CurierulAARRMMAATTEEII

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)

Anul IX nr. 22 (233) 30 noiembrie 2007 12 pagini 50 bani

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

CMYK

PPaagg iinnaa 1100

Italienii au descoperitpeºtera lui

Romulus ºi Remus

NN oo ii ee mm bb rr ii ee

UU LL TT II MM UU LL EE XX AA MM EE NNUU LL TT II MM UU LL EE XX AA MM EE NNBBaattaalliioonnuull 334455 AArrttiilleerriiee MMiixxttãã ddee llaa BBaassaarraabbii aa ssuussþþiinnuutt îînn lluunnaa nnooiieemmbbrriiee,,

uullttiimmuull eexxaammeenn ddee ffoocc,, ddiinn aacceesstt aann,, îînn PPoolliiggoonnuull BBaabbaaddaagg.. TTiimmpp ddee oo ssããpp-ttããmmâânnãã aauu ffoosstt eexxeeccuuttaattee ttrraaggeerrii ddee lluuppttãã pprriinn oocchhiirree ddiirreeccttãã ººii iinnddiirreeccttãã ccuummaatteerriiaalluull ddee aarrttiilleerriiee ddiinn ddoottaarreeaa uunniittããþþiiii,, ppee ttiimmpp ddee zzii,, îînn ccoonnddiiþþiiii cclliimmaatteerriiccee

ggrreellee,, ccaarree aauu ppuuss llaa îînncceerrccaarree,,aattââtt ooaammeenniiii,, ccââtt ººii tteehhnniiccaa ddeelluuppttãã..

Þinte ºi pentruanul urmãtor

Este marþi ºi este ºi o zi cunumãr de 13. Pe mulþi i-ar face sãcreadã cã va fi o zi plinã de ghi-nioane ºi cã mult mai bine ar fi sãstea cuminþi în casã. ((ppaagg.. 77))

DESPRE TRECUT, CU SPERANÞE DE VIITOR

La parada din 1 Decembrie 1997 a ieºit laluminã, dupã multe zile de trudã ºi nesomn, publi-caþia Armatei 1, CCuurriieerruull ARMATEI. Acum,dintre cei care ºi în somn erau cu gândul larealizarea lor de suflet, în redacþie nu mai estenimeni. Au trecut în rezervã. Aºa a fost “mersulvremurilor”. Vremuri care încã nu s-au schimbatprea mult.

În aceºti 10 ani de viaþã ai ziarului, redactoriiºi-au dat silinþa ca, în cuvintele scrise, sã transparãsufletul, durerea, bucuria reuºitelor, mânianereuºitei, efortul ºi transpiraþia celor ce au trãit ºimuncit în structurile subordonate Armatei 1 ºi,apoi, ai Corpului 1 Armatã Teritorial “GeneralIoan Culcer”. Colectivul redacþiei a muncit ºi decele mai multe ori, a reuºit sã contribuie eficientla construirea unui profil psihologic al învingã-torului, a reuºit sã trezeascã spiritul de competiþieatât de necesar în obþinerea de rezultate pozitive ºiîn îndeplinirea în condiþii foarte bune a misiunilorce au revenit ºi revin militarilor din subordineaCorpului 1 Armatã Teritorial. Cel mai mult nebucurã, însã, cã am reuºit sã zugrãvim în cuvinterealitatea aºa cum este. În aceºti 10 ani ziarul acrescut ºi s-a dezvoltat, dar, permanent, am fostaproape de “talpa armatei”, de militarii care tru-desc pe terenurile de instrucþie ºi prin poligoane ºiam redat transformãrile, restructurãrile, reorga-nizãrile, desfiinþãrile ºi operaþionalizãrileunitãþilor ºi marilor unitãþi. În paginile publicaþieiau apãrut mai toate aceste momente, dar ºi stãriletrãite de oamenii care au fost în compunerea lor.

Ne bucurãm cã am fost de faþã la evenimentelerespective ºi cã am putut sã redãm acele momente.Nãdãjduim cã, ºi noi, aºa cum am putut ºi cumijloacele avute la dispoziþie, am contribuit lamodernizarea Armatei României, iar despre vre-murile ce vor veni sã sperãm cã vom scrie, celpuþin, la fel.

LLaa mmuullþþii aannii CCuurriieerruull ARMATEI!!

Luni, 19 noiembrie 2007, însala de festivitãþi a comanda-mentului Corpului 1 Armatã Te-ritorial s-a desfãºurat ceremoniade predare-primire a comenzii ºia Drapelului de luptã al acesteimari unitãþi.

Astfel, generalul-maior dr.Ion BÂRLOIU a predat funcþiade comandant al Corpului 1Armatã Teritorial „General IoanCulcer”, generalului-maior

Nicolae-Vladimir DOHOTARIU, care, în urmã cu o sãp-tãmânã, a predat funcþia de ºef al Direcþiei Structuri ºiPlanificarea înzestrãrii din Statul Major General.

SScchhiimmbbaarreeaa ccoommeennzziiii llaa CCoorrppuull 11 AArrmmaattãã TTeerriittoorriiaall

10 ani de la prima apariþie

““PPrrooffeessiioonnaalliissmmuull ttrreebbuuiiee aaccooppeerriitt pprriinn ccoommppeetteennþþãã îînn ttooaattee ddoommeenniiiillee””

- Batalionul 345Artilerie Mixtã aajuns în PoligonulBabadag. Ce acti-vitãþi desfãºoarã?

- Începând cudata de 12 noiem-brie a.c., desfãºurãmexerciþii tactice cutrageri de luptã, cusecþiile de artilerie.

Atât cu artileria clasicã, mã refer la obuzierelecalibrul 152 mm, cât ºi cu subunitãþile antitanc,

respectiv, tunuri antitanc calibrul 100 mm ºiinstalaþiile de lansare rachete antitanc dirijate.

- Sunt activitãþi pe care le desfãºuraþi numaipe timp de zi sau ºi pe timp de noapte?

- De aceastã datã, am urmãrit numai obiec-tive pe care sã putem sã le îndeplinim numai petimp de zi.

- Rezultatele tragerilor, executate pânã înacest moment, sunt cele aºteptate?

- În general, sunt cele aºteptate. Mai avem delucrat la unele aspecte. Dar, per ansamblu, rezul-tatele sunt peste aºteptãri.

((ppaagg.. 66))

afirmã comandantul Batalionului 345 Artilerie Mixtã,locotenent-ccolonelul Constantin SIMION

ACTUALITATE

Pe o vreme capricioasã de noiembrie, timp de o sãp-tãmânã, militarii din subunitãþile Batalionului 528 Cer-cetare au executat, în raionul Poligonului de instrucþieSmârdan, activitãþile specifice de pregãtire, în cadrul exer-ciþiilor tactice cu trageri de luptã la nivel grupã/grup decercetare (LFX).

În perioada 12-15 noiembrie, în Poligonul de instrucþie Smâr-dan ºi în zonele adiacente acestuia, militarii subunitãþilor luptã-toare ale Batalionului 528 Cercetare au înfruntat frigul, vântul,rafalele de ploaie ºi întunericul, pentru a se pregãti ,,la cald”, încondiþiile unor scenarii diverse, bogate în evenimente ºi inci-dente tactice dintre cele mai complexe. Dupã cum relata maiorulFlorentin NECULCEA, ºeful compartimentului S-3, ”activitateaa fost prevãzutã în Planul instruirii batalionului, prezentând oimportanþã deosebitã pentru unitate, deoarece, grupa ºi grupulsunt microstructurile de bazã ale principalelor elemente decercetare. Ne-am propus sã perfecþionãm deprinderile coman-danþilor de subunitãþi pentru organizarea ºi conducerea acþiu-nilor de luptã, sã dezvoltãm resursele psihice ºi fizice ºi capaci-tatea cercetaºilor de a se orienta în teren, cu ºi fãrã hartã,îndeosebi noaptea, sã verificãm reacþiile grupelor/grupurilor ladeschiderea prin surprindere a focului de cãtre inamic ºi, nu înultimul rând, sã perfecþionãm cunoºtinþele ºi deprinderile mili-tarilor pentru cercetarea unui raion din dispozitivul propriu saupentru descoperirea ºi zãdãrnicirea acþiunilor inamiculuipãtruns în adâncimea tactic-operativã.”

În scopul atingerii acestor obiective complexe, s-a creat uncadru tactic adecvat, în care acþiunile propriu-zise alecercetaºilor au vizat îndeplinirea misiunilor primite, rolul ina-micului fiind jucat de cãtre militarii Companiei Stat Major ºiDeservire a batalionului. Cercetaºii au trecut, ºi de aceastã datã,prin ,,etapele” pregãtirii ºi executãrii unei misiuni specifice:primirea ºi pregãtirea misiunii, deplasarea în raionul acþiunilorde luptã, rezolvarea momentelor tactice create, executarea trage-rilor, regruparea ºi, ulterior, continuarea misiunii. La sfârºitulactivitãþilor, am solicitat opiniile unora dintre participanþi,

privind eficienþa ºi modul în care s-au desfãºurat ,,ostilitãþile” petimpul exerciþiilor. Astfel, sublocotenentul Jean GHEORGHE,comandantul unui grup de cercetare, mi-a declarat: ,,La acesteexerciþii, am încercat sã sporim, mai cu seamã, coeziuneagrupului cu care am acþionat. În momentele tactice create, mi-litarii pe care i-am condus au dat dovadã de profesionalism, demultã ingeniozitate ºi de o bunã capacitate de adaptare,datorate experienþei dobândite la activitãþile anterioare ºi înteatrele de operaþii externe. Nu pot spune cã am trecut prinmomente dificile, pentru cã, tot ceea ce defineºte greul, îldefineºte pe cercetaº. Ca sã poþi sã-i înþelegi cu adevãrat pecercetaºi, trebuie sã trãieºti multe clipe alãturi de ei, prinploaie, prin frig, pe terenurile de instrucþie, prin teatrele deoperaþii. Abia atunci poþi sã-i cunoºti cu adevãrat.”

Cuvintele oricãrui cercetaº trãdeazã o mare pasiune pentruprofesie. De acest lucru m-am convins încã o datã, ascultându-lpe locþiitorul comandantului de batalion, maiorul AdrianANDREI: ,,LFX-ul din aceastã lunã a avut la bazã specificulmisiunilor de cercetare ºi posibilitatea confruntãrii cercetaºilorcu diferite situaþii în care aceºtia trebuie sã deschidã focul. Pen-tru un cercetaº, deschiderea focului echivaleazã cu demascareaºi, implicit, cu deconspirarea poziþiei, ceea ce, din experienþaconflictelor, conduce, de cele mai multe ori, la pierderi umaneºi materiale. A fost un bun prilej pentru militarii noºtri de a-ºiperfecþiona deprinderile individuale de trãgãtori cu armamentuldin dotare. Sfârºitul exerciþiului a demonstrat cã militarii bata-lionului sunt în mãsurã sã-ºi îndeplineascã misiunile specifice,indiferent de condiþiile existente sau impuse de scenariul unuiexerciþiu.”

Locotenent-colonel Florentin PARASCHIV

Un abonament lunar (douãapariþii) costã 1 leu, iar banii sevor depune în contul U.M.02214 Bucureºti RO 70TREZ 705 5005 XXX 000 146,cod fiscal 14355500, Trezore-ria sectorului 5, cu specificaþia"Abonamente la publicaþii mi-litare C.A." Pentru a fi luaþi în

evidenþã cu rapiditate (ºi,implicit, expedierea operativã apublicaþiei), dupã depunereabanilor se va trimite o adresãcãtre ºeful U.M. 02450 "V", încare se va specifica numãrul deabonamente fãcute ºi perioada,precum ºi suma depusã. Laaceasta, se va ataºa chitanþa saucopia de pe ordinul de platã.

Vã facem cunoscut cãaceastã publicaþie se tipãreºteexclusiv din fondurile strânsedin abonamente, ceea ce face canumãrul gratuitãþilor sã fiefoarte mic.

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 22(233) din 30 noiembrie 2007Pagina 2

ACTUALITATEAPE SCURT

MOSCOVA-Belarusul neagã cã a discutat cu Rusia despreamplasarea unor rachete pe teritoriul sãu. Un purtãtor decuvânt al Ministerului belarus al Apãrãrii a declarat cã nu auexistat discuþii despre amplasarea unor rachete tactice modernede tip Iskander în Belarus, aºa cum anunþase presa rusã,relateazã Reuters. Purtãtorul de cuvânt a declarat la Minsk cãBelarusul intenþioneazã sã achiziþioneze ºi sã introducãrachetele de tip Iskander într-una dintre unitãþile sale pânã în2020, în conformitate cu programul sãu militar. Presa rusãanunþase anterior cã Moscova ar putea amplasa rachete tacticemoderne de tip Iskander în Belarus. Racheta de tip Iskanderrespectã în întregime prevederile cuprinse în Tratatul ForþelorNucleare cu Razã medie (INF). Iskander are capacitatea de alansa 480 de kilograme de încãrcãturã convenþionalã pe o razãde pânã la 400 de kilometri. LONDRA-Marea Britanie îºiconsolideazã dispozitivele de securitate în transporturi ºilocuri publice. Premierul britanic a anunþat consolidarea dis-pozitivelor de protecþie antiteroristã din aeroporturi, gãri ºilocuri publice. Mãsurile sunt adoptate dupã atentatele eºuate dela Londra ºi Glasgow din cursul acestui an. De revizuireamãsurilor de protejare a infrastructurii britanice în urma aten-tatelor eºuate cu maºinã capcanã, comise la sfârºitul lunii iunies-a ocupat, Lordul Alan West, fost comandant al MarineiRegale, în prezent, Secretarul de Stat pentru securitate.Mãsurile de securitate vor fi consolidate, în special, în gãri, ter-minalele aeroporturilor, porturi ºi în alte peste 100 de obiectivesensibile. Ca urmare a recomandãrilor, vor putea fi achiziþionatenoi echipamente de protecþie pentru a identifica mult mai binecomportamentele suspecte. Recomandãrile vor fi transmisediferitelor instituþii, precum: cinematografe, teatre, restaurante,hoteluri, baze sportive, centre comerciale, spitale, ºcoli ºilãcaºuri de cult. În ceea ce priveºte transportul pe calea aerului,ministrul Transporturilor a anunþat o relaxare a restricþiilorimpuse în cazul bagajelor pe aeroporturile britanice. Începândcu data de 7 ianuarie 2008, pasagerii vor putea transporta, maimulte bagaje în cabinele avioanelor. WASHINGTON-Statele Unite acuzã China de continuarea unui spionaj“agresiv”. O comisie a Congresului american, citatã de AFPacuzã China de continuarea unui program de spionaj agresivpentru a se dota cu tehnologii americane de ultimã generaþie. Înraportul anual al Comisiei pentru relaþii americano-chineze, seprecizeazã cã au fost adoptate tactici “distructive” vizând infra-structuri americane, în principal, prin atacarea sistemelor infor-matice. Directorul serviciilor americane de informaþii afirma cãoperaþiunile de spionaj practicate de China ºi Rusia împotrivaStatelor Unite ating nivelul din timpul Rãzboiului Rece. BEI-JING- China neagã cã ar desfãºura un program de spionajagresiv în detrimentul SUA. China a respins acuzaþiile formu-late de o comisie din Congresul Statelor Unite, potrivit cãrora ardesfãºura un program de spionaj pentru a obþine tehnologiiamericane sensibile, relateazã AFP. Un purtãtor de cuvânt alMinisterului de Externe a declarat cã “în ceea ce priveºte aºa-zisul spionaj economic chinez faþã de Statele Unite, Beijingulnu pericliteazã în nici un caz interesele celorlalte naþiuni. Purtã-torul de cuvânt al Ministerului de Externe al Chinei a adãugatcã în cazul cooperãrilor cu alte naþiuni în orice domeniu semenþine principiul unui beneficiu reciproc, bazat pe echitate,justiþie ºi egalitate. BRUXELLES-Amiral italian, ales laconducerea Comitetului militar al NATO. Amiralul italianGiampaolo di Paola a fost ales la conducerea Comitetului mili-tar al NATO, care reuneºte ºefii de Stat-Major din cele 26 destate membre ale Alianþei Nord-Atlantice.Amiralul di Paola,care s-a declarat “onorat de încrederea pe care i-au acordat-o”colegii lui, îi va succeda în iunie 2008, pentru o perioadã de treiani, unui canadian, generalul de aviaþie Ray Henault. De lacrearea NATO, în 1949, oficialul italian va fi cel de-al 30-leapreºedinte al Comitetului militar. Amiralul di Paola va fi cel de-al doilea ofiþer italian care va ocupa acest post, de la transfor-marea acestei funcþii într-una permanentã, în 1963. Printre pri-oritãþile mandatului sãu se numãrã operaþiunile actuale aleNATO în Afganistan ºi Kosovo, precum ºi modernizareaforþelor armate din cele 26 de state aliate. MOSCOVA- Ca-mera superioarã a Parlamentului rus aprobã suspendareaTratatului CFE. Consiliul Federaþiei, Camera superioarã a Par-lamentului rus, au aprobat suspendarea participãrii Rusiei laTratatul privind Forþele Convenþionale în Europa (CFE), care arurma sã intre în vigoare de la 12 decembrie, au anunþat agenþi-ile ruse, citate de AFP. Agenþia de presã Itar-Tass a precizat cãsuspendarea a fost aprobatã în unanimitate de cãtre senatoriiprezenþi. Aprobatã deja de Duma de Stat (Camera inferioarã) la7 noiembrie, decizia este astfel validatã definitiv de Parlament.Rusia, nemulþumitã de apropierea prezenþei militare americanede frontierele sale, a anunþat în iulie cã îºi va suspenda partici-parea la Tratatul CFE, care limiteazã armamentul de pe conti-nentul european. (B.E.)

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 V Bucureºti; Fax: 021/410.20.53; telefon: 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ...; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personalºi nu angajeazã în vreun fel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe,doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei publicaþiei.

Tipografia ºi expediþiaU.M. 02214

Mm. Marian ArdeleanToma BarbuGeorgeta Dumitrache Lenuþa Boþoagã

RReeddaaccttoorr-ººeeff LLtt..ccooll.. IIoonn PPaappaalleeþþ

iinntt..00330077SSeeccrreettaarr ddee rreeddaaccþþiieeLt.col. Dãnuþ Cãldãraru

iinntt..00222277

SSeeccrreettaarriiaatt tteehhnniicc ddee rreeddaaccþþiiee

SSeerrgg..mmaajj.. RRaadduu SSããccããrreeaa iinntt.. 00113355MMaarriilleennaa OOlltteeaannuu iinntt.. 00111122

GGaabbrriieellaa TTeeooddoorreessccuu iinntt.. 00111122DDaanniieellaa ÞÞããrruuººii iinntt.. 00774433

RedactoriLt.col. Emanuel BãrbulescuMr. Gabriel Pãtraºcu

int. 0602Lt.col. Florentin ParaschivCristina Fratu int.0156

ISSN 1582-1269B 64407

C 22/2007

PPrroocceessuull ddee îînnnnooiirree aa tteehhnniicciiii ddeelluuppttãã aa uunniittããþþiilloorr ddiinn AArrmmaattaa RRoommâânniieeiiccoonnttiinnuuãã,, ccoonnffoorrmm ppllaannuurriilloorr ddee îînnzzeess-ttrraarree ssttaabbiilliittee.. AAssttffeell,, îînn pprriimmaa jjuummããttaatteeaa lluunniiii nnooiieemmbbrriiee,, îînn PPoolliiggoonnuull ddeeTTrraaggeerrii SSooll-AAeerr ddee llaa CCaappuu MMiiddiiaa,, ssuubb-uunniittããþþiillee BBaattaalliioonnuulluuii 334488 AAppããrraarree AAnnttii-aaeerriiaannãã aauu eexxeeccuuttaatt ttrraaggeerriillee ddee aacccceepp-ttaannþþãã tteehhnniiccãã ººii ddee iinniiþþiieerree aa ppeerrssoonnaalluu-lluuii,, ccuu tteehhnniiccaa ddee aarrttiilleerriiee aannttiiaaeerriiaannãã,,,,GGEEPPAARRDD””,, ddee ccuurrâânndd iinnttrraattãã îînnddoottaarreeaa uunniittããþþiiii..

Î n f r u n t â n dcapriciile unuianotimp schim-bãtor, dar, maiales, emoþiilefireºti aleoricãrui început,personalul sub-unitãþilor Bata-lionului 348Apãrare Anti-aerianã, aflat însubordinea Regi-mentului 53 Mixt Rachete Antiaeriene, aexecutat, în perioada 05-15 noiembrie, înPoligonul de Trageri Sol-Aer de la CapuMidia, antrenamente intense, continuate

cu trageri de acceptanþã ºi iniþiere cutoate cele 6 complexe de artilerie anti-aerianã ,,Gepard”, calibru 2x35mm, nou-intrate în dotarea unitãþii. Conformuzanþelor din ultimii ani, admiterea per-sonalului la trageri s-a desfãºurat încazarma din garnizoana de dislocare lapace, Basarabi, în poligon, executându-se doar admiterea tehnicii de luptã,activitate înlesnitã de faptul cã, sis-temele antiaeriene ,,Gepard” de-abia

fuseserã primite de la producãtorul ger-man ,,Krauss-Maffei-Wegmann”. Dealtfel, pe toatã durata activitãþilor dinpoligon, mentenanþa tehnicii a fost asi-

guratã de reprezentanþii fabricii germaneºi de personal calificat din Batalionul 3Apãrare Antiaerianã de la Turda, care auîntrebuinþat în acest scop, aparatura deverificare ºi control aparþinând bata-lionului ardelean. Comandantul Bata-lionului 348 Apãrare Antiaerianã,locotenent-colonelul Vasile BARBU,persoana cea mai îndreptãþitã sã exprimeprimele concluzii privind modul de com-portare a personalului ºi tehnicii latrageri, declara, la sfârºitul activitãþilor,urmãtoarele: ,,Sunt foarte mulþumit derezultatele obþinute ºi de modul cum audecurs aceste prime trageri antiaeriene ºiterestre, executate cu tehnica recentachiziþionatã. De asemenea, sunt satisfã-cut de modul în care subordonaþii meis-au pregãtit ºi au executat primele lortrageri cu ,,Gepardul”. Pânã la primireacelorlalte ºase complexe antiaeriene, amrepartizat câte douã sisteme la fiecaresubunitate, tocmai pentru a demara pro-cesul de iniþiere a personalului ºi decunoaºtere a tehnicii, la nivelul întregu-lui batalion. Tehnica a funcþionat laparametrii nominali, fãrã incidentedeosebite. Reuºita acestor prime tragerine-a transmis tuturor, un sentiment deîncredere în propriile posibilitãþi.” (P.F)

Ministrul Apãrãrii, Teodor Meleºcanu, i-a vizitat, sâm-bãtã, 17 noiembrie, la Spitalul Clinic de Urgenþã Militar Cen-tral pe cei trei militari repatriaþi de la spitalul Landstuhl dinGermania. În cadrul unui scurt ceremonial, ministrul TeodorMeleºcanu i-a decorat pe locotenent-colonelul Dorin Petruþ,plutonierul Dãnuþ Nicola ºi soldatul Cãtãlin Sorin Popa cu„Emblema de Onoare a Armatei Române”, pentru înaltul pro-fesionalism, spiritul de sacrificiu, devotamentul ºi curajuldovedite în timpul executãrii misiunii în teatrul de operaþii dinIrak. Teodor Meleºcanu a stat de vorbã cu militarii ºi echipade medici care îi asistã ºi i-a asigurat de întreg sprijinul con-ducerii Ministerului Apãrãrii pentru continuarea tratamentu-lui ºi procedurilor de recuperare în vederea refacerii capa-citãþii de muncã. Totodatã, aceºtia au fost asiguraþi cã vorprimi toate drepturile cuvenite ºi armata va fi alãturi de ei ºifamiliile lor. Locotenent-colonelul Dorin Petruþ din misiuneaNATO de instruire a armatei irakiene a fost rãnit pe data de11 septembrie, în urma unui atac cu rachetã asupra bazei dinapropiere de Bagdad. El a fost internat apoi la spitalul dinRamstein, unde a suferit câteva operaþii la gamba picioruluistâng. Urmeazã un program de recuperare la Secþia de Orto-

pedie a Spitalului Clinic de Urgenþã Militar Central. Plu-tonierul Nicola Dãnuþ ºi soldatul Cãtãlin Sorin Popa au urmattratamente de specialitate la Ramstein, în urma evenimentuluigrav petrecut în Irak, la 21 septembrie. Dãnuþ Nicola a fostoperat fiindu-i scoase schije din zona abdomenului. A avut ofracturã de piramidã nazalã ºi arsuri pe cinci la sutã dinsuprafaþa corpului. Soldatul Popa Sorin Cãtãlin a suferit arsuripe 20 la sutã din suprafaþa corpului, având un traumatismcranio-cerebral. Cei doi sunt, în prezent, internaþi la SpitalulClinic de Urgenþã Militar Central la secþia de Chirurgie Plas-ticã. Pentru a evalua la faþa locului starea de sãnãtate a mili-tarilor români, rãniþi în Irak, ministrul Apãrãrii, TeodorMeleºcanu, a dispus pe 27 septembrie ca o echipã medicalã sãse deplaseze la spitalul bazei americane Ramstein din Germa-nia. Medicii militari au avut misiunea de a identifica, împre-unã cu medicii americani, conduita terapeuticã viitoare pentrufiecare militar în parte, astfel încât, aceºtia sã beneficieze ºi înþarã de îngrijire medicalã adecvatã ºi recuperare. Echipa me-dicalã a fost însoþitã ºi de membri ai familiilor militarilorrãniþi în cele douã evenimente produse în Irak. (B.E.)

MMiinniissttrruull AAppããrrããrriiii ii-aa vviizziittaatt ppee mmiilliittaarriiii rroommâânnii rrããnniiþþii îînn IIrraakk

Se înmulþesc “Geparzii” României

TToott cceeeeaa ccee ddeeffiinneeººttee ggrreeuull,, îîll ddeeffiinneeººttee ppee cceerrcceettaaºº

ABONAMENTE LA Curierul ARMATEI

ACTUALITATECurierul ARMATEINr. 22(233) din 30 noiembrie 2007

Pagina 3

YASS KHAFAJI: Pentru cã sunteþi militari, mi-ar plãcea sãîncepem prin a discuta despre situaþia de securitate din provincianoastrã. Cum caracterizaþi, domnule colonel Charles Flynn,aceastã situaþie?

