suc-rep-034 fantana stanchi -...

RAPORT

LA STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA

ASUPRA OBIECTIVULUI DE INVESTITII

„AMPLASAREA UNUI PILON DE ANTENA DE 70 M” IN

LOCALITATEA BORSA, STR. FANTANA STANCHII, JUD.

MARAMURES

ELABORATOR STUDIU, DR. COSTICA MIHAI

SOLICITANT : SC. INTERACTIVE TECHNICAL SERVICES SA.

BENEFICIAR: MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR -

POLITIA DE FRONTIERA

2010

2

CUPRINS

I. INFORMATII PRIVIND PROIECTUL DE INVESTITII 3 1.1.Date generale 3 1.2. Localizarea geografică şi administrativă 3 1.3. Modificări fizice induse de proiect 3 1.4. Resursele naturale necesare implementării proiectului 5 1.5. Resursele naturale exploatate din cadrul ariei naturale de interes comunitar pentru implementarea proiectului

5

1.6. Emisii şi deşeuri generate de proiect 5 1.7. Cerinţele legate de utilizarea terenului 6 1.8. Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului 6 1.9. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării şi eşalonarea perioadei de implementare a proiectului

6

1.10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului 6 1.11. Descrierea proceselor tehnice ale proiectului 6 II. INFORMAŢII PRIVIND ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR AFECTATA DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

7

2.1. Date privind aria naturală de interes comunitar 7 2.2. Descrierea funcţiilor ecologice a speciilor şi habitatelor afectate şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora

20

2.3. Descrierea tipului de habitat 20 2.4. Statutul de conservare al speciilor şi habitatelor afectate de proiect 21 2.5. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate 22 2.6. Obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate de interes comunitar 23 2.7. Starea actuală de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor

24

III. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI 24 3.1. Metodologie de identificare si evaluare a impactului 24 3.2.Identificarea impactului 26 3.3 Evaluarea semnificaţiei impactului 28 IV. MĂSURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI 30 4.1. Masuri pe termen scurt: masuri tehnice pe perioada derularii lucrarilor de constructie 31 4.2. Masuri pe termen mediu si lung: monitorizarea speciilor si habitatelor afectatea din aria de implementare a proiectului

32

4.3. Alte masuri tehnice pe durata functionarii investitiei 32 4.4. Analiza solutiilor alternative 33 V. METODELE SPECIFICE DE TEREN FOLOSITE PENTRU CULEGEREA INFORMAŢIILOR PRIVIND SPECIILE ŞI HABITATELE DE IMPORTANŢĂ COMUNITARĂ AFECTATE

34

REFERINTE BIBLIOGRAFICE 34 ANEXE 35

3

I. INFORMATII PRIVIND PROIECTUL DE INVESTITII 1.1.Date generale Denumire: „Amplasarea unui pilon de antena de 70 m” (localitatea Borsa, str. Fantana Stanchii, jud. Maramures) Proiectant: SC. Interactive Technical Services SA. Beneficiar: Ministerul Administratiei si Internelor - Politia de Frontiera. Obiectivul general al proiectului: securizarea frontierelor de stat ale Romaniei (parte a SISTEMULUI INTEGRAT DE SUPRAVEGHERE A FRONTIERELOR DE STAT (S.I.S.F): conditie obligatorie pentru aderarea tarii la spatiul Schengen. Informatii relevante privind lucrarile proiectului; se va instala un turn metalic autoportant si un container de echipamente. Turnul metalic autoportant de sectiune triunghiulara H=70.70m (de la fata superioara a cuzinetilor va sustine:

o o antena RF 1, Tip K741517X la H=67.5m, Az.= 0°; tilt 0° o o antena RF 2, Tip K741517X la H=67.5m, Az.= 120°, tilt0°; o o antena RF 3, Tip K741517X la H=67.5m, Az.= 240°, tilt0°; o o antena MW1 Ø0.3m, la H=49.50m, Az.= 47.88°; o o antena GPS la H=10,0m, orientata catre sud.

Containerul de echipamente amplasat la baza turnului include:

- instalatie de alimentare noua; - instalatie de impamantare noua; - imprejmuire 15x15m.

Puterea instalata a antenelor: MW1 53.5 dBm MW2 46.1 dBm MW3 55.7 dBm MW4 53.7 dBm MW5 49.1 dBm 1.2. Localizarea geografică şi administrativă Lucrarea va fi amplasata in localitatea Borsa, str. Fantana Stanchi, judetul Maramures. Investitia este localizata in zona de pajiste, in interiorul ariei protejate Natura 2000 – ROSCI 0124 Muntii Maramuresului. 1.3. Modificări fizice induse de proiect Tab. nr.1. Modificari fizice in etapa de executie Etapa de lucru/tip de

Defrisare Excavare Consolidare Dragare

4

activitate

Executie Nu este necesara defrisarea , zona afectata este in afara zonei impadurite. Caile de acces sunt reprezentate de drumuri existente pana la aria de implementare a PP.

Suprafata de teren pe care se fac sapaturi este de 225 mp (15mx15m) Prin spargere cu picon (datorita naturii terenului) Surplusul de material excavat se va refolosi ca material de umplutura

Nu vor fi necesare lucrari de consolidare.

Apele pluviale rezultate vor fi colectate in rigole care vor evacua pe cursul natural al pantei terenului .

Tab. nr.2. Modificari fizice in etapa de montare a echipamentelor Etapa de lucru

Piese si subansamble

Transport

Mod de lucru Nr. piese/cantitati folosite

Materii prime /substante

Montare

- turn metalic autoportant zabrelit h= 70m

Cu autoutilitare de tonaj mediu (tractoare, incarcatoare frontale )

Turn 1 ansamblu (~ 15 tone) Beton ~ 80 mc Antene : -3 antene Tip K741517X -o antena (AGA) tip K737003 la -5 antene MW Ø0.6m, -o antena omni Tip K751637

Agregate pentru beton , ciment ,vopsele pentru balizare diurna .

- piese si subansamble metalice (otel)

Cu autoutilitare de tonaj mediu ( tractoare, incarcatoare frontale )

Manuala cu instalatii de ridicat usoare , antrenate sau nu de motoare electrice sau tractate cu masina

Otel S235 JR zincate termic pentru protectia impotriva coroziunii

- plase din armatura de otel

Cu autoutilitare de tonaj mediu (tractoare, incarcatoare frontale )

~ 4,5 tone de armatura OB 37 PC52

- cabluri

Cu autoutilitare de tonaj mediu ( tractoare, incarcatoare frontale )

~ 150 m calbu LES sau aerian cu PTA nou din reteaua de medie existenta

cabluri electrice cu izolatie de polipropilena

-beton/beton armat Cu autoutilitare de tonaj mediu ( tractoare, incarcatoare frontale)

~ 80 mc beton Beton C18/22.5 , scandura pentru cofraje , sarme , cuie

5

Tab.nr. 3 Modificari fizice in etapa de exploatare Etapa de lucru

Activitati Mod de lucru Noxe, emisii

Exploatare Se vor pune in functiune antenele care vor asigura comunicatiile in zona de interes pentru echipajele PF si va face interconexiunea cu alte statii.

Nu necesita prezenta omului pentru supravegherea echipamentelor.

Din exploatare nu rezulte noxe, ci emisii de unde elecro magnetice.

Proiectul va produce modificarea fizica a peisajului prin: -partial decopertare si excavare substrat litologic: suprafata de 225 mp (15mx15m); volum excavat: 150 mc; -partial inlaturare vegetatie si fauna hipogee/epigee (suprafata imediata de 225 mp) - modificare peisaj prin facilitarile instalate ale proiectului - tasare teren de catre instalatii si echipamente de tonaj greu 1.4. Resursele naturale necesare implementării proiectului Prin enumerarea pieselor si subansableleor de mai jos nu ne putem referi la afectarea directa a resurselor natuarale din aria de implemenatre a proiectului: - turn metalic autoportant zabrelit; h= 50m - piese si subansamble metalice (otel) - plase din armatura de otel - cabluri - beton/beton armat - hidroizolatii din materiale bituminoase - vopsele pentru balizare diurna - scandura pentru cofraje, sarme , cuie 1.5. Resursele naturale exploatate din cadrul ariei naturale de interes comunitar pentru implementarea proiectului Resursele naturale din aria protejata nu vor fi expoatate in mod direct, in sensul utilizarii pe fluxul proceselor asociate proiectului. Totusi, semnalam forme de actiune asupra elementelor de mediu, dupa cum urmeaza: - sol: indepartarea mecanica; - vegetatie si fauna hipogee si epigee:partial indepartare mecanica pe o suprafata de 225 mp; - ape pluviale: colectare si evacuare pe panta. 1.6. Emisii şi deşeuri generate de proiect Vor fi emise radiatii electromagnetice de catre antenele de microunde; efectele acestor emisii asupra calitatii atmosferei se incadreaza in limite admise. In acest sens, antenele vor fi amplasate la inaltimi mari in zone putin accesibile. De asemenea, vor exista emisii provenite de la autoutilitare de tonaj mediu (tractoare, incarcatoare frontale) utilizate pe parcursul derularii lucrarilor de constructie/montaj. Reziduurile si deseurile rezultate in timpul lucrarilor de constructii-montaj se vor colecta in locuri special amenajate si vor fi evacuate ritmic de catre executant, pentru evitarea poluarii zonei. Tipurile de deşeu rezultate din execuţia lucrărilor de construcţii şi în perioada de ieşire din funcţionare sunt menţionate în tabelul de mai jos : Tab. nr.4. Deseuri generate

Denumire deşeu Cod deşeu Eliminarea/Valorificarea deşeului

6

Ambalaj de hârtie şi caron 15.01.01 Valorificare prin unităţi de tip REMAT

Ambalaje de materiale plastice 15.01.02 Valorificare prin unităţi de tip REMAT

Beton 17.01.01 Eliminarea la depozitul de deşeuri inerte al localitatii

Fier, fontă, oţel 17.04.05 Valorificare prin unităţi de tip REMAT

Cabluri (altele decât cele de la 17.04.01)

17.04.11 Valorificare prin unităţi de tip REMAT

Pământ şi pietre 17.05.04 Eliminarea la depozitul de deşeuri inerte al localitatii

Constructorul va asigura:

� Colectarea selectivă a deşeurilor rezultate în urma lucrărilor de construcţii; � Depozitarea temporară corespunzătoare a fiecărui tip de deşeu rezultat (depozitare în recipienţi

etansi, cutii metalice / PVC, butoaie metalice etc; � Efectuarea transportului deşeurilor în condiţii de siguranţă la agenţii economici specializaţi în

valorificarea deşeurilor; � Este interzisă arderea / neutralizarea şi abandonarea deşeurilor în instalaţii, respectiv neautorizate

acestui scop. Personalul de exploatare are obligaţia ca în timpul lucrărilor de revizie, întreţinere, reparaţii să ia toate măsurile să nu polueze mediul (solul, subsolul, aerul, apele de suprafaţă şi subterane etc.) cu materialele rezultate din procesul de muncă şi/sau al utilajelor de intervenţie.

Deşeurile reciclabile rezultate în perioada execuţiei lucrării se vor valorifica prin unităti specializate în acest sens, iar cele nereciclabile se vor depozita pe platforma de depozitare a localităţii celei mai apropiate. 1.7. Cerinţele legate de utilizarea terenului pentru execuţia proiectului Lucrările de construcţie şi organizare de şantier se vor executa cu afectarea unei suprafeţe minime de teren. Se interzice deversarea pe sol a substanţelor periculoase (combustibili, uleiuri, vopsele etc.). Terenul isi va pierde partial utilizarea initiala pe o suprafata de 225 mp. 1.8. Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului Serviciile de transport piese si subansambvle vor fi asigurate de autoutilitare de tonaj mediu (tractoare, incarcatoare frontale). Numarul de muncitori prezenti in zona de implementare a proiectului, pe durata a 6 luni este de 20- 25 persoane ( nu vor lucra simultan). Acestia vor fi cazati in una dintre localitatile din apropiere. 1.9. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării şi eşalonarea perioadei de implementare a proiectului Vezi „Planul de executie cuprinzand faza de constructie, punerea in functiune, exploatare, refacere si folosire ulterioara” de la sectiunea I a prezentului document. 1.10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului

7

Se vor asigura comunicatiile in zona de interes pentru echipajele PF si va face interconexiunea cu alte statii. Acest lucru nu va necesita prezenta omului pentru supravegherea echipamentelor. Din exploatare nu rezulte noxe sau emisii chimice. 1.11. Descrierea proceselor tehnice ale proiectului Operatiuni de lucru: - excavare, betonare, consolidare maluri, montare echipamente - prelucrare termica, sudare - prelucrare mecanica: taiare si indoire (tabla), polizare, periere cu peria de sarma pentru indepartarea urmelor de rugina si tunder - degresare - pulverizare cu grund pe baza de rasini alchidice si oxid de fier tip G5001 - protectie anticoroziva prin aplicarea unui strat de unsoare consistenta. II. INFORMAŢII PRIVIND ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES COMUNITAR AFECTATĂ DE IMPLEMENTAREA PRIECTULUI 2.1. Date privind aria naturală de interes comunitar: suprafaţa, structura peisajului, tipuri de habitate şi speciile care pot fi afectate prin implementarea proiectului, factorii biotici şi abiotici cu rol în menţinerea pe termen lung a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară etc Proiectul de investitii „Amplasarea unui pilon de antena de 50 m” (parte a unui proiect mai cuprinzator intitulat „Sistem Integrat de Securizare a Frontierelor ( S.I.S.F)” va fi implementat in situl ROSCI0124 Munţii Maramureşului, jud. Maramures. Tab. nr.5. LOCALIZAREA SITULUI ROSCI0124 Munţii Maramureşului Coordonatele sitului Latitudine

Coordonatele sitului Longitudine

Suprafaţa sitului (ha)

Altitudine (m) Min.

Altitudine Max.

Altitudine Med.

