTITUŢII
ŞI ORGANISME, PRECUM ŞI CU SOCIETATEA CIVILĂ
V.1. Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii
Raporturile Curţii de Apel Piteşti cu Consiliul Superior al Magistraturii s-au
desfăşurat şi în anul 2016, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 303/2004, Legea
nr. 304/2004 şi dincolo de formalismul acestor reglementări.
Dat fiind rolul său de garant al independenţei justiţiei potrivit art. 1 din Legea nr.
317/2004, Consiliul Superior al Magistraturii este singurul organism în măsură
să apere reputaţia judecătorului atunci când acesta este atacat şi calomiat prin
declaraţii de presă, care vin în mod special din mediul politic.
Instrumentele pe care le are la dispoziţie Consiliul în acest demers, rămân însă la
un nivel declarativ, constatând doar încălcarea, în acest context cazurile de
încălcare a reputaţiei judecătorilor perpetuându-se.
Putem afirma că în anul 2016 raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii
au fost foarte bune şi s-au concretizat în acţiuni comune de monitorizare a unor
instanţe, participări la grupuri de lucru, consultări pe teme legislative,
participarea personalului instanţei, magistraţi şi grefieri, la cursuri de
perfecţionare, măsuri de îndrumare şi control al aplicării Regulamentului de
organizare şi funcţionare a instanţelor.
V.2. Raporturile cu Parchetul
Atât în cursul anului 2016 cât şi în anii anteriori, relaţiile dintre curtea de apel şi
parchetul de pe lângă curte, dar şi dintre instanţele din circumscripţia sa şi
celelalte parchete, s-au desfăşurat în condiţii corespunzătoare cu respectarea
dispoziţiilor Legii nr. 304/2004, privind organizarea judiciară.
Raporturile instanţelor cu toate unităţile de parchet s-au concretizat în participări
la soluţionarea cauzelor penale şi civile, în toate stadiile procesuale, nefiind
semnalate de către niciuna din părţi neajunsuri care să fi influenţat desfăşurarea
normală a activităţii.
69
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
Relaţiile instituţionale au fost derulate în condiţii optime de colaborare in
realizarea actului de justiţie, fiind eliminate în mare parte obstacolele in fluxurile
de informaţii care ar putea afecta activitatea administrativ judiciara.
V.3. Raporturile cu Barourile de avocaţi, colegiile consilierilor
juridici şi cu experţii judiciari
Ca şi în anii precedenţi, în anul 2016, relaţiile de colaborare cu avocaţii şi
experţii judiciari au fost în general optime, însă, izolat în această colaborare au
fost relevate şi disfuncţii cauzate mai ales de neprezentarea apărătorilor din
oficiu în unele cauze penale, prin neefectuarea la termen a expertizelor dispuse
în cauză, situaţie care a dus la depăşirea, de multe ori, a termenului rezonabil de
soluţionare al dosarelor.
Apreciem că menţinerea unei bune colaborări, în raporturi profesionale, cu
avocaţii este atât posibilă cât şi necesară.
În acest sens, au fost organizate întâlniri cu consilieri ai barourilor Argeş şi
Vâlcea, ocazie cu care au fost dezbătute problemele şi găsite soluţii pentru o
bună cooperare între cele două instituţii care deservesc sistemul de justiţie.
În privinţa conlucrării cu experţii judiciari, au fost semnalate unele întârzieri în
efectuarea lucrărilor dispuse de instanţă datorate lipsei sau insuficienţei acestora.
A fost regândit astfel modul de lucru cu experţii judiciari în sensul sporirii
operativităţii întocmirii lucrărilor încredinţate iar pe de alta parte, de efectuare la
timp a plăţii onorariilor acestora. Dincolo de numărul redus al unor categorii de
experţi, întârzierea în efectuarea expertizelor s-a mai datorat şi părţilor.
Rezerve în această direcţie rămân şi la îndemâna magistraţilor care procedând
mai energic în raporturile cu experţii pot depăşi în mare parte neajunsul
întârzierii efectuării expertizei, punând totuşi pe un plan secund măsurile
sancţionatorii.
V.4. Raporturile cu publicul şi cu mijloacele de comunicare în
masă, în vederea garantării transparenţei activităţii judiciare
Adoptarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes
public reprezintă, în mod neîndoielnic, un demers important în asigurarea
accesului cetăţenilor la informaţiile de interes public.
