an 2 tehn funciar top

Anexa nr. 3 la OMEdC nr. 4760/26.07.2006

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

CURRICULUM

ŞCOALA POSTLICEALĂ

ANUL II

Calificarea: TEHNICIAN CADASTRU FUNCIAR TOPOGRAF

Nivelul 3 avansat

2005

2

AUTORI:

1. Filipoaia Daniel profesor gradul II, Colegiul Agricol Fălticeni2. Gaşpar Angela profesor gradul II, Colegiul Agricol Fălticeni3. Liţu Mariana profesor gradul II, Colegiul Agricol Fălticeni4. Lungu Paraschiva profesor gradul II, Colegiul Agricol Fălticeni

3

NOTĂ INTRODUCTIVĂ

Viitorii absolvenţi ai şcolii postliceale, calificarea "Tehnician cadastru funciar-topograf", se pregătesc în anul II, cu scopul de a asigura personalul de specialitate în domeniul activităţilor de măsurători terestre, cât şi de cadastru funciar. Ei vor lucra în unităţi de organizare şi de sistematizare a teritoriului, la nivel de unităţi cadastrale, sau în alte asemenea unităţi, unde vor executa lucrări topografice curente precum şi lucrări de cadastru funciar tehnic, juridic şi funciar economic. Ei vor asigura la nivelul localităţilor, operaţiunile necesare publicităţii imobiliare, contribuind în mod direct la aplicarea şi respectarea legalităţii în domeniul bunurilor imobiliare precum şi a circulaţiei acestora, în domeniul evaluării şi bonitării cadastrale a terenurilor, stabilind dreptul şi dobândirea dreptului de proprietate, în introducerea cărţilor funciare şi reactualizarea hărţilor cadastrale, în automatizarea lucrărilor topo-cadastrale. Absolvenţii acestor şcoli trebuie de asemeni să fie în măsură să execute ridicări topografice pentru executarea proiectelor inginereşti cu caracter agroameliorativ în agricultură sau alte proiecte, să traseze drumuri de exploatare agricolă, lucrări de irigaţii, desecări, să amplaseze construcţii, să execute lucrări de artă şi multe alte lucrări tehnice în intra şi extravilan. Pentru a-şi putea finaliza cu succes aceste competenţe şi multe altele, adiacente celor sus menţionate, absolvenţii trebuie să-şi fundamenteze în timpul şcolii, cunoştinţe teoretice şi deprinderi practice referitoare la ridicări planimetrice, ridicări nivelitice, instrumente şi aparate topografice, pe care le studiază majoritar în anul I de studiu. Tot în anul I, elevii încep studiul “cadastrului funciar", care cuprinde noţiuni de bază asupra organizării cadastrului general. În anul I de studii elevii mai învaţă şi proprietăţile solului, metodele de bonitare a solului în general şi a terenurilor agricole în mod special, cunoştinţe ce-l va ajuta la cunoaşterea tipului de sol şi ulterior la metodele de punere în valoarea a solurilor neproductive şi slab productive.

Pentru dobândirea competenţelor necesare calificării "Tehnician cadastru funciar-topograf", s-a elaborat curriculum-ul pentru anul II, şcoala postliceală care se înscrie în recomandările şi prevederile legislative din domeniul învăţământului românesc şi se bazează pe experienţa şi pe tradiţia ţării noastre în domeniul învăţământului profesional şi tehnic. Ea ţine seama şi de trăsăturile specifice ale învăţământului din ţările Uniunii Europene, cât şi de sistemele educaţionale promovate cu succes în alte ţări.

Pentru anul II şcoala postliceală, calificarea “Tehnician cadastru funciar-topograf”, elaborarea prezentului curriculum, a avut ca bază Standardul de Pregătire Profesională, metodologia de elaborare şi experienţa aplicării în timp a primelor variante de curriculum. Aşa cum este realizat, curriculum pentru anul II şcoală postliceală, specialitatea “Tehnician cadastru funciar-topograf”, va asigura baza de cunoştinţe teoretice şi practice, realizând un pronunţat caracter educaţional în profesiune. Pregătirea profesională se realizează modular şi în anul II, aşa după cum reiese şi din planul de învăţământ. Structura şi formatul curriculumului respectă metodologia de elaborare cerută de M.Ed.C., cu următoarea succesiune: notă introductivă, planul de învăţământ, alcătuirea modulelor, prezentarea modulelor în ordinea din planul de învăţământ, tabelul de corelare a modulelor. Modulele sunt structurate în curriculum astfel:

Denumirea modulului, I. Locul modulului în cadrul planului de învăţământ; lista competenţelor specifice unităţii de competenţe din modul II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor III. Sugestii metodologice: explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi, sugestii metodologice cu privire la procesul de predare/învăţare, sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare. În anul II la calificarea “Tehnician cadastru funciar-topograf”, pe parcursul a 28 de săptămâni (840 ore) şi a 2 săptămâni de stagii de pregătire practică (pentru elaborarea proiectului) se dezvoltă cunoştinţe şi abilităţi tehnice specializate prin parcurgerea următoarelor module: Lucrări de prevenire şi combatere a degradării solurilor la suprafaţă, Lucrări de prevenire şi combatere a eroziunii solurilor degradare în adâncime, Lucrări topografice pentru proiectare şi trasare-execuţie a construcţiilor agricole, Lucrări topografice pentru proiectare şi trasare-execuţie a căilor de

4

comunicaţie în agricultură, Cadastru tehnic, Cadastru economic, Cadastru juridic, Îmbunătăţiri funciare, Reprezentări grafice, Planuri şi hărţi topografice. Unele module au distribuite, conform planului de învăţământ, ore de instruire teoretică dar şi ore de laborator tehnologic. Profesorii care conduc laboratorul tehnologic în mod direct la aceste module, trebuie să asigure condiţiile de fundamentare a cunoştinţelor şi abilităţilor elevilor, care la sfârşitul celui de-al doilea an de şcoală trebuie să-şi poată exercita profesia cu maximum de precizie şi randament.

Pentru înţelegerea cât mai completă a obiectivelor urmărite pentru formarea competenţelor elevilor în calificarea “Tehnician cadastru funciar-topograf”, este necesar ca toţi profesorii ce predau la această clasă, să studieze Standardul de Pregătire Profesională, curriculum pentru anul I şi II. Numai aşa se poate face o imagine completă a scopurilor urmărite de noi, pe linia reformei învăţământului profesional şi tehnic.

5

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNTŞcoala postliceală

Anul II

Domeniul: AgriculturăCalificarea: Tehnician cadastru funciar topograf

Modulul 1. Lucrări de prevenire şi combatere a degradării solurilor la suprafaţă

Modulul 2. Lucrări de prevenire şi combatere a eroziunii solurilor degradare în adâncimeTotal ore / an: 28din care: Pregătire practică 14

Modulul 3. Lucrări topografice pentru proiectare şi trasare-execuţie a construcţiilor agricole

Total ore / an: 112din care: Pregătire practică 56

Modulul 4. Lucrări topografice pentru proiectare şi trasare-execuţie a căilor de comunicaţie în agricultură


Modulul 5. Cadastru tehnic Total ore / an: 84din care: Pregătire practică 56

Modulul 6. Cadastru economic


Modulul 7. Cadastru juridic


Modulul 8. Îmbunătăţiri funciare Total ore / an: 84din care: Pregătire practică 56

Modulul 9. Reprezentări grafice Total ore / an: 112din care: Pregătire practică 56

Modulul 10. Planuri şi hărţi topografice Total ore / an: 112din care: Pregătire practică 56

Total ore/an: 30ore/săptămână x 28 săptămâni = 840 oreTotal ore/an-stagii de pregătire practică: 30ore/săptămână x2 săptămâni = 60 oreTotal general ore/an: 900 ore


6

ALCĂTUIREA MODULELOR

Unitateade competenţă

CompetenţaAnul II

VerificareM1

M2

M3

M4

M5

M6

M7

M8

M9

M10

11. Lucrări de prevenire şi combatere a degradării solurilor la suprafaţă

11.1. Prezintă factorii care influenţează eroziunea solului

√ √

11.2. Descrie aspectul solului în funcţie de modul de producere a eroziunii

√ √

11.3. Stabileşte notarea formelor de degradare a terenurilor

√ √

11.4. Aplică măsuri şi lucrări de prevenire şi combatere a eroziunii solului pe terenuri arabile

√ √

11.5. Aplică măsuri şi lucrări de prevenire a degradării solurilor în plantaţiile de vii şi pomi

√ √

12. Lucrări de prevenire şi combatere a eroziunii solurilor degradate în adâncime

12.1. Stabileşte necesarul de lucrări hidrotehnice pentru corectarea torenţilor

√ √

12.2. Stabileşte necesarul de lucrări hidroameliorative longitudinale

√ √

12.3. Alege lucrările de combatere a eroziunii solului produsă de vânt şi alte procese de degradare

√ √

12.4. Întreţine lucrările de combatere a eroziunii solului √ √13. Lucrări topografice pentru proiectareşi trasare-execuţie a construcţiilor agricole

13.1. Ridică topografic terenul pe care se proiectează construcţiile agricole13.6. Aplică normele de tehnica securităţii muncii în timpul lucrărilor topografice

√ √

13.2. Utilizează documentaţia tehnică de pregătire topografică a proiectelor de construcţii agricole

√ √

13.3. Stabileşte reţeaua de sprijin pentru trasarea construcţiilor agricole

√ √

7

13.4. Execută trasări topografice ale construcţiei agricole pe baza reţelelor de sprijin existente şi a reperelor lăsate în faza de ridicare a terenului

√ √

13.5. Determină tasarea unei construcţii sau înclinarea ei √ √13.6. Aplică normele de tehnica securităţii muncii în timpul lucrărilor topografice

√ √

14. Lucrări topografice pentru proiectare şitrasare-execuţie a căilor de comunicaţieîn agricultură

14.1. Utilizează documentaţia tehnică a lucrărilor de trasare-execuţie a căii de comunicaţie

√ √

14.2. Execută trasarea pe teren a traseului căii de comunicaţie în timpul studiilor definitive

√ √

14.3. Redactează plan de situaţie, profil longitudinal şi profiluri transversale

√ √

14.4. Calculează elementele principale ale curbelor de racordare şi în detaliu

√ √

14.5. Aplică pe teren în plan şi pe verticală axele şi punctele caracteristice drumurilor agricole

√ √

14.6. Aplică normele de tehnica securităţii muncii în timpul lucrărilor topografice

√ √

15. Cadastru tehnic 15.1. Efectuează operaţiile preliminare √ √15.2. Execută îndesirea reţelei geodezice √ √15.3. Efectuează delimitarea cadastrală √ √15.4. Identifică proprietarii de terenuri √ √15.5. Calculează suprafeţe cadastrale √ √

16. Cadastru economic 16.1. Stabileşte importanţa economică a terenurilor √ √16.2. Stabileşte schema de bonitare a terenurilor √ √16.3.Clasifică terenurile agricole după fertilitatea lor √ √16.4. Efectuează calcule pentru stabilirea impozitelor pe terenuri agricole, terenuri pentru construit şi construcţii

√ √

17. Cadastru juridic 17.1. Întocmeşte documentaţia necesară conducerii cadastrului funciar

√ √

17.2. Precizează scopul publicităţii imobiliare √ √17.3. Sintetizează noţiunea de carte funciară, organizare şi funcţionare

√ √

17.4. Completează cartea funciară √ √

8

18. Îmbunătăţiri funciare

18.1. Identifică documentele necesare trasării lucrărilor de îmbunătăţiri funciare

√ √

18.2. Ridică topografic suprafeţe de teren √ √18.3. Trasează lucrări de irigaţie şi desecări √ √18.4. Trasează lucrări pentru îndiguiri şi regularizări √ √18.5. Trasează lucrări pentru prevenirea şi combaterea eroziunii solului

√ √

19. Reprezentări grafice

19.1. Caracterizeză materialele utilizate la reprezentări grafice

√ √

19.2. Execută construcţii geometrice simple √ √19.3. Utilizează regulile de scriere în reprezentările grafice

√ √

19.4. Execută reprezentări grafice la scară √ √19.5. Utilizează simbolurile grafice în desenele la scară √ √

20. Planuri şihărţi topografice

20.1. Prezintă elemntele de bază ale planurilor şi hărţilor √ √20.2. Execută scrierea cartografică √ √20.3. Utilizează semnele convenţionale topografice √ √20.4. Reprezintă relieful terenului √ √20.5. Întocmeşte planurile topografice √ √

9

Modulul: 1. LUCRĂRI DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A DEGRADĂRII SOLURILOR LA SUPRAFAŢĂ

I. Locul modulului în cadrul planului de învăţământ Modulul 1. Lucrări de prevenire şi combatere a degradării solurilor la suprafaţă se studiază în anul II, şcoală postliceală, nivelul 3 avansat, într-un număr de 56 de ore.

Modulul 1. Lucrări de prevenire şi combatere a degradării solurilor la suprafaţă, reprezintă unitatea de competenţe 11. Lucrări de prevenire şi combatere a degradării solurilor la suprafaţă, din Standardul de Pregătire Profesională, având poziţia 1. în planul de învăţământ. Lista competenţelor specifice unităţii de competenţe 11. Lucrări de prevenire şi combatere a degradării solurilor la suprafaţă, din Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Tehnician cadastru funciar topograf, are următoarea structură:






II. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unitatea de competenţe: 11. Lucrări de prevenire şi combatere a degradării solurilor suprafaţă

Competenţe Conţinuturi tematice


Factori naturali:- relieful (înclinarea terenului, lungimea

pantei, forma versanţilor, expoziţie versant)

- clima (precipitaţiile, temperatura, vântul)

Rezistenţa solurilor la eroziune în funcţie:- natura substratului petografic (rocile),- stratificaţia rocilor,- solul,- vegetaţia (repartiţia vegetaţiei)

Acţiunea antropică:- extinderea suprafeţelor cultivate,- orientarea parcelelor, - executarea lucrărilor agrotehnice,- păşunatul,- exploatarea neraţională a pădurilor


Degradarea solului produsă de ape:- acţiunea picăturilor de ploaie asupra

terenurilor înclinate,- eroziunea prin scurgere de suprafaţă,- scurgerea concentrată (rigole, ogaşe,

10

ravene, torenţi) Eroziunea produsă de vânt:

- sedimentarea eolică, - răspândirea nisipurilor

Acţiunea gravitaţiei asupra terenurilor în pantă:

- alunecări,- prăbuşiri,- surpări,- rupturi,- depuneri


Notarea eroziunii solului:- gradul de eroziune,- tipul de sol,- gradul de îndepărtare al solului, - reprezentarea gradelor de eroziune

Analizarea terenurilor:- metoda comparativă,- metoda sintetică, - metoda de cartare după unităţi şi tipuri

staţionale Prelucrarea datelor:

- metoda comparativă,- metoda sintetică,- metoda de cartare după unităţi şi tipuri

staţionale Planurile de cartare:

- caracterizarea pe baza materialului existent,

- delimitarea definitivă a unităţilor de eroziune,

- delimitarea unităţilor de sol Delimitarea definitivă:

- stabilirea hotarelor,- marcarea punctelor,- executarea trasării


Organizarea antierozională:- reducerea pocesului de eroziune,- reducerea pierderilor de sol,- folosirea culturilor celor mai potrivite,- lungimea şi lăţimea unităţilor de sol

Lucrări agrotehnice şi antierozionale:- aratul,- pregătirea terenului pentru semănat,- semănatul,- întreţinerea culturilor şi recoltarea lor

Plantaţii antierozionale şi lucrări hidroameliorative:

- plantaţii pe cumpene de ape largi şi plane,

- plantaţii pe cumpene de ape înguste- plantaţii din preajma reţelelor

hidrografice,- scheme de plantare,

11

- valuri de pământ şi agroterase Norme de igienă şi protecţie a muncii

specifice lucrărilor de prevenire şi combatere a eroziunii solului pe terenuri arabile


Organizarea antierozională:- împărţirea terenului,- stabilirea soiurilor de vie şi amplasarea

reţelei de drumuri,- stabilirea construirii agroteraselor

Lucrări agrotehnice şi antierozionale:- pregătirea terenului în vederea plantării (desfundatul), - sisteme de întreţinere a solului,- efectuarea lucrărilor pe terenurile

înclinate Lucrări hidroameliorative:

- canale de coastă,- canale de nivel,- terase,- debuşee (rol, execuţie, amplasare)

Norme de igienă şi protecţie a muncii specifice lucrărilor de prevenire a degradării solurilor în plantaţiile de vii şi pomi

III. Sugestii metodologice

1. Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi

Formularea competenţelor a avut în vedere cerinţele impuse de Standardele de Pregătire Profesională, formându-i viitorului absolvent capacităţi intelectuale şi abilităţi de lucru în specialitate. Absolventul trebuie să-şi însuşească tehnici de muncă intelectuală şi practică, care să justifice şi să motiveze activităţile lui, legate strict de execuţia unor lucrări şi de realizarea unor proiecte.

