psihologie-senzatiile

7/18/2019 Psihologie-senzatiile

http://slidepdf.com/reader/full/psihologie-senzatiile 1/14

Captarea si prelucrarea informatiilor

Senzatiile

Senzatiile sunt procese psihice elementare, care reflecta diferitele insusiri ale

obiectelor si fenomenelor lumii externe, precum si starile interne ale organismului, in

momentul actiunii nemijlocite a stimulilor respectivi asupra receptorilor.

Exista doua stadii ale unei senzatii:

1.stadiul presenzorial, stadiul de excitatie sau de reflex caracterizat printr-o reactie

localizata, dar integrata prin efectel ei in circuitul reglator;

2.stadiul senzatiei propriu-zise, ca reflectare a unor insusiri ale obiectelor.

Calitatea senzatiilor

Este data de multitudinea elementelor care le compun. Este explicata de trei

mecanisme

- selectivitatea receptorilor - consta in specificitatea diferentiata a receptorilor in raport

cu diverse tipuri de stimuli.

- energia specifica a organelor de simt - fiecare organ de simt poseda o energie specifica proprie lui, care este transmisa creierului, indiferent de maniera in care este stimulat.

- energia specifica centrala - la baza acesteia se afla diferentele chimice existente in

transmisia sinaptica.

Intensitatea senzatiilor

Este legata de intensitatea fizica a stimulilor care le promoveaza dar depinde si de alte

variabile care actioneaza corelat sau independent cu intensitatea stimulului. !ceste variabile

se impart in trei categorii

- durata aplicarii;

- modul de aplicare;

- particularitatile mecanismelor anatomofiziologice ale senzatiilor.

!cestor factori li se adauga si conditiile concrete in care are loc receptia, gradul de

excitabilitate al sistemului nervos, existenta sau non-existenta unor dominante organice.



Durata senzatiilor

Se refera la intinderea in timp a senzatiei. Senzatia persista atata timp cat actioneaza si

stimulul, unele insa persista si dupa incetarea actiunii directe a stimulului "ex. senzatiile

gustative# ele purtand denumirea de imagini consecutive.

Tonul afectiv al senzatiilor

Este proprietatea senzatiilor de a produce stari afective placute sau neplacute, de

apropiere sau de respingere a realitatii reflectate. !cest ton le individualizeaza, le distinge

unele de altele, le reliefeaza si evidentiaza relatiile subtile ce exista intre fenomenele psihice

simple "senzatiile# si complexe "procesele afective#.

Criterii de clasificare a senzatiilor

$n clasificarea senzatiiolor s-au utilizat mai multe criterii

1. Criteriul morfologic

%ana in secolul &$& s-au clasificat dupa organele de simt auditive, vizuale, olfactive,

gustative si cutanate. 'ot ce depasea aceasta clasificare era pus pe seama unui al (-lea simt.

2. Criteriul functional

)onform acestui criteriu se delimiteaza mai intai functia senzoriala, apoi se incearca

identificarea organului receptor care o indeplineste.

3. Criteriul insusirilor detectate senzorial

a# Senzatii cutanate * stimuli mecanici;

b# Senzatii vizule, auditive * stimuli fizici;

c# Senzatii gustative, olfactive * stimuli chimici;

d# Senzatii proprio si interoceptive * stimulii fizilogici.

Importanta senzatiilor

Senzatiile informeaza despre variatiile care se produc in circumstantele mediului

inconjurator, cu conditia ca aceste variatii sa fie importante si sa se produca in anumite limite.

Senzatiile asigura adaptarea organismului la variatiile mediului inconjurator.

Senzatiile orienteaza si controleaza benefic conduitele actuale ale individului.



erceptiile

$mpreuna cu senzatiile, perceptiile asigura orientarea senzoriala nemijlocita a omului

in mediul inconjurator.

%erceptia este o forma superioara a cunoasterii senzoriale. Spre deosebire de senzatie,

care re-produce insusirile simple ale obiectelor si fenomenelor, perceptia asigura constiinta

unitatii si integritatii obiectului.