Col. CHARLES FLYNN: Cred cã situaþia de securitate înprovincia Dhi Qar este foarte stabilã. Acest lucru se datoreazã bata-lionului românesc, detaºamentului australian ºi elementelor irakiene– forþe de securitate, armatã, poliþie – care acþioneazã în aceastã zonã.Împreunã constituim un front comun de securitate, iar acest aspectcred cã este unul esenþial al misiunii noastre, aspect care seîmbunãtãþeºte în fiecare zi. Pe de altã parte, poliþia localã ºi armatairakianã devin mai puternice pe zi ce trece.

YASS KHAFAJI: Domnule locotenent-ccolonelCristian Dinulicã, ce pãrere aveþi despre situaþiade securitate în provinciile Dhi Qar ºi AlMuthanna, zone în care acþioneazã militariiromâni? O parte din misiuni sunt executate de mi-litarii dumneavoastrã în cooperare cu militariiirakieni sau numai de militarii irakieni?

Lt.col. CRISTIAN DINULICÃ: Întrebareadumneavoastrã este excelentã. Chiar îmi doreamsã am ocazia de a-mi spune pãrerea legatã de acestaspect. Misiunea batalionului românesc aici este dea asigura, alãturi de partenerii noºtri de coaliþie,americani ºi australieni, un mediu stabil ºi sigur înaceste provincii. Aºa cum a afirmat ºi col. Flynn,suntem o coaliþie. Obiectivul nostru comun esteacest mediu de securitate care a ajuns la un nivelatât de bun, încât poate fi dat ca exemplu pentruîntregul Irak. Un lucru esenþial pentru noi, toþi estemodul cum populaþia irakianã percepe ºi înþelegeeforturile ºi sacrificiile pe care le fac militariiforþelor coaliþiei ºi forþele irakiene pentru acesteprovincii. Vreau sã mai adaug cã noi, toþi dorim unsingur lucru – stabilitate. Iar stabilitatea înseamnã dez-voltare pe toate planurile. În ceea ce priveºte misiunileexecutate de militarii irakieni, aceºtia cunosc foarte binece au de fãcut ºi zona în care acþioneazã ei. Se potrelaþiona excelent cu localnicii deoarece nu existã barierelingvistice. Consider cã misiunile executate de aceºtia, atâtîn cooperare cu militarii români, cât ºi independent sunt deo foarte bunã calitate.

YASS KHAFAJI: Este adevãrat, cunoaºtem câte aþifãcut pentru noi, dar nu ºtiu dacã instruirea aceastadespre care vorbeaþi va fi beneficã fãrã a avea o infra-structurã a provinciei Dhi Qar. Întrebarea mea este ce potoferi în plus forþele coaliþiei acestei provincii pentru catoate aceste lucruri frumoase pe care le-aam auzit sã fie

viabile?Col. CHARLES

FLYNN: Vom rãspundeîmpreunã la aceastã între-bare, eu, colonelul JakeElwood, locotenentcolonelul Cristian Dinulicã,pentru cã, împreunã neocupãm de proiectele carese executã în aceastãprovincie. Statutul echipeide reconstrucþie provincialãeste de a oferi condiþii deinstruire pentru specialiºtiiirakieni, pentru cei caredoresc sã se perfecþioneze înceva. Aceastã echipã esteaici pentru a sprijiniautoritãþile guvernamentaleîn efortul de a reconstrui

aceastã provincie.Proiecte – iar acestea sunt însemnate – au fost

desfãºurate de militarii australieni, români ºi de subordo-naþii mei ºi sunt concentrate pe construirea sau renovareade ºcoli, drumuri, câteva proiecte de sprijinire a fermierilordin zonã. De asemenea, împreunã am reamenajat autostra-da – care este cea mai importantã cale comercialã careleagã nordul de sudul Irakului. În continuare, o sã vã pre-zinte cei doi comandanþi – colonelul Jake Elwood ºi locote-nent-colonelul Cristian Dinulicã – proiectele pe care mili-tarii noºtri le-au desfãºurat aici în ultima perioadã.

YASS KHAFAJI: Au fost acþiuni desfãºurate în ShukAsh Shuyukh, Al Badur, Al Batha ºi am fost, personal,

pentru a le vizita. Sunt sigur cã opinia publicã va fi încân-tatã sã afle cât mai multe chiar de la dumneavoastrã.

Lt.col. CRISTIAN DINULICÃ: Mã voi referi laproiectele pe care le-au dezvoltat militarii pe care îicomand de la sosirea noastrã aici, în Irak, în urmã cu treiluni. Am pus în practicã un numãr de 31 de proiecte,îndeosebi în zona triburilor Al Badur, Al Ghizi, dar ºi înzona Al Huseinat. Aºa cum s-a mai amintit aici, acesteproiecte au constat îndeosebi în construirea unei ºcoli în AlBadur. Au mai fost proiecte pe linia facilitãþilor rutiere ºi ainfrastructurii de electricitate. Avem în desfãºurare unproiect de sprijinire a fermierilor. Zona în care nedesfãºurãm activitatea este una, preponderent agricolã ºiam pregãtit pentru aceºtia câteva sute de tone de seminþe

agricole pentru a sprijini ºi dezvoltarea acestei ramuri aeconomiei.

Consider cã este foarte importantã pregãtirea populaþieiîn anumite domenii de activitate ºi am venit cu propunereade a înfiinþa centre de pregãtire-calificare în muncã. ªine-am gândit, dat fiind faptul cã, printr-un proiect româ-nesc a fost creat un atelier de croitorie, sã începem prin apregãti croitori ºi sã continuãm cu calificarea sanitarã acetãþenilor care solicitã aceastã calificare.

Aceste proiecte au fost propuse ºi coordonate de mili-tarii români ºi realizate cu fonduri CERP (Fonduri derãspuns pentru situaþii de urgenþã ale Comandantului Coa-liþiei Multinaþionale) destinate reconstrucþiei Irakului. Suntun mic ajutor acordat de noi populaþiei greu-încercate dinaceastã zonã. Este o bucurie imensã pentru noi, dacãirakienii înþeleg corect ºi apreciazã eforturile ºi sacrificiilepe care le facem pentru a readuce speranþa cã toate vor fiîntr-o bunã zi pe un fãgaº normal în aceastã þarã.

YASS KHAFAJI: Este posibil ca militarii români sãdezvolte proiecte ºi în alte localitãþi din exteriorul zoneide responsabilitate?

Lt.col. CRISTIAN DINULICÃ: La acest gen deîntrebare am mai fost solicitat sã rãspund în ultimaperioadã. Mulþi ºeici au solicitat ofiþerului meu care seocupã de aceste proiecte sã le acorde atenþie. Însã, unitateape care o comand nu este una foarte mare, iar pentru a faceun numãr mai mare de proiecte trebuie sã am personal spe-cializat, iar pentru a realiza foarte bine ºi cu eficienþã ma-ximã aceste acþiuni trebuie sã ne limitãm la arii pe care leputem acoperi din acest punct de vedere. Dar, din câte ºtiu,toate aceste regiuni sunt acoperite de militari americanisau australieni, pe linia dezvoltãrii de proiecte în sprijinuldumneavoastrã. O condiþie deosebit de importantã pentrudezvoltarea acestor iniþiative este ca, în zona provincieiDhi Qar, sã fie liniºte. Odatã cu asigurarea ºi garantareasecuritãþii în zonã vor veni ºi proiectele, ba chiar se vorînmulþi.

YASS KHAFAJI: Domnule colonel Flynn, sunteþicomandantul garnizoanei Tallil ºi al tuturor militarilorcare acþioneazã aici, în Dhi Qar. Aveþi cuvântul deîncheiere.

Col. CHARLES FLYNN: Suntem aici pentru a vãoferi sprijin oricând, pentru a ajuta echipa guvernamentalãdin aceastã zonã, pentru a vã sprijini sã vã instruiþi soldaþiica într-un viitor apropiat sã preia în totalitate responsabi-litatea asupra securitãþii provinciei. În timp ce noiacþionãm împreunã pentru liniºtea ºi securitatea Dhi Qar-ului, echipele de reconstrucþie provincialã elaboreazãstrategiile necesare pentru reconstrucþia provinciei, pentrupregãtirea ºi calificarea dumneavoastrã în diferite domenii,pentru îmbunãtãþirea condiþiilor în care copiii irakieni sepregãtesc, într-un cuvânt, pentru ca, în aceastã provincieDhi Qar, în care cu toþii am pus suflet, totul sã revinã lanormalitate în cel mai scurt timp.

Activitatea a fost apreciatã de ambele pãrþi. Ea areprezentat un dialog direct între militarii forþelor coaliþieiºi opinia publicã irakianã cu privire la principalele misiuniºi activitãþile pe care le desfãºoarã militarii dislocaþi aici.Pe viitor, aceste conferinþe vor avea o anumitã periodici-tate pentru a realiza un alt fel de comunicare între militariicoaliþiei ºi cetãþenii irakieni ºi, în acelaºi timp, pentru a seputea urmãri feedback-ul acþiunilor soldaþilor americani,români ºi australieni care sprijinã prin misiunile executateeforturile de reconstrucþie a Irakului.

Text ºi foto: cãpitan Cristian CÃNUCI

Notã: Din interviul colectiv am redat numai referirile la activ-itatea militarilor români.

Dhi Qar - Irak

Proiectele de reconstrucþie dezbãtute într-o discuþie liberã la Tallil

Militarii Batalionului 32 Infanterie ‘’Mircea’’ au fost vizitaþi de gene-ralul-maior Barney White-Spunner, ºeful de stat major al Comandamentu-lui Forþelor Terestre al Marii Britanii, care, începând de anul viitor, va ficomandantul Diviziei Multinaþionale de Sud-Est. Generalul White-Spun-ner s-a interesat de capabilitãþile tehnice de care militarii români dispunpentru îndeplinirea cu succes a misiunilor ordonate, precum ºi deproiectele de cooperare cu populaþia civilã, realizate de aceºtia, iar locote-nent-colonelul Cristian Dinulicã a prezentat situaþia de securitate din ariade responsabilitate ºi bilanþul misiunilor îndeplinite de Batalionul 32Infanterie. “Am fost informat de toate proiectele iniþiate ºi desfãºurate demilitarii români. Sunteþi adevãraþii luptãtori-diplomaþi de care CoaliþiaMultinaþionalã are nevoie în perioada post conflict din Irak. Aþi demonstratcã, oricât de mari ar fi armatele, fãrã acceptul popoarelor, procesul dereconstrucþie nu are consistenþã. Faptul cã, pânã în prezent, aþi derulatproiecte în valoare de un milion de dolari demonstreazã cã aveþi un man-dat clar ºi cã sunteþi hotãrâþi sã îl duceþi la bun sfârºit în mod profesionist”,a declarat ºeful de stat major al Comandamentului Forþelor Terestre alMarii Britanii. El a adãugat cã toate semnalele pe care le-a primit desprebatalionul românesc s-au situat la categoria misiunilor îndeplinite. „Acumam avut ocazia de a vã cunoaºte personal ºi am înþeles cã realitatea dinteren confirmã rapoartele primite. Sunt bucuros sã lucrez cu militariiArmatei României, þarã care a fãcut progrese remarcabile din momentulintrãrii în NATO”, a concluzionat oficialul britanic. (B.E.)

Militarii români din Irak vizitaþi de ºeful de stat major alComandamentului Forþelor

Terestre al Marii Britanii

Baza militarã de la TALLIL, din Irak, a gãzduit o conferinþã de presã la careau participat toþi comandanþii detaºamentelor care acþioneazã în provincia DHI QARdin sudul Irakului, precum ºi reprezentanþi ai Echipei de Reconstrucþie Provincialã careîºi desfãºoarã activitatea în aceastã zonã.

Astfel, alãturi de reprezentanþi ai mas-media din Nassiriya s-au aflat comandantultrupelor americane dislocate în baza militarã de la TALLIL, colonelul Charles Flynn,comandantul australian, colonelul Jake Elwood, comandantul Batalionului 32 Infanterie„MIRCEA”, locotenent-colonelul Cristian Dinulicã, precum ºi managerul echipei dereconstrucþie provincialã din Dhi Qar, dr. Anna Prouse.

Din partea presei irakiene au participat jurnaliºti din Nassiriya conduºi de liderulacestora, YASS KHAFAJI, director al postului de radio ALAHWAR. Activitatea areunit la aceeaºi masã, pentru prima datã de când sunt forþe ale coaliþiei în aceastã zonã,toþi comandanþii militari ºi liderii echipelor care îºi desfãºoarã activitatea în provinciaDHI QAR, la un dialog liber cu presa.

Subiectele dezbãtute s-au referit la situaþia de securitate din aceastã provincie, carea fost apreciatã de comandantul garnizoanei TALLIL, colonelul american CharlesFLYNN, ca fiind una, stabilã, precum ºi la proiectele de cooperare civil-militarã –CIMIC – pe care, atât forþele coaliþiei, cât ºi autoritãþile locale pun un accent deosebit,

acestea constituind primii paºi în procesul de reconstrucþie a Irakului.

Luni, 19 noiembrie 2007, în sala de festivitãþi acomandamentului Corpului 1 Armatã Teritorial s-adesfãºurat ceremonia de predare-primire a comen-zii ºi a Drapelului de luptã al acestei mari unitãþi.

Astfel, generalul-maior dr. Ion BÂRLOIU apredat funcþia de comandant al Corpului 1 ArmatãTeritorial „General Ioan Culcer”, generalului-maior Nicolae-Vladimir DOHOTARIU, care, înurmã cu o sãptãmânã, a predat funcþia de ºef alDirecþiei Structuri ºi Planificarea Înzestrãrii dinStatul Major General.

Predarea-primirea comenzii Corpului 1 s-adesfãºurat în prezenþa ºefului Statului Major alForþelor Terestre, generalul-locotenent dr. TeodorFRUNZETI.

Tot în aceastã perioadã, generalul de brigadã dr.Ion PÂLªOIU, locþiitor al comandantului Corpului1 Armatã Teritorial „General Ioan Culcer” a fostnumit ºef al Direcþiei Operaþionalizare, Generare ºiEvaluare Forþe din Statul Major General, iar gene-ralul de brigadã Petru TOADER, comandant alBrigãzii 2 Vânãtori de Munte, a fost numit înfuncþia de locþiitor al comandantului Corpului 4Armatã Teritorial.

Locotenent-colonel Ion PAPALEÞ

SScchh iimmbbaarreeaa ccoommeennzz ii ii ll aa CCoorrppuu ll 11 AArrmmaattãã TTee rr ii ttoo rr ii aa ll

KAKI 100% Curierul ARMATEINr. 22(233) din 30 noiembrie 2007Pagina 4

Pe timpul vizitei de documentare la Batalionul 1 CIMIC, amconsemnat pãrerile avizate ale câtorva dintre artizanii procesu-lui de operaþionalizare a acestei structuri, finalizat cu succes, decãtre personalul batalionului, spre sfârºitul acestui an. Persoanacare s-a aflat în fruntea colectivului unitãþii, în aceastã perioadãdificilã, a fost locþiitorul comandantului de batalion, maiorulEduard STANCIU. Cu amabilitate, acesta a prezentat câtevadetalii despre situaþia batalionului:,,Activitãþile de certificare ºiafirmare NATO ale Batalionului 1 CIMIC au încheiat un pro-ces de perfecþionare a nivelului de instruire, început încã dinanul 2001, an în care, s-a înfiinþat prima structurã tacticãromâneascã pe linie CIMIC - Grupul CIMIC. A urmat operioadã de pregãtiri intense, ce a cuprins ºi participarea unormicrostructuri CIMIC la misiuni în teatrele de operaþii. Înafara comandamentului batalionului, organizat pe comparti-mente de tip ,,S”, unitatea mai are în organicã câteva companiiCIMIC ºi un grup de specialiºti funcþionali. Trebuie ºtiut cã,Batalionul 1 CIMIC nu a fost operaþionalizat în totalitate.Doar o parte din structuri au fost prevãzute în planurile depregãtire în vederea certificãrii ºi afirmãrii NATO, cealaltãparte fiind destinatã generãrii ºi regenerãrii forþei.”

Dupã aceastã introducere succintã, pentru a înþelege ºi maibine modul cum stau lucrurile, locotenentul Marius LUPU,locþiitor al comandantului de companie CIMIC, mi-a descris,,compunerea de luptã” a unei subunitãþi CIMIC, organizatã peplutoane: ,,Fiecare pluton CIMIC are trei echipe cu specificbine definit: prima este echipa de evaluare a situaþiei CIMICdin zona de responsabilitate; a doua este echipa de legãturã cumediul civil, interfaþã între comandamentul forþei militare dinteatrul de operaþii ºi mediul civil; a treia este echipa de acþiuniCIMIC, care întocmeºte ºi monitorizeazã execuþia proiectelor,la termenele stabilite. Pregãtirea individualã ºi colectivã a per-sonalului þine cont de specificul fiecãrei echipe ºi de misiunilepe care acestea trebuie sã le îndeplineascã.”

În directã legãturã cu cele enunþate de locotenentul Lupu,referindu-se la specificul instruirii CIMIC, maiorul IonelDUMITRU, ºeful compartimentului de resort, menþiona faptulcã: ,,Denumirea echipelor de lucru din plutoane ne indicã ºi

domeniile pregãtirii de specialitate a personalului CIMIC, aºacum, pentru specialiºtii funcþionali, cele 31 de subdomeniicoincid cu direcþiile lor de instruire. Nu trebuie sã lipseascãdin bagajul de cunoºtinþe al unui specialist CIMIC, ,,Tehnicile,tacticile ºi procedurile NATO” ºi prevederile ,,DoctrineiNATO”, pe linie CIMIC, ,,SOP”-urile proprii, pânã la nivel debatalion, lecþiile învãþate în teatrele de operaþii, expresiileuzuale în limba englezã.”

Maistrul militar Cãtãlin IFTIMI, specialist în echipa delegãturã a subunitãþii CIMIC, a scos în evidenþã importanþaexperienþei practice acumulate de militari, pe timpul misiunilorCIMIC, executate în teatrele de operaþii: ,,Rezultatele foartebune obþinute la evaluãrile pentru certificarea ºi afirmareaNATO a structurilor prevãzute în planul de operaþionalizare aufost, în mod sigur, ºi rodul experienþei cãpãtate ºi împãrtãºitede colegii noºtri, care au participat deja la misiuni CIMICinternaþionale, care au luat contact cu realitãþile din teatre ºicu cerinþele cooperãrii internaþionale.”

În continuare, cãpitanul Daniel NATU, ºeful grupului despecialiºti funcþionali, ,,m-a luminat” în privinþa rolului acesteicategorii de specialiºti militari: ,,Specialiºtii funcþionali repre-zintã acea parte a forþelor CIMIC care asigurã expertiza pen-tru domenii strict de specialitate, conform Doctrinei NATO,expertizã care nu se gãseºte în cadrul altor structuri militare.Aceºtia sunt împãrþiþi pe 5 domenii: asistenþã umanitarã,administraþie civilã, infrastructurã civilã, afaceri culturale,economie ºi comerþ. Cele 5 domenii se ramificã în alte 31 desubdomenii.”

Locotenentul George BIVOL, comandant pluton CIMICºi ofiþer cu relaþiile publice, sublinia rolul comunicãrii ºi ima-ginii în realizarea obiectivelor batalionului: ,,Printr-o mai efi-cientã comunicare ºi cooperare, microstructurile din unitate aurealizat o mai bunã coeziune pentru acþiune, fapt reliefat deconstatãrile comisiilor de evaluare NATO. Specificul munciinoastre, în teatrele de operaþii, este ºi unul legat de imagine, aunitãþii ºi a þãrii. Din experienþa misiunilor externe pe carecolegii noºtri le-au executat anterior, se simte acut nevoiaîmbunãtãþirii dotãrii structurilor CIMIC româneºti cu mate-

riale promoþionale.”Cãpitanul Daniel DEGERATU, ºef de compartiment,

întors recent din misiune, din Afganistan, îºi exprima cu since-ritate gândurile, rezultate din confruntarea cu realitatea crudã ateatrului de operaþii: ,,Ofiþerul CIMIC este persoana care îlconsiliazã pe comandant, în privinþa relaþiilor cu populaþiacivilã, din zona de responsabilitate. Aceste misiuni CIMIC tre-buie bine pregãtite din þarã, dupã un studiu amãnunþit al regi-unii de dislocare a unitãþii. M-am confruntat cu situaþii când aºfi dorit sã fac ceva, dar nu aveam posibilitãþi. Ofiþerul CIMICromân nu are pârghii la dispoziþie. Ar trebui sã beneficieze defonduri speciale, pe care specialiºtii CIMIC din alte armate leau, pentru realizarea de proiecte cu impact rapid asupra po-pulaþiei din zona de dislocare a detaºamentului. Creeazã obunã imagine donaþiile de alimente, de rechizite ºiîmbrãcãminte pentru copii, orice suport material efectiv, acþi-uni care aratã cã te implici concret.”

Este demn de evidenþiat faptul cã, impresionat de cele trãitepe timpul misiunii, împreunã cu organizaþia ,,Salvaþi copiii-România”, cãpitanul Degeratu a organizat trimiterea derechizite, copiilor din provinciile Dhi Qar-Irak ºi Zabul-Afga-nistan, prin intermediul ofiþerilor CIMIC ai batalioanelorromâneºti dislocate în cele douã þãri.

La finalul discuþiei noastre, maiorul Eduard Stanciu remar-ca rezultatele promiþãtoare înregistrate de batalion la evaluãriledin toamnã, unele neajunsuri cu care se confruntã unitatea, darºi intenþiile de viitor: ,,Din punctul de vedere a instruirii per-sonalului, ne situãm, conform evaluatorilor NATO, la un nivelfoarte bun, atât în ceea ce priveºte cunoºtinþele de specialitate,cât ºi în privinþa cunoaºterii limbii engleze. Membrii comisiilorde verificare au apreciat profesionalismul oamenilor noºtri.Din pãcate, dotarea tehnico-materialã lasã de dorit, ºi mãrefer, în special, la mijloacele auto ºi de comunicaþii-informa-ticã din înzestrare, care sunt învechite, incompatibile cu celeNATO. Probabil, în perioada urmãtoare, se vor înregistraîmbunãtãþiri ºi la acest capitol, pentru cã suntem o structurãrelativ micã ºi nu va fi foarte greu sã ni se asigure cele nece-sare.”

Locotenent-colonelFlorentin PARASCHIV

Ridicarea stachetei performanþei

De câte ori avem prilejul de a vedeape viu o tragere realã cu diferitepiese de artilerie, rãmânem impre-

sionaþi de flacãra de la gura þevii ºi de puter-nica explozie care se produce în urmaimpactului dintre proiectil ºi þintã. Atribuim întotalitate aceste reuºite numai celor de lângãfãlcele, omiþând cu ºtiinþã sau neºtiinþã cã ocontribuþie majorã la reuºita tragerilor revineºi altora. ªi anume, acelora din umbra tunuluicare, prin activitãþile pe care le desfãºoarã însprijinul artileriºtilor, îºi aduc o contribuþiemajorã la reuºita tragerilor ºi, nu numai.

SanitarulÎn poligon, când

întoarcem privirea, îlvedem de fiecare datã.Discret, aflat lângã sal-vare (acolo unde existã)sau lângã un alt mijloc detransport, iese în evidenþãfaþã de ceilalþi doar prinbanderola ºi geanta pecare sunt marcate însem-nele Crucii Roºi. Adese-

ori, se fac glume pe seama lui, cu piper saufãrã, însã sergentul major Iulian CÃPÃÞÎNÃ(sanitarul Batalionului 345 Artilerie Mixtã) leignorã. ªi asta, datoritã faptului cã este un per-sonaj cu un simþ al umorului bine dezvoltat.Între glumele “piperate” ale artileriºtilor ºinevoia de intervenþie ºi asistenþã medicalã,sanitarul ºtie cã sunt de preferat glumele ºi nuacordarea primului ajutor în caz de nevoie.

Pentru a ajunge subofiþer sanitar a trebuitsã parcurgã un traseu cu multe obstacole for-mate din suiºuri ºi coborâºuri. Absolvent alunei ªcoli Postliceale Sanitare din Constanþa, aefectuat stagiul militar obligatoriu la infirmeriaunei unitãþi dobrogene. Dupã armatã s-a anga-jat la o unitate de artilerie antitanc din garni-zoana Basarabi, tot ca sanitar, fãcând parte dinefectivul acesteia între ani 1999-2001. Desfi-inþându-se aceastã unitate, pentru o perioadãde un an a lucrat la fosta Brigadã 40 Meca-nizatã. Când ºi aici a venit desfiinþarea a tre-buit sã se reprofileze. ªi a ales sã meargã laBatalionul 341 Infanterie de la Topraisar,unde, de aceastã datã, a devenit infanterist.Timp de trei ani a îndeplinit funcþia de ºefechipã antipersonal în cadrul unei grupe deinfanterie. Funcþie grea, la fel ca ºi mitralierade 7,62 mm pe care a purtat-o în spinare. Dar,nu s-a dat bãtut spre deosebire de alþi colegide-ai lui. Între mitralierã ºi mai vechea luidragoste, trusa de sanitar ºi targa, le-a ales pecele din urmã. În anul 2005, fiindu-i aprobatraportul de a deveni subofiþer sanitar, a urmatcursurile ªcolii de Aplicaþie pentru Subofiþeride la Piteºti. În urma cursului, visul de a primitresa de subofiþer s-a realizat ºi, prin repartiþie,a ajuns la actuala unitate.

A trebuit sã ia în primire multe lucruri de lazero, inclusiv, amenajarea ºi punerea în starede funcþionare a infirmeriei unitãþii, deoareceunitatea nu dispune de un medic. Toatesarcinile pe linie medicalã i-au revenit sub-ofiþerului.

Anul acesta, timp de douã luni a participatla un exerciþiu bilateral româno-american. Petimpul exerciþiului a devenit frate cu codrul dela Babadag. Reîntors la unitatea de bazã ( unde

era aºteptat cu braþele larg deschise) a coordo-nat controlul medical anual al întregului per-sonal din unitate. Apoi, a trebuit sã îºi facã iarbagajele. Unitatea pleca la trageri în PoligonulBabadag. De aceastã datã, era cu ai lui ºi nu custrãinii. Tot timpul s-a aflat în poziþiile detragere lângã colegii lui, tunarii, tremurând defrig la fel ca ºi ei.

Are satisfacþii, dar ºi „dureri”. Satisfacþiilese datoreazã faptului cã artileriºtii, pentru cãîºi cunosc bine meseria, nu au apelat lacunoºtinþele lui medicale. „Durerea”, pentru cãnu dispune de o salvare cu care sã poatã inter-veni eficient în caz de nevoie. Este optimist,având speranþa cã, poate, la anul, va primi îndotare ºi o salvare.

