"Oltenia de sub munte " cum se numeste zona strabatuta de cea mai mare parte a acesui traseu , se constituie dintr - un autentic tezaur de atractii turistice . Parasind trseul " Oltenia de sub munte " traseul traverseaza extremitatea nordic a Podisului Mehedinti care precede muntii cu aceeasi denumire . Dincolo de acesti munti se coboara spre Dunare pe valea atat de bogata in frumuseti a raului Cerna . 0 km - Ramnicu Valcea Resedinta judetului Vâlcea; atestare documentara: secolul 14. Muzeul istorie, arheologie, arte plastice Inceputurile muzeografiei valcene dateaza imediat dupa al II-lea razboi mondial, prin infiintarea la Rm. Valcea, in anii 1949-1950, a primului muzeu – Muzeul Regional Rm. Valcea – prin preluarea de la Liceul „Lahovari” a unor colectii de arheologie, istorie, arta plastica, icoane, carte veche bisericeasca, piese de stiinte naturale etc). Muzeul a fost organizat, initial, in cladirea actualului muzeu de Arta „Casa Simian”, transformandu-se in anul 1955 in Muzeul Raional Rm.Valcea, iar din 1968 devenind Muzeul Judetean Valcea. Dupa anul 1968 Muzeul Judetean Valcea a cunoscut o dezvoltare si o extindere continua a colectiilor, transformandu-se intr-o institutie de cultura specializata in cercetarea, conservarea, restaurarea si valorificarea patrimoniului cultural .Fiind conceput si organizat ca un complex cultural Muzeul Judetean Valcea are in structura sa organizatorica un numar de 9 unitati muzeale

Muzeul satului din Vâlcea Muzeul Satului Vâlcean si-a conturat profilul sau tematic înca din 1974 sub forma unui sat muzeu, menit sa reconstituie pe o suprafata de 8 hectare, imaginea functionala a unei asezari rurale traditionale, cu toate institutiile sale social-culturale. În prezent muzeul este reprezentativ prin cele patru sectoare ale sale: 1. Sectorul Gospodarie 2. Sectorul Social - cultural 3. Sectorul Mestesuguri - tehnici populare 4. Sectorul Constructiilor specializate.

Casa memoriala "Anton Pann" (secolul 18 construita in stil Vâlcea) Casa care adaposteste expozitia memoriala Anton Pann, este un monument de arhitectura urbana, construit la jumatatea secolului al XVIII-lea, avand foisor si pivnita. Expozitia a incercat sa puncteze peregrinarile pe meleagurile Valcii, datand din anii 1826-1828, 1836-1840, ale celui ce a ramas in constiinta urmasilor drept „fiul Pepelei cel istet ca un proverb” si care a fost „dascal de musichie” la scoala organizata pe langa Episcopia Ramnicului. Palatul Culturii,Biserica Cetãtuia(secolele 16-17), Biserica Episcopala(secolele18-19)17 km Baile Govora - oras , statiune balneoclimaterica . Govora este o statiune de importanta nationala deschisa in toate anotimpurile renumita pentru variatatea si caracterul terapeutic al proprietatilor apelor bogate in clor, sodiu, iod, brom, sulf (pentru cure externe) si cele hipotonice bogate in magneziu, calciu, putin sulf (pentru cure interne) cunoscute si utilizate inca din 1866. Namolul mineral este extras din localitate si

namolul sapropelic fosil este adus de la Ocnele Mari. Exista si un sanatoriu pentru boli reumatice si respiratorii pentru copii.Anual, statiunea poate primi peste 1400 turisti pe serie in tot timpul anului, din baza de agrement nelipsind terenurile de sport (fotbal si tenis) , sala de spectacole, discoteci si baruri..De aici se continua traseul spre Manastirile Govora (construita in secolele XIV- XV si refacuta de Matei Corvin) , Surpatele si Manastirea Dintr- un lemn construita in lemnul unui stejar enorm. .La 20 km distanta ajungem la Complexul manastiresc Bistrita (1491) , langa acesta Cheile si Manastirea Arnota. La doar trei km departare pasii ne poarta la Manastirea Horezu – important complex de arhitectura si arta brancoveneasca. La Horezu gasim un important centru de ceramica. Urmatoarea oprire e la km 63 in satul Polovragi pentru a vizita Pestera cu acelasi nume

care se gaseste in Cheile Oltetului.La Km 70 Mergem spre Pestera Muierii Numele de Pestera Muierilor, asa cum au denumit-o vechii locuitori ai comunei Baia de Fier, provine din faptul ca, in timpuri stravechi, bântuite de razboaie pe când barbatii plecau la lupta impotriva celor care le incalcau tara, femeile si copii se ascundeau in aceasta pestera, transformata in adapost bine aparat si nedescoperit de catre navalitori.