Regiunea biogeografică

Regiunea biogeografică

N 47º 46' 60''

E 24º 33' 53''

103.391 330 1951 1146 Alpină Continentală

Tab. nr.6. Tipuri de habitate prezente în sit Cod Denumire habitat % Reprez. Supr. rel. Conserv. Global 4030 Tufărişuri uscate europene 0,01 B C B B 4060 Tufărişuri alpine şi boreale 3 B C B B 4070 Tufărişuri cu Pinus mugo

şi Rhododendron myrtifolium

2 A C A A

6150 Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios

0,5 B C B B

6230 Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase

0,01 B B B B

6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)

0, 1 B C B B

6430 Comunităţi de lizieră cu 1 B C B B

8

ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin

6520 Fâneţe montane 10 B B B B 8230 Comunităţi pioniere din

Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni pe stâncării silicioase

1 B C B B

3220 Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane

1 B C B B

4080 Tufărişuri cu specii sub-arctice de salix

0,1 B C B B

8210 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase

0,001 B C B B

8220 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci silicioase

0,01 B C B B

7110 Turbării active 0,05 B C B B 3240 B

Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane

0,5 B C B B

Tab. nr.7. Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Populaţie:

Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop. Conserv. Izolare Global

1303 Rhinolophus hipposideros

P C B C B

1304 Rhinolophus ferrumequinum

P C B C B

1307 Myotis blythii RC A B C B 1324 Myotis myotis P D 1352 Canis lupus RC B B C B 1354 Ursus arctos RC B B C B 1361 Lynx lynx R B B C B Tab. nr.8. Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Populaţie:


1193 Bombina variegata

C B A C A

2001 Triturus montandoni

C A A C A

Tab. nr.9.Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Populaţie:


1087 Rosalia alpina R C B C B

9

4024 Pseudogaurotina excellens

P?

4054 Pholidoptera transsylvanica

P B A A A

1060 Lycaena dispar R B B C B 4012 Carabus

hampei R A B B B

4015 Carabus zawadszkii

P A B B B

Tab. nr.10. Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Populaţie:


1381 Dicranum viride

R B B C B

1758 Ligularia sibirica

R C B C B

1898 Eleocharis carniolica

R C B C B

1902 Cypripedium calceolus

R C B C B

1903 Liparis loeselii

R B B C B

1939 Agrimonia pilosa

R B B C B

4070 Campanula serrata

C C B C B

4116 Tozzia carpathica

R C B C B

Tab. nr.11. Alte specii importante de floră şi fauna Cat. Specia Populaţie Motiv Cat. Specia Populaţie Motiv A Bufo bufo RC A A Rana temporaria C A A Salamandra

salamandra RC A A Triturus alpestris RC A

B Aquila chrysaetos C B Aquila pomarina C B Bubo bubo C B B Circus cyaneus C B Dendrocopos leucotos C B Ficedula albicollis C B Fringilla coelebs D C B Grus grus C B Motacilla alba D C B Motacilla cinerea D C B Phoenicurus ochruros D C B Picoides tridactylus C B Tetrao tetrix tetrix C B Tetrao urogallus C B Troglodytes

troglodytes D C

F Cottus poecilopus RC A I Parnassius mnemosyne

P C

M Capreolus capreolus P C M Cervus elaphus P C M Crocidura

suaveolens P C M Microtus agrestis P C

M Muscardinus avellanarius

P C M Myoxus glis P C

M Neomys anomalus P A M Neomys fodiens P C

10

M Pipistrellus pipistrellus

P C M Sorex minutus P C

P Achillea oxyloba ssp. schurii

R C P Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum

R B

P Aconitum moldavicum

R D P Allium victorialis R D

P Alopecurus pratensis ssp. laguriformis

R B P Anacamptis pyramidalis

R D

P Andromeda polifolia

P A P Anemone narcissiflora

V D

P Angelica archangelica

R D P Anthemis carpatica R D

P Armeria pocutica R A P Armoracia macrocarpa

V C

P Campanula carpatica

R D P Campanula patula ssp. abietina

P D

P Campanula polymorpha

R D P Carex curta C D

P Carex echinata C D P Carex limosa R A P Carex pauciflora C D P Carex pilulifera V D P Carex rostrata P D P Centaurea carpatica R D P Centaurea

kotschyana V D P Cephalanthera

damasonium R D

P Cephalanthera longifolia

R D P Cerastium transsilvanicum

V B

P Cochlearia borzaeana

V B P Coeloglossum viride C D

P Corallorhiza trifida V D P Dactylorhiza cordigera

R D

P Dactylorhiza incarnata

R D P Dactylorhiza maculata

R D

P Dactylorhiza sambucina

R D P Deschampsia cespitosa

P D

P Deschampsia flexuosa

P D P Dianthus tenuifolius R D

P Doronicum carpaticum

V D P Drepanocladus sp. C D

P Drosera rotundifolia

P A P Empetrum nigrum C D

P Empetrum nigrum ssp. hermaphroditum

V D P Empetrum nigrum ssp. nigrum

V D

P Epilobium palustre R D P Epipactis atrorubens R D P Epipactis

helleborine C D P Epipactis palustris R D

P Epipactis sessilifolia

R D P Erigeron alpinus R D

P Eriophorum vaginatum

C D P Erysimum witmannii

R D

P Festuca carpatica R D P Galanthus nivalis R C P Galium palustre P D P Genista tinctoria P B P Gentiana punctata V D P Goodyera repens R D P Gymnadenia

conopsea C D P Hedysarum

hedysaroides R D

11

P Heracleum carpaticum

V A P Heracleum palmatum

V B

P Herminium monorchis

V D P Hesperis matronalis ssp. moniliformis

V B

P Juniperus communis

P D P Leucorchis albida V D

P Lilium bulbiferum V D P Linum perenne ssp. extraaxillare

V D

P Listera cordata R D P Listera ovata R D P Lychnis nivalis R B P Lycopodiella

inundata R D

P Melampyrum saxosum

R D P Menyanthes trifoliata V D

P Molinia caerulea P D P Narcissus poeticus ssp. radiiflorus

R D

P Nardus stricta C D P Nardus stricta P D P Onobrychis

montana ssp. transsilvanica

R D P Orchis coriophora C D

P Orchis laxiflora ssp. elegans

R D P Orchis militaris R D

P Orchis morio R D P Orchis ustulata R D P Phyteuma

tetramerum R D P Phyteuma vagneri V D

P Pinus mugo R D P Pinus nigra P D P Platanthera bifolia C D P Poa rehmannii R D P Primula elatior ssp.

leucophylla C D P Pulmonaria

filarszkyana R D

P Ranunculus carpaticus

R D P Ranunculus thora V D

P Rhododendron myrtifolium

R D P Salix bicolor R D

P Scheuchzeria palustris

V D P Scheuchzeria palustris

R A

P Silene nutans ssp. dubia

R B P Silene zawadzkii R D

P Soldanella montana

P D P Sphagnum cuspidatum

P D

P Sphagnum sp. C D P Spiranthes spiralis V D P Streptopus

amplexifolius R D P Swertia perennis V D

P Symphyandra wanneri

V D P Traunsteinera globosa

R D

P Typha shuttleworthii

R C P Vaccinium microcarpum

C D

P Vaccinium uliginosum

P D P Valeriana dioica ssp. simplicifolia

P A

P Veronica fruticans V D R Anguis fragilis RC A R Lacerta agilis C A R Vipera berus R A Tab. nr.12. Caracteristici generale ale sitului: clase de habitate Cod % CLC Clase de habitate N09 9 321 Pajişti naturale, stepe N14 5 231 Păşuni N16 12 311 Păduri de foioase

12

N17 43 312 Păduri de conifere N19 25 313 Păduri de amestec N26 6 324 Habitate de păduri

(păduri în tranziţie) Tipuri de habitate care pot fi afectate prin implementarea proiectului Deoarece implementarea proiectului se va realiza pe o arie redusa si alimentarea cu energie electrica se va realiza prin cablu ingropat (20m) intr-o asociatie vegetala ierboasa, de pajiste montana, vom lua in considerare afectarea habitatului Fâneţe montane si a habitatului invecinat Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea) urmarind speciile care pot fi afectate datorita sinergiei specifice dintre habitat si specie. ROSCI0124 Munţii Maramureşului 6520 Fâneţe montane 9410 Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea) 6520 - Fâneţe montane Sunt fâneţe cu Festuca nigrescens şi Scorzonera rosea, Cerastium holosteoides cu Trisetum flavescens, Festuca rubra cu Agrostis capillaris si Anthoxanthum odoratum cu Agrostis capillaris instalate secundar pe soluri brune, sărace în azot şi fosfor şi foarte acide. Fitocenozele din aceste fâneţe au extindere altitudinală largă urcând până în etajul subalpin sau coborând până în etajul făgetelor. Compoziţia floristică este bogată şi conţine o combinaţie specifică formată din, Campanula abietina, Phleum alpinum, Scorzonera rosea, Thesium alpinum, Geum montanum, Ligusticum mutellina, Nardus stricta, Agrostis rupestris, Arenula versicolor, Luzula spicata.. În compoziţie se află şi Campanula serrata (enumerată în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE) cu K =III . Speciile caracteristice alianţei, ordinului şi clasei au o pondere însemnată în compoziţia floristică. Specia Festuca nigrescens realizează o acoperire de 40%-90%. În compoziţie pătrund şi specii caracteristice din ordinal Vaccinio - Piceetalia, iar datorită întrepătrunderii cu cenoze ale nardetelor, asociaţia este invadată din alianţa Potentillo-Nardion. În structura verticală a fitocenozelor se disting doua straturi ale ierburilor şi un strat muscinal. Stratul superior al ierburilor, înalt de 50-70 cm cu acoperire de 5-10% este reprezentat de speciile: Pteridium aquilinum, Veratrum album, Verbascum nigrum, Deschampsia caespitosa, Epilobium angustifolium, Thalictrum aquilegifolium. Stratul inferior al ierburilor este înalt de 10-20cm. Acoperirea acestui strat este de 70-95%. Stratul inferior este alcătuit din Polygala vulgaris, Thymus pulegioides, Linum chatarticum, Carex pallescens, Hypochoeris uniflora, Potentilla aurea. 9410 - Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea) În principal aceste păduri sunt alcătuite din fitocenoze care aparţin asociaţiei Hieracio rotundati-Piceetum Pawl. Et Br. Bl.39. Cenozele sunt instalate pe culmi, versanţi, terase plane sau versanţi cu panta redusă. Combinaţia caracteristică este constituită din speciile: Hieracium rotundatum, Athyrium distentifolium, Campanula abietina, Ribes petraeum, Salix silesiaca, Soldanela alpina. Ca specii subdominante se remarcă: Athyrium filix-femina, Homogine alpina, Luzula sylvatica, Melampyrum sylvaticum, Oxalis acetosella. Picea abies este specia cu acoperirea de 75%-90%. Într-un plafon inferior se află speciile Sorbus aucuparia, Fagus sylvatica, Acer pseudoplatanus, Betula pendula. Acest ecosistem este întâlnit în cele mai importante masive muntoase, formând o bandă în Carpaţii Orientali (excepţie fac Munţii Vrancei). Specii care pot fi afectate prin implementarea proiectului Specii observate in zona Dendrocopos leucotos(ciocănitoare cu spatele alb)- Specia este caracteristică pădurilor de foioase (mai ales pădurilor în care domină fagul) din regiunile colinare şi montane. Populaţia din Romania este apreciată a fi

13

între 16,000 - 24,000 de perechi.Aria de implementare nu reprezintă o zonă de hrănire sau cuibărit pentru ciocănitoarea cu spatele alb. Ficedula albicollis- Muscar gulerat cuibareste destul de frecvent in padurile cu frunze cazatoare, gradini si parcuri. Masculul se deosebeste de masculul de muscar negru prin gulerul alb de pe gat, fruntea alba, mai mult alb pe aripi si tartita alb-cenusie. Nu este niciodata maroniu. In conditii favorabile, multe femele pot fi deosebite de femelele de muscar negru, in teren, prin partea superioara a corpului mai gri, ceafa gri deschis si albul mai pronuntat pe aripile stranse; la femela de muscar negru, fara alb sau doar putin alb-crem pe remigele primare interne.Aria de implementare nu reprezintă o zonă de cuibărit pentru muscar gulerat Aquila pomarina (acvila ţipătoare mică)-Cuibăreşte în estul Europei în păduri de diferite tipuri, deseori în ţinuturi mlăştinoase. Adultul este maro-închis, cu supraalarele mici şi mijlocii de o nuanţă evident mai deschisă, chiar maro-galben-sură, cap maro deschis, o pata deschisă deasupra bazei remigelor primare interioare (aripa deschisă) şi o culoare deschisă pe supracodale. Juvenilii sunt puţin mai închisi, în special pe cap, dar prezintă un contrast asemănător între supraalare şi restul aripii. Mai puţin pătat decât specia anterioară juvenilii, au o dungă foarte îngustă de-a lungul vârfurilor supraalarelor şi o pată mică deschisă pe ceafa (vizibilă doar de aproape). Silueta şi zbor sunt asemănătoare cu ale acvilei ţipătoare mari. Subalare de o culoare ciocolatie sunt în mod normal mai deschise şi niciodata mai închise decât remigele (cf. acvila tipatoare mare). Penajul gambei este mai puţin abundent şi strigatele nu sunt atât de sonore ca cele ale acvilei tipătoare mari. Aria de implementare nu reprezintă o zonă de cuibărit pentru acvila de munte.

Specii de pasari enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CE Aquila chrysaetos (acvila de munte)- pasare de prada de dimensiuni mari pana la un m lungime de la cioc la coada. Penajul este castaniu închis, schimbându-se în auriu pe cap si gât, alb pe umeri si în extremitatea cozii. Are picioarele acoperite cu fulgi în loc sa fie acoperite cu o piele solzoasă ca majoritatea acvilelor. Acvila de munte vânează din aer. Prazile pe care le poate prinde sunt de toate mărimile:soareci, iepuri, păsari terestre si zburătoare, vulpi, pisici, iezi de capra salbatica, indivizi batrani si bolnavi de mistreti, lupi. Aria de implementare nu reprezintă o zonă de cuibărit pentru acvila de munte.