Parcurgerea cronologică a conţinutului tematic:

Nr.crt. Tema

Nr. de ore

TeorieLaborator tehnologic

1. Factorii care influenţează eroziunea solului Factori naturali:

- relieful (înclinarea terenului, lungimea pantei, forma versanţilor, expoziţie versant)

- clima (precipitaţiile, temperatura, vântul) Rezistenţa solurilor la eroziune în funcţie de:

- natura substratului petografic (rocile),- stratificaţia rocilor,- sol,- vegetaţia (repartiţia vegetaţiei)

Acţiunea antropică:- extinderea suprafeţelor cultivate,

6 4

12

- orientarea parcelelor, - executarea lucrărilor agrotehnice,- păşunatul,- exploatarea neraţională a pădurilor

2. Aspectul solului în funcţie de modul de producere a eroziunii Degradarea solului produsă de ape:

- acţiunea picăturilor de ploaie asupra terenurilor înclinate,- eroziunea prin scurgere de suprafaţă,- scurgerea concentrată (rigole, ogaşe, ravene, torenţi)

Eroziunea produsă de vânt:- sedimentarea eolică, - răspândirea nisipurilor

Acţiunea gravitaţiei asupra terenurilor în pantă:

- alunecări,- prăbuşiri,- surpări,- rupturi,- depuneri

6 6

3. Notarea formelor de degradare a terenurilor Notarea eroziunii solului:

- gradul de eroziune,- tipul de sol,- gradul de îndepărtare al solului, - reprezentarea gradelor de eroziune

Analizarea terenurilor:- metoda comparativă,- metoda sintetică, - metoda de cartare după unităţi şi tipuri staţionale

Prelucrarea datelor:- metoda comparativă,- metoda sintetică,- metoda de cartare după unităţi şi tipuri staţionale

Planurile de cartare:- caracterizarea pe baza materialului existent,- delimitarea definitivă a unităţilor de eroziune,- delimitarea unităţilor de sol

Delimitarea definitivă: - stabilirea hotarelor,- marcarea punctelor,- executarea trasării

8 6

4. Măsuri şi lucrări de prevenire şi combatere a eroziunii solului pe terenuri arabile Organizarea antierozională:

- reducerea pocesului de eroziune,- reducerea pierderilor de sol,- folosirea culturilor celor mai potrivite,- lungimea şi lăţimea unităţilor de sol

Lucrări agrotehnice şi antierozionale:- aratul,- pregatirea terenului pentru semănat,- semănatul,- întreţinerea culturilor şi recoltarea lor

Plantaţii antierozionale şi lucrări hidroameliorative:

4 6

13

- plantaţii pe cumpene de ape largi şi plane,- plantaţii pe cumpene de ape înguste- plantaţii din preajma reţelelor hidrografice,- scheme de plantare,- valuri de pământ şi agroterase

Norme de igienă şi protecţie a muncii specifice lucrărilor de prevenire şi combatere a eroziunii solului pe terenuri arabile

5. Măsuri şi lucrări de prevenire a degradării solurilor în plantaţiile de vii şi pomi Organizarea antierozională:

- împărţirea terenului,- stabilirea soiurilor de vie şi amplasarea reţelei de

drumuri,- stabilirea construirii agroteraselor

Lucrări agrotehnice şi antierozionale:- pregătirea terenului în vederea plantării (desfundatul), - sisteme de întreţinere a solului,- efectuarea lucrărilor pe terenurile înclinate

Lucrări hidroameliorative: - canale de coastă,- canale de nivel,- terase,- debuşee (rol, execuţie, amplasare)

Norme de igienă şi protecţie a muncii specifice lucrărilor de prevenire a degradării solurilor în plantaţiile de vii şi pomi

4 6

TOTAL ORE 28 28

Numărul de ore alocate pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să facă distribuirea în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului economic.

2. Sugestii metodologice cu privire la procesul de predare/învăţare

Pentru atingerea competenţelor dorite, activităţile de predare învăţare vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe elev, cu o pondere mare pe activităţile practice şi formarea unor abilităţi. Modulul 1. Lucrări de prevenire şi combatere a degradării solurilor la suprafaţă, se va parcurge în 28 ore de instruire teoretică şi 28 ore de laborator tehnologic. Se vor îmbina orele de teorie cu cele de aplicaţii practice bazate pe executarea unor lucrări. Ca forme de activitate se vor folosi activităţile frontale, individuale şi de grup. Metodele utilizate vor avea în vedere implicarea elevilor: metode explorative (observarea directă, observarea independentă), metode expositive (explicaţia, demonstraţia, descrierea, exemplificarea, problematizarea), precum şi studiulde caz, descoperirea, exerciţiul, proiectul etc.

3. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare

Se pot utiliza diferite metode de evaluare care să confere caracterul formativ al evaluării, folosind metode clasice, dar mai ales alternative, ca: observarea sistematică a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, etc.

Evaluarea trebuie asociată cu exersarea autoevaluării şi a coevaluării. Instrumentele de evaluare/autoevaluare/coevaluare vor fi multiple şi diverse: probe orale şi scrise (fişe de observaţie, fişe de lucru, chestionarul, miniproiectul, lucrare practică cu susţinerea orală), etc.

14

Munca în echipă a profesorilor favorizează abordarea interdisciplinară şi integrată, corelarea tematică, evitarea suprapunerilor, coordonarea eforturilor pentru realizarea de folii, fişe de lucru şi alte materiale didactice.

Fişă de observare

Unitatea de competenţe: 11. LUCRĂRI DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A DEGRADĂRII SOLURILOR LA SUPRAFAŢĂ

Competenţa: 11.2. Descrie aspectul solului în funcţie de modul de producere a eroziunii

Numele elevului:

Locul de desfăşurare:

Data de început:

Data de încheiere:

Numele evaluatorului:

Data de verificare:

Rezultat Feedback

A. Identificarea şi analiza însuşirilor fizice ale solului

În lista de mai jos, înscrieţi în coloana alăturată valorile însuşirilor fizice ale solului stabilite organoleptic:

Identificarea însuşirilor solului

Insuşiri fizice ale solului Evaluator Data

Orizonturile genetice

Grosimea morfologică

cm

Adâncimea fiziologică

cm

Grosimea orizonturilor

cm

Culoarea orizonturilor

Determinator Munsell

metoda organoleptică

15

Textura pe orizonturi

Structura pe orizonturi


Forma de humus observaţia cu lupa

Umiditatea pe orizonturi


Aspectul solului degradat de apă

Aspectul solului degradat de vănt

Forme de degradare a solului produsă de apă

Forme de degradare a solului produsă de vînt

16

Modulul: 2. LUCRĂRI DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A EROZIUNII SOLURILOR DEGRADATE ÎN ADÂNCIME

I. Locul modulului în cadrul planului de învăţământ Modulul 2. Lucrări de prevenire şi combatere a eroziunii solurilor degradate în adâncime, se studiază în anul II, şcoală postliceală, nivelul 3 avansat, într-un număr de 28 ore.

Modulul 2. Lucrări de prevenire şi combatere a eroziunii solurilor degradate în adâncime reprezintă unitatea de competenţe 12. Lucrări de prevenire şi combatere a eroziunii solurilor degradate în adâncime, din Standardul de Pregătire Profesională, având poziţia 2. în planul de învăţământ. Lista competenţelor specifice unităţii de competenţe 12. Lucrări de prevenire şi combatere a eroziunii solurilor degradate în adâncime, din Standardul de Pregătire Profesională, pentru calificarea Tehnician cadastru funciar topograf, are următoarea structură:


12.2. Stabileşte necesarul de lucrări hidroameliorative longitudinale

12.3. Alege lucrările de combatere a eroziunii solului produsă de vânt şi alte procese de

degradare

12.4. Întreţine lucrările de combatere a eroziunii solului


Unitatea de competenţe: 12. Lucrări de prevenire şi combatere a eroziunii solurilor degradate în adâncime



Profilul în lung al torentului: - zona de eroziune,- de transport,- de depunere

Lucrări transversale:- amplasarea perpendiculară a lucrărilor,

materialelor din care se execută lucrările,- amplasarea lucrărilor în cele 3 zone

Lucrări executate pe versanţi: - Gărduleţe,- fascine,- cleionaje,- praguri de lemn,- gabioane

Lucrări de reţinere a aluviunilor:- baraje (părţi componente, tipuri, mod de

amplasare) Norme de igienă şi protecţie a muncii specifice lucrărilor hidrotehnice pentru corectarea torenţilor

12.2. Stabileşte necesarul de lucrări hidroameliorative

Lucrări paralele cu malul:- canale de pământ consolidate cu lemn,

17

longitudinale - canale de pământ consolidate cu zidărie de piatră,

- canale de pământ consolidate cu piatră şi mortar Tipuri de lucrări înclinate sau normale:- epiuri (materiale, distanţe) Lucrări de împădurire:

- alegerea speciilor, - forme de împădurire, - scheme de împădurire

Norme de igienă şi protecţie a muncii specifice lucrărilor hidroameliorative longitudinale

12.3. Alege lucrările de combatere a eroziunii solului produsă de vânt şi alte procese de degradare

Lucrări de combatere a eroziunii eoliene: - viteză vânt, - împiedicarea înaintării nisipurilor, - grăbirea procesului de solidificare a nisipurilor,- utilizarea productivă a nisipurilor

Tipuri de lucrări: - mijloace mecanice, - perdele de protecţie

Fixarea şi fertilizarea nisipurilor:- culturi agricole, forestiere,- materie organică, - plante furajere, - argilizarea nisipurilor

Norme de igienă şi protecţie a muncii specifice lucrărilor de combatere a eroziunii solului produsă de vânt şi alte procese de degradare

12.4. Întreţine lucrările de combatere a eroziunii solului

Lucrări hidrotehnice:- întreţinerea lucrărilor din pari şi nuiele, - din buşteni, - întreţinerea lucrărilor de gabioane şi lucrări din

beton şi piatră Lucrări vegetale:

- întreţinerea culturilor forestiere, - despotmolirea, - reîngroparea, - descopleşirea, - mobilizarea solului

Lucrări de îmbunătăţiri funciare:- întreţinere curentă, - întreţinere periodică, - întreţinere capitală

Norme de igienă şi protecţie a muncii specifice întreţinerii lucrărilor de combatere a eroziunii solului



Formularea competenţelor a avut în vedere cerinţele impuse de Standardele de Pregătire Profesională, în vederea formării, la viitorul absolvent, a capacităţilor intelectuale şi abilităţi de lucru în specialitate. Absolventul trebuie să-şi însuşească tehnici de muncă intelectuală şi practică care să justifice şi să motiveze activităţile lui, legate strict de execuţia unor lucrări şi de realizarea unor proiecte.

18

Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite acordate pentru unităţile de competenţe, care corespund numărului de ore din planul de învăţământ pentru toate tipurile de instruire.

Prezentăm în continuare modul de parcurgere, în ordine cronologică, a conţinutului, care reprezintă suportul planificării calendaristice:

Nr.crt. Tema

Nr. de ore


1. Lucrări hidrotehnice pentru corectarea torenţilor Profilul în lung al torentului:

- zona de eroziune,- de transport,- de depunere

Lucrări transversale:- amplasarea perpendiculară a lucrărilor,

materialelor din care se execută lucrările,- amplasarea lucrărilor în cele 3 zone

Lucrări executate pe versanţi: - garduleţe,- fascine,- cleionaje,- praguri de lemn,- gabioane

Lucrări de reţinere a aluviunilor:- baraje (părţi componente, tipuri, mod de

amplasare) Norme de igienă şi protecţie a muncii specifice lucrărilor hidrotehnice pentru corectarea torenţilor

4 4

2. Lucrări hidroameliorative longitudinale Lucrări paralele cu malul:

- canale de pământ consolidate cu lemn,- canale de pământ consolidate cu zidărie de piatră, - canale de pământ consolidate cu piatră şi mortar

Tipuri de lucrări înclinate sau normale:- epiuri (materiale, distanţe) Lucrări de împădurire:

- alegerea speciilor, - forme de împădurire, - scheme de împădurire

Norme de igienă şi protecţie a muncii specifice lucrărilor hidroameliorative longitudinale

4 4

3. Lucrări de combatere a eroziunii solului produsă de vânt şi alte procese de degradare Lucrări de combatere a eroziunii eoliene:

- viteză vânt, - împiedicarea înaintării nisipurilor, - grăbirea procesului de solidificare a nisipurilor,- utilizarea productivă a nisipurilor

Tipuri de lucrări antierozionale: - cu mijloace mecanice, - perdele de protecţie

Fixarea şi fertilizarea nisipurilor:- culturi agricole, forestiere,

4 4

19

- materie organică, - plante furajere, - argilizarea nisipurilor

Norme de igienă şi protecţie a muncii specifice lucrărilor de combatere a eroziunii solului produsă de vânt şi alte procese de degradare

4. Întreţinerea lucrărilor de combatere a eroziunii solului Lucrări hidrotehnice:

- întreţinerea lucrărilor din pari şi nuiele, - din buşteni, - întreţinerea lucrărilor de gabioane şi lucrări din

beton şi piatră Întreţinerea vegetaţiei:

- întreţinerea culturilor forestiere, - despotmolirea, - reîngroparea, - descopleşirea, - mobilizarea solului

Întreţinerea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare:- întreţinere curentă, - întreţinere periodică, - întreţinere capitală

Norme de igienă şi protecţie a muncii specifice întreţinerii lucrărilor de combatere a eroziunii solului

2 2

TOTAL ORE 14 14

Numărul de ore alocate pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să facă distribuţia în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului economic.


Modulul 2, Lucrări de prevenire şi combatere a eroziunii solurilor degradate în adâncime, se studiază în anul II, într-un număr total de 28 ore, reprezentând 14 ore instruire teoretică şi 14 ore laborator tehnologic. Pentru aplicarea curriculum-ului, procesul de predare-învăţare trebuie să fie focalizat pe formarea competenţelor tehnice specializate. Acest obiectiv se poate realiza prin folosirea celor mai adecvate metode, în care activitatea didactică este centrată pe elev. Metodele recomandate a se folosi sunt: studiul de caz, problematizarea, descoperirea, demonstraţia.

3. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice specializate din Standardul de Pregătire Profesională. Evaluarea va avea un caracter formativ, folosind pe lângă metodele clasice şi metodele alternative, cum ar fi: observarea sistematică, investigarea, proiectul, portofoliul pentru elev etc.

Întrucât majoritatea activităţilor desfăşurate la acest modul au un orinunţat caracter aplicativ, evaluarea trebuie să se facă prin metode şi cu instrumente de evaluare corespunzătoare. Un mijloc de evaluare mult folosit va fi fişa de observaţie. Elevul va primi spre rezolvare o asemenea fişă, pe care o va rezolva : pentru fiecare cerinţă rezolvată, elevul va bifa căsuţa corespunzătoare din fişă ; când sunt bifate toate căsuţele, elevul a terminat activitatea de evaluare. În continuare, evaluatorul va stabili care sunt răspunsurile corecte şi va face aprecierea, corespunzător unu barem de notare.

20

Se propune evaluarea competenţei: 12.1. Stabileşte necesarul de lucrări hidrotehnice pentru corectarea torenţilor

TEMA: Stabileşte lucrările care pot preveni eroziunea solului în adâncime.

În acest scop, propunem folosirea unei fişe de observaţie, după modelul de mai jos:

Fişă de observaţe pentru evaluarea competenţei 12.1. Stabileşte necesarul de lucrări hidrotehnice pentru corectarea torenţilor

Nr.crt.

Denumirea lucrărilor şi rolul lorRealizat

Da Nu

1. Cleionajele

2. Cleionajele simple

3. Cleionaje duble

4. Fascinajele

5. Garnisajele

6. Pragurile

21

MODULUL: 3. LUCRĂRI TOPOGRAFICE PENTRU PROIECTARE ŞI TRASARE-EXECUŢIE A CONSTRUCŢIILOR AGRICOLE

I. Locul modulului în cadrul planului de învăţământ

Modulul 3, Lucrări topografice pentru proiectare şi trasare-execuţie a construcţiilor agricole, se studiază în anul II, şcoală postliceală, nivelul 3 avansat, într-un număr de 112 ore.

Modulul 3. Lucrări topografice pentru proiectare şi trasare-execuţie a construcţiilor agricole reprezintă unitatea de competenţe 13. Lucrări topografice pentru proiectare şi trasare-execuţie a construcţiilor agricole, din Standardul de Pregătire Profesională, având poziţia 3. în planul de învăţământ al anului II, calificarea Tehnician cadastru funciar topograf.

Lista competenţelor specifice unităţii de competenţe 13. Lucrări topografice pentru proiectare şi trasare-execuţie a construcţiilor agricole, din Standardul de Pregătire Profesională, pentru calificarea Tehnician cadastru funciar topograf, are următoarea structură:

13.1. Ridică topografic terenul pe care se proiectează construcţiile agricole

13.2. Utilizează documentaţia tehnică de pregătire topografică a proiectelor de construcţii agricole

13.3. Stabileşte reţeaua de sprijin pentru trasarea construcţiilor agricole

13.4. Execută trasări topografice ale construcţiei agricole pe baza reţelelor de sprijin existente şi a reperelor lăsate în faza de ridicare a terenului

13.5. Determină tasarea unei construcţii sau înclinarea ei

13.6. Aplică normele de tehnica securităţii muncii în timpul lucrărilor topografice


Unitatea de competenţe:1 3. Lucrări topografice pentru proiectareşi trasare-execuţie a construcţiilor agricole


13.1. Ridică topografic terenul pe care se proiectează construcţiile agricole.

Date necesare la amplasamentul terenului Actele de proprietate a terenului (titularul,

localizare, vecini, suprafaţă ) Măsurători topografice ale terenului

Măsurători ale distanţelor, unghiurilor şi cotelor

Date prelucrate Planuri cu forma suprafeţelor şi profilului

terenului Planuri cu stabilirea rambleelor şi debleelor

13.2. Utilizeaza documentatia tehnica de pregatire topografica a proiectelor de constructii agricole.

Componentele documentaţiei tehnice Detalii de execuţie Proiectul de sistematizare verticală

22

Planuri şi profile longitudinale Scheme cu reţeaua de sprijin

Elemente topografice pentru proiect Elemente geometrice (coordonate, cote,

distanţe, unghiuri, diferenţe de nivel, pante)Schemele de trasare

Elementele de trasare Metodele şi procedeele de trasare Aparate şi instrumente auxiliare Materializarea şi semnalizarea

punctelor13.3. Stabileşte reţeaua de sprijin pentru trasarea construcţiilor agricole

Schema bazei de trasare Planul general al construcţiilor agricole

Reţeaua de construcţie Amplasarea punctelor reţelei Procedee de trasare, Procedee de marcare pe teren a vârfurilor

Baza altimetrică de trasare Nivelmentul geometric Repere de control

13.4. Execută trasări topografice ale construcţiei agricole, pe baza reţelelor de sprijin existente şi a reperelor lăsate în faza de ridicare a terenului.

Planuri şi profile Planul general al obiectivului de proiectat cu

terenuri şi construcţii agricole Planuri cu secţiuni ale construcţiilor Planuri cu traseele reţelelor edilitare

Trasare în teren Operaţiuni de trasare a axelor principale Operaţiuni de trasare a fundaţiilor, zidăriei şi

stâlpilorPrecizia trasării

Precizia trasării axelor principale Precizia trasării în detaliu Principiul calculului preciziei necesare

13.5. Determină trasarea unei construcţii sau înclinarea ei

Repere de nivelment Tipuri de repere Comportamentul lor

Măsurarea nivelitică Înălţimi şi distanţe ale clădirilor

Evoluţia construcţiilor Verificări în timp ale trasărilor şi înclinărilor

construcţiilor agricole13.6. Aplică normele de tehnică a securităţii muncii în timpul lucrărilor topografice.

Norme de tehnică a securităţii muncii în timpul lucrărilor topografice

Echipament de protecţie Programul de lucru Situaţii speciale

III Sugestii metodologice

1.Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi:

Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice specializate se formează prin toate tipurile de instruire. Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de

23

credite acordate pentru unităţile de competenţe, care corespund numărului de ore din planul de învăţământ pentru toate tipurile de instruire.

Prezentăm în continuare modul de parcurgere, în ordine cronologică, a conţinutului, care de fapt reprezintă suportul planificării calendaristice:

Nr crt

TemaNr. de ore alocat

Instruire teoretică

Laborator tehnologic

1. Date necesare la amplasamentul terenului Actele de proprietate a terenului (titularul,

localizare, vecini, suprafaţă ) Măsurători topografice ale terenului

Măsurători ale distanţelor, unghiurilor şi cotelor

Date prelucrate Planurile cu forma suprafeţelor şi profilului

terenului Planuri cu stabilirea rambleelor şi debleelor

7 9

2. Componentele documentaţiei tehnice Detalii de execuţie Proiectul de sistematizare verticală Planuri şi profile longitudinale Scheme cu reţeaua de sprijin

Elemente topografice pentru proiect Elemente geometrice (coordonate, cote,

distanţe, unghiuri, diferenţe de nivel, pante)Schemele de trasare

Elementele de trasare Metodele şi procedeele de trasare Aparate şi instrumente auxiliare Materializarea şi semnalizarea punctelor

15 14

3. Schema bazei de trasare Planul general al construcţiilor agricole

Reţeaua de construcţie Amplasarea punctelor reţelei Procedee de trasare, Procedee de marcare pe teren a vârfurilor

Baza altimetrică de trasare Nivelmentul geometric Repere de control

11 12

4. Planuri şi profile Planul general al obiectivului de proiectat cu

terenuri şi construcţii agricole Planuri cu secţiuni ale construcţiilor Planuri cu traseele reţelelor edilitare

Trasare în teren Operaţiuni de trasare a axelor principale Operaţiuni de trasare a fundaţiilor, zidăriei şi

stâlpilorPrecizia trasării

Precizia trasării axelor principale Precizia trasării în detaliu Principiul calculului preciziei necesare

16 12

24

5. Repere de nivelment Tipuri de repere Comportamentul lor

Măsurarea nivelitică Înălţimi şi distanţe ale clădirilor

Evoluţia construcţiilor Verificări în timp ale trasărilor şi înclinărilor

construcţiilor agricole

4 6

6. Norme de tehnică a securităţii muncii în timpul lucrărilor topografice


3 3

TOTAL 56 56

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să decidă asupra repartizării orelor, în funcţie de condiţiile şi cerinţele concrete din unitatea şcolară şi de la agentul economic.


Curriculum-ul şcolar pentru modulul 3. Lucrări topografice pentru proiectare şi trasare- execuţie a construcţiilor agricole se studiază în anul II, într-un număr total de 112 ore, reprezentând instruire teoretică şi instruire practică. Proiectarea curriculum-ului şcolar pentru nivelul trei avansat s-a făcut după un model nou, centrat pe competenţe cheie şi competenţe tehnice specializate.

La baza elaborării curriculum-ului a stat Standardul de Pregătire Profesională, respectiv unitatea de competenţe 13. Lucrări topografice pentru proiectare şi trasare-execuţie a construcţiilor agricole” cuantificată cu 2 credite. Unitatea de competenţe are în structura sa nivelul, valoarea creditului, competenţe, criterii de performanţă, condiţii de aplicabilitate şi probe de evaluare.

La nivelul trei avansat, complexitatea criteriilor de performanţă şi a condiţiilor de aplicabilitate pentru abilităţile cheie şi tehnice specializate creşte, astfel încât să asigure o integrare mai rapidă a absolvenţilor pe piaţa muncii sau să le permită să continue pregătirea la nivel superior.

De aceea, abilitatea tehnică specializată 13. Lucrări topografice pentru proiectare şi trasare-execuţie a construcţiilor agricole trebuie formată şi aprofundată fiind importantă pentru asigurarea flexibilităţii, adaptabilităţii şi mobilităţii pe piaţa muncii.

Pentru aplicarea curriculum-ului de anul II şcoală postliceală, procesul de predare-învăţare trebuie să fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice specializate cerute la nivelul trei avansat şi de calificarea Tehnician cadastru funciar topograf.

Folosirea unor metode cu activitatea didactică centrată pe elev asigură eficientizarea procesului de predare-învăţare şi permit contextualizarea şi agregarea competenţelor. Acesatea sunt:

-metode activ-participative propriu-zise: ce urmăresc dezvoltarea inteligenţei (problematizarea, descoperirea, modelarea, simularea, algoritmizarea, studiu de caz) şi dezvoltarea creativităţii;

-metode clasice cu valenţe participative (observaţia ştiinţifică, experimentul ştiinţific, conversaţia euristică, exerciţiul problematizat, expunerea problematizată, demonstraţia ştiinţifică şi studiul individual);

-metode active de verificare-evaluare (chestionarea problematizată, dezbaterea de probleme, lucrări problematizate, teste pe obiective, probe şi teste, expuneri proprii, lucrări de cercetare, lucrări de creaţie, controlul reciproc şi autoevaluarea).

25

Procesul de predare/învăţare este centrat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice specializate. Pentru dobândirea competenţelor individuale cheie şi tehnice specializate se impune cu stringenţă implicarea responsabilă, atât a profesorilor, cât şi a elevilor, prin folosirea unor strategii didactice adecvate în desfăşurarea orelor, care să capteze atenţia elevilor şi să le permită acestora un grad de independenţă şi oportunităţi de a lua anumite decizii în ceea ce priveşte procesul de învăţare.

De aceea, prestaţia didactică depusă de profesorul de specialitate trebuie să fie focalizată spre atingerea acestor competenţe individuale cerute de calificarea Tehnician cadastru funciar topograf. Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice, prin folosirea unor metode şi mijloace de învăţământ care să corespundă stilurilor de învăţare specifice nivelului trei avansat, care să ofere elevilor posibilitatea de opţiune pentru un procedeu sau altul, de reflectare asupra lucrurilor nou învăţate şi care să dea sentimentul realizării şi succesului.

Pentru eficientizarea procesului de predare/învăţare profesorul trebuie să-şi proiecteze din timp activitatea didactică, prin elaborarea de fişe de lucru, fişe de documentare, probe de evaluare şi autoevaluare, prin pregătirea materialelor, selectarea de software educaţional cu aplicaţii practice etc. Numai astfel, prin asigurarea resurselor materiale, elevii pot să dobândească cunoştinţele şi abilităţile cerute de competenţele tehnice specializate şi de competenţele cheie definite.


Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie şi competenţele tehnice şi specializate din Standardul de Pregătire Profesională. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în Standardul de Pregătire Profesională. Demonstrarea unei alte abilităţi, în afara celor din competenţele specificate, este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării.

Procesul de evaluare constă în generarea şi colectarea probelor care atestă performanţa unui elev şi în evaluarea acestor probe în comparaţie cu criteriile definite.

Evaluarea pentru probele practice implică observarea, evaluarea produsului şi chestionarea. Prin observarea elevului în timpul laboratorului tehnologic, profesorul colectează probe prin care să estimeze competenţa elevului. După ce activitatea a fost încheiată evaluatorul analizează ce a făcut sau produs elevul. Chestionarea, care înseamnă punerea de întrebări elevului şi primirea de răspunsuri verbale sau scrise, reprezintă un mijloc important de stabilire a dovezilor despre cunoştinţele de bază şi despre nivelul de înţelegere a proceselor, fenomenelor, lucrărilor de către elev.

Se pot utiliza diferite metode de evaluare, care să confere caracterul formativ al evaluării, folosind metode clasice, dar mai ales alternative, ca: observarea sistematică a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului etc.

Autoevaluarea este tot mai des folosită, întrucât elevii îşi pot exprima opinii proprii, îşi pot susţine şi motiva propunerile.

Evaluarea formativă este esenţială pentru învăţarea şi predarea eficientă. Elevii şi profesorii au nevoie să ştie ce progrese se fac pentru atingerea obiectivelor învăţării.

Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare din Standardul de Pregătire Profesională.

Evaluarea implică mai ales probe practice. De aceea, instrumentul de evaluare cel mai recomandat este fişa de observaţie. În această fişă se bifează câte o căsuţă de fiecare dată când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu succes.

Instrumentele de evaluare trebuie să fie adecvate scopului urmărit şi să permită elevilor să demonstreze că au atins Standardele de Pregătire Profesională, pentru unitatea de competenţă definită. Multitudinea instrumentelor de evaluare solicită din partea elevilor să formuleze răspunsuri sau să aleagă răspunsuri corecte. Ca metode de evaluare pot fi folosite:

-observarea proceselor de evoluţie a elevilor

26

-evaluarea produselor finale-autoevaluarea de către elev

Probele de evaluare pot fi orale, scrise şi practice, în funcţie de cerinţele unităţii de competenţe şi probele de evaluare formulate în Standardul de Pregătire Profesională şi de condiţiile de aplicabilitate ale competenţei individuale din Standardul de Pregătire profesională pentru calificarea Tehnician cadastru funciar topograf.

În continuare, pentru evaluarea competenţei, propunem realizarea unui proiect: Competenţa: 13. 2. Utilizează documentaţia tehnică de pregătire topografică a proiectelor

de construcţii agricole: Criteriului de performanţă (a) Componentele documentaţiei tehnice, Tema: Selectarea pieselor unui proiect de construcţii în vederea aplicării lui pe teren

Durata de elaborare: 10 zileOrganizarea clasei: grupe de 4 elevi

Datele proiectului: 1. Piesele unui proiect (sala de sport, sera, cantina) date de către evaluator Notă: Piesele sunt luate de la arhiva şcolii.

