UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE STUDII EUROPENE

Actul Unic European, Tratatul de la Maastricht, Tratatul de la Amsterdam, Tratatul de la Nisa, Tratatul Constituțional

Profesor coordonator: Student:

Conferențiar univ. dr. Carmen Lazăr Alexandra Cristiana Prunean

Helga Pataki

CuprinsCluj-Napoca

2016

Actul Unic European.......................................................................................................................3

Tratatul privind Uniunea Europeană - Tratatul de la Maastricht.....................................................5

Tratatul de la Amsterdam................................................................................................................9

Tratatul de la Nisa..........................................................................................................................12

Tratatul Constituțional...................................................................................................................15

Actul Unic European

2

Actul Unic European modifică Tratatele de la Roma, în vederea relansării procesului de integrare europeană şi a realizării pieţei interne. Acesta modifică regulile de funcţionare a instituţiilor europene şi extinde competenţele comunitare, mai ales în domeniul cercetării şi dezvoltării, al mediului şi al politicii externe comune.1

Actul Unic European, semnat la Luxemburg la 17 februarie 1986 de către nouă state membre şi la 28 februarie 1986 de către Danemarca, Italia şi Grecia, este prima modificare importantă a Tratatului de instituire a Comunităţii Economice Europene (CEE). Acesta a intrat în vigoare la 1 iulie 1987.

SCOP : să reformeze instituţiile în vederea aderării Portugaliei şi Spaniei şi să accelereze procesul de luare a deciziilor în contextul pregătirilor pentru crearea pieţei unice.2

OBIECTIVE

Principalul obiectiv al Actului Unic European este de a relansa procesul de construcţie europeană, în vederea realizării pieţei interne. Aceasta părea dificil de realizat pe baza tratatelor existente, mai ales din cauza procesului decizional din cadrul Consiliului, care impunea votul cu unanimitate în domeniul armonizării legislative.

De aceea, Conferinţa interguvernamentală care a condus la Actul Unic European a avut un dublu mandat. Pe de o parte, era vorba de încheierea unui tratat în domeniul politicii externe şi de securitate comune şi, pe de altă parte, de un act care modifica Tratatul Comunităţii Economice Europene, mai ales în ceea ce priveşte:

procedura de adoptare a deciziilor în cadrul Consiliului;

puterile Comisiei;

puterile Parlamentului European;

extinderea competenţelor Comunităţilor.

CONTRIBUŢIILE TRATATULUI

1 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=URISERV%3Axy0027 , 01.03.20162 http://europa.eu/eu-law/decision-making/treaties/index_ro.htm , 01.03.2016

3

1. MODIFICĂRI INSTITUŢIONALE Pentru a înlesni realizarea pieţei unice, Actul Unic prevede creşterea numărului de domenii

în care Consiliul poate adopta deciziile cu majoritate calificată în locul unanimităţii Actul Unic European instituie Consiliul European, oficializând astfel conferinţele şi

reuniunile la nivel înalt dintre şefii de stat şi de guvern. Consiliul European nu are putere de decizie, nici putere de constrângere, în raport cu celelalte instituţii.

Puterile Parlamentului au fost consolidate prin introducerea avizului conform al Parlamentului, în cazul încheierii tratatelor de asociere. În plus, Actul Unic instituie procedura de cooperare, care consolidează poziţia Parlamentului în cadrul dialogului interinstituţional, dându-i posibilitatea unei duble lecturi a legislaţiei propuse.

2. MODIFICĂRI POLITICE Articolul 8A defineşte în mod clar scopul Actului Unic, care este instaurarea progresivă

a pieţei interne pe durata unei perioade care se încheie la 31 decembrie 1992. În ceea ce priveşte capacitatea monetară, Actul Unic nu permite instituirea unei politici

noi, dar inserează prevederi referitoare la capacitatea monetară. Convergenţa politicilor economice şi monetare se regăseşte în cadrul competenţelor existente.

Actul Unic instituie o politică comunitară de coeziune economică şi socială pentru a contrabalansa efectele realizării pieţei interne asupra statelor membre mai slab dezvoltate şi pentru a reduce disparităţile de dezvoltare între regiuni.

În ceea ce priveşte cercetarea şi dezvoltarea tehnică, Actul Unic prevede crearea unor programe-cadru multianuale adoptate de Consiliu în unanimitate.