Siguranþa trageriiPe plutonierul major Marcel RUSU îl gã-

sesc lângã staþia radio prin care þine legãtura cumilitarii aflaþi în posturile de pazã alePoligonului Babadag, pe timpul cât Batalionul345 Artilerie Mixtã, executã trageri de luptã.Experienþa acumulatã ca subofiþer în armatancuri pe parcursul a 19 ani îl recomandãpentru funcþia pe care o îndeplineºte, aceea deºef al pazei. De loc din Vaslui, a ales carieraarmelor începând cu anul 1986. Dupã ter-minarea ªcolii Militare de Subofiþeri de Tan-curi „Basarab I”, de la Piteºti, a ales fostulRegiment 18 Tancuri de la Basarabi. De atun-ci ºi pânã astãzi ºi-a desfãºurat activitatea înaceastã garnizoanã. Nu însã ºi la arma de bazã.

Din anul 1995 a fost încadrat la Batalionul400 Infanterie. În anul 2001, când unitatea s-adesfiinþat, a trebuit sã se întoarcã la arma debazã, reluându-ºi funcþia de mecanic conductortanc TR-580 la Batalionul 18 Tancuri. Apoi, afost comandant Pluton Pazã ºi Deservire încadrul aceluiaºi batalion. A îndeplinit aceastãfuncþie pânã în anul 2005 când, în urma desfi-inþãrii Batalionului de Tancuri, a trebuit sã semute la Divizionul 345 Artilerie, fiind încadratconsilier al comandantului pentru problemelemaiºtrilor militari ºi ale subofiþerilor.

ªtie foarte bine ce are de fãcut pe timpultragerilor de luptã. Elºi subordonaþii sãisunt primii care setrezesc la ore mati-nale ºi se întorcseara, târziu întabãrã. Cu staþiileradio în spate ºi cubinoclurile la piept,strãbat cu auto-camionul, drumuriledesfundate ale poligonului. Iar acolo unde nuse poate merge cu camionul, mãrºãluiesc pejos, prin noroaie ºi frig. În fiecare dimineaþã,când se trage în poligon, trebuie sã controlezemalul lacului Razelm (partea dinspre poligon)pentru a-i scoate pe pescarii de pe lac. Activi-tatea mai este îngreunatã ºi de cãtre conducã-torii auto care circulã pe comunicaþia rutierãSãlcioara-Enisala, ºi care, de multe ori,forþeazã trecerea pe la barierele poligonului.Toate acestea, ºi multe altele, dau subofiþeruluimultã bãtaie de cap. Timpul alocat tragerilor

este redus de foarte multe ori. De aceea, tre-buie sã fie în permanenþã vigilenþi. Iar, atuncicând, seara târziu, revin de pe coclauri, ºiîncearcã sã îºi usuce echipamentul ºiîncãlþãmintea udã, nu îi prea bagã nimeni înseamã, pe el ºi pe subordonaþii lui. Dar, cu toþiiºtiu cã, dacã nimeni nu a intrat în câmpul deþinte ºi tragerile s-au desfãºurat fãrã probleme,misiunea primitã a fost îndeplinitã. A doua zi,indiferent de condiþiile climaterice, o vor luade la început.

PsihologulDe la prima

vedere îmi dau seamacã, în faþa mea, seaflã un om hotãrât ºiambiþios. Un om careºtie ce vrea sã facã.Psihologul Batalionu-lui 345 ArtilerieMixtã, Leila Valenti-na GRANCEA, înfofolitã într-o scurtã mozaicde culori, tremurând de frig, dialogheazã cuservanþii unui tun antitanc, cu câteva minuteînainte de deschiderea focului. Chiar dacã tem-peratura este potrivnicã, nu se dã bãtutã ºirãmâne alãturi de colegi.

Începe tragerea, psihologul se retrage însã,rãmâne cu ochii pe tunari, urmãrindu-lemiºcãrile cu multã atenþie. Mã apropii de psi-holog: “Timp de zece ani mi-am desfãºuratactivitatea în învãþãmânt. Cadru didactic.Prima datã, educator, apoi, urmând cursurileunei facultãþi, profesor de muzicã. Ulterior, amluat ºi licenþa în psihologie. M-am angajat laaceastã unitate de artilerie, ca psiholog, dinanul 2005. La mine, renunþãrile au fost ca oevoluþie. Pur ºi simplu, am trecut în aceºti anide la ce ºtiam sã fac la ceva nou. ªi, mai ales,a existat ºi o provocare. Mã simþeam ºi mã simtutilã.

La început, prezenþa mea a fost acceptatãcu destul scepticism, dar dupã doi ani a crescutîncrederea între noi, iar militarii, indiferent degrad ºi funcþie, vin la psiholog fãrã a avea re-zerve. Au fost depãºite acele timpuri când tre-buia sã mergi la psiholog pentru cã primeaiordin ºi era inoculatã teama cã te va putea citiîn adâncul fiinþei tale. În acest moment, nupurtãm discuþii ºtiinþifice, ci unele normale ºisimple desfãºurate între colegii de unitate. Laacest exerciþiu nu am urmãrit asistenþa psiho-logicã, ci realizarea unui suport. Artileriºtii ºtiucã sunt prezentã, cu fiecare ne-am vãzutînainte de tragere. Anterior, am asistat la toatepregãtirile pe care le-au efectuat în Poligonulde la Basarabi. Vreau sã vãd cum reacþioneazãei într-un mediu pe care nu îl au în fiecare zi înunitate. Tragerile de luptã sunt desfãºurateacum în condiþii climaterice care nu le suntfavorabile (lapoviþã, vânt puternic ºi tempera-turi scãzute) ºi în condiþii de stres, altele decâtcele obiºnuite. Obiºnuiesc sã stau printre ser-vanþi. La rândul meu, am învãþat foarte multede la ei ºi din exerciþiile pe care le desfãºoarã.Reuºesc sã indentific unele temeri pe care leau. Manipularea lãzilor cu muniþie de rãzboi ºia loviturilor artileristice, creeazã aceste temeri.

Nu la toþi, ci la cei care sunt veniþi recent înunitate ºi participã pentru prima oarã la tragerireale. Aceste temeri sunt anihilate de coezi-unea echipei de servanþi, de prezenþa lângã ei acomandantului de secþie ºi a celui de baterie.Lovirea þintei în poligon creºte satisfacþiamuncii de-a lungul unui an de instrucþie. Eiºtiu foarte bine cã sunt cei care trag ºi nu alþii.

Prezenþa unui psiholog trebuie sã fie întot-deauna discretã ºi eficientã, fãcându-se simþitãtot timpul. Misiunile uni psiholog sunt ace-leaºi, indiferent de profilul unitãþii unde îþidesfãºori activitatea. Sunt diferite doar pro-blemele care pot apãrea. Trebuie sã fimprezenþi întotdeauna lângã ei, deoarece aunevoie sã le fim alãturi. Bineînþeles cu dis-creþie ºi eficienþã” îmi declarã psihologulunitãþii.

O funcþie de neinvidiatComandant de Baterie Stat Major ºi

Deservire nu este o funcþie mult râvnitã. ªi,dacã poate fi ocolitã, unii chiar o fac. Sarcinilepe care trebuie sã le îndeplineºti nu sunt puþineºi nu sunt lipsite de importanþã. Bateria StatMajor ºi Deservire este prima care vine înpoligon ºi pleacã ultima. Când celelalte sub-unitãþi ºi-au terminat activitãþile, aceastã sub-unitate mai are de muncã. Bateriei de StatMajor ºi Deservire îi revine misiunea de aasigura mentenanþa gurilor de foc ºi a tehniciide auto, asigurarea cu muniþie a subunitãþilorde artilerie, cazarea întregului personal aflat înpoligon, hrãnirea, transportul apei potabile, câtºi distribuirea carburanþilor ºi lubrifianþilor.Pentru a asigura comanda unei astfel de sub-unitãþi îþi trebuie nervi de oþel ºi multã tenaci-tate, pe care maistrul militar clasa a II-a,Dumitru SÎRBU le are pe deplin.

Un alt maistru mi-litar i-a îndrumat paºiispre cariera militarã,pe timpul efectuãriistagiului militar camotorist pe o vedetã amarinei grãnicereºti lafluviu. Absolvent alªcolii Militare deMaiºtrii Militari “IoanVodã” de la Sibiu, în anul 1988, specialitateamuniþii de artilerie, a înþeles repede toatetainele muniþiilor folosite de gurile de foc dinForþele Terestre. Terminând al doilea, în pro-moþia sa, a ales sã meargã la un depozit demuniþii din Dobrogea, unde, timp de pais-prezece ani, s-a îngrijit de siguranþa ºi mani-pularea miilor de vagoane de muniþii. Din anul2002, când s-a desfiinþat depozitul, a ajuns înactuala unitate, ca ºef grupã întreþinere, apoi,locþiitor al Comandantului de PlutonDeservire. Din iulie 2006 asigurã funcþia decomandant Baterie de Stat Major ºi Deservire.De la bun început a înþeles ceea ce i s-a cerut.Nu i-a fost ºi nu îi este uºor. S-a confruntat cuidei preconcepute. A trebuit sã lupte pentru a ledepãºi. ªi a reuºit prin devotament, dãruire ºiambiþie.

A dorit ºi a reuºit sã demonstreze cã unmaistru militar de muniþii poate sã comande osubunitate de acest gen, nu numai sã remediezeincidentele de tragere ºi sã repare gurile de foc.

Maior Gabriel PÃTRAªCU

Ei , ce i d in umbra tunulu i

DIN LUMEA MILITARÃCurierul ARMATEINr. 22(233) din 30 noiembrie 2007

Pagina 5

Creºterea supleþei forþei a fost rãspun-sul specialiºtilor militari în proiectarea ºirealizarea armamentelor ºi a mijloacelorde luptã la diversificarea considerabilã ariscurilor generate de acþiunile purtate încâmpul de luptã modern. Mai precis, prinproiecþia forþei ºi înzestrarea cu mijloacede luptã hi-tech, polivalente. ªi aceasta,sub impactul unui fenomen de remodelarescientistã a structurilor militare.Proiectarea unor forþe înzestrate co-respunzãtor pentru a face faþã diferitelorforme de acþiuni militare într-un câmp deluptã fluid a constituit principala preocu-pare pentru implementarea tehnologiilorde vârf în sisteme de armamente ºi dis-punerea acestora pe platforme mobilerealizate prin utilizarea sistemelor modu-lare. Platformele blindate de transport altrupelor, reconfigurate prin utilizarea unorsisteme ºi structuri modulare par sãîndeplineascã cerinþele impuse de acþiuniintegrate în spaþii extinse.

PPllaattffoorrmmaa mmoodduullaarrããttaaccttiiccãã GGeeFFaass

Realizare a Rheinmetall Landsystemîn cooperare cu alte societãþi de profil ger-mane, GeFas, prescurtarea de laGeschutztes Fahrzeugsysgtem (autove-hicul blindat), este un concept care arputea sã se potriveascã cu succes lavehiculele tactice. Totodatã, GeFas este ºiun rãspuns inovator la necesitãþile forþelorpentru un vehicul blindat cu un înalt gradde protecþie, adaptabil ºi cu mobilitateextremã. Vehiculul de bazã constã dintr-un numãr mic de module care pot fi com-binate ºi potrivite pentru a putea îndeplinidiferite misiuni. Spre deosebire de plat-

formele vehiculelor actuale, capabile de aefectua numai un tip de misiune princi-palã, GeFas este polivalent ºi adaptabildatoritã conceptului sãu modular. Posibi-litãþile de combinare sunt nelimitate.Vehiculul realizat din module structuralepoate fi utilizat ca punct de comandã,transportor de trupe, lansator de rachete,centru de comunicaþii etc. GeFas este prinacest cameleonism tehnic al valenþelor, oplatformã pentru diverse sisteme de arma-mente sau vehicul de cercetare ºi de trans-port al trupelor.

Conceptul realizat, de platformã uni-versalã, are o proiectare unicã în careergonomia ºi optimizarea spaþiului detransport coincid cu proiectarea plajei demisiuni. Securitatea ºi siguranþa echipaju-lui se regãsesc în pricipalele caracteristiciale mijlocului de luptã realizat indiferentde configuraþia adoptatã. Blindajul decare dispune vehiculul oferã posibilitãþipentru protecþia echipajului nemaiatinsepânã în prezent la vehiculele de greutatemedie. La proiectarea GeFas s-a luat înconsiderare combinaþia între excelentaprotecþie împotriva ameninþãrilor balisticeºi mobilitatea maximã. Mobilitatea tacticãºi strategicã e obþinutã prin capacitatea dea fi aerotransportabil, pregãtirea autove-hiculului pentru îmbarcare în avioane detip C 130 sau A 400 fiind asemãnãtoare cua unui autocamion. Una dintre trãsãturilefundamentale ale GeFas este modulari-tatea, un concept bazat pe principiul„blocurilor structurale”. Diversitatea posi-bilitãþilor de combinare, mobilitateaacþionalã, rapiditatea reparaþiilor în cadrulunei mentenanþe facile, precum ºi un înaltgrad de promptitudine ºi flexibilitateoperaþionalã sunt doar câteva dintre avan-tajele create prin utilizarea acestui prin-

cipiu. Vehiculul e realizat doar din treicomponente de bazã: blocul axelor, agre-gatul energetic ºi un bloc principal desti-nat echipajului. Uºurinþa cu care se potcrea diverse combinaþii se datoreazã fap-tului cã modulele GeFas sunt þinuteîmpreunã de un numãr mic de conectori.

CCaarraacctteerriissttiiccii aallee vviittaalliittããþþiiii tteehhnniicceeGeFas este acþionat de un sistem

Diesel – electric. Motorul Diesel de 4 litri4 cilindrii HDP (High Power Density)dezvoltã o putere de 440 Kw (590 CP),având o densitate de putere (CP/cmc)dublã faþã de motoarele curente ale auto-mobilelor. Fiecare modul agregat ener-getic conþine un motor Diesel de 4 cilin-dri, de înaltã performanþã, dezvoltat deRheinmetall în parteneriat cu MTU,acelaºi motor care este montat pe noulvehicul de luptã al infanteriei „PUMA”.Motorul antreneazã un generator a cãrui

energie alimenteazã electromo-toarele din modulele axelor. O car-acteristicã importantã în ceea cepriveºte vitalitatea ºi siguranþavehiculului în spaþiul dedesfãºurare a misiunii o constituiepunctele de rupere predetermi-nate. Existenþa acestora la GeFasconduc la reconfigurarea cu rapid-itate ºi uºureazã misiunile logis-tice. În general, toate moduleleaxelor sunt similare, aºa cã, dacã ominã distruge una din axe, GeFasva putea sã se retragã din zonapericuloasã. În eventualitatedetonãrii unor dispozitiveexplozive la sol sau apariþiei altoravarii în luptã, conectorii pot servica puncte de rupere predetermi-

nate. De exemplu, în urma deflagraþiei, unmodul de axã defect poate fi pur ºi simpluabandonat. Un al doilea modul de axã dãpentru GeFas un grad de mobilitate rezid-ualã, permiþând retragerea dintr-o zonãpericuloasã. Mai mult, chiar ºi în condiþiide luptã, douã vehicule avariate parþialpot fi cu uºurinþã conectate pentru a formaun singur vehicul, complet operaþional ºiviabil. Chiar dacã motorul a fost distrus,vehiculul este echipat cu un set de bateriicu putere suficientã pentru operaþiuni deurgenþã.

Foarte important este faptul cã, printehnologia utilizatã, geometria vehiculu-lui ºi prin materialele utilizate, amprentaradar a vehiculului este extrem de redusã.Conducerea ºi manevrele de ocupare a

unor poziþii în funcþie de misiunile plani-ficate este posibilã în modul „stealth”datoritã faptului cã are posibilitatea de arula doar pe baterii. Când vehiculul estecondus în modul stealth, toate sistemelevitale sunt þinute în funcþiune.

MMoodduullee ccrreeaattooaarreeddee ssiisstteemmee

Principalul modul destinat echipajului

ºi echipamentelor transportate a fost opti-mizat pentru a asigura cea mai bunã pro-tecþie a personalului aflat la bord. Con-tribuie la viabilitatea vehiculului siluetaromboidã ºi proiectarea, tip sandwich.Compartimentul echipajului este sus-pendat de plafonul vehiculului, la fel cum

e realizat la vehiculul deluptã al infanteriei PUMA.Blindajul special sprijinã via-bilitatea vehiculului împotri-va ameninþãrilor balistice.Datoritã geometriei struc-turii, suplimentar, se pot apli-ca module de blindaj adap-tate la ameninþãrile existente.La realizarea versiunii pentruprotecþia convoaielor, s-aþinut cont de experienþa cãpã-tatã în teatrele de operaþii. Caatare, autovehiculul a fostechipat cu un sistem electro-magnetic de mare intensitate,capabil sã bruieze focoaseleradio ale IED (Improvised

Explosive Devicos – DispozitiveExplozive Improvizate) ºi chiar sã ledetoneze de la o distanþã sigurã.

Un sistem de senzori electrono-opticiasigurã detectarea ºi urmãrirea þintelorostile, fie cã sunt vehicule sau persoane.Împotriva lunetiºtilor sau a trãgãtorilorizolaþi au fost instalaþi senzori laser caredeclanºeazã instalaþii fumigene sau dis-pozitive de orbire a dispozitivelor opticede ochire, ceea ce limiteazã riscurile unuiatac-surprizã. Turela are un sistem teleco-mandat, care îi permite trãgãtorului lamitralierã sã execute focul din interior, cuposibilitatea de a executa o ochire precisãasupra þintelor, atunci când situaþia oimpune.

Vehiculul poate fi configurat în vari-antele 4x4, 6x6, 8x8, fiind utilizat ca plat-formã pentru o varietate de sisteme dearmã, înlocuind vehiculele tactice exis-tente. Alte roluri pe care este capabil sã leîndeplineascã GeFas sunt: platformãradar, generator de fum sau instalaþie delansare rachete dirijate antiaeriene cubãtaie micã sau antitanc. Cabina delansare-dirijare, un modul, asigurã pro-tecþia celor doi membri ai echipajului ºi aaparaturii. Datoritã faptului cã are posibi-litatea de a rula doar pe baterii, autove-hiculul poate fi manevrat în modul„stealth”, caz în care are o amprentã ter-micã ºi acusticã extrem de redusã. În vari-anta de platformã radar, 6x6, vehiculul deluptã cuprinde toate cele trei module.Spaþiul de care dispune este suficient pen-tru a asigura lucrul cu o antenã radar de 12m pentru detectarea þintelor aeriene careevolueazã la diferite înãlþimi. Varianta deconfigurare 8x8 se poate realiza pentrumisiuni specifice artileriei autopropulsate,instalaþie de lansare sau de transportrachete antiaeriene, La bordul mijloculuide luptã este instalat un computer pre-vãzut cu componente electronice de înaltãperformanþã care includ printre alteleconexiunile magistralelor de date, sistemede diagnosticare ºi control al motorului,sisteme de detecþie ºi protecþie. Graþieechipamentelor, a bazei de date carecuprinde hãrþi, distanþe, consumuri ºi rez-erve de combustibili, muniþii, caracteristi-ci ale armamentelor ºi al soft-ului utilizat,

echipajul, dupã primirea misiunii,trebuie doar sã realizeze ºi sãsalveze propriul plan de acþiune peun suport de înregistrare a datelor ºisã-l introducã în computerul debord.

Conceptul GeFas este foarteeconomic: uniformitatea sa îl vaface mai uºor de reparat, întreþinut,diagnosticat ºi utilizat, antrena-mentele sunt mai facile, iar dez-voltarea unor noi clase de vehiculeGeFas se realizeazã mult mai sim-

plu.Prevãzut cu componente electrice ºi

electronice de cea mai înaltã performanþãdin lumea tehnologiei auto ºi aeronauticeGeFas impune noi standarde.

NNoottee bbiibblliiooggrraaffiiccee ººii ffoottoo:: Rheinmetall-defence.com. Rheinmetall. update. com.

Locotenent-colonel Emanuel BÃRBULESCU

RReeaalliizzããrrii tteehhnniiccee ddee ttoopp

VEHICULE TACTICE ÎN SISTEM MODULAR Talibanii recucerescAfganistanul profitând

de zgârcenia NATORomânia e printre puþinele þãri NATO apreci-

ate într-un raport nonguvernamental dedicat crizeidin Afganistan. Veniturile provenite din comerþulcu opiu i-au ajutat pe talibani sã redobândeascãcontrolul asupra a 54% din teritoriul Afganistanu-lui ºi sã se apropie ameninþãtor de capitala Kabul,se aratã într-un raport al organizaþiei Senlis Coun-cil. “Întrebarea nu este dacã talibanii se vorîntoarce în Kabul, ci când ºi în ce mod se vaîntâmpla aceasta”, avertizeazã raportul.

Pentru reinstaurarea securitãþii, autorii propunca fiecare stat implicat în misiunea NATO dinAfganistan, printre care ºi România, sã contribuiecu 2,3 militari pentru fiecare miliard de dolari dinPIB. În acest fel, numãrul trupelor din Afganistanar ajunge la aproape 80.000, dublu faþã de forþeleaflate acum în regiune. Totodatã, raportul cere cafiecare stat NATO sã aloce minimum 2% din PIBpentru bugetul Apãrãrii, remarcând cã doar Franþa,Grecia, Marea Britanie, Portugalia, Turcia, Bul-garia ºi România îndeplinesc acest criteriu.

Sãrãcia în care trãiesc afganii, alãturi denumãrul mare de victime civile cauzate de operaþi-unile NATO, are un impact psihologic negativasupra populaþiei care a început sã-i sprijine pe ta-libani, subliniazã raportul. Un studiu al agenþieiOxfam întãreºte aceste afirmaþii, arãtând cã în2007 au fost uciºi 1.200 de civili afgani, majori-tatea în urma raidurilor aeriene, care au fost depatru ori mai multe decât în Irak. Raportul Oxfamremarcã ºi disproporþia dintre cele 4 miliarde dedolari alocaþi, începând cu invazia din 2001, aju-toarelor umanitare ºi cele 35 de miliarde de dolarialocaþi operaþiunilor militare, doar în anul 2007.

Guvernul de la Kabul ºi oficialii NATO au con-siderat cã datele prezentate sunt profund exagerate.Surse militare citate de cotidianul britanic “TheIndependent” au recunoscut însã marile dificultãþicreate de lipsa trupelor combatante, atât timp câtcontingentele naþionale trimise în Afganistanpreferã sã staþioneze în regiunile sigure ale þãrii.

Raportul Senlis remarcã în acest sens inefi-cienþa trupelor germane, spaniole ºi italiene. Orga-nizaþia Senlis Council s-a remarcat pânã acum prinpropunerea de legalizare a producþiei de opiu alAfganistanului (93% din producþia mondialã) ºifolosirea narcoticului în scopuri terapeutice.

Arabii se codesc sã discute despre pace

SUA au invitat 49 de state ºi organizaþii la con-ferinþa de la Annapolis, dar statele arabe aºteaptãpromisiuni. Statele Unite au anunþat, în sfârºit, înmod oficial, faptul cã va avea loc conferinþa dedi-catã negocierilor pentru pace în Orientul Mijlociu.Acestea urmeazã sã fie primele discuþii inter-naþionale oficiale pe aceastã temã, patronate deamericani, din anul 2000 încoace. SUA au adresatinvitaþii pentru 49 de state ºi organizaþii, dar separe cã majoritatea statelor arabe întârzie sã con-firme participarea la negocieri. În momentul defaþã se poartã discuþii cu reprezentanþii saudiþi ºicu cei sirieni, pentru a-i convinge sã participe laconferinþa ce e programatã a se desfãºura pe 27noiembrie, la Annapolis, în Maryland. Preºedin-tele George W. Bush i-a telefonat regelui sauditAbdullah pentru a obþine sprijinul sãu în mobi-lizarea arabilor la conferinþã, încercând sã con-firme participarea ministrului de Externe al Ara-biei Saudite, prinþul Saud al-Faisal. Prezenþaprinþului Saud ar însemna o garanþie pentru anga-jamentul arab faþã de negocieri.

Familia regalã sauditã avea însã unele rezervedeoarece dorea sã obþinã asigurãri cã, în cazul încare va participa la conferinþã, vor exista concesiireale din partea Israelului, cum ar fi revenirea lagraniþele din 1967. Washingtonul a invitat laAnnapolis ºi reprezentanþii Siriei, respectiv, peministrul de Externe, Walid al-Moallem.

Damascul susþine însã cã nu îºi va trimitereprezentanþii, decât dacã va fi luatã în discuþie ºisituaþia Înãlþimilor Golan, teritoriu sirian ocupat în1967 de Israel. Se pare cã oficialii israelieni suntcei care au insistat ca Siria sã fie invitatã la con-ferinþã, iar oficiali din Departamentul de Statamerican susþin cã excluderea Siriei ar fi ogreºealã. Egiptul, care alãturi de Iordania reprezin-tã singurele state arabe ce au recunoscut Israelul, aconfirmat participarea la conferinþã.

Miniºtrii de Externe ai þãrilor arabe se vorîntâlni mai întâi la Cairo pentru a-ºi coordona po-ziþiile, deºi fiecare þarã va decide în mod indivi-dual dacã participã sau nu. “Acesta este Graaluldiplomaþiei. Încercãm sã raliem lumea arabã pen-tru a sprijini acest proces, iar ei sunt maeºtriistatului pe barã”, a explicat metaforic un înalt ofi-cial american.

Cristina FRATU

NOUTÃÞI

PUNCTE DE VEDERE Curierul ARMATEINr. 22(233) din 30 noiembrie 2007Pagina 6

CMYK

- Anul acesta a fost unul extrem de încãrcat în planulpregãtirii pentru îndeplinirea obiectivelor propuse. Care afost obiectivul major aflat la orizontul aºteptãrilor?

- În perioada parcursã, obiectivul general al instrucþiei înBatalionul 30 Vânãtori de Munte l-a constituit pregãtireacomandamentului batalionului ºi a subunitãþilor subordonatepentru a fi în mãsurã sã îndeplineascã tot ceea ce a fostcuprins prin planurile de pregãtire. Aceste aspecte au vizatîndeplinirea misiunilor ROFND, antrenarea structurilor decomandã în planificarea ºi conducerea acþiunilor militareîntrunite, cât ºi pregãtirea structurilor luptãtoare ºi de sprijinîn executarea misiunilor specifice pe timpul desfãºurãrii unoracþiuni militare întrunite de nivel operativ. De asemenea, amparticipat la cel mai mare exerciþiu cu trupe organizat deArmata României dupã 1990, exerciþiul MILREX ‘07. Înparalel, au fost executate toate celelalte activitãþi de instruire,tabere în zone propice pregãtirii ºi la specificul nostru detrupe de munte, activitãþi de mentenanþã. Obiectivul central,îndeplinit cu succes ºi nu fãrã efort l-a constituit cel deîncheiere a operaþionalizãrii.