Picoides tridactylus (ciocănitoarea cu spatele negru)- este numai ziua activă, când caută hrana, scobind în lemn. După un incendiu de pădure sunt primele păsări care apar în pădurea arsă. Ele se hrănesc cu gândacii de lemn (Monochamus scutellatus, Buprestidae, Dendroctonus ponderosae), furnici si larvele acestora, păianjeni, păduchi de plante, fluturi. Hrană vegetală (fructe sau seminte), consumă mai putin (10 %). Fată de alte specii de ciocănitori, au o comportare agresivă. Maturitatea sexuală păsările o ating la vârsta de un an. Cuibul este asezat în găuri în trunchiul copacilor, pe care îl fac scobind cu ciocul. Perioada clocitului are loc în a doua jumătate a lunii aprilie, femela depun în cuib 2−6 ouă albe, cu o mărime de 21,3x19 mm. Perioada clocitului până la eclozionarea puilor este apreciată la 12−14 zile, pui după 24 de zile vor zbura din cuib si caută hrană împreună cu părintii.Aria de implementare nu reprezintă o zonă de hrănire sau cuibărit pentru ciocănitoarea cu spatele negru.

Bubo bubo- este cea mai cunoscuta bufnita din Romania. Hrana ei, de natura exclusiv animala (mamifere: soareci, chitorani, pasari, insecte) este capturata noaptea sau pe inserat, bufnitele bazandu-se pe capacitatea lor de a detecta cele mai slabe sunete si pe exactitatea cu care isi localizeaza prada. Auzul foarte dezvoltat este dublat de o buna vedere; ochii bufnitelor sunt atat de mari incat abia se pot misca in orbite. Hrana este ingerata in bucati mari, cu blana si oase. Sucurile lor digestive nu pot prelucra, insa, decat partile moi nutritive. Astfel ca bufnitele regurgiteaza oasele, ciocurile, ghearele, blana etc. animalelor sau insectelor inghitite, sub forma unor cocoloase. Puii se nasc cu ochii si cu urechile inchise si sunt acoperiti cu un puf de culoare deschisa, din care se formeaza un penaj intermediar. Acestia sunt hraniti cu insecte, soareci, broaste si cu pasari mici. Aria de implementare nu reprezintă o zonă de cuibărit pentru acvila de munte.

Tetrao urogallus- Cocosul de munte preferă pădurile de răşinoase pure şi limita de jos a golului alpin, dar este întâlnit şi la limita superioară a pădurilor de amestec din tot lanţul muntos. Fauna nevertebrată din aceste păduri, completează hrana vegetală a cocoşului de munte, oferind, în zonele neumblate de om, toate condiţiile de existenţă necesare speciei.. Are numeroşi duşmani naturali, din rândul mamiferelor şi al păsărilor răpitoare,

14

de la jder până la râs şi lup, iar de la acvilele mici până la cele de stâncă. Nici buha nu este inofensivă pentru pui. Este una dintre cele mai precaute păsări şi din aceasta cauză este greu de văzut. Aria de implementare nu reprezintă o zonă de cuibărit pentru cocosul de munte

Tetrao tetrix (Cocos de mesteacan) - Ordinul Galliformes, Familia Tetraonidae. Specie destul de rară, în scădere numerică la periferia arealului ei. În ultima sută de ani a fost înregistrat un declin pronunţat concretizat prin fragmentarea populaţiilor, reducerea lor numerică şi retragerea spre etajul subalpin. La noi se menţine în câteva nuclee din nordul ţării: Munţii Ţibleş, Munţii Rodnei, Culmea Suhardului-Muntele Omul, Munţii Călimani. Trăieşte în păduri de conifere, tufărişuri subalpine, arboret şi tufe din ţinuturi mlăştinoase, vegetaţia ierboasă înaltă. Aria de implementare nu reprezintă o zonă de cuibărit pentru cocos de mesteacan Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 1303 Rhinolophus hipposideros: specie mai mica decat Rhinolophus ferrumequinum, cu anvergura aripilor de pana la 254 mm si lungimea corpului de 35-45mm. Are o structura nazala specifica cu forma de potcoava ce ajuta la ecolocatie. Este intalnita in Europa si Asia centrala si in Africa de nord. Se intalneste in pesteri si in habitatele umane. Se hraneste cu insecte si este un factor de reglare a populatiilor de tantari 1304 Rhinolophus ferrumequinum : specie cu o cuta pe nas in forma unei potcoave de cal. Isi face cuib in poduri, hambare, mine si pesteri. Este o specie pe cale de disparitie in Europa. Habitatul speciei este in regiuni impadurite, in scorburi. Marime este de 5,7-7,1 cm, plus o coada de pana la 4,3 cm si o amplitudine a aripilor de pana la 40 cm. Hrana consta in principal din insecte zburatoare Este raspandit sporadic pe teriroriul Europei, din sudul Marii Britanii pana in centrul Rusiei 1307Myotis blythii – (Ord. Chiroptera, Fam. Vespertilionidae). Liliacul mic cu urechi de şoarece. Este foarte asemănător cu M.myotis de care se deosebeşte prin talia mai mică, urechile mai înguste, mai scurte şi mai ascuţite, cu marginea anterioară mai puţin convexă şi marginea posterioară cu 5–6 pliuri transversale; îndoite înainte urechile ating sau depăşesc cu puţin nările; Blana este scurtă, cu baza perilor gri-închis şi la mulţi indivizi cu o pată albă deasupra capului, între urechi. Este o specie gregară, de origine asiatică, legată de habitate cu ierburi înalte şi puţine tufişuri, de păşuni naturale, de habitate semiaride calde şi puţin împădurite, zone calcaroase şi aşezări umane; frecventează localităţi de la nivelul mării până la 1000 m în Europa. Maternităţile, în afara adăposturilor preferate (peşterile calde), se pot instala şi în podurile calde ale caselor (în nord) şi foarte rar în scorburile arborilor. Hibernează în cavităţi subterane naturale sau artificiale, la 6–12◦C. Coabitează adesea cu Myotis .myotis în adăposturile de reproducere şi hibernare (Myotis bechsteini – (Ord. Chiroptera, Fam. Vespertilionidae). Urechile sunt foarte lungi (depăşesc botul cu aproape o jumătate din lungimea lor când sunt îndoite înainte), destul de largi¸ şi cu 9 pliuri transversale. Blana este relativ lungă, brună-pală sau brună-roşie dorsal şi gri-strălucitor ventral. Specie tipic silvicolă, populează pădurile mixte şi umede cu mulţi arbori bătrâni (mai rar cele de pini), cuiburile artificiale, parcurile şi grădinile; vara se întâlneşte până la 1350 m, iar iarna până la 1800 m. Coloniile de maternitate se formează în scorburile şi sub scoarţa arborilor şi mai rar în clădiri. Indivizi izolaţi au fost găsiţi şi în găuri din stânci. Hibernează din octombrie/noiembrie până în martie/aprilie, în pivniţe, rareori în peşteri, în mine sau în scorburile arborilor şi rareori şi în fisuri, la o temperatură de 3–7(10)◦C şi umiditate crescută; în general solitari, componenţii speciei pot forma şi grupuri de zeci de indivizi, uneori împreună cu rinolofi, alţi miotişi, plecotuşi. 1324 Myotis myotis – (Ord. Chiroptera, Fam. Vespertilionidae). Liliacul mare cu urechi de şoarece. Este una dintre cele mai mari specii de Myotis din Europa. Urechile sunt lungi (îndoite înainte depăşesc nările cu cel mult 5 mm) şi largi, cu 7–8 pliuri transversale; marginea anterioară este convexă şi cu extremitatea largă; botul este scurt şi larg. Blana deasă, este gri-brună (uneori roşcată) dorsal şi albă sau cenuşie ventral; botul, urechile şi patagiul sunt brune-gri. Este o specie termofilă, predominant sinantropă în nordul arealului unde se adăposteşte în clădiri, garduri vii, parcuri; a fost observată vara până la 2000 m şi iarna până la 1500 m. Coloniile de maternitate se formează în N în poduri foarte calde, mari, nelambrisate şi compartimentate în care indivizii pot pătrunde în zbor prin ferestre sau lucarnă sau prin târâre printre ţigle sau prin fante, şi mai

15

rar în cavităţi subterane; se pot asocia cu indivizi de rinolofi şi alţi miotişi şi în special cu M.schreibersii. Hibernează preferenţial, din octombrie până în martie/aprilie în cavităţi subterane naturale şi artificiale, la o temperatură de 7–12◦C şi umiditate crescută (dar au fost găsiţi indivizi şi la –4◦ C şi 50% UR), izolaţi sau în grupuri; în trecut existau colonii formate şi din 4500 indivizi, dar astăzi acestea numără numai câteva sute.

Canis lupus -Lupul este un animal al pădurilor de deal şi munte. Rar apare la câmpie, prin migraţiile din timpul iernilor grele. Îi întâlnim în toată ţara, din Deltă (pe plauri şi în stuf), până în etajul alpin. Vara, lupii trăiesc singuratici, cel mult în perechi, în desişul pădurii. Nu poate trăi în locuri cu zăpadă adâncă şi moale deoarece intră adânc cu picioarele în ea şi nu se poate deplasa. La nevoie poate să înoate, ca şi câinele. Are o largă arie de răspândire în emisfera nordică. În Europa a rămas doar în Spania, Scandinavia şi estul Europei.

Ursus arctos-Este cel mai mare carnivor din România putând ajunge la o greutate de peste 400 kg. Mediul său de viaţă este legat de marile masive păduroase, din zona fagului până în molidişurile de limită şi chiar mai sus, în zona alpină. Este un animal omnivor hrănindu-se cu fructe, seminţe, frunze, insecte, dar nu ezită să vâneze sau să atace vitele sau oile de la stâni. Perioada de împerechere este în mai-iunie, femela fată de regulă 2 pui care însoţesc ursoaica circa 2 ani. Nu este sociabil. Duce o viaţă singuratică cu excepţia femelei cu pui. Este o specie prioritară pentru măsuri de conservare

Lynx lynx- Este un animal exclusiv carnivor, consumând cu precădere animalele vânate de el, de la păsări până la animale de talie mare (viţei de cerb). Este un animal solitar, nocturn, bun călărător, foarte prudent şi retras, întâlnirile cu el fiind rare şi neaşteptate. Împerecherea are loc în luna februarie, iar râsoaica fată în aprilie – mai 2-3 pui pe care îi creşte singură. Locurile de creşterea puilor sunt adesea scorbirile din arborii groşi, despicături de stânci, arbori dezrădăcinaţi

Alte specii de animale importante Capreolus capreolus (Capriorul)- este răspîndit în aproape toate pădurile ţării noastre, de la cimpie pînă la golul de munte, dar găseşte condiţiile cele mai bune in pădurile de foioase de la cîmpie şi coline joase, intercalate cu poieni şi suprafeţe agricole, care îi asigură o hrană abundent. Hrana este exclusiv vegetala. Capriorul este pretentios în alegerea hranei: el nu paste, la rând, cum face calul sau chiar vitele cornute, ci alege speciile. Unde pasuneaza capriorul abia se vede ce a consumat, deoarece se deplaseaza continuu. Preferinta lui fata de specii variaza de la caprior la altul si depinde de compozitia florei. În linii mari sunt valabile totusi urmatoarele: vara, o mare parte din hrana capriorului care traieste liber în padure o constituie frunzele de arbori si arbusti. Frunzele constituie 58% din hrana tapului si 51% din a femelei. Speciile preferate ar fi: paltinul,frasinul, salcâmul, sorbul. Dar acestea depind de flora existenta în terenul respectiv. Fapt este ca prefera speciile moi. Dintre plantele erbacee, manânca trifoi, fasole si mazare verde, diferite buruieni,putine graminee. Muscardinus avellanarius (Pars de alun)- In Romania trăieşte mai ales în tufişuri de alun din silvostepă până deasupra zonei bradului (1800-2000 m), rar la şes. Cuibul cilindric, ascuns prin tufişuri, lung de peste 2 m; cel de vară împletit din ierburi între ramurile unui arbust; cel de iarnă mai rotund, ca o minge, din ramuri, frunze şi ierburi, ascuns prin scorburi sau găuri făcute în pământ, unde doarme ghemuit. Se hrăneşte cu nuci, ghindă, boabe, muguri de arburi. Împerecherea are loc prin iulie-august, iar după 4 săptămâni femela naşte 3-4 (6-8) pui mici, nuzi, cu pleopele lipite; puii cresc repede şi după o lună pot să-şi construiască singuri cuibul lor şi să se hrănească. O singură generaţie pe an.

Pipistrellus pipistrellus În România este destul de comun, mai mult pe lângă locuinţe, în grupuri mai mari sau mai mici, prin pivniţe sau poduri, pe sub streşini, prin clădiri părăsite, rar prin scorburi şi peşteri. În perioada de înmulţire formează colonii-maternitate de până la căteva sute de indivizi. Dau naştere la un singur pui. Aceste colonii se dispersează treptat o dată cu maturizarea puilor. Hibernarea are loc începând cu luna noiembrie până în martie.Pipistrellus pipistrellus are ca hrana principală insecte mici precum ţânţarii având unimportant

16

rol în reglarea populaţiilor de insecte. După hrană iese imediat după asfinţitul soarelui fiind activ în primul zbor până aproape de miezul nopţii.Face un al doilea zbor înainte de răsăritul soarelui.

Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 1193 Bombina variegata Corpul este aplatizat, capul mare, mai lat decât lung, botul rotunjit. Pupila triunghiulară sau în formă de inimă. Cuta gulară slab conturată. Negii de pe partea dorsală, la masculi, au un spin cornos negru puternic, înconjurat de numeroşi spini mici şi ascuţiţi. Negii nu sunt grupaţi sau dispuşi simetric. Pielea pe abdomen aproape netedă. Pori mici, izolaţi, răspândiţi şi pe partea inferioară a membrelor şi foarte numeroşi pe talpa piciorului. Secreţia glandulară este extrem de toxică. Este o specie cu activitate atât diurnă cât şi nocturnă, preponderent acvatică, euritropă. Este sociabilă, foarte mulţi indivizi de vârste diferite putând convieţui în bălţi mici. Răspândită în vestul şi centru Europei cu excepţia peninsulei Iberice, Marii Britanii şi Scandinaviei. Limita estică a arealului este reprezentată de Polonia, vestul Ucrainei, România, Bulgaria şi Grecia. În România este prezentă pretutindeni în zona de deal şi munte (mai frecventă în M. Apuseni şi podişul Transilvaniei). Semnalări neconfirmate în Dobrogea. Triturus montandoni - triton carpatic- specia are areal doar carpatic. A fost semnalată pentru prima dată pe valea Barnarului, lângă Broşteni (Suceava). Trăieşte în zonele de deal şi munte, la altitudini cuprinse între 200 şi 1500 m, uneori chiar 2000 m. pentru reproducere foloseşte orice ochi de apă stătătoare, de la şanţurile de pe marginea drumului până la lacuri. Alte specii de amfibieni si reptile importante Anguis fragilis – este o soparla de culoarea brun-cafenie cu aspect lustruit dau senzaţia de fragilitate ( de aici numele latin fragilis, ori celălalt nume popular parţial incorect „şarpele-de-sticlă”). Adesea masculii sunt stropiţi pe spate cu puncte fine albastre. Partea ventrală la ambele sexe este cenuşie. Specia este ovovivipară, adică femela poartă ouăle până la eclozare dar fără ca puii să aibă legături placentare cu mama. Aceştia apar deobicei în august şi se hrănesc la început cu larve mici iar apoi cu tot felul de artropode, melci, râme.