Galeriile rezultate ca urmare a carstificarii calcarelor datorita apei infiltrate din râul Galbenul, de-a lungul liniei de fractura NNV spre SSE insumeaza o lungime de aproximativ 3600 m si sunt dispuse 4 niveluri de carstificare. Nivelul inferior subimpartit in doua sectoare: nordic (1500 m) si sudic (880 m) prezinta importanta stiintifica, constituind rezervatia speologica si fii Coloniile de lilieci adauga plafonului cenusiu al pesterii numeroase pete negre. In afara de speciile de lilieci - Myotis sp. Miniopterus sp. si Rhinolophus sp. - fauna cavernicola a acestei pesteri se compune din miriapode, pseudoscorpioni, paianjeni si numeroase alte nevertebrate inferioare fiind inaccesibil turistilor.

Traseul trece mai departe prin Balanesti –Glodeni unde este Muzeul de stiinte ale naturii . Ajungem apoi la Targu Jiu . Orasul Targu-Jiu poarta numele

raului Jiu, care-l strabate si care in decursul timpului si-a mutat albia de la Delusorul Prejbei spre vest, formand trei terase ce constituie suprafata administrativa a localitatii. Vatra a unui sat dacic, inainte de cucerirea Daciei de catre romani, teritoriul sau era acoperit odinioara de mari suprafete cu paduri salbatice. El oferea astfel, un bun adapost locuitorilor aparandu-i impotriva navalirilor straine. Orasul este mentionat pentru prima oara in anul 1406 sub numele de "Jiul", intr-o porunca data manastirii Tismana de catre voievodul Mircea cel Batran. Tot in secolul al XV-lea, localitatea apare pentru prima data in documente avand calitatea de targ. In anul 1937 a fost realizat, sub conducerea lui Constantin Brancusi, ansamblul monumental devenit celebru pe toate meridianele globului. in anul 1937 a fost realizat, sub conducerea lui Constantin Brancusi, ansamblul monumental devenit celebru pe toate meridianele globului.

La km 127 Ajungem in Arcani – centru de ceramica , important centru etnografic.Pasii ne porta apoi spre Cheile Sohodolului . Traseul Continua prin Satul Hobita–unde s a nascut Brancusi .In fata casei este amenajat un muzeu in aer liber .

Dupa 18 km ajungem la Manastirea Tismana. Sfânta Mănăstire Tismana este unul din cele mai căutate şi mai preţuite locuri de reculegere şi închinare, altar de dăruită slujire, vatră de spiritualitate naţională, monument de cinstire superlativă a trecutului, prezentului şi eternităţii credinţei ortodoxe româneşti.“Cea mai veche şi mai măreaţă dintre mănăstirile de peste Olt” (cum a numit-o Grigore Alexandrescu). Traseul se

continua cu Baia de Arama – centru minier , pomicol forestier si de artizanat . Aici este o Biserica din 1699. oraşul Baia de Aramă şi-a conservat tradiţiile care, îmbinate cu iniţiativele libere din aceşti ani pot valorifica mai cu temei profilul acestei aşezări. Liceul "Constantin Brâncoveanu", Casa de Cultură, Biblioteca şi Ansamblul folcloric "Liliacul" (cu numeroase prezenţe competitive în ţară) asigură populaţiei (5.900 de locuitori) condiţii de învăţătură şi ambient cultural. Negoţul (marcat prin amploarea târgului duminical) şi potenţialul turistic sunt perspective de bază, oraşul polarizând modern direcţiile către toate zonele limitrofe. Din Baia de Aramă pornesc trasee turistice către: Ponoarele - Izverna - Balta; Apa Neagră - Celei - Tismana - Tg. Jiu; Padeş - Cloşani - Valea Mare; Crainici - Floreşti - Bala; Glogova - Motru; Titerleşti - Obârşia Cloşani Godeanu - Valea Cernei - Băile Herculane.

Traseul se continua cu circa 6 km de defileu cu pereti abrupti taiati in calcare .Ultima oprire e la Statiunea Balneo Baile Herculane

Incepand cu 1948 statiunea a cunoscut o dezvoltare sustinuta, devenind o statiune de rang national, cu regim permanent, recomandata pentru tratamentul durerilor reumatismale degenerative, al bolilor inflamatorii (spondilita) si diartrozelor al bolilor sistemului nervos periferic, precum si pentru tratamentul unor boli asociate (ginecologice, respiratorii, ORL, dermatologice, obezitate etc.).