- Cum au rãspuns subordonaþii dumneavoastrã acestorsolicitãri multiple?

- Un rãspuns concis s-ar rezuma la profesionalism ºidevotament. Din acest punct de vedere, consider cã rãspunsulmilitarilor batalionului la solicitãrile complexe din aceastãperioadã a demonstrat maturitatea profesionalã atinsã. Efortulnostru s-a îndreptat cãtre realizarea unui echilibru între deru-larea misiunilor, intensitatea acþiunilor de pregãtire ºi refa-cerea capacitãþii de efort. Robusteþea fizicã ºi psihicã dobân-dite prin antrenamentele serioase desfãºurate a cântãrit multîn economia îndeplinirii misiunilor. Stau mãrturie misiunileROFND îndeplinite cu succes. Ele au reprezentat un adevãratcâºtig în ceea ce priveºte continuarea ºi perfecþionarea instru-irii militarilor. Intensitatea misiunilor executate i-a cãlit. Mi-litarii ºi-au dezvoltat rezistenþa fizicã ºi psihicã, iar acþiunilepurtate împreunã cu partenerii din alianþã au contribuit la for-marea deprinderilor în ceea ce priveºte instruirea conformprocedurilor, tehnicilor ºi tacticilor NATO. Acumulãrile pro-fesionale au condus apoi la o uºurare a procesului de adaptarela ceea ce a presupus etapa de operaþionalizare. Nu pot sã nuremarc sprijinul constant primit din partea comandamentului

brigãzii. Apoi, pe cel al eºaloanelor superioare care au coor-donat activitãþile. Planificarea eficientã a acþivitãþilor ºiîndeplinirea misiunilor au fost rezultatul dialogului profesio-nal. Eficacitatea mãsurilor întreprinse la nivelul batalionuluis-a observat pe timpul MILREX-ului când, la nivelul coo-perãrii, rezultatele au îmbrãcat forma randamentului optim.

- Concret, la nivelul subunitãþilor, cum s-aa materializatpregãtirea activitãþilor?

- Fiecare activitate a fost atent pregãtitã ºi susþinutã de uninstructaj metodic, expozitiv, practic, iar instructorii au uti-lizat, pe lângã mijloacele clasice, ºi proiecte realizate pe cal-culator. Cred cã scurtarea timpului de adaptare s-a datoratstilului de management adoptat. Am mai spus parcã ºi, iatã cãîndeplinirea obiectivelor asumate îmi dã dreptate, cã adevãra-ta muncã ºi importanþa socialã a carierei ostãºeºti începe custilul personal de management. Gama de activitãþi cuprinse înplanurile de pregãtire întocmite la nivelul statului major afost direcþionatã pentrudesfãºurarea eficientã ainstrucþiei, transmitereacunostinþelor adecvate ºi adeprinderilor exersate pânãla automatisme. Am trans-pus în practicã afirmaþiagânditorului Goethe ºianume cã “Nu este sufi-cient sã posezi cunoºtinþe,trebuie sã ºtii sã ºi le a-plici”. Din acest punct devedere, am cãutat sã fimmereu cu un pas înaintealucrurilor. Am anticipatunele activitãþi, iar ambiþia militarilor ºi responsabilitatea decare au dat dovadã în pregãtire au fost premise de îndeplinirea misiunilor încredinþate. Dupã fiecare etapã încheiatã amtrãit bucuria de a prezenta, ca o confirmare a pregãtiriimetodice derulate la nivelurile tuturor structurilor, rezultatelede apreciere obþinute de subunitãþi la diferitele categorii depregãtire. Confirmarea valorii a venit în luna octombrie, laMILREX ºi a încununat efortul militarilor batalionului. Amdemonstrat cu acest prilej cã misiunile întreprinse au fost bineºi precis direcþionate, iar cursul acþiunilor, bine definit ºi just.Am trãit clipe de satisfacþie alãturi de subordonaþi când amprimit aprecierea Preºedintelui þãrii, a ministrului Apãrãrii,ºefului SMG, comandantului C1 A.Trt. Examenul MILREX arelevat cã batalionul este interoperabil cu structuri similareNATO. Analizând toate aspectele privind modul în care s-aorganizat ºi desfãºurat instrucþia în cadrul batalionului, pre-cum ºi concluziile rezultate din calificativele obþinute deîntregul personalul la evaluãrile executate de cãtre eºaloanelesuperioare în toatã aceastã perioadã se poate deduce, cã stat-

ul major al batalionului are un nivel ridicat de profesionalizareºi are capacitatea necesarã conducerii/controlului procesuluide instruire a forþelor în vederea îndeplinirii misiunilor pri-mite. De asemenea, subunitãþile au capacitatea sã acþionezeunitar în principalele forme de luptã, în condiþiile specifice,nu doar terenului muntos împãdurit.

- Aþi menþionat pe timpul dialogului, termenii de respon-sabilitate ºi randament. Aveþi pregãtitã o formulã de succespentru obþinerea acestora?

- Subordonaþi au înþeles motivaþia ordinelor, semnificaþiaºi temeiurile. Revin la ideea legatã de stilul de conducere ºiaccentuez cã acesta þine ºi de natura noastrã motivaþionalã.Îmi place sã cred cã, în specialitatea vânãtorilor de munte, vinnumai cei puternic motivaþi care ºtiu cã viaþa este o luptã. Întoate etapele parcurse, întregul efectiv al batalionului s-aangajat oportun ºi cu întregul potenþial la rezolvarea sarcinilorîncredinþate. Sunt angrenaþi într-un efort conºtient, susþinut,iar rezultatele aratã cã am valorificat eficient toate capa-citãþile cognitive, moral-volitive ºi fizice. Noi am aplicatpoate cu mai multã atenþie ºi fermitate, o serie de aspecte teo-retice. Am stabilit obiective facile ºi am repartizat sarcini ºimisiuni pe care subordonaþii le înþeleg pe deplin ºi le pot ducela îndeplinire. Conþinutul ordinelor ºi misiunilor sunt clare, iarrecunoaºterea rezultatelor este imediatã. ªi, mai este ceva.Aprecierea pozitivã exprimatã în locul ºi la timpul potrivit, pemerit, ºi-a demonstrat rolul stimulativ, motivaþional. La aces-tea se adaugã preocuparea celor îndrituiþi de a fi asiguratmediul propice de îndeplinire a atribuþiilor funcþionale. Pestetoate acestea se aflã o comunicare fluentã, nefiltratã ºiconstantã între structurile batalionului ºi, nu doar în cadrulformal, organizatoric.

- Pentru cã aþi fãcut referire la aprecieri, pe cine aþiremarcat în mod deosebit?

- Apreciez întregul efectiv al Batalionului 30 V.M,,Dragoslavele”. Subordonaþii mei au învãþat cã viitorul seanticipeazã prin fapte, efort ºi rezultate pozitive. Ei ºtiu, darnu numai ei cã, începând cu anul 2008, Batalionul 30 Vânã-tori de Munte „Dragoslavele” este interoperabil cu structurisimilare NATO. ªi toþi ºtim cã batalionul este capabil sãîndeplineascã misiuni de luptã specifice pe teritoriul naþionalsau într-un teatru de operaþii apropiat sau îndepãrtat. Nivelulprofesional atins a fost confirmat. O recunoaºtere a perfor-manþelor atinse este ºi aceea a participãrii cu efective de mi-litari la detaºamentul care v-a reprezenta vânãtorii de muntela parada militarã organizatã de Ziua Naþionalã. Trecereavânãtorilor de munte pe sub Arcul de Triumf reprezintã oonoare ºi o recunoaºtere a faptului cã ne situãm la cotelemaxime ale încrederii ºi la înãlþimea faptelor. Vreau sã adaugcã imginea ne-am creat-o aºa cum am arãtat.

A consemnat locotenet-colonel Emanuel BÃRBULESCU

Maturitatea profesionalã, un rãspuns al obiectivului îndeplinit- interviu cu domnul maior dr. Virgil Ovidiu POP, comandantul Batalionului 30 Vânãtori de Munte “Dragoslavele”-

afirmã comandantul Batalionului 345 Artilerie Mixtã, locotenent-ccolonelul Constantin SIMION

ÎÎnn uurrmmãã ccuu ddooii aannii,, BBaattaalliioonnuull 3300 VVâânnããttoorrii ddeeMMuunnttee „„DDRRAAGGOOSSLLAAVVEELLEE”” aa pprriimmiitt oorrddiinn ppeennttrruuîînncceeppeerreeaa pprroocceessuulluuii ddee ooppeerraaþþiioonnaalliizzaarree,, aattââtt ddiinn ppuunncctt ddeevveeddeerree aaccþþiioonnaall,, ccââtt ººii ddiinn ppuunncctt ddee vveeddeerree ssttrruuccttuurraall.. DDuuppããeettaappee ddee mmuunnccãã aassiidduuãã,, llaa ssffâârrººiittuull aacceessttuuii aann,, lluuppttããttoorriiiiccrreesstteelloorr ddee ccrreemmeennee aaii mmuunnþþiilloorr PPrriisslloopp ººii IIeezzeerruulluuii aauurraappoorrttaatt eeººaallooaanneelloorr ssuuppeerriiooaarree ccãã BBaattaalliioonnuull 3300 VVâânnããttoorrii

ddee MMuunnttee „„DDRRAAGGOOSSLLAAVVEELLEE”” aa îînnddeepplliinniitt oobbiieeccttiivvuull..

- Batalionul 345 Artilerie Mixtã a ajuns în PoligonulBabadag. Ce activitãþi desfãºoarã?

- Începând cu data de 12 noiembrie a.c., desfãºurãm exer-ciþii tactice cu trageri de luptã, cu secþiile de artilerie. Atât cuartileria clasicã, mã refer la obuzierele calibrul 152 mm, cât ºicu subunitãþile antitanc, respectiv, tunuri antitanc calibrul 100mm ºi instalaþiile de lansare rachete antitanc dirijate.

- Sunt activitãþi pe care le desfãºuraþi numai pe timp de zisau ºi pe timp de noapte?

- De aceastã datã, am urmãrit numai obiective pe care sãputem sã le îndeplinim numai pe timp de zi.

- Rezultatele tragerilor, executate pânã în acest moment,sunt cele aºteptate?

- În general, sunt cele aºteptate. Mai avem de lucrat launele aspecte. Dar, per ansamblu, rezultatele sunt peste aºtep-tãri.

- Puteþi evidenþia vreuna dintre subunitãþi?- Aº evidenþia Bateria Rachete Antitanc Dirijate. Cel

puþin pânã la acest moment, când încã mai executãm misiunide foc cu secþiile de obuziere calibrul 152 mm, care auîndeplinit toate misiunile cu calificative maxime. Toaterachetele lansate au mers direct la þintã.

- ªi, mai ales, cã aceastã subunitate pe care am vãzut-ooîn poligon este comandatã de cãtre un subofiþer?

Dat fiind deficitul mare de ofiþeri la nivelul comenzilor debaterii ºi secþii, cu care ne confruntãm în acest moment,comanda unor subunitãþi este asiguratã de cãtre maiºtri mili-tari ºi subofiþeri. În aceastã situaþie se aflã ºi aceastã baterie.Subofiþerul care o comandã a reuºit prin calitãþile sale, cât ºiprin eforturile suplimentare depuse, sã conducã ºi sã coor-doneze activitatea subunitãþii în condiþiunii foarte bune. Iarrezultatele tragerilor executate s-au vãzut clar în teren.

- Nivelul actual de încadrare cu personal al Batalionuluipermite îndeplinirea misiunilor primite?

- Da, dar avem probleme mari la nivelul comandanþilor desecþii, în sensul în care, din cincisprezece ofiþeri, cât ar fi tre-buit sã avem, dispunem doar de doi. Celelalte funcþii suntasigurate de cãtre subofiþeri. Acest nivel scãzut de încadrareafecteazã în general modul de organizare ºi desfãºurare ainstrucþiei. Dar, aceastã absenþã este compensatã prindãruirea, angajamentul ºi curajul manifestat de cãtre sub-ofiþerii care asigurã aceste funcþii.

- Anul acesta, batalionul a primit zece subofiþeri formaþipe filierã indirectã. Cum apreciaþi nivelul pregãtirii lor?

- Doresc sã fac o precizare. Ceea ce am enunþat anterior sereferã strict la acei subofiþeri absolvenþi a unei ªcoli Militare

cu durata de doi ani. Ceea ce mã întrebaþi acum comportã uncu totul alt rãspuns. Din punctul meu de vedere, cred cã maieste mult de lucrat la formarea subofiþerilor pe filierã indirec-tã. Eu am mai insistat ºi în alte rânduri asupra ideii ca sub-ofiþerul format pe filierã indirectã sã fie pregãtit printr-un curscu durata de un an de zile ºi nu pe timpul a patruzeci ºi cincide zile. De ce spun asta? Apreciez cã în patruzeci ºi cinci dezile, chiar dacã el are experienþã ca luptãtor, deoarece provine

din rândul soldaþilor ºigradaþilor voluntari, nureuºeºte sã îºi dezvoltedeprinderile metodice, deinstructor, de conducãtor degrup militar, atât pe timp depace, cât ºi pe timp derãzboi. ªi, mai ales, nureuºeºte sã facã trecerea dela mentalitatea de soldat-gra-dat voluntar la corpul sub-ofiþerilor. Asta implicã dinpartea noastrã un efort supli-mentar. În acest sens, amorganizat unele convocãri înafara programului depregãtire, în ideea de a

vedea care este nivelul de pregãtire al acestor subofiþeri ºi dea indentifica baza de la care sã plecãm în lucrul cu ei. Sã îiajutãm sã se formeze pentru funcþiile ºi sarcinile specifice pecare aceºtia le au de îndeplinit în unitate ºi în subunitãþi.

- Sã înþelegem cã este necesar o schimbare de mentalitate?- Fãrã doar ºi poate. Plecãm de la ideea cã suntem cu toþii

profesioniºti ºi cã profesionalismul trebuie acoperit prin com-petenþã în toate domeniile. ªi ca pregãtire militarã generalã ºica pregãtire militarã de specialitate ºi nu numai.

- Altfel, putem spune cã timpul ne va selecta ºi dacã nuvom rãspunde cerinþelor, va trebui sã ne cãutãm o altã pro-fesie?

- Va trebui sã acceptãm realitatea. Este adevãrat cã nu neputem schimba peste noapte. Ceea ce spun în acest moment ospun din experienþa acumulatã de câþiva ani, iar constatãrileacestea nu sunt de ieri, de azi. Nu mã refer doar la cei care auvenit anul acesta în unitate. De-a lungul ultimilor ani s-apetrecut acelaºi fenomen. Nu mã refer la calitatea umanã.Sunt oameni bine selecþionaþi din punct de vedere psihologic,al pregãtirii fizice, chiar ºi al cunoaºterii unei limbi strãine.Apreciez încã o datã, în special, la aceastã categorie de mili-

tari, subofiþerii formaþi pe filierã indirectã, cã existã ºi loc demai bine ºi aºa ar trebui sã fie.

- Noile regulamente tactice pe care le-aa primit unitatea,la nivel de piesã, secþie ºi baterie, rãspund cerinþeloractuale?

- Într-o anumitã mãsurã, da. Trebuie sã avem în vedere sãcompatibilizãm ºi tehnica din dotare, în sensul în caredotarea cu material de artilerie este modelul anilor ‘70 ºi ‘80,iar normele tactice din noile regulamente sunt din anii 2000.Suntem încã în perioada de tranziþie. Acum dispunem deaceste regulamente, mai rãmâne partea de înzestrare ºi atuncilucrurile vor avea convergenþã, se vor întâlni în acelaºi punct.

- Ce a însemnat anul de instrucþie 2007 pentru Batalionul345 Artilerie Mixtã ?

- A însemnat un pas înainte. Dat fiind faptul cã suntem înal treilea an în care am trecut integral la profesionalism. Vomîncheia acest an de instrucþie cu certitudinea lucrului binefãcut ºi cu îndeplinirea tuturor obiectivelor primite pentruacest an.

- Pentru anul 2008, care vor fi dorinþele sau speranþele?- Nu ºtiu dacã putem sã vorbim despre dorinþe sau spe-

ranþe. Noi facem parte dintr-o mare unitate de generare-regenerare a forþei ºi, la rândul nostru, avem un asemenea pro-fil. Misiunile unui asemenea gen de unitate sunt cunoscute.Nu ar mai fi nimic de spus în plus. Însã, dorinþa comandantu-lui unei unitãþi de artilerie ar fi aceea de a ni se pune la dis-poziþie resursele materiale, financiare ºi umane pentru caBatalionul sã îºi poatã îndeplini obiectivele pe care le vaprimi de la eºalonul superior.

- Existã cumva ºi o altã dorinþã. ªi anume aceea de a veniîn acest poligon cu întregul batalion în cadrul unui exerciþiutactic cu trageri de luptã, organizat ºi desfãºurat de cãtremarea unitate din compunerea cãreia faceþi parte?

- Cu ani în urmã, am executat un gen de asemenea acti-vitãþi, chiar în acest poligon. Ar fi bine sã le putem relua. Mãrefer la acel gen de activitãþi inter-arme, infanterie, artilerie,aviaþie. Sã desfãºurãm exerciþii tactice cu trageri de luptã încomun. Atunci, ne vom cunoaºte cel mai bine ºi vom vedeareal cum putem coopera unii cu alþii. Fiecare vom înþelege celmai bine în raport cu celãlalt, care este misiunea sa ºi ce are deîndeplinit în câmpul tactic pentru marea unitate. Artileria exe-cutã misiuni de foc în sprijinul celorlalte categorii de arme.Aici, în poligon, se va vedea ceea ce putem executa în folosullor ºi se vor putea baza pe profesionalismul nostru.

Maior Gabriel PÃTRAªCU

“Profes ional ismul t rebuie acoperi t pr in competenþã în toate domenii le”

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr. 22(233) din 30 noiembrie 2007

Pagina 7

CMYK

ÞÞiinnttee ººii ppeennttrruu aannuull uurrmmããttoorrEste marþi ºi este ºi o zi cu numãr de 13. Pe mulþi i-ar

face sã creadã cã va fi o zi plinã de ghinioane ºi cã mult maibine ar fi sã stea cuminþi în casã. Pentru militarii de la 345va fi, însã, o zi plinã cu trageri de luptã pe care le vor exe-cuta în poligon. ªeful Operaþiilor, maiorul Lucian STANCUmã pune în temã cu ceea ce se va desfãºura. Vor fi executatetrageri de luptã prin ochire directã de cãtre bateria de tunuriantitanc calibrul 100 mm ºi bateria de rachete dirijate anti-tanc. Ambele subunitãþi sunt reprezentate de cãtre o secþiedin compunerea fiecãreia. Pentru a doua zi, se vor executatrageri de luptã din poziþii de tragere acoperite, cu bateriile1ºi 2 obuziere calibrul 152 mm. La fel ºi aceste douã sub-unitãþi vor trage doar cu câte o secþie.

Condiþiile meteo nu sunt deloc favorabile. Este foartefrig, iar vântul bate cu putere. Cu o zi în urmã a fost lapoviþã.Urmele scurtei ninsori se mai vãd. A cãzut ºi bruma. La oraopt, cele douã subunitãþi sunt gata de marº. Mã urc ºi eu încabina autocamionului de la tunul doi comandat de cãtre ser-gentul Cãtãlin POPA, care are alãturi de el în cabinã ºiechipa de servanþi. Aºteptãm semnalul de plecare din parteacomandantului Bateriei de tunuri antitanc, cãpitanul GigiNICOLAESCU. Acesta se aflã lângã ºeful operaþiilor care îiface ultimele precizãri. Vine ºi semnalul de plecare ºi por-nim pe drumul principal al poligonului cãtre locul ultimeiacoperiri. Drumul este dificil din cauza noroiului existent.Rând pe rând, fiecare piesã de artilerie mãreºte intervaleledintre ele. Camioanele ºi tunurile luptã cu noroiul care leface, din când în când, sã derapeze. Ajungem în loculultimei acoperiri. Se constituie grupul de recunoaºtere alaliniamentului antitanc sub comanda comandantului de

baterie. În urma noastrã, bateria de rachete antitanc dirijatea trecut deja la ocuparea aliniamentului ordonat. Mobilitateacrescutã a instalaþiilor îºi spune cuvântul, dar ºi instrucþiamecanicilor conductori.

Tunarii trec ºi ei la ocuparea aliniamentului antitanc. Mãaºtept sã vãd miºcãri rapide ºi precise, aºa cum este specificantitancului. Dar, acestea sunt executate cu încetinealã.Lipsa de experienþã a unor comandanþi de tunuri îºi spunedin plin cuvântul. Doi dintre ei, nu cu mult timp în urmã, ºi-au desfãºurat activitatea în cadrul poliþiei militare. ªi, dacãmai pui în balanþã ºi faptul cã, ºi comandantul de baterie,care asigurã funcþia de comandant de secþie, dar ºi pe cea deadministrator de baterie a fost numit de curând la comandasubunitãþii, trebuie sã dai dovadã de un optimism destul demare în privinþa rezultatelor tragerilor.

Sunt desfãºurate activitãþile care preced deschidereafocului. Încet, dar sigur, militarii îºi intrã în rolurile pe carele au de îndeplinit. Este descãrcatã ºi adusã lângã tunurimuniþia, în vederea pregãtirii acesteia pentru tragere. Înpoligon, sunt aduse de cãtre Bateria de Stat Major ºiDeservire un T.A.B.71 ºi un autocamion S.R.114 dezafec-tate, care vor face parte din þintele pe care se va trage. Toto-datã, mai sunt instalate ºi alte þinte, dar din pânzã pusã pecadre metalice. Comandantul de baterie cheamã la el coman-danþii de tunuri. Le face precizãri asupra modului de exe-cutare a problemelor de tragere ºi muniþia alocatã.

În poziþia de tragere soseºte ºi comandantul de batalion,locotenent-colonelul Constantin SIMION. ªi-a început cari-era de ofiþer artilerist tot la tunurile de o sutã. Cunoaºtefoarte bine de ce sunt în stare acestea. Aprobã deschidereafocului de cãtre secþia de tunuri. Tunul sergentului majorMircea ªTEFAN deschide primul focul. Distanþa pânã laþintã este de 900 de metri. Proiectilul pleacã pe traiectorie,þinta este S.R-ul . Cu toþii privim în poligon. O bubuiturãprelungã se aude ºi un fum gros se înalþã din locul unde afost cabina camionului care, în urma exploziei, a sãrit de lalocul ei. Urmeazã tunul doi ºi trei care lovesc, la rândul lor,þintele repartizate. Deschide focul ºi al patrulea, dar proiec-tilul trece pe deasupra þintei ºi explodeazã în poligon. Secontinuã misiunile de foc, de aceastã datã, cu întreaga secþiede tunuri. Din transportor a început sã iasã un fum gros, carezultat al focului ce s-a declanºat în interiorul acestuia înurma exploziei proiectilelor care au pãtruns prin blindaj.

Tragerea de la antitanc se încheie. În poligon au mairãmas þinte în picioare care nu au fost distruse. Vor fi pãs-trate pentru anul viitor. Comandantul de batalion îi aduce lacunoºtinþã comandantului de baterie calificativul obþinut de

secþia de tunuri. Dupã chipul îngân-durat al acestuia din urmã, nu este greusã îþi închipui rezultatul obþinut. DoarBine.

MMâânnaa ddee aajjuuttoorrPornim cãtre poziþia de tragere a

celor de la rachete antitanc. Dispuºiînapoia aliniamentului pe care îl ocu-paserã cei de la antitanc, rachetiºtiiaºteaptã lângã instalaþii. Plutonierulmajor Cozmin CAZAN, care asigurãcomanda subunitãþii, raporteazãcomandantului de unitate cã sunt gatapentru executarea misiunilor pe care levor primi. Alãturi de rachetiºtii de laBasarabi sunt ºi cei din compania spri-jin a Batalionului 341 Infanterie de laTopraisar, conduºi de cãtre un veteranal acestui gen de tragere, plutonierulmajor Silviu LECA. În total, sunt treis-prezece trãgãtori. Sã fie din nou cughinion. E marþi ºi e 13. Sunt treis-prezece care vor lansa. Închipuire deziarist. Rachetiºtii nu au nici o treabãcu aºa ceva. Trec rapid la pregãtirea ºi echiparea instalaþilorcu rachete. Câte douã pentru fiecare operator. Îi privesc cuadmiraþie. Toþi se miºcã precum argintul viu. Miºcãrile perachete ºi pe ghidajele de lansare sunt fãcute cu precizie ºirapiditate. Se vede temeinicia lucrului bine fãcut, de fapt, ainstrucþiei desfãºurate pânã sã ajungã în poligon.

Primul care lanseazã este Leca. Acesta dã drumul laracheta care pleacã cãtre þinta din poligon situatã la 2000 mde instalaþie. Loveºte în plin S.R-ul, desãvârºind opera dedistrugere a acestuia începutã de tunari. Urmeazã ºi alþioperatori. La final, spre nemulþumirea celor de la Topraisar,unul dintre ei scapã racheta care explodeazã destul deaproape de poziþia de tragere spre “uimirea asistenþei”. Vineºi rândul celor de la Basarabi. Sunt hotãrâþi sã nu mai lasenici o þintã în picioare. T.A.B.-ul este transformat într-o grã-madã de fiare contorsionate din care iese un fum gros, la fel

ºi S.R.-ul. Sunt puse lapãmânt ºi celelalte þinteinstalate în poligon. Le dau omânã de ajutor colegilortunari ca sã nu le mai trans-porte neatinse în unitate.

Plutonierul major CozminCAZAN ºi operatorii ser-genþi Sorin VOINEA ºiMarius GHERASIM suntfelicitaþi de cãtre comandan-tul unitãþii pentru modul cumau executat lansãrile. Toaterachetele au mers la þintã.Rezultatele obþinute îi face

sã uite de frigul care le-a pãtruns pânã la oase ºi sã rezistevântului puternic care suflã cu putere dinspre mare. Cei dela Topraisar pleacã acasã. Pentru cei de la Basarabi, acti-vitãþile nu s-au terminat odatã cu executarea tragerilor.Zilele urmãtoare au de desfãºurat ºedinþele de conducere atehnicii. Ceea ce nu le va fi deloc uºor, dacã privesc spredrumurile desfundate din poligon.