Vipera berus- preferă habitatul cu regiuni cu umiditate mare, unde sunt diferenţe mari de temperatură între zi şi noapte. Vipera berus este întâlnită în luminişurile din pădurile de foioase sau conifere, regiuni de smârcuri, păşuni alpine, la altitudini ce ating 2500

Vipera berus este activ ziua, numai în zilele de caniculă îşi continuă activitatea în amurg. Dimineaţa şi seara, caută locurile însorite pentru a se încălzi la soare. Temperatura optimă a corpului este între 30 – 33 °Celsius. Este deosebit de activă în zilele calde şi umede, fiind însă sensibilă la vânt. Dacă se simte ameninţată se ascunde sub pietre sau diferite plante. Atacă muşcând fulgerător, animalele mari sau omul numai când se simte ameninţată şi se apără. În perioada de iarnă hibernează în funcţie de latitudea unde se află între 4 – 8 luni. Hrana viperelor constă din mamifere mici (Muridae), rozătoare (Microtus agrestis),(Clethrionomys glareolus), şopârle (Lacertidae), broaşte (Rana temporaria), (Rana arvalis).

Salamandra salamandra- Specie strict terestră. Este un animal nocturn şi crepuscular. Pe timp secetos se întâlneşte foarte rar. Iernează pe sub tufe de ierburi, în muşchi, pe sub pietre. în pofida aspectului greoi, se poate deplasa foarte repede când este ameninţată.Specia este vulnerabilă, fiind afectată în principal de distrugerea habitatelor naturale. La noi, specia trăieşte prin pădurile de foioase întunecate şi umede din zona dealurilor subcarpatice, de la 200 m până la etajul alpin. Lipseşte din zonele cu teren nisipos. Este caracteristică pădurilor de fag, deşi nu se limitează doar la acestea. Specie strict terestră, poate fi întâlnită la distanţă faţă de apă, deşi nu suportă uscăciunea. Larvele pot fi găsite atât în ape stătătoare cât şi în ape curgătoare, prezente frecvent în izvoarele amenajate pentru animale şi chiar în fântânile puţin adânci. Triturus alpestris – Face parte din familia Salamandridae. Are spatele negricios, negru - brun, cenusiu ca ardezia sau albastrui cu marmoratie inchisa. Cloaca are pete negre. Abdomenul si gusa sunt de un rosu - portocaliu

17

uniform, fara pete. Reproducerea are loc in mai sau iunie (dupa altitudine). Larvele neotenice nu sunt exceptional de rare. Salamandra de munte traieste la o altitudine de 700 - 2200 m. Prefera baltile cu apa curgatoare sau alimentate de izvoare. Se hraneste cu larve, mormoloci de broasca, rame, limacsi si artropode. Iernarea are loc pe uscat, in gauri. Dusmanii fac parte indeosebi dintre rapitoarele nocturne (bufnite). In perioada de viata terestra, activitatea se desfasoara noaptea. La noi in tara se gaseste pe ambele versante ale Muntilor Carpati si in Muntii Apuseni. Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 1939 Agrimonia pilosa- (Fam. Rosaceae).Planta perena raspandita sporadic din zona colinara pana in cea montana. Se gaseste in raristi si margini de paduri, tufisuri si locuri ruderale. 4070 Campanula serrata – (Fam. Campanulaceae). Endemit carpatic, perenă, frecventă în etajele subalpin şi alpin. Florile sunt sub formă de clopoţei, de culoare violetă. Înfloreşte în iulie – septembrie. Această specie se găseşte în 40-60% din releveurile asociaţiei vegetale Scorzonero roseae- Festucetum nigricantis (Puşc. et al. 56) Coldea 87. Factorii biotici şi abiotici cu rol în menţinerea pe termen lung a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară 9410 - Păduri acidofile montane cu Picea abies (Vaccinio-Piceetea) Caracteristici abiotice: Clima cu temperatură medie anuală între 1,5°C şi 5°C şi precipitaţii cuprinse între 900 mm şi 1400 mm/an. Solurile sunt podzolice superficiale, acide dezvoltate pe roci silicioase şi calcaroase. Specia dominanta este Picea abies. Acest aspect asigura intreaga compozitie floristica a tipului de padure de care depind speciile de animale. 6520 - Fâneţe montane; Se întâlnesc atât pe locuri plane cât şi pe versanţii slab până la moderat înclinaţi din etajul montan cu temperaturi medii anuale de 6°C-7°C şi precipitaţii medii de 700 mm-1200 mm/an. Solurile sunt slab acide, moderat umede, bogate în substanţe nutritive dezvoltate pe şisturi cristaline şi conglomerate. Dominanta este asigurata de Festuca nigrescens in codominanta cu Agrostis capillaris situatie in care toate celelalte specii corespund unei selectii cenotice specifice acestui tip de habitat. In consecinta, fauna este specifica habitatului. Mentinerea pe termen lung a speciilor si habitatelor reprezinta conservarea biodiversitatii la nivel de ecosistem. Ecosistemul este un sistem supraindividual de organizare bazat pe interacţiunea dintre factorii abiotici şi biotici dintr-o anumită zonă a biosferei. Acesta este o unitate naturală alcatuita din componenta vie si componenta nevie, care interacţionează pentru a forma un sistem stabil. Ecosistemul mai poate fi definit ca o unitate a biosferei în care organismele şi mediul lor fizic şi chimic sunt subordonate energiei externe reprezentata de radiatia solara. In privinta ecosistemului exista conceptul fundamental prin care fluxul de energie se mentine prin intermediul lanţurilor trofice, sustinut fiind de ciclitatea nutrienţilor biogeochimici. Ecosistemul reprezinta o combinatie distincta de factori ca: aer, sol şi apă (habitat), împreună cu vegetaţia, animalele şi viaţa microbiană. Toate aceste componente duc la auto-susţinerea ecosistemului. Pentru pajistea in care se implementeaza proiectul factorul care suporta modificari este vegetatia cu solul subiacent. Suprafata pe care se fac lucrari este de 225 mp si este ocupată de fitoceoza cu următoarea componenţă floristică: Scorzonera rosea, Festuca nigrescens, Phleum alpinum, Potentilla aurea, Hieracium aurantiacum, Nardus stricta, Lotus corniculatus, Trifolium repens, Anthoxanthum odoratum, Leontodon autumnalis, Carex sempervirens, Alchemilla xanthoclora, Briza media, Euphrasia rostkoviana, Linum catharticum, Luzula campestris.

18

Partial se gasesc si fitocenoze din asociatia Cerastio holosteoidis-Trisetetum flavescentis Sanda et Popescu 2001 (Syn: Poo-Trisetetum flavescentis auct. rom. non. Knapp 1951); Trisetetum flavescentis (Schrőter) Brockmann 1907; Festuco rubrae-Agrostietum capillaris Horvat 1951; Anthoxantho-Agrostietum capillaris Silinger 1933 Solul brun acid suferă excavare, afanare, bătătorire pe o suprafaţă care reprezintă 0,0002% din suprafaţă habitatului, iar compoziţia floristică la nivel de asociaţie, în întreaga rezervaţie, rămâne stabilă. Stabilitatea este dată de specia Festuca nigrescens, edificatoare pentru asociaţie, şi de speciile Potentilla aurea, Trifolium repens, Euphrasia rostkowiana, Luzula campestris care au probabilitatea de apariţie de 0,8 în eşantioanele asociaţiei Scorzonero rosae-Festucetum nigricantis si de speciile dominate intalnite partial in aria de implementare si in ariile invecinate cum ar fi: Agrostis capillaris, Festuca rubra, Trisetum flavescens, Anthyllis vulneraria, Hzpochoeris radicata, Cynosurus cristatus, Briza media, Stellaria graminea, Antoxanthum odoratum, Centaurea phrygia s.l., Linum catharthicum, Leontodon hispidus, Trifolium aureum, Peucedanum oreoselinum, Holcus lanatus, Colchicum autumnale, Trifolium montanum, Trifolium pannonicum, Chamaespartium sagitalle Astfel, prin realizarea acestui proiect, modificările în ecosistem sunt imperceptibile Probabilitatea de refacere pe cale naturală a componentelor ecosistemului este de 0,8 ,probabilitate specifică nucleului cenotic al asociaţiei. Deoarece vegetaţia este putin afectată, componenta animală a ecosistemului suportă un impact redus si are tendinţa de păstrare a structurii existente înaintea implementării proiectului. Stabilitatea ecosistemului se bazează pe următoarele caracteristici consacrate: Ecosistemul include sfera diversitatii specifice si sfera diversităţii genetice, si ca urmare deţine strategii de conservare a biodiversităţii ca un întreg. Conservarea biodiversităţii consta in conservarea interacţiunilor biotice-biotice şi abiotice-biotice. Interacţiunea dintre factorii biotici şi abiotici înseamnă interacţiunea dintre organismele vii (plante şi animale) cu componentele climatice si substratul anorganic. Pe de altă parte, interacţiunea biotic-biotic reprezinta interacţiunile între organismele vii adică între plante şi animale sau între animale sau între plante. Conservarea biodiversităţii consta in conservarea fluxului de energie solara printre organismele vii sub formă de viaţă. Conservarea ecosistemului este o parte vitală a conservării biodiversităţii, deoarece diversitatea ecosistemului este una dintre cele trei tipuri de biodiversitate (diversitatea speciilor, diversitatea genetică şi diversitatea ecosistemelor). În ierarhia ecosistemului, plantele sunt primul nivel trofic de la care incepe fluxul energetic de origine solara. Energie de la soare intră un ecosistem in timpul fotosintezei. Intr-un lant trofic nu toata biomasa unui nivel trofic este utilizata de nivelul trofic superior. O parte din energie este utilizata in cadrul nivelului trofic pentru respiratie, intretinerea si repararea tesuturilor, locomotie, hranire si reproducere. Aşa cum stim din legile termodinamicii, nici unul dintre aceste procese nu este foarte eficient. O parte din energie se pierde prin caldura. Din cauza acestor pierderi de energie de la un nivel trofic la altul, nu există suficientă energie pentru a sprijini niveluri trofice mai numeroase. Direct sau indirect, într-un ecosistem, un animal trebuie să depindă de plante. În cazul în care plantele sunt disponibile, animalele se hranesc mai întâi, işi fac adăpost, isi fac cuiburi, pot produce pui si pot contribui la bogăţia de specii a ecosistemului. Plantele nu sunt utilizate numai ca surse de hrana pentru animale, ci sunt utilizate ca sursa si nisa ecologica. De exemplu, păsările sunt multidimensional legate de arbori chiar si daca acestia nu reprezinta suportul larvelor de insecte cu care se pot hrani.

19

Plantele reprezinta prima conditie pentru instalarea animalelor si sunt stimulul care este urmat de un raspuns din partea unei comunitati de organisme. Date privind distribuţia speciilor şi/sau habitatelor de importanţă comunitară care pot fi afectate de implementarea proiectului Bombina variegata-Răspândită în vestul şi centru Europei cu excepţia peninsulei Iberice, Marii Britanii şi Scandinaviei. Limita estică a arealului este reprezentată de Polonia, vestul Ucrainei, România, Bulgaria şi Grecia. În România este prezentă pretutindeni în zona de deal şi munte (mai frecventă în M. Apuseni şi podişul Transilvaniei). Anguis fragilis-raspandita mai numeros la munte, trecând de 1500 m. Vipera berus. Ele preferă habitatul cu regiuni cu umiditate mare, unde sunt diferenţe mari de temperatură între zi şi noapte. Vipera berus este întâlnită în luminişurile din pădurile de foioase sau conifere, regiuni de smârcuri, păşuni alpine Salamandra salamandra trăieşte prin pădurile de foioase întunecate şi umede din zona dealurilor subcarpatice, de la 200 m până la etajul alpin Triturus alpestris- este raspandit in Muntii Carpati si Muntii Apuseni. Rhinolophus hipposideros- Este raspandita in Europa, Asia centrala si in Africa de nord. Se intalneste in pesteri si in habitatele umane. Rhinolophus ferrumequinum-: specie raspandita in zone locuite (cuib in poduri, hambare), mine si pesteri Myotis myotis – Este o specie termofilă, predominant sinantropă în nordul arealului unde se adăposteşte în clădiri, garduri vii, parcuri Capreolus capreolus (Capriorul)- este răspîndit în aproape toate pădurile ţării noastre, de la cimpie pînă la golul de munte, dar găseşte condiţiile cele mai bune in pădurile de foioase de la cîmpie şi coline joase, Muscardinus avellanarius (Pars de alun)- In Romania trăieşte mai ales în tufişuri de alun din silvostepă până deasupra padurilor de conifere (1800-2000 m) Pipistrellus pipistrellus – frecvent in România Aquila chrysaetos- raspandita in zonele montane; este o specie sedentară care cuibăreşte pe stâncării şi în arborii bătrâni Dendrocopos leucotos –raspandita in padurile de foioase (mai ales pădurilor în care domină fagul) din regiunile colinare şi montane. Picoides tridactylus- specie euribionta raspandita in molidisuri uniforme Bubo bubo- Trăieşte singură în cuiburi construite în crengile sau scorburile copacilor şi pe pământ, în regiuni stâncoase. Ficedula albicollis - Cuibăreşte în rarişti şi păduri de foioase, în arbori bătrâni, cu cavităţi în care îşi construiesc cuibul

