raport -...

RAPORT

LA STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA

ASUPRA OBIECTIVULUI DE INVESTITII

„ S.I.S.F – STATIE FIXA DE EMISIE / RECEPTIE DESTINAT A COMUNICATIILOR MOBILE

SI BRANSAMENT ELECTRIC, COD SITE MAR- REP- 105 – RONA” LOCALITATEA RONA

DE JOS, LOCATIA MAGURA, JUDETUL MARAMURES

Elaborator studiu,

Dr. COSTICA Mihai Solicitant : SC. Interactive Technical Services SA.

Beneficiar: Ministerul Administratiei si Internelor - Politia de Frontiera

2010

2

CUPRINS I. INFORMATII PRIVIND PROIECTUL DE INVESTITII 3 1.1.Date generale 3 1.2. Localizarea geografică şi administrativ ă 4 1.3. Modificări fizice induse de proiect 4 1.4. Resursele naturale necesare implementării proiectului 5 1.5. Resursele naturale exploatate din cadrul ariei naturale de interes comunitar pentru implementarea proiectului

6

1.6. Emisii şi deşeuri generate de proiect 6 1.7. Cerinţele legate de utilizarea terenului 7 1.8. Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului 7 1.9.Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării şi eşalonarea perioadei de implementare a proiectului

7

1.10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului 7 1.11. Descrierea proceselor tehnice ale proiectului 7 II. INFORMA ŢII PRIVIND ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR AFECTATA DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

7

2.1. Date privind aria naturală de interes comunitar 7 2.2. Descrierea funcţiilor ecologice a speciilor şi habitatelor afectate şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribu ţia acestora

14

2.3. Descrierea tipului de habitat 15 2.4. Statutul de conservare al speciilor şi habitatelor afectate de proiect 15 2.5. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate 16 2.6. Obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate de interes comunitar 17 2.7. Starea actuală de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor

17

III. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI 17 3.1. Metodologie de identificare si evaluare a impactului 17 3.2.Identificarea impactului 19 3.3 Evaluarea semnificaţiei impactului 21 IV. MĂSURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI 23 4.1. Masuri pe termen scurt: masuri tehnice pe perioada derularii lucrarilor de constructie 23 4.2. Masuri pe termen mediu si lung: monitorizarea speciilor si habitatelor afectatea din aria de implementare a proiectului

24

4.3. Alte masuri tehnice pe durata functionarii investitiei 24 4.4. Analiza solutiilor alternative 25 V. METODELE SPECIFICE DE TEREN FOLOSITE PENTRU CULEGER EA INFORMA ŢIILOR PRIVIND SPECIILE ŞI HABITATELE DE IMPORTAN ŢĂ COMUNITAR Ă AFECTATE

25

REFERINTE BIBLIOGRAFICE 27 ANEXE 28

3

I. INFORMATII PRIVIND PROIECTUL DE INVESTITII 1.1. Date generale Denumire: „S.I.S.F – statie fixa de emisie / receptie destinata comunicatiilor mobile si bransament electric, cod site MAR- REP- 105 – Rona” Proiectant: SC. Interactive Technical Services SA. Beneficiar: Ministerul Administratiei si Internelor - Politia de Frontiera. Obiectivul general al proiectului: securizarea frontierelor de stat ale Romaniei (parte a SISTEMULUI INTEGRAT DE SUPRAVEGHERE A FRONTIERELOR DE STAT (S.I.S.F): conditie obligatorie pentru aderarea tarii la spatiul Schengen. Informatii relevante privind lucrarile proiectului: se va instala o statie de emisie-receptie dotata cu urmatoarele: Un turn metalic autoportant de sectiune triunghiulara H=50.0m (de la fata superioara a cuzinetilor), ce va sustine:

� o antena RX 1/RX2, Tip K741517X la H=47.5m, Az.= 0°; tilt 0° � o antena RX3/RX4, Tip K741517X la H=47.5m, Az.= 120°, tilt0°; � o antena RX5/RX6, Tip K741517X la H=47.5m, Az.= 240°, tilt0°; � o antena Tx/Rx(AGA) tip K737003 la H=45m � o antena MW1 Ø0.6m, la H=49.50m, Az.= 60.48°; � o antena MW2 Ø0.6m, la H=40.00m, Az.= 94.56°; � o antena MW3 Ø0.6m, la H=40.00m, Az.= 160.57°; � o antena MW4 Ø0.6m, la H=30.00m, Az.= 229.6°; � o antena MW5 Ø0.6m, la H=49.50m, Az.= 314.24°; � o antena omni Tip K751637 la H=50m; � o antena GPS la H=10,0m, orientata catre sud.

Un shelter de echipamente amplasat la baza turnului; • instalatie de alimentare noua; • instalatie de impamantare noua; • imprejmuire 11x14m. Puterea instalata a antenelor: MW1 53.5 dBm

MW2 46.1 dBm

MW3 55.7 dBm

MW4 53.7 dBm

MW5 49.1 dBm

Alte echipamente: - un container telecomunicatii; - un traseu de pat cabluri tip ice bridge – 500mm cu capac intre turn si shlter; - patru suporti pentru sustinere traseu pat cabluri 500mm cu fundatii proprii; - un gard defensiv metalic cu bordură şi poartă de acces dubla; - usa antiuracare fixata pe scara de acces a turnului; - cos de protectie pe scara anticadere

4

- 3 suporti pentru antenele RF panou, un suport pentru antena omni si un suport pentru MW(φ0.3m) amplasati pe montantii turnului la inaltimile cerute. Antena GPS amplasata la H=10m si antenele MW2; MW3 si MW4 vor fi prevazute cu icebreakere, la fel ca si shelterul de echipamente. Se va amplasa un bloc de masura si protectie montat pe un suport metalic linga gard, astfel incit sa poata fi citit contoarul din afara site-ului. 1.2. Localizarea geografică şi administrativ ă Lucrarea va fi amplasata in localitatea Rona de Jos, locul numit Magura, judetul Maramures”. Investitia este localizata in zona de pajiste, in interiorul ariei protejate Natura 2000 – ROSCI0251Tisa Superioara 1.3. Modificările fizice induse de proiect Tab. nr.1. Modificari fizice in etapa de executie Etapa de lucru/tip de activitate

Defrisare Excavare Consolidare Dragare

Executie Nu este necesara defrisarea; zona de implementare este in afara zonei impadurite, iar calea de acces este reprezentata de drumurile de car existente. Cablul de alimentare cu energie electrica se racordeaza la stalp de joasa tensiune situat la1,5m de drum(foto 3) , se ingroapa in sant sapat in lungul acestor drumuri

Suprafata de teren pe care se fac sapaturi este de 154 mp (11mx15m) Prin spargere cu picon (datorita naturii terenului) Surplusul de material excavat se va refolosi ca material de umplutura

Nu vor fi necesare lucrari de consolidare speciale.

Se executa (acolo unde este cazul): şanţuri de scurgere a apelor pluviale, başe de colectare (filtre inverse);

Tab. nr.2. Modificari fizice in etapa de montare a echipamentelor Etapa de Piese si subansamble Transport Mod de lucru Materii prime

5

lucru

Nr. piese/cantitati folosite

/substante

Montare

- turn metalic autoportant zabrelit h= 50m

Cu autoutilitare de tonaj mediu (tractoare, incarcatoare frontale )

Turn 1 nsamblu (~ 15 tone) Beton ~ 80 mc Antene : -3 antene Tip K741517X -o antena (AGA) tip K737003 la -5 antene MW Ø0.6m, -o antena omni Tip K751637

Agregate pentru beton , ciment ,vopsele pentru balizare diurna .

- piese si subansamble metalice (otel)


Manuala cu instalatii de ridicat usoare, antrenate sau nu de motoare electrice sau tractate cu masina

Otel S235 JR zincate termic pentru protectia impotriva coroziunii

- plase din armatura de otel


~ 4,5 tone de armatura OB 37 PC52

- cabluri


~ 150 m calbu LES sau aerian cu PTA nou din reteaua de medie existenta

cabluri electrice cu izolatie de polipropilena

-beton/beton armat Cu autoutilitare de tonaj mediu (tractoare, incarcatoare frontale)

~ 80 mc beton Beton C18/22.5, scandura pentru cofraje, sarme , cuie

Tab.nr. 3. Modificari fizice in etapa de exploatare Etapa de lucru

Activitati Mod de lucru Noxe, emisii

Exploatare Se vor pune in functiune antenele care vor asigura comunicatiile in zona de interes pentru echipajele PF si va face interconexiunea cu alte statii.

Nu necesita prezenta omului pentru supravegherea echipamentelor.

Din exploatare nu rezulte noxe, ci emisii de unde elecromagnetice.

Proiectul va produce modificarea fizica a peisajului prin: - decopertare si excavare substrat litologic: suprafata de 154 mp (11mx15m); - inlaturare vegetatie si fauna hipogee/epigee (suprafata imediata de 154 mp) - modificare peisaj prin facilitatile instalate ale proiectului - tasare teren de catre instalatii si echipamente de tonaj greu - se folosesc drumurile existente

6

1.4. Resursele naturale necesare implementării proiectului Prin enumerarea pieselor si subansableleor de mai jos nu ne putem referi la afectarea directa a resurselor natuarale din aria de implemenatre a proiectului: - turn metalic autoportant zabrelit; h= 50m - piese si subansamble metalice (otel) - plase din armatura de otel - cabluri - beton/beton armat - hidroizolatii din materiale bituminoase - vopsele pentru balizare diurna - scandura pentru cofraje, sarme , cuie 1.5. Resursele naturale exploatate din cadrul ariei naturale de interes comunitar pentru implementarea proiectului Resursele naturale din aria protejata nu vor fi expoatate in mod direct, in sensul utilizarii pe fluxul proceselor asociate proiectului. Totusi, semnalam forme de actiune asupra elementelor de mediu, dupa cum urmeaza: - sol: indepartarea mecanica; - vegetatie si fauna hipogee si epigee: indepartare mecanica pe o suprafata de 154 mp; 1.6. Emisii şi deşeuri generate de proiect Vor fi emise radiatii electromagnetice de catre antenele de microunde; efectele acestor emisii asupra calitatii atmosferei se incadreaza in limite admise. In acest sens, antenele vor fi amplasate la inaltimi mari, in zone putin accesibile. De asemenea, vor exista emisii provenite de la autoutilitare de tonaj mediu (tractoare, incarcatoare frontale) utilizate pe parcursul derularii lucrarilor de constructie/montaj. Reziduurile si deseurile rezultate in timpul lucrarilor de constructii-montaj se vor colecta in locuri special amenajate si vor fi evacuate ritmic de catre executant, pentru evitarea poluarii zonei. Tipurile de deşeu rezultate din execuţia lucrărilor de construcţii şi în perioada de ieşire din funcţionare sunt menţionate în tabelul de mai jos : Tab. nr.4. Deseuri generate

Denumire deşeu Cod deşeu Eliminarea/Valorificarea deşeului Ambalaj de hârtie şi caron 15.01.01 Valorificare prin unităţi de tip REMAT Ambalaje de materiale plastice 15.01.02 Valorificare prin unităţi de tip REMAT Beton 17.01.01 Eliminarea la depozitul de deşeuri inerte al

localitatii Fier, fontă, oţel 17.04.05 Valorificare prin unităţi de tip REMAT Cabluri (altele decât cele de la 17.04.01)

17.04.11 Valorificare prin unităţi de tip REMAT

Pământ şi pietre 17.05.04 Eliminarea la depozitul de deşeuri inerte al localitatii

Constructorul va asigura:

� Colectarea selectivă a deşeurilor rezultate în urma lucrărilor de construcţii; � Depozitarea temporară corespunzătoare a fiecărui tip de deşeu rezultat

7

� Efectuarea transportului deşeurilor în condiţii de siguranţă la agenţii economici specializaţi în valorificarea deşeurilor;

� Este interzisă arderea / neutralizarea şi abandonarea deşeurilor în instalaţii, respectiv neautorizate acestui scop.

