Pshipatologia Pshipatologia este stiinta care se ocupa cu tulburarile activitatii pshice, patologiile pshihicului.Nascuta in marginea practicii medicale psihiatrice psihpatopogia poate releva lucruri esentiale despre om despre infrastructura existentei constiente si aduce marturie despre situatii limita care aluneca spre minusul dezorganizarii si anularii .Nevroza : este o afectiune pshihogena unde sptomele sunt expresia simbolica a unui conflict psihic ce isi are radacinile in istoria infantile a subiectului si constituie compromisurii intre dorinta si aparareNevroza este: - incapacitatea de a fii prezent in prezent Traieste cu regrete pe care cauta sa le satisfaca Manipuleaza in loc sa ceara sa spuna in fata Vorbeste ca sa se afle in treaba Nu isi accepta corpul varsta calitatile si defecteleForme ale nevrozei: starii axioase nevrotice nevroza isterica fobica obsesiva hipohondraParanoia este un delir cronic sistematizat de regula monotematic , care domina gandirea actiiunile comportamentul si pesronalitatea individului cu o aparenta constructuivaCracteristici: 1 orgoliul consta in subestimarea propriei persoane (egocentrism)2 neincrederea , manifestat ca o team indoiala sentimental de penibil3 falsiteatea judecatii in raport cu realitatea4 inadaptabilitatea paranoicului cu rezultatnta asocial a altitudini sale mentaleSchizophrenia sau demneta precoce este desemnat grupul de psihoze al caror evolitie clinica este uneori cronica , uneori marcata de atacurii intemitente si care poate sa apara sau sa retrocedeze in oarecare din stadiile sale de evolutie Forme ale schizofreniei: paranoida( s.delirant halucinator) Catataonica Hiberfrenica Simpla Ipohondrica TardivaMania reprezinta un tablou cu desfasurare psihica rapida si pozitiva: excitatie psihica si fizica cu veselie (euforie) fuga de idei logoree ras furia brusca etc.Melancolia este opusul maniei tempoul psihic este incetinit iar in locul euforiei domina deprimarea. Vocea este inceata si exprimarea lenta.bolnavul nu se misca stand ca o stana de piatra are idei si tentative de sinucidere pentru a scapa de chinul moral.Caracteristica aceselor maniaco-depresive ele recidiveaza la intervalle variabile de timp si ca in perioada dintre ele omul este perfect normal.In psihastenie intalnim un alt sindrom important indoiala si nesiguranta in alegerea si efectuarea cailor de executie. Un alt sindrom leagat de indoiala este obsesia, care esre foarte chinuitoare pentru bolnavi.Deviatiile etice si caracteriale (psihopatiile) in aceasta categorie intra tulburarile care nu ne afecteaza structurarile cognitive , intelectuale ci pe cele atitudinale , relationale. Aceasta categorie de oameni sunt uneori dotate cu un intelect superior dar ele pot deveni necooperantein rletia cu ceilalti.Tulburarile caracteriale se concretizeaza uneori si in alterarea simtului moral, alterare care sta la baza perversiunilor.Aceste tulburarii grave de caracter si de comportament poarta numele de psihopati.Psihozele sunt caracterizate prin destructurarea functionala a trunchiului psihic care se poate detora fie unei disfuncti organice , fie a unor alti factori organici dar si factori psihici. Acestia pot fi de natura traumatica , asa cum este cu psihozele tranzitorii sau de natura depresiva( depresia majora)Psihoza maniaco-depresiv impreuna cu dementa precoce (schizofrenie) au fost alese primele entitatii clinico-nosologice. Psihoza maniaco-depresiv este o psihoza endogena de tip bipolar caracterizata printr-o alternanta sucesive de accese depresiv-melancoliforme si accese maniacale intrerupte de faze de remisie. Tulburarile sunt predominante in sfera activa in activitatea blonavilor si in comportamentSe disting trei forme de evolitie: 1. Forma unipolara 9mania acuta simpla)2. Forma bipolara3. Crize maniacale: dispozitie euforica logoree mimica mobila fuga de idei Tulburarii procese psihice :1. De perceptie2. Vigilenta si somn3. Vietii instinctuale4. De activitate 5. De vointa6. De caracter7. Afective8. De memori9. De gandireTulburari de intelect:Acestea cand survin la nastere sau in copilarie poarat numele de oligofrenii. Dupa gradul de deficit intelectual oligofreniile se impar in: 1. IDIOTENIE (0-2 ani) nu vorbeste nu intelege cuvintele2. IMBECILITATE (0-7 ani) nu scrie nu vorbeste3. DEBILITATE MENTALA poate invata sa scrie sa citeasca executa mici activitatii si chiar poate sa invete o meserie usoara