În lumina principiului consacrat de dispoziţiile art. 31 din Constituţia României
privitoare la dreptul la informaţie al cetăţenilor: „dreptul persoanei de a avea
acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit”, iar „autorităţile
70
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea
corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes
personal”
Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public,
publicată în Monitorul Oficial nr. 663 din 23.10.2001, dă eficienţă acestui
principiu constituţional, statuând încă din art.1 că : ”accesul liber şi neîngrădit al
persoanei la orice informaţii de interes public, definite astfel prin prezenta lege,
constituie unul dintre principiile fundamentale ale relaţiilor dintre persoane şi
autorităţile publice, în conformitate cu Constituţia României şi cu documentele
internaţionale ratificate de Parlamentul României”.
În anul 2016, Biroul de Informare şi Relaţii Publice al Curţii de Apel Piteşti a
soluţionat un număr de 64 solicitări de informaţii de interes public.
Dintre acestea, 40 solicitări au fost primite din partea unor persoane juridice şi
24 din partea unor persoane fizice.
Solicitările au vizat eliberarea de copii xerox de pe hotărâri judecătoreşti sau alte
acte efectuate în anumite dosare, accesul la studierea unor dosare, informaţii
referitoare la anumite aspecte ale activităţii unor departamente din cadrul Curţii
de Apel Piteşti, comunicarea unor informaţii statistice privitoare la activitatea
instanţei şi o serie de alte informaţii.
Menţionăm că din cele 64 solicitări, 48 solicitări au fost soluţionate în mod
favorabil, 15 solicitări au fost respinse întrucât informaţiile solicitate fie se
încadrau în categoria informaţiilor exceptate de la liberul acces al publicului şi al
presei, fie erau inexistente, iar 1 solicitare a fost transmisă spre competentă
soluţionare preşedintelui Curţii de Apel Piteşti.
Trebuie să indicăm şi faptul că, în toate situaţiile menţionate, informaţiile
solicitate sau imposibilitatea transmiterii acelor informaţii care, potrivit
dispoziţiilor legale, se încadrau în categoria informaţiilor exceptate de la liberul
acces al publicului, au fost comunicate solicitanţilor în termenul prevăzut de
lege.
Precizăm că pe parcursul anului 2016 a fost a fost înregistrată o singură
reclamaţie administrativă la adresa activităţii Biroului de Informare al
instanţei, şi au existat două plângeri în instanţă care vizează activitatea
Biroului de Informare şi Relaţii Publice al Curţii de Apel Piteşti, ambele fiind
respinse.
71
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
Pe parcursul anului 2016, Biroul de Informare şi Relaţii Publice al Curţii de
Apel Piteşti, a soluţionat toate petiţiile şi memoriile venite de la justiţiabili, care
i-au fost încredinţate spre analiză şi soluţionare de către conducerea instanţei, şi
care vizau o serie de aspecte cu care petenţii s-au confruntat privitoare la
activitatea de judecată a instanţei sau la alte aspecte legate de activitatea
instanţelor judecătoreşti din circumscripţia Curţii de Apel Piteşti.
Tuturor petiţiilor şi memoriilor încredinţate spre analiză şi soluţionare de către
conducerea instanţei în cursul anului 2016 li s-a dat curs în totalitate,
formulându-se răspunsuri în funcţie de cele solicitate, într-un termen rezonabil,
în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.
In viitor, în vederea îmbunătăţirii activităţii, ne propunem :
• organizarea unor sesiuni de instruire şi comunicare la care să participe
întregul personal al Birourilor de Informare şi Relaţii Publice de la instanţele
judecătoreşti din circumscripţia teritorială a Curţii de Apel Piteşti
• organizarea de seminarii şi schimburi de experienţă cu jurnaliştii în
scopul de a le facilita acestora o înţelegere corectă a specificului de activitate al
instanţelor judecătoreşti
• conturarea unei practici unitare la nivel naţional în materia organizării şi
funcţionării birourilor de informare şi relaţii publice ale instanţelor judecătoreşti,
având în vedere consecinţele pe care o aplicare neunitară le-ar putea genera.
• stabilirea unui cadru clar cu privire la normele de conduită şi de limbaj
care trebuie să fie respectate de către cetăţeni şi jurnalişti în raport cu personalul
Biroului de Informare şi Relaţii Publice Curţii de Apel Piteşti.