!naliza comparativa " ce este perceptia si ce este senzatia

)omparativ cu senzatia, perceptia este

- $nterferentiala * permite persoanelor sa completeze informatia care lipseste din

senzatiile brute.

- )ategoriala * ajuta indivizii sa plaseze in aceeasi categorie senzatii aparent diferite pe

baza unor trasaturi comune.

erceptia ca activitate

%erceptia nu este un fenomen izolat ci trebuie considerata ca o faza a actiunii.

%iaget foloseste termenul de activitate perceptiva pentru orice punere in relatie a

elementelor. %erceptia nu este o simpla contemplare sau o copie mecanica a obiectului, ci este

un produs orientat si organizat care implica nenumarate actiuni cu obiectele.

)a mecanism activ, psihologia se formeaza, se corecteaza si se verifica prin actiune.

erceptia ca deformare a o#iectului

!ceasta conceptie s-a impus ca urmare a studierii iluziei perceptive care nu sunt

altceva decat perceptii deformate. )ele mai cunoscute sunt iluziile vizuale datorate unor

particularitati ale figurilor geometrice, numite si iluzii optico-geometrice.

Exista trei categorii de iluzii:

- cercuri legate ce par a fi inegale;

- linii sau segmente de dreapta egale - ce par inegale;

- linii paralele - ce par a nu fi paralele;

$luziile sunt cazuri particulare ale perceptiilor.



erceptia spatiului

%rin perceptia spatiului se intelege reflectarea senzorial-intuitiva a insusirilor spatiale a

lucrurilor "marimea si forma#, a relatiilor spatiale dintre ele, a miscarii lor.

%erceptia spatiului este o conditie necesara a orientarii eficiente a individului in lumeainconjuratoare.

erceptia timpului

Este conditionata de trei factori fizici, biologici si psihologici.

erceptia si estimarea duratei

+urata se refera la intervalul obiectiv care separa doi stimuli intre ei "durata poate fi

scurta si intermediara#. Estimarea timpului este influentata si de caracterul placut sau neplacut

al unor activitati si de varsta.

$rientarea temporala

+epaseste perceptia si estimarea timpului, dar se baeaza pe ele. Ea consta in a situa o

faza a schimbarii in raport cu un intreg ciclu de schimbari.

erceptia miscarii

iscarea constituie o schimbare a pozitiei in spatiu a unui obiect intr-un anumit timp.

Tipuri de miscare:

- reala;

- aparenta;

- autocinetica;

- consecutiva.

$n realizarea miscarii rolul hotarator il are analizatorul vizual.

%olul perceptiilor

%erceptiile ii creeaza omului certitudinea existentei lui printre celelalte obiecte "ex. daca

este tulburata perceptia spatiului, orientarea individului in mediul inconjurator devine aproape

imposibila#.

%erceptiile sunt elemente componente ale operatiilor si actiunilor, ale activitatilor

gandurilor noastre. u exista forma de activitate umana, simpla sau complexa, care sa nu

implice forme ale perceptiei si abilitatii perceptive.

$nvatarea presupune in mare masura interventia percepiei.



%eprezentari

eprezentarea are drept continut informational o caracteristica concreta a obiectului,

insa mai importanta.

eprezentarile sunt rezultatul unor prelucrari si sistematizari, ale unor combinari si

recombinari senzoriale.

Clasificarea reprezentarilor

Din perspectiva psi&ologiei generale

a# dupa analizatorul predominant vizuale, auditive, /inestezice, gustative;

b# dupa tipul de activitate in care sunt implicate literare, artistice, sportive;

c# dupa gradul de generalizare generale si individuale;

d# dupa procesul psihic reprezentari ale memoriei si imaginatiei;

e# dupa prezenta0absenta intentiei si a efortului voluntar voluntar si involuntar;

f# dupa specificul obiectului de invatamant reprezentari geometrice, istorice,

geografice, etc.

u exista reprezentari pure, indiferent de criteriul utilizat in clasificarea lor.

roprietatile reprezentarilor:

1. igurativitatea * reda ceea ce este tipic pentru un obiect, caracteristicile cu cea

mai mare incarcatura informationala, devenind un fel de portret rezumativ al

acestuia.