Personalul de exploatare are obligaţia ca în timpul lucrărilor de revizie, întreţinere, reparaţii să ia toate măsurile să nu polueze mediul (solul, subsolul, aerul, apele de suprafaţă şi subterane etc.) cu materialele rezultate din procesul de muncă şi/sau al utilajelor de intervenţie.

Deşeurile reciclabile rezultate în perioada execuţiei lucrării se vor valorifica prin unităti specializate în acest sens, iar cele nereciclabile se vor depozita pe platforma de depozitare a localităţii celei mai apropiate. 1.7. Cerinţele legate de utilizarea terenului pentru execuţia proiectului Lucrările de construcţie şi organizare de şantier se vor executa cu afectarea unei suprafeţe minime de teren. Se interzice deversarea pe sol a substanţelor periculoase (combustibili, uleiuri, vopsele etc.). Terenul isi va pierde utilizare initiala pe o suprafata de 154 mp. 1.8. Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului Serviciile de transport piese si subansambvle vor fi asigurate de autoutilitare de tonaj mediu (tractoare, incarcatoare frontale). Numarul de muncitori prezenti in zona de implementare a proiectului, pe durata a 6 luni este de 20- 25 persoane ( nu vor lucra simultan). Acestia vor fi cazati in una dintre localitatile din apropiere. 1.9. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării şi eşalonarea perioadei de implementare a proiectului Vezi „Planul de executie cuprinzand faza de constructie, punerea in functiune, exploatare, refacere si folosire ulterioara” de la sectiunea I a prezentului document. 1.10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului Se vor asigura comunicatiile in zona de interes pentru echipajele PF si va face interconexiunea cu alte statii. Acest lucru nu va necesita prezenta omului pentru supravegherea echipamentelor. Din exploatare nu rezulte noxe sau emisii chimice. 1.11. Descrierea proceselor tehnice ale proiectului Operatiuni de lucru: - excavare, betonare, montare echipamente - prelucrare termica, sudare - prelucrare mecanica: taiare si indoire (tabla), polizare, periere cu peria de sarma pentru indepartarea urmelor de rugina si tunder - degresare - pulverizare cu grund pe baza de rasini alchidice si oxid de fier tip G5001 - protectie anticoroziva prin aplicarea unui strat de unsoare consistenta. II. INFORMA ŢII PRIVIND ARIA NATURAL Ă PROTEJATĂ DE INTERES COMUNITAR AFECTATĂ DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

8

2.1. Date privind aria naturală de interes comunitar: suprafaţa, structura peisajului, tipuri de habitate şi speciile care pot fi afectate prin implementarea proiectului, factorii biotici şi abiotici cu rol în menţinerea pe termen lung a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară etc Proiectul de investitii „S.I.S.F – statie fixa de emisie / receptie destinata comunicatiilor mobile si bransament electric, cod site MAR- REP- 105 – Rona” (parte a unui proiect mai cuprinzator intitulat „Sistem Integrat de Securizare a Frontierelor ( S.I.S.F)” va fi implementat in situl ROSCI0251 Tisa Superioara, jud. Maramures. Tab. nr.5. LOCALIZAREA SITULUI ROSCI0251 Tisa Super ioara Coordonatele sitului Latitudine

Coordonatele sitului Longitudine

Suprafaţa sitului (ha)

Altitudine (m) Min.

Altitudine Max.

Altitudine Med.

Regiunea biogeografică

Regiunea biogeografică

N 47º 56' 8''

E 24º 5' 26''

6.392 204 944 420 Alpină Continentală

Tab. nr.6. Tipuri de habitate prezente în sit Cod Denumire habitat % Reprez. Supr. rel. Conserv. Global 9110 Păduri de fag de tip

Luzulo-Fagetum 5 B C B C

91E0 * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae,

1 B C C C

Tab. nr.7. Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Populaţie:

Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj Sit

Pop. Conserv. Izolare Global

1193 Bombina variegata

P C B C B

2001 Triturus cristatus

P C A C B

1220 Emys orbicularis

P C B C B

Tab. nr.8. Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Populaţie:

Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj Sit

Pop. Conserv. Izolare Global

1105 Hucho hucho V A B B B 1130 Aspius aspius C C B C B 1131 Leuciscus

souffia P P P B A B B

1138 Barbus P C B C B

9

meridionalis 1146 Sabanejewia

aurata P C A C A

1157 Gymnocephalus schraetzer

P C B B B

1159 Zingel zingel P C B C B

1160 Zingel streber P C B C B 1160 Zingel streber P C B C B 1163 Cottus gobio P C A C A 9903 Eudontomyzon

danfordi

P C B C B

Tab. nr.9. Caracteristici generale ale sitului: clase de habitate Cod % CLC Clase de habitate N06 5 511, 512 Râuri, lacuri N07 2 411, 412 Mlaştini, turbării N12 13 211 - 213 Culturi (teren arabil) N14 4 231 Păşuni N15 12 242, 243 Alte terenuri arabile N16 44 311 Păduri de foioase N19 5 313 Păduri de amestec N21 4 221, 222 Vii şi livezi N23 2 1xx Alte terenuri artificiale (localităţi,

mine..) N26) 9 324 Habitate de păduri (păduri în tranziţie

Alte caracteristici ale sitului: Cursul Tisei pe granita romano-ucraineana reprezinta un rau mare putin poluat, cu zavoaie si sectiuni de lunca inundabila.

Calitate şi importan ţă: Sit foarte important pentru ihtiofauna foarte bogata, putin afectata de activitati antropice, cu specii foarte rare si localizate (lostrita, clean dungat) Vulnerabilitate: poluare industriala si menajera, pescuit ilegal (lostrita) Tipuri de habitate care pot fi afectate prin implementarea proiectului Deoarece caile de acces si implementarea proiectului se vor realiza intr-o pajiste secundara cu o asociatie vegetala ierboasa (Festucetum rubrae-Agrostetum capillaris), flancata de padure de fag, vom lua in considerare afectarea acestei asociatii si a habitatului Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum situat in imediata apropiere. Calea de acces la aria de implementare este reprezentata de drumurile de car existente. Cablul de alimentare cu energie electrica se ingroapa in sant sapat in lungul acestor drumuri.Calea de acces si alimentarea cu energie electrica au efect nesemnificativ subordonat efectului produs deja de existenta si exploatarea drumurilor de car. 9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum Sunt fagete acidofile situate pe versanti abrupti, cu soluri brune acide, la altitudini cuprinse intre 400m si 1000m.

10

Specia caracteristica este Hieracium transsilvanicum impreuna cu specii caracteristice subaliantei Calamagrostio-Fagion. Stratul arborescent este reprezentat de Fagus sylvatica. Aseasta specie ajunge la o acoperire de 70-80%. Cu frecventa mai redusa este Acer pseudoplatanus, Acer campestre, Acer platanoides, Ulmus glabra, Betula pendula, Sorbus aucuparia. In stratul arbustiv sunt speciile Daphne mezereum, Hedera helix, Cornus mas. Specii care pot fi afectate prin implementarea proiectului Prin implementarea PP exista o anumita probabilitate de a fi afectate nesemnificativ unele specii inventariate si comunicate in literatura de specialitate. Astfel, in etajul fagetelor maramuresene, dintre speciile herpetofaunei sunt prezente: salamandra (Salamandra salamandra), tritonul carpatin (Triturus montandoni), ivorasul cu burta galbena (Bombina variegata), broasca raioasa bruna (Bufo bufo), broasca raioasa verde (Bufo viridis), broasca rosie de munte (Rana temporaria), soparla de camp (Lacerta agilis), soparla de munte(Lacerta vivipara), naparca sau soparla fara membre (Anguis fragilis), sarpele lui Esculap (Elaphe longissima), sarpele de casa (Natrix natrix), sarpele de alun (Coronella austriaca) si vipera (Vipera berus). Majoritatea acestor specii, mai cu seama in cazul reptilelor se gasesc in zonele unde padurea nu este compacta, si animalele au ocazia sa se incalzeasca la soare. Avifauna fagetelor este formata din specii mai termofile (iubitoare de caldura) si mai fotofile (iubitoare de lumina) decat avifauna molidisurilor. Caracteristic padurilor de fag este muscarul mic (Ficedula parva) iar ciocanitoarea cu spate alb (Dendrocopos leucotos) este prezenta si in alte paduri cu frunze cazatoare. Ierunca (Bonasa bonasia), sitarul de padure (Scolopax rusticola), huhurezul mare (Strix uralensis) cuibaresc in fagete dar si in paduri de amestec. Dintre pasarile rapitoare de zi, uliul pasarar (Accipiter nisus) este mult mai putin vizibil in comparatie cu sorecarul comun (Buteo buteo); ambele specii cuibaresc in arbori inalti. Speciile de pasari cuibaritoare prezente intr-un anume loc variaza in functie de structura si varsta padurii, densitatea arborilor, dezvoltarea coronamentului, prezenta sau absenta subarboretului etc. Spre exemplu, in zonele cu dezvoltare mai mare a subarboretului, a tufarisurilor, este mai semnificativa prezenta silviei cu cap negru (Sylvia atricapilla) si a macaleandrului (Erithacus rubecula). Fasa de padure (Anthus trivialis) este prezenta in paduri rare, cu poieni si tufarisuri, la fel si botgrosul (Coccothraustes coccothraustes). Brumarita de padure (Prunella modularis) cuibareste in paduri cu subarboret bine dezvoltat, mai cu seama in zona dealurilor inalte si la munte. Dintre pasarile prezente in fagete se pot aminti speciile larg raspandite in diferite tipuri de padure, cum este cinteza (Fringilla coelebs), macaleandrul (Erithacus rubecula), sturzul cantator (Turdus philomelos), pitulicea mica (Phylloscopus collybita); dintre speciile prezente mai cu seama in zona deluroasa-montana se pot aminti ochiul-boului (Troglodytes troglodytes), sturzul de vasc (Turdus viscivorus), cojoaica de padure (Certhia familiaris). Speciile cuibaritoare in etajul nemoral (paduri de foioase) de la campie pana la munte sunt porumbelul de scorbura (Columba oenas), porumbelul gulerat (Columba palumbus), pitulicea sfaraitoare (Phylloscopus sibilatrix), pitigoiul albastru (Parus caeruleus), pitigoiul mare (Parus major), ticleanul (Sitta europaea), gaita (Garrulus glandarius), iar cele ce cuibaresc doar in padurile de foioase din zona dealurilor si zona montana se poate aminti pitigoiul sur (Parus palustris), si mai cu seama muscarul gulerat (Ficedula albicollis), care este prezent doar in dealurile mai inalte si in zona muntoasa. Fagetele au o ambianta specifica cu resurse reprezentate de specii de vietuitoare din care specii de organisme vegetale (fanerogame, pteridofite, muschi frunzosi, muschi hepatici, licheni, holobazidiomicete, ascomicete si un numar mare de alge, bacterii) si specii de animale (mamifere, pasari, reptile, batracieni, moluste, arahnide, miriapode, insecte, crustacee, viermi si protozoare). Majoritatea dintre aceste vietuitoarelor se afla cantonate in sol, participand intr-un fel sau altul la realizarea ciclurilor biogeochimice. Ne vom pune problema ce se intampla cu ecosistemul „padure de fag” daca din diversitatea acestui ecosistem dispare o specie? Daca dispare specia edificatoare, fagul (Fagus silvatica), atunci dispare