Preocupările privind protecţia mediului la nivel comunitar - Actul Unic introduce trei articole noi care permit Comunităţii „conservarea, protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului, contribuie la protecţia sănătăţii persoanelor şi utilizarea prudentă şi raţională a resurselor naturale”.

Articolul 30 prevede ca statele membre să facă eforturi pentru a elabora şi aplica o politică externă comună la nivel european. În acest scop, ele se angajează să se consulte cu privire la problemele de politică externă care ar putea prezenta interes pentru securitatea statelor membre.3

Tratatul privind Uniunea Europeană - Tratatul de la Maastricht

3 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=URISERV%3Axy0027 , 01.03.20164

Tratatul privind Uniunea Europeană marchează o nouă etapă în procesul de integrare europeană, deoarece permite demararea integrării politice. Acesta instituie o Uniune Europeană fondată pe trei piloni: Comunităţile Europene, politica externă şi de securitate comună şi cooperarea în domeniul poliţienesc şi judiciar în materie penală. Tratatul: instituie o cetăţenie europeană, consolidează puterile Parlamentului European şi lansează Uniunea Economică şi Monetară. Pe de altă parte, Comunitatea Economică Europeană devine Comunitatea Europeană.4

Tratatul privind Uniunea Europeană, semnat la Maastricht, la 7 februarie 1992, a intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993. Acest tratat este rezultatul atât al unor elemente externe, cât şi interne. Pe plan extern, prăbuşirea comunismului în Europa de Est şi perspectiva reunificării Germaniei au condus la luarea angajamentului privind consolidarea poziţiei internaţionale a Comunităţii. La nivel intern, statele membre doresc să continue progresele înregistrate prin Actul Unic European prin intermediul altor reforme.

SCOP : să pregătească realizarea uniunii monetare europene şi să introducă elemente ale uniunii politice (cetăţenie, politică externă comună, afaceri interne).5

OBIECTIVE

Prin Tratatul de la Maastricht, obiectivul economic iniţial al Comunităţii, şi anume realizarea unei pieţe comune, a fost în mod clar depăşit şi vocaţia politică a fost exprimată.

În acest context, Tratatul de la Maastricht răspunde la cinci obiective esenţiale:

consolidarea legitimităţii democratice a instituţiilor;

creşterea eficienţei instituţiilor;

introducerea unei uniuni economice şi monetare;

dezvoltarea dimensiunii sociale a Comunităţii;

instituirea unei politici externe şi de securitate comune.

UNIUNEA EUROPEANĂ

4 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=URISERV%3Axy0026 , 01.03.20165 http://europa.eu/eu-law/decision-making/treaties/index_ro.htm , 01.03.2016

5

Tratatul de la Maastricht instituie Uniunea Europeană, care are la bază trei piloni: Comunităţile Europene, Politica externă şi de securitate comună şi cooperarea poliţienească şi judiciară în materie penală.

Primul pilon este format din Comunitatea Europeană, din Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului şi din Euratom şi se referă la domeniile în care statele membre îşi exercită împreună suveranitatea prin intermediul instituţiilor comunitare. În cadrul acestui pilon se aplică procedura supranumită metoda comunitară, şi anume Comisia Europeană face propunerea legislativă, Consiliul şi Parlamentul European o adoptă, iar Curtea de Justiţie asigură controlul respectării dreptului comunitar.

Cel de-al doilea pilon instaurează Politica externă şi de securitate comună. Aceasta înlocuieşte dispoziţiile din Actul Unic European şi permite statelor membre să întreprindă acţiuni comune în domeniul politicii externe. Acest pilon este supus unui proces decizional interguvernamental care recurge în primul rând la unanimitate. Rolul Comisiei şi al Parlamentului este modest, iar jurisdicţia Curţii de Justiţie nu se aplică acestui domeniu.

Al treilea pilon este consacrat cooperării în domeniul justiţiei şi afacerilor interne. Uniunea este menită să întreprindă acţiuni comune pentru a oferi cetăţenilor un grad ridicat de protecţie în interiorul unui spaţiu de libertate, securitate şi justiţie. Procesul decizional este, de asemenea, interguvernamental.