V.5. Raporturile cu justiţiabilii
Asigurarea transparenţei activităţii judiciare, în raport cu publicul şi cu
mijloacele de comunicare în masă, a fost asigurată prin următoarele modalităţi:
transmiterea unui număr de 9 comunicate de presă către mijloacele de
comunicare în masă de pe plan local sau naţional în vederea aducerii la
cunoştinţa opiniei publice a unor manifestări sau activităţi desfăşurate de
instanţă
informarea opiniei publice cu privire la desemnarea, începând cu data de 9
martie 2016, a domnului judecător Ion Rebeca – preşedintele Secţiei I
civilă a Curţii de Apel Piteşti în funcţia de purtător de cuvânt al instanţei;
organizarea unei dezbateri publice şi a unor manifestări culturale cu
prilejul Zilei Justiţiei, în data de 1 iulie 2016;
organizarea unei conferinţe de presă referitoare la anumite aspecte privind
activitatea instanţelor judecătoreşti;
72
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
aducerea la cunoştinţa publicului a naturii cauzelor care au avut termene
de judecată în perioada vacanţei judecătoreşti;
manifestările ocazionate de sărbătorirea Zilei Europene a Justiţiei Civile
la sediul Curţii de Apel Piteşti;
lămurirea unor chestiuni privind desfăşurarea activităţii de judecată şi
raporturile de lucru cu publicul în cadrul instanţelor judecătoreşti din
circumscripţia teritorială a Curţii de Apel Piteşti în contextul mişcărilor de
protest declanşate în luna septembrie 2016 de magistraţii din întreaga ţară;
lămurirea unor neînţelegeri apărute în spaţiul public cu privire la modul
de repartizare aleatorie a unor cauze civile înregistrate pe rolul Curţii de
Apel Piteşti;
organizarea la sediul Curţii de Apel Piteşti, în cadrul programului „Să ştii
mai multe, să fii mai bun!” a unui proces simulat, la care au participat
elevi din cadrul unor licee de prestigiu din municipiul Piteşti.
disponibilitatea permanentă a membrilor biroului faţă de solicitările
telefonice venite de la reprezentanţii mass-media, disponibilitate
concretizată în furnizarea, în condiţiile legii, a informaţiilor solicitate de
jurnalişti în vederea realizării unei corecte informări a opiniei publice;
afişarea la sediul instanţei, în vederea consultării de către cetăţeni, a
informaţiilor de interes public care, conform art. 5 din legea nr.544/2001,
se comunică din oficiu, precum şi alte informaţii privitoare la anumite
drepturi de care se bucură cetăţenii şi la informaţiile pe care aceştia le pot
solicita instanţei;
organizarea manifestării de tipul „Uşilor deschise” în data de 28
octombrie 2016, ocazie cu care a fost sărbătorită „Ziua Europeană a
Justiţie Civile” ;
organizarea unei dezbateri publice şi a unor manifestări culturale cu
prilejul Zilei Justiţiei, în data de 1 iulie 2016;
acordarea de către dl. judecător Marius Gabriel Săndulescu, președintele
Curţii de Apel Piteşti, a câte unui interviu către publicaţiile „Ancheta” şi
„Impuls de Argeş”, în data de 11 ianuarie 2016, pe teme de interes public
privind activitatea instanţelor judecătoreşti, interviuri care au fost
apreciate extrem de pozitiv;
Curtea de Apel Piteşti a încheiat în 2016, pentru al doilea an consecutiv,
un parteneriat, iniţiat de „News247worldpressuk”, cu o serie de instituţii
locale, dintre care menţionăm : Prefectura Argeş, Consiliul Judeţean
Argeş, Inspectoratul Şcolar Argeş, Direcţia Generală de Asistenţă Socială
şi Protecţia Copilului Argeş sub denumirea „Educaţia juridică obligatorie
în învăţământul preuniversitar. Proiect pilot în judeţul Argeş”;
domnul judecător Ion Rebeca – preşedintele Secţiei I civilă a Curţii de
Apel Piteşti şi purtător de cuvânt al instanţei a fost nominalizat la titlul de
„Purtătorul de cuvânt al anului 2016” de către publicaţia
„News247worldpressuk”;
73
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
organizarea de vizite pentru grupe de studenţi de la Facultatea de Ştiinţe
Juridice şi Administrative din cadrul Universităţii Piteşti cărora le-au fost
prezentate compartimentele care prezintă relevanţă pentru activitatea
instanţei, li s-a explicat circuitul pe care trebuie să îl parcurgă un dosar de
la înregistrare şi până la soluţionarea sa definitivă, le-au fost prezentate
principalele atribuţii şi modul de funcţionare al departamentelor instanţei
şi li s-a permis accesul într-o sală de şedinţe, unde au asistat la o şedinţă
de judecată;
afişarea pe pagina de internet a instanţei a informaţiilor de interes public
care, conform art. 5 din legea nr. 544/2001, se comunică din oficiu,
precum şi pe Portalul instanţelor de judecată la adresa:
http://portal.just.ro, pus la dispoziţia instanţelor de către Ministerul
Justiţiei.