11

ecosistemul. Diversitatea si complexitatea nu compenseaza absenta speciei dominante (V. I. Vasilievich, (1979). Dar implementarea PP nu presupune afectarea fagului. Daca dispare alta specie decat cea edificatoare, rolul speciei disparute poate fi indeplinit de o alta specie nu neaparat inrudita taxonomic, dar facand parte din acelasi nivel trofic, ocupand o pozitie similara in verigile ciclurilor biogeochimice. Prin urmare, stabilitatea fagetelor depinde in intregime de specia edificatoare care este insotita de un nucleu cenotic specific. (Botnariuc N., Soran V., 1981). Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 1193 Bombina variegata Corpul este aplatizat, capul mare, mai lat decât lung, botul rotunjit. Pupila triunghiulară sau în formă de inimă. Cuta gulară slab conturată. Negii de pe partea dorsală, la masculi, au un spin cornos negru puternic, înconjurat de numeroşi spini mici şi ascuţiţi. Negii nu sunt grupaţi sau dispuşi simetric. Pielea pe abdomen aproape netedă. Pori mici, izolaţi, răspândiţi şi pe partea inferioară a membrelor şi foarte numeroşi pe talpa piciorului. Secreţia glandulară este extrem de toxică. Este o specie cu activitate atât diurnă cât şi nocturnă, preponderent acvatică, euritropă. Este sociabilă, foarte mulţi indivizi de vârste diferite putând convieţui în bălţi mici. Răspândită în vestul şi centru Europei cu excepţia peninsulei Iberice, Marii Britanii şi Scandinaviei. Limita estică a arealului este reprezentată de Polonia, vestul Ucrainei, România, Bulgaria şi Grecia. În România este prezentă pretutindeni în zona de deal şi munte (mai frecventă în M. Apuseni şi podişul Transilvaniei). Triturus cristatus cristatus, mai ales în zona carpatică. Masculul 13 cm, femela 16 (rar 18) cm; corpul potrivit de subţire; capul lat. Culoarea aproape la fel la ambele sexe: spatele cafeniu închis până la negru, rareori cu pete mai închise sau mai deschise (în special în perioada rutului); pe laturi numeroase pete albe, câteodată galbene-portocalii; gâtul negricios, pătat cu alb şi mai rar pătat cu galben-roşcat închis; abdomenul galben portocaliu, cu sau fără pete mai închise; tinerii din această formă au pe şira spinării o linie gălbuie sau roşcat portocalie. Trăieşte prin bălţile şi iazurile din regiunile de câmpie până în zona subcarpatică, ascunsă prin printre tulpinile plantelor acvatice. Intră în apă în martie şi, în funcţie de nivelul acesteia, poate rămâne până în mai-iunie. Este o specie vulnerabilă, în anumite zone chiar periclitată. Reducerea locurilor de reproducere a afectat mult această specie, mai pretenţioasă decât celelalte specii de tritoni. Este răspândit în mare parte din Europa, din nordul Franţei şi Marea Britanie până în munţii Urali. În România este răspândit aproape pretutindeni Emys orbicularis este de talie mica spre mijlocie, prezentand varietati cuprinse intre 15-25 cm. Formatul corporal este diferit in functie de categoria de varsta, evoluand de la o forma relativ rotunda la tineret, la o forma ovala la materialul adult. Corpul este bine inchis intr-o carapace dura, osificata, acoperita cu placi de natura cornoasa. Placa anala a carapacei este intreaga, nedevizibila, coada scurta, fara terminatie cornoasa. De ambeleparti ale cozii, pe partea interna a coapselor, sunt prezenti cate un tubercul conic cornos. Broasca testoasa de apa este raspandita pe un areal mare, ce cuprinde Europa, Asia Occidentala si Africa de Nord-Vest. In Romania, ea a fost raspandita pe aproape tot cuprinsul tarii, dar in efective relativ reduse, iar astazi este tot mai putin intalnita. Locurile preferate ale acestei broaste testoase sunt malurile lacurilor cu vegetatie acvatica bogata, precum si zonele mlastinoase, greu de strabatut de alte animale. Specii de plante afectate de implementarea proiectului Implementeaza proiectul si caile de acces afecteaza nesemnificativ si reversibil populatiile de plante ierboase ale urmatoarelor specii: Gymnadenia conopsea, Hypochoeris radicata, Polygala vulgaris, Thymus pulegioides, Campanula abietina, Campanula patula, Daucus carota, Pimpinella saxifraga, Plantago media, Taraxacum officinale Tragopogon orientalis, Veronica chamaedrys, Centaurea jacea,

12

Achillea millefolium, Cerastium holosteoides, Leontodon autumnalis, Rhinanthus angustifolia, Trifolium pratense. In total sunt afectate nesemnificativ populatiile a 18 specii din cele 74 de specii ale asociatiei Festucetum rubrae-Agrostetum capillaris inventariate in situl ROSCI0251 Tisa Superioara. Specii de animale importante observate in preajma ariei de implementare a proiectului Specii de pasari enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CE In zona de implementare a proiectului au fost observate speciile: Dendrocopos leucotos (ciocănitoare cu spatele alb). ord. Piciformes, fam. Picidae - Specie rară în România, sedemtară, ce trăieşte în păduri de amestec şi de foioase, cu arbori morţi aflaţi în diferite stadii de degradare. Specia este caracteristică pădurilor de foioase (mai ales pădurilor în care domină fagul) din regiunile colinare şi montane. Populaţia din Romania este apreciată a fi între 16,000 - 24,000 de perechi.

Ierunca (Bonasa bonasia) (ord. Galliformes fam. Tetraonidae) - este o pasăre sedentară ce trăieşte în pădurile de răşinoase în amestec cu diferite foioase (fag, paltin, mesteacăn etc) în zone cu umiditate ridicată. Se hrăneşte cu diverse fructe de pădure, cu lujeri fragezi, muguri, amenţi de alun. Rar se hrăneşte cu insecte. Arealul speciei se întinde în zona montană a Europei centrale şi de Est, până în Scandinavia. Pentru această specie este permisă vânătoarea în România (Hume, 2002; Cenuşă, 2009; OUG 57/2007).

Ficedula albicollis – muscar gulerat (ord. Passeriformes, fam. Muscicapidae). Pentru România, conservarea acestei specii este prioritară (www.sor.ro). Cuibăreşte în rarişti şi păduri de foioase, în arbori bătrâni, cu cavităţi în care îşi construiesc cuibul. Se hrăneşte cu insecte vânate din zbor, dar şi cu larve şi fluturi existenţi în coroana arborilor (Hume, 2002; Cenuşă, 2009).

Alte specii importante de pasari publicate din imprejurimile ariei de implementare a PP.

Scolopax rusticola- Sitarul sau „Sitarul de pădure” este o pasare migratoare din familia Scolopacidae. Cloceste rar în Romania. Este o pasăre care trăiește în regiunile de deal si de munte, atât în muntii Carpati cât si în Dobrogea. Uneori poate fi întâlnită si în regiunile de ses. Habitatul sitarului sunt pădurile umede mixte sau de foioase din Europa. Iernează în bazinul mediteranean sau pe coasta Atlanticului din Europa Centrala. Hrana sitarilor constă din viermi, păianjeni, insecte și larvele acestora, ca și din fructe de pădure sau unele părți vegetale ale plantelor

Buteo buteo (Sorecarul comun) –este o pasare intalnita de obicei la margini de padure care vaneaza in teren deschis. Mananca mamifere mici, hoituri, vaneaza fazani, iepuri, serpi, soparle. Uneori se hraneste cu nevertebrate de pe araturile proaspete. Păsările au rezistenţă incredibilă şi sunt, prin urmare, posibilitatea de a ridica produsele alimentare de toate greutăţile.

Anthus trivialis (Fasa de padure) -este o specie de păsări din familia Motacillidae, ordinul Passeriformes. Este o pasăre care trăiește în poieni, luminișuri sau la liziera pădurilor unde vegetația este deasă. Fâsa de pădure este o pasare migratoare, care iernează în savanele din Africa Central și Africa de Vest

Prunella modularis (Brumărița de pădure)- are o mărime de ca. 15 cm, trăiește de asemenea în Carpati, sau Alpi, în pădurile de conifere și mixte până în zona jneapănului. Coloritul penajului este asemănător cu cel alvrabiei. Cuibărește în tufișuri mici și pe sol, frecvent lângă rădăcinile copacilor. Femela depune în luna aprilie 4-5 ouă albastre care vor fi clocite numai de femelă timp de 13 zile. Într-o vară pot crește două-trei rânduri de pui. Pe timpul iernii păsările coboară în văile mai joase, sau o parte din populațiile nordice migrează spre sudul Europei, Asia Mica și Africa de Nord.