INSTITUŢII

Tratatul de la Maastricht consolidează rolul Parlamentului European. Domeniul de aplicare a procedurii de cooperare şi a procedurii de aviz conform este extins. În plus, tratatul introduce o procedură nouă, codecizia, care îi permite Parlamentului să adopte acte împreună cu Consiliul. Mai mult decât atât, tratatul asociază Parlamentul la procedura de învestitură a Comisiei. Este recunoscut rolul partidelor politice în integrarea europeană.

Tratatul extinde votul cu majoritate calificată în cadrul Consiliului pentru majoritatea deciziilor supuse procedurii de codecizie şi pentru toate deciziile adoptate prin procedura de cooperare.

Tratatul instituie un Comitet al Regiunilor, format din reprezentanţi ai colectivităţilor regionale, acest Comitet are un caracter consultativ.

POLITICI6

Tratatul introduce politici comunitare în şase domenii noi:

reţelele transeuropene;

politica industrială;

protecţia consumatorilor;

educaţia şi formarea profesională;

tineretul;

cultura.

UNIUNEA ECONOMICĂ ŞI MONETARĂ

Piaţa unică este realizată prin introducerea Uniunii Economice Monetare. Politica economică presupune trei elemente. Statele membre trebuie să asigure coordonarea politicilor lor economice, să instituie un control multilateral al acestei coordonări şi să respecte anumite reguli de disciplină financiară şi bugetară. Obiectivul politicii monetare este introducerea unei monede unice şi garantarea stabilităţii acestei monede, prin stabilitatea preţurilor şi respectarea regulilor economiei de piaţă.

Tratatul prevede introducerea unei monede unice în trei etape succesive:

prima etapă, de liberalizare a circulaţiei capitalurilor, începe la 1 iulie 1990;

a doua etapă începe la 1 ianuarie 1994 şi permite convergenţa politicilor economice ale statelor membre;

a treia etapă trebuie să înceapă cel mai târziu la 1 ianuarie 1999 prin crearea unei monede unice şi instituirea unei Bănci Centrale Europene 

PROTOCOLUL PRIVIND POLITICA SOCIALĂ

Prin Protocolul privind politica socială anexat la tratat, competenţele comunitare în domeniul social sunt extinse. Regatul Unit nu participă la acest Protocol.

Obiectivele Protocolului sunt: promovarea ocupării forţei de muncă; ameliorarea condiţiilor de viaţă şi de muncă; o protecţie socială corespunzătoare; un dialog social; dezvoltarea resurselor umane care permit un nivel ridicat şi durabil de ocupare a forţei de muncă; integrarea persoanelor excluse de pe piaţa forţei de muncă.

CETĂŢENIE

7

Una din marile inovaţii introduse de tratat este introducerea unei cetăţenii europene, care se adaugă cetăţeniei naţionale. Orice cetăţean care are naţionalitatea unui stat membru este şi cetăţean al Uniunii. Această cetăţenie conferă noi drepturi europenilor, şi anume: dreptul de liberă circulaţie şi de şedere în interiorul Comunităţii; dreptul de a alege şi de a fi ales la alegerile europene şi locale în statul în care îşi are reşedinţa; dreptul la protecţie diplomatică şi consulară din partea unui stat membru, altul decât statul de origine, pe teritoriul unei ţări terţe unde statul de origine nu este reprezentat; dreptul de a adresa petiţii Parlamentului European şi de a se adresa Ombudsmanului.

POST MAASTRICHT

Tratatul de la Maastricht reprezintă o etapă esenţială în cadrul construcţiei europene. Prin instituirea Uniunii Europene, prin crearea unei uniuni economice şi monetare şi prin extinderea integrării europene la noi domenii, Comunitatea intră într-o dimensiune politică.

Conştiente de evoluţia integrării europene, de extinderile viitoare şi de necesitatea modificărilor instituţionale, statele membre au introdus în tratat o clauză privind revizuirea. În acest scop, articolul N prevede convocarea unei Conferinţe interguvernamentale în 1996.

