Influenta genului aspra performantelor matematice

Rusu Teodora

Grupa 7, seria 2,anul II

Evaluarea psihologica a aptitudinilor

Introducere

Matematica este vazuta ca un subiect ce favorizeaza predominant genul masculin,prin implicarea nivelului de anxietate,al nivelului astepatrilor ,al influentelor sociale si stereotipizarilor. Studiile facute in acest sens arata ca nivelul asteptarilor in cadrul grupului femin este mai scazut decat in cel masculin.

Trebuie luat in considerare faptul ca in ciclul primar rezultatele academice ale fetelor sunt egale cu cele ale baietilor(M. Sadker & D. Sadker, 1994). Cu toate acestea,de-a lungul timpului rezultatele fetelor incep sa scada,baietii scorand mult peste acestea. Sadker și Sadker ( 1994) au studiat paisprezece teste de realizare diferite și au constatat că băieții au scorat mai mult în unsprezece dintre ele în secțiunile matematică . În secțiunea I Math a acestor teste scorurile de sex masculin au fost cu treizeci și șapte de puncte mai sus decat ale sexului femin.

Wiest ( 2001) este de acord că băieții sunt înainte de fete îndomeniul matematicii și susține că fetele se mentin la un nivel egal până când ajung la clasele de gimnaziu atunci când rezultatele lor la matematica începs să scadă . Schwartz și Hanson ( 1992) , de asemenea, sunt de acord și scriu că fetele sunt egale cu băieții in invatamantul primar în realizarile lor la matematică , dar rezultatele fetelor încep să scadă în gimnaziu . Consiliul pentru Scoala de performanță ( CSP ) ( 2001 ) , o organizație înființată pentru a examina nivelul de competență matematică în statul Georgia , a constatat că momentul cel mai critic pentru dezvoltarea unui decalaj de gen în matematică este timpul adolescenței

Sadker și Sadker scriu " Females are the only group in America to begin testing ahead and leave school having fallen behind , " ( M. Sadker & D. Sadker , 1994).

Variabilele implicate sunt genul si disciplina matematica, prima fiind cea dependent,iar cea din urma cea independenta. Este evident ca cele doua coreleaza puternic,putandu-se vedea cu usurinta o influenta semnificativa din punct de vedere statistic a genului asupra rezultatelor la disciplina matematica. Dar este important de precizat ca exista si variabile mediatoare si moderatoare,enuntate in studiile de mai jos,precum anxietatea fata de matematica,increderea in abilitatile matematice si capacitatile de a opera cu concepte abstracte.

In articolul publicat de The College Board prin care sunt facute publice rezultatele de intrare la liceu (SAT) in 2015 putem observa corelatia statistica a scorurilor.

Pentru 121,057 elevii cu scoruri la matematica SAT în intervalul punctul cel mai înalt 700-800 , băieții de liceu au reprezentat 62,3 % din acei studenți ( 75,429 ) și 45,628 fetele din care grup au fost 37,7 % din total . Altfel spus , au existat 165,3 băieți cu scoruri matematica SAT între 700-800 de puncte pentru fiecare 100 de fete cu scoruri în acel interval . Pentru următoarea cea mai

mare gama de 100 de puncte între 600-700 de puncte pentru 2015 SAT test de matematica , au existat aproximativ 121 băieți cu scoruri în acest interval pentru fiecare 100 de fete de liceu ( 55% băieți vs. 45 % fete) . Mai jos avem exprimarea grafica a acestor rezultate:

O posibila explicatie pentru aceste rezultate implica o serie de alte variabile,precum nivelul de implicare ,de anxietate si capacitatea de a lucra independent.

Autonomous Learning Behavior model, propus de Fennema and Peterson sugereaza ca diferentele de gen in matematica sunt cauzate de redusa participare a femeilor in comportamente autonome de învățare care sunt necesare și dezvolta capacitatea cuiva de a lucra în mod independent , în activități de nivel înalt cognitive ( Mathematics and Gender,Fennema, Elizabeth, Ed.; Leder, Gilah C., 1990)

In acest sens voi aduce in dicutie articolul “ Gender differences in children's achievement-related beliefs and emotional responses to success and failure in mathematics.”Stipek, Deborah J.; Gralinski, J. Heidi,care a analizat componenta afectiva.

Acestia au observant ca fetele si-au evaluat capacitatea ca fiind scazuta, s-au așteptat să facă mai puțin bine , a fost mai putin probabil ca ele sa atribuie un esec lipsei de noroc si o reusita

performanelor inalte pe care le poseda, atribuind eșecului lipsa de pregatire si pricepere. Fetele au raportat , de asemenea, mai puțina mândrie in succesul lor și o dorință puternică de a ascunde lucrarea lor după eșec și au fost mai convinse ca succesul poate fi atins prin efort . Asociații suplimentare au fost observate între atribuții și convingerea că succesul poate fi atins prin efort pe de o parte și o dorință de a evita sarcinile matematică și așteptările de performanță viitoare pe de altă parte . Rezultatele extind înțelegerea credințelor legate de realizare care ar putea explica diferențele de gen în performanta.

De asemenea, este important sa discutam si despre implicarea stereotipizarii prezente in societatea contemporana,ca posibil factor mediator al difentei de performanta dintre femei si barbati in acest domeniu.

Atunci când femeile se implica in domenul matematicii, spre deosebire de bărbați, ele riscă să fie judecate si stereotipizate negativ , stereotipul fiind ca femeile au capacitati mai slabe la matematica. Fenomenul acesta de stereotipizare poate perturba performanța matematică a femeilor. Steven J. Spencera,Claude M. Steeleb si Diane M. Quinnc au efectuat o serie de studii privind influenta stereotipizarii asupra rezultatelor femeilor.