13

Aria de implementare reprezintă 0,0048% din aria de hrănire sau de cuibărit pentru aceste specii. Factorii biotici şi abiotici cu rol în menţinerea pe termen lung a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară Ecosistemul reprezinta expresia functionala a unei combinatii distincte de factori ca: aer, sol şi apă, împreună cu vegetaţia, animalele şi viaţa microbiană. Toate aceste componente duc la auto-susţinerea ecosistemului. Padurea de fag (Luzulo-Fagetum) are ca substrat roci cristaline, uneori pe andezite si roci calcaroase. Solurile de sub arboret sunt brun-acide, brun-luvice, brun-eumezobazice, profunde cu troficitate medie si cu reactie acid-neutra. Climatul acestor statiuni se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de 4-6 grade Celsius si precipitatii anuale de 900-1000mm. In aceste conditii speciile caracteristice sunt: Symphytum cordatum si Dentaria glandulosa. Alaturi de aceste specii mai intalnim urmatoarele: Pulmonaria rubra, Ranunculus carpaticus, Silene heuffelii. In structura verticala a fagetelor sunt bine individualizate straturile arborescent, arbustiv si erbaceu. Stratul arborescent este edificat de Fagus sylvatica care realizeaza o acoperire medie de 85%. Stratul arbustiv are o acoperire redusa de 10-15% si este format din populatiile urmatoarelor specii: Corylus avellana, Eunymus verrucosa, Crataegus monogyna, Sorbus aucuparia si Daphne mezereum. Prin defrisare s-au format pajisti secundare unde cresc specii mezofile cum ar fi: Thymus pulegioides, Campanula abietina, Campanula patula, Leuchanthemum vulgare, Daucus carota, Heracleum sphondylium, Luzula campestris, Prunella vulgaris, Anthoxanthum odoratum, Cynosurus cristatus, Cerastium holosteoides, Festuca pratensis, Rhinanthus minor, Trifolium pratense. Aceste specii intra in componenta asociatiei vegetale Festucetum rubrae-Agrostetum capillaris Horv. 52 Pentru mentinerea habitatelor si speciilor pe termen lung sunt definitorii urmatorii indicatori: suprafata habitatului, componentele fitocenozei, factorii perturbatori si intensitatea lor. Pentru vegetatie sunt importante compozitia floristica, modul de regenerare, gradul de acoperire realizat, etajarea vegetatiei. Acesti indicatori se apreciaza prin comparatie cu valorile starii initiale a biocenozei. Stabilitatea ecosistemului se bazează pe următoarele caracteristici consacrate: Ecosistemul include sfera diversitatii specifice si sfera diversităţii genetice, si ca urmare deţine strategii de conservare a biodiversităţii ca un întreg. Conservarea biodiversităţii consta in conservarea interacţiunilor biotice-biotice şi abiotice-biotice. Interacţiunea dintre factorii biotici şi abiotici înseamnă interacţiunea dintre organismele vii (plante şi animale) cu componentele climatice si substratul anorganic. Pe de altă parte, interacţiunea biotic-biotic reprezinta interacţiunile între organismele vii adică între plante şi animale sau între animale sau între plante. Conservarea biodiversităţii consta in conservarea fluxului de energie solara printre organismele vii sub formă de viaţă. "Conservarea ecosistemului este o parte vitală a conservării biodiversităţii", deoarece diversitatea ecosistemului este una dintre cele trei tipuri de biodiversitate (diversitatea speciilor, diversitatea genetică şi diversitatea ecosistemelor). În ierarhia ecosistemului, plantele sunt primul nivel trofic de la care incepe fluxul energetic de origine solara. Energie de la soare intră un ecosistem in timpul fotosintezei. Intr-un lant trofic nu toata biomasa

14

unui nivel trofic este utilizata de nivelul trofic superior. O parte din energie este utilizata in cadrul nivelului trofic pentru respiratie, intretinerea si repararea tesuturilor, locomotie, hranire si reproducere. Direct sau indirect, într-un ecosistem, un animal trebuie să depindă de plante. În cazul în care plantele sunt disponibile, animalele se hranesc mai întâi, işi fac adăpost, isi fac cuiburi, pot produce pui si pot contribui la bogăţia de specii a ecosistemului. Plantele nu sunt utilizate numai ca surse de hrana pentru animale, ci sunt utilizate si ca nisa ecologica. De exemplu, păsările sunt multidimensional legate de arbori chiar si daca acestia nu reprezinta suportul larvelor de insecte cu care se pot hrani. Plantele reprezinta prima conditie pentru instalarea animalelor si sunt stimulul care este urmat de un raspuns din partea unei comunitati de organisme. Date privind distribu ţia speciilor şi/sau habitatelor de importanţă comunitară care pot fi afectate de implementarea proiectului A)Habitate Padurile de fag (Luzulo-Fagetum) formeaza vegetatia zonala din etajul montan mijlociu si populeaza versantii pana la mediu inclinati din urmatoarele masivele muntoase: M. Maramuresului, M. Rodnei, M. Piatra Craiului, Parangului, M. Retezat, M. Bihorului, M. Mezesului. Aceste paduri contin specii frecvente si sporadice, caracteristice cum ar fi: Fagus sylvatica, Dentaria glandulosa (end. carpatic), Symphytum cordatum (end. carpatic), Hepatica nobilis, Hedera helix cu raspandire in aceleasi masive muntoase. Asociatia Festucetum rubrae-Agrostetum capillaris se instaleaza secundar si cuprinde specii mezofile frecvente cu raspandire in masivele muntoase carpatice. B)Specii Dendrocopos leucotos Distribu ţie: distribuţia speciei este determinată de distribuţia habitatelor propice, astfel specia se regăseşte în principal în regiunile submontane. Populaţia din România: populaţia din România este apreciat a fi între 16.000 – 24.000 de perechi. Bonasa bonasia Distribu ţie: Este întâlnită în zonele colinare şi muntoase ale ţării, distribuţia speciei este limitată de existenţa habitatelor necesare, păduri mature cu multe poieni bogate în arboreturi şi surse de apă. Populaţia din România: În România populaţia este aproximată a fi între 10,000-13,000 de perechi, populaţia este aparent stabilă. Ficedula albicollis Distribu ţie: Distribuţia este uniformă în pădurile din zona deluroasă. Este prezenta în număr mare in păduri de foioase în stare apropiată de cea initiala. Populaţia din România: Populaţia din România este estimată între 460.000 - 712.000 de perechi cuibăritoare şi este aparent stabilă. 2.2. Descrierea funcţiilor ecologice a speciilor şi habitatelor afectate şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribu ţia acestora Funcţionarea sistemelor naturale este necesară pentru susţinerea comunităţilor biologice. În cazul implementării proiectului de investitii „S.I.S.F – statie fixa de emisie / receptie destinata comunicatiilor mobile si bransament electric, cod site MAR- REP- 105 – Rona” (parte a unui

15

proiect mai cuprinzator intitulat „Sistem Integrat de Securizare a Frontierelor ( S.I.S.F)” ) implementat in situl ROSCI0251 Tisa Superioara, jud. Maramures, speciile de plante şi animale care sunt integrate in comunitatea vegetală, depind de anumite condiţii fizice si de procese ecologice care sunt necesare supravieţuirii lor. Condiţiile fizice includ apa, temperatura apei, tipul de sol, iar procesele ecologice includ circuitul apei, al nutrienţilor şi relaţiile de nutriţie. Dintre factorii de mediu, temperatura, luminozitatea, nu sunt influenţaţi de implementarea proiectului. În general ecosistemele, care au specii în nuclee cenotice şi redundanţa mare, pot fi mai rezistente si mai robuste ramânâd funcţionale în alternativa intervenţiei omului în limite normale. Speciile care alcătuiesc cenozele au funcţii ecologice care influenţează productivitatea, diversitatea, şi durabilitatea ecosistemelor. Nici una din speciile componente ale ecosistemului luat in atentie nu sunt afectate în măsura dispariţiei şi perturbării echilibrului. 2.3. Descrierea tipului de habitat (suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice); Padurea de fag (Luzulo-Fagetum) ocupa aproximativ 320 ha in ROSCI0251 Tisa Superioara. Speciile caracteristice sunt: Symphytum cordatum si Dentaria glandulosa. Alaturi de aceste specii mai intalnim urmatoarele: Pulmonaria rubra, Ranunculus carpaticus, Silene heuffelii. Asociatia Festucetum rubrae-Agrostetum capillaris ocupa aproximativ 255 de ha din sit si cuprinde speciile caracteristice: Festuca rubra si Agrostis capillaris. 2.4. Statutul de conservare al speciilor şi habitatelor afectate de proiect Tabel nr.10. Statutul de conservare al speciilor afectate de proiect Legislatie Specii / statut de conservare Conform OUG 57/2007 sunt incluse pe lista speciilor a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare.

Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CE Bombina variegata LC Triturus cristatus LC Emys orbicularis NT

Legea nr.462 din 18 iulie 2001 a aprobat Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice. Acest act normativ a transpus in legislatia nationala prevederile Directivelor Europene 92/43/EEC si Directive 79/409/EEC. Toate speciile de lilieci sunt protejate potrivit Conventiei de la Berna (ratificata de Romania prin Legea 13/1993), Conventiei de la Bonn (ratificata de Romania prin Legea 13/1998) si potrivit Intelegerii privind Conservarea Populatiilor de Lilieci (Londra, 1991), adoptate prin Legea 90/2000. Potrivit acestor prevederi legale, 13 specii de lilieci necesita protectie si desemnarea unor Arii Speciale de Protectie.

Specii de pasari observate Dendrocopos leucotos Lc Bonasa bonasia LC Ficedula albicollis LC Specii de mamifere Rhinolophus hipposideros LC Rhinolophus ferrumequinum LC Myotis blythii (LR:Ic) Myotis myotis (LR:nt) Aceste mamifere pot fi intalnite in sit fiindca exista legaturi cu situl ROSCI0124 Muntii Maramuresului

16

Abrevieri, conform categoriilor U.I.C.N.: Ex- dispărută, CR – în marea pericol, EN – ameninţată, NT – potenţial ameninşată, VU – vulnerabilă, R – rară, LR:nt – risc redus: aproape ameninţată, LR:lc – risc redus:cea mai mică preocupare, LC – fără interes pentru lista roşie – neameninţată. Tabel nr.11. Statutul de conservare al habitatelor afectate de proiect Statut de conservare Habitate Conform Ordinul Ministrului Mediului si Dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România. Conform OUG 57/2007 este inclusa pe lista tipuri de habitate naturale a caror conservare necesita declararea ariilor speciale de conservare.

9110 Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum Statutul de habitat conservat a fost acordat datorită rolului acestui habitat în menținerea viabilității populațiilor de plante si animale

Starea de conservare a speciilor este favorabila deoarece:

- populatiile speciilor indica faptul ca aceastea se mentin si au sanse sa se mentina pe termen lung, ca o componenta viabila a habitatului lor natural

- arealul natural al speciilor nu se reduce semnificativ si nu exista riscul sa se reduca in viitorul previzibil

- exista un habitat destul de vast pentru ca populatiile speciilor sa se mentina pe termen lung. Starea de conservare a habitatului este favorabila deoarece:

- arealul natural si suprafetele pe care le acopera sunt stabile; - are structura si functiile necesare pentru mentinerea pe termen lung, iar probabilitatea mentinerii

acestora in viitorul previzibil este mare - speciile care sunt caracteristice se afla intr-o stare de conservare favorabila.

2.5. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate (evoluţia numerică a populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ al populaţiei unei specii afectate de implementarea PP, date privind faptul că numărul populaţiei de specii afectate nu va fi redus prin implementarea PP, suprafaţa habitatului este suficient de mare pentru a asigura menţinerea speciei pe termen lung), Tab. nr. 12. Estimari privind dinamica speciilor /populatiilor Populatii/Specie Situatia pre-proiect Dinamica previzionata Specii de amfibieni şi reptile Bombina variegata Triturus cristatus Emys orbicularis

Populatii neafectate. Dinamica normala si ciclul de viata complet

Dinamica populatiei se pastreaza in limite normale. Populatiile nu sunt afectate fizic si energetic datorita distantei si formelor de relief.