Evaluatorul poate să utilizeze o fişă de evaluare de următorul tip:

Fişă de evaluare pentru evaluarea competenţei:13. 2. Utilizează documentaţia tehnică de pregătire topografică a proiectelor de construcţii agricole:

Nr.crt

Selectarea pieselor unui proiect de construcţii în vederea aplicării lui pe teren

Verificare Evaluator Data

1

Componentele documentaţiei tehnice

a.

b.

c. d.

2Elemente topografice pentru proiect

Elemente geometrice

3

Schemele de trasare

a. Elemente de trasare

b. Metode şi procedee de trasare

c. Aparate şi instrumente auxiliare

d. Materializarea şi semnalizarea

Notă în atenţia evaluatorului: Evaluarea se va face prin bifarea de fiecare dată a unei căsuţe în coloana Verificare din fişa de evaluar,e când s-a demonstrat atingerea unei etape. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu succes.

În cazul în care competenţa nu se validează, se impun recomandări din partea evaluatorului.

27

Acestea sunt doar câteva sugestii de evaluare a competenţelor. Rămâne la latitudinea profesorului să-şi instrumenteze lecţia în funcţie de resursele umane şi materialele de care dispune. Recomandăm folosirea frecventă a aplicaţiilor practice.

MODULUL: 4. LUCRĂRI TOPOGRAFICE PENTRU PROIECTARE ŞI TRASARE-EXECUŢIE A CĂILOR DE COMUNICAŢIE ÎN AGRICULTURĂ


Modulul 4. Lucrări topografice pentru proiectare şi trasare-execuţie a căilor de comunicaţie în agricultură se studiază în anul II, şcoală postliceală, nivelul 3 avansat, într-un număr de 112 ore.

Modulul 4. Lucrări topografice pentru proiectare şi trasare-execuţie a căilor de comunicaţie în agricultură se află pe poziţia 4. în planul de învăţământ la calificarea Tehnician cadastru funciar topograf şi reprezintă unitatea de competenţe 14. Lucrări topografice pentru

28

proiectare şi trasare-execuţie a căilor de comunicaţie în agricultură din Standardul de Pregătire Profesională al acestei calificări.

Lista competenţelor specifice unităţii de competenţe 14. Lucrări topografice pentru proiectare şi trasare-execuţie a căilor de comunicaţie în agricultură, din Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Tehnician cadastru funciar topograf, are următoarea structură:


14.2. Execută trasarea pe teren a traseului căii de comunicaţie în timpul studiilo definitive

14.3. Redactează plan de situaţie, profil longitudinal şi profiluri transversale


14.5. Aplică pe teren, în plan şi pe verticală axele şi punctele caracteristice drumurilor agricole

14.6. Aplică normele de tehnică a securităţii muncii în timpul lucrărilor topografice

II.Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unitatea de competenţe: 14. Lucrări topografice pentru proiectare şi trasare-execuţiea căilor de comunicaţie în agricultură



Amplasamentul terenului Hărţi şi planuri la diverse scări Fotoscheme Fotoplanuri cu curbe de nivel

Variante de traseu propuse Metoda axei zero

Planul topografic al traseului Reţeaua de sprijin Calculul axei în plan orizontal şi vertical

14.2. Execută trasarea pe teren a traseului căii de comunicaţie în timpul studiilor efinitive

Vârfurile traseului Metode de marcare şi fixare definitivă a

vârfurilor Vn şi a direcţionalilor DiPichetarea

Metode de marcare şi măsurare a distanţelor între picheţi

Punctele principale ale curbelor Metode de numerotare şi kilometrare a

picheţilor Carnetului de pichetaj

Nivelmentul traseului Nivelmentul geometric tehnic Erorile medii pătratice admise Precizia nivelmentului tehnic

14.3. Redactează plan de situaţie, profil longitudinal şi profile transversale

Planuri de situaţie la scara 1:10 000, 1:5 000, 1:1 000Nivelmentul longitudinal

Profilul longitudinal

29

Nivelment transversal Profilul transversal


Elementele principale ale curbelor Vârful de unghi Vn Punctele de tangentă Tangenta de intrare Tangenta de ieşire Punctul bisector

Procedee de determinare ale elementelor principale ale curbelor

Procedeul trigonometric Procedeul analitic

Fotogrammetria şi calcul electronic în proiectarea drumurilor

Programe de bază şi intermediare în sistemul de programare

14.5. Aplică pe teren, în plan şi pe verticală axele şi punctele caracteristice drumurilor agricole

Drumuri principale Trasare planimetrică Trasare nivelitică Trasarea axelor şi punctelor

Metode de trasare - metoda coordonatelor polare- metoda coordonatelor rectangulare

Drumuri secundare Trasare planimetrică Trasare nivelitică Trasarea axelor şi punctelor Axa longitudinală şi curba de nivel cheie

Gabaritul profilurilor transversale ale drumurilor agricole

Operaţiuni de pichetare- marcarea pe teren a secţiunii de săpătură şi de

umplutură- marcarea platformei orizontale cu bombament- marcarea drumului şi şanţurilor marginale- pichetarea profilului transversal

14.6. Aplică normele de tehnică a securităţii muncii în timpul lucrărilor topografice

Norme de tehnică a securităţii muncii în timpul lucrărilor topografice


II Sugestii metodologice


Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice specializate se formează prin toate tipurile de instruire. Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite acordate pentru unităţile de competenţe, care corespund numărului de ore din planul de învăţământ pentru toate tipurile de instruire.


30

Nr crt




1. Amplasamentul terenului Hărţi şi planuri la diverse scări Fotoscheme Fotoplanuri cu curbe de nivel

Variante de traseu propuse Metoda axei zero

Planul topografic al traseului Reţeaua de sprijin Calculul axei în plan orizontal şi vertical

6 7

2. Vârfurile traseului Metode de marcare şi fixare definitivă a

vârfurilor Vn şi a direcţionalilor DiPichetarea

Me tode de marcare şi măsurare a distanţelor între picheţi

Punctele principale ale curbelor Metode de numerotare şi kilometrare a picheţilor Carnetului de pichetaj

Nivelmentul traseului Nivelmentul geometric tehnic Erorile medii pătratice admise Precizia nivelmentului tehnic

7 12

3. Planuri de situaţie la scara 1:10 000, 1:5 000, 1:1 000Nivelmentul longitudinal

Profilul longitudinalNivelment transversal

Profilul transversal

5 4

4. Elementele principale ale curbelor Vârful de unghi Vn Punctele de tangentă Tangenta de intrare Tangenta de ieşire Punctul bisector


Procedeul trigonometric Procedeul analitic

Fotogrammetria şi calcul electronic în proiectarea drumurilor

Programe de bază şi intermediare în sistemul de programare

9 6

31

5. Drumuri principale Trasare planimetrică Trasare nivelitică Trasarea axelor şi punctelor

Metode de trasare - metoda coordonatelor polare- metoda coordonatelor rectangulare

Drumuri secundare Trasare planimetrică Trasare nivelitică Trasarea axelor şi punctelor Axa longitudinală şi curba de nivel cheie

Gabaritul profilurilor transversale ale drumurilor agricole

Operaţiuni de pichetare- marcarea pe teren a secţiunii de săpătură şi de

umplutură- marcarea platformei orizontale cu bombament- marcarea drumului şi şanţurilor marginale- pichetarea profilului transversal

26 24

6. Norme de tehnică a securităţii muncii în timpul lucrărilor topografice


3 3

TOTAL 56 56



Modulul 4. Lucrări topografice pentru proiectare şi trasare-execuţie a căilor de

comunicaţie în agricultură se studiază în anul II, şcoală postliceală, într-un număr total de 112

ore, reprezentând instruire teoretică şi laborator tehnologic.

Proiectarea curriculum-ului şcolar pentru nivelul trei avansat s-a făcut după un model nou

centrat pe competenţe cheie şi competenţe tehnice specializate.

La baza elaborării curriculum-ului a stat Standardul de Pregătire Profesională, respectiv

unitatea de competenţe 14. Lucrări topografice pentru proiectare şi trasare-execuţie a căilor de comunicaţie în agricultură, cuantificată cu 2 credite. Unitatea de competenţe are în structura sa nivelul, valoarea creditului, competenţe, criterii de performanţă, condiţii de aplicabilitate şi probe de evaluare.

La nivelul trei avansat, complexitatea criteriilor de performanţă şi a condiţiilor de aplicabilitate pentru abilităţile cheie şi tehnice specializate creşte, astfel încât să asigure o integrare mai rapidă a absolvenţilor pe piaţa muncii sau să le permită să continue pregătirea la nivel superior. De aceea, abilitatea tehnică specializată 14.Lucrări topografice pentru proiectare şi trasare-execuţie a căilor de comunicaţie în agricultură trebuie formată şi aprofundată, fiind importantă pentru asigurarea flexibilităţii, adaptabilităţii şi mobilităţii pe piaţa muncii.

32

Pentru aplicarea curriculum-ului de anul II, şcoală postliceală, procesul de predare-învăţare trebuie să fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice specializate cerute la nivelul trei avansat şi de calificarea Tehnician cadastru funciar topograf. Folosirea unor metode cu activitatea didactică centrată pe elev asigură eficientizarea procesului de predare-învăţare şi permit contextualizarea şi agregarea competenţelor. Acestea sunt:




Procesul de predare/învăţare este centrat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice specializate. Pentru dobândirea competenţelor individuale cheie şi tehnice specializate se impune cu stringenţă implicarea responsabilă, atât a profesorilor, cât şi a elevilor, prin folosirea unor strategii didactice adecvate în desfăşurarea orelor, care să capteze atenţia elevilor şi să le permită acestora un grad de independenţă şi oportunităţi de a lua anumite decizii în ceea ce priveşte procesul de învăţare. De aceea, prestaţia didactică depusă de profesorul de specialitate trebuie să fie focalizată spre atingerea acestor competenţe individuale cerute de calificarea Tehnician cadastru funciar topograf. Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice, prin folosirea unor metode şi mijloace de învăţământ care să corespundă stilurilor de învăţare specifice nivelului trei avansat, care să ofere elevilor posibilitatea de opţiune pentru un procedeu sau altul, de reflectare asupra lucrurilor nou învăţate şi care să dea sentimentul realizării şi succesului.

Pentru eficientizarea procesului de predare/învăţare, profesorul trebuie să-şi proiecteze din timp activitatea didactică, prin elaborarea de fişe de lucru, fişe de documentare, probe de evaluare şi autoevaluare, prin pregătirea materialelor, selectarea de software educaţional cu aplicaţii practice etc.. Numai astfel, prin asigurarea resurselor materiale, elevii pot să dobândească cunoştinţele şi abilităţile cerute de competenţele tehnice specializate şi de competenţele cheie definite.


Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie şi competenţele tehnice şi specializate din Standardul de Pregătire Profesională. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în Standardul de Pregătire Profesională. Demonstrarea unei alte abilităţi, în afara celor din competenţele specificate, este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării.

Evaluarea pentru probele practice implică observarea, evaluarea produsului şi chestionarea. Prin observarea elevului în timpul laboratorului, profesorul colectează probe prin care să estimeze competenţa elevului. După ce activitatea a fost încheiată evaluatorul analizează ce a făcut sau produs elevul. Chestionarea, care înseamnă punerea de întrebări elevului şi primirea de răspunsuri verbale sau scrise, reprezintă un mijloc important de stabilire a dovezilor despre cunoştinţele de bază şi despre nivelul de înţelegere a proceselor, fenomenelor, lucrărilor de către elev.

Se pot utiliza diferite metode de evaluare, care să confere caracterul formativ al evaluării, folosind metode clasice, dar mai ales alternative, ca: observarea sistematică a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului etc.


Sigur că şi evaluarea sumativă are importanţa ei, deloc de neglijat. Ea asigură dovezi pentru elevi, angajatori şi instituţii educaţionale, despre realizările unui elev în ceea ce priveşte cunoştinţele, înţelegerea şi abilităţile după criterii definite.

33

Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente, care trebuie elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare din Standardul de Pregătire Profesională.

Instrumentele de evaluare trebuie să fie adecvate scopului urmărit şi să permită elevilor să demonstreze că au atins Standardele de Pregătire Profesională, pentru unitatea de competenţe definită. Multitudinea instrumentelor de evaluare solicită din partea elevilor să formuleze răspunsuri sau să aleagă răspunsuri corecte. Ca metode de evaluare pot fi folosite:

-observarea proceselor de evoluţie a elevilor-evaluarea produselor finale-autoevaluarea de către elevProbele de evaluare pot fi orale, scrise şi practice în funcţie de cerinţele unităţii de

competenţe şi probele de evaluare formulate în Standardul de Pregătire Profesională şi de condiţiile de aplicabilitate ale competenţei individuale din Standardul de Pregătire profesională pentru calificarea Tehnician cadastru funciar topograf.

Evaluarea implică mai ales probe practice. De aceea, instrumentul de evaluare cel mai recomandat este fişa de observaţie. În această fişă se bifează câte o căsuţă de fiecare dată când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu succes.

În continuare, propunem realizarea unui proiect, pentru evaluarea competenţei: 14.4. Calculează elementele principale ale curbelor de racordare şi în detaliu, a criteriului de performanţă: (b) Procedee de determinare ale elementelor principale ale

curbelor,: Tema proiecrului: Calculul elementelor principale ale unei curbe prin procedeul analitic

sau grafoanaliticDurata de elaborare: 20 de zileOrganizarea clasei: grupe de 4 elevi

Datele proiectului: 1. Elementele curbelor luate de la o lucrare anterioară.

Notă: Elementele curbelor au fost stabilite de către elevi la o lucrare anterioară


Fişă de evaluare pentru competenţa 14.4.Calculează elementele principale ale curbelor de racordare şi în detaliu,

Nr.crt

Calculul elementelor principale ale unei curbe prin procedeul analitic sau grafoanalitic

Verificare Evaluator Data

1


a. Procedeul analitic

b. Procedeul grafoanalitic

34

Notă în atenţia evaluatorului: Evaluarea se va face prin bifarea de fiecare dată a unei căsuţe în coloana Verificare din fişa de evaluare când s-a demonstrat atingerea unei etape. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu succes.

În cazul în care competenţa nu se validează, se impun recomandări din partea evaluatorului. Acestea sunt doar câteva sugestii de evaluare a competenţelor. Rămâne la latitudinea

profesorului să-şi instrumenteze lecţia în funcţie de resursele umane şi materialele de care dispune. Recomandăm folosirea frecventă a aplicaţiilor practice.

Modulul: 5. CADASTRU TEHNIC


Modulul 5. Cadastru tehnic se studiază în anul II, şcoală postliceală, nivelul 3 avansat într-un număr de 84 ore.

Modulul 5. Cadastru tehnic se află pe poziţia 5. în planul de învăţământ la calificarea Tehnician cadastru funciar topograf şi reprezintă unitatea de competenţe 15. Cadastru

tehnic din Standardul de Pregătire Profesională al acestei calificări.