OOcchhiirreeaa ggaattaaCea de-a doua zi þine cu cei de la 345. Apare, însã,

soarele, care nu face decât sã înmoaie pãmântul poligonului.În poziþiile de tragere ale secþiilor de obuziere acesta devinemocirlos.

Este ora 7.30. În tabãrã este o liniºte deplinã. Pornesccãtre platoul de „La Mlãzi”, unde în apropierea pilonului Aîi gãsesc în plinã activitate pe cei de la Bateriile 1 ºi 2obuziere lucrând de zor la amenajarea poziþiilor de tragere.Toatã lumea ºtie ce trebuie sã facã ºi fiecare este la locul lui.Nu este nevoie de ordine suplimentare. Cãpitanii CãtãlinBÃRSà ºi Ionel ROªU îºi conduc cu fermitate subunitãþile.Toate activitãþile sunt desfãºurate contra cronometru. Perând, fiecare obuzier este bãgat în amplasament. Se faceîndreptarea pe direcþia de bazã a fiecãrui obuzier. Totul severificã cu multã atenþie. Sub conducerea maistrului militar

Nicuºor SAVA, la fiecare obuzier se monteazã limitatoarelede siguranþã în bãtaie ºi în direcþie. Ochitorii de la fiecareobuzier noteazã la rândul lor, pe scuturi derivele pe punctelede ochire de bazã ºi rezervã. Ceilalþi servanþi pregãtescmuniþia pentru tragere. Din lãzi sunt scoase proiectilele ºituburile cartuºe pentru formarea loviturilor. Activitatea sedesfãºoarã cu greutate. Temperatura scãzutã a îngheþat

capacele de protecþie ale tuburilor cartuºe. Acestea suntscoase cu dificultate. Caporalul Gabriel CÃRUNTU trage cuputere de ele, reuºind sã le scoatã din tuburi, ceilalþi servanþiformeazã încãrcãturile. Se va trage cu încãrcãtura a cincea.

Prin telefon se ia legãtura cu Punctul de Observare, undefiecare comandant de baterie transmite raportul. Se face oultimã verificare la rece asupra modului cum au fost îndrep-tate pe direcþia de bazã bateriile. Se aºteaptã primacomandã.

Prima comandã este transmisã. Se va verifica printragere direcþia de bazã. Este o mãsurã obligatorie. Aceea dea vedea, real, dacã obuzierele sunt corect orientate. Primulobuzier deschide focul, pe rând, îl urmeazã ºi celelalte.Aºteptãm în liniºte ºi cu nerãbdare, rezultatul tragerilorprivind verificarea direcþie de bazã de cãtre cei din Punctulde Observare. Din nou telefonul sunã. P.O-ul acordã notãmaximã pentru modul cum au fost îndreptate obuzierele pedirecþia de bazã. Din acest moment încep misiunile de foccare vor fi executate de cãtre comandanþii de baterii ºi desecþii.

Misiunile de foc încep sã curgã una dupã alta. Servanþiise miºcã rapid pe lângã obuzierele imense. Se înregistreazãelementele pe aparatele de ochire. Servantul unu de la altreilea obuzier, caporalul George RENÞEA raporteazã cãochirea este gata. Lângã el, în dreptul culatei, caporalulMaxim BÃLUÞà împinge cu putere proiectilul de 152 încamera de încãrcare cu ajutorul împingãtorului. Urmeazã ºitubul cartuº care elibereazã închizãtorul, închizând camerade încãrcare. Se dã comanda foc. Proiectilul pleacã înpoligon. Matahala de obuzier cutremurã întreaga poziþie detragere, atunci când trage. Privesc la servanþi, efortul începesã îºi spunã cuvântul. De sub cãºtile metalice, transpiraþia lecurge pe frunþi ºi pe obraji. Pãmântul de sub picioare setransformat în noroi. Li se lipeºte de bocanci, îngreunându-le miºcãrile. Comandanþii de secþii primesc telefonic ordinulde a merge în P.O. unde vor executa misiuni de foc, locul lorurmând a fi luat de cãtre comandanþii de baterii.

BBããttããlliiaa ccuu ccrroonnoommeettrruullÎn locul numit “La Tei”este amenajat Punctul de Obser-

vare, de unde se executã misiunile de foc de cãtre fiecarecomandant de subunitate. Pentru statul major al unitãþii esteun bun prilej de a verifica, real, aptitudinile de trãgãtori alemicilor comandanþi, iar aceºtia, la rândul lor, se potconvinge, pe viu, cum ºtiu cei din poziþiile de tragere sãexecute comenzile transmise. Fiecare trãgãtor va trage cusubunitatea pe care o comandã. Cãpitanul Manuel POPAprecizeazã fiecãrui trãgãtor problema de tragere pe care o aude îndeplinit ºi le indicã obiectivul din teren asupra cãruia vatrage.

Locotenentul Victor ªTEFAN a venit de curând înaceastã unitate. Timp de mai mulþi ani ºi-a desfãºurat acti-vitatea la comandamentul SEEBRIG. Acolo, numai artilerienu a fãcut, dar, cum ceea ce a învãþat în facultate, cutemeinicie despre tragerile artileriei, nu se poate uita uºor,

nici el nu a uitat totul despre arti-lerie. Anticipeazã cã toþi ochiivor fi aþintiþi asupra sa când vada bãtãlia cu cronometrul.Primeºte misiunea, trece lapregãtirea primei comenzii pecare o transmite telefonistului,iar acesta în poziþia de tragere.Prin telefon se aude raportul cã aplecat lovitura. Ofiþerul punebinoclul la ochi ºi observã spar-gerea proiectilului în poligon.Acesta nu a explodat preadeparte de obiectiv, face corecþi-ile necesare ºi dã urmãtoarea

comandã. Înapoia lui se aude un ticãit care i se pare din noufamiliar, chiar dacã nu l-a mai auzit de o lungã perioadã detimp. Este cronometrul din mâna arbitrului care noteazã cuatenþie comanda locotenentului. Foarte bine!

Maior Gabriel PÃTRAªCU

NNNN oooo iiii eeee mmmm bbbb rrrr iiii eeee

U L T I M U L E X A M E NU L T I M U L E X A M E NBBaattaalliioonnuull 334455 AArrttiilleerriiee MMiixxttãã ddee llaa

BBaassaarraabbii aa ssuussþþiinnuutt îînn lluunnaa nnooiieemmbbrriiee,, uullttiimmuull eexxaa-mmeenn ddee ffoocc,, ddiinn aacceesstt aann,, îînn PPoolliiggoonnuull BBaabbaaddaagg..TTiimmpp ddee oo ssããppttããmmâânnãã aauu ffoosstt eexxeeccuuttaattee ttrraaggeerrii ddeelluuppttãã pprriinn oocchhiirree ddiirreeccttãã ººii iinnddiirreeccttãã ccuu mmaatteerriiaalluullddee aarrttiilleerriiee ddiinn ddoottaarreeaa uunniittããþþiiii,, ppee ttiimmpp ddee zzii,, îînnccoonnddiiþþiiii cclliimmaatteerriiccee ggrreellee,, ccaarree aauu ppuuss llaa îînncceerrccaarree,,

aattââtt ooaammeenniiii,, ccââtt ººii tteehhnniiccaa ddee lluuppttãã..

Carte de învãþãturãÎn perioada 21-25 noiembrie 2007, la Complexul Expo-

ziþional Romexpo a avut loc cea de-a paisprezecea ediþie a Târ-gului Internaþional GAUDEAMUS – Carte de învãþãturã.Eveniment unanim recunoscut în ultimii ani, drept reper altoamnei culturale româneºti, manifestarea a fost iniþiatã ºi orga-nizatã de Radio România, în colaborare cu Romexpo S.A. Târ-gul Internaþional GAUDEAMUS-2007, cu o identitate vizualãpregnantã, a prezentat publicului, alãturi de proiectele, eveni-mentele ºi secþiunile specializate, deja tradiþionale, o serieîntreagã de noutãþi. Din oferta tradiþionalã s-au numãratultimele apariþii editoriale ale celor mai prestigioase edituri dinRomânia ºi din strãinãtate, salonul de Carte pentru Copii „IonCreangã” finala Concursului Naþional de lecturã ,,MirceaNedelciu”, dar ºi Bursa Educaþia, rezervatã instituþiilor deînvãþãmânt care cuprinde 36 de instituþii de învãþãmânt sau cupreocupãri directe în domeniul educaþional, din România ºi dinstrãinãtate. În spaþiile generoase ale ediþiei din acest an au maiavut loc Tombola specialã GAUDEAMUS, expoziþia dejatradiþionalã organizatã în cadrul târgului cu sprijinul Cité desSciences et de l’Industrie Paris ºi al Muzeului Judeþean deªtiinþele Naturii Prahova, desfãºuratã în acest an sub numele„Matematica 2000”, precum ºi Salonul Naþional de Creaþie ºiInventicã pentru Tineret 2007.

Premierele Târgului GAUDEAMUSVizitatorii ediþiei din acest an a târgului au putut viziona

Expoziþia aniversarã Gabriel García Márquez. Organizatã pen-tru prima datã în Europa la Târgul GAUDEAMUS, expoziþia,inclusã în programul evenimentului cultural a marcatîmplinirea a 50 de ani de la debutul relaþiilor oficiale, bilateraleromâno - columbiene ºi fost desfãºuratã cu sprijinul Ministeru-lui de Externe columbian, al Ambasadei României la Bogota ºial Ambasadei Columbiei la Varºovia. Evenimentul a însemnato triplã aniversare care are loc în acest an: 80 de ani de la

naºterea genialului scriitor – celebrat în 2007 pe plan mondial,40 de ani de la prima publicare a romanului „Un veac de sin-gurãtate” ºi 25 de ani de la primirea Premiului Nobel pentru li-teraturã.

La debut s-a aflatSalonul Tinerilor Artiºti.Ediþia I – Imagini cupoveºti a fost organizatãcu sprijinul Atelier 35 încadrul Salonului deCarte pentru Copii „IonCreangã”. Paticiparea,în calitate de expozant, aBiroului pentru Publi-caþii Oficiale al UniuniiEuropene a fost o altãpremierã înregistratã înspaþiul expoziþional.

Statistica unui beneficiu spiritualInteresul crescut pentru acest gen de eveniment al edi-

turilor, dar ºi al cititorilor a condus la creºterea spaþiului deexpunere care, potrivit organizatorilor, a ajuns la 10.000 mp, cucirca 10% mai mult decât la ediþia precedentã. Numãrulexpozanþilor a fost de aproape 450 (comparativ cu 400 la ediþiaprecedentã), reprezentând câteva dintre cele mai importantesegmente din domeniul editorial ºi educaþional ºi a fost, dacã sepoate spune, egal cu cel al evenimentelor cuprinse în programulde manifestãri. Editurile participante – 170 edituri româneºti,93 edituri strãine cu stand propriu, în stand naþional saureprezentate la târg de cãtre agenþii de difuzare româneºti, 22instituþii de învãþãmânt româneºti ºi 16 instituþii de învãþãmântstrãine, agenþii de difuzare de carte, firme multimedia ºi insti-tuþii mass-media, etc. - au surprins plãcut publicul prin ofertapublicisticã, bocãþia colecþiilor ºi varietatea existenþei unuibeneficiu cultural ºi spiritual , cartea. (B.E.)

Apostolul Iacob zice: „Bãrbatulîndoielnic este nestatornic în toatecãile sale” (Iacob 1,8). Dacã orbul dinIerihon, auzind pe cei ce opreau sã nustrige la Hristos, s-ar fi îndoit ºi ar fitãcut a mai striga la Mântuitorul, nucãpãta vindecarea ochilor sãi. Dar, cucât mai mult îl opreau cei de faþã sã nustrige ºi sã tacã, el mai tare striga:„Fiule al lui David, miluieºte-mã!” ªiaºa, ºtiutorul inimilor, vãzând credinþalui cea din inimã ºi fãrã îndoialã, l-avindecat de orbirea ochilor.

La acest orb s-a împlinit Scripturacare zice: „Cel ce credea în Hristos nuse va ruºina (Isaia 28, 16; Romani10,11).

Credinþa adevãratã în Dumnezeu ºifãrã îndoialã a avut ºi fericitul patriarhAvraam. Despre credinþa lui, ziceSfânta Scripturã: „ªi au crezut Avraamlui Dumnezeu ºi i s-a socotit lui cre-dinþã întru dreptate”. (Facere 15,6;Romani 4,18-22). Acestei credinþedrepte ºi fãrã de îndoialã a patriarhuluiAvraam i-au urmat ºi faptele lui celebune pe care le-a fãcut dupã voia ºidupã porunca lui Dumnezeu.

Sfânta Evanghelie ne aratã luminatcã acest orb, cãruia Mântuitorul nostruIisus Hristos i-a deschis ochii, nu era

numai orb, ci ºi foarte sãrac, deoarece,dupã cuvântul Evangheliei, vedem cãel ºedea lângã cale, cerºind (Luca18,35).

Oare, stimaþi cititori, în zilele noas-tre ca ºi în alte vremi, câþi orbi ºi sãracinu sunt în diferite locuri, care cerºescpe drumuri, pe la porþile noastre, prinsate, prin târguri ºi oraºe ºi cât de feri-cit ºi bun urmãtor al Mântuitorului,este acela care, auzind glasul acestoroameni sãraci ºi necãjiþi, se opreºte dincalea sa ºi întreabã, zicând: „Ce voiþisã facem?” ºi înþelegând cele de nevoieale lor, îi ajutã la lipsã ºi la toate celede nevoie ale lor?

Mântuitorul nostru Iisus Hristos, caun cunoscãtor de inimi, vãzând la acelsãrac, nu numai orbirea lui, ci ºi marealui credinþã stãruitoare, i-a dat cea maimare bogãþie: luminarea ochilor lui.Noi, oamenii, fiind pãcãtoºi ºi puþincredincioºi, pentru a noastrã necredinþãnu putem face minuni cu cei orbi, bol-navi ºi sãraci, dar din cele ce avemputem sã-i ajutãm cu cele de nevoie,aducându-ne aminte cã cei sãraci suntfãpturi ale lui Dumnezeu (Iov 34,19;Pilde 22,2). Sã ne aducem aminte cãDumnezeu iubeºte pe sãraci ca ºi pecei bogaþi (Iov 34,28; Psalm 11,5) ºi

nu nesocoteºte rugãciunile lor (Psalm101,18), ci ascultã plângerea lor (Ieºire2,24; Psalm 68,37).

Sã-ºi aducã aminte toþi iubitorii deHristos cã Dumnezeu ne porunceºte sãajutãm pe cei sãraci ºi sã ne întindemmâna înaintea lor (Levitic 25,35;Deuteronom 15,7-11). Sã-ºi aducãaminte cei bogaþi cã cine miluieºte pesãrac, împrumutã pe Dumnezeu (Pilde19,17) ºi va fi binecuvântat de Dum-nezeu cu rãsplatã veºnicã (Psalm36,26; Pilde 19,17; 22,9; Psalm111,8-9; II Corinteni 9,9). Cine dis-preþuieºte pe sãrac ºi-l trece cu ve-derea, acela dispreþuieºte pe Hristos(Matei 25, 41-45).

Sã nu uitãm cã strigarea sãracilorajunge mai repede ca a noastrã laDumnezeu (Deuteronom 15,9; Iov34,28; Iacob 5,4). Iar Mântuitorul neînvaþã: „Fericiþi cei milostivi, cã aceiase vor milui” (Matei 5,7).

Credinþa tare în Dumnezeu ºi rugã-ciunea lui stãruitoare l-au vindecat ºil-au fãcut ucenic al lui Hristos pe acestorb.

Pe acestea sã le dobândim ºi noi,stimaþi cititori, dacã vrem sã ne mântu-im ºi sã facã Domnul milã cu noi.

Colonel (r) ªtefan MITINCU

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 22(233) din 30 noiembrie 2007Pagina 8

CARNETCULTURAL

Gheorghe Zamfir deschideTârgul de Crãciun

din capitala culturalã

Târgul Internaþional GAUDEAMUS - 2007

N-a trecut nici o lunã între momentulîn care cel mai recent roman al autoruluibritanic, “Pe plaja Chesil”, era favorit laPremiul Booker ºi lansarea ediþieiromâneºti a prozei, în Colecþia BibliotecaPolirom. Ultimul roman al lui Ian McE-wan, “Pe plaja Chesil”, a fost catalogat,din cauza cotaþiilor astronomice pe carele avea la casele de pariuri, drept mareleperdant al acestei ediþii a Premiului ManBooker. Cititorul însã nu are nimic depierdut, ba dimpotrivã, din frecventareaacestei proze, pe care unii auconsiderat-o prea scurtã pentru a seîncadra la categoria de “roman” impusãde includerea pe lista nominalizaþilor laBooker. E drept, “Pe plaja Chesil” edeparte de supraponderalitatea unuiroman-fluviu, dar ce “pierde” prinnumãrul mic de pagini, compenseazãprin concentraþia expresiei ºi conden-sarea poveºtii, care, la final, lasã cititorulcu senzaþia cã “mai vrea”.

Premisele romanului lui McEwansunt departe de a fi spectaculoase: doitineri proaspãt cãsãtoriþi, Florence, fostãPonting, ºi Edward Mayhew, sepregãtesc sã petreacã noaptea nunþii într-un hotel de pe plaja Chesil, în iulie 1962.Anul are o importanþã crucialã, cãci nara-torul succesiunii de incidente în care con-

stã acþiunea romanului se plaseazã fermîn contemporaneitate ºi dedicã destuleeforturi ºi observaþii critice împãmân-tenirii cititorului în atmosfera conserva-toare a debutului acelui deceniu. Ambiisoþi întâmpinã cu anxietate acest eveni-ment ºi, ceea ce pãrea la început o neli-niºte difuzã, asociatã îndeobºte cuprimele experienþe carnale, se transformãîntr-un obstacol insurmontabil între ceidoi ºi în motiv de tragedie.

Tensiunea se acumuleazã pânã lacote insuportabile, iar McEwan apeleazãla un truc vechi, dar eficace pentru a pãs-tra vii ºi suspansul, ºi interesul cititoru-lui: descrie cât se poate de factual ce sepetrece între cele douã personaje. Întreastfel de pasaje descriptive insereazã rit-mic incursiuni în istoria relaþiei ºi în

backgroundurile protagoniºtilor: ea, vio-lonistã, dintr-o familie prosperã ºi cita-dinã, el, absolvent de Istorie, dintr-unclan rural, sãrac ºi dominat majoritar defemei.

McEwan nu putea nici sã conceapã ºinici sã finalizeze acest roman uitând sãfacã ce ºtie mai bine: analizã psihologicã.În “Pe plaja Chesil” îºi pune talentul dedisecþie, de fin “observator” ºi de “acu-mulator” de nuanþe sã joace la triplu.Demersul lui McEwan nu se poate însãreduce la o alternanþã de mãºti. “Poanta”întregului roman e de a ajunge, într-unmod credibil, la momentul când celedouã perspective ale proaspeþilor cãsã-toriþi încruciºeazã sãbiile. Aici se vede“mâna” bunã a scriitorului care, pemãsurã ce descrie peripeþiile serii demiere ºi sondeazã backgroundurile ºidorinþele celor doi, le face sã se soldezecu “vãtãmarea iremediabilã a relaþiilorafective”.

Luna de miere se transformã astfelîntr-o noapte de fiere, însã doar pentrupersonaje. Deºi sfârºitul e oarecumanunþat, modul în care McEwan te con-duce în respectiva fundãturã a unei relaþiiamoroase asigurã o cantitate mai multdecât satisfãcãtoare de plãcere textualã.

Cristina FRATU

OO nnooaappttee ddee mmiieerree ccuu IIaann MMccEEwwaann

DDuummnneezzeeuu aassccuullttãã rruuggããcciiuunniillee cceelloorr ccee ccrreedd îînn EEllCCuuvvâânn tt ddee îînnvvããþþãã ttuu rrãã cc rreeºº tt ii nnãã

EDITURILE Humanitas, Curtea Veche ºi Vremea –au fost premiate cu trofeul Gaudeamus

Aproximativ 96.000 de persoane au vizitat Târgul Inter-naþional “Gaudeamus, carte de învãþãturã”, mai multe decâtanul trecut. Manifestarea s-a desfãºurat în perioada 21 -25noiembrie, la Romexpo.

Duminicã, 25 noiembrie 2007, în ultima zi a târgului, aufost acordate premiile Radio România. Astfel, cea mairâvnitã carte a târgului a fost câºtigatã de seria Ernest He-mingway, de la Editura Polirom. Trofeul Gaudeamus, acor-dat editurilor care au publicat peste 100 de titluri în 2006 arevenit Editurii Humanitas. Locul doi a fost ocupat deGrupul Editorial RAO, iar pe locul III s-a situat EdituraParalela 45. Editura Humanitas a obþinut ºi Trofeul Gaudea-mus prin votul presei, ca cea mai bunã editurã.

Trofeul Gaudeamus pentru cea mai bunã editurã care apublicat, anul trecut, între 50 ºi 100 de titluri a fost câºtigatde Editura Curtea Veche. De asemenea, a fost premiatã ºiEditura Vremea, care a publicat mai puþin de 50 de titluri.

Trofeul presei a fost acordat agenþiei Rompres ( la secþi-unea Agenþii de presã), cotidianului Evenimentul Zilei (lasecþiunea Publicaþii), Radio 21 (la secþiunea Radio) ºi TVRCultural (la secþiunea TV).

Reeditarea lui Ernest Hemingway, cea mai râvnitãcarte de cãtre public. Cele mai râvnite cãrþi ale târgului aufost volumele din seria de autor Ernest Hemingway, publi-cate de Editura Polirom ºi Istoria urâtului, ediþie ingrijitã deUmberto Eco ºi publicatã de Grupul editorial RAO. (P.I.)

Un concert al naistului Gheorghe Zamfir va deschide, pe2 decembrie, Târgul de Crãciun organizat în premierã laSibiu, capitala culturalã europeanã din 2007. Târgul de Crã-ciun va avea loc în perioa-da 2 – 26 decembrie 2007,în Piaþa Micã a capitaleiculturale.

Aici vor fi ridicate 34de cãsuþe din lemn, pomulde Crãciun, o scenã pentruspectacole ºi o zonã cuatracþii pentru copii, searatã într-un comunicat alprimãriei. La Târgul de Crãciun din Sibiu s-au înscris 36 decomercianþi din 11 judeþe care vor oferi decoraþiuni de Crã-ciun, cadouri, jucãrii, textile de iarnã, dulciuri ºi specialitãþiculinare. (F.C.)

La Muzeul Naþional de Istorie a României din CaleaVictoriei nr.12, va avea loc la începutul lunii decembrievernisajul expoziþiei artistului Peter Jacobi - Peregrin prinTransilvania. Evenimentul se va desfãºura în prezenþaExcelenþei Sale, Domnul Roland Lohkamp, Ambasador alRepublicii Federale Germane în România.

Campania de fotografiere a bisericilor din Transilvania,începutã în 2004 ºi continuatã în 2005 de cãtre artistul PeterJacobi, se va concretiza în expoziþia ce va fi accesibilã pu-blicului pânã pe 13 ianuarie 2008.

“Timp de doi ani, autorul, român de origine sãseascã,stabilit în 1970 în Germania, a colindat satele sãseºti cele

mai îndepãrtate, inven-tariind peste douã sute delocalitãþi cu pasiuneaunui cercetãtor dedicat,dar ºi cu nostalgia fiuluirãtãcitor.

Bisericile fortificateale saºilor din Transilva-nia, unele datând din se-colul al XII-lea, formeazã

un patrimoniu istoric ºi cultural excepþional, ameninþatastãzi mai mult ca niciodatã prin plecarea masivã a saºilordupã al doilea rãzboi mondial, care s-a accentuat dupãcãderea comunismului pânã la limita dramaticã a depo-pulãrii totale a unor sate.

Singura ºansã a conservãrii lor, dincolo de obligaþiileautoritãþilor locale sau ale organismelor specializate înconservarea ºi restaurarea patrimoniului naþional, rãmâneinteresul ºi efortul unor entuziaºti, care, ca Peter Jacobi, sededicã unei nobile misiuni: salvarea monumentelor.” –spune criticul de artã Ioana Vlasiu în catalogul expoziþiei.Expoziþia de fotografie se doreºte a fi un semnal de alarmãîn privinþa acestei probleme importante pentru patrimoniulcultural naþional imobil.

“Fotografia lui Peter Jacobi este, fie bogat conotativã, fieabstractã, inflexibilã, asociatã metaforei. Proiect în legãturãcu un mediu dat, Transilvania lui Jacobi este o sculpturã…biserica, zidul, cartea, oglinda, grãdina, imaginarul, cerul ºiapa sunt rezervoare de identitate. ” - apreciazã criticul deartã Liviana Dan.

Cristina FRATU

Târgul Internaþional de Carte - Bucureºti

“Peregrin prin Transilvania”,expoziþie fotograficã

LECÞIA DE ISTORIECurierul ARMATEINr. 22(233) din 30 noiembrie 2007

Pagina 9

Unirea de la 1 Decembrie 1918 repre-zintã evenimentul principal al istorieiRomâniei ºi, totodatã, realizarea unuideziderat al locuitorilor graniþelor vechiiDacii, unirea Transilvaniei cu România.Ziua de 1 Decembrie a devenit dupã eveni-mentele din decembrie 1989 Ziua Naþionalãa României.

Alba Iulia, faimoasa cetate a Bãlgradu-lui, fusese aleasã de cãtre Consiliul NaþionalRomân Central, care avea sediul la Arad,pentru a adãposti între zidurile ei pereprezentanþii poporului românesc din Tran-silvania, în cea mai mare zi din istoria aces-tui popor, pentru douã pricini. La 1 noiem-brie 1599, Mihai Viteazul, biruitor la ªelim-bãr, îºi fãcuse intrarea triumfalã în AlbaIulia, în fruntea unui alai mãreþ. Ea a fostCapitala strãlucitului domn în timpul scurtcât el reuºise sã sãvârºeascã cea dintâi unirea Þãrilor Române. La 1784, pe acelaºi platoual Cetãþii, marii mucenici ai neamului, Horiaºi Cloºca, sufereau supliciul frângerii peroatã, pentru cã avuseserã curajul sã cearã oviaþã mai bunã pentru neamul lor.

Amândouã aceste date istorice erauadânc sãpate în inimile românilor. Erau douãetape importante în drumul greu spre mân-tuire. Aici era locul unde trebuia sã se adunenorodul la Marea Unire. Duhurile marilorînaintaºi ºi mucenici ai libertãþii ºi uniriiromânilor vor lumina gândurile celor strânºiaici ºi-i vor face vrednici de înalta lorchemare.