20

Tetrao urogallus- Este o specie rezidentă ce trăieşte adesea în pădurile mai rare de răşinoase, cu arbori înalţi. Iarna se hrăneste cu frunze de molid, vara cu afine şi merişoare, iar toamna cu frunze de plop Fringilla coelebs-raspandita pana in subalpin (jnepenis) Tetrao tetrix -Trăieşte în păduri de conifere, tufărişuri subalpine. Habitatul - Păduri acidofile montane cu Picea abies (Vaccinio-Piceetea) – situat in etajul montan superior, in masivele muntoase din Transilvania. Fâneţe montane- fanete secundare care se instaleaza dupa defrisarea padurilor de molid 2.2. Descrierea funcţiilor ecologice a speciilor şi habitatelor afectate şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora Funcţionarea sistemelor naturale este necesară pentru susţinerea comunităţilor biologice. În cazul implementării proiectului de investitii „Amplasarea unui pilon de antena de 50 m” (parte a unui proiect mai cuprinzator intitulat „Sistem Integrat de Securizare a Frontierelor ( S.I.S.F)” ) implementat in situl ROSCI0124 Munţii Maramureşului, jud. Maramures, impactul asupra asociaţiei vegetale este redus fiindcă nucleul cenotic este susţinut, prin redundanţă, de speciile: Festuca nigrescens, edificatoare pentru asociatie (acoperire 85%), şi de speciile Potentilla aurea, Trifolium repens, Euphrasia rostkowiana, Luzula campestris, Scorzonera rosea, Phleum alpinum, Viola declinata, Thymus pulegioides, Hypericum maculatum, Agrostis capillaris, Trifolium pratense, Anthoxanthum odoratum, Deschampsia caespitosa, Luzula luzuloides, Alchemilla xanthochlora, Briza media, Linum catharticum. Speciile de plante şi animale care sunt integrate in comunitatea vegetală, depind de anumite condiţii fizice, de procese ecologice care sunt necesare supravieţuirii lor. Condiţiile fizice includ apa, temperatura apei, tipul de sol, iar procesele ecologice includ circuitul apei, al nutrienţilor şi relaţiile de nutriţie. Dacă mulţi factori nu sunt influenţaţi de implementarea proiectului, tipul de sol şi relaţiile de nutriţie pot fi influenţate, dar numai pe 0,0002 % din habitatul fanete montane. Condiţiile fizice şi procesele ecologice sunt parte din modelul de funcţionare al unui sistem ecologic şi împreună alcătuiesc funcţia ecologică. Modificarea sau pierderea unui anumit tip de habitatduce la pierderea speciilor care depind de acest tip de habitat specific. Modificările suportate de habitat, prin implementarea proiectului, pot fi calculate prin suprafaţa de vegetaţie care este afectată şi din acest motiv apreciem că habitatul este neglijabil afectat (0,0002%). În general ecosistemele, care au specii în nuclee cenotice şi redundanţa mai mare, pot fi mai rezistente, mai robuste ramânâd funcţionale în cazul intervenţiei omului în limite normale. Speciile care alcătuiesc cenozele au funcţii ecologice care influenţează productivitatea, diversitatea, şi durabilitatea ecosistemelor. Nici una din speciile componente ale ecosistemului nu sunt afectate în măsura dispariţiei şi perturbării echilibrului în ecosistem. În suprafaţa de implementarea proiectului nu au fost identificati indivizi de Campanula serrata si Agrimonia pilosa - specii citata în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE. Pentru aceste specii exista un anumit procent de asteptare fiindca intra in compozitia floristica a fanetelor montane 2.3. Descrierea tipului de habitat (suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice); 6520 - Fâneţe montane; Pajiştile de Festuca nigrescens se dezvoltă în etajul subalpin în Carpaţii Orientali (Rodna, Călimani, Rarău) acoperind suprafeţe întinse. Ele se instalează pe terenurile unde au fost defrişate pădurile de molid, cu soluri

21

brune acide si brune criptopodzolice, cu profil scurt şi saturate în baze. Speciile caracteristice asociaţiei, care imprimă un caracter regional, sunt Scorzonera rosea şi Campanula abietina. Specia edificatoare este Festuca nigrescens, însoţită de speciile caracteristice alianţei Potentillo-Nardion şi ale ordinului Nardetalia.Fitocenozele din aceste fâneţe au extindere altitudinală largă urcând până în etajul subalpin sau coborând până în etajul făgetelor. Compoziţia floristică este bogată şi conţine o combinaţie specifică formată din Campanula abietina, Scorzonera rosea, Phleum alpinum, . 9410 - Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea) Aceste păduri formează o subzonă a molidişurilor în cadrul zonei forestiere. Ele vegetează pe soluri brune acide, puternic saturate în baze, bogate în humus de tip moderat, şi cu reacţie foarte acidă sau moderat acidă. În stratul aborescent domină Picea abies cu o acoperire medie până la 65-85%. Din cauza acidităţii stratul ierbaceu, în aceste păduri, acoperă până la 30% din suprafaţă. Combinaţia caracteristică este constituită din speciile: Hieracium rotundatum, Athyrium distentifolium, Campanula abietina, Ribes petraeum, Salix silesiaca, Soldanela alpina. Ca specii subdominante se remarcă: Athyrium filix-femina, Homogine alpina, Luzula sylvatica, Melampyrum sylvaticum, Oxalis acetosella. Într-un plafon inferior se află speciile Sorbus aucuparia, Fagus sylvatica, Acer pseudoplatanus, Betula pendula. 2.4. Statutul de conservare al speciilor şi habitatelor afectate de proiect Tabel nr.12. Statutul de conservare al speciilor afectate de proiect Legislatie Specii / statut de conservare Specie ameninţată în Europa, endemit carpatic. Conform OUG 57/2007 este inclusa pe lista speciilor de plante a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare.

Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Campanula serrata – specie prioritara Agrimonia pilosa– specie prioritara

Conform OUG 57/2007 este inclusa pe lista speciilor a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare si a ariilor de protectie speciala avifaunistica.

Specii de amfibieni şi reptile Bombina variegata LC Anguis fragilis -neevaluat Vipera berus LC Salamandra salamandra NT Triturus alpestris LC

Toate speciile de lilieci sunt protejate potrivit Conventiei de la Berna (ratificata de Romania prin Legea 13/1993), Conventiei de la Bonn (ratificata de Romania prin Legea 13/1998) si potrivit Intelegerii privind Conservarea Populatiilor de Lilieci (Londra, 1991), adoptate prin Legea 90/2000. Legea nr.462 din 18 iulie 2001 a aprobat Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice. Acest act normativ a transpus in legislatia nationala prevederile Directivelor Europene 92/43/EEC si Directive 79/409/EEC. Potrivit acestor prevederi legale, 13 specii de lilieci necesita protectie si desemnarea unor Arii Speciale de Protectie.

Specii de mamifere Rhinolophus hipposideros LC Rhinolophus ferrumequinum LC Myotis blythii (LR:Ic) Myotis myotis (LR:nt) Canis lupus Ursus arctos Lynx lynx Capreolus capreolus LC Muscardinus avellanarius LC Pipistrellus pipistrellus LC

Conform OUG 57/2007 Specii de pasari Aquila chrysaetos LC Dendrocopos leucotos LC Picoides tridactylus LC Bubo bubo LC

22

Ficedula albicollis LC Tetrao urogallus LC Fringilla coelebs LC Tetrao tetrix LC

Abrevieri, conform categoriilor U.I.C.N.: Ex- dispărută, CR – în marea pericol, EN – ameninţată, NT – potenţial ameninşată, VU – vulnerabilă, R – rară, LR:nt – risc redus: aproape ameninţată, LR:lc – risc redus:cea mai mică preocupare, LC – fără interes pentru lista roşie – neameninţată. Tabel nr.13. Statutul de conservare al habitatelor afectate de proiect Statut de conservare Habitate Ordinul ministrului mediului si dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România. Conform OUG 57/2007 este inclusa pe lista tipuri de habitate naturale a caror conservare necesita declararea ariilor speciale de conservare (Anexa 2)

6520 - Fâneţe montane In ambianta cenotica a cestor fanete se mentin populatiile speciilor Agrimonia pilosa si Campanula serrata

Conform OUG 57/2007 este inclusa pe lista tipuri de habitate naturale a caror conservare necesita declararea ariilor speciale de conservare (Anexa 2)

9410 - Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea) In ambianta cenotica a acestor fanete se mentin populatiile speciilor Dicranum viride, Tozzia carpatica, Ligularia sibirica.

Starea de conservare a speciilor este favorabila deoarece:

- populatiile speciilor indica faptul ca aceastea se mentin si au sanse sa se mentina pe termen lung, ca o componenta viabila a habitatului lor natural

- arealul natural al speciilor nu se reduce semnificativ si nu exista riscul sa se reduca in viitorul previzibil

- exista un habitat destul de vast pentru ca populatiile speciilor sa se mentina pe termen lung. Starea de conservare a habitatelor este favorabila deoarece:

- arealul natural si suprafetele pe care le acopera sunt stabile; - are structura si functiile necesare pentru mentinerea pe termen lung, iar probabilitatea mentinerii

acestora in viitorul previzibil este mare.

2.5. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate (evoluţia numerică a populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ al populaţiei unei specii afectate de implementarea PP, date privind faptul că numărul populaţiei de specii afectate nu va fi redus prin implementarea PP, suprafaţa habitatului este suficient de mare pentru a asigura menţinerea speciei pe termen lung), Tab. nr. 14. Estimari privind dinamica speciilor /populatiilor Populatii/Specie Situatia pre-proiect Dinamica previzionata Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Campanula serrata

Specia are populatia reprezentata prin indivizi cu frecventa de 40-60% in as Scorzonero rosae-Festucetum nigricantis

Populatia nu este afectata. Vegetaţia se va reface după incheierea lucrarilor

Specii de amfibieni şi reptile Populatii neafectate. Dinamica Dinamica populatiei poate sa

23

Bombina variegata Anguis fragilis -neevaluat Vipera berus LC Salamandra salamandra NT Triturus alpestris LC

normala si ciclu de viata complet ramana in limite normale datorita nisei mai putin expusa la radiatiile generate de antene.

Specii de mamifere Rhinolophus hipposideros Rhinolophus ferrumequinum Myotis blythii Myotis myotis Capreolus capreolus Muscardinus avellanarius Pipistrellus pipistrellus Canis lupus Ursus arctos Lynx lynx

Populatii neafectate. Dinamica normala si ciclu de viata complet

Dinamica situata sub actiunea undelor electromagnetice care pot sa produca efecte numai in cazul distantelor mai mici de 1 m si la puteri masurate in GHz. Daca puterea undelor este de marime GHz, expunerea este la distante mici, timp indelungat si repetat, atunci efectul este termic. Pentru mamifere ipoteza manifestarii efectului nociv este aproape nula datorita mobilitatii, altitudinii, formelor de relief

Specii de pasari Aquila chrysaetos Dendrocopos leucotos Picoides tridactylus Bubo bubo Ficedula albicollis Tetrao urogallus Fringilla coelebs Tetrao tetrix

Populatii neafectate. Dinamica normala si ciclu de viata complet

Dinamica populatiei ramane in limite normale datorita scaderii impactului emisiilor de radiatii cu patratul distantei, mobilitatii pasarilor si formelor de relief

Tab. nr. 15. Estimari privind dinamica habitatelor Habitate Situatia pre-proiect Dinamica previzionata

6520 - Fâneţe montane

Habitat cu fâneţe montane bogate în specii cu o mare amplitudine ecologică. Măsuri de conservare/Ameninţări cumulative Pentru conservarea acestor pajişti este necesară evitarea suprapăşunatului care poate duce la degradarea lor determinând tranziţia acestora înspre nardete. De asemenea, se recomandă cosirea acestora începând cu sfârşitul lunii iulie, când majoritatea speciilor componente au fructificat.

Implementarea proiectului produce modificari de scurta durata si vegetatia se reface in timp. Dinamica ramane in limite normale.

9410 - Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea)

Măsuri de conservare/Ameninţări Evitarea defrişărilor

Dinamica acestor paduri ramane neschimbata

24

2.6. Obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au fost stabilite prin planuri de management sau regulamente de funcţionare. Nu a fost identificat un plan de management elaborat pentru acest sit. Situl este foarte important pentru ihtiofauna bogata, putin afectata de activitati antropice, cu specii foarte rare si localizate (lostrita, clean dungat). PP are ca obiectiv supravegherea frontierelor de stat; nu este necesar pentru managementul conservării ariei natural protejate de interes comunitar; 2.7. Starea actuală de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor Prin implementarea proiectului in discutie, starea actuala de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar ROSCI0124 Munţii Maramureşului nu vor fi afectate semnificativ deoarece: - nu sunt generate modificări semnificative ale dinamicii relaţiilor sol - flora - fauna; - nu se produce reducerea semnificativa a suprafaţelor habitatelor; - populatiile speciilor de interes comunitar nu sunt semnificativ afectate. III. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI 3.1. Metodologie de identificare si evaluare a impactului Metodologia de lucra reprezinta o adaptare, realizata dupa Percinal Steve M, 2003. Aceasta metodologie presupune parcurgerea etapelor de mai jos. 3.1.1. Colectarea datelor de baza – sondaj/observatii in teren pentru a determina speciile/populatiile/habitatele care pot fi afectate; Alte repere privind observatiile in teren: - Pentru diversitatea floristica: suprafatele de analiza au dimensiuni de 50 x 50 mp , cu luarea in

considerarea a urmatoarelor variabie: atributele habitatului, utilizarea terenurilor, gradul de umanizare/antropizare, iregularitati topografice, heterogenitatea habitatului;

- Pentru diversitatea faunistica (pasari): suprafatele de analiza au dimensiuni de 500 x 500 mp, cu luarea in considerare a numarul de indivizi, a densitatii acestora.

3.1.2. Determinarea sensibiltatii speciilor /populatiilor si a importantei lor pentru conservare Sensibilitatea unei specii/unui habitat poate fi definita sub forma importantei si interesului pentru conservare. Aceasta este determinata de o serie de considerente, precum: - este inclusa in anexele Directivelor Europene - este, un mod particular sensibila, din punct de vedere ecologic - situl include specii de importanat nationala in numar mare (1 % din populatiile din tara) - situl include specii de importanta regionala in numar mare (1 % din populatiile din regiunile tarii) - specia este subiectul unor masuri speciale de conservare. Sensibilitatea este in continuare determinata de natura obiectivelor de conservare ale sitului. Pentru ariile de protectie special este necesar sa se ia in considerare daca specia contribuie la asigurarea integritatii sitului. Determinarea sensibilitatii este rezumata in tabelul urmator: Tabel nr. 16. Determinarea sensibilitatii speciilor

25

SENSIBILITATE FACTOR DETERMINANT FOARTE MARE Specii citate in SPA/SCI si in alte arii de protectie; citat inseamna ca se afla in

textul pentru care situl a fost desemnat. MARE Specii care contribuie la integritatea SPA/SCI, dar care nu sunt citate ca specii

pentru care situl a fost desemnat. Specii prezente la nivel national in numar important.