35

Lista competenţelor specifice unităţii de competenţe 15. Cadastru tehnic, din Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Tehnician cadastru funciar topograf, are următoarea structură:

15.1. Efectuează operaţiile preliminare

15.2. Execută îndesirea reţelei geodezice

15.3. Efectuează delimitarea cadastrală

15.4. Identifică proprietarii de terenuri

15.5. Calculează suprafeţe cadastrale

II.Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unitatea de competenţe: 15. Cadastru tehnic


15.1. Efectuează operaţiile preliminare

Etapa de lucru:- lucrări pregătitoare, - analiza situaţiei, - întocmirea proiectelor tehnice de ansamblu şi

execuţie, - calculul suprafeţelor, - redactarea registrelor cadastrale

Baza de date:- registrul cadastral al parcelelor, - indexul alfabetic al posesorilor, - registrul corpurilor de proprietate

Soluţii tehnice:- stadiul planurilor topo-cadastrale, - actualizarea celor existente - observaţiile finale privind proiectele tehnice

15.2. Execută îndesirea reţelei geodezice

Reţeaua de ridicare:- puncte de reper,- puncte de hotar,- staţii de drumuire

Puncte vechi:- descrierea topografică,- schiţa de reperaj,- starea bornelor

Materializarea reţelei:- alegerea punctelor noi,- amplasarea staţiilor,- marcarea punctelor,- semnalizarea punctelor, puncte inaccesibile,- calcularea coordonatelor

Prelucrarea datelor:- compensarea unei reţele G.P.S., - dotarea standard medie

15.3. Efectuează delimitarea cadastrală

Termenii delimitării:- hotarul,

36

- graniţa,- frontiera

Operaţiunea de delimitare:- studierea documentelor,- marcarea hotarelor,- restabilirea graniţelor între proprietăţi, - numerotarea punctelor de hotar

Cadrul legislativ:- legea nr.2/1968,- plan urbanistic general,- legea nr.18/1991

Dosarul delimitării:- procese verbale de delimitare, - procese verbale de predare, - formulare tipizate, - memoriul tehnic, - schiţe

15.4. Identifică proprietarii de terenuri

Registrul posesorilor:- număr de ordine, nume, prenume, cod numeric,

adresă, numărul foii de plan Situaţia juridică a imobilelor:

- acte doveditoare ale dreptului de proprietate,- modul de deţinere a imobilului, - imobile deţinute de persoane juridice sau de

instituţiile statului Înregistrarea efectivă:

- număr, denumire, suprafaţă, cadrul grupului de destinaţie, simbol, număr etape

Identificarea construcţiilor:- recunoaşterea, - descrierea şi încadrarea lor în categorii, - destinaţia clădirilor, - deţinătorii clădirilor

15.5. Calculează suprafeţe cadastrale

Parcelarea:- identificarea scriptică a parcelelor,- proiectarea parcelarului, - calcul analitic al suprafeţelor şi al elementelor

geometrice, - aplicarea parcelarului pe teren, - aplicaţii

Detaşarea:- detaşarea prin punct obligat, - detaşarea paralelă, - rezolvarea trigonometrică, - detaşarea computerizată, - aplicaţii

Rectificări:- rectificarea de hotar ca detaşare prin punct

obligatoriu,- rectificarea unui hotar prin parcelare paralelă,- aplicatii practice

Prelucrarea datelor:- compensarea unei reţele G.P.S, - dotarea standard medie

37

IV. Sugestii metodologic


Competenţele pentru abilităţile cheie şi competenţele tehnice specializate se formează prin toate tipurile de instruire. Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite acordate pentru unităţile de competenţe care corespund numărului de ore din planul de învăţământ pentru toate tipurile de instruire.


Nr.crt. Tema

Nr. de ore


1. Operaţii preliminare Etapa de lucru:

- lucrări pregătitoare, - analiza situaţiei, - întocmirea proiectelor tehnice de ansamblu şi

execuţie, - calculul suprafeţelor, - redactarea registrelor cadastrale

Baza de date:- registrul cadastral al parcelelor, - indexul alfabetic al posesorilor, - registrul corpurilor de proprietate

Soluţii tehnice:- stadiul planurilor topo-cadastrale, - actualizarea celor existente

observaţiile finale privind proiectele tehnice

6 12

2. Îndesirea reţelei geodezice Reţeaua de ridicare:

- puncte de reper,- puncte de hotar,- staţii de drumuire

Puncte vechi:- descrierea topografică,- schiţa de reperaj,- starea bornelor

Materializarea reţelei:- alegerea punctelor noi,- amplasarea staţiilor,- marcarea punctelor,- semnalizarea punctelor, puncte inaccesibile,- calcularea coordonatelor

Prelucrarea datelor:- compensarea unei reţele G.P.S., - dotarea standard medie

4 10

3. Delimitarea cadastrală Termenii delimitării:

38

- hotarul,- graniţa,- frontiera

Operaţiunea de delimitare:- studierea documentelor,- marcarea hotarelor,- restabilirea graniţelor între proprietăţi, - numerotarea punctelor de hotar

Cadrul legislativ:- legea nr.2/1968,- plan urbanistic general,- legea nr.18/1991

Dosarul delimitării:- procese verbale de delimitare, - procese verbale de predare, - formulare tipizate, - memoriul tehnic, - schiţe

6 8

4. Identificarea proprietarilor de terenuri Registrul posesorilor:

- număr de ordine, nume, prenume, cod numeric, adresă, numărul foii de plan

Situaţia juridică a imobilelor:- acte doveditoare ale dreptului de proprietate,- modul de deţinere a imobilului, - imobile deţinute de persoane juridice sau de

instituţiile statului Înregistrarea efectivă:- număr, denumire, suprafaţă, cadrul grupului de destinaţie, simbol, număr etape Identificarea construcţiilor:

- recunoaşterea, - descrierea şi încadrarea lor în categorii, - destinaţia clădirilor,- deţinătorii clădirilor

6 12

5. Calculul suprafeţelor cadastrale Parcelarea:

- identificarea scriptică a parcelelor,- proiectarea parcelarului, - calcul analitic al suprafeţelor şi al elementelor

geometrice, - aplicarea parcelarului pe teren, - aplicaţii

Detaşarea:- detaşarea prin punct obligat, - detaşarea paralelă, - rezolvarea trigonometrică, - detaşarea computerizată, - aplicaţii

Rectificări:- rectificarea de hotar ca detaşare prin punct

obligatoriu,- rectificarea unui hotar prin parcelare paralelă,- aplicatii practice

6 14

39

Prelucrarea datelor:- compensarea unei reţele G.P.S, - dotarea standard medie

TOTAL ORE 28 56

Numărul de ore alocate pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să facă distribuţia în funcţie de specificul zonei şi resursele materiale ale şcolii.


Modulul 5. Cadastru tehnic se studiază în anul II, într-un număr total de 84 ore, reprezentând 28 ore instruire teoretică şi 56 ore laborator tehnologic.

Pentru aplicarea curriculum ului, procesul de predare-învăţare trebuie să fie focalizat pe formarea competenţelor tehnice specializate. Acest obiectiv se poate realiza prin folosirea celor mai adecvate metode, în care activitatea didactică este centrată pe elev. Pentru fiecare unitate de conţinut se vor alege acele procedee care conduc la formarea competenţei specifice conţinutului.

Metodele recomandate a se folosi sunt: studiul de caz, problematizarea, descoperirea, demonstraţia.


Metodele de evaluare vor fi alese aşa încât absolventul să dobândească abilităţi şi deprinderi specifice calificării. Instrumentele de evaluare trebuie elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare introduse în Standardul de Pregătire Profesională.

Metode ca studiul de caz, problematizarea, refaratul, proiectul, stimulează gândirea logică şi analitică.

FIŞĂ DE EVALUARE

Tema: Calculul suprafeţelor cadastrale

Sarcini de lucru:

1. Identificaţi părţile componente ale planimetrului electronic şi înscrieţi în tabel în dreptul fiecărei cifre denumirea părţii componente.


Nr.crt.

Denumire părţi componenteRealizat

Da Nu

1.

2.

3.

4.

5.

6.

2. Calculaţi aria unei suprafeţe cu planimetrul electronic, cunoscând constanta planimetrică (C = 100). Se va planimetra suprafaţa cu polul în exterior şi interior.

40

3. Să se caculeze aria unei suprafeţe pe cale grafică pe un plan la scara 1:5 000. Acestea sunt doar câteva sugestii de evaluare a competenţelor. Rămâne la latitudinea


Modulul: 6. CADASTRU ECONOMIC


Modulul 6. Cadastru economic se studiază în anul II, şcoală postliceală, nivelul 3 avansat, într-un număr de 56 ore.

Modulul 6. Cadastru economic se află pe poziţia 6. în planul de învăţământ la calificarea Tehnician cadastru funciar topograf şi reprezintă unitatea de competenţe 16. Cadastru economic, din Standardul de Pregătire Profesională al acestei calificări.

41

Lista competenţelor specifice unităţii de competenţe 16. Cadastru economic, din Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Tehnician cadastru funciar topograf, are următoarea structură:

16.1. Stabileşte importanţa economică a terenurilor

16.2. Stabileşte schema de bonitare a terenurilor

16.3. Clasifică terenurile agricole după fertilitatea lor

16.4. Efectuează calcule pentru stabilirea impozitelor pe terenuri agricole, terenuri

pentru construit şi construcţii

III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unitatea de competenţe: 16. Cadastru economic


16.1. Stabileşte importanţa economică a terenurilor

Sectoare interesate:- organele juridice şi proprietarii, - organele fiscale, - organele centrale şi locale

Estimaţiuni cadastrale:- expresia bănească a terenurilor şi

construcţiilor, - venitul net, - măsuri economico-financiare

Veniturile statului: - sursa principală - pământul, - obligaţiile faţă de stat a persoanelor

fizice şi juridice, - impozitele reale legate de estimaţii

cadastrale16.2. Stabileşte schema de bonitare a terenurilor

Metode de bonitare: - note de bonitare

Factori ce determină bonitarea: - natura solului, - condiţii climatice, - forme ale reliefului

Schema de bonitare:- bonitarea arabilului, - bonitarea pajiştilor, viilor, livezilor,

pădurilor, - excepţii de la bonitări

Completarea documentaţiei cadastrale:- redactarea hărţii de bonitare, - publicitatea rezultatelor bonitării,- efectul juridic al bonitării


Fertilitatea terenurilor:- fertilitate naturală, - fertilitate artificială, - fertilitate economică a solului

Clasa de calitate a terenurilor agricole:- terenurile din clasa I a de fertilitate,

42

- terenurile din clasa II a de fertilitate,- terenurile din clasa III a de fertilitate,- terenurile din clasa IV a de fertilitate,- terenurile din clasa V a de fertilitate

Cartările pedoclimatice:- bonitarea terenului, - hărţi la scara 1: 200 000, - zonarea lucrărilor de îmbunătăţiri

funciare16.4. Efectuează calcule pentru stabilirea impozitelor pe terenuri agricole, terenuri pentru construit şi construcţii

Terenurile agricole din România:- venitul net pentru o producţie anuală,- venitul net cadastral pentru o perioadă

îndelungată, - venitul net cadastral mediu

Terenurile pentru construcţii:- aplicarea privind delimitarea şi

evaluarea terenurilor de construcţii, - valoarea unitară a terenurilor,- valoarea totală a imobilului,- actualizarea valorii

Evaluarea imobilelor:- vânzarea de locuinţe construite din

fondurile statului, - vânzarea de locuinţe şi alte spaţii

construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat,

- elementele evaluării (studiu de rezistenţă, materiale folosite, finisare, starea tehnică, timpul de încălzire, dotări, gradul de uzură, condiţii)

V. Sugestii metodologice


Formularea competenţelor a avut în vedere cerinţele impuse de Standardele de Pregătire Profesională, formându-i viitorului absolvent capacitaţi intelectuale şi abilităţi de lucru în specialitate. Absolventul trebuie să-şi însuşească tehnici de muncă intelectuală şi practică care să justifice şi să motiveze activităţile lui, legate strict de execuţia unor lucrări şi de realizarea unor proiecte.

Prezentăm în continuare modul de parcurgere, în ordine cronologică, a conţinutului, care de fapt reprezintă suportul planificării calendaristice:Nr.crt. Tema

Nr. de ore


1. Importanţa economică a terenurilor Sectoare interesate:

- organele juridice şi proprietarii, - organele fiscale, - organele centrale şi locale

Estimaţiuni cadastrale:43

- expresia bănească a terenurilor şi construcţiilor,

- venitul net, - măsuri economico-financiare

Veniturile statului: - sursa principală pământul, - obligaţiile faţă de stat a persoanelor

fizice şi juridice,- impozitele reale legate de estimaţii

cadastrale

66

2. Schema de bonitare a terenurilor Metode de bonitare:

- note de bonitare Factori ce determină bonitarea:

- natura solului, - condiţii climatice, - forme ale reliefului

Schema de bonitare:- bonitarea arabilului, - bonitarea pajiştilor, viilor, livezilor,

pădurilor, - excepţii de la bonitări

Completarea documentaţiei cadastrale:- redactarea hărţii de bonitare, - publicitatea rezultatelor bonitării,- efectul juridic al bonitării

8 8

3. Clasificarea terenurilor agricole Fertilitatea terenurilor:

- fertilitate naturală, - fertilitate artificială, - fertilitate economică a solului

Clasa de calitate a terenurilor agricole:- terenurile din clasa I a de fertilitate,- terenurile din clasa II a de fertilitate,- terenurile din clasa III a de fertilitate,- terenurile din clasa IV a de fertilitate,- terenurile din clasa V a de fertilitate

Cartările pedoclimatice:- bonitarea terenului, - hărţi la scara 1: 200 000, - zonarea lucrărilor de îmbunătăţiri

funciare

6 6

4. Calcule pentru stabilirea impozitelor pe terenuri agricole, terenuri pentru construit şi construcţii Terenurile agricole din România:

- venitul net pentru o producţie anuală,- venitul net cadastral pentru o perioadă

îndelungată, - venitul net cadastral mediu

Terenurile pentru construcţii:- aplicarea privind delimitarea şi evaluarea

terenurilor de construcţii, - valoarea unitară a terenurilor,

88

44

- valoarea totală a imobilului,- actualizarea valorii

Evaluarea imobilelor:- vânzarea de locuinţe construite din

fondurile statului, - vânzarea de locuinţe şi alte spaţii

construite din fondurile statului şi din fondurile unităţilor economice sau bugetare de stat,

- elementele evaluării (studiu de rezistenţă, materiale folosite, finisare, starea tehnică, timpul de încălzire, dotări, gradul de uzură, condiţii)

TOTAL 28 28

Numărul de ore alocate pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să facă Distribuirea, în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului economic.


Modulul 6. Cadastru economic se studiază în anul II, într-un număr total de 56 ore, reprezentând 28 ore instruire teoretică şi 28 ore laborator tehnologic.

Proiectarea curriculum-ului şcolar pentru nivelul trei avansat s-a făcut după un model nou, centrat pe competenţe cheie şi competenţe tehnice specializate. Procesul de predare-învăţare trbuie să fie focalizat pe formarea competenţelor prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională, prin folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţământ. Elevii vor consulta documente juridice, vor analiza şi interpreta date, vor completa documente.


Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie şi competenţele tehnice specializate din Standardul de Pregătire Profesională. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în Standardul de Pregătire Profesională. Demonstrarea unei alte abilităţi, în afara celor din competenţele specificate, este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării.


Evaluarea pentru probele practice implică observarea, evaluarea produsului şi chestionarea. Prin observarea elevului în timpul laboratorului tehnologic, profesorul colectează probe prin care să estimeze competenţa elevului. După ce activitatea a fost încheiată, evaluatorul analizează ce a făcut sau produs elevul. Chestionarea, care înseamnă punerea de întrebări elevului şi primirea de răspunsuri verbale sau scrise, reprezintă un mijloc important de stabilire a dovezilor despre cunoştinţele de bază şi despre nivelul de înţelegere a proceselor, fenomenelor, lucrărilor de către elev.

Se pot utiliza diferite metode de evaluare, care să confere caracterul formativ al evaluării, folosind metode clasice, dar mai ales alternative, ca: observarea sistematică a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, etc.


45

Evaluarea formativă este esenţială pentru învăţarea şi predarea eficientă. Elevii şi profesorii au nevoie să ştie ce progrese se fac pentru atingerea obiectivelor învăţării, să realizeze activităţi care să demonstreze competenţe legate de cadastrul economic.