Pregãtirea politicã a Adunãrii a întâm-pinat dificultãþi. ªedinþele preparatoare dincele douã zile, care au precedat Adunarea,au fost foarte însufleþite. Discutându-se tex-tul Rezoluþiei Unirii, redactat de VasileGoldiº, unii susþineau ca Unirea sã se facãpe baza proclamãrii autonomiei Ardealului.Tineretul, la care se adãugaserã ºi delegaþiisosiþi din Bucovina ºi Basarabia, susþineauunirea fãrã condiþii. Socialiºtii, lucrând subinfluenþa Budapestei, cereau republica ºi-ºiexprimau temerea de stãrile politice dinvechiul Regat al României. În cele din urmã,s-a stabilit o înþelegere, renunþându-se latoate pãrþile, la punctele de vedere preaintransigente, adoptându-se formula uneiautonomii provizorii. Iuliu Maniu a explicatcã e necesarã o epocã de tranziþie, deoarece“nu se poate ca într-o singurã zi sau într-osingurã orã sau într-un moment dat, sãpunem la o parte o stare de lucruri veche ºisã înfãptuim una nouã”. Deci, nu e vorba dea pune condiþii la Unire, ci a constata nece-sitatea unei epoci de tranziþie.

Adunarea de la Alba Iulia s-a þinut într-oatmosferã sãrbãtoreascã. Au venit 1228 dedelegaþi oficiali, reprezentând toate cele 130de cercuri electorale din cele 27 comitateromâneºti, apoi episcopii, delegaþii con-

silierilor, ai societãþilor culturale româneºti,ai ºcolilor medii ºi institutelor pedagogice, aireuniunilor de meseriaºi, ai PartiduluiSocial - Democrat Român, ai organizaþiilormilitare ºi ai tinerimii universitare. Toatepãturile sociale, toate interesele ºi toateramurile de activitate româneascã eraureprezentate.

Dar, pe lângã delegaþii oficiali, ceea cedãdea Adunãrii înfãþiºarea unui mareplebiscit popular, era afluenþa poporului.Din toate unghiurile þãrilor române de pesteCarpaþi, sosea poporul cu trenul, cu cãruþele,cãlãri, pe jos, îmbrãcaþi în haine de sãrbã-toare, cu steaguri tricolore în frunte, cu tableindicatoare ale comunelor, ori ale þinuturilor,în cântãri ºi plini de bucurie. Peste o sutã demii de oameni s-au adunat în aceastã zi sprea fi de faþã la actul cel mai mãreþ al istorieiromânilor. Spectacol simbolic ºi instructiv:cortegiile entuziaste ale românilor ceumpleau drumurile spre Alba Iulia se încru-ciºau cu coloanele armatei Mackensen care,umilite ºi descurajate, se scurgeau pe cãileînfrângerii spre Germania.

Mulþimea imensã urcã drumul spreCetãþuie printre ºirurile de þãrani româniînveºmântaþi în sumanele de pãturã albã ºicu cãciulile oºtenilor lui Mihai Viteazul. Peporþile cetãþuii, despuiate de pajurilenemþeºti, fâlfâie Tricolorul român. Poporultrece pe sub poarta lui Mihai Viteazul ºi seadunã pe Câmpul lui Horea. De pe opt tri-bune, cuvântãtorii explicã poporului mãreþiavremurilor pe care le trãiesc.

În acest timp, delegaþii þin adunarea. Pepodium, între steagurile tuturor naþiuniloraliate, care au contribuit cu sacrificiile lor desânge la desãvârºirea acestui act mãreþ, iauloc fruntaºii vieþii politice ºi intelectuale aromânilor ºi delegaþii Bucovinei ºi Basara-biei, care au þinut sã aducã salutul þãrilorsurori, intrate mai dinainte în marea familiea statului român.

Într-o atmosferã înãlþãtoare, în mijloculaprobãrilor unanime ºi a unui entuziasm fãrãmargini, ªtefan Cicio Pop aratã împre-jurãrile care au adus ziua de astãzi, VasileGoldiº expune trecutul plin de suferinþe ºi deglorie al naþiunii române de pretutindeni ºinecesitate Unirii, Iuliu Maniu explicã împre-jurãrile în care se înfãptuieºte Unirea, iarsocialistul Jumanca aduce adeziunea laUnire a muncitorimii române, care se simteuna cu întreg neamul românesc.

Rezoluþia Unirii e cititã de VasileGoldiº:

“Adunarea Naþionalã a tuturor românilordin Transilvania, Banat ºi Þara Ungureascã,adunaþi prin reprezentanþii lor îndreptãþiþi laAlba Iulia în ziua de 18 noiembrie / 1decembrie 1918, decreteazã unirea acelorromâni ºi a tuturor teritoriilor locuite de

dânºii cu România. Adunarea proclamãîndeosebi dreptul inalienabil al naþiuniiromâne la întreg Banatul, cuprins întreMureº, Tisa ºi Dunãre.”

Restul rezoluþiei cuprinde programul deaplicaþie: autonomia provizorie a teritoriilorpânã la întrunirea Constituantei, deplinã li-bertate naþionalã pentru popoarele con-locuitoare, deplina libertate confesionalã,înfãptuirea unui regim curat democratic petoate terenurile vieþii publice, reforma agrarãr a d i c a l ã ,legislaþie deocrotire am u n c i -t o r i m i iindustriale.A d u n a r e aNaþ iona lãdoreºte caCongresulde pace sãa s i g u r edreptatea ºilibertatea,atât pentrun a þ i u n i l emari, cât ºipentru celemici ºi sãe l i m i n erãzboiul, ca mijloc pentru reglementarearaporturilor internaþionale. Ea salutã pe fraþiilor din Bucovina, scãpaþi din jugulmonarhiei austro-ungare, pe naþiunile elibe-rate cehoslovacã, austro-germanã,iugoslavã, polonã ºi ruteanã, se închinã cusmerenie înaintea acelor bravi români careºi-au vãrsat sângele în acest rãzboi pentrulibertatea ºi unitatea naþiunii române ºi, însfârºit, exprimã mulþumirea ºi admiraþia satuturor puterilor aliate care, prin luptele pur-tate împotriva duºmanului au scãpat civi-lizaþia din ghearele barbariei.

Astfel, statul român, întregit în forma luide astãzi, trebuie preþuit ca unul dintre celemai statornice, având temeiuri adânci ºinezguduite în alcãtuirea geograficã apãmântului strãmoºesc, în firea poporuluiromân ºi în trãinicia lui nepilduitã, în legã-turile lui sufleteºti întãrite prin unitateaaceluiaºi grai, aceleiaºi credinþe, aceloraºidatini ºi obiceiuri, în asemãnareanedesminþitã a întocmirilor ºi aºezãmintelormoºtenite din bãtrâni ºi, mai presus de toate,în puterea moralã a conºtiinþei naþionale,fãrã de care ar fi ºubrede ºi nesigure toatecelelalte temeiuri.

În ziua de 15/28 august 1916 a începutrãzboiul pentru dezrobirea românilor subju-gaþi. Nespus de grea a fost situaþia armateiromâne, chiar de la început slab sprijinitã,iar mai târziu trãdatã de ruºi, împinsã la

lupte inegale pe fron-tul de sud împotrivabulgarilor aliaþi cugermanii ºi cu turcii,pe cel de nordîmpotriva maghia-rilor, austriecilor ºigermanilor, iar lasfârºit pe frontul derãsãrit împotrivaruºilor.

Trei luni de zile auluptat vitejeºte, înain-tând cu repeziciuneuimitoare în Transil-vania ºi în Banat.Dupã înfrângerile dela Turtucaia, Sibiu ºiNeajlov, a fost însãnevoitã a se retragespre Moldova, lãsândcapitala ºi douã treimidin pãmântul þãrii subocupaþia duºmanilorlacomi care au istovit,timp de doi ani, þara ºipoporul, fãrã nici ocruþare. Se împlini-serã 317 ani de cândoºtenii lui MihaiViteazul, porniþi peaceeaºi cale a dezro-birii, încununarã laînceput cu biruinþef u l g e r ã t o a r eînaintarea pe care opândea la scurtã tre-cere de vreme înfrân-gerea de la Mirãslãu ºiuciderea eroului pe

câmpia de la Turda. De astã datã, însã cursulistoriei avea sã fie tocmai dimpotrivã:pomenitele înfrângeri ale armatei române,asupra cãreia tãbãrâserã cele mai oþelitedivizii germane, austro-maghiare, bulgare ºiturceºti, urmau sã fie preschimbate, în tim-pul celor trei ani de suferinþã ºi de jertfenepregetate ale rãzboiului, într-o strãlucitãizbândã, dintr-o datã cu biruinþa hotãrâtoarea Marilor Aliaþi asupra Puterilor Centrale.

Regele Ferdinand a rãmas neclintit în

vârtejul celor mai grele încercãri, fãrã a fiºovãit o clipã ºi fãrã a-i fi pãrut rãu de pasulfãcut pentru întregirea naþional-politicã aRomâniei. Rãposatul membru al Academieifranceze, Robert de Flers, a scris în aminti-rile sale câteva cuvinte pline de înþeles,auzite din însuºi glasul Regelui Ferdinand.Aceste cuvinte sunt vrednice de amintit,fiindcã ele dau putinþa sã se înþeleagã luptacumplitã a unui suflet, care se destãinuiadestul de rar. „În trista dimineaþã – scrie deFlers – când trupele austro-germane, victo-rioase pe Argeº, intrau în Bucureºti, îl revãdpe Regele Ferdinand în pragul primãriei dinBuzãu cum se îndreaptã spre unul dinofiþerii noºtri ºi-l aud: << Colonele, ai sã teîntâlneºti cu generalul Berthlot? >> Da,Sire! - << Ei bine! Spune-i, te rog, cã nuregret nimic ºi cã încrederea mea rãmâneneschimbatã!>>.

- Cele mai grozave nenorociri: înfrân-gerea, molima ºi foametea nu izbutirã sãdoboare hotãrârea Regelui, nici sã-i insuflevreo pãrere de rãu.

- Vedeþi, binevoi regele sã-mi spunã, încele mai triste zile, oricât ar fi de grele încer-cãrile pe care le îndurãm, tot ce am fãcut –auziþi-mã bine – aº face din nou. Stãtusem pegânduri întâi, nu zãrisem o vreme care eraadevãratã, greaua mea datorie, dar cândm-am convins cã România, fiind de rasã ºide chemare latinã, îºi are locul alãturi dePuterile Înþelegerii, nu interesul provizoriu,ci interesul permanent istoric trebuia s-oaºeze lângã aceste popoare, cã nesocotindaceastã chemare, ea ar deveni din nou ceeace fusese timp îndelungat, vasalã altei puteriºi cã ar renunþa la ceea ce constituie mai pre-sus de toate mândria ºi nobleþea unei þãri,independenþa ei – atunci am gãsit un maresprijin, fiindcã vedeam cu siguranþã drumulde urmat. Germanii spun: Germania maipresus de toate… Eu, am zis: DDaattoorriiaa mmeeaammaaii pprreessuuss ddee ttooaattee!!……””

Astfel a vorbit ºi a lucrat Regele Ferdi-nand, izbutind, atât în cursul rãzboiului, câtºi în alte împrejurãri zbuciumate, la toaterãspântiile mari ale vieþii, sã punã datoria sade Suveran mai presus de orice altã soco-tinþã. Aceasta va face ca personalitatea lui sãtrãiascã în amintirea poporului românînfãºuratã în aureola unui mucenic al dato-riei. Credinþa creºtinã din care izvorãºteporunca împlinirii datoriei în orice împreju-rare, cu orice jertfe – este trãsãtura de cãpe-tenie pentru întreaga fãpturã sufleteascã aRegelui Ferdinand. Aceasta l-a îndemnat sãnu dea nici o clipã uitãrii fãgãduinþa cefãcuse la sfârºitul lui septembrie 1914 înain-tea Reprezentanþei naþionale cã va fi bunromân. ªi tot în credinþa aceasta, de care erastrãbãtutã înþelepciunea lui regalã a aflatizvorul tãriei nebiruite, care l-a ajutat sã seînvingã adeseori pe sine, ca sã poatã învingela vreme de nevoie ºi pe alþii, oricât de pu-ternici ºi numeroºi duºmani ar fi fost aceºtialþii lui sau þãrii, pentru a cãrei întregire n-astat la îndoialã sã aducã întreagã jertfafiinþei sale sufleteºti.

1 Decembr ie 1918

Proclamarea Mari i Unir i Naþionale

* La 14 noiembrie 1950 seîntocmea planul de evacuare dinzona de frontierã cu Iugoslavia, pe ofâºie de 25 km, a unor elemente pe-riculoase pentru orânduirea socia-listã prin prezenþa lor în zonã (SânNicolau Mare, Timiºoara, Oraviþa,Moldova Nouã, Turnu Severin,Baia de Aramã, Strehaia, VânjuMare, Pleniþa). Potrivit planului,urmau a fi deportate 12791 familii,adicã 39.462 de persoane (1330cetãþeni strãini; 8.477 basarabeni;3.557 macedoneni; 2.344 de per-soane învinuite de colaborarea cuarmata germanã în timpul celuide-al doilea rãzboi mondial; 1.054sârbi; 1.218 persoane cu rude carefugiserã în strãinãtate; 367 persoanecare sprijinã rezistenþa anticomu-nistã; 731 de „duºmani ai regimuluisocialist”; 19.034 chiaburi ºi cârciu-mari; 162 foºti moºieri ºi indus-triaºi; 341 criminali deþinuþi; 590 depersoane care trãiau în afara zoneide frontierã).

* S-au împlinit la 19 noiembrie2007, 630 de ani de la cea dintâiatestare documentarã a CetãþiiBranului. Ludovic I de Anjou, regeal Ungariei, emitea un act, la 19noiembrie 1377, prin care acordabraºovenilor privilegiul de a ridica ocetate în trecãtoarea Branului, carefãcea legãtura dintre Transilvania ºiÞara Româneascã.

Castelul a fost construit pe unvârf de deal ce dominã þinutul,având un important rol militar ºicomercial. Lângã el s-a fixat, ulteri-or, un punct vamal.

Spre sfârºitul sec. XIV, cândpericolul otoman în Balcani creºtea,Sigismund de Luxemburg, regeleUngariei, încheia un tratat dealianþã cu Mircea cel Bãtrân. Sigis-mund ceda astfel „Stãpânireaasupra Cetãþii Bran” ºi CetateaBologa. Domeniul Branului, conduspânã atunci de castelani subordo-naþi regelui, va fi împãrþit unornobili unguri. Regele ungar va recu-pera, mai târziu, cetatea de laurmaºul lui Mircea cel Bãtrân,punând-o în subordinea comitatuluisecuilor.

* Pe 21 noiembrie s-au împlinit127 de ani de la semnarea, la

Sigmaringen, a „Actului de fami-lie”, prin care prinþul Ferdinand deHohenzollern, nepotul de frate al luiCarol I, a devenit prinþ moºtenitorprezumtiv al tronului României. La9 septembrie 1878 s-a decis, pebaza propunerii Consiliului deMiniºtri, întrunit în ºedinþã spe-cialã, adoptarea titlului de „Alteþãregalã” pentru domnitorul Carol I.La 14 martie 1881, Parlamentul aproclamat România regat; prinþulCarol primeºte pentru sine ºi pentruurmaºii sãi titlul de rege alRomâniei, iar moºtenitorul tronuluiva purta titlul de rege al Românieiºi titlul de prinþ de coroanã alRomâniei. S-a stabilit ca, în lipsadescendenþilor direcþi, în urmadecesului unicei fiice a domnitoru-lui Carol, Maria, tronul sã revinã

prinþului Ferdinand de Hohen-zollern, nepotul de frate al regelui.Prin “actul de familie” s-a asiguratcontinuitatea monarhiei. (P.I.)

M o m e n t e i s t o r i c e

Paginã realizatã de locotenent-colonel Ion PAPALEÞ

Femeile au purtat haine ºipodoabe menite sã-i impre-sioneze pe bãrbaþi încã de acum7.500 de ani. Mãrturie stau fi-gurinele gãsite de arheologiîntr-un aºezãmânt din perioadaNeoliticului, în zona satuluiPlocnik din sudul Serbiei. Ves-tigiile aparþin culturii Vinca -cea mai mare civilizaþie preis-toricã din Europa, care s-aîntins în jurul Dunãrii, în Ser-bia, Bulgaria, Macedonia ºiRomânia. Figurinele gãsitearatã cã, în zonã, exista odi-nioarã o aºezare sofisticatã,

populatã de un trib pasionat deartã ºi modã. Figurile

înfãþiºeazã, printre altele, bãr-baþi lângã un cuptor în care se

topea metalul pentru fabricareauneltelor ºi un grup de tinere

care purtauf u s t es c u r t e .“ F e m e i l etinere erauîmbrãcatef r u m o s ,cum ar fia s t ã z ifetele carep o a r t ãb l u z i þ e

scurte ºi fuste mini, ºi purtaubrãþãri”, a afirmat arheologul

Julka Kuzmanovic-Cvetkovic. Specialiºtii spun cã tribul

care a trãit în aceastã zonã,undeva între 5400 ºi 4700 î.H.,nu era deloc strãin de comerþ,metalurgie, confecþionarea deobiecte ºi chiar artã. Mai mult,în apropiere de aºezareaneoliticã a fost descoperitã ofântânã cu apã termalã, care arputea fi cea mai veche “staþiunede tratament” din Europa.“Erau interesaþi de frumuseþe ºiau realizat 60 de forme diferitede obiecte de lut ºi figurine, nunumai pentru a reprezentazeitãþile, ci pentru cã leplãcea”, a explicat Kuz-manovic.

MOZAIC Curierul ARMATEINr. 22(233) din 30 noiembrie 2007Pagina 10

IT-ul , martoral erei digi tale Harta gurmanzilor de pretutindeni s-a

modificat odatã cu publicarea ultimuluinumãr din ghidul gastronomic Michelin,care a poziþionat oraºul Tokyo în topuloraºelor cu cea mai finã bucãtãrie. Restau-rantele din Tokyo au cumulat un total de191 de puncte, de douã ori mai mult decâtParisul ºi de trei ori mai mult decât New-York-ul. Potrivit editorilor Michelin, optrestaurante din oraºul japonez îndeplinesc

condiþiile pentru a fi clasate cu trei stele,25 au douã stele, iar 117 au primit câte ostea.

În plus, primele trei restaurante dinTokyo servesc bucãtãrie francezã, o lovi-turã grea datã industriei alimentare de laParis. “Tokyo a devenit oraºul global cucea mai finã bucãtãrie, oraºul lumii cucele mai multe stele”, a declarat Jean-LucNaret, de la publicaþia sus-amintitã.

Încã un procesor Intel din ianuarie 2008

Noul procesor va întregi linia E8000. Numele acestuia esteE8190. Dupã cum sugereazã codul, E8190 va fi mai sãrac înfacilitãþi decât E8200, care pânã acum era cel mai mic membrual familiei E8000.

Spre deosebire de 8200, procesorul 8190 va fi “dezbrãcat” desuportul pentru tehnologiile de virtualizare ºi de TET (Trust Execu-tion Technology). Restul specificaþiilor vor fi identice: frecvenþa de

funcþionare de 2,66 GHz, memo-ria cache de 6 MB ºi FSB-ul de1333 MHz.

Natural, noul procesor va fimai ieftin decât E8200. Preþulpentru 1000 de bucãþi este de 163de dolari. E8190 va fi, în special,cerut de cãtre marii fabricanþi desisteme (aºa ca Dell sau HP), iar

pentru aceºtia preþul la mia de bucãþi va fi chiar mai mic.Intel mai plãnuieºte sã lanseze ºi o nouã familie de proce-

soare care sã înlocuiascã linia E4000. Denumitã E5000, noualinie are specificaþiile necunoscute la aceastã orã…

Laptopul de 100 de dolariajunge în România

Asociaþia pentru un Soft Liber prezintã la târgul educaþionalGaudeamus (22-26 noiembrie), la Romexpo, în Bucureºti, cele-brul laptop OLPC XO, ultima versiune a laptopului “de 100 dedolari” care va fi introdus în sistemul educaþional naþional încadrul programului “un laptop pentru fiecare copil ºi pentrufiecare cadru didactic din România”.

Laptopul educaþional destinat þãrilor în curs de dezvoltare aintrat deja în producþia de serie ºi este produs în China, primaþarã care introduce OLPC fiind Uruguay. La doi ani de laanunþarea acestui proiect umanitar, cercetãtorul NicholasNegroponte de la Massachusetts Institute of Technology (MIT)ºi echipa sa au reuºit sã punãîn practicã ideea lor.

Laptopul a fost construitspecial pentru a rezista laploaie, praf, ºocuri, iar ecra-nul este vizibil ºi în clasã, darºi afarã în soare. OLPC XOoptimizeazã consumul deenergie astfel încât bateria sãþinã cât mai mult. Ecranul este dual mod, color sau alb-negru, înacest ultim mod fiind vizibil la lumina zilei. De asemenea, sepoate roti ºi culca deasupra tastaturii, transformând laptop-ul încel mai ieftin e-book, cu un ecran de mãrimea unei pagini decarte.

Misiunea Fundaþiei OLPC este de a furniza copiilor dinþãrile sãrace mijloace esenþiale pentru educaþie, singura soluþiepentru creºterea nivelului de trai. În urmã cu 25 de ani, NicholasNegroponte a livrat primele computere în Africa, în Senegal, pevremea când erau calculatoarele Apple II. Fundaþia sa a donatmii de laptopuri OLPC pentru evaluare ºi educaþie în þãri sãraceºi þãri în curs de dezvoltare. În acest moment, în România au fostdonate instituþiilor ºi entitãþilor non-profit peste 60 de laptopuriOLPC XO, pentru testarea ºi evaluarea acestora.

În 2010, Internetul va fi anihilat de trafic

Internetul ar putea fi copleºit, în doi ani, de fluxul imens devizitatori ºi conþinut, întrucât, capacitatea sa este sub o presiunedin ce în ce mai mare, susþine un studiu recent al NemertesResearch LLC, o firmã independentã de analize ºi studii depiaþã.

Conform studiului, o adevãratã invazie de conþinut web, înprincipal video, ar putea copleºi Internetul, pânã în 2010, dacãfurnizorii de reþele backbone (reþelele mari, de bazã, la care seinterconecteazã alte reþele, formând webul) nu vor investi circa137 de miliarde de dolari în noi capacitãþi. Suma înseamnã dedouã ori cât cea plãnuitã de furnizorii de servicii, spune studiul,

care a fost finanþat de o seriede companii din topul “For-tune 2.000”, inclusiv, InternetInnovation Alliance (IIA),coaliþie non-profit care spri-jinã accesul universal la bandalargã, fondatã de Larry Irvingºi Bruce Mehlman, în 2004.Numai în America de Nord

vor fi necesare investiþii în backbone de 42 pânã la 55 de mi-liarde de dolari, în urmãtorii trei, pânã la cinci ani, pentru a facefaþã cererii, spune Nemertes. Îngrijorãrile exprimate de multãvreme de IIA se confirmã. Alianþa, printre membrii cãreia senumãrã AT&T Inc., Level 3 Communications Inc. sau CorningInc., a lansat avertismente legate de un viitor “exaflood” deconþinut web, mai ales, video, care i-ar putea “înfunda þevile”.

Atât operatorii, cât ºi politicienii trebuie sã fie foarte atenþila aceastã cerere, spune Mehlman. “Credem cã, în general,exaflood-ul nu este bine înþeles ºi cã implicaþiile sale în termenide investiþii nu sunt bine definite”, precizeazã acesta. Mehlmanatrage atenþia ºi asupra taxelor mari plãtite de consumatori pen-tru telecomunicaþii, similare cu cele pe tutun sau alcool. Elaminteºte cã în SUA existã o taxã pe telecomunicaþii rãmasã din1898, când foarte puþini rezidenþi din America aveau telefoane.“Este o greºealã sã tratezi telecomunicaþiile ca pe un lux ºi sã letaxezi ca pe un viciu”, a adãugat Mehlman.

TTookkyyoo eess ttee oorraaººuull ccuu ccee ll ee mmaaii bbuunnee rreess ttaauurraannttee

Un peºte tropical care trãieºte în mlaºtinile de mangrove de pe con-tinentul American poate supravieþui fãrã apã mai multe luni la rând.

Peºtii, al cãror nume ºtiinþific este Rivulus marmoratus, pot creºtepânã la opt centimetri lungime. Ei se grupeazã în scobiturile pe careinsectele le fac în buºteni ºi încep sã respire prin piele ºi nu prin bran-hii, pânã când gãsesc din nou apã. Peºtele obiºnuieºte sã îºi construiascãrefugii în mici “vãgãuni” din zonele mlãºtinoase greu accesibile, încojile nucilor de cocos cãzute în apã sau chiar în cutiile de bere aruncatede turiºti, în Belize, SUA ºi Brazilia.

“Când habitatul lor rãmâne fãrã apã, aceºti peºti continuã sã trãiascãîn buºtenii din apropierea mlaºtinilor”, a precizat Scott Taylor, cercetã-tor în cadrul programelor Brevard County Environmentally EndangeredLands, desfãºurate în Florida.

Descoperirea a fost fãcutã de cercetãtorii americani în urma uneicãlãtorii în Belize. “Am lovit un buºtean, iar din el a sãrit un peºte viu”,a declarat Scott Taylor, adãugând cã va publica un studiu despre acestanimal în revista The American Naturalist.

În testele de laborator, Taylor a descoperit cã Rivulus marmoratus –cunoscut ºi sub numele de peºtele ucigaº – poate supravieþui pânã la 66de zile fãrã apã ºi fãrã hranã, în timp ce metabolismul sãu continuã sã

funcþioneze normal.Peºtele, a menþionat

cercetãtorul, poate oferi indiciidespre evoluþia animalelor de-a lungul timpului: “Aceºti peºtitrãiesc într-un mediu similarcondiþiilor care au existat cumilioane de ani în urmã, cândanimalele au început sã facãtranziþia de la apã, la sol”.

Peºte care trãieºte pe uscatItalienii au descoperitpeºtera lui Romulus ºi Remus

Oamenii de ºtiinþã au reuºit sã transforme celule cutanate, în celule stem,deschizând astfel calea pentru noi tratamente împotriva cancerului, diabetului saumaladiei Alzheimer. Aceastã descoperire, fãcutã simultan de o echipã japonezã ºiuna americanã, permite obþinerea de celule stem fãrã a distruge embrioni, în condiþi-ile în care aceasta era tema unei ample dezbateri etice, în special, în Statele Unite.