Aspius aspius Hucho hucho Leuciscus souffia Barbus meridionalis Sabanejewia aurata Gymnocephalus schraetzer

Populatii neafectate. Dinamica normala si ciclul de viata complet

Dinamica populatiei se pastreaza in limite normale. Populatiile nu sunt afectate fizic si energetic datorita distantei, formelor de

17

Zingel zingel Zingel streber Cottus gobio Eudontomyzon danfordi

relief si mediului acvatic.

Specii din situl invecinat Specii de mamifere Rhinolophus hipposideros Rhinolophus ferrumequinum Myotis blythii Myotis myotis Specii de pasari Dendrocopos leucotos Bonasa bonasia Ficedula albicollis

Populatii neafectate. Dinamica normala si ciclu de viata complet

Dinamica populatiei se pastreaza in limite normale. Populatiile nu sunt afectate fizic si energetic datorita distantei si formelor de relief. Singurul efect descris de actiunea undelor electromagnetice (GHz) este efectul termic inregistrat in cazul actiunii la distante mai mici de 1m.

Tab. nr. 13. Estimari privind dinamica habitatelor Habitate Situatia pre-proiect Dinamica previzionata

9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum

Măsuri de conservare/Ameninţări Evitarea defrişărilor

Dinamica acestor paduri ramane neschimbata

2.6. Obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management sau regulamente de funcţionare. Nu a fost identificat un plan de management elaborat pentru acest sit. Situl este foarte important pentru ihtiofauna bogata, putin afectata de activitati antropice, cu specii foarte rare si localizate (lostrita, clean dungat). PP are ca obiectiv supravegherea frontierelor de stat; nu este necesar pentru managementul conservării ariei natural protejate de interes comunitar; 2.7. Starea actuală de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor Prin implementarea proiectului in discutie, starea actuala de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar ROSCI0251 Tisa Superioara nu va fi afectata semnificativ deoarece: - nu sunt generate modificări semnificative ale dinamicii relaţiilor sol - flora - fauna; - nu se produce reducerea semnificativa a suprafaţelor habitatelor; - populatiile speciilor de interes comunitar nu sunt semnificativ afectate. III. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI 3.1. Metodologie de identificare si evaluare a impactului Metodologia de lucru reprezinta o adaptare, realizata dupa Percinal Steve M, 2003. Aceasta metodologie presupune parcurgerea etapelor de mai jos.

18

3.1.1. Colectarea datelor de baza – sondaj/observatii in teren pentru a determina speciile/populatiile/habitatele care pot fi afectate; Alte repere privind observatiile in teren: - Pentru diversitatea floristica: suprafatele de analiza au dimensiuni de 50 x 50 mp , cu luarea in

considerarea a urmatoarelor variabie: atributele habitatului, utilizarea terenurilor, gradul de umanizare/antropizare, iregularitati topografice, heterogenitatea habitatului;

- Pentru diversitatea faunistica (pasari): suprafatele de analiza au dimensiuni de 500 x 500 mp, cu luarea in considerare a numarul de indivizi, a densitatii acestora.

3.1.2. Determinarea sensibiltatii speciilor /populatiilor si a importantei lor pentru conservare Sensibilitatea unei specii/unui habitat poate fi definita sub forma importantei si interesului pentru conservare. Aceasta este determinata de o serie de considerente, precum: - este inclusa in anexele Directivelor Europene - este in mod particular sensibila, din punct de vedere ecologic - situl include specii de importanat nationala in numar mare (1 % din populatiile din tara) - situl include specii de importanta regionala in numar mare (1 % din populatiile din regiunile tarii) - specia este subiectul unor masuri speciale de conservare. Sensibilitatea este in continuare determinata de natura obiectivelor de conservare ale sitului. Pentru ariile de protectie special este necesar sa se ia in considerare daca specia contribuie la asigurarea integritatii sitului. Determinarea sensibilitatii este rezumata in tabelul urmator: Tabel nr. 14. Determinarea sensibilitatii speciilor SENSIBILITATE FACTOR DETERMINANT FOARTE MARE Specii citate in SPA/SCI si in alte arii de protectie; citat inseamna ca se afla in

textul pentru care situl a fost desemnat. MARE Specii care contribuie la integritatea SPA/SCI, dar care nu sunt citate ca specii

pentru care situl a fost desemnat. Specii prezente la nivel national in numar important.

MEDIE

Specii citate in Directivele UE Specii prezente le nivel regional in numar mare. Alte specii de importanta nationala.

REDUSA

Orice alta specie de interes pentru conservare, inclusa pe liste de protectie nationala care nu au fost citate mai sus.

3.1.3. Evaluarea marimii/amplitudinii efectelor care pot apare al nivelul acestor populatii Aceasta presupune cuantificarea efectelor si exprimarea marimii unui efect, in raport cu conditiile de start existente. Tabel nr.15. Determinarea marimii sau amplitudinii efectelor AMPLITUDINE CARACTERISTICI FOARTE MARE Pierderea totala sau alterari majore ale elementelor cheie sau caracteristicilor de

baza, astfel incat atributele, caracteristicile post proiect vor fi fundamental schimbate si pot fi pierdute odata cu situl. Ghidare < 20% din populatie / habitat raman neschimbate

19

MARE Pierderea majora sau alterarea elementelor cheie sau caracteristicilor de baza (predezvoltare proiect) asfel incat atributele, caracteristicile, compozitia post dezvoltare vor fi fundamental schimbate. Ghidare < 20 – 80 % din populatie / habitate pierdute

MEDIU Pierderea sau alterarea unuia sau mai multor elemente, caractere cheie ale situatiei de baza asftefel incat atributele, caracteristicile, compozitia post dezvoltare vor fi partial schimbate. Ghidare < 5 - 8 % din populatie / habitate pierdute

SCAZUT Schimbari minore ale conditiilor de baza. Modificarile aparute din pierdere, alterare sunt decelabile, dar atributele, caracteristicile, compozitia de baza vor fi similare cu circumstantele pre dezvoltare. Ghidare: 1-5% din populatie / habitate pierdute

NEGLIJABIL Schimbari ale conditiilor de baza foarte reduse. Schimbarile sunt greu perceptibile, modificarile nu se fac simtite. Ghidare: < 1% din populatie / habitate pierdute

3.1.4. Integrarea sensibilitatii si magnitudinii intr-o evaluare de ansamblu a efectelor Se realizeaza utilizand matricea semnificatiei prin combinarea marimii/amplitudinii cu sensibilitatea, rezultand urmatoarele categorii de impact de previzionat: Foarte slab si slab (NESEMNIFICATIV): ar trebui, in mod normal sa nu fie de interes; grija pentru proiectare ar trebui sa minimalizeze acest impactul. Foarte puternic si puternic reprezinta un impact semnificativ asupra populatiilor de organisme vii si propunerea de proiect ar trebui refuzata. Mediu reprezinta un impact potential semnificativ care solicita o evaluare atenta. Asemenea impact ar presupune refuzarea proiectului, dar se poate sugera revizuirea acestuia sau masuri de atenuare adecvate. 3.2. Identificarea impactului Sursele de microunde şi RF (radiaţii) sunt reprezentate de: Sistemele de Control al Traficului Aerian, Radarele si Sistemele de Supraveghere a Granitelor de catre Poliţia Militară, Sistemele de Televiziune, Aparatura si Dispozitivele de diagnoza si terapie a cancerului, Cuptoare cu microunde, Instalatii industriale generatoare de microunde. Gamele de frecvenţă ale acestor surse sunt cuprinse intre 300 MHz-300 GHz, iar RF radiaţii intre 0.5MHz - 300 MHz. Microundele la niveluri de putere mare produc efecte termice in sistemele biologice (cu o creştere de 10C în corp (tesut)). Absorbţia energiei la niveluri de putere mare, probabil, duce la stimularea eliberarii de corticosteron asa cum se intampla la actiunea oricarui stres cunoscut. Asupra organismului exista o actiune simultana intre microunde si factorii de mediu. Este o mentiune importanta pentru elaborarea măsurilor de preventie si intelegere corectă a proceselor patologice care apar la organismele animale situate la distante de pana la 1m de generatoarele de microunde.

20

In general, concluziile privind influentele microundelor asupra organismelor animale sustin un efect benefic cand RF radiatii sunt sub 60 MHz (stimuleaza activitatea enzimatica- IR Petrov, N.Ya.Yarokhno, 1967) si un efect termic cand frecventele sunt de categoria GHz. In cazul efectului termic este de mentionat actiunea benefica a temperaturii mediului inconjurator care arata ca la altitudinea de 2500 m animalele au o stabilitate crescuta dupa o anumita expunere. (Deichmann, 1961) NORME DE SIGURANTA Pentru protectia omului au fost gandite si executate echipamente de protectie, dar pentru celelalte organisme din ecosistem solutia este sa nu apara modificari in frecvente, concentrari de campuri electromagnetice si existenta unei distante cat mai mari intre generator si organismele animale. Cercetarile asupra microundelor au aratat ca cel mai evident efect este efectul termic. Efectul termic este bine evidentiat in cuptoarele cu microunde, efect care nu se manifesta in conditiile vietii libere si a distantelor la care se afla animalele in ecosistemul caracteristic. Tab. nr.16. Tipuri generale de impact Tip de impact

Direct Indirect Rezidual Cumulat Cu efecte temporare /izolate

Faza de constructie

Partial decopertare si excavare substrat litologic: suprafata de 154 mp Partial inlaturare vegetatie si fauna hipogee/epigee Efecte de tasare asupra solului in perimetrul de implementare si in imediata apropiere.

Slabe fenomene erozionale.

Generare de praf, zgomot. Emisii de gaze de esapament. Scapari accidentale de combustibili, uleiuri, vopsele, rasini.

Faza de operare

Emisii de radiatii elecromagnetice in ecosistem cu potential de actiune asupra plantelor si animalelor. Actiunea este in functie de distanta si frecventa. Sunt doua efecte posibile: stimulare

Modificarea peisajului.

Cumularea efectelor radiatiilor provenite de la alte statii de emisie. Statiile de emisie sunt dispersate si nu au efect de concentrare a radiatiilor electromagnetice

.

21

enzimatica sau efecte termice.

Faza de dezafectare

Afectarea suprafetelor cailor de acces.

Suprafata de instalare a stalpului isi pierde configuratia floristica initiala.

Generare de praf, zgomot, gaze de esapament de la autoutilitare

Tab. nr.17. Impact asupra speciilor de interes comunitar Specii de interes comunitar Tip de impact Specii de amfibieni şi reptile Bombina variegata Triturus cristatus Emys orbicularis

Nu sunt afectate direct. Viata lor se desfasoara in cadrul unor forme de relief variate, unde influenta undelor electromagnetice este atenuata.