Sigur că şi evaluarea sumativă are importanţa ei, deloc de neglijat. Ea asigură dovezi pentru elevi, angajatori şi instituţii educaţionale, despre realizările unui elev în ceea ce priveşte cunoştinţele, înţelegerea şi abilităţile după criterii definite. Se propune o probă de evaluare pentru competenţa:


TEMA: DESCRIEREA CLASELOR DE CALITATE

Sarcini de lucru:

1. Prezentaţi însuşirile terenurilor agricole, pentru a stabili gradul de fertilitate.

2. Prezentaţi clasele de calitate şi caracteristicile lor.

Nr.crt.

Clasa de calitate/caracteristiciRealizat

Da Nu

1. Clasa I a

2. Clasa a II a

3. Clasa a III a

4. Clasa a IV a

5. Clasa a V a

3. Stabiliţi legătura între clasele de calitate şi notele de bonitare.

Clasa de calitate Note de bonitare Caracteristici Realizat

IIIIIIIVV

Acestea sunt doar câteva sugestii de evaluare a competenţelor. Rămâne la latitudinea profesorului să-şi instrumenteze lecţia în funcţie de resursele umane şi materialele de care dispune. Recomandăm folosirea frecventă a aplicaţiilor practice.

Modulul: 7. CADASTRU JURIDIC

46


Modulul 7. Cadastru juridic se studiază în anul II, şcoală postliceală, nivelul 3 avansat, într-un număr de 84 ore.

Modulul, 7. Cadastru juridic se află pe poziţia 7. în planul de învăţământ la calificarea Tehnician cadastru funciar topograf şi reprezintă unitatea de competenţe 17. Cadastru juridic, din Standardul de Pregătire Profesională al acestei calificări.

Lista competenţelor specifice unităţii de competenţe 17. Cadastru juridic, din Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Tehnician cadastru funciar topograf, are următoarea structură:

17.1. Întocmeşte documentaţia necesară conducerii cadastrului funciar

17.2. Precizează scopul publicităţii imobiliare

17.3. Sintetizează noţiunea de carte funciară, organizare şi funcţionare

17.4. Completează cartea funciară

IV. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unitatea de competenţe: 17. Cadastru juridic


17.1. Întocmeşte documentaţia necesară conducerii cadastrului funciar

Documentaţia necesară:- documente privind proprietatea, - documente privind parcelele, - lista schimbărilor

Informaţii cadastrale:- organizarea bazei de date, - fişa de bază a cadastrului, - fişa de bază a cărţii funciare, - fişa individuală, - fişa proprietăţii

Harta cadastrală:- operaţiuni tehnice, - măsurare, - recalculare, - rectificare, - comunicarea modificărilor, - întocmirea hărţii reactualizate

17.2. Precizează scopul publicităţii imobiliare

Rolul publicităţii în România:- siguranţa proprietăţii, - strămutarea proprietăţii, - aplicarea normei de drept

Organizarea sistemelor publicitare:- registrul de publicitate, - registrul de transcripţiuni

Compararea celor două sisteme: - evidenţa registrelor, - obiectul publicităţii, - publicitatea actelor, - transcrierea operaţiunilor,

47

- înscrierea ca forţă probantă 17.3. Sintetizează noţiunea de carte funciară, organizare şi funcţionare

Drepturile tabulare:- drepturi reale imobiliare (dreptul de

proprietate, dreptul de uz, uzufruct, superficie, abitaţiune, servituţie)

- drepturi reale imobiliare accesorii (ipoteca şi privilegiul) Corpul funciar:

- descrierea corpului funciar, - modificările aduse corpului funciar, - numerotarea corpurilor funciare

Actele ce se înscriu în cartea funciară:- cerinţe de validitate, - putere doveditoare, - numele părţilor, - traducerea legalizată

17.4. Completează cartea funciară

Cartea funciară:- titlul cărţii funciare, - descrierea imobilului, - înscrierea privitoare la drepturi, - înscrierea privitoare la servicii

Registrele anexe ale cărţii funciare:- planul cadastral, - dosarele cu înscrisurile pe baza cărora se fac

înscrierile, - registrul de intrare-ieşire, - repertoriul alfabetic, - repertoriul parcelelor

Înscrisurile în cartea funciară:- condiţii de înscriere, - înscriere provizorie, - notarea, - procedura înscrierii

VI. Sugestii metodologic


Formularea competenţelor a avut în vedere cerinţele impuse de Standardele de Pregătire Profesională, formându-i viitorului absolvent capacităţi intelectuale şi abilităţi de lucru în specialitate. Absolventul trebuie să-şi însuşească tehnici de muncă intelectuală şi practică care să justifice şi să motiveze activităţile lui, legate strict de execuţia unor lucrări şi de realizarea unor proiecte. Prin parcurgerea competenţelor şi a criteriilor de performanţă din acest modul, elevul îşi însuşeşte noţiuni juridice legate de cartea funciară.

Prezentăm în continuare modul de parcurgere a conţinutului, în ordine cronologică, care de fapt reprezintă suportul planificării calendaristice:

48

Nr.crt. Tema

Nr. de ore


1. Documentaţia necesară conducerii cadastrului funciar Documentaţia necesară:

- documente privind proprietatea, - documente privind parcelele, - lista schimbărilor

Informaţii cadastrale:- organizarea bazei de date, - fişa de bază a cadastrului, - fişa de bază a cărţii funciare, - fişa individuală, - fişa proprietăţii

Harta cadastrală:- operaţiuni tehnice, - măsurare, - recalculare, - rectificare, - comunicarea modificărilor, - întocmirea hărţii reactualizate

12 6

2. Scopul publicităţii imobiliare Rolul publicităţii în România:

- siguranţa proprietăţii, - strămutarea proprietăţii, - aplicarea normei de drept

Organizarea sistemelor publicitare:- registrul de publicitate, - registrul de transcripţiuni

Compararea celor două sisteme: - evidenţa registrelor, - obiectul publicităţii, - publicitatea actelor, - transcrierea operaţiunilor, - înscrierea ca forţă probantă

12 6

3. Cartea funciară, organizare şi funcţionare Drepturile tabulare:

- drepturi reale imobiliare (dreptul de proprietate, dreptul de uz, uzufruct, superficie, abitaţiune, servituţie)

- drepturi reale imobiliare accesorii (ipoteca şi

privilegiul) Corpul funciar:

- descrierea corpului funciar, - modificările aduse corpului

funciar, - numerotarea corpurilor funciare

Actele ce se înscriu în cartea funciară:- cerinţe de validitate, - putere doveditoare,

17 8

49

- numele părţilor,- traducerea legalizată

4. Completarea cărţii funciare Cartea funciară:

- titlul cărţii funciare, - descrierea imobilului, - înscrierea privitoare la drepturi, - înscrierea privitoare la servicii

Registrele anexe ale cărţii funciare:- planul cadastral, - dosarele cu înscrisurile pe baza

cărora se fac înscrierile, - registrul de intrare-ieşire, - repertoriul alfabetic, - repertoriul parcelelor

Înscrisurile în cartea funciară:- condiţii de înscriere, - înscriere provizorie, - notarea,- procedura înscrierii

15 8

TOTAL 56 28

Numărul de ore alocate pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să facă Distribuirea, în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului economic.


Pentru atingerea competenţelor dorite, activităţile de predare-învăţare vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe elev, cu o pondere mare pe activităţile practice şi formarea unor abilităţi. Se vor îmbina orele de teorie cu cele de aplicaţii practice bazate pe executarea unor lucrări. Ca forme de activitate se vor folosi activităţile frontale, individuale şi de grup. Metodele şi procedeele didactice folosite de profesor se vor centra pe elev, prin dezvoltarea unor abilităţi legate de practicarea calificării. Pentru executarea unor lucrări, lucrul individual şi în echipă este prioritar. Studiul de caz, observaţia, problematizarea şi demonstraţia sunt metodele cele mai potrivite.




Evaluarea pentru probele practice implică observarea, evaluarea produsului şi chestionarea. Prin observarea elevului în timpul laboratorului, profesorul colectează probe prin care să estimeze competenţa elevului. După ce activitatea a fost încheiată, evaluatorul analizează ce a făcut sau produs elevul. Chestionarea, care înseamnă punerea de întrebări elevului şi primirea de răspunsuri verbale sau scrise, reprezintă un mijloc important de stabilire a dovezilor despre cunoştinţele de bază şi despre nivelul de înţelegere a proceselor, fenomenelor, lucrărilor de către elev.

50

Se pot utiliza diferite metode de evaluare, care să confere caracterul formativ al evaluării, folosind metode clasice, dar mai ales alternative, ca: observarea sistematică a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, etc.


Evaluarea formativă este esenţială pentru învăţarea şi predarea eficientă.

Exemplu : Se va întocmi un proiect, pentru a evalua competenţa: 17.3. Sintetizează noţiunea de carte funciară, organizare şi funcţionare

TEMA: Corpul funciar şi actele ce se înscriu în cartea funciară

PROIECT

1. Întocmeşte un proiect de avizare în vederea înscrierii proprietăţii în cartea funciară.

2. Analizează documentele necesare întabulării.

Durata de elaborare: 18 oreOrganizarea clasei: proiectul va fi elaborat individualMateriale necesare: măsurători topografice, documente care atesă proprietatea, planuri

topografice.


Fişă de evaluare pentru competenţa 17.3. Sintetizează noţiuneade carte funciară, organizare şi funcţionare

Nr.crt. Corpul funciar Verificare Evaluator Data

1 Descrierea corpului de proprietate

2 Modificările aduse corpului de proprietate

3 Acte care dovedesc proprietatea

4 Înscrierea cu caracter nedefinitiv

5 Înscrierea cu caracter definitiv

6Fluxul informaţional privind înscrierea în cartea funciară

Notă în atenţia evaluatorului: Evaluarea se va face prin bifarea de fiecare dată a unei căsuţe în coloana Verificare din fişa de evaluare, când s-a demonstrat atingerea unei etape.

51

Modulul: 8. ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE


Modulul 8. Îmbunătăţiri funciare se studiază în anul II, şcoală postliceală, nivelul 3

avansat, într-un număr de 84 ore.

Modulul 8. Îmbunătăţiri funciare se află pe poziţia 8. în planul de învăţământ la calificarea Tehnician cadastru funciar topograf şi reprezintă unitatea de competenţe 18. Îmbunătăţiri funciare, din Standardul de Pregătire Profesională al acestei calificări.

Lista competenţelor specifice unităţii de competenţe 18. Îmbunătăţiri funciare, din Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Tehnician cadastru funciar topograf, are următoarea structură:


18.2. Ridică topografic suprafeţe de teren

18.3. Trasează lucrări de irigaţie şi desecări

18.4. Trasează lucrări pentru îndiguiri şi regularizări

18.5. Trasează lucrări pentru prevenirea şi combaterea eroziunii solului

V.Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unitatea de competenţe: 18. Îmbunătăţiri funciare



Studiul factorilor naturali:- sinteza cadastrului natural, - precipitaţii medii lunare şi anuale,- ploi maxime în 24 ore, - ploi torenţiale, - debite, - niveluri

Condiţii de teren:- studii pedologice, - relief, - pantă, - amplasament

Studiul planului de situaţii:- plan de situaţie 1: 5 000

18.2. Ridică topografic suprafeţe de teren

Reţeaua de sprijin:- identificarea punctelor vechi din reţea,- verificarea punctelor reţelei geodezice existente

în zonă,- proiectarea punctelor noi

Măsurători:

52

- materializarea punctelor, - stabilirea metodelor de îndesire a reţelei, - stabilirea instrumentelor (G.P.S.),- măsurătoarea propriu-zisă

Întocmirea electronică a planurilor: - folosirea unui soft corespunzător

18.3. Trasează lucrări de irigaţie şi desecări

Planul general de trasare:- schiţă de execuţie a lucrărilor, - stabilirea reţelei de canale pentru irigaţie şi

desecare Elemente de bază:

- elementele regimului de irigaţie (studierea lor),- trasarea axelor principale la canale, drumuri,- trasarea axelor secundare (canale, drum, podeţe), - trasarea profilurilor transversale ale canalelor

Nivelarea: - stabilirea metodelor de nivelare, - fixarea punctelor,- pichetarea punctelor, - trasarea pantei

18.4. Trasează lucrări pentru îndiguiri şi regularizări

Planul de execuţie:- schiţă de execuţie, - stabilirea punctelor, - materializarea punctelor

Elemente de bază:- profiluri transversale, - profiluri longitudinale, - distanţa dintre diguri

Ridicări nivelitice: - amplasarea pe teren a lucrărilor, - materializarea axului longitudinal al digului,- materializarea taluzurilor,- trasarea gropilor de împrumut

18.5. Trasează lucrări pentru prevenirea şi combaterea eroziunii solului

Proiectul de organizare: - delimitarea parcelelor, - delimitarea categoriilor de folosinţă, - pichetarea traseelor, - trasarea curbelor de nivel

Elementele teraselor:- lăţimea platformei, - înălţimea terasei, - taluzurile terasei

Debuşee: - determinarea axelor conform planului de

situaţie,- trasarea aliniamentelor (metoda drumuirii),- trasarea pantei (teodolit), - marcarea secţiunii longitudinale şi transversale

53

VII. Sugestii metodologice


La stabilirea competenţelor şi a conţinuturilor s-a ţinut cont de faptul că viitorul absolvent va lucra într-un domeniu vast, având nevoie de cunoştinţe legate de organizarea teritoriului prin trasarea diverselor lucrări, care au rolul de a mări fertilitatea solului. Criteriile de performanţă ajută la formarea unui specialist în concordanţă cu cerinţele de pe piaţa muncii.


Nr.crt. Tema

Nr. de ore


1. Documente necesare trasării lucrărilor de îmbunătăţiri funciare Studiul factorilor naturali:

- sinteza cadastrului natural, - precipitaţii medii lunare şi anuale,- ploi maxime în 24 ore, - ploi torenţiale, - debite, - niveluri

Condiţii de teren:- studii pedologice, - relief, - pantă, - amplasament

Studiul planului de situaţii:- plan de situaţie 1: 5 000

2 8

2. Ridicarea topografică a suprafeţelor de teren Reţeaua de sprijin:

- identificarea punctelor vechi din reţea,- verificarea punctelor reţelei geodezice

existente în zonă,- proiectarea punctelor noi

Măsurători:- materializarea punctelor, - stabilirea metodelor de îndesire a reţelei, - stabilirea instrumentelor (G.P.S.),- măsurătoarea propriu-zisă

Întocmirea electronică a planurilor: - folosirea unui soft corespunzător

6 12

3. Trasarea lucrărilor de irigaţie şi desecări Planul general de trasare:

- schiţă de execuţie a lucrărilor, - stabilirea reţelei de canale pentru irigaţie şi

desecare Elemente de bază:

- elementele regimului de irigaţie (studierea lor),

- trasarea axelor principale la canale, drumuri,10 12

54

- trasarea axelor secundare (canale, drum, podeţe),

- trasarea profilurilor transversale ale canalelor Nivelarea:

- stabilirea metodelor de nivelare, - fixarea punctelor,- pichetarea punctelor,- trasarea pantei

4. Trasarea lucrărilor pentru îndiguiri şi regularizări Planul de execuţie:

- schiţă de execuţie, - stabilirea punctelor, - materializarea punctelor

Elemente de bază:- profiluri transversale, - profiluri longitudinale, - distanţa dintre diguri

Ridicări nivelitice: - amplasarea pe teren a lucrărilor, - materializarea axului longitudinal al digului,- materializarea taluzurilor,- trasarea gropilor de împrumut

4 12

5. Trasarea lucrărilor pentru prevenirea şi combaterea eroziunii solului Proiectul de organizare:

- delimitarea parcelelor, - delimitarea categoriilor de folosinţă, - pichetarea traseelor, - trasarea curbelor de nivel

Elementele teraselor:- lăţimea platformei, - înălţimea terasei, - taluzurile terasei

Debuşee: - determinarea axelor conform planului de

situaţie,- trasarea aliniamentelor (metoda drumuirii),- trasarea pantei (teodolit),- marcarea secţiunii longitudinale şi

transversale

6 12

TOTAL 28 56

Numărul de ore alocate pe teme este orientativ, rămânând la latitudinea profesorului să facă distribuirea în funcţie de specificul zonei, resursele materiale ale şcolii şi ale agentului economic.