Tulburarii patologice ale comunicarii verbale: Avand o baza neuro-fiziolagica de integrare larga tulburarile limbajului pot aparea pe fondul unor divers afectiuni organice si functionale ale creierului Astfel leiuni localizate la nivelul emisferei dominante(stangi) in ariile limbajului din lobii frontal si temporal provoaca tulburarile de ti afazic Learea creerului inregiunea parieto- occipitala stanga duce la cecitate verbala, bolnavul nu intelege semnificatia cuv scris Lezarea zonei de la piciorul circomvolutiei frontale ascendentestangi produce anartria, bolnavul isi amintelste cuvantul dar nu il poate pronunta Lezarea ariei parti mijloci a circomvolutiei frontale ascendente creeaza agrafia, cand bolnavul nu mai stie sa scrie cuvintele.Vorbirea ca si gandirea poate fi tulburata si in ritmul ei. Astfel apare o rapiditate exagerata a exprimarii asa cum se intalneste la manie tulburare denulita logoree, iar inalte cazurii se produce incetinirea ritmului vorbirii mergand pana la mutism cum se observa la melancolie. Pronuntarea defectuasa poarta numele de diszartrie aceasta se poate manifesta prin oprirea exprimarii, blocarea la inceputul sau la mijlocul cuvantuleui tulburare care poarta numel de balbism.Ueori bolnavil de (schizofrenie) repreta stereotip acelasi cuvant ca papagalul

Tulburarile patologice ale gandirii Ca urmare ale unor afectiunii de natura organica sau functionala ale creierului se poat produce tulburarii de grade diferite in sistemul gandirii.Aceste tulburarii se manifesta in doaua forme mari: A. Alterarea si deoganizarea modului de a gandiB. Afectarea si dezorganizarea continutului ideativDin categoria tulburarilor modului de a gandi (operational-formal) fac parte: Tulburarile de ritm Tulburarile de flux Tulburariel de coierentaRitmul si fluxul gandirii se poate modifica in hiper(acelerare) fregvent intalnita in itoxicatiile usoare , in starile febrile precum in unele de ordin psihiatric.O caracteristica semnificativa a tulburarilor fluxului ideatic consta in devierea de la cursul normal, in stagnarea pe o idee oarecare .In forma lor specifica ideile obsedante se intalnesc si in nevroze. Ideiile delirante apar in cadrul tulburarilor coorentei logice a gandirii.Carecteristicile pentru ele sunt: abaterea de la principiul realitati si impenetrabilitatea la critica , bolnavul lasandu-se ghidat de le in comportament.

ConstiintaEste caracteristica esentiala a omului care il diferentiaza net de restul fiintelor. Ea reprezita nivelul suprem al evoutiei si organizarii psihice in general. Prin specificul sau are ucaracter sistematic integral neputand fii redusa la simpla insumare a functiilor si proceselor psihice particulare.Constiinta se fromeaza si se dezvolta in ontogeneza pe masura dezvoltarii proceselor psihice cognitive affective volitive. Constiinta poate fii considerata ca un nivel superir de reflecare a realitatii externe si a propriului nostru eu in forma sistemelor de cunostinte mediate de limbaj.Constiinta se poate defini prin prezenta si stiinta de sine caci atunci cand ea este vigila omul percepe optim stimuli dei nexterior si din interior da reactii promte, analizeaza si rezolva probleme.Premisa fizioligica a constiintei o reprezinta asa numita stare de vigilenta care este o rezultanta a interactiunii cortico-subcorticale, a influentei activatoare pe care o exercita sistemul reticulat. In timpul somnului insa desi dispar relatiile cu mediul suspendare constiintei treze sete numai tranzitorie si imediat reversibila la actiunea excitantilor mai puternici. Starea de somn are doua forme profunda si paradoxala ( aici apar visele). Dupa o secventa de 90 min apare o secventa de 10-15 min de vise .Tulburarii de constiinta In general starile parologice ale constiintei care afecteaza starea de vigilitate, comele sunt internate si tratate in serviciile de neurologie si reanimare cauzele lor pot fi: vasculare, traumatice , tohice , infectioase etc. cea mai grava treapta este cea de coma , cand activitatea sistemului nervos central este mau mult sau mai mult suspendata dupa cum coma este profunda sau usoara, cand organismul nu raspunde la excitatii nocivi ( ciupituri intepaturii) si isi pastreaza numai functiile vegetative (circulatia si respiratia)In forma mai usoara a comei pierderea constiintei e mai putin profunda si bolnavil raspunde la stimuli puterniciO stare mai usoara este torpoarea in care bolnavul este confuz si nu realizeaza ce este cu el. O alta forma si mai usoare este obnublierea cand constiinta bolnavului este incetosta.Patologia constiintei nu e legata numai de starea de vigilitate ci si de modul cum este refectata realitatea exterioara. Tulburari de acest gen se intalnesc la bolile psihice care se trateaza in serviciile de psihiatrie .Cea mai grava este confuzia mentala sau amentia , bolnavul incoierent cu miscari necoordonate nu mai este orientat in timp si in spatiu si nici asupra propriei persoane. O alta stare este cea deliranta , in care bolnavul are o productivitate patologica iluzii halucinatii la care incearca sa ia parte fiind intr-o continua agitatie. Alteori bolnavul are halucinatii auditife olfactive si tactile.Exista si tulburari ale constiintei care au un caracter tranzitoriu si de scurat durata ( epilepsia)Automatismul ambulator care atunci cand este nocturn poarta numele de lunatism sau somnabulism care este o tulburare a cunostintei care permite desfasurarea unor automatisme ( mers vorbire )Atunci cand in somn este insotit de starii afective de furie halucinatii si delir agrsiv bolnavul poate executa acte cu percursiuni mediclegale(crime incendierii sinuciderii)