2. perativitatea * sunt implicate mecanisme de asociere si contrast, de motricitate si

ideomotricitate.

!lte proprietati

- caracter integrat

- caracter simbolic si semnificant

- caracter constructiv

- caracter autonom si creativ

- caracter social



Concluzie

eprezentarile joaca un rol important in cunoastere. Ele constituie un punct de plecare

pentru majoritatea proceselor psihice.

Servesc ca instrumente de adaptare la realitate.

!par ca un rezultat, un bilant al cunoasterii, care pregatesc calea spre cunoasterea logica

rationala.

'andirea

Cele mai semnificative caracteristici ale gandirii sunt:

1. Caracterul informational " operational

3andirea este un mecanism de prelucrare, interpretare si evaluare a informatiilor.

2. Caracterul mi(locit

3andirea nu opereaza asupra realului, asupra obiectelor si fenomenelor, ci asupra

informatiilor furnizate de senzatii, perceptii si reprezentari. Ea este o prelucrare secundara a

informatiilor.

3. Caracterul mi(locitar

3andirea este un mecanism psihic care mijloceste si influenteaza alte mecanisme

psihice, contribuind la accelerarea functionalitatii si la sporirea eficientei lor.

). Caracterul generalizat si a#stractizat

3andirea opereaza cu insusirile generale, abstracte.

*. Caracterul actional

4aza genetica a gandirii trebuie cautata in actiune, gandirea izvoraste din actiune si se

finalizeaza in ea.

+. Caracterul finalist

mul isi stabileste scopul nu in timpul desfasurarii activitatii, ci cu mult inainte de a

trece la executarea ei.

,. Caracterul multidirectional

3andirea opereaza cu toate cele trei dimensiuni temporale trecut, prezent si viitor.

-. Caracterul sistemic



3andirea este cea mai inalta forma de prelucrare a informatiei si de exercitare a

comenzii si controului.

nitatile de #aza ale gandirii

'andirea contine mai multe componente:

- $maginea * ca reprezentare mintala a unui obiect specific, unitatea cea mai primitiva a

gandirii;

- Simbolul * o unitate mai abstracta a gandirii, care reda obiectul, evenimentul;

- )onceptul - o eticheta pusa unei clase de obiecte, evenimente care au in comun cateva

atribute;

- %rototipul - ca exemplu ce ilustreaza cel mai bine un concept;

- peratia * serveste la formarea conceptelor sau la rezolvarea problemelor;

- egula sau legea * cea mai complexa unitate a gandirii, ce presupune stabilirea relatiei

intre doua sau mai multe concepte.

/emoria

emoria este un mecanism ce se deruleaza in timp, parcurgand in dinamica sa o serie

de procese.

1. Encodarea

Encodarea reprezinta primul proces parcurs de mecanismele mnezice in dinamica lor.

'raducerea informatiei se realizeaza prin intermediul unui cod, de aceea natura encodarii va fi

dependenta de natura codului. Exista trei tipuri de coduri vizuale, auditive si semantice, deci

trei tipuri de encodare

- Encodare vizuala * care face apel la codul de imagine;

- Encodare auditiva * care foloseste codul sunet;

- Encodare semantica * ii este specific codul propozitiei.

2. Stocarea

Stocarea este procesul de retinere "pastrare, conservare# a informatiilor pana in

momentul in care este necesara punerea lor in disponibilitate.

+urata stocarii este extrem de variabila, uneori ea este foarte scurta, alteori medie, iaruneori foarte mare. +urata variabila a stocarii a stat la baza distingerii diferitelor tipuri de



memorie de scurta durata "S+# si de lunga durata "5+# si memoria de durata medie,

interpusa intre primele doua.