Capitolul VI – CONCLUZII
Raportul Comisiei Europene către Parlamentul European şi Consiliu asupra
progreselor României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare,
publicat la 26 ianuarie 2017 a constatat o serie de evoluţii înregistrate în
România de la precedentul Raport publicat la 27 ianuarie 2016, cu precădere în
ceea ce priveşte respectarea criteriilor esenţiale pentru existenţa statului de
drept, a supremaţiei legii şi independenţei justiţiei.
Sistemul judiciar a continuat să dea dovadă de profesionalism, inclusiv de
capacitate de adaptare la schimbările semnificative ale codurilor civile şi penale,
de eforturi în vederea unificării jurisprudenţei şi de voinţa de a apăra
independenţa sistemului judiciar.
Ecourile pozitive cu care a fost implementat proiectul de strategie naţională
anticorupţie a fost întâmpinat de o susţinere fermă din partea instanţelor din
circumscripţia Curţii de Apel Piteşti.
Prin înfăptuirea actului de justiţie s-a urmărit asigurarea unei eficienţe sporite în
ceea ce priveşte recuperarea produselor provenite din săvârşirea de infracţiuni.
Totodată, la nivelul conducerii administrative s-a urmărit adoptarea de decizii de
management transparente şi obiective, care au contribuit la susţinerea reformei
sistemului judiciar.
74
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
Întreaga activitate din cadrul Curţii de Apel Piteşti şi a instanţelor din
circumscripţia sa s-a desfăşurat în concordanţă cu necesităţile şi coordonatele
îmbunătăţirii sistemului judiciar românesc, cu intenţia de armonizare cât mai
deplină cu sistemul judiciar comunitar.
Cu toate acestea, exemplificăm câteva dintre vulnerabilităţile cu care instanţele
se confruntă şi care afectează performanţa magistratului şi eficienţa actului de
justiţie, şi anume:
A. durata mare a procedurilor judiciare reprezintă o deficienţă constantă şi
importantă a sistemului judiciar naţional, sens in care se impune sancţionarea
mai fermă a abuzurilor de drept; reducerea numărului cauzelor mai vechi aflate
pe rol; monitorizarea compartimentelor sau sectoarelor de activitate unde se
constată întâmpinarea unor dificultăţi în exercitarea corespunzătoare a
atribuţiilor de serviciu, identificarea şi aplicarea măsurilor ce se impun pentru
înlăturarea acestora.
Tergiversarea soluţionării cauzelor s-a datorat unor cauze obiective:
- depunerea la dosarul cauzei, de către experţi, de lucrări de specialitate cu
concluzii care nu răspund obiectivelor stabilite de instanţă, impunându-se
refacerea acestora de către alţi experţi;
- lipsa de fermitate, uneori, a magistraţilor, manifestată prin neaplicarea
amenzilor judiciare sau a celorlalte sancţiuni puse de lege al îndemâna acestora,
faţă de persoanele (experţi martori, avocaţi, interpreţi, etc.) care cu rea-credinţă
sau fără motive justificate, prin comportamentul lor, determină tergiversarea
soluţionării cauzelor.
Cauzele care au o vechime mai mare de un 1,5 ani pe rolul instanţelor au fost
permanent monitorizate întrucât este de necontestat că nu întotdeauna o hotărâre
pronunţată după un timp îndelungat este şi o hotărâre eficientă. Nu prelungirea
procedurilor judiciare asigură calitatea actului de justiţie, ci modul în care
judecătorul asigură aplicarea normelor procedurale în speţă.