Specii de pesti Hucho hucho Aspius aspius Leuciscus souffia Barbus meridionalis Sabanejewia aurata Gymnocephalus schraetzer Zingel zingel Zingel streber Cottus gobio Eudontomyzon danfordi

Nu sunt afectate. Sunt specii protejate de forma de relief si de mediul acvatic in care traiesc.


Efectul scade cu patratul distantei dintre sursa de emisie si organism. Efectul termic este nul datorita distantei si mobilitatii animalelor si a factorului temperatura al mediului inconjurator Deranajarea nesemnificativa a speciilor in diferite faze din ciclul lor de viata prin: prezenta santierului in sine, prin generarea de zgomot, praf, gaze.

Tabel nr. 18. Impact asupra habitatelor de interes comunitar Habitate de interes comunitar Tip de impact 9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum

Impact nesemnificativ indirect. Nu se defriseaza

3.3 Evaluarea semnificaţiei impactului Tabel nr. 19. Semnificatia impactului pentru specii de interes comunitar Specii de interes comunitar Sensibilitatea speciei Mari mea Semnificatia

22

efectelor/indicatori impactului Specii de amfibieni şi reptile Bombina variegata Triturus cristatus Emys orbicularis

Foarte mare / Specii citate in SCI

Nu sunt afectate direct

Nesemnificativ


Foarte mare / Specii citate in SCI

< 1% dintre indivizii populatiilor pot fi mai aproape de 1m de statia de emisie ca efectul sa se manifeste

Nesemnificativ. Impactul scade cu patratul distantei dintre punctual de emisie si individ.

Tabel nr 20. Semnificatia impactului pentru habitate de interes comunitar Habitate de interes comunitar

Sensibilitatea habitatului

Marimea Efectelor/indicatori

Semnificatia impactului

9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum

Foarte mare/ habitat citat in SCI

Habitatul nu este afectat direct.

Nesemnificativ

3.3.1. Evaluarea impactului rezidual după implementarea măsurile de reducere Tab. nr. 21. Impact rezidual Impact initial Categorie Masuri de reducere Impact rezidual Partial decopertare si excavare substrat litologic pe suprafata de 154 mp

Impact fizic Utilizarea speciilor autohtone pentru refacerea vegetatiei, reducerea fenomenelor de eroziune

Suprafata decopertata se reface partial.

Partial inlaturare vegetatie si fauna hipogee/epigee pe suprafata imediata de 154 mp.

Impact fizic nesemnificativ (pe 0,0048%) asupra habitatului 9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum

- Pe 0,0048% din habitat, vegetatia si fauna hipogee se poate reface partial; partial fauna epigee, prin deplasare, se poate autosalva de impactul fizic distructiv direct.

Instalare turn cu antere

Impact asupra peisajului

- Noul aspect fizic al turnului cu antene.

Efecte de tasare asupra cailor de acces / masini de tonaj mediu; accentuare fenomene de eroziune.

Impact fizic Restrictii de viteza, refacere cai de acces.

-

3.3.2.Evaluarea impactului cumulativ al proiectului propus cu alte PP

23

Tab. nr.22. Impact cumulativ Impact cumulativ Masuri de reducere Impact rezidual Impact cumulat cu alte statii de emisie din reteaua S.I.S.F *Impactul scade cu patratul distantei si cu altitudinea. Efectul nu este perceptibil.

Plasarea antenelor la inaltimi mari, in zonele putin accesibile. Respectarea programului si a frecventelor de lucru la statia de emisie

Impactul radiatiilor scade cu patratul distantei de la sursa emitatoare.

Activitati antropice curente

Respectarea capacitatii de suport a ecosistemului privind exploatarea biomasei

-

Sistemul Integrat de Securizare a Frontierelor ( S.I.S.F) este un proiect stratregic de interes national major: securizarea frontierelor de stat ale Romaniei, conditie obligatorie pentru aderarea tarii la spatiul Schengen.

IV. MĂSURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI: pe termen scurt, m ediu si lung 4.1. Masuri pe termen scurt: masuri tehnice pe perioada derularii lucrarilor de constructie Responsabil pentru implementarea masurilor de reducere a impactului: SC INTERACTIVE TECHNICAL SERVICE SA, Bucuresti, sub controlul autoritatilor de mediu. Se recomanda asistarea pe perioada lucrarilor de constructie pentru a se evita accentuarea impactului temporar al lucrarilor asupra biodiversitatii sitului. Cerinte specifice de respectat sunt redate mai jos. • Pentru organizarea de santier Colectarea, transportul si eliminarea deseurilor, pastrarea evidentei deseurilor; Toalete ecologice; Functionarea in parametri normali a tuturor echipamentelor de transport si constructie;Utilizarea de mijloace de transport cu motoare minim Euro 3; Stocare si eliminare ulei uzat de catre contractori; • Pentru constructia si mentenanta platformei de montaj Respectarea traseelor stabilite prin proiect; Evitarea scurgerilor de carburanti si lubrifianti; Intretinerea drumurilor; utilizare de mijloace de protectie impotriva imprastierii materialelor si deseurilor pe drumurile de acces. • Pentru decopertarea stratului vegetal Respectarea recomandarilor privind activitatile de decopertare a stratului vegetal. Se va utiliza stratul superficial al solului cu vegetatia existenta pentru inerbarea suprafetelor afectate de proiect pentru a impiedica extinderea buruienilor in aria de implementare. • Pentru realizarea sapaturilor pentru postarea cablurilor subterane Transportarea si depozitarea materialelor de constructie; Evitarea pierderilor de carburant; Postarea etapizata a subansamblelor. • Pentru realizarea fundatiei Controlul transportului betonului; Manipularea cu precautie a materialelor de constructie pulverulente; Curatarea vehiculelor de transport si a echipamentelor. • Pentru realizarea umpluturilor

24

Reutilizarea solului decopertat; Reabilitarea zonelor excavate; Reducerea activitatilor care genereaza mult praf in perioadele cu vant puternic; Eliminarea materialului nefertil excavat. • Pentru montarea stalpului Evitarea degradarii zonelor invecinate;Utilizarea zonelor stabilite prin proiect pentru depozitarea temporara de materiale; Umezirea terenului functie de necesitati. • Pentru reabilitarea zonelor afectate temporar Reabilitarea/reconstructia ecologica a zonelor afectate temporar si aducerea la starea initiala. Tab. nr 23. Masuri pe termen scurt (tehnice) de reducere a impactului asupra biodiversitatii Specii Masuri de reducere a

impactului Mod de diminuare/ înlăturare a impactul nesemnificativ

Calendar de implementare

Bombina variegata Triturus cristatus Emys orbicularis Hucho hucho Aspius aspius Leuciscus souffia Barbus meridionalis Sabanejewia aurata Gymnocephalus schraetzer Zingel zingel Zingel streber Cottus gobio Eudontomyzon danford Dendrocopos leucotos Bonasa bonasia Ficedula albicollis

Fundamentarea corecta a plasarii antenelor si a modului de functionare a statiei Indepartarea protectiva a indivizilor care cuibaresc in aria de lucru.

Prin integrarea strategica (de protectie) a formelor de relief in planul de implementare a proiectului, impactul este diminuat semnificativ Protectie fizica .

In etapa de executie Oricand este necesar Oricand este necesar

Specii din Situl invecinat Rhinolophus hipposideros Rhinolophus ferrumequinum Myotis blythii Myotis myotis

Fundamentarea corecta a plasarii antenelor si a modului de functionare a statiei

Prin integrarea strategica (de protectie) a formelor de relief in planul de implementare a proiectului, impactul este atenuat.

Inainte de inceperea implementarii proiectului, sub forma de specificatii la documentatia tehnica.

4.2. Masuri pe termen mediu si lung: observatii asupra speciilor si habitatelor din aria de implementare a proiectului

Tabelul nr. 24. Observatii asupra biodiversitatii din aria de implementare a proiectului

25

Faza de lucru

Criterii de analiza

Faza postconstructie Observatii si analiza schimbarilor de comportament ale speciilor de animale pe aria de implementare a PP si din zona amplasamentului pe o raza de 1 Km. Calendar de implementare : anual.

Distanta de apropiere a pasarilor de statie.

4.3. Alte masuri tehnice pe durata functionarii investitiei - instruirea lucratorilor pentru o conduita nederanjata fata de speciile din sit; - selectarea atenta a timpului de lucru pentru a nu interfera negativ cu elemente de biologie si etologie ale speciilor avute in atentie ; - minimalizarea zgomotului si a prafului produs, eventual utilizare de solutii tehnice pentru reducerea zgomotului produs de echipamentele de lucru; - respectarea limitelor ariei permise de apropiere a omului fata de animale; de luat in atentie faptul ca distanta potentiala de deranjare trebuie sa fie de 300 m pe durata reproducerii si 800 de m in restul anului (Gill et al. 1996a, Percival 2000, Langston and Pullan, 2002). Recomandări pentru reducerea impactului Recomandări, pentru reducerea/atenuarea emisiilor de praf: - curaţirea terenului, înlăturarea rezidurilor, nivelarea, vor fi executate cu minimalizarea emisiilor fugitive de praf; - suspendarea excavaţiilor când viteza vântului are viteza mare; Recomandări, pentru reducerea emisiilor de gaze: - utilizarea echipamentelor diesel cu catalizator (dacă este posibil); - înlocuirea echipamentelor ce folosesc combustibil fosil cu cele electrice (dacă este posibil); - pe parcursul perioadelor cu nivel ridicat de poluare atmosferică, utilizarea echipamentelor grele va fi încetinită sau redusă (fezabil). Recomandări, pentru reducerea nivelului de zgomot: - zgomotul la nivelul sitului pe durata construcţiei este de neevitat; - totuşi, zgomotul produs de echipamente va fi redus la minimum posibil; - dacă este fezabil, va fi instalat dispozitiv de atenuat zgomote, de către constructor. Recomandări generale: - toate suprafeţele din sit implicate în realizarea obiectivului vor fi împrejmuite şi prevăzute cu mesaje de avertizare referitor la importanţa protejării sitului; - constientizarea personalului cu privire la respectarea regimului de arie naturala protejata, la evitarea agresării speciilor protejate şi cu privire la posibile penalităţi, în cazul nerespectării acelor cerinţe; - se vor evita scaparile de substanţe chimice în aria de lucru. Responsabil pentru implementarea masurilor de reducere a impactului: SC. Interactive Technical Services SA si Ministerul Administratiei si Internelor - Politia de Frontiera, jud. Maramures. 4.4. Analiza solutiilor alternative (vezi traseele alternative prezentate in anexa)

26

Solutiile alternative au fost evaluate din punct de vedere al interelationarii cu alte statii construite deja pe o raza de 30 km, pentru interconectare si integrarea in lant; astfel a rezultat, datorita reliefului muntos, pozitionarea in acel punct . Dintre soluţiile alternative existente, cea propusă pentru aprobare este cea care afectează cel mai puţin habitatele, speciile şi integritatea ariei naturale protejate de importanţă comunitară. Pe de alta parte, proiectul in discutie este de interes national major: securizarea frontierelor de stat ale Romaniei, conditie obligatorie pentru aderarea tarii la spatiul Schengen. V. Metodele specifice de teren folosite pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi habitatele de importanţă comunitară afectate Pentru studiul vegetatiei: analiza in stationar Pentru studiul animalelor:

Metoda itinerariilor sau a traseelor: consta in numararea indivizilor vazuti sau auziti de catre un observator care se deplaseaza cu viteza constanta pe un teren.