Pentru atingerea competenţelor dorite, activităţile de predare-învăţare vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe elev, cu o pondere mare pe activităţile practice şi formarea unor abilităţi. Se vor îmbina orele de teorie cu cele de aplicaţii practice bazate pe executarea unor lucrări. Ca forme de activitate se vor folosi activităţile frontale, individuale şi de grup. Metodele utilizate vor avea în vedere implicarea elevilor: metode explorative (observarea directă, observarea independentă), metode expozitive (explicaţia, demonstraţia, descrierea, exemplificarea, problematizarea)

55


Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele cheie şi competenţele tehnice specializate din Standardul de Pregătire Profesională. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în Standardul de Pregătire Profesională Demonstrarea unei alte abilităţi, în afara celor din competenţele specificate, este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării.


Evaluarea pentru probele practice implică observarea, evaluarea produsului şi chestionarea. Prin observarea elevului în timpul laboratorului, profesorul colectează probe prin care să estimeze competenţa elevului. După ce activitatea a fost încheiată, evaluatorul analizează ce a făcut sau produs elevul. Chestionarea, care înseamnă punerea de întrebări elevului şi primirea de răspunsuri verbale sau scrise, reprezintă un mijloc important de stabilire a dovezilor despre cunoştinţele de bază şi despre nivelul de înţelegere a proceselor, fenomenelor, lucrărilor, de către elev.

Se pot utiliza diferite metode de evaluare, care să confere caracterul formativ al evaluării, folosind metode clasice, dar mai ales alternative ca: observarea sistematică a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, etc.


Evaluarea formativă este esenţială pentru învăţarea şi predarea eficientă.

Evaluarea competenţei: 18.4. Trasează lucrări pentru îndiguiri şi regularizări.

PROIECT

Să se relizeze profilul longitudinal şi transversal al unui dig de apărare, la scara 1: 2 000, necesar aplicării pe teren.

Durata de elaborare: 12 oreOrganizarea clasei: se va executa lucrarea individualDate de bază: măsurători executate în teren (carnetul de teren) plan de situaţie

Materiale necesare: hârtie milimetrică, hârtie de calc Evaluatorul poate să utilizeze o fişă de evaluare de următorul tip:

Fişă de evaluare, pentru evaluarea competenţei 18.4. Trasează lucrări

pentru îndiguiri şi regularizări

Nr.crt.

Etapele în realizarea proiectuluiRealizat

Da Nu

1Alegerea corespunzătoare a locului de amplasare

2 Marcarea traseului

3 Executerea măsurătorilor

4 Prelucrarea datelor

5 Transpunerea pe hîrtie milimetrică

6 Înterpretarea rezultatelor

56

Modulul: 9. REPREZENTĂRI GRAFICE


Modulul 9. Reprezentări grafice, se studiază în anul II şcoală postliceală, nivelul 3 avansat într-un număr de 112 ore.

Modulul 9, Reprezentări grafice, are poziţia 9. în planul de învăţământ şi reprezintă unitatea de competenţe 19. Reprezentări grafice, din Standardul de Pregătire Profesională al calificării Tehnician cadastru funciar-topograf.

Lista competenţelor specifice unităţii de competenţe 19, Reprezentări grafice, din Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Tehnician cadastru funciar-topograf, are următoarea structură:

19.1. Caracterizează materialele utilizate la reprezentări grafice

19.2. Execută construcţii geometrice simple

19.3. Utilizează regulile de scriere în reprezentările grafice

19.4. Execută reprezentări grafice la scară

19.5. Utilizează simbolurile grafice în desenele la scară

VI. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unitatea de competenţe: 19. Reprezentări grafice


19.1. Caracterizează materialele utilizate la reprezentări grafice

Materiale de desen tehnic: - tipuri de hârtie, formate de desen A0...A5, creioane, tuşuri colorate Instrumente de desen: - trusa de desen, truse de compase, florare, planşeta mecanică, teul, echere, raportoare, planşeta mecanică şi individuală Mânuirea corectă a instrumentelor de desen: - poziţionare (înclinare, verticalitate), alegerea corespunzătoare a materialelor şi instrumentelor - verificarea stării de funcţionare a instrumentelor înainte de începerea lucrărilor de desen- întreţinerea instrumentelor pe parcursul neutilizarii lor

19.2. Execută construcţii geometrice simple

Perpendicularitate şi paralelism: - reprezentări grafice de drepte paralele şi perpendiculare Trasări de segmente, unghiuri şi arce de cerc: - reprezentări grafice de segmente, - împărţirea segmentului într-un număr de părţi egale, - construcţii de unghiuri şi arce de cerc Poligoane regulate: - reprezentări grafice de pătrate, triunghiuri, pentagoane,

hexagoane, octogoane Racordări: - trasarea de racordări a doua drepte ce se intersectează sub un

57

unghi ascuţit sau obtuz Curbe geometrice: - construcţia unui oval, hiperbola, parabola

19.3. Utilizează regulile de scriere în reprezentările grafice

Desene tehnice şi formate: - clasificarea desenelor tehnice, - tipuri de formate Linii utilizate la reprezentările grafice: - linia continuă, - linia punct, - linia întreruptă,- linia două puncte Scrierea grafică: - tipuri de scriere: - scrierea dreaptă, - înclinată, - scrierea groasă, - îngustă, - romană. Cotarea: - reguli de execuţie grafică a cotării, - metode de cotare, - elementele cotării

19.4. Execută reprezentări grafice la scară

Reprezentarea schiţei: - etapele de execuţie a schiţei după un model impus Reguli de execuţie grafică: - aplicarea regulilor de execuţie grafică în efectuarea unor

reprezentări grafice concrete Etapele executării desenului la scară: - identificarea erorilor de cotare şi reprezentare Reprezentarea la scară: - etapele de execuţie a desenului la scară

19.5. Utilizează simbolurile grafice în desenele la scară

Simboluri de cotare: - simboluri de înscriere a rugozităţilor pe desene,- simboluri utilizate la cotarea unor suprafeţe cu destinaţie

specială Scheme convenţionale: - reprezentări schematice specifice domeniului tehnic, topografic, electric, construcţii Aplicaţii de reprezentări grafice: - executarea desenelor la scară, cotate corespunzător şi marcate cu simboluri specifice suprafeţelor

VII. Sugestii metodologice


Competenţele tehnice specializate se formează prin toate tipurile de instruire. Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite acordate pentru unităţile de competenţe, care corespund numărului de ore din planul de învăţământ pentru toate tipurile de instruire.

58


Nr crt



Laboratortehnologic

1 I. Materialele utilizate la reprezentări grafice 8 6 Materiale de desen tehnic: - tipuri de hârtie, formate de desen A0...A5, creioane, tuşuri colorate

2 -

Instrumente de desen: - trusa de desen, truse de compase, florare, planşeta mecanică, teul, echere, raportoare, planşeta mecanică şi individuală

2 -

Mânuirea corectă a instrumentelor de desen: - poziţionare (înclinare, verticalitate), alegerea corespunzătoare a materialelor şi instrumentelor - verificarea stării de funcţionare a instrumentelor înainte de începerea lucrărilor de desen- întreţinerea instrumentelor pe parcursul neutilizarii lor

4 6

2 II. Construcţii geometrice simple 12 14 Perpendicularitate şi paralelism: - reprezentări grafice de drepte paralele şi perpendiculare 2 2

Trasări de segmente, unghiuri şi arce de cerc: - reprezentări grafice de segmente, - împărţirea segmentului într-un număr de părţi egale, - construcţii de unghiuri şi arce de cerc

2 2

Poligoane regulate: - reprezentări grafice de pătrate, triunghiuri, pentagoane,

hexagoane, octogoane 2 3

Racordări: - trasarea de racordări a doua drepte ce se intersectează sub un unghi ascuţit sau obtuz

2 3

Curbe geometrice: - construcţia unui oval, hiperbola, parabola 4 4

3 III. Reguli de scriere în reprezentările grafice 12 12 Desene tehnice şi formate: - clasificarea desenelor tehnice, - tipuri de formate

3 -

Linii utilizate la reprezentările grafice: - linia continuă, - linia punct, - linia întreruptă,- linia două puncte

3 -

Scrierea grafică: - tipuri de scriere: - scrierea dreaptă, - înclinată, - scrierea groasă, - îngustă, - romană.

3 5

59

Cotarea: - reguli de execuţie grafică a cotării, - metode de cotare, - elementele cotării

3 7

4 IV. Reprezentări grafice la scară 12 12 Reprezentarea schiţei: - etapele de execuţie a schiţei după un model impus 3 3

Reguli de execuţie grafică: - aplicarea regulilor de execuţie grafică în efectuarea unor

reprezentări grafice concrete 3 3

Etapele executării desenului la scară: - identificarea erorilor de cotare şi reprezentare

3 3

Reprezentarea la scară: - etapele de execuţie a desenului la scară 3 3

5 V. Simboluri grafice în desenele la scară 12 12 Simboluri de cotare: - simboluri de înscriere a rugozităţilor pe desene,- simboluri utilizate la cotarea unor suprafeţe cu destinaţie

specială

3 3

Scheme convenţionale: - reprezentări schematice specifice domeniului tehnic, topografic, electric, construcţii

3 3

Aplicaţii de reprezentări grafice: - executarea desenelor la scară, cotate corespunzător şi marcate

cu simboluri specifice suprafeţelor6 6

TOTAL 56 56

Numărul de ore alocat pe teme este orientativ, rămâne la latitudinea profesorului să decidă asupra repartizării orelor în funcţie de condiţiile şi cerinţele concrete din unitatea şcolară şi de la agentul economic.


Competenţele vizate la modulul 9. Reprezentări grafice se realizează predominant prin activităţi aplicative referitoare la construcţii şi reprezentări grafice. Formarea deprinderilor este favorizată de desfăşurarea lecţiilor în cabinete echipate cu planşete şi rechizite adecvate. Retroproiectorul, instalaţia video, calculatorul şi ecranul LCD sau videoproiectorul permit diversificarea activităţilor de învăţare şi contribuie la valorificarea optimă a timpului alocat instruirii. Profesorul trebuie să aibă la dispoziţie seturi de piese şi modele variate pentru exerciţiile aplicative şi să le utilizeze pentru formarea deprinderilor de muncă independentă sau în echipă.

Capacitatea de citire şi interpretare a desenelor trebuie să se sprijine pe activităţi de observare sistematică a pieselor reale şi a desenelor care le reprezintă, pe exerciţii de completare a unor desene cu omisiuni şi de rectificare a unor erori de reprezentare. În acest scop pot fi folosite fişe de lucru, atât pentru consolidarea cunoştinţelor şi a deprinderilor, cât şi ca instrument de feed-back.

Caracterul aplicativ al învăţării desenului tehnic trebuie valorificat prin orientarea pe exemple şi cazuri preluate din domeniile de specializare ale şcolii şi din universul familiar elevilor. Pentru dezvoltarea competenţelor de elaborare a unor proiecte, se recomandă abordarea interdisciplinară şi integrarea conţinuturilor cu structuri, care asigură rezolvarea unor situaţii problemă. Rezolvarea sarcinilor prin activităţi în grup favorizează formarea spiritului de echipă şi a responsabilităţii.

60



Procesul de evaluare constă în generarea şi colectarea probelor care atestă performanţa unui elev şi în evaluarea acestor probe în comparaţie cu criteriile definite. Evaluarea pentru probele practice implică observarea, evaluarea produsului şi chestionarea. Prin observarea elevului în timpul laboratorului tehnologic, profesorul colectează probe prin care să estimeze competenţa elevului. După ce activitatea a fost încheiată, evaluatorul analizează ce a făcut sau produs elevul. Chestionarea, care înseamnă punerea de întrebări elevului şi primirea de răspunsuri verbale sau scrise, reprezintă un mijloc important de stabilire a dovezilor despre cunoştinţele de bază şi despre nivelul de înţelegere a proceselor, fenomenelor, lucrărilor de către elev. Se pot utiliza diferite metode de evaluare, care să confere caracterul formativ al evaluării, folosind metode clasice, dar mai ales alternative, ca: observarea sistematică a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, etc.

Evaluarea trebuie asociată cu exersarea autoevaluării şi a coevaluării. Ca instrumente de evaluare/autoevaluare/coevaluare se pot folosi, testele de evaluare,dar şi desenele tip schiţă / schemă/construcţie grafică, desen la scară sau mini-proiecte axate pe specificul local, precum şi portofolii de aplicaţii bazate pe opţiunea profesorului sau a elevului.

Munca în echipă a profesorilor favorizează abordarea interdisciplinară şi integrată, corelarea tematică, evitarea suprapunerilor, coordonarea eforturilor pentru realizarea de folii, fişe de lucru şi alte materiale didactice.

Referitor la competenţa 19.3. Utilizează regulile de scriere în reprezentările grafice, în măsura timpului disponibil se vor executa desene de ansamblu, reprezentative unor domenii diferite de activitate. De exemplu, se poate realiza un plan de locuinţă parter cu două încăperi, baie, bucătărie, vestibul. Pe acest plan se pot poziţiona şi instalaţia electrică şi detalii de amenajare cum ar fi: rafturi metalice pentru debara, elemente de feronerie, etc.

Având în vedere numărul relativ redus de ore, se recomandă ca la competenţa 19.4. Execută reprezentări grafice la scară, să se efectueze reprezentări grafice din unul sau două domenii alese de profesor, sau la solicitarea elevilor. Se pot alege sisteme de reprezentare diferite, precum: reprezentare plană, axonometrică etc.

Probele de evaluare pot fi orale, scrise şi practice, în funcţie de cerinţele unităţii de competenţe şi probele de evaluare formulate în Standardul de Pregătire Profesională şi de condiţiile de aplicabilitate ale competenţei individuale din Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Tehnician cadastru funciar-topograf.

61

MODULUL: 10. PLANURI ŞI HĂRŢI TOPOGRAFICE


Modulul 10. Planuri şi hărţi topografice, se studiază în anul I şcoală postliceală, nivelul 3 avansa într-un număr de 112 ore.

Modulul 10. Planuri şi hărţi topografice are poziţia 10. în planul de învăţământ şi reprezintă unitatea de competenţe 20. Planuri şi hărţi topografice, din Standardul de Pregătire Profesională al calificării Tehnician cadastru funciar-topograf.