Celulele stem sunt considerateun posibil panaceu, iar cercetãtoriicred cã ele reprezintã viitorul întratarea celor mai devastatoare boliºi cu cea mai mare mortalitate, pen-tru cã au potenþialul de a evolua în220 de tipuri diferite de celule. Celedouã echipe de cercetãtori au reuºitsã transforme celule ale pielii încelule stem inserând în acestea patrugene diferite cu ajutorul unui retro-virus.

Echipa japonezã, condusã de Shinya Yamanaka de la Universitatea din Kyoto, areuºit sã creeze o generaþie de celule stem, pornind de la 5.000 de celule cutanate.Studiul lor va apãrea în revista Cell. “Aceastã eficienþã poate pãrea foarte scãzutã,dar înseamnã cã dintr-un singur eºantion de 10 centimetri de piele se pot obþine maimulte generaþii de celule stem pluripotenþiale (induced pluripotent stem cells, iPS)”,a explicat profesorul japonez.

Cele douã tehnici au avantajul cã permit crearea de celule stem cu un cod gene-tic identic cu al pacientului, eliminând astfel riscurile de respingere. Ele prezintãînsã risc de mutaþie, pentru cã celulele conservã o copie a virusului utilizat.

Grota în care, potrivit legendei, lupoaica i-ar fi alãptat peRomulus ºi Remus, fondatorii Romei, a fost gãsitã pe muntelePalatin, în inima capitalei italiene, a anunþat ministrul culturiiFrancesco Rutelli.

“Italia ºi Roma nu înceteazã niciodatã sã uimeascã lumea cudescoperirile arhe-ologice ºi artisticeºi este de necrezutcã, în sfârºit, amgãsit un loc mito-logic, care adevenit astfel un locreal”, a declaratRutelli.

A c e a s t ãpeºterã, numitãLupercale, era

locul în apropierea cãruia, în Roma Anticã, oamenii organizau omare sãrbãtoare anualã în onoarea zeului turmelor, Faunus Luper-cus. Potrivit legendei, o lupoaicã i-ar fi alãptat în aceastã grotã pefraþii gemeni Romulus ºi Remus, care ar fi fondat, în 753 î.Hr.,oraºul Roma. Cel mai cunoscut simbol al capitalei italiene, statuiadin bronz care reprezintã lupoaica ce îi alãpteazã pe cei doi copii,se gãseºte la intrarea în primãria din Roma. O copie a statuii seaflã ºi la Bucureºti.

Grota, care era ascunsã la câþiva metri sub pãmânt, a fostdescoperitã cu ajutorul unei sonde. Acoperitã de mozaicuri ºi descoici, peºtera mãsoarã 6,5 metri în diametru ºi 7 metri în înãlþime.

Din populaþia Rusiei, aºa cum se ºtie, un mareprocent este reprezentat de blonde. Segmentul pare afi unul suficient de mare ºi de atractiv pentru dome-niul IT, încât sã fie inventatã o tastaturã specialã pen-tru ele. “Tastatura pentru blonde”, o invenþie, marcãa companiei ruseºti Oldi, costã aproximativ 600 deruble, dar preþul nu a speriat pânã acum nici oreprezentantã a sexului frumos.

Ce o face însã atât de specialã? În mod normal,“tastatura pentru blonde” este una standard (aretaste!), dar este realizatã din plastic roz. În plus, areniºte incripþii mai “speciale” pe taste. Astfel, în loc de“Escape” este inscripþionat mult mai concisul “Nu!”,iar pe bara de spaþiere este scris “Cea mai lungãtastã”, în timp ce pe “Control” ºi “Alt” – “Tastãinutilã” ºi, respectiv, “În general nu înþeleg”.

Primele tastaturi pentru blonde au fost create învarianta PS/2, iar în viitorul apropiat se plãnuieºtelansarea pe piaþã a tastaturilor-USB pentru blonde.Prima serie este totuºi una restrânsã – cererea a fostevident mai ridicatã decât oferta. Drept urmare, peprincipiul “daþi câte una sã ajungã ºi la cei dinspate”, s-a decis ca o singurã blondã sã poatãcumpãra maximum douã asemenea tastaturi.

În Neolitic se purta mini!

Paginã realizatã de Cristina FRATUfratu.cristina@forter.ro

Diabetul ºi cancerul, tratate cucelulele stem obþinute din piele

Bizar-Tastaturapentru blonde

CURTE!

A APÃRUT

Rãspunsurile testului din nr. 21(232)1. Din punct de vedere astronomic, toamna este perioada anului

solar cuprinsã între echinocþiul de toamnã (23 septembrie) ºi sol-stiþiul de iarnã (21 decembrie) în emisfera nordicã ºi între echinoc-þiul de primãvarã (21 martie) ºi solstiþiul de varã (22 iunie) în emis-fera sudicã.

2. Poezia „Rapsodii de toamnã” a fost scrisã de GeorgeTopârceanu (1886-1937).

3. Unitatea de mãsurã englezeascã numitã „picior” este egalãcu 0,3048 metri.

4. Zeiþa secundarã din mitologia greacã al cãrei nume era folositdrept strigãt de luptã era Alala.

5. Filmul „Luminile rampei” a fost realizat în 1952 de CharlesChaplin (1889-1971).

6. B. ªt. DELAVRANCEA, Opere, V, 434.Selecþie realizatã de lt.col. Ion PAPALEÞ

papalet.ion@forter.ro

MOZAICCurierul ARMATEINr. 22(233) din 30 noiembrie 2007

Pagina 11

Ambition of the Illuminussurprizã pentru posesorii

de Xbox 360Primim vorbã de la SEGA despre

stabilirea unei date de lansare pentruexpansion-ul MMO-ului multiplatfor-mã semnat de Sonic Team, Phantasy

Star Universe.Aceasta este 11ianuarie 2008,puþin mai târziudecât se vehicu-lase anterior.Surpriza indi-catã în titlu sereferã la

disponibilitatea unei versiuni online, cepoate fi achiziþionatã prin intermediulserviciului Xbox Live Marketplace.

Download-ul cântãreºte 1,92 GB ºieste etichetat cu 1600 de puncteMicrosoft, adicã 13,60 GBP sau 18,60EUR. Pentru a motiva achiziþia, ofertaexpansion-ului se jurã cã adaugã misi-uni noi, prãºite în structura unor nivelela fel de “proaspete” (Ruins of OldRozenom City ºi The Granigs Mines).

Uncharted: Drake’s Fortune- cenzurat în Japonia

Cenzura a fost aplicatã din toatemotivele sângeroase pe care le putem

savura on-screen. Ceea ce face gestuloleacã mai special este faptul cãscoaterea sângelui din joc devineactivã indiferent de originea copieideþinute. Un anume Ed explicã, peînþelesul tuturor jucãtorilor aflaþi îndisputã forumisticã, cum stau lucrurile.

Dacã în titluri lansate anterior (spreexemplu, Resistance: Fall of Man),circumvenþia procesului se poate faceprin înlocuirea fiºierelor tip save, înUncharted acest lucru nu este posibil.Incompatibilitatea fiºierelor este rele-vatã prin stocarea voitã într-un folderseparat, ori în caz de suprascriere, princoruperea datelor.

Efectele cenzurii hardware suntclare. Din inamici nu sare strop de

s â n g e ,e c r a n u ln ucl ipeºteîn roºu,ci în alb(frumos,n-am cez i c e ! ) ,iar prin

meniu nu este de gãsit nici o setarecorespunzãtoare. Concluzia? Vreþisânge, jucaþi o versiune internaþionalã,pe un PS3 achiziþionat din afaraJaponiei. Cel puþin, pentru noi esteuºor!

Lost Planet va “îngheþa”PS3-uurile în februarie

În eventualitatea unor problemeiscate la scurt timp dupã lansare, rog sãnu-mi fie reproºatã cobirea “ascunsã”în titlu. Nu asta a fost intenþia mea înmomentul formulãrii. Anunþul oficiallansat de Capcom plaseazã versiuneaPS3 un pic mai devreme decât antici-p a s e m ,ceea cep r e -s u p u n eatingereau n u inivel ridi-cat desaturaþiecreativã.Nu este vorba despre o schimbare dras-ticã, dar pânã la urmã e bine cã s-aîntâmplat aºa.

În chip compensator, versiuneaindicatã va beneficia de întregulconþinut download-abil, regãsibil în“mãruntaiele” corespondenþei de peXbox 360, precum ºi de o parte dingaºca personajelor multiplayer exis-tente în versiunea PC. Ar mai fi cevade aºteptat? Ar mai fi, dar nu ºtiu zãucât de mult vor conta strigãtele celorcare au semnalat din timp deficienþelegrafice.

(F.C.)

SHOWBIZSHOWBIZ

LIMITATIVCAREURI 10/10SUSÞINEREVERBALÃMINIªTRI

CINSTIÞIªEDE!AGENTZECE!

NOTÃNORI JOªI!

DIETABÃÞ VERDE

A POTOLI

DOVEZI

ISTEÞURMAT DE

NOROC

INSTABILCAPÃT DE

ALEE!

IMEDIAT

VESTE

MANEVRAÞI

LISTA DEGREªELI

CE ÎNTRE-BARE!

FÃRÃ GLAS

CU SOÞ (pl.)

TITLU NOBILIAR

UITAÞI

OVAÞIE ÎNARENÃ

PARLAMEN-TARI

UN CEASJUMATE!

D - S - B - N - S -C-T-TEATRUL/

O P Þ I O N A L -C R E A Þ I I - A -M E L O - C L I P -A R - T R Ã I - E J -A E - A F I ª E -S C E N Ã - O M -INOCENTÃ-MT-A C T O R I - O R -BOEM-ATRAªI-F R A C - T- U - I U -TEMA-SOLIST-REGIE-ARTIS-TICÃ.

1. Ce pictor peisagist rus, membru al miºcãrii Peredvijnicilor,influenþat de ºcoala de la Barbizon, a pictat tabloul „Zi de toamnã”?

2. Cine a scris volumul de versuri „Poemele luminii”?3. Cum se mai numeºte planta cunoscutã în popor sub denu-

mirea de „luminoasã” (Clematis rectal)?4. Unde a avut loc bãtãlia dintre saxonii, conduºi de regele

Harold, ºi normanzii, conduºi de William Cuceritorul, în urmacãreia s-a desfãºurat în Anglia cucerirea normandã, vreme deaproape 300 de ani?

5. Cât de mare este unitatea de mãsurã englezeascã numitã„picior”?

6. Cine a spus: „Înþelepþii învaþã multe de la duºmanii lor.Omul este prin esenþã o fiinþã înºelãtoare, mereu ºi în toate”?

Zvonurile potrivit cãrora Timbaland ar aºtepta uncopil au apãrut abia la începutul acestei luni, dar, în

urmã cu puþin timp, artis-tul a confirmat cã adevenit tatã. Timbaland,pe numele sãu real Timo-thy Mosley, a anunþat cãeste fericitul tatã al uneifetiþe. Artistul are orelaþie cu purtãtoarea sade cuvânt Monique Idlett,

iar cei doi au profitat de fericitul eveniment pentrua-ºi anunþa ºi logodna. Timbaland a cerut-o în cãsãto-rie pe iubita sa în urmã cu o lunã, iar cei doi urmeazãsã se cãsãtoreascã în 2008.

Fiica Madonnei, în vârstã de 11 ani, a primit pro-punerea de a juca în urmãtorul film al seriei “HarryPotter”.

Lourdes, alintatã Lola,pare foarte încântatã de pro-punere ºi sunt mari ºanse ca easã accepte. “Unul dintre ºefiide la Warners vrea sã o intro-ducã pe Lola în distribuþiaultimului film Harry Potter,iar Lola ºi-ar dori foarte multun rol, e un mare fan al aces-tui film” scrie cotidianul bri-tanic The Sun.

Conform publicaþiei, Lolei i s-a mai oferit ºi un rolîntr-un musical pentru copii, produs tot de WarnerBros. “Madonna se gândeºte foarte serios dacã o valãsa sã joace în acest musical. Ea doreºte ca fiica eisã aibã o copilãrie cât mai obiºnuitã posibil, deºi ºtiecã, inevitabil, mai devreme sau mai târziu, Lola vadeveni celebrã pe cont propriu. Lourdes a declaratde multe ori cã ºi-ar dori sã devinã dansatoare”, audeclarat sursele citate de ziar.

Actriþa este prima vedetã care a creat o bijuteriepentru casa Armani.

Este pentru prima datã cânddesignerul italian GiorgioArmani lucreazã cu un altnume pe un produs lansat decasa sa de modã. Brãþara dinpiele roºie sau maro are undesign “Tree of Life” ºi poartãiniþialele J.R. “Julia ne-a aju-tat sã creãm un accesoriu fru-mos... care va fi o amintireconcretã a rolului pe care îljucãm în lupta împotriva maladiei SIDA în Africa”,precizeazã Armani într-un comunicat de presã.

Armani a fost cel care a ales materialele ºi culorilepentru aceastã brãþarã, iar Julia Roberts este cea cares-a ocupat de îmbinarea lor.

Filmul generat pe calculator “Beowulf”, în formatImax 3-D, va fi lansat în peste 1.000 de cine-matografe, fiind un nou record pentru o peliculã deacest gen.

Adaptare a unei legende medievale, filmul de ani-maþie regizat de Robert Zemeckis spune povestea

unui neînfricat rãzboinic,Beowulf. Acesta cãlãtoreºteîntr-un regat vecin, unde îlucide pe monstruosul Grendel.

Primit ca un erou laîntoarcerea acasã, solitarulrãzboinic îºi dã curând seamacã acum are de înfruntat unadversar încã ºi mai fioros, ºianume, pe mama lui Grendel,care doreºte sã rãzbune moarteafiului ei. Versiunea 3D are 115minute ºi va fi lansatã la

sfârºitul acestei luni. Sony Pictures Imageworks a fostlocul în care filmul generat pe computer “Beowulf”,realizat de Paramount/Warner Bros, a fost transformatîn 3 dimensiuni.

Recordul anterior fusese atins, în 2004, de versi-unea Imax 3-D a filmului de animaþie “PolarExpress”, regizat tot de Robert Zemeckis. Filmele 3Dpot fi proiectate în acest moment în peste 1.100 decinematografe din SUA, plus alte 120 de ecrane Imaxîn alte þãri.

Cristina FRATU

Lansare record pentru un film 3-D

Timbaland a devenit tatã

Lourdes în urmãtorulfilm “Harry Potter”

CCoonnddii þþ ii ii eexxtt rreemmee ,, nnuu aall ttaa!!JOCURI

VVeerr ii ff iiccaa þþ ii - vvããccuunnooºº tt iinn þþee llee !!

DE LA LUME ADUNATE...☺☺

Vestul sãlbatic. Un bar rãufamat. Uºile barului zboarã înpãrþi.

- Bã’,... care vrea sã se batãcu mine?

De la o masã din spate seridicã o namilã care îi rãspunde:

- Io!- ªi cum te cheamã pe tine?- John !Ãsta stã, se gândeºte... se

gândeºte...- Bã’, care vrea sã se batã cu

mine ºi cu John?☺☺

- Ce fel de restaurant e ãsta?Supã nu mai este, tocãniþã numai este, salatã nu mai este.Adu-mi, te rog, paltonul.

- Nici paltonul nu mai este!☺

Ai terminat facultatea de preamult timp atunci când:

- ai mai multã mâncare, decâtbere în frigider;

- 06.00 este ora la care tetrezeºti ºi nu cea la care te duci laculcare;

- îþi asculþi melodia preferatãîn lift, la serviciu;

- ai la tine o umbrelã;- te uiþi la “Meteo”;- prietenii tãi se cãsãtoresc ºi

divorþeazã în loc “sã iasã laagãþat” sau “sã o rupã”;

- ajungi de la 90 de zile devacanþã la doar 21;

- “blugii” ºi puloverul nu maifac parte din garderoba ta;

- rudele mai în vârstã încep sãspunã bancuri deocheate înprezenþa ta;

- îþi hrãneºti câinele “ºtiinþi-fic”, în loc sã-i dai resturi;

- MTV nu mai reprezintãprima sursã de informaþie;

- te duci la farmacie pentrualgocalmine ºi ulcerotrat, în locde prezervative ºi teste desarcinã;

- mãnânci într-adevãr “break-fast food” la ora micului dejun;

- “N-o sã mai beau atât înviaþa mea!” este înlocuit cu “Numai rezist cum rezistam altã-datã!”;

- peste 90% din timpul petre-cut în faþa calculatorului este într-adevãr muncã. (F.C.)

DEGET

24 ORE

LENEª!

FIGURÃ GEO-METRICÃNEGAÞIE

CONJUNCÞIE

INTRANSI-GENÞÃ

ÎNTRE-BUINÞÃRI

Julia Roberts a creat obrãþarã pentru Armani

MAªINÃ DETEREN

ÎNTREPRINZÃ-TORI

LÃSAT ÎNTEREN

(pl.)

ABILITATEPRECOCE!

ÎN LADÃ!

NEVÃZUT,NECUNOS-

CUT

PRIMELEREPERE!

PESTE!

VEDEREÞELURI ÎN

JOC

REZOLVAREAINTEGRAMEI

DIN NR. TRECUT

GOSPODARÎN ORAª

SS UU PP EE RR II OO RR II TT AA TT EE

INTERACTIV Curierul ARMATEINr. 22(233) din 30 noiembrie 2007Pagina 12

CMYK

Conducerea M.Ap. i-aa vizitat pe militarii

români din Bosnia - Herþegovina

Vioara Stradivarius a fostînmânatã câºtigãtorului

Alexandru Tomescu

Îmi place sã cred cã prezentarea, înpaginile publicaþiei noastre, a colegelorde la diferite eºaloane ºi aparþinânddiverselor categorii de personal militar,reprezintã un fapt interesant ºi, totodatã,o dovadã a respectului pe care îl purtãmtovarãºelor noastre de muncã ºi de luptã.Personajul principal al acestui articol,sublocotenentul Ana-MariaFÃTêAN, este comandant de plutoninfanterie la Batalionul 300 InfanterieMecanizatã ,,Sfântul Andrei”. Este arde-leancã, din Târnãveni, judeþul Mureº, aredouãzeci ºi cinci de ani, este necãsã-toritã, prima dintre cele douãfiice ale familiei Fãtãºan. Aurmat clasele primare ºiliceul teoretic cu profil deinformaticã, în localitatea debaºtinã, a absolvit, în anul2006, Academia ForþelorTerestre ,,Nicolae Bãl-cescu”, din Sibiu ºi, ulterior,cursurile ªcolii de Aplicaþiepentru Infanterie ºi Vânãtoride Munte, din Fãgãraº. Înluna martie 2007, a fostrepartizatã în actuala uni-tate, din garnizoana Galaþi.Dupã cum mi s-a confesat,nimic ºi nimeni nu a influ-enþat-o în alegerea cariereimilitare: ,,Am aflat din presã despreposibilitatea de a urma o carierã înarmatã. Am considerat cã este o provo-care pentru mine, din mai multe punctede vedere. Spre deosebire de înscriereala facultãþile civile, unde, era foartesimplu sã te prezinþi cu un dosar ºi gata,erai admisã, aici, mi s-a pãrut mai difi-cil, pentru cã se fãcea o selecþie ri-guroasã. Am gândit cã, astfel, voi face ºieu parte dintr-o colectivitate deosebitã,de elitã.”

Am fãcut cunoºtinþã cu domniºoarasublocotenent Fãtãºan pe timpul exer-ciþiului MILREX’07, când era echipatãde rãzboi, cu cascã, pistol ºi vestã anti-glonþ. Nu ºtiu dacã trebuie sã o numescemoþie, dar o anumitã stare de încordarese putea citi pe chipul ei. Am încercat sãdetensionez atmosfera ºi, în cele dinurmã, partenera de dialog a reuºit sã facãabstracþie de momentul ºi locul în carene aflam, antrenându-se, treptat, în dis-

cuþie. De la început, mi-a atras atenþiastatura sa robustã, impozantã, la cei 1,80m înãlþime, precum ºi aerul sãu sportiv,atletic, uºor bãieþesc. Gândul m-a dus,nu ºtiu de ce, spre handbal ºi, intuiþia num-a înºelat prea mult, pentru cã, practi-case voleiul de performanþã, la nivel dejunioare. În afara sportului, îi mai placesã citeascã ºi sã gãteascã, în special, dul-ciuri (aviz amatorilor). Amintindu-ºiprimele impresii despre viaþa militarã,mi-a declarat urmãtoarele: ,,Pentru”copilul” care eram, contactul cu medi-ul militar a fost surprinzãtor, în sensul

cã, ritmul alertal activitãþilorîmi era totaln e c u n o s c u t .M-am adaptatrelativ uºor laviaþa cazonã, iaracum, pot spunecã viaþa de infan-terist a devenit oadevãratã pasi-une.”

Referindu-sela debutul încariera de ofiþer,sublocotenentulA n a - M a r i aFãtãºan mi-a

mãrturisit cã acesta nu a fost ceva ineditpentru ea: ,,Exercitasem actul decomandã ca student-gradat, în Acade-mia Forþelor Terestre, la anii mai mici.De asemenea, executasem stagii lacomandã, în unitãþile de pe teritoriu ºi,aceste experienþe mi-au fost de un realajutor, în primele zile ale activitãþiimele de ofiþer.” Apoi, cu multã convin-gere, a continuat sã exprime o parte dingândurile ºi planurile sale de viitor:,,Înaceastã scurtã perioadã de ofiþerat, amcãutat sã asimilez cât mai multecunoºtinþe noi, ”sã fur meserie”, cum sezice, de la cei cu care am lucrat nemi-jlocit. Apreciez sinceritatea oamenilorºi devotamentul dovedit de cãtre aceºtia,pentru persoane sau cauze drepte. Amcãutat sã vãd întotdeauna partea bunã alucrurilor ºi sã-i fac pe oameni sã deaceea ce au mai bun în ei, sã gândeascãpozitiv. Este important sã-i apreciezi lajusta valoare, sã-i încurajezi pantru a

cãpãta încredere, atât în propria per-soanã, cât ºi în colectivul din care facparte. Îmi doresc sã urmez treptelefireºti ale carierei militare, pentru cãîmi place ceea ce fac. Intenþionez sãparticip la misiunea unitãþii din Afga-nistan ºi, abia apoi, sã-mi proiectezurmãtorii paºi în carierã, pentru cã, maiam destul timp de gândire ºi obiectiveimportante de realizat.”

Una dintre persoanele cele maiîndreptãþite sã ne vorbeascã despreactivitatea ºi personalitatea interlocu-toarei mele, este comandantul ei de com-panie, locotenentul CãtãlinCOJOCARU. ,,Ofiþerul Ana-MariaFãtãºan s-a aflat permanent în frunteasubordonaþilor sãi, implicându-se înrezolvarea tuturor ordinelor ºisarcinilor primite. A avut întotdeauna oatitudine constructivã faþã de activitãþilepe care le-a desfãºurat în cadrul colec-tivului. Are calitãþile necesare pentrua-ºi conduce subordonaþii în condiþiidificile de teren ºi de stare a vremii. Nudã niciodatã înapoi ºi dovedeºte oambiþie deosebitã în a demonstra cã nueste cu nimic mai prejos decât ceilalþicomandanþi de plutoane. A obþinut per-manent rezultate pozitive, drept pentrucare, ºi aprecierile ºefilor ierarhici aufost dintre cele mai bune. La vizita înunitate, în acest an, a ministruluiApãrãrii, domnul Teodor Meleºcanu, afost personal felicitatã de cãtre domniasa, pentru modul în care a organizat ºicondus un exerciþiu demonstrativ. Pen-tru aceste fapte, a primit o scrisoare demulþumire de la Secretariatul Ministeru-lui Apãrãrii, semnatã de ministrulApãrãrii. Sunt pe deplin mulþumit deactivitatea sa la comanda plutonului ºioptimist în privinþa calitãþilor sale deofiþer al Armatei României”. Cu acestecuvinte, încheia locotenentul Cojocaru,scurta caracterizare a subordonatei sale.Mã alãtur tânãrului comandant ºi urezsublocotenentului Ana-Maria Fãtãºan,mult noroc în viaþã ºi succes în carieraaleasã! Cu ambiþie, devotament ºi pasi-une, poate depãºi orice limite ºiprejudecãþi.

Locotenent-colonel Florentin PARASCHIV

PP aa ss ii oo nn aa tt aa aa mm aa zz oo aa nn ãã

Ministrul Apãrãrii, Teodor Meleºcanu ºi ºefulStatului Major General, amiralul Gheorghe Marin,împreunã cu o delegaþie militarã, i-au vizitat pe 23noiembrie, pe militarii români care acþioneazã înteatrul de operaþii din Bosnia - Herþegovina. Dele-gaþia militarã a avut convorbiri la Sarajevo, în CampButmir, cu locþiitorul comandantului EUFOR, gene-ralul de brigadã Carmelo de Cicco ºi cu comandantulCartierului General al NATO din capitala Bosniei ºiHerþegovinei, generalul maior Richard Wightman jr.Ministrul Apãrãrii ºi ºeful Statului Major Generals-au întâlnit cu militarii români din misiunea EUFOR

ALTHEA. Întimpul discuþi-ilor cu militariinoºtri, condu-cerea Minis-t e r u l u iApãrãrii a fosti n f o r m a t ãdespre situaþiade securitatedin zona ded i s l o c a r e ,despre nevoilepe care le au

aceºtia, din punct de vedere logistic. AmiralulGheorghe Marin a arãtat faptul cã toate dificultãþilecu care se confruntã militarii sunt prezentate lafiecare douã sãptãmâni de cãtre comandanþi, prin sis-temul de videoteleconferinþã. Delegaþia militarã, dincare au fãcut parte ºi reprezentanþi ai Comandamen-tului Logistic Întrunit ºi ai Direcþiei ManagementResurse Umane, s-a interesat de condiþiile de viaþãale militarilor ºi mãsurile care trebuie luate pentruîmbunãtãþirea acestora, de dotarea ºi echiparea per-sonalului ºi de problemele de cazare existente. Mi-nistrul Teodor Meleºcanu ºi amiralul GheorgheMarin le-au înmânat tuturor militarilor români cucare s-au întâlnit ceasuri inscripþionate RO ARMY,cadouri simbolice pentru apropiatele Sãrbãtori deCrãciun. În finalul vizitei la Sarajevo, delegaþia mili-tarã s-a deplasat la sediul Ministerului Apãrãrii, undea avut convorbiri oficiale cu ministrul Apãrãrii dinBosnia - Herþegovina, Selmo Cikotiæ. Principaleleteme de discuþie au fost situaþia de securitate din Bal-canii de Vest, participarea în teatrele de operaþii ºicooperarea militarã româno-bosniacã. Deºi, iniþial,era prevãzutã, în prima parte a zilei, vizitarea mili-tarilor români din cadrul misiunii KFOR, din Koso-vo, din cauza condiþiilor meteo care nu permiteauaterizarea pe aeroportul din Pristina, aceastã întâlnirea fost amânatã.