MEDIE

Specii citate in Directivele UE Specii prezente le nivel regional in numar mare. Alte specii de importanta nationala.

REDUSA

Orice alta specie de interes pentru conservare, inclusa pe liste de protectie nationala care nu au fost citate mai sus.

3.1.3. Evaluarea marimii/amplitudinii efectelor care pot apare al nivelul acestor populatii Aceasta presupune cuantificarea efectelor si exprimarea marimii unui efect, in raport cu conditiile de start existente. Tabel nr.17. Determinarea marimii sau amplitudinii efectelor AMPLITUDINE CARACTERISTICI FOARTE MARE Pierderea totala sau alterari majore ale elementelor cheie sau caracteristicilor de

baza, astfel incat atributele, caracteristicile post proiect vor fi fundamental schimbate si pot fi pierdute odata cu situl. Ghidare < 20% din populatie / habitat raman neschimbate

MARE Pierderea majora sau alterarea elementelor cheie sau caracteristicilor de baza (predezvoltare proiect) asfel incat atributele, caracteristicile, compozitia post dezvoltare vor fi fundamental schimbate. Ghidare < 20 – 80 % din populatie / habitate pierdute

MEDIU Pierderea sau alterarea unuia sau mai multor elemente, caractere cheie ale situatiei de baza asftefel incat atributele, caracteristicile, compozitia post dezvoltare vor fi partial schimbate. Ghidare < 5 - 8 % din populatie / habitate pierdute

SCAZUT Schimbari minore ale conditiilor de baza. Modificarile aparute din pierdere, alterare sunt decelabile, dar atributele, caracteristicile, compozitia de baza vor fi similare cu circumstantele pre dezvoltare. Ghidare: 1-5% din populatie / habitate pierdute

NEGLIJABIL Schimbari ale conditiilor de baza foarte reduse. Schimbarile sunt greu perceptibile, modificarile nu se fac simtite. Ghidare < 1% din populatie / habitate pierdute

3.1.4. Integrarea sensibilitatii si magnitudinii intr-o evaluare de ansamblu a efectelor Se realizeaza utilizand matricea semnificatiei prin combinarea marimii/amplitudinii cu sensibilitatea, rezultand urmatoarele categorii de impact de previzionat:

26

Foarte slab si slab: ar trebui, in mod normal sa nu fie de interes; grija pentru proiectare ar trebui sa minimalizeze acest impactul. Foarte puternic si puternic reprezinta un impact semnificativ asupra populatiilor de organisme vii si propunerea de proiect ar trebui refuzata. Mediu reprezinta un impact potential semnificativ care solicita o evaluare atenta. Asemenea impact ar presupune refuzarea proiectului, dar se poate sugera revizuirea acestuia sau masuri de atenuare adecvate. 3.2. Identificarea impactului Sursele de microunde şi RF radiaţii sunt reprezentate de: Sistemele de Control al Traficului Aerian, Radarele si Sistemele de Supraveghere a Granitelor de catre Poliţia Militară, Sistemele de Televiziune, Aparatura si Dispozitivele de diagnoza si terapie a cancerului, Cuptoare cu microunde, Instalatii industriale generatoare de microunde. Gamele de frecvenţă ale acestor surse sunt cuprinse intre 300 MHz-300 GHz, iar RF radiaţiile intre 0.5MHz - 300 MHz. Microundele la niveluri de putere mare produc efecte termice in sistemele biologice (cu o creştere de 10C în corp (tesut)). Absorbţia energiei la niveluri de putere mare, probabil, duce la stimularea eliberarii de corticosteron, asa cum se intampla la actiunea oricarui stres cunoscut. Asupra organismului exista o actiune simultana intre microunde si factorii de mediu. Este o mentiune importanta pentru elaborarea măsurilor de preventie si intelegere corectă a proceselor patologice care apar la organismele animale situate la distante de pana la 1m de generatoarele de microunde. In general, concluziile privind influentele microundelor asupra organismelor animale sustin un efect benefic cand RF radiatii sunt sub 60 MHz (stimuleaza activitatea enzimatica- IR Petrov, N.Ya.Yarokhno, 1967) si un efect termic cand frecventele sunt de categoria GHz. In cazul efectului termic este de mentionat actiunea benefica a temperaturii mediului inconjurator care arata ca la altitudinea de 2500m animalele au o stabilitate crescuta dupa o anumita expunere. (Deichmann, 1961) NORME DE SIGURANTA Pentru protectia omului au fost gandite si executate echipamente de protectie, dar pentru celelalte organisme din ecosistem solutia este sa nu apara modificari in frecvente, concentrari de campuri electromagnetice si existenta unei distante cat mai mari intre generator si organismele animale. Cercetarile asupra microundelor au aratat ca cel mai evident efect este efectul termic. Efectul termic este bine evidentiat in cuptoarele cu microunde, efect care nu se manifesta in conditiile vietii libere si a distantelor la care se afla animalele in ecosistemul caracteristic. Tab. nr.18. Tipuri generale de impact Tip de impact

Direct Indirect Rezidual Cumulat Cu efecte temporare /izolate

Faza de constructie

Partial decopertare si excavare substrat litologic: suprafata de 225 mp (15mx15m); Partial inlaturare vegetatie si fauna hipogee/epigee

Slabe fenomene erozionale.

Rigole pe cursul natural al pantei pentru scurgerea apelor pluviale.

Cumulare slaba a efectelor lucrarilor antropice din zona: exploatari forestiere, pasunat, alte

Generare de praf, zgomot. Emisii de gaze de esapament. Scapari accidentale de combustibili, uleiuri, vopsele,

27

(suprafata imediata de 225 mp). Sapare sant de ingropare a cablului de alimentare cu energie electrica de la stalpul din apropiere (lungime de 20m) Efecte de tasare asupra cailor de acces / masini de tonaj mediu.

statii de emisie.

rasini.

Faza de operare

Emisii de radiatii elecromagnetice cu efect, in special, asupra populatiilor de pasari si lilieci, daca timpul de expunere este mai mare de 30 min. in mod repetat si distanta de expunere este mai mica de 1 m, daca puterea este de marimea GHZ. Aceste conditii de aparitie a efectului nu sunt indeplinite.

Modificarea peisajului.

Cumularea efectelor radiatiilor provenite de la alte statii de emisie.

.

Faza de dezafectare

Afectarea / refacerea suprafetelor cailor de acces.

Suprafata de instalare a stalpului isi pierde partial configuratia floristica initiala.

Generare de praf, zgomot, gaze de esapament de la autoutilitare

Tab. nr.19. Impact asupra speciilor de interes comunitar Specii de interes comunitar Tip de impact Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Campanula serrata Agrimonia eupatoria

Nu este afectata direct, nu se afla in aria de instalare a turnului cu antene.

Specii de amfibieni şi reptile Bombina variegata Anguis fragilis -neevaluat

Nu sunt afectate direct.

28

Vipera berus Salamandra salamandra Triturus alpestris Specii de mamifere Rhinolophus hipposideros Rhinolophus ferrumequinum Myotis blythii Myotis myotis Capreolus capreolus Muscardinus avellanarius Pipistrellus pipistrellus Canis lupus Ursus arctos Lynx lynx

Speciile sunt sub influenta emisiilor de radiatii elecromagnetice. Emisii de radiatii elecromagnetice au efect, in special, asupra populatiilor de pasari si lilieci, daca timpul de expunere este mai mare de 30 min. in mod repetat si distanta de expunere este mai mica de 1 m, si daca puterea este de marimea GHZ. Aceste conditii de aparitie a efectului nu sunt indeplinite. Deranajarea speciilor in diferite faze din ciclul lor de viata prin: prezenta santierului in sine, prin generarea de zgomot, praf, gaze.


Nu sunt afectate fiindca aria de hranire si cuibarire este de la 1km2 la 40 km2 distanta, iar impactul scade cu patratul distantei de la sursa.

Tabel nr. 20. Impact asupra habitatelor de interes comunitar Habitate de interes comunitar Tip de impact 6520 - Fâneţe montane

Partial inlaturare vegetatie (suprafata imediata de 225 mp). Vegetatia se reface in mod natural.


Impact indirect.

3.3 Evaluarea semnificaţiei impactului Tabel nr. 21. Semnificatia impactului pentru specii de interes comunitar Specii de interes comunitar Sensibilitatea speciei Marimea

efectelor/indicatori Semnificatia impactului

Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Campanula serrata Agrimonia pilosa

Foarte mare / Specii citate in SPA, SCI

Populatiile speciei nu sunt afectate direct

-

Specii de amfibieni şi reptile Bombina variegata Anguis fragilis - Vipera berus Salamandra salamandra Triturus alpestris

Foarte mare / Specii citate in SPA

Nu sunt afectate direct

-

Specii de mamifere Foarte mare / Specii < 1% din populatii pot Nesemnificativ.

29

Rhinolophus hipposideros Rhinolophus ferrumequinum

Myotis blythii

Myotis myotis Capreolus capreolus Muscardinus avellanarius Pipistrellus pipistrellus

citate in SPA fi afectate

Impactul scade cu patratul distantei dintre punctual de emisie si individ.


Foarte mare / Specii citate in SPA

Nu sunt afectate direct Nesemnificativ. Impactul scade cu patratul distantei dintre punctual de emisie si individ.

Tabel nr 22. Semnificatia impactului pentru habitate de interes comunitar Habitate de interes comunitar

Sensibilitatea habitatului

Marimea Efectelor/indicatori

Semnificatia impactului

6520 - Fâneţe montane

Foarte mare/ habitat citat in SPA

< 1% din habitat este afectat in fapt, 0,0002% din suprafata habitatului sufera modificari

Nesemnificativ


Foarte mare/ habitat citat in SPA

Habitatul nu este afectat direct.

Nu este cazul

3.3.1. Evaluarea impactului rezidual după implementarea măsurile de reducere Tab. nr. 23. Impact rezidual Impact initial Categorie Masuri de reducere Impact rezidual Partial decopertare si excavare substrat litologic: suprafata de 225 mp (15mx15m);

Impact fizic instalare de vegetatie, reducere fenomene de eroziune

Suprafata decopertata se reface partial Rigole de scurgere.

Partial inlaturare vegetatie si fauna hipogee/epigee (suprafata imediata de 225 mp).

Impact nesemnificativ asupra habitatului 6520, a speciilor de fauna si flora de interes comunitar.

- 0,0002% din habitatul 6520, ca si vegetatia si fauna initiala epigee si hipogeee se refac partial.

Deranjare specii de Impact Plasarea antenelor la Se pastreaza un impact

30

pasari si lilieci de catre emisiile de unde electromagnetice

nesemnificativ inaltimi mari, in zonele putin accesibile. Respectarea programului de functionare, a puterii si frecvetei undelor.

nesemnificativ al emisiilor electromagnetice asupra speciilor de animale, fara efectele descrise in cazul experientelor cu animale expuse la distante mici si puteri ale radiatiilor de GHZ..

Instalare turn cu antere Impact asupra peisajului

- Noul aspect fizic al turnului cu antene.

Efecte de tasare asupra cailor de acces / masini de tonaj mediu; accentuare fenomene de eroziune.

Impact fizic Restrictii de viteza, refacere cai de acces.

-

3.3.2.Evaluarea impactului cumulativ al proiectului propus cu alte PP Tab. nr.24. Impact cumulativ Impact cumulativ Masuri de reducere Impact rezidual Emisii de unde electromagnetice Impact cumulat cu alte statii de emisie din reteaua S.I.S.F * Impactul scade cu patratul distantei.

Plasarea antenelor la inaltimi mari, in zonele putin accesibile, evitarea concentrarii pe suprafete mici a statiilor de emisie . Respectarea caracteristicilor tehnice ale statiilor de emisie conform memoriului tehnic. .

Impactul nesemnificativ este permanent. Vezi nota de mai jos*

Activitati antropice curente Activitati extractive

Exploatare limitata a biomasei evitandu-se defrisarile si suprapasunatul.

-

*Sistemul Integrat de Securizare a Frontierelor ( S.I.S.F) este un proiect stratregic de interes national major: securizarea frontierelor de stat ale Romaniei, conditie obligatorie pentru aderarea tarii la spatiul Schengen. Conform studiilor publicate in literatura de specialitate (Balmori, A., 2009) radiatiile electromagnetice reprezinta o forma de poluare a mediului cu un anumit impact asupra organismelor vii. Expunerea de durata la medii cu poluare electromagnetica duce la afectarea sistemului imunitar cu modificarea proceselor implicate in apararea naturala a organismelor. Numeroase date obtinute experimental arata ca efectele radiatiilor elecromagnetice asupra viului depind de frecventa, de tipul de rezonanta, de modulare si polarizare, de intensitatea generata de statia de baza. Gamele de frecvenţă ale surselor acestui PP sunt cuprinse intre 300 MHz-300 GHz, iar RF radiaţiile intre 0.5MHz - 300 MHz. Literatura de specialitate arata ca la aceste game cel mai frecvent efect este cel termic numai cu conditia actiunii indelungate si la distante mici (K. Sri Nageswari, 2003). In concluzie, impactul este nesemnificativ si nu modifica habitatul si nici compozitia biocenozelor.