Lista competenţelor specifice unităţii de competenţe 20. Planuri şi hărţi topografice din Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Tehnician cadastru funciar-topograf, are următoarea structură:

20.1. Prezintă elemntele de bază ale planurilor şi hărţilor

20.2. Execută scrierea cartografică

20.3. Utilizează semnele convenţionale topografice

20.4. Reprezintă relieful terenului

20.5. Întocmeşte planurile topografice

VIII. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Unitatea de competenţe: 20. Planuri şi hărţi topografice


20.1. Prezintă elemntele de bază ale planurilor şi hărţilor

Proiecţii cartografice Tipuri de proiecţii cartografice

Planuri şi hărţi topografice Tipuri de planuri şi hărţi Formatul planurilor şi hărţilor Elementele cadrului

Nomenclatura foilor, hărţilor şi planurilor Proiecţiile Gauss-Krüger şi stereografica Foile de hartă la scările 1/500 000, 1/200 000 şi

1/100 000 Foile de hartă la scările 1/50 000, 1/25 000 Foile de plan la scările 1/10 000, 1/5 000, 1/2 000

20.2. Execută scrierea cartografică

Elementele scrierii cartografice Portativul Construcţia literelor (înălţimea, lăţimea şi

grosimea literii, spaţiul dintre litere, înclinarea literelor)

Scrierea cartografică Tipuri de scriere

62

- bloc filiform- bloc- cursivă, - romană,- batardă, - cu şabloane

Reguli de scriere cartografică Reguli de scriere pentru numirile topice Reguli de scriere pentru elemente topografice

20.3. Utilizează semnele convenţionale topografice

Grupe de semne convenţionale Semne convenţionale de contur Semne convenţionale la scară

Reguli de reprezentare a semnelor convenţionale Dimensiuni, culori, plasare Reguli de reprezentare pentru elemntele

planimetrice şi nivelitice Semne convenţionale şi incripţii

Puncte de bază Construcţii în localităţi Construcţii industriale, social culturale şi

exploatări Linii electrice şi transmisiuni Conducte, căi ferate şi construcţii anexe Şosele, drumuri şi construcţii anexe Frontiere, limite şi împrejmuiri Reţeaua hidrografică şi construcţiile anexe Relief şi elemente de sol, vegetaţie Simboluri ale categoriilor de folosinţă ale

terenurilor Elemente geomorfologice, izvoare şi apariţii de

gaze 20.4. Reprezintă relieful terenului

Forme de relief Înălţimi Creasta Şaua Depresiunea Valea Şesul

Elemente de relief Movila, groapa, râpa, viroaga, peretele stâncos, Rambleul, digul, debleul, şanţul, terasa, cariera

Metode de reprezentare a formelor dem relief Metoda planurilor cotate Metoda curbelor de nivel Metoda tentelor hipsometrice Metoda haşurilor Metoda planurilor şi hărţilor în relief

Reprezentarea reliefului pe plan Originalul planului topografic Oleata de puncte cotate Transpunerea pe original a curbelor de nivel Desenarea în tuş

63

Citirea reliefului cu ajutorul curbelor de nivel20.5. Întocmeşte planurile topografice

Etapele de realizare a unui plan topografic Etapele întocmirii de planuri topografice de bază

în proiecţia stereografică-1970 Etapele întocmirii caroiajului rectangular Raportarea punctelor Unirea punctelor şi trasarea detaliilor Trasarea detaliilor planimetrice Trasarea curbelor de nivel Scrierea planurilor

Lucrări practice pentru obţinerea de planuri topografice

Planuri topografice pe baza proiecţiilor stereografice

Reprezenterea curbelor de nivel Reprezentarea semnelor convenţionale Reprezentarea reliefului Construirea scării grafice Redactarea planului topografic de bază

Planuri şi hărţi în format electronic



Competenţele tehnice specializate se formează prin toate tipurile de instruire. Conţinuturile corespunzătoare competenţelor se corelează cu numărul de credite acordate pentru unităţile de competenţe, care corespund numărului de ore din planul de învăţământ pentru toate tipurile de instruire.


Nr.crt.

TemaNr. ore alocate



1 Proiecţii cartografice Tipuri de proiecţii cartografice

Planuri şi hărţi topografice Tipuri de planuri şi hărţi Formatul planurilor şi hărţilor Elementele cadrului

Nomenclatura foilor, hărţilor şi planurilor Proiecţiile Gauss-Krüger şi stereografică Foile de hartă la scările 1/500 000, 1/200 000 şi 1/100

000 Foile de hartă la scările 1/50 000, 1/25 000 Foile de plan la scările 1/10 000, 1/5 000, 1/2 000

6 6

2 Elementele scrierii cartografice Portativul Construcţia literelor (înălţimea, lăţimea şi grosimea

literii, spaţiul dintre litere, înclinarea literelor)

6 10

64

Scrierea cartografică Tipuri de scriere- bloc filiform- bloc- cursivă, - romană,- batardă, - cu şabloane

Reguli de scriere cartografică Reguli de scriere pentru numirile topice Reguli de scriere pentru elemente topografice

3 Grupe de semne convenţionale Semne convenţionale de contur Semne convenţionale la scară

Reguli de reprezentare a semnelor convenţionale Dimensiuni, culori, plasare Reguli de reprezentare pentru elemntele planimetrice şi

nivelitice Semne convenţionale şi incripţii

Puncte de bază Construcţii în localităţi Construcţii industriale, social culturale şi exploatări Linii electrice şi transmisiuni Conducte, căi ferate şi construcţii anexe Şosele, drumuri şi construcţii anexe Frontiere, limite şi împrejmuiri Reţeaua hidrografică şi construcţiile anexe Relief şi elemente de sol, vegetaţie Simboluri ale categoriilor de folosinţă ale terenurilor Elemente geomorfologice, izvoare şi apariţii de gaze

17 16

4 Forme de relief Înălţimi Creasta Şaua Depresiunea Valea Şesul

Elemente de relief Movila, groapa, râpa, viroaga, peretele stâncos, Rambleul, digul, debleul, şanţul, terasa, cariera

Metode de reprezentare a formelor de relief Metoda planurilor cotate Metoda curbelor de nivel Metoda tentelor hipsometrice Metoda haşurilor Metoda planurilor şi hărţilor în relief

Reprezentarea reliefului pe plan Originalul planului topografic Oleata de puncte cotate Transpunerea pe original a curbelor de nivel Desenarea în tuş Citirea reliefului cu ajutorul curbelor de nivel

13 8

5 Etapele de realizare a unui plan topografic 14 16

65

Etapele întocmirii de planuri topografice de bază în proiecţia stereografică-1970

Etapele întocmirii caroiajului rectangular Raportarea punctelor Unirea punctelor şi trasarea detaliilor Trasarea detaliilor planimetrice Trasarea curbelor de nivel Scrierea planurilor

Lucrări practice pentru obţinerea de planuri topografice Planuri topografice pe baza proiecţiilor stereografice Reprezenterea curbelor de nivel Reprezentarea semnelor convenţionale Reprezentarea reliefului Construirea scării grafice Redactarea planului topografic de bază

Planuri şi hărţi în format electronicTOTAL 56 56



Modulul 10. Planuri şi hărţi topografice se studiază în anul II într-un număr total de 112 ore reprezentând instruire teoretică şi laborator tehnologic.

Proiectarea curriculum-ului şcolar pentru nivelul trei avansat s-a făcut după un model nou, centrat pe competenţe cheie şi competenţe tehnice specializate.

La baza elaborării modulului, a stat Standardul de Pregătire Profesională, respectiv unitatea de competenţe 20. Planuri şi hărţi topografice, cuantificată cu 2 credite. Unitatea de competenţe are în structura sa nivelul, valoarea creditului, competenţe, criterii de performanţă, condiţii de aplicabilitate şi probe de evaluare. La nivelul trei avansat, complexitatea criteriilor de performanţă şi a condiţiilor de aplicabilitate pentru abilităţile cheie şi tehnice specializate creşte, astfel încât să asigure o integrare mai rapidă a absolvenţilor pe piaţa muncii sau să le permită să continue pregătirea la nivel superior. De aceea, abilitatea tehnică specializată 20. Planuri şi hărţi topografice trebuie formată şi aprofundată, fiind importantă pentru asigurarea flexibilităţii, adaptabilităţii şi mobilităţii pe piaţa muncii.

Pentru aplicarea curriculum-ului de anul II, şcoală postliceală, procesul de predare învăţare trebuie să fie focalizat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice specializate cerute la nivelul trei avansat şi de calificarea Tehnician cadastru funciar-topograf.

Folosirea unor metode cu activitatea didactică centrată pe elev asigură eficientizarea procesului de predare-învăţare şi permit contextualizarea şi agregarea competenţelor. Acestea sunt:




66

Procesul de predare/învăţare este centrat pe formarea competenţelor cheie şi a competenţelor tehnice specializate. Pentru dobândirea competenţelor individuale cheie şi tehnice specializate se impune cu stringenţă implicarea responsabilă, atât a profesorilor, cât şi a elevilor, prin folosirea unor strategii didactice adecvate în desfăşurarea orelor, care să capteze atenţia elevilor şi să le permită acestora un grad de independenţă şi oportunităţi de a lua anumite decizii în ceea ce priveşte procesul de învăţare. De aceea, prestaţia didactică depusă de profesorul de specialitate trebuie să fie focalizată spre atingerea acestor competenţe individuale cerute de calificarea Tehnician cadastru funciar-topograf. Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii didactice, prin folosirea unor metode şi mijloace de învăţământ care să corespundă stilurilor de învăţare specifice nivelului trei avansat, care să ofere elevilor posibilitatea de opţiune pentru un procedeu sau altul, de reflectare asupra lucrurilor nou învăţate şi care să dea sentimentul realizării şi succesului.

Pentru eficientizarea procesului de predare/învăţare, profesorul trebuie să-şi proiecteze din timp activitatea didactică, prin elaborarea de fişe de lucru, fişe de documentare, probe de evaluare şi autoevaluare, prin pregătirea materialelor, selectarea de software educaţional cu aplicaţii practice, etc. Numai astfel, prin asigurarea resurselor materiale, elevii pot să dobândească cunoştinţele şi abilităţile cerute de competenţele tehnice specializate şi de competenţele cheie definite.




Evaluarea pentru probele practice implică observarea, evaluarea produsului şi chestionarea. Prin observarea elevului în timpul laboratorului, profesorul colectează probe prin care să estimeze competenţa elevului. După ce activitatea a fost încheiată, evaluatorul analizează ce a făcut sau produs elevul. Chestionarea, care înseamnă punerea de întrebări elevului şi primirea de răspunsuri verbale sau scrise, reprezintă un mijloc important de stabilire a dovezilor despre cunoştinţele de bază şi despre nivelul de înţelegere a proceselor, fenomenelor, lucrărilor de către elev.

Se pot utiliza diferite metode de evaluare care să confere caracterul formativ al evaluării, folosind metode clasice, dar mai ales alternative, ca: observarea sistematică a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, etc.


Evaluarea formativă este esenţială pentru învăţarea şi predarea eficientă. Elevii şi profesorii au nevoie să ştie ce progrese se fac pentru atingerea obiectivelor învăţării, să realizeze activităţi care să demonstreze competenţe legate de conţinutul şi reprezentarea planurilor şi hărţilor.

Sigur că şi evaluarea sumativă are importanţa ei, deloc de neglijat. Ea asigură dovezi pentru elevi, angajatori şi instituţii educaţionale, despre realizările unui elev în ceea ce priveşte cunoştinţele, înţelegerea şi abilităţile după criterii definite.

Metodele de evaluare utilizate beneficiază de o serie de instrumente care trebuie elaborate în corelare cu criteriile de performanţă şi cu probele de evaluare din Standardul de Pregătire Profesională.

Ca metode de evaluare pot fi folosite:-observarea proceselor de evoluţie a elevilor-evaluarea produselor finale-autoevaluarea de către elevProbele de evaluare pot fi orale, scrise şi practice în funcţie de cerinţele unităţii de

competenţe şi probele de evaluare formulate în Standardul de Pregătire Profesională şi de condiţiile

67

de aplicabilitate ale competenţei din Standardul de Pregătire Profesională pentru calificarea Tehnician cadastru funciar-topograf.

Instrumentele de evaluare trebuie să fie adecvate scopului urmărit şi să permită elevilor să demonstreze că au atins Standardele de Pregătire Profesională, pentru unitatea de competenţe definită. Multitudinea instrumentelor de evaluare solicită din partea elevilor să formuleze răspunsuri sau să aleagă răspunsuri corecte.

Evaluarea implică mai ales probe practice. De aceea, instrumentul de evaluare cel mai recomandat este fişa de observaţie. În această fişă, se bifează câte o căsuţă de fiecare dată când s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu succes.

În continuare, propunem realizarea unui proiect, pentru evaluarea competenţei: Competenţa: 20.5. Întocmeşte planurile topografice, Criteriului de performanţă (a) Etapele de realizare a unui plan topografic, Tema: Realizarea unui plan topografic

Durata de elaborare: 20 de zileOrganizarea clasei: grupe de 4 elevi

Datele proiectului: 1. Date pentru plan culese din teren.Notă: Datele au fost culese din teren la o lucrare anterioară.


Fişă de evaluare, pentru evaluarea competenţei20.5. Întocmeşte planurile topografice

Realizarea unui plan topografic Verificare Evaluator Data

Etapele de realizare

a. Întocmirii caroiajului rectangular

b. Raportarea punctelor

c. Unirea punctelor şi trasarea detaliilor

d. Trasarea detaliilor planimetrice

e. Trasarea curbelor de nivel

f. Scrierea planurilor

Notă în atenţia evaluatorului: Evaluarea se va face prin bifarea de fiecare dată a unei căsuţe în coloana Verificare, din fişa

de evaluare, când s-a demonstrat atingerea unei etape. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele, evaluarea s-a încheiat cu succes.

În cazul în care competenţa nu se validează, se impun recomandări din partea evaluatorului. Acestea sunt doar câteva sugestii de evaluare a competenţelor. Rămâne la latitudinea


68

TABEL DE CORELARE A MODULELOR

Număr de săptămâni

M 1 M 2 M 3 M 4 M 5 M 6 M 7 M 8 M 9 M 10

T LT T LT T LT T LT T LT T LT T LT T LT T LT T LT

AN

UL

II

1

1 oră/săptăm

ână x 28 săp

tămân

i = 28 ore/an

1 oră/săptăm

ână x 28 săp

tămân

i = 28 ore/an

1 oră/săptăm

ână x 14 săp

tămân

i = 14 ore/an

1 oră/săptăm

ână x 14 săp

tămân

i = 14 ore/an

2 ore/săptăm

ână x 28 săp

tămân

i = 56 ore/an

2 ore/săptăm

ână x 28 săp

tămân

i = 56 ore/an

2 ore/săptăm

ână x 28 săp

tămân

i = 56 ore/an

2 ore/săptăm

ână x 28 săp

tămân

i = 56 ore/an

1 oră/săptăm

ână x 28 săp

tămân

i = 28 ore/an

2 ore/săptăm

ână x 28 săp

tămân

i = 56 ore/an

1 oră/săptăm

ână x 28 săp

tămân

i = 28 ore/an

1 oră/săptăm

ână x 28 săp

tămân

i = 28 ore/an

2 ore/săptăm

ână x 28 săp

tămân

i = 56 ore/an

1 oră/săptăm

ână x 28 săp

tămân

i = 28 ore/an

1 oră/săptăm

ână x 28 săp

tămân

i = 28 ore/an

2 ore/săptăm

ână x 28 săp

tămân

i = 56 ore/an

2 ore/săptăm

ână x 28 săp

tămân

i = 56 ore/an

2 ore/săptăm

ână x 28 săp

tămân

i = 56 ore/an

2 ore/săptăm

ână x 28 săp

tămân

i = 56 ore/an

2 ore/săptăm

ână x 28 săp

tămân

i = 56 ore/an

234567891011121314151617181920212223242526272829

STAGII DE PREGĂTIRE PRACTICĂ 30 ore/săptămână x 2 săptămâni = 60 ore30

T= teorieLT= laborator tehnologic

69

an 2 tehn funciar top

Documents