3. %ecuperarea

ecuperarea este procesul memoriei care consta in scoaterea la iveala a continuturilorencodate si stocate in vederea utilizarii lor in funcie de necesitati.

Imaginatia

$maginatia este capacitaea omului de a produce imagini. Ea inseamna fie simpla

reproducere a senzatiilor in lipsa obiectelor care le-au provocat, fie creatiile libere ale

fanteziei umane.

0ormele imaginatiei

$n functie de prezenta sau absenta intentiei si a efortului voluntar, imaginatia este

- 6oluntara * caracterizata prin prezenta scopului si a efortului voluntar;

- $nvoluntara

$maginatia voluntara este superioara imaginatiei involuntare prin focalizarea si conducerea

constienta, in schimb ea este mai saracacioasa datorita conformarii la modelele rationale.

$maginatia involuntara beneficiaza de aporturile structurilor inconstientului, care dispun

de un grad mai mai mare de flexibilitate.

Dupa starea de activism a su#iectului exista:

- orme pasive ale imaginatiei "visul din timpul somnului si reveria#;

- orme active ale imaginatiei "imaginatia reproductiva si imaginatia creatoare, visul de

perspectiva#.

+upa tipul de activitate in care se incadreaza, exista imaginatie artistica, literara, tehnico-

stiintifica, muzicala, etc.

+upa tipul de reprezentari dominante imaginatie plastic-vizuala, auditiv-motrica.

$n toate aceste forme de imaginatie sunt utilizate o varietate de procedee care duc la

rezultate diferite cantitativ si calitativ.



Stimularea si energizarea comportamentului

/otivatia

otivatia are in vedere aspectele care stau la baza actiunilor noastre cum ajungem sa

actionam si ce factori ne influenteaza actiunile.

otivatia este o parghie importanta in procesul autoreglarii individului, o forta motrica a

dezvoltarii psihice si umane. Ea sensibilizeaza diferit persoana la influentele externe, facand-o

mai mult sau mai putin permeabila la ea.

Tre#uintele:

- Sunt sursa primara a actiunii;

- Sunt structuri motivationale bazale si fundamentale ale personalitatii, fortele ei cele

mai puternice, reflectand echilibrul bio-psiho-social al omului, la solicitarile mediului

exterior.

Tre#uintele pot fi clasate in:

- iziologice "necesare mentinerii echilibrului intern#;

- %sihologice "rezulta din relatiile subiectului cu situatiile#.

In functie de continut si geneza tre#uintele pot fi:

- %rimare "innascute# cu rol de asigurare a integritatii fizice a organismului;

- Secundare "formate in decursul vietii# cu rol in asigurarea integritatii psihice si sociale

a individului.

In categoria tre#uintelor primare sunt incluse:

a# 'rebuinte biologice sau organice "foame, sete, sexuale#;

b# 'rebuinte fiziologice sau functionale "de miscare, relaxare, descarcare#.

$n categoria trebuintelor secundare sunt incluse

a# 'rebuinte materiale "de locuinta, confort#;

b# 'rebuinte spirituale "de realizare a propriei personalitati#;

c# 'rebuinte sociale "de comunicare, cooperare, integrare#.

Satisfacerea trebuintelor se soldeaza cu reducerea tensiunilor. esatisfacerea lor duce la

dilatarea sau exacerbarea lor, fie la stingerea lor prin saturatie. esatisfacerea lor pe o

perioada mai mare de timp poate periclita existenta fizica si psihica a individului.



0unctiile motivatiei

1.unctia de activare interna difuza si de semnalizare a unui dezechilibru psihologic sau

fiziologic. $n aceasta faza, starea de necesitate persista, dar nu declanseaza actiunea. +e

obicei, aceasta functie este specifica trebuintelor.

2. unctia de mobil sau factor declansator al actiunii.

7. unctia de autoreglare a conduitei, prin care se impima conduitei un caracter activ si

selectiv.

otivatia sustine activitatea organismului pentru un timp mai scurt sau mai indelungat.