În Studiul 1 s-a demonstrat că modelul observat în literatura ,conform caruia femeile au rezultate mai proste la teste de matematica a fost observat in randul unui esantion foarte selectat de bărbați și femei. În Studiul 2 s-a demonstrat că această diferență de performanță ar putea fi eliminata atunci când este redusa amenințarea stereotip ,prin descrierea testul ca fiind un test ce nu produce diferențe de gen. Cu toate acestea, în cazul în care testul a fost descris ca fiind un test ce produce diferențele de gen și amenințarea stereotip a fost ridicat, femeile au scoratt în mod substanțial mai jos decat barbatii ,avand acelasi nevel de calificari. Un al treilea experiment a replicat aceasta constatare,explorand medierea efectului. Implicația că amenințarea de tip stereotip poate sta la baza diferentei de gen in performanțele ce tin de matematică, este o ipoteza ce trebuie luata in calcul.

O alta ipoteza este lansata de Casey, M. Beth,Nuttall, Ronald L, si Pezaris in volumul 33 al revistei Developmental Psychology.

Acest studiu a fost conceput pentru a investiga dacă anxietatea provocata de matematica,capacitatea de a opera cu obiecte abtracte si rotirea lor in plan imaginar și incredera in capacitatile matematice pot funcționa ca mediatori ai diferenței semnificativă de gen în Matematică Scholastic Aptitude Test (SAT-M) a unui eșantion. Folosind tehnici analitice , descompunerea corelației semnificative gen-SAT-M în efecte directe și indirecte a indicat că nu au existat efecte directe de sex pe SAT-M. Nivelul de incredere in aptitudinile matematice a aratat efecte indirecte, medierea relației gen-SAT-M; anxietate matematica nu. Dintre aceste efecte indirecte, 36% a fost mediată de matematica -încrederea în sine; 64% prin rotație mentală. Pentru ambele variabile, cele mai multe dintre efectele mediatoare ale relației gen-SAT-M nu a avut loc prin intermediul căii de cauzalitate care duce prin note de geometrie. Astfel, efectele

mediational nu pot fi pur și simplu atribuită prezenței elementelor de geometrie pe SAT-M sau la matematica încrederea în sine dobândită în prealabil la cursuri de geometrie.

Voyer, Daniel au elaborat o Meta-analiza privind diferentele de abilitati spatiale si geometrice dintre barbati si femei.

Studiul a analizat aceste aspecte în contextul abilități spațiale . O meta-analiză a 286 dimensiuni de efect dintr-o varietate de măsuri de capacitatea spațiale a fost realizat . Mărimea efectului a fost repartizat prin testul specific folosit și de către un număr de variabile legate de procedura experimentală , pentru a realiza omogenitatea . Rezultatele au aratat ca diferentele de sex sunt semnificative în mai multe teste , dar că există unele diferențe intertest . Suport parțial a fost găsit pentru ideea ca magnitudinea de diferentele de sex a scăzut în ultimii ani . În cele din urmă , sa constatat că vârsta de apariție a diferentele de sex depinde de testul utilizat . Rezultatele sunt discutate cu privire la implicațiile lor pentru studiul diferentele de sex in abilitatile spatiale .

In concluzie putem spune ca exista o corelatie semnificativa din punct de vedere statistic intre performatele in domeniul matematic si genul persoanei,dar doar dupa terminarea ciclului inferior. Variabila independenta,rezultatul la disciplina matematica,este clar influentata de genul subiectului,variabila dependent. Studiile in acest domeniu aduc insa in atentia cercetatorilor si fenomenul de stereotipizare,ce duce la cresterea anxietatii in domeniul matematicii la persoanele de gen feminin si scaderea increderii in propriile forte, fiind astfel posibila o influentare a rezultatelor acestora in domeniul mentionat.

Bibliografie

1.Gender differences in children's achievement-related beliefs and emotional responses to success and failure in mathematics.

Stipek, Deborah J.; Gralinski, J. Heidi

Journal of Educational Psychology, Vol 83(3), Sep 1991, 361-371

2. Mathematics and Gender,Fennema, Elizabeth, Ed.; Leder, Gilah C., 1990

3. 2015 SAT test results confirm pattern that’s persisted for 40+ years

https://www.aei.org/publication/2015-sat-test-results-confirm-pattern-thats-persisted-for-40-years-high-school-boys-are-better-at-math-than-girls/

4.An Examination of Gender Diferences in Today's Mathematics Classrooms: Exploring Single-Gender Mathematics Classrooms,Celeste E. Dunlap,Cedarville University ,Master of Education Thesis paper 1,2002

5. Mediators of gender differences in mathematics college entrance test scores: A comparison of spatial skills with internalized beliefs and anxieties.

Casey, M. Beth; Nuttall, Ronald L.; Pezaris, Elizabeth

Developmental Psychology, Vol 33(4), Jul 1997, 669-680

6. Magnitude of sex differences in spatial abilities: A meta-analysis and consideration of critical variables.

Voyer, Daniel; Voyer, Susan; Bryden, M. Philip

Psychological Bulletin, Vol 117(2), Mar 1995, 250-270

7. Journal of Experimental Social Psychology,Volume 35, Issue 1, January 1999, Pages 4–28,Stereotype Threat and Women's Math Performance ,Steven J. Spencera,Claude M. Steele,Diane M. Quinnc,February 1998