Metodele etologice: constau in observarea in natura cu binoclu sau cu luneta.

Pentru fauna hipogee: metoda capcanelor Barber 6.1. Organizaţiile/instituţiile/specialişti consultate pentru a obţine informaţia privind speciile şi habitatele de importanţă comunitară afectate de implementarea PP. FACULTATEA DE BIOLOGIE, UNIVERSITATEA Al.I.CUZA – IASI (vezi CV-urile consultantilor stiintifici din anexa) AGENTIA DE PROTECTIA MEDIULUI – MARAMURES SC. INTERACTIVE TECHNICAL SERVICES SA.

27

REFERINTE BIBLIOGRAFICE Balmori, A., (2009) Electromagnetic pollution from phone masts. Effects on wildlife. Pathophysiology 16 : 191 – 199. Doniţă, N. (1990) Tipuri de ecosisteme forestiere din România, Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti. Doniţă, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.-A., (2005) Habitate din România. Editura Tehnică Silvică Bucureşti, 496 p + 56 p anexe. Gâdei, P., Popescu, I.-E.,( 2009) Îndrumător pentru cunoaşterea coleopterelor. Editura Pim Iaşi, 302 p + 59 pl. Gheorghiu, V., Murariu, D., Decu, V., Done, A., Nistor, V.,( 2008) Cunoaşterea şi protecţia liliecilor din Romania. Federaţia Română de Chiropterologie şi Fundaţia de Speologie “Club Speo Bucovina”, Ed.Academiei Bucureşti. Hume, R., (2002) Complete birds of Britain and Europe. Editura Dorling Kindersley Limited London. 480 p.

UNEP-EUROBATS (2006) The Agreement on the Conservation of Populations of European Bats.

Available:

http://www.eurobats.org/documents/pdf/AC11/Doc_AC11_15_Rev1_ReportWindturbines.pdf. Accessed

2006 Dec 19. *EADS TETRA System. TBS Environmental Conditions (2006) EADC DEFENCE & SECURITY ** OUG 57/2007: Ordonanţă de urgenţă nr. 57 din 20/06/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. ***Ordinul ministrului mediului si dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România. Monitorul oficial al Romaniei. An 176 (XX).nr.98 bis.7 .02.2008. ****Ordin nr. 1.193 din 29 septembrie 2006 pentru aprobarea Normelor privind limitarea expunerii populaţiei generale la câmpuri electromagnetice de la 0 Hz la 300 GHz

28

Traseu I (Rona) ; drum de car; alternativa selectata

29

Traseu II (Rona): alternativa ce necesita defrisare: neselectata

30

Traseu III (Rona): alternativa dificila ca si acesibilitate: neselectata

31

Imagini ( selectiv) reprezentand puncte de pe traseul alimentarii cu energie electrica

Foto 1.

32

Foto 2.

33

Foto 3.

34

CURRICULUM VITAE

M O D E L D E C U R R I C U L U M V I T A E

E U R O P E A N

I NFORMAŢII PERSONALE

Nume Mihai COSTICĂ

Adresă Str. Şoseaua Pãcurari nr. 19, bl.538, sc. A, ap.7, et. II, Iaşi, România

Telefon/Fax + 40. 232.20 15 11

E-mail [email protected]

Naţionalitate Română

Data naşterii 1 ianuarie 1959, Bacău

EXPERIENŢA PROFESIONALĂ

• Perioada (de la – până la) 1990 - prezent • Numele şi adresa angajatorului Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi, Bd. Carol I, 20A, 700505, Iaşi

Facultatea de Biologie, Departamentul de Biologie, Laboratorul de Biologie vegetală

• Tipul activităţii sau sectorului de activitate

Activitate de cercetare ştiinţifică şi activitate didactică

• Funcţia sau postul ocupat CADRU DIDACTIC UNIVERSITAR: 1990 - prezent. ELOBORATOR DE STUDII PENTRU PROTEC ŢIA MEDIULUI - PFA (Evaluare adecvată, Rapoarte de mediu, Rapoarte de impact asupra mediului) vezi Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului: http://www.mmediu.ro/departament_mediu/evaluare_impact/2009%20Decembrie%2021%20REGISTRU%20NATIONAL.pdf

• Principalele activităţi şi responsabilităţi

DOMENII DE COMPETENŢĂ Ecologie terestră şi acvatică Sistematica şi ecologia cormofitelor Sistematica şi ecologia algelor Briocoenologie Fitocoenologie Agrocoenologie Competenţe profesionale Identificare de taxoni (alge, briofite, cormofite) Analiză şi interpretare ecologică Evaluarea impactului antropic asupra stabilităţii ecosistemelor Integrare sistemică şi elaborare de soluţii pentru valorificarea durabilă a ecosistemelor PROIECTE DE CERCETARE – DEZVOLTARE – INOVARE (in ultimii 5 ani): 8, din care

35

4 proiecte internaţionale şi 4 proiecte naţionale, în calitate de membru al echipelor de cercetare CĂRŢI ŞI CURSURI UNIVERSITARE PUBLICATE : 4, la care se adaugă colaborarea redactarea unui capitol carte la o editură internaţională pe tema impactului poluării atmosferice asupra ecosistemelor şi sănătăţii populaţiei LUCRĂRI/STUDII PUBLICATE: 46, din care: 3 ISI ( una cu IF: 3,894, altele 2 under peer review) 19 in reviste recunoscute CNCSIS 13 in extenso sau în rezumat, în volume ale unor manifestări internaţionale (SUA,

Austria, Polonia, Germania, Bulgaria, Kenya) 11 in extenso sau în rezumat în volume ale unor manifestări naţionale ACTIVITATEA DIDACTIC Ă cursuri şi lucrări practice : Biodiversitatea mediului acvatic şi terestru Sisteme biologice supraindividuale, Gestiunea resurselor acvatice, Bioindicatori ai calităţii mediului (la secţii de master: „Biodiversitate” şi „Consiliere de mediu”), Botanică sistematică, Fitocenologie, Agroecologie, Algologie (la ciclul de licenţă) coordonator practică de cercetare şi de teren în domeniul sistematicii şi ecologiei plantelor coordonator a peste 30 lucrãri de licenţã, disertaţie şi pentru obţinerea gradului I în învãţ

STUDII ŞI CURSURI DE SPECIALITATE

• Perioada (de la – până la) 1992 – 1999

• Numele şi tipul instituţiei de învăţământ

• Principalele subiecte şi calificări însuşite

• Numele calificării primite

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” - Iaşi, Facultatea de Biologie Stagiu de doctorat, titlul tezei: „Flora şi vegetaţia Culmii Pietricica - judeţul Bacău” Doctor în ştiinţe biologice ( se anexează copie după adeverinţa ce certifică calitatea de doctor)

• Perioada (de la – până la) 1988 - 1989

• Numele şi tipul instituţiei de învăţământ

• Principalele subiecte şi calificări însuşite

• Numele calificării primite

Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Biologie Master în Genetica Microorganismelor Biolog-cercetător

• Perioada (de la – până la) 1984 – 1988 • Numele şi tipul instituţiei de

învăţământ • Principalele subiecte şi calificări

însuşite • Numele calificării primite

Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi, Facultatea de Biologie – Geografie - Geologie, Secţia Biologie – cursuri de zi ( se anexează copii după diploma de licenţă şi foaia matricolă în care se pot urmări disciplinele parcurse) Licenţiat în Biologie

LIMBA MATERNĂ Română

36

LIMBI STRĂINE CUNOSCUTE • Abilitatea de a citi

• Abilitatea de a scrie • Abilitatea de a vorbi

Engleza (citit, scris, vorbit foarte bine), Franceza (citit, scris şi vorbit bine), Rusa (citit, scris şi vorbit bine),

APTITUDINI ŞI COMPETENŢE

TEHNICE Utilizare calculator, anumite

tipuri de echipamente, maşini, etc.

Mediu - MS Office, Internet

ALTE APTITUDINI ŞI

COMPETENŢE

- lucru în echipă - comunicare eficientă - mare capacitate de efort şi auto-organizare - perseverenţă - obiectivitate

37

EXPERIENŢA RELEVANTĂ PENTRU STUDII DE

PROTECŢIA MEDIULUI

I. Experienţa în realizarea studiilor de biodiversitate În acord cu detaliile redate în ANEXA la CV , din 1990 – până în prezent, subsemnatul am realizat studii şi articole care au abordat, în sinteză, următoarele aspecte: - evaluarea stării biodiversităţii , în vederea fundamentării măsurilor adecvate de management

- evaluarea complexă a impactului poluării asupra unor ecosisteme acvatice şi terestre;

- stabilirea unor scenarii de exploatare durabilă vs. nedurabilă a ecosistemelor; - fitoremedierea unor arii poluate;

CELE MAI RELEVANTE PUBLICAŢII ÎN ACORD CU CELE MENŢIONTE MAI SUS (sunt marcate cu ☼ lucrările ştiinţifice anexate la dosar):

☼ Neamtu M., Ciumasu IM, Costica N, Catrinescu C, Costica M, Bobu M, Nicoara MN, De Alencastro LF, Becker van Slooten K. (2009 ) Chemical, biological and ecotoxicological assessment of pesticides and persistent organic pollutants in the Bahlui River, in Romania. Environmental Science and Pollution Research.Vol.16 (suppl.), pp: 76-86

Link direct la ESPR Online First: http://www.springerlink.com/content/112851/?Content+Status=Accepted ☼Porumb M.A, Costică M., 2008 - Characteristics of the planktonic algoflore from Dorobaţi, Aroneanu, Ciric I,II and III Lakes (Iaşi County). An.şt.Univ.”Al.I.Cuza”, tom LIV, fasc.2, s.II a Biol.veg., p: 114-121. ☼Murariu Alexandrina, Costică Naela, Costică Mihai, Stratu Anişoara, Secu Cristian., Răşcanu D., 2007 - Research regarding the pollution influence with heavy metals of soil and vegetation from the area of domestic wastes at Tomeşti – Iaşi . An. Şt. Univ. “Al. I. Cuza” Iaşi (serie nouă), t. LIII, s. II a. Biol. veget.. An. Şt. Univ. “Al. I. Cuza” Iaşi (serie nouă), t. LIII, s. II a. Biol. veget.: 85 - 93. ☼Costica M., Costica N., 2008 - A new site in Romania for Spirulina (Arthrospira) platensis. Analele Ştiinţifice ale Univ. “Al. I. Cuza” Iaşi, Genetică şi Biologie Moleculară. t. IX:55-63. Murariu Alexandrina, Costică Naela, Costică M., Stratu Anişoara, Secu C., Lupaşcu Angela, Moglan I., 2006 - Research on the impact of Tomeşti- Iaşi dumping site on the environment. An. Şt. Univ. “Al. I. Cuza” Iaşi (serie nouă), t. LII, s. II a. Biol. veget.: 31 – 39. ☼Mihai Costică, Naela Costică, Anişoara Stratu, 2006 - Flora and vegetation of waste dump of sludge at the sugar factory – Paşcani, Stud. şi cerc.Bacău, Biol, 11: 61 – 63. ☼Secu C., Costică M., Lupaşcu Angela, Costică Naela, Moglan I. 2005 - Aspecte bio - pedo - geografice asupra haldei de deşeuri menajere de la Tomeşti - Iaşi, Factori şi procese pedogenetice din zona temperată, vol. IV, serie nouă, Edit. Univ. Al. I. Cuza, Iaşi, ISSN 1582 – 4416, p: 273 – 281.

☼Costică M , Costică Naela, Secu C., (2005) Aspect about growth of the vegetation on the anthropic soils from the perimeter of the deposit of domestic waste from Tomesti Iasi, Romania, Control no. 2005-A-2756-IBC XVII International Botanical Congress

38

Vienna, Austria Center, 17 – 23 July 2005, p. 590.

Mihai Costică, Naela Costică, Ovidiu Toma, 2005 - Aspecte privind acţiunea factorilor antropici asupra vegetaţiei din Culmea Pietricica, Judeţul Bacău, România, Mediul ambiant, Scientific Journal of Informaţion and Ecological Culture, No. 2 ( 20), p: 1 - 3. Mihai Costică, Naela Costică, 1999 – Coenotic aspects in the Agrostideto tenui-Festucetum rupicolae associations on the Pietricica Peak (Bacău district), Universitatea Bacău, Studii şi cercetări ştiinţifice, Biologie, Serie nouă. 4:33-36. Mihai Costica , 1999 – Vegetal associations from the Phragmitetalia W. Koch 26 emend. Pigm. 53 order on the Pietricica Peak (Bacau district), Universitatea Bacau, Studii si cercetari stiintifice, Biologie, Serie noua, 4:37-46. ☼ Ciumasu IM, Manolescu I, Costica N, Talmaciu M, Costica M, Nita V, Stefan N. (2008) Sustainable exploitation of ecosystems using scenarios of sustainable vs. unsustainable economic development: the Ciric River basin, Iasi, Romania. Comunicare orală la congresul ISEE 2008: Applying Ecological Economics for Social and Environmental Sustainability, by the International Society for Ecological Economics (ISEE), Nairobi – United Nations Development Program (UNEP), Kenya, section VII-7.4- Integrated modelling approaches. Rezumat în Lucrările conferinţei şi online: http://www.ecoeco.org/conference08/home.php IV. ALTE ASPECTE RELEVANTE Cadru didactic titular la Facultatea de Biologie, predând discipline la domeniul Ştiinţa mediului, inclusiv la studii masterale: Biodiversitate şi „Consiliere de mediu”.

Coordonator a peste 7 lucrări de disertaţie; câteva titluri relevante „Starea de conservare a diversităţii floristice cu statut de protecţie în reţeaua de arii naturale protejate din judeţul Iaşi”(susţinut în 2009), „Biomonitorizarea calităţii apei râului Bahlui, în amonte şi aval de Podu-Iloaiei” (în curs de realizare).

Referinţe

Prof. univ.dr. Ioan Moglan

Tel: 0232/201565, [email protected]

04.09.2010

Dr. Mihai COSTIC Ă

39

CURRICULUM VITAE

Curriculum vitae Europass

Informa ţii personale

Nume / Prenume COSTICĂ Naela

Adresă(e) Str. Şoseaua Pãcurari nr. 19, Iaşi, România

Telefon + 40.0 232.20 15 11 Mobil:

Fax + 40.0 232.20 15 11

E-mail [email protected]

Naţionalitate română

Data naşterii 23.02.1967

Sex feminin

Locul de muncă vizat /

Domeniul ocupaţional

Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi, Bd. Carol I, 20A, 700505, Iaşi Facultatea de Biologie, Departamentul de Biologie Învăţământ superior şi cercetare

Experienţa profesională

Perioada i. 2008 – prezent ii. 1996 – 2007 iii. 1992 – 1996 iiii. 1990 – 1992

Funcţia sau postul ocupat i. Conferenţiar universitar ii. Lector universitar iii .Asistent universitar iii. Preparator universitar

40

Activităţi şi responsabilităţi principale

Activit ăţi didactice şi de cercetare ştiin ţifică i. - titular cursuri, lucrări practice şi seminarii de specialitate şi didactica specialităţii - coordonator de practică pedagogică - coordonator lucrãri de licenţã/disertaţie şi pentru obţinerea gradului I în învãţãmânt ii. - titular cursuri, lucrări practice şi seminarii de specialitate şi didactica specialităţii - coordonator de practică pedagogică - coordonator cursuri de formare continuă pentru profesorii de biologie din învăţământul preuniversitar- editor coordonator oferte de formare continuă (inclusiv e– learning) în domeniul educaţ- coordonator lucrãri de licenţã şi pentru obţinerea gradului I în învãţãmânt iii. - lucrări practice de specialitate - seminarii de didactica specialităţii iiii. - lucrări practice de specialitate

Numele şi adresa angajatorului Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Facultatea de Biologie Iaşi, Bd. Carol I, 20A, 700505, Iaşi

Educaţie şi formare

Perioada i. ianuarie/februarie 2010 ii. septembrie 2007 iii. octombrie - decembrie 2006 iv. iunie-iulie 2005 v. mai 2003 vi. iunie-iulie 2000 vii. 1991 - 1994 viii. 1985 - 1989

Calificarea / diploma obţinută i. Auditor în domeniul calităţii/adeverinţă de formare ii. Formator / certificat de absolvire seria B, Nr. 0050679 iii. Know-how transfer în cercetarea ecotoxicologică iv. Know-how transfer în predarea ecotoxicologiei v. Management de proiect vi. Biologie celulară şi cercetări ultrastructurale vii. Doctor în ştiinţe biologice – specialitatea botanică viii. Licenţiat în biologie

Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale dobândite

i. Abordări sistemice în managementul calităţii ii. Pregătirea formării, efectuarea formării, evaluarea cursanţilor, revizuirea şi promovarea programului de formare iii. Teste ecoxicologice standardizate: aplicaţii în investigarea calităţii apei iv. Teste ecoxicologice standardizate: aplicaţii în didactică v. Redactarea propunerilor de proiecte şi repere în implementarea proiectelor de mediu vi. Tehnici moderne în cercetarea ultrastructurală vii. Bazele cercetărilor ultrastructurale la plante viii. Cunoaşterea termenilor, principiilor, legilor fundamentale privind structura şi funcţiile lumii vii; Capacitatea de investigare a sistemelor biologie, Principii, metode şi strategii de predare a biologiei.

41

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de

formare

i. Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor / INFOEDUCATIA ii. Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor / INFOEDUCATIA iii. Ecole Polytechnique Fédérale de Lausanne (EPFL) Ecological Engineering Laboratory (ECOL), Switzerland iv. Universitatea din Konstanz, Germania v.Trainer certificat din Marea Britanie: Warren Wise vi. Universitatea din Konstanz, Germania vii. Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova, Institutul de Fiziologie a Plantelor, Laboratorul de Structura si ultrastructura plantelor viii. Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi, Facultatea de Biologie – Geografie - Geologie, Secţia Biologie / cursuri de zi.

Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională

i. perfecţionare ii. perfecţionare iii. perfecţionare iv. perfecţionare v. perfecţionare vi. perfecţionare vii. studii doctorale viii. studii de licenţă

Limba(i) maternă(e) Precizaţi limba(ile) maternă(e) (dacă este cazul specificaţi a doua limbă maternă, vezi instrucţiunile)

Limba(i) străină(e) cunoscută(e)

Autoevaluare În ţelegere Vorbire Scriere

Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la conversaţie

Discurs oral Exprimare scrisă

Limba EN

B2 C1 C1 B2 C1

Limba GE

A2 B1 A2 A2 B1

(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi Străine

42

Activitate didactică

Activitate de cercetare ştiinţifică

Cursuri predate i. Biologie vegetală, Managementul proiectelor de mediu. Didactica biologiei, Principiile educaţiei ecologice ii. Didactica biologiei, Didactica ariilor curriculare „Matematică - Ştiinţe ale naturii”, Didactica activit practice Biologie vegetală, Fitoremediere, Citologie şi histologie vegetală, Tehnica preparării materialului biologic, Managementul proiectelor de mediu. iii. - seminarii: Didactica biologiei - lucrări practice de specialitate: Citologie vegetală, Morfologia şi anatomia plantelor, Biologie vegetaliiii. - lucrări practice de specialitate: Citologie vegetală, Morfologia şi anatomia plantelor. Manuale, cursuri universitare: 2 manuale de lucrări practice 2 cursuri pentru (IDD) învăţământul deschis la distanţă 1 curs pentru învăţământ la zi Căr ţi 1 capitol carte la editură internaţională/SUA(coautor) 1 monografie cu caracter ştiinţific (prim autor) 1 monografie cu caracter didactic (unic autor) 1 serie de 6 ghiduri metodologice(coordonator) Domenii de competenţă Morfo - anatomie vegetală, Cito - şi Eco - toxicologie, Didactica biologiei Lucr ări ştiin ţifice publicate 45 in extenso - 1 I.S.I. ( FI -1,98) publicată - 1 I.S.I. în curs de apariţie - 1 în revistă internaţională fără cotaţie I.S.I. - 42 in reviste recunoscute CNCSIS 5 in extenso în volume ale unor manifestări ştiin ţifice - 2 în străinătate - 3 în volume ale unor manifestări ştiinţifice internaţionale desfăşurate în România. 7 în rezumat - 5 în străinătate - 2 în volume ale unor manifestări ştiinţifice internaţionale desfăşurate în România. 35 comunicări /postere sau /şi rezumate la diferite manifestări ştiin ţifice din ţară. Contracte de cercetare ştiin ţifică: 13 - la 3 proiecte coordonator: 2 internaţionale (în ultimii 5 ani) şi 1 naţional (în ultimii 8 ani) - la 10 proiecte membru în echipa de cercetare: 2 internaţional şi 4 naţionale (în ultimii 5 ani), 2 internaţionale şi 2 naţionale (în ultimii 8 ani). Participări la manifestări ştiin ţifice - interne: 35 - internaţionale: 7

43

Membru în societăţi ştiin ţifice şi comisii de specialitate: Membru în Society of Ecotoxicology and Environmental Safety (SECOTOX); Membru în Consiliul Facultăţii de Biologie, Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi, din octombrie 2005; Membru în Consiliul pentru Asigurarea Calităţii, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”-Iaşi, din aprilie 2008; Responsabil, din partea facultăţii de Biologie cu programe europene, altele decât LLP-Erasmus, din februarie 2010.

Informa ţii suplimentare Prof. univ.dr. Ioan Moglan

Tel: 0232/201565,

Email: [email protected]

1.XI.2010 Conf.dr. Naela Costica

raport -...

Documents