Alexandru Tomescu, câºtigãtorul concursuluiorganizat în cadrul Festivalului Internaþional“George Enescu” pentru atribuirea viorii Stradiva-rius, a intrat, vineri, 23 noiembrie, în posesia instru-mentului.

Violonistul va susþine primul sãu concert cu cele-brul instrument, cel mai probabil, sãptãmânaviitoare, la Timiºoara, în cadrul turneului RomanianPiano Trio, ºi intenþioneazã sã scoatã ºi un CD dedi-cat instrumentului, relateazã NewsIn. Violonistul aprimit vioara prin contract, pe o perioadã de cinci ani,dupã ce a câºtigat concursul organizat de MinisterulCulturii, în cadrul Festivalului Internaþional “GeorgeEnescu”.

Vioara Stradivarius a fost cumpãratã de statulromân în 1956, pentru violonistul Ion Voicu, la preþulde circa 70.000 de franci elveþieni, însã, ea a fostevaluatã acum de Cezar Marin, singurul expertacreditat de MCC pentru clasarea unui asemeneabun, la suma de 1,2 milioane de dolari. Instrumentul,cedat MCC în luna martie de cãtre familia Voicu, afost transportat imediat la Muzeul Naþional de Artã alRomâniei (MNAR).

Pe 7 septembrie,violonistul Alexan-dru Tomescu acâºtigat un concursorganizat de MCCpentru darea înfolosinþã a instru-mentului. Instru-mentul va fi pãstratîntr-un loc unde vaavea pazã permanentã, iar Tomescu va avea la dis-poziþie o camerã în care sã studieze în fiecare zi.Vioara a fost asiguratã la valoarea de 1,2 milioane dedolari, iar prima de asigurare se cifreazã la 8.100 dedolari anual. (P.I.)

Uniunea Europeanã este din ce în ce mai îngrijoratã de si-guranþa importurilor de gaze din Rusia, importuri ce constau încirca 25% din necesarul UE.

Matt Bryza, expertul pentru Europa ºi Eurasia al secretaru-lui american de stat, Condoleezza Rice, spunea referitor la„diplomaþia petrolului ºi gazelor naturale a Rusiei”: „Securi-tatea energeticã a devenit în ultima vreme una dintre cele maiimportante preocupãri ale Europei. Abia acum conºtientizãmcât de mult depindem de Rusia ºi de fostele state sovietice pen-tru ca în locuinþele noastre sã fie cald”. În Uniunea Europeanãse simte un proces tot mai accentuat de conºtientizare a impor-tanþei zonei extinse a Mãrii Negre.

Opoziþia tot mai puternic afiºatã de unele þãri europene faþãde realizarea de cãtre Gazprom de noi rute pentru transportulgazelor naturale au determinat concernul rus sã treacã la unlimbaj ultimativ.

Gazprom este un monopol gigantic, iar politica Rusiei esteo politicã monopolistã. În iarna lui 2006 pe 2007, Gazprom nua mai furnizat gaz natural, nu numai din cauza disputei cuUcraina, ci ºi pentru cã, pur ºi simplu, nu a putut asigura nece-sarul de gaz propriei þãri ºi Eurasiei. Începea sã rãmânã fãrãgaz, infrastructura se deteriora ºi trebuia sã investeascã zeci,poate sute de miliarde de dolari doar pentru a continua sãlucreze. Trebuia sã gãseascã gaz undeva. Rusia ºi-a îndreptat,ºi ea, privirea spre regiunea caspicã.

Însã, þãrile din Europa de Est, din zona Mãrii Caspice ºi aMãrii Negre au un cuvânt greu de spus în Eurasia. Jocurileenergetice se fac în Marea Caspicã, în Turkmenistan, Azer-baidjan ºi în Marea Neagrã. Statele Unite, împreunã cu Rusia,sunt jucãtori care îºi negociazã interesele în zonã ºi cine ºtie sãse poziþioneze la masa celor doi giganþi, crede cã va avea cevade spus.

Onno Simons, adjunctul ºefului Delegaþiei ComisieiEuropene din România, a spus cã UE are interese multiplelegate de zona Mãrii Negre: „În ceea ce priveºte resursele ener-getice, UE are un interes în dezvoltarea de rute alternative detranzit prin regiunea Mãrii Negre pentru a le completa pe celedeja existente, din Nord ºi Sud”. De asemenea, UE vedepotenþialul „de piaþã de desfacere” al zonei ºi ar putea ajuta ladezvoltarea economicã a acesteia, prin investiþii ºi asistenþãtehnicã. În Uniunea Europeanã se simte un proces tot maiaccentuat de conºtientizare a importanþei zonei extinse a MãriiNegre.

În domeniul transportului petrolului ºi gazelor naturale,

Rusia nu încurajeazãinvestitorii, ba chiarinsistã sã exploatezesingurã zãcãminteleimportante, ºi nu oferãacces la reþeaua degazoducte. Pentru apãtrunde în acest dome-niu existã douã posibi-litãþi. Una, din punct devedere a ofertei ºi altadin punctul de vedere alcererii.

Matt Bryza spunecã: „În ceea ce priveºteoferta, rãspunsul estesimplu: producþia de

gaz natural a Azerbaidjanului. Pomparea gazului prin Georgia,Turcia ºi pânã în România, prin conducta Nabucco, ºi sprevest, prin Turcia, Grecia, Italia. Azerbaidjanul în nouã ani arputea exporta o treime din ceea ce trimite Rusia în Europa.

În ceea ce priveºte cererea, Europa trebuie sã se uneascãpentru a cere beneficii reciproce de la relaþia cu Rusia. Trebuiesã-ºi aminteascã faptul cã ºi Rusia este dependentã de veni-turile ºi tehnologia din Occident în aceeaºi mãsurã în careOccidentul depinde de gazele ruseºti.”

Construirea de gazoducte ºi oleoducte în zona Mãrii Negreºi a Balcanilor are o mizã clarã: reducerea dependenþei faþã delivrãrile din imprevizibila Rusie. România vrea sã joace un rolimportant în aceastã încercare, fiind un motor puternic pentrucel puþin douã proiecte: Nabucco ºi Constanþa-Trieste.Rãspunsul Rusiei nu a întârziat, însã.

Moscova continuã sã îºi promoveze interesele economice laPorþile Uniunii Europene. Douã proiecte energetice vor demaraîn curând prin construirea gazoductului South Stream ºi,respectiv, a oleoductului Burgas – Alexandropoulis. În ambeleproiecte „capul de pod” este Bulgaria. Rusia (prin Gazprom),Slovenia, Grecia ºi Bulgaria vor semna, în ianuarie 2008, unacord referitor la construcþia gazoductului South Stream careva traversa Marea Neagrã. Construcþia oleoductului va începeîn aprilie 2008.

Geopolitica ºi resursele energetice

EE uu rr aa ss ii aa îî nn pp rr ee zz ee nn tt

(continuare în nr. viitor)

General de brigadã dr. Ion PÂLªOIU

CMYK

Curierul ARMATEINr. 22 (233) din 30 noiembrie 2007 Pagina 13

CMYK

M u l þ u m i r i t u t u r o rp a r t i c i p a n þ i l o r

Militarii din subordinea dumneavoastrã au acþionat cutoatã priceperea ºi dãruirea de care sunt capabili pentruatingerea obiectivelor exerciþiului MILREX ’07, ºi anume,verificarea viabilitãþii structurilor de comandã ºi controlrealizate ºi a capacitãþii sistemelor de comunicaþii ºi infor-maticã de a asigura conducerea unei operaþii întrunite, apli-carea ºi confirmarea procedurilor de operare standard învigoare, verificarea prin trageri de luptã a armamentuluirecent în înzestrarea unitãþilor, îmbunãtãþirea capacitãþii deplanificare, organizare ºi conducere (coordonare) a acþiu-nilor militare întrunite, antrenarea structurilor de comandãºi execuþie, verificarea nivelului de sprijin logistic real,antrenarea structurilor luptãtoare pentru executarea misiu-nilor specifice, pe baza procedurilor standard de operare,cu întrebuinþarea focului armamentului din înzestrare.

Prin modul în care s-au desfãºurat aceste activitãþi aþidovedit cã nivelul capabilitãþilor acþionale dobândite petimpul procesului de operaþionalizare este cel corespunzã-tor unei forþe dislocabile NATO.

Folosesc aceastã ocazie pentru a vã mulþumi, atât înnumele Comandamentului Corpului 1 Armatã Teritorial, alechipei de comandã, cât ºi al meu personal, pentru manieraresponsabilã ºi profesionistã în care au fost organizate,planificate ºi desfãºurate activitãþile la nivelul comanda-mentului unitãþii.

Totodatã, vã adresez rugãmintea de a transmite aceleaºimulþumiri ºi personalului din subordinea dumneavoastrã,angajat în organizarea ºi desfãºurarea acestei activitãþi.

Comandantul Corpului 1 Armatã TeritorialGeneral maior dr. Ion BÂRLOIU

Curierul ARMATEINr. 22 (233) din 30 noiembrie 2007Pagina 14

CMYK

U.M. 02450 Bucureºti1. Col. CÃLIN MARIN2. Lt.col. BREªUG DAN 3. Lt.col. DUICAN DORINEL4. Col. TEODORESCU GHEORGHIÞÃ 5. Mr. NIÞULESCU IANCU6. Lt.col. STUHULEÞ VIOREL7. Lt.col. STANCU MARIAN8. Col. DIACONU LUCIAN9. Lt.col. MOTEA NELU10. Mr. BARCAN DÃNUÞ

U.M. 01295 Bucureºti11. Lt. POPA FLORIN

U.M. 01737 Topraisar12. Plt. POPESCU MARIAN13. Sg. DORNEANU GICÃ14. S.G.V.cap. MÃCELARU MARIAN15. S.G.V.cap. MOCANU GEORGIAN16. S.G.V.cap. NEAGU ªTEFAN17. S.G.V.frt. UNGUREANU FLORIN

U.M.01470 Focºani18. Mr. BACIU SEBASTIAN19. Cpt. COTEÞ FLORIN

U.M. 01141 Bârlad20. Cpt. HUHULIA DANIEL – SERGIU21. Cpt. BURLACU TEODOR22. Plt. COSTEA SABIN23. Cpt. CALINCIUC MIHAI24. Slt. GHERMAN IONUÞ25. Slt. RUS CÃLIN26. Plt.maj. BÃÞROª MIRCEA27. Plt. COVRIG IONEL28. Plt. GÂRLESCU GHEORGHE29. Sg.maj. SCORÞA IONEL30. S.G.V.cap. SAVA EDUARD31. S.G.V.frt. GRIGORE VASILE32. S.G.V.cap. BERBECIU DANIEL33. Lt. MEDREA IOAN34. Lt. ENACHE NICOLAE35. Plt. PUªCAªU MIRCEA36. S.G.V.frt. DUMITRU NICUªOR37. S.G.V.frt. PODOLEANU VIOREL38. Lt. PÃDURARIU OVIDIU39. Lt. OLARIU ALEXANDRU40. M.m.cls. a II-a ANGHELUÞÃ SORIN 41. Sg.maj. TÎRZIMAN OVIDIU42. S.G.V.cap. PUFLEA MIHAI43. Slt. TURCU ALIN44. Plt.maj. OLARIU ALEXANDRU45. Plt. GHERGHESCU LIVIU46. S.G.V.cap. SÂRBU GELU47. S.G.V.frt. UNGUREANU LUCIAN

U.M. 01107 Braºov48. Cpt. MÃTASÃ CÃTÃLIN49. Lt.col. CRÃCIUN MIRCEA50. Lt.col. CONDRUÞÃ OVIDIU51. Cpt. CIOPEI CÃTÃLIN52. Plt.maj. JITARU SORIN 52. Cpt. TRECICÃ ADRIAN

U.M. 01699 Braºov53. Slt. NISTORESCU CLAUDIU54. S.G.V.cap. TUPIÞÃ CRISTIAN

U.M. 01056 Braºov55. Cpt. DÃNESCU DAN56. Sg. BÃRÃGAN LUDOVIC

U.M. 01072 Braºov57. Plt.maj. DRÃGAN CONSTANTIN58. Plt. SIDOR GHEORGHE

U.M. 01107P Braºov59. Lt. TRIFULESCU CLAUDIU60. Lt. IONESCU EDUARD

U.M. 02187 Braºov61. Sg.maj. CÎRSTEA FLORIN

U.M. 01090 Predeal62. Mr. FÃCÃLEÞ GABRIEL63. Cpt. PETRACHE MARIUS64. Cpt. JABA GEORGE65. Lt. OPROIU FLORIN66. Slt. ROTARU ANA - MARIA70. M.m. BONCIU VIOREL71. Plt.maj. TOMA CRISTIAN

72. Lt.maj. BÃRBULESCU ADRIAN73. Plt. ISTODOR VALENTIN74. Sg.maj. ION GABRIEL75. Sg.maj. SPERILà ADRIAN76. Sg.maj. ªTEFAN DAN77. Sg.maj. PÃTRêCAN EDWARD78. Sg.maj. GHEORGHE OVIDIU79. Sg.maj. MINGIUC MARIUS80. Sg.maj. MARIAN STELIAN81. Sg.maj. APETROAIE NICOLAE82. Sg.maj. POPA DAN83. Sg. PITICARI CIPRIAN84. Sg. MARTAC DANIEL85. Sg. MATEUÞ RÃZVAN86. Sg. LEOTESCU MIHAI87. S.G.V. FRÃÞILà NICOLAE88. S.G.V. FLOªTOIU MARIUS89. S.G.V. DINU GABRIEL90. S.G.V. SABO ANDREI91. S.G.V. MUSTEAÞà FABIAN92. S.G.V. BÃLAN EUGEN

U.M. 01044 Câmpulung93. Cpt. ACHIM COSTEL - CRISTIAN94. Lt. NEAGU FLORIN95. Lt. IVAªCU ROBERT – IONUÞ96. Lt. CÃLIN FLORIAN97. Plt. adj. BOSTAN NECULAE98. Plt.maj. HUSARIU CONSTANTIN LIVIU99. Plt.maj. SÃLÃVÎRLEA JAN

100. Sg. maj. IDORAªI LAURENÞIU – IONUÞ101. Sg. maj. MÃMULARU GABRIEL102. S.G.V.cap. OANCEA LAURENÞIU 103. S.G.V.cap. ILINCA GEORGE104. S.G.V.cap. MARIN CLAUDIU105. Lt. NIÞU BOGDAN106. Sg. maj. MOLDOVAN CONSTANTIN107. Sg. maj. BRATU MARIUS108. S.G.V.frt. CATRINA ªTEFAN109. S.G.V.cap. TÃNASE ªTEFAN110. Plt. STANCIU CRISTIAN – MARIUS111. S.G.V. NISTOR IONUÞ112. Cpt. GOGOESCU DANIEL - ION113. Lt. STÃNESCU VASILE114. Slt. GHINEA VALENTIN115. Sg.maj. OLTEANU GHEORGHE116. Lt. JINGA DRAGOª117. Lt. ªERBAN RÃZVAN - MARIUS 118. Lt. PAPUC MIHAI - PARTEMIE119. Plt. MIHAI EDUARD – MUGURAª120. S.G.V.cap. BÃNICÃ SEVERICÃ

U.M. 01028 Ghimbav121. Mr. DIMIAN JENICÃ122. Mr. BRÃILESCU MARICICA123. Cpt. DUMITRESCU SANDU124. Cpt. COSTIN MARIUS125. Lt. MICU LEONARDO126. Sg.maj. PEªCU MARIUS127. Sg.maj. LECA CRISTINEL128. S.G.V.cap. CRÂNGANU NECULAI129. Lt. HUMINIUC BOGDAN130. Lt. BELEANU RADU131. Sg.maj. NAUM ALIN132. Sg.maj. ION GHEORGHE133. S.G.V.cap. MIHÃILESCU RADU134. Lt. ARVINTE CIPRIAN135. Slt. ROTARU COSMIN136. Sg.maj. BODEANU NICOLAE 137. S.G.V.cap. ANDRIEª CONSTANTIN138. S.G.V.frt. TUDOR IONUÞ139. Cpt. CERGHEDEAN CORNEL140. Slt. DOAGÃ BOGDAN 141. Sg.maj. OLTEANU IONUÞ142. S.G.V. NAGY SEBASTIAN143. S.G.V.cap. BROASCÃ MIHAI144. Lt. BURCUÞ ADRIAN145. Sg.maj. BOGHICI ALEXANDRU146. Plt. VLAD VALERIU147. S.G.V.cap. DAN ALEXANDRU148. S.G.V.cap. LUNGU TIBERIU

U.M. 01700 Braºov149. Cpt. DERIOIU DANIEL150. Cpt. CEAUªU ADRIAN151. Plt.maj. MIHÃILESCU GABRIEL152. Cpt. MUSCALU MARIUS153. Slt. MORONESCU ADAM154. M.m. NEGULESCU CARMEN155. Sg.maj. URLAN ADRIAN156. S.G.V.sold. GRUIÞOIU SIMON157. Slt. CÃLINOIU CRISTIAN158. Slt. IONIÞÃ SILVIU159. Sg. COMÃNESCU MIHAI160. S.G.V.cap. NEDELEA DANIEL

161. S.G.V.sold. TAISZ LEVENTE162. Cpt. POMOHACI RÃZVAN163. Plt. IORDACHE ADRIAN164. Sg. STAICU DORIN165. S.G.V.frt. CURELARIU MARIUS166. S.G.V.frt. ENE LAURENÞIU167. Lt. ROHOZNEANU SORIN168. M.m. PÂRGARU SIMION169. Sg. CODLEANU CIPRIAN170. S.G.V.cap. VASILOIU MARIUS171. S.G.V.cap. NECULÃEª MARIUS172. Cpt. COSTACHE DRAGOª 173. M.m. UNGUREANU DRAGOª174. Sg.maj. GÃLAN MIHAI175. S.G.V.frt. BROASCÃ DANIEL176. S.G.V.cap. ZERNESCU EUGEN177. Lt. PAVNE MARIUS178. M.m. GHIÞÃ TIBERIU179. Sg. BOGDÃNESCU MIHAIL180. S.G.V.cap. PASCU MIHAI181. S.G.V.cap. BOGZOIU RÃZVAN

U.M. 01119 Braºov182. Mr. JERDEA DANIEL183. Mr. SILEANU ADRIAN184. Cpt. NICOLAE ALIN – RÃZVAN185. Slt. BÂRLÃ LIVIU186. Lt. ROMAN CIPRIANU.M. 01119 Braºov187. Slt. TOROI GEORGE188. Slt. BADII VICTOR189. Plt.adj. TOPOR MIHAI190. Plt.adj. DOBRE ADRIAN - SOREL 191. M.m. IVAN ALEXANDRU192. Plt.maj. FRÂNCU BOGDAN193. Plt.maj. PETRESCU ION194. Plt.maj. BURDUNOIU CÃTÃLIN195. M.m. CACOVEANU MARIAN196. Plt. ATÃNÃSESCU NICOLAE197. Plt. HERSKOVITS ROBERT198. Sg. maj. GHIRAN IONEL - CÃTÃLIN 199. Sg. maj. CAªCAVAL GEORGETA200. Sg. maj. PIETRÃREANU NICOLAE201. Sg. maj. LEU VALERICÃ202. Sg. maj. MANASIN ADRIAN203. Sg. maj. CÂRJAN VASILE204. Sg. BERCEADANIEL205. S.G.V.cap. DÃNILÃ DORIN206. S.G.V.cap. DÂRJAN MARIUS207. S.G.V.frt. MARIN DUMITRU208. S.G.V.cap. BURCÃ CONSTANTIN 209. S.G.V.frt. GUIMAN ªTEFAN210. S.G.V.cap. SIMULEA MARIUS211. S.G.V.cap. COSTEA CIPRIAN

U.M. 01270 Focºani212. Cpt. ªOANÃ SORIN213. Mr. GROSU CÃTÃLIN214. Cpt. ALEXIU LIVIU215. Mr. ROMAN VASILE216. Lt.col. CRISTIAN LEONIDA217. Cpt. GROSU MARIUS218. Plt.maj. FILIMON DÃNUÞ219. Slt. HUIAN ELVIS220. Plt. GÃINÃ VIRGIL221. Plt.maj. HOÞOI ADRIAN222. Slt. CHEBAC CLAUDIA223. S.G.V.sold. PÎRVU VALENTIN224. S.G.V.frt. IOSEF TITI225. S.G.V.frt. FLORESCU CRISTIAN226. S.G.V.sold. TEMELIE GINEL227. S.G.V.sold. SECIU IORGU228. S.G.V.frt. RÃU ALEXANDRU

U.M. 01548 Focºani229. Mr. NEDELCU VASILE230. Cpt. RADU VALENTIN231. Lt. TIHULCÃ CLAUDIU232. Plt.adj. ARSENUC GIANI233. Plt.maj. MILEA VASILE234. Plt.maj. MARIN CORNEL235. Plt.maj.LUPU MITICÃ236. Plt. IAMANDI NECULAI237. M.m.cls.a IV-a MOCANU LIVIU - MARIAN238. Sg. maj. CIUBOTARU GABRIEL239. Sg. maj. BUZATU DÃNUÞ240. Sg. maj. ARDELEANU VIOREL241. Sg. maj. IRIMIA MARIUS GEORGE242. Sg. maj. CONSTANTIN VASILICÃ243. Sg. CODREANU RÃZVAN244. S.G.V.cap. DRANGA NICOLAE245. S.G.V.cap. BEJENARU VALENTIN 246. S.G.V.cap. CREÞU MIRCEA247. S.G.V.cap. MIHAI NICU248. S.G.V.cap. ZLATAN DUCU CRISTINEL

249. S.G.V.cap. LAZÃR VIOREL RÃZVAN 250. S.G.V.cap. RADU CEZAR CRISTINEL251. S.G.V.frt. POªIRCÃ ADRIAN252. S.G.V.frt. TOADER MARIAN253. S.G.V.sold. MILEA GEORGE254. S.G.V.sold. JERCAN MIHALACHE255. S.G.V.sold. TÃLMACIU MUGUREL

U.M. 01552 Galaþi256. Cpt. BORDEI CRISTINED257. Cpt. GOGONCEA CORNELIU258. Lt. BOCÃNEALÃ COSTEL259. Lt. DUMITRU MARIUS – ALIN260. Lt. ILIE ªERBAN – VASILE261. Lt. ZAINEA CIPRIAN – MARIUS262. Slt. APOSTOL MARIUS – VASILE263. Slt. CIOBOTARU VIOREL - NICUªOR264. Slt. COVRIG CÃTÃLIN – IOAN265. Slt. CHIJÂR IONEL266. Slt. COSTINESCU ANDREI – SILVIU267. Slt. GOGA LUCIAN268. Slt. MITROFAN MIRCEA – ANDREI269. Slt. TINCU MARIUS270. Plt.maj. MALACU IULIAN271. Plt. DONÞU DUMITRU272. Sg. maj. APOSTU SORINEL – IULIAN273. Sg. maj. DOROFTEI MARIUS – COSMIN274. Sg. maj. LEONTE DANIEL – FLORIN275. Sg. maj.TARBÃ VALENTIN276. S.G.V.cap. TIRIM SÃNDEL277. S.G.V.cap. ZADACEA TEODOR - IULIAN278. S.G.V.frt. BOªNEAGÃ MARIUS279. S.G.V.frt. CHIRIAC VASILE280. S.G.V.frt. GRIGORE VASILICÃ281. S.G.V.frt. HURDUC VALENTIN – VASILE282. S.G.V.frt. VÂLCU TRAIAN283. S.G.V.frt. VASILACHE FLORIN

U.M. 01551 Galaþi 284. Lt.MOCANU TEODOR285. Lt. ISTRATE GEORGE286. Lt. TÃNASÃ EUGEN287. Lt. ALEXANDRU VIVIEN288. Lt. NICOLA GABRIEL289. Lt. BÃNESCU MIHAI290. Plt.maj, BURUIANÃ VALENTIN291. M.m.cls.I-a DONOSE GABRIEL292. Plt.maj, HARDULEA MARIUS293. Plt.maj, GHINIÞÃ VALENTIN294. M.m.cls.I-a GIURGIU VIOREL295. Plt. GUVARA RADU – EMIL296. Plt. POPOVICI IONICÃ297. Plt. STANCIU VALENTIN298. Plt. BUNEA TEODOR 299. Sg. maj. FERU BOGDAN300. Sg. maj. CIUHUREANU LUCIAN301. Sg. maj. MOROGAN MIHAI302. Sg. maj. HATMANU SORIN303. S.G.V.cap. PRICOP CÃTÃLIN304. S.G.V.cap. TEªCU DANIEL305. S.G.V.cap. CARDON IONEL306. S.G.V.cap. MUNTEANU CONSTANTIN307. S.G.V.cap. GRIGORE BOGDAN – NICOLAE308. S.G.V.cap. MÂNDRU CONSTANTIN309. S.G.V.frt. BÃRARU ADRIAN310. S.G.V. sold. SANDU JENICÃ311. S.G.V. sold. COSTACHE OVIDIU312. Cpt. POPESCU VASILE

U.M. 01763 Brãila 313. Plt. adj. NACU OCTAV314. Sg. maj. NEDELCU LEONARD315. Sg. maj. DARIE ALIN

U.M. 01766 Bucureºti 316. M.m. STANCU FÃNICÃ317. S.G.V.sold. MORARU MARIAN

U.M. 01654 Buzãu318. Cpt. COPÃCEANU STELIAN319. Plt. BUJOREANU AURELIAN320. Sg. CHIOJDOIU LUCIAN321. S.G.V.cap. CÂMPEANU CRISTIAN322. S.G.V.cap. DAVID ADRIAN

U.M. 02222 Bucureºti323. Cpt. DUMITRAªCU PETRE324. Cpt. CHIPERI PAUL325. Lt. TURCU CRISTIAN326. Lt. BRÃNIªTEANU MIHAI - ADRIAN327. M.m. cls. a -II-a IFTIMI COSTEL - CÃTÃLIN328. Plt. VLAICU AUREL - BOGDAN329. S.G.V.cap. TUTOIANU MARIAN

TABEL NOMINALCU PERSONALUL C.1A.Trt. RECOMPENSAT CU DIPLOME

PENTRU CONTRIBUÞIA ADUSà PE TIMPUL PLANIFICÃRII ªI DESFêURÃRII EXERCIÞIILOR ,,ROUEX 07” ªI ,,MILREX 07”