Această conferinţă a condus la semnarea Tratatului de la Amsterdam în 1997.6

6 http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=URISERV%3Axy0026 , 01.03.20168

Tratatul de la Amsterdam

Tratatul de la Amsterdam de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană, a tratatelor de instituire a Comunităților Europene și a anumitor acte conexe, semnat la Amsterdam la 2 octombrie 1997, a intrat în vigoare la 1 mai 1999.7

SCOP : să reformeze instituţiile UE în pregătirea extinderii către noi state membre.8

OBIECTIVE

să plaseze ocuparea forţei de muncă şi drepturile cetăţenilor în centrul atenţiei Uniunii Europene;

să suprime ultimele obstacole pentru libera circulaţie a persoanelor şi să consolideze securitatea;

să permită Europei să îşi consolideze poziţia pe plan mondial; să eficientizeze arhitectura instituţională a Uniunii în vederea viitoarei extinderi.

OCUPAREA FORŢEI DE MUNCĂ ŞI DREPTURILE CETĂŢENILOR

Prin Tratatul de la Amsterdam a fost introdus un capitol referitor la ocuparea forţei de muncă. Aplicarea politicii de ocupare a forţei de muncă rămâne în mare parte responsabilitatea statelor membre. Tratatul de la Amsterdam stabileşte un cadru pentru aceste politici:

Urmărirea obiectivului de nivel crescut de ocupare a forţei de muncă este verificat în implementarea tuturor celorlalte politici comune.

Consiliul European examinează situaţia ocupării forţei de muncă în Comunitate şi adoptă concluzii pe această temă, pe baza unui raport anual comun al Consiliului de Miniştri şi al Comisiei.

Consiliul de Miniştri examinează în detaliu acţiunile întreprinse de Guvernele Statelor Membre în favoarea ocupării forţei de muncă şi, dacă este necesar, trimite recomandări acestora.

7 http://www.europarl.europa.eu/atyourservice/ro/displayFtu.html?ftuId=FTU_1.1.3.html , 01.03.20168 http://europa.eu/eu-law/decision-making/treaties/index_ro.htm , 01.03.2016

9

Prin Tratatul de la Amsterdam este consolidat principiul egalităţii între femei şi bărbaţi la locul de muncă. Este introdus conceptul de discriminare pozitivă, în baza căruia Statele Membre pot întreprinde acţiuni pentru favorizarea femeilor în vederea echilibrării situaţiei în domeniile de lucru.

UN SPAŢIU DE LIBERTATE, SECURITATE ŞI JUSTIŢIE

Noul Tratat prevede crearea progresivă a unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Sunt stabilite măsuri specifice pentru elaborarea unei politici europene comune în domeniul controlului şi al dreptului de intrare la frontierele Uniunii Europene şi în special în ceea ce priveşte azilul şi imigrarea.

Tratatul defineşte norme minimale cu privire la:

primirea solicitanţilor de azil în Statele Membre; condiţiile care trebuie îndeplinite de către cetăţenii statelor terţe pentru a putea cere statutul

de refugiat; procedurile de acordare şi de retragere a statutului de refugiat în statele membre ale Uniunii; protecţia temporară a persoanelor din state terţe care nu pot reveni în ţara lor de origine şi a

persoanelor care, din alte motive, au nevoie de protecţie internaţională.

CĂTRE O POLITICĂ EXTERNĂ ŞI DE SECURITATE COMUNĂ

Politica externă şi de securitate comună rămâne în sfera interguvernamentală, însă sunt aduse o serie de modificări faţă de prevederile Tratatului de la Maastricht.

A fost creat un nou instrument în domeniul PESC: strategia comună.

Prin Tratatul de la Amsterdam, Uniunea poate întreprinde misiuni de ajutor umanitar şi de menţinere a păcii.

Prin Tratatul de la Amsterdam a fost creată funcţia de Înalt Reprezentant pentru PESC care are rolul de a asista Consiliul în probleme de politică externă şi de securitate comună, în special prin contribuţii la formularea, pregătirea şi implementarea deciziilor şi prin derularea unui dialog politic cu state terţe.

A fost înfiinţată, de asemenea, o Unitate de planificare politică şi de alertă rapidă în cadrul Secretariatului Consiliului de Miniştri. Rolul acestei unităţi este de a monitoriza şi analiza evoluţia politică şi evenimentele internaţionale, inclusiv alerta rapidă cu privire la potenţialele crize.