B. aplicarea în mod neunitar a legislaţiei în vigoare, reprezentând una din
principalele deficienţe cu care se confruntă sistemul judiciar român, practica
neunitară numărându-se printre elementele ce determină cele mai multe
nemulţumiri ale justiţiabililor şi una din problemele majore ale sistemului
nostru judiciar.
Acest fapt se datorează, în principal, fluctuaţiei legislative şi necorelării
normelor juridice ceea ce impune instanţei supreme să clarifice problemele de
drept controversate prin intermediul deciziilor pronunţate în recursurile în
interesul legii.
75
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
Ca remediu, asigurarea finalităţii procesului de reformă depinde în mod esenţial
de realizarea unui cadru legislativ coerent, în sensul corelării tuturor actelor
normative adoptate sau modificate, precum şi a eliminării neconcordanţelor şi
paralelismelor în elaborarea acestora.
Este necesar ca programul informatic ECRIS să funcţioneze în parametrii noilor
Coduri de procedură civilă şi penală, urmând a fi găsite modalităţi tehnice de
introducere a programului optim de muncă pentru a nu se crea disfuncţionalităţi
într-un sistem judiciar care se confruntă oricum cu dificultăţi reprezentate de
spaţii insuficiente, resurse umane într-un număr necorespunzător, infrastructură
IT uzată moral, toate subsumate unei subfinanţări generale a sistemului judiciar.
Din perspectiva implementării noilor indicatori de performanta stabiliţi de
Consiliul Superior al Magistraturii, se impune acordarea unei atenţii deosebite în
reflectarea corecta a activităţii şi în sistemul informatic. Volumul de activitate
căruia instanţele trebuie să îi facă faţă şi importanţa luării unor decizii prompte
impun multiple situaţii pentru rezolvarea cărora este obligatorie utilizarea
mecanismelor electronice, informatice, de extragere şi procesare a datelor.
In acest sens, colaborarea între echipa de management a instanţei, biroul de
statistică şi birou informatică este deosebit de importantă, pentru o mai buna
conformare la restricţiile de operare în sistemul informatic în scopul evidenţierii
cât mai exacte a eforturilor depuse în actul de justiţie.
O atenţie deosebită trebuie acordată şi pregătirii personalului auxiliar care
asigură un sprijin important în activitatea magistraţilor, în perspectiva
îmbunătăţirii calităţii actului de justiţie, dar şi a preluării sarcinilor
administrative de la judecători.
În cadrul activităţii de formare continuă a personalului auxiliar trebuie pus un
accent deosebit pe învăţământul profesional, dar, totodată, trebuie încurajată
participarea la seminariile şi cursurile de pregătire organizate de Şcoala
Naţională de Grefieri. Se impune creşterea rolului şi numărului grefierilor cu
atribuţii jurisdicţionale în vederea unei mai bune funcţionări administrative a
instanţelor.
Nu în ultimul rând trebuie apreciate eforturile întregului corp de magistraţi şi
grefieri pentru cunoaşterea, interpretarea, aplicarea corectă şi unitară a noilor
dispoziţii legale în toate materiile ţinând seama că în anul 2011 a intrat în
vigoare noul cod civil, urmat de noul cod de procedura civila în anul 2013, iar în
anul 2014 noul cod penal şi de procedură penală şi a unor acte normative
conexe, toate acestea necesitând un studiu permanent şi aprofundat pentru a face
76
RA
PO
RT
DE
BIL
AN
T -
20
16 |
03.0
3.2
017
faţă noilor cerinţe juridice, în condiţiile în care acestea au suferit modificări de
substanţă în cursul anului 2016.
Implementarea noilor Coduri presupune regândirea politicii de resurse umane pe
palierele numeric, calitativ (formare, specializare a magistraţilor) şi logistic, fiin
imperativ ca sistemului judiciar să-i fie garantate resursele umane şi materiale
pentru a funcţiona la parametrii optimi şi pentru a nu fi afectată calitatea actului
de justiţie.
Am parcurs împreună un an 2016 dificil şi doar eforturile comune ne-au pus la
dispoziţie capacitatea şi tăria de a depăşi toate aceste dificultăţi.
Am obţinut rezultate foarte bune, pentru care, tuturor, vă mulţumesc şi vă rog,
întocmai ca şi până acum, să nu obosiţi să fiţi mereu mai buni în tot ce veţi
întreprinde.
Vă doresc un 2017 excelent, pe toate planurile!
PREŞEDINTE
Judecător Marius Gabriel SĂNDULESCU