31

IV. MĂSURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI: pe termen scurt, mediu si lung Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere identificate care vor fi implementate pentru fiecare specie şi tip de habitat afectat de PP şi modul în care acestea vor diminua/ înlătura impactul negativ asupra ariei naturale protejate de interes comunitar; 4.1. Masuri pe termen scurt: masuri tehnice pe perioada derularii lucrarilor de constructie Responsabil pentru implementarea masurilor de reducere a impactului: SC INTERACTIVE TECHNICAL SERVICE SA, Bucuresti, sub controlul autoritatilor de mediu. Se recomanda asistarea pe perioada lucrarilor de constructie pentru a se evita accentuarea impactului temporar al lucrarilor asupra biodiversitatii sitului. Cerinte specifice de respectat sunt redate mai jos. • Pentru organizarea de santier Colectarea, transportul si eliminarea deseurilor, pastrarea evidentei deseurilor; Toalete ecologice; Functionarea in parametri normali a tuturor echipamentelor de transport si constructie;Utilizarea de mijloace de transport cu motoare minim Euro 3; Stocare si eliminare ulei uzat de catre contractori; • Pentru constructia si mentenanta platformei de montaj Respectarea traseelor stabilite prin proiect; Evitarea scurgerilor de carburanti si lubrifianti; Intretinerea drumurilor; utilizare de mijloace de protectie impotriva imprastierii materialelor si deseurilor pe drumurile de acces. • Pentru realizarea sapaturilor pentru postarea cablurilor subterane Transportarea si depozitarea materialelor de constructie; Evitarea pierderilor de carburant; Postarea etapizata a subansamblelor. • Pentru realizarea fundatiei Controlul transportului betonului; Manipularea cu precautie a materialelor de constructie pulverulente; Curatarea vehiculelor de transport si a echipamentelor. • Pentru realizarea umpluturilor Reutilizarea solului decopertat; Reabilitarea zonelor excavate; Reducerea activitatilor care genereaza mult praf in perioadele cu vant puternic; Eliminarea materialului nefertil excavat. • Pentru montarea stalpului Evitarea degradarii zonelor invecinate;Utilizarea zonelor stabilite prin proiect pentru depozitarea temporara de materiale; Umezirea terenului functie de necesitati. • Pentru reabilitarea zonelor afectate temporar Reabilitarea/reconstructia ecologica a zonelor afectate temporar si aducerea la starea initiala. Tab. nr 25. Masuri pe termen scurt (tehnice) de reducere a impactului asupra biodiversitatii Specii Masuri de reducere a

impactului Mod de diminuare/ înlăturare a impactul negativ

Calendar de implementare

Anguis fragilis - Vipera berus Salamandra salamandra Triturus alpestris Rhinolophus hipposideros Rhinolophus ferrumequinum Myotis blythii Myotis myotis Capreolus capreolus Muscardinus avellanarius Pipistrellus pipistrellus

Fundamentarea corecta a plasarii antenelor si a modului de functionare a statiei , astfel incat sa nu apara concentrarea undele emise si sa nu interfereze cu organismele vii.

Emisiile de radiatii sunt in gama unui efect nesemnificativ. Se impune pastrarea caracteristicilor tehnice specifice memoriului tehnic.

Inainte de inceperea implementarii proiectului, sub forma de specificatii la documentatia tehnica.

32

Ursus arctos Canis lupus Lynx lynx Aquila chrysaetos Dendrocopos leucotos Picoides tridactylus Bubo bubo Ficedula albicollis Tetrao urogallus Fringilla coelebs Tetrao tetrix

4.2. Masuri pe termen mediu si lung: monitorizarea speciilor si habitatelor afectatea din aria de implementare a proiectului

Tabelul nr. 26. Monitorizarea biodiversitatii din aria de implementare a proiectului Faza de lucru

Criterii de analiza/monitorizare

Faza de constructie Observarea speciilor de animale pe timpul executiei proiectului Calendar de implementare: trimestrial, de catre un biolog.

Compozitia in specii; Alternanta specilor functie de sezon; Densitatea si distributia populatiilor; Reglarea lucrarilor de constructie, functie de rezultate observatiilor.

Faza postconstructie Observatii asupra comportamentului organismelor de animale care cuibaresc sau se hranesc in mod repetat in apropierea stalpului cu antene. Calendar de implementare : semestrial, de catre un biolog.

Compozitia in specii; Alternanta specilor functie de sezon; Densitatea si distributia populatiilor; Inaltimea si viteza de zbor, depunerea pontei, viabilitatea puilor; Distantale de apropiere a pasarilor de releu.

4.3. Alte masuri tehnice pe durata functionarii investitiei - instruirea lucratorilor pentru o conduita nederanjata fata de speciile din sit; - selectarea atenta a timpului de lucru pentru a nu interfera negativ cu elemente de biologie si etologie ale speciilor avute in atentie ; - minimalizarea zgomotului si a prafului produs, eventual utilizare de solutii tehnice pentru reducerea zgomotului produs de echipamentele de lucru; - respectarea limitelor ariei permise de apropiere a omului fata de pasari; de luat in atentie faptul ca distanta potentiala de deranjare trebuie sa fie de 300 m pe durata reproducerii si 800 de m in restul anului (Gill et al. 1996a, Percival 2000, Langston and Pullan, 2002). Recomandări pentru reducerea impactului Recomandări, pentru reducerea/atenuarea emisiilor de praf - suspendarea excavaţiilor când viteza vântului are viteza mare; - curatarea echipamentelor şi roţilor camioanelor care părăsesc situl. Recomandări, pentru reducerea emisiilor de gaze:

33

- utilizarea echipamentelor diesel cu catalizator (dacă este posibil); - înlocuirea echipamentelor ce folosesc combustibil fosil cu cele electrice (dacă este posibil); - pe parcursul perioadelor cu nivel ridicat de poluare atmosferică, utilizarea echipamentelor grele va fi încetinită sau redusă (fezabil). Recomandări, pentru reducerea nivelului de zgomot: - zgomotul la nivelul sitului pe durata construcţiei este de neevitat; - totuşi, zgomotul produs de echipamente va fi redus la minimum posibil; - dacă este fezabil, va fi instalat dispozitiv de atenuat zgomote, de către constructor. Recomandări generale: - toate suprafeţele din sit implicate în realizarea obiectivului vor fi împrejmuite şi prevăzute cu mesaje de avertizare referitor la importanţa protejării sitului; - constientizarea personalului cu privire la respectarea regimului de arie naturala protejata, la evitarea agresării speciilor protejate şi cu privire la posibile penalităţi, în cazul nerespectării acelor cerinţe; - se vor evita scaparile de substanţe chimice în aria de lucru. Responsabil pentru implementarea masurilor de reducere a impactului: SC. Interactive Technical Services SA si Ministerul Administratiei si Internelor - Politia de Frontiera, jud. Maramures. 4.4. Analiza solutiilor alternative Solutiile alternative au fost evaluate din punct de vedere al interelationarii cu alte statii construite deja pe o raza de 30 km, pentru interconectare si integrarea in lant; astfel a rezultat, datorita reliefului muntos, pozitionarea in acel punct . Dintre soluţiile alternative existente, cea propusă pentru aprobare este cea care afectează cel mai puţin habitatele, speciile şi integritatea ariei naturale protejate de importanţă comunitară. Pe de alta parte, proiectul in discutie este de interes national major: securizarea frontierelor de stat ale Romaniei, conditie obligatorie pentru aderarea tarii la spatiul Schengen. V. Metodele specifice de teren folosite pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi habitatele de importanţă comunitară afectate Pentru studiul vegetatiei: analiza in stationar Pentru studiul pasarilor:

Metoda itinerariilor sau a traseelor: consta in numararea indivizilor vazuti sau auziti de catre un observator care se deplaseaza cu viteza constanta pe un teren.

Metodele etologice: constau in observarea in natura cu binoclu sau cu luneta.

Pentru fauna hipogee: metoda capcanelor Barber 5.1. Organizaţiile/instituţiile/specialişti consultate pentru a obţine informaţia privind speciile şi habitatele de importanţă comunitară afectate de implementarea PP. FACULTATEA DE BIOLOGIE, UNIVERSITATEA Al.I.CUZA - IASI AGENTIA DE PROTECTIA MEDIULUI – MARAMURES SC. INTERACTIVE TECHNICAL SERVICES SA.

REFERINTE BIBLIOGRAFICE

34

Balmori, A., (2009) Electromagnetic pollution from phone masts. Effects on wildlife. Pathophysiology 16 : 191 – 199. Cotta, V., Bodea, M., Micu, I., (2008) Vânatul şi vânătoarea în România, Editura CERES, Bucureşti, 786 p. Cenuşă, E., (2009) Specii şi habitate de interes comunitar din siturile Natura 2000 Judeţul Suceava. 80 p. Doniţă, N. (1990) Tipuri de ecosisteme forestiere din România, Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti. Doniţă, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.-A., (2005) Habitate din România. Editura Tehnică Silvică Bucureşti, 496 p + 56 p anexe. Gheorghiu, V., Murariu, D., Decu, V., Done, A., Nistor, V.,( 2008) Cunoaşterea şi protecţia liliecilor din Romania. Federaţia Română de Chiropterologie şi Fundaţia de Speologie “Club Speo Bucovina”, Ed.Academiei Bucureşti. Hume, R., (2002) Complete birds of Britain and Europe. Editura Dorling Kindersley Limited London. 480 p. K. Sri Nageswari (2003) Biological effects of microwaves and mobile telephony, Proceedings of the International Conference on Non-Ionizing Radiation at UNITEN (ICNIR 2003), Electromagnetic Fields and Our Health.

UNEP-EUROBATS (2006) The Agreement on the Conservation of Populations of European Bats.

Available:

http://www.eurobats.org/documents/pdf/AC11/Doc_AC11_15_Rev1_ReportWindturbines.pdf. Accessed

2006 Dec 19. *EADS TETRA System. TBS Environmental Conditions (2006) EADC DEFENCE & SECURITY ** OUG 57/2007: Ordonanţă de urgenţă nr. 57 din 20/06/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. ***Ordinul ministrului mediului si dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România. Monitorul oficial al Romaniei. An 176 (XX).nr.98 bis.7 .02.2008. ****Ordin nr. 1.193 din 29 septembrie 2006 pentru aprobarea Normelor privind limitarea expunerii populaţiei generale la câmpuri electromagnetice de la 0 Hz la 300 GHz

35

ANEXE

36

Imagini din zona amplasamentului

37

CURRICULUM VITAE

M O D E L D E C U R R I C U L U M V I T A E

E U R O P E A N

I NFORMAŢII PERSONALE

Nume Mihai COSTICĂ

Adresă Str. Şoseaua Pãcurari nr. 19, bl.538, sc. A, ap.7, et. II, Iaşi, România

Telefon/Fax + 40. 232.20 15 11

E-mail [email protected]

Naţionalitate Română

Data naşterii 1 ianuarie 1959, Bacău

EXPERIENŢA PROFESIONALĂ

• Perioada (de la – până la) 1990 - prezent • Numele şi adresa angajatorului Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi, Bd. Carol I, 20A, 700505, Iaşi

Facultatea de Biologie, Departamentul de Biologie, Laboratorul de Biologie vegetală

• Tipul activităţii sau sectorului de activitate

Activitate de cercetare ştiinţifică şi activitate didactică

• Funcţia sau postul ocupat CADRU DIDACTIC UNIVERSITAR: 1990 - prezent. ELOBORATOR DE STUDII PENTRU PROTEC ŢIA MEDIULUI - PFA (Evaluare adecvată, Rapoarte de mediu, Rapoarte de impact asupra mediului) vezi Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului: http://www.mmediu.ro/departament_mediu/evaluare_impact/2009%20Decembrie%2021%20REGISTRU%20NATIONAL.pdf

• Principalele activităţi şi responsabilităţi

DOMENII DE COMPETENŢĂ Ecologie terestră şi acvatică Sistematica şi ecologia cormofitelor Sistematica şi ecologia algelor Briocoenologie Fitocoenologie Agrocoenologie

38

Competenţe profesionale Identificare de taxoni (alge, briofite, cormofite) Analiză şi interpretare ecologică Evaluarea impactului antropic asupra stabilităţii ecosistemelor Integrare sistemică şi elaborare de soluţii pentru valorificarea durabilă a ecosistemelor PROIECTE DE CERCETARE – DEZVOLTARE – INOVARE (in ultimii 5 ani): 8, din care 4 proiecte internaţionale şi 4 proiecte naţionale, în calitate de membru al echipelor de cercetare CĂRŢI ŞI CURSURI UNIVERSITARE PUBLICATE : 4, la care se adaugă colaborarea redactarea unui capitol carte la o editură internaţională pe tema impactului poluării atmosferice asupra ecosistemelor şi sănătăţii populaţiei LUCRĂRI/STUDII PUBLICATE: 46, din care: 3 ISI ( una cu IF: 3,894, altele 2 under peer review) 19 in reviste recunoscute CNCSIS 13 in extenso sau în rezumat, în volume ale unor manifestări internaţionale (SUA,

Austria, Polonia, Germania, Bulgaria, Kenya) 11 in extenso sau în rezumat în volume ale unor manifestări naţionale ACTIVITATEA DIDACTIC Ă cursuri şi lucrări practice : Biodiversitatea mediului acvatic şi terestru Sisteme biologice supraindividuale, Gestiunea resurselor acvatice, Bioindicatori ai calităţii mediului (la secţii de master: „Biodiversitate” şi „Consiliere de mediu”), Botanică sistematică, Fitocenologie, Agroecologie, Algologie (la ciclul de licenţă) coordonator practică de cercetare şi de teren în domeniul sistematicii şi ecologiei plantelor coordonator a peste 30 lucrãri de licenţã, disertaţie şi pentru obţinerea gradului I în învãţ

STUDII ŞI CURSURI DE SPECIALITATE

• Perioada (de la – până la) 1992 – 1999

• Numele şi tipul instituţiei de învăţământ

• Principalele subiecte şi calificări însuşite

• Numele calificării primite

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” - Iaşi, Facultatea de Biologie Stagiu de doctorat, titlul tezei: „Flora şi vegetaţia Culmii Pietricica - judeţul Bacău” Doctor în ştiinţe biologice ( se anexează copie după adeverinţa ce certifică calitatea de doctor)

• Perioada (de la – până la) 1988 - 1989

• Numele şi tipul instituţiei de învăţământ

• Principalele subiecte şi calificări însuşite

• Numele calificării primite

Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Biologie Master în Genetica Microorganismelor Biolog-cercetător

• Perioada (de la – până la) 1984 – 1988 • Numele şi tipul instituţiei de Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi, Facultatea de Biologie – Geografie -

39

învăţământ • Principalele subiecte şi calificări

însuşite • Numele calificării primite

Geologie, Secţia Biologie – cursuri de zi ( se anexează copii după diploma de licenţă şi foaia matricolă în care se pot urmări disciplinele parcurse) Licenţiat în Biologie

LIMBA MATERNĂ Română

LIMBI STRĂINE CUNOSCUTE • Abilitatea de a citi

• Abilitatea de a scrie • Abilitatea de a vorbi

Engleza (citit, scris, vorbit foarte bine), Franceza (citit, scris şi vorbit bine), Rusa (citit, scris şi vorbit bine),

APTITUDINI ŞI COMPETENŢE

TEHNICE Utilizare calculator, anumite

tipuri de echipamente, maşini, etc.