REFORMA INSTITUŢIILOR UNIUNII EUROPENE ÎN VEDEREA EXTINDERII10

Consiliul Uniunii Europene

Votul în majoritate calificată este extins la următoarele domenii: orientare şi acţiuni de încurajare în domeniul ocupării forţei de muncă, excluderea socială, libera circulaţie a persoanelor2 , măsuri de securitate socială necesare liberei circulaţii, regimuri speciale pentru cetăţenii străini, sănătatea publică, egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, cercetarea şi dezvoltarea tehnologică, lupta împotriva fraudei, cooperarea vamală, statistica, protecţia datelor.

Parlamentul European

Desemnarea Preşedintelui Comisiei Europene trebuie aprobată de către Parlament.

Numărul membrilor Parlamentului European nu poate fi mai mare de 700.

Comisia Europeană

Rolul politic al Preşedintelui Comisiei Europene este consolidat. Membrii Comisiei sunt numiţi printr-un comun acord între guvernele statelor membre şi preşedintele Comisiei.

Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene

Acesta are, prin Tratatul de la Amsterdam, responsabilitatea directă de a veghea la respectarea drepturilor omului, iar jurisdicţia sa se extinde, incluzând următoarele domenii: imigraţia, azilul, vizele şi trecerea frontierelor.

Comitetul Economic şi Social

Este consultat în noi domenii: ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale, sănătate publică. Prin Tratatul de la Amsterdam s-a introdus, de asemenea, posibilitatea ca şi Parlamentul să consulte CES.

Comitetul Regiunilor

Beneficiază prin Tratatul de la Amsterdam de o mai mare autonomie administrativă, iar domeniile în care această instituţie este consultată au fost extinse, incluzând: ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale, sănătate publică, protecţia mediului, Fondul Social, pregătire profesională şi transporturi. 9

Tratatul de la Nisa

9 http://ec.europa.eu/romania/documents/eu_romania/tema_24.pdf , 01.03.201611

Tratatul de la Nisa a fost semnat pe 26 februarie 2001 şi a intrat în vigoare la 1 februarie 2003, după ce a fost ratificat de fiecare stat membru, fie prin vot în parlamentul naţional, fie prin referendum.10

SCOP : să reformeze instituţiile pentru ca UE să poată funcţiona eficient şi după extinderea până la 25 de state membre.11

OBIECTIVE

Obiectivul Tratatului de la Nisa, considerat indispensabil viitoarei extinderi, este să conţină prevederi pentru a asigura o bună activitate instituţională în momentul când Uniunea va avea aproape 30 de membri, înscriindu-se deci în viziunea unei reforme instituţionale ale cărei trei axe principale sunt: componenţa şi modul de funcţionare al instituţiilor europene, procedura de decizie din cadrul Consiliului de Miniştri şi consolidarea cooperării între instituţii.12

PARLAMENTUL EUROPEAN

Prin Tratatul de la Nisa a fost consolidat rolul de colegislator al Parlamentului European, procedura de codecizie urmând să fie aplicată şi în domeniile: lupta împotriva discriminărilor, coeziune economică şi socială, vize, azil, imigraţie.

Tratatul de la Nisa asigură o bază juridică partidelor politice din statele membre prin definirea unui statut care să permită mai ales stabilirea unor reguli asupra modalităţilor de finanţăre a acestora.

A fost stabilit un număr maxim de 732 de mandate în Parlamentul European. Prin Tratatul de la Nisa, numărul locurilor în Parlamentul European s-a redus pentru unele state.

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE

În cadrul Consiliului Uniunii Europene sunt utilizate două proceduri de vot: unanimitatea şi majoritatea calificată. În perspectiva viitoarei extinderi, menţinerea unanimităţii, procedură care 10 http://ec.europa.eu/romania/documents/eu_romania/tema_15.pdf , 01.03.201611 http://europa.eu/eu-law/decision-making/treaties/index_ro.htm , 01.03.201612 http://www.europarl.europa.eu/atyourservice/ro/displayFtu.html?ftuId=FTU_1.1.4.html , 01.03.2016

12

asigură fiecărui stat drept de veto, ar putea face să apară obstacole în luarea deciziilor. Majoritatea calificată are la bază un sistem de ponderare a voturilor în cadrul Consiliului Uniunii Europene, fiecărui stat fiindu-i atribuit un anumit număr de voturi, funcţie de populaţia sa.