!fectivitatea

%. %. eveanu definea afectivitatea ca ,,fenomen de rezonanta a lumii in subiect, care

se produce in masura si pe masura dispozitivelor rezonante ale subiectului si este totodata

vibratia subiectului in lumea sa88.

$n cadrul proceselor afective nu conteaza obiectul, cat valoarea si semnificatia pe care

acesta o are pentru subiect.

Emotiile se declanseaza avand la baza informatii din mediul extern. %iaget arata ca

inteligenta si afectivitatea sunt inseparabile, afectivitatea avand rolul de sursa energetica, decare depinde functionarea inteligentei. Ea este tensiunea intregului organism, soldata cu efecte

de atractie sau respingere.

elatia dintre afectivitate si motivatie a fost sustinuta de multi autori, care sustineau ca

intre cele doua procese exista o stransa interactiune.

!fectivitatea este prezenta incepand cu pulsatiile inconstientului si terminand cu

realizarile ultimative ale constiintei, de aceea este considerata componenta bazala,

infrastructurala a psihicului si nota lui definitorie.



%eglarea psi&ica a comportamentului

Comunicare si lim#a(

5imbajul reprezinta cel mai important instrument de comunicare. rice societate

umana poseda un limbaj si orice persoana cu nivel intelectual normal achizitioneaza limbamaterna. )el mai frecvent limbajul este definit ca activitate psihica de comunicare intre

oameni, prin intermediul limbii.

5imba este totalitatea mijloacelor lingvistice "fonetice, lexicale, gramaticale# ce dispun

de o organizare ierarhica potrivit unor reguli de ordonare. 5imba este un sistem inghegat de

cuvinte si reguli gramaticale. $n raport cu individul ea este un dat obiectiv si nu depinde de

existenta in sine a individului ci de existenta activitatii umane.

Intre lim#a si lim#a( exista cel putin 2 diferente importante:

1. $n timp ce limba e un fenomen social, limbajul este un fenomen individual, realizandu-

se atat in plan fiziologic, cat si in plan psihologic;

2. +aca limba este extraindividuala, limbajul este mijlocul de vehiculare al limbii.

)omunicarea a fost definita ca o forma particulara a relatiei de schimb intre doua sau

mai multe persoane, doua sau mai multe grupuri.

Esentiale pentru actul comunicarii sunt:

1. elatia dintre individ sau dintre grupuri;

2. Schimbul, transmiterea si receptarea semnificatiei;

7. odificarea intentionata sau neintentionata a comportamentului celor angajati in

comunicare.

)omunicarea vehiculeaza imagini, notiuni, idei, faciliteaza manifestarea conduitelor

afective. %rin comunicare se transmit trebuinte, aspiratii, sunt initiate sau stopate

activitatile.

+iferenta dintre comunicare si limbaj consta in sfera lor comunicarea datorita faptuluica se realizeaza atat prin mijloace verbale, cat si nonverbale, are o sfera mai larga decat

limbajul, care este o comunicare verbala realizata prin mijloace lingvistice. $n ciuda

acestui fapt, cele doua fenomene sunt strans legate intre ele.

0ormele comunicarii

Dupa numarul de persoane care participa la procesul comunicational exista:

Comunicare interpersonala "se desfasoara intre doua persoane, capata o nuanta

personala atunci cand partenerii se afla in relatii intime, reciprocitate sau o nuanta

profesionala, cand partenerii se cunosc mai putin#;



Comunicare de grup care poate fi impartita in

- )omunicare intragrup "desfasurata in interiorul grupului#;

- )omunicare intergrup "intre grupuri#.

Dupa prezenta sau a#senta unor o#iective exista:

)omunicare incidentala "persoana furnizeaza informatii fara intentia de a o face#;

)omunicare consumatorie "apare ca o consecinta a unor stari emotionale sau

motivationale ale unui individ fiind expresia directa a acestor stari#;

)omunicare instrumentala "urmareste modificarea conduitei receptorului#;

)omunicare comuniune "partenerii comunica cu bucurie reciproca, doar pentru a

,,sarbatori88 intalnirea lor#.

In functie de instrumentele comunicarii exista:

)omunicare verbala;

)omunicare nonverbala.

)omunicarea nonverbala se realizeaza prin intermediul mijloacelor nonverbale, dintre

acestea cele mai abordate fiind comunicarea prin corp, spatiu si imaginea.

)omunicarea prin corp este cea mai complexa deoarece corpul poate deveni un produs

voluntar mascat, travestit. Ea recurge la mijloace ca mimica, aparenta fizica, gesturi.

imica are un rol important in comunicarea nonverbala. %rivirea se distinge ca element

central al fetei care tradeaza stari de admiratie, iubire, ura.

)omunicarea prin spatiu * exista patru tipuri de distante care regleaza comunicarea

- distanta intima "corp la corp# * mama-copil alaptat;

- distanta personala "9: - : cm#;

- distanta sociala "12: - 21< cm#;

- distanta publica "7 * - = m#.

)omunicarea prin imagini * e mult mai eficienta deoarece afecteaza un numar mai mare

de persoane.



!tentia

Caracterizarea generala a atentiei

!tentia face parte din categoria fenomenelor psihice care sustin energetic activitatea.

!tentia este o functie prin care se modeleaza tonusul nervos, necesar pentru desfasurarea

celorlalte procese si structuri psihice. %rezenta ei asigura o buna receptie senzoriala si

perceptiva a stimulilor, o intelegere profunda a ideilor, o capacitate mnezica mai fidela. 5ipsa

atentiei duce la omisiuni in receptarea stimulilor, la erori in raspunsuri si la confuzii in

descifrarea sensurilor.

Definitia atentiei

!tentia este activitatea psihica ce consta in orientarea spre obiecte si fenomene

inconjuratoare si care asigura reflectarea lor cea mai deplina si mai precisa in creierul omului.

Insusirile atentiei

1. olumul atentiei

eprezinta cantitatea de elemente asupra carora atentia se poate concentra simultan.

6olumul mediu al atentiei este de : - elemente. El poate fi influentat favorabil de

urmatoarele conditii

a# rganizarea in structuri cu sens a elementelor respective. Se constata ca un grup de

litere, daca este organizat intr-un cuvant cu sens, se receptioneaza in numar mai mare

si mai bine;

b# )omplexitatea elementelor de receptionat;

c# $nteresul puternic al subiectului pentru ceea ce percepe determina cuprinderea, in

campul atentiei sale, a unui numar mai mare de elemente.

d# !ntrenamentul special si experienta profesionala cresc volumul atentiei.

2. Sta#ilitatea atentiei

Se refera la peristenta in timp a posibilitatilor de a mentine atentia asupra unui obiect,

fenomen sau actiune. !ceasta insusire se dezvolta odata cu varsta.

3. Concentrarea atentiei

%resupune delimitarea intre un factor de excitatie intensa si zonele apropiate.

). Distri#utivitatea atentiei

Este acea insusire care permite desfasurarea concomitenta a mai multor activitati, cu

conditia ca macar una dintre ele sa fie relativ automatizata.



:. /o#ilitatea sau flexi#iliatea atentiei

)onsta in deplasarea sau orientarea ei de la un obiect la altul.

ointa

$n psihologie, vointa a fost derivata fie din gandire, fie din afectivitae.

$n ,,+ictionarul de psihologie88, vointa este definita ca aptitudine de actualizare si

realizare a intentiilor proprii.

$n functie de natura sarcinilor, efortul voluntar se poate concentra mai mult in plan

intelectual sau motor, dar include ambele verigi, in proportii diferite.

Specificul psihologic al vointei consta din efortul voluntar ce se mobilizeaza inatingerea scopului si din dinamica acestui efort.

psihologie-senzatiile

Documents