Mediu - MS Office, Internet

ALTE APTITUDINI ŞI

COMPETENŢE

- lucru în echipă - comunicare eficientă - mare capacitate de efort şi auto-organizare - perseverenţă - obiectivitate

40

EXPERIENŢA RELEVANTĂ PENTRU STUDII DE

PROTECŢIA MEDIULUI

I. Experienţa în realizarea studiilor de biodiversitate În acord cu detaliile redate în ANEXA la CV , din 1990 – până în prezent, subsemnatul am realizat studii şi articole care au abordat, în sinteză, următoarele aspecte: - evaluarea stării biodiversităţii , în vederea fundamentării măsurilor adecvate de management

- evaluarea complexă a impactului poluării asupra unor ecosisteme acvatice şi terestre;

- stabilirea unor scenarii de exploatare durabilă vs. nedurabilă a ecosistemelor; - fitoremedierea unor arii poluate;

CELE MAI RELEVANTE PUBLICAŢII ÎN ACORD CU CELE MENŢIONTE MAI SUS (sunt marcate cu ☼ lucrările ştiinţifice anexate la dosar):

☼ Neamtu M., Ciumasu IM, Costica N, Catrinescu C, Costica M, Bobu M, Nicoara MN, De Alencastro LF, Becker van Slooten K. (2009 ) Chemical, biological and ecotoxicological assessment of pesticides and persistent organic pollutants in the Bahlui River, in Romania. Environmental Science and Pollution Research.Vol.16 (suppl.), pp: 76-86

Link direct la ESPR Online First: http://www.springerlink.com/content/112851/?Content+Status=Accepted ☼Porumb M.A, Costică M., 2008 - Characteristics of the planktonic algoflore from Dorobaţi, Aroneanu, Ciric I,II and III Lakes (Iaşi County). An.şt.Univ.”Al.I.Cuza”, tom LIV, fasc.2, s.II a Biol.veg., p: 114-121. ☼Murariu Alexandrina, Costică Naela, Costică Mihai, Stratu Anişoara, Secu Cristian., Răşcanu D., 2007 - Research regarding the pollution influence with heavy metals of soil and vegetation from the area of domestic wastes at Tomeşti – Iaşi . An. Şt. Univ. “Al. I. Cuza” Iaşi (serie nouă), t. LIII, s. II a. Biol. veget.. An. Şt. Univ. “Al. I. Cuza” Iaşi (serie nouă), t. LIII, s. II a. Biol. veget.: 85 - 93. ☼Costica M., Costica N., 2008 - A new site in Romania for Spirulina (Arthrospira) platensis. Analele Ştiinţifice ale Univ. “Al. I. Cuza” Iaşi, Genetică şi Biologie Moleculară. t. IX:55-63. Murariu Alexandrina, Costică Naela, Costică M., Stratu Anişoara, Secu C., Lupaşcu Angela, Moglan I., 2006 - Research on the impact of Tomeşti- Iaşi dumping site on the environment. An. Şt. Univ. “Al. I. Cuza” Iaşi (serie nouă), t. LII, s. II a. Biol. veget.: 31 – 39. ☼Mihai Costică, Naela Costică, Anişoara Stratu, 2006 - Flora and vegetation of waste dump of sludge at the sugar factory – Paşcani, Stud. şi cerc.Bacău, Biol, 11: 61 – 63. ☼Secu C., Costică M., Lupaşcu Angela, Costică Naela, Moglan I. 2005 - Aspecte bio - pedo - geografice asupra haldei de deşeuri menajere de la Tomeşti - Iaşi, Factori şi procese pedogenetice din zona temperată, vol. IV, serie nouă, Edit. Univ. Al. I. Cuza, Iaşi, ISSN 1582 – 4416, p: 273 – 281.

☼Costică M , Costică Naela, Secu C., (2005) Aspect about growth of the vegetation on the anthropic soils from the perimeter of the deposit of domestic waste from Tomesti Iasi, Romania, Control no. 2005-A-2756-IBC XVII International Botanical Congress

41

Vienna, Austria Center, 17 – 23 July 2005, p. 590.

Mihai Costică, Naela Costică, Ovidiu Toma, 2005 - Aspecte privind acţiunea factorilor antropici asupra vegetaţiei din Culmea Pietricica, Judeţul Bacău, România, Mediul ambiant, Scientific Journal of Informaţion and Ecological Culture, No. 2 ( 20), p: 1 - 3. Mihai Costică, Naela Costică, 1999 – Coenotic aspects in the Agrostideto tenui-Festucetum rupicolae associations on the Pietricica Peak (Bacău district), Universitatea Bacău, Studii şi cercetări ştiinţifice, Biologie, Serie nouă. 4:33-36. Mihai Costica , 1999 – Vegetal associations from the Phragmitetalia W. Koch 26 emend. Pigm. 53 order on the Pietricica Peak (Bacau district), Universitatea Bacau, Studii si cercetari stiintifice, Biologie, Serie noua, 4:37-46. ☼ Ciumasu IM, Manolescu I, Costica N, Talmaciu M, Costica M, Nita V, Stefan N. (2008) Sustainable exploitation of ecosystems using scenarios of sustainable vs. unsustainable economic development: the Ciric River basin, Iasi, Romania. Comunicare orală la congresul ISEE 2008: Applying Ecological Economics for Social and Environmental Sustainability, by the International Society for Ecological Economics (ISEE), Nairobi – United Nations Development Program (UNEP), Kenya, section VII-7.4- Integrated modelling approaches. Rezumat în Lucrările conferinţei şi online: http://www.ecoeco.org/conference08/home.php IV. ALTE ASPECTE RELEVANTE Cadru didactic titular la Facultatea de Biologie, predând discipline la domeniul Ştiinţa mediului, inclusiv la studii masterale: Biodiversitate şi „Consiliere de mediu”.

Coordonator a peste 7 lucrări de disertaţie; câteva titluri relevante „Starea de conservare a diversităţii floristice cu statut de protecţie în reţeaua de arii naturale protejate din judeţul Iaşi”(susţinut în 2009), „Biomonitorizarea calităţii apei râului Bahlui, în amonte şi aval de Podu-Iloaiei” (în curs de realizare).

Referinţe

Prof. univ.dr. Ioan Moglan

Tel: 0232/201565, [email protected]

04.09.2010

Dr. Mihai COSTIC Ă

42

CURRICULUM VITAE

Curriculum vitae Europass

Informa ţii personale

Nume / Prenume COSTICĂ Naela

Adresă(e) Str. Şoseaua Pãcurari nr. 19, Iaşi, România

Telefon + 40.0 232.20 15 11 Mobil:

Fax + 40.0 232.20 15 11

E-mail [email protected]

Naţionalitate română

Data naşterii 23.02.1967

Sex feminin

Locul de muncă vizat /

Domeniul ocupaţional

Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi, Bd. Carol I, 20A, 700505, Iaşi Facultatea de Biologie, Departamentul de Biologie Învăţământ superior şi cercetare

Experienţa profesională

Perioada i. 2008 – prezent ii. 1996 – 2007 iii. 1992 – 1996 iiii. 1990 – 1992

Funcţia sau postul ocupat i. Conferenţiar universitar ii. Lector universitar iii .Asistent universitar iii. Preparator universitar

43

Activităţi şi responsabilităţi principale

Activit ăţi didactice şi de cercetare ştiin ţifică i. - titular cursuri, lucrări practice şi seminarii de specialitate şi didactica specialităţii - coordonator de practică pedagogică - coordonator lucrãri de licenţã/disertaţie şi pentru obţinerea gradului I în învãţãmânt ii. - titular cursuri, lucrări practice şi seminarii de specialitate şi didactica specialităţii - coordonator de practică pedagogică - coordonator cursuri de formare continuă pentru profesorii de biologie din învăţământul preuniversitar- editor coordonator oferte de formare continuă (inclusiv e– learning) în domeniul educaţ- coordonator lucrãri de licenţã şi pentru obţinerea gradului I în învãţãmânt iii. - lucrări practice de specialitate - seminarii de didactica specialităţii iiii. - lucrări practice de specialitate

Numele şi adresa angajatorului Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Facultatea de Biologie Iaşi, Bd. Carol I, 20A, 700505, Iaşi

Educaţie şi formare

Perioada i. ianuarie/februarie 2010 ii. septembrie 2007 iii. octombrie - decembrie 2006 iv. iunie-iulie 2005 v. mai 2003 vi. iunie-iulie 2000 vii. 1991 - 1994 viii. 1985 - 1989

Calificarea / diploma obţinută i. Auditor în domeniul calităţii/adeverinţă de formare ii. Formator / certificat de absolvire seria B, Nr. 0050679 iii. Know-how transfer în cercetarea ecotoxicologică iv. Know-how transfer în predarea ecotoxicologiei v. Management de proiect vi. Biologie celulară şi cercetări ultrastructurale vii. Doctor în ştiinţe biologice – specialitatea botanică viii. Licenţiat în biologie

Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale dobândite

i. Abordări sistemice în managementul calităţii ii. Pregătirea formării, efectuarea formării, evaluarea cursanţilor, revizuirea şi promovarea programului de formare iii. Teste ecoxicologice standardizate: aplicaţii în investigarea calităţii apei iv. Teste ecoxicologice standardizate: aplicaţii în didactică v. Redactarea propunerilor de proiecte şi repere în implementarea proiectelor de mediu vi. Tehnici moderne în cercetarea ultrastructurală vii. Bazele cercetărilor ultrastructurale la plante viii. Cunoaşterea termenilor, principiilor, legilor fundamentale privind structura şi funcţiile lumii vii; Capacitatea de investigare a sistemelor biologie, Principii, metode şi strategii de predare a biologiei.

44

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de

formare

i. Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor / INFOEDUCATIA ii. Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor / INFOEDUCATIA iii. Ecole Polytechnique Fédérale de Lausanne (EPFL) Ecological Engineering Laboratory (ECOL), Switzerland iv. Universitatea din Konstanz, Germania v.Trainer certificat din Marea Britanie: Warren Wise vi. Universitatea din Konstanz, Germania vii. Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova, Institutul de Fiziologie a Plantelor, Laboratorul de Structura si ultrastructura plantelor viii. Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi, Facultatea de Biologie – Geografie - Geologie, Secţia Biologie / cursuri de zi.

Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională

i. perfecţionare ii. perfecţionare iii. perfecţionare iv. perfecţionare v. perfecţionare vi. perfecţionare vii. studii doctorale viii. studii de licenţă

Limba(i) maternă(e) Precizaţi limba(ile) maternă(e) (dacă este cazul specificaţi a doua limbă maternă, vezi instrucţiunile)

Limba(i) străină(e) cunoscută(e)

Autoevaluare În ţelegere Vorbire Scriere

Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la conversaţie

Discurs oral Exprimare scrisă

Limba EN

B2 C1 C1 B2 C1

Limba GE

A2 B1 A2 A2 B1

(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi Străine

45

Activitate didactică

Activitate de cercetare ştiinţifică

Cursuri predate i. Biologie vegetală, Managementul proiectelor de mediu. Didactica biologiei, Principiile educaţiei ecologice ii. Didactica biologiei, Didactica ariilor curriculare „Matematică - Ştiinţe ale naturii”, Didactica activit practice Biologie vegetală, Fitoremediere, Citologie şi histologie vegetală, Tehnica preparării materialului biologic, Managementul proiectelor de mediu. iii. - seminarii: Didactica biologiei - lucrări practice de specialitate: Citologie vegetală, Morfologia şi anatomia plantelor, Biologie vegetaliiii. - lucrări practice de specialitate: Citologie vegetală, Morfologia şi anatomia plantelor. Manuale, cursuri universitare: 2 manuale de lucrări practice 2 cursuri pentru (IDD) învăţământul deschis la distanţă 1 curs pentru învăţământ la zi Căr ţi 1 capitol carte la editură internaţională/SUA(coautor) 1 monografie cu caracter ştiinţific (prim autor) 1 monografie cu caracter didactic (unic autor) 1 serie de 6 ghiduri metodologice(coordonator) Domenii de competenţă Morfo - anatomie vegetală, Cito - şi Eco - toxicologie, Didactica biologiei Lucr ări ştiin ţifice publicate 45 in extenso - 1 I.S.I. ( FI -1,98) publicată - 1 I.S.I. în curs de apariţie - 1 în revistă internaţională fără cotaţie I.S.I. - 42 in reviste recunoscute CNCSIS 5 in extenso în volume ale unor manifestări ştiin ţifice - 2 în străinătate - 3 în volume ale unor manifestări ştiinţifice internaţionale desfăşurate în România. 7 în rezumat - 5 în străinătate - 2 în volume ale unor manifestări ştiinţifice internaţionale desfăşurate în România. 35 comunicări /postere sau /şi rezumate la diferite manifestări ştiin ţifice din ţară. Contracte de cercetare ştiin ţifică: 13 - la 3 proiecte coordonator: 2 internaţionale (în ultimii 5 ani) şi 1 naţional (în ultimii 8 ani) - la 10 proiecte membru în echipa de cercetare: 2 internaţional şi 4 naţionale (în ultimii 5 ani), 2 internaţionale şi 2 naţionale (în ultimii 8 ani). Participări la manifestări ştiin ţifice - interne: 35 - internaţionale: 7

46

Membru în societăţi ştiin ţifice şi comisii de specialitate: Membru în Society of Ecotoxicology and Environmental Safety (SECOTOX); Membru în Consiliul Facultăţii de Biologie, Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi, din octombrie 2005; Membru în Consiliul pentru Asigurarea Calităţii, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”-Iaşi, din aprilie 2008; Responsabil, din partea facultăţii de Biologie cu programe europene, altele decât LLP-Erasmus, din februarie 2010.

Informa ţii suplimentare Prof. univ.dr. Ioan Moglan

Tel: 0232/201565,

Email: [email protected]

1.XI.2010 Conf.dr. Naela Costica

suc-rep-034 fantana stanchi -...

Documents