Tratatul de la Nisa stabileşte noi reguli ale majorităţii calificate, de aplicat începând din 2005: pentru ca o decizie să fie adoptată este necesar, pe lângă o majoritate de voturi (255 din 345 pentru o Uniune cu 27 de state membre), şi ca majoritatea statelor să fi votat favorabil (14 din 27).

COMISIA EUROPEANĂ

Conform Tratatului de la Nisa, începând din 2005, în componenţa Comisiei Europene intră numai câte un comisar de provenienţă din fiecare stat membru. Atunci când Uniunea va avea mai mult de 27 de state membre, numărul comisarilor va rămâne acelaşi şi va fi instaurat un sistem de rotaţie ale cărui reguli vor fi stabilite de către Consiliu prin vot în unanimitate.

Pentru buna funcţionare a Comisiei, puterile preşedintelui acesteia au fost extinse. Preşedintele are în atribuţiile sale organizarea internă, eventualele remanieri, va putea cere demisia comisarilor. Preşedintele este desemnat de către Consiliul Uniunii Europene, prin vot în majoritate calificată.

CURTEA DE JUSTIŢIE A COMUNITĂŢILOR EUROPENE

Pentru o mai bună funcţionare a Curţii de Justiţie şi pentru scurtarea termenelor de judecată, Tratatul de la Nisa prevede unele modificări în ceea ce priveşte competenţele Curţii de Justiţie şi cele ale Tribunalului de Primă Instanţă.

Curtea de Justiţie, având câte un membru din fiecare stat UE, se poate reuni în plen sau în cameră lărgită.

Prin Tratatul de la Nisa, acţiunile directe pot fi depuse numai la Tribunalul de Primă Instanţă, care va avea competenţă şi asupra unor anumite acţiuni pentru pronunţarea unei hotărâri preliminare asupra validităţii unui act comunitar.

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ, COMITETUL ECONOMIC ŞI SOCIAL ŞI COMITETUL REGIUNILOR

Tratatul de la Nisa prevede că fiecare stat membru are câte un reprezentant în Curtea de Conturi, numit de Consiliu prin vot în majoritate calificată.

13

În ceea ce priveşte Comitetul Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor, a fost stabilit un număr maxim de 350 de membri. Conform prevederilor Tratatului, Comitetul Economic şi Social este reprezentantul organismelor economice şi sociale din societatea civilă.

VALORI DEMOCRATICE

Prin Tratatul de la Nisa a fost creat un mecanism de conservare a valorilor democratice. Consiliul Uniunii Europene, statuând cu o majoritate de 4/5 şi după consultarea Parlamentului European, poate adresa o recomandare unui stat pe al cărui teritoriu s-a constatat existenţa riscului de violare a drepturilor fundamentale.13

Tratatul Constituțional

Tratatul care instituie Constituţia Europeană, în mod obişnuit denumit Constituţia Europeană, este un tratat internaţional care are ca scop creearea unei Constituţii pentru Uniunea Europeană. Acest

13 http://ec.europa.eu/romania/documents/eu_romania/tema_15.pdf , 01.03.201614

Tratat a fost semnat în 2004 de către reprezentanţi ai Statelor Membre, dar două dintre acestea l-au respins ulterior prin referendum. Dacă ar fi fost ratificat, Tratatul ar fi intrat în vigoare pe 1 Noiembrie 2006.

SCOP:  înlocuirea suprapunerilor existente în actualele tratate care alcătuiesc actuala "constituţie" a Uniunii, să dea o formulă comprehensivă drepturilor omului pe teritoriul UE, şi să fluentizeze procesul de luare a deciziilor în Statele Membre.

Începând din Mai 2006 Tratatul Constituţiei Europene este ratificat în următoarele ţări: Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Slovacia, Slovenia şi Spania.14

PRINCIPALELE MODIFICĂRI. PRINCIPIILE FONDATOARE ALE UNIUNII.

• Valorile si obiectivele Uniunii sunt consacrate formal de dreptul comunitar, la fel ca si drepturile cetatenilor europeni, datorita includerii Cartei Drepturilor Fundamentale in Constitutie.• Uniunea dobandeste personalitate juridica prin fuziunea Uniunii Europene cu Comunitatea Europeana• Competentele si repartizarea lor intre state membre si Uniune sunt definite in mod clar si irevocabil.• Pentru prima data statele membre se pot retrage din Uniune datorita introducerii clauzei de retragere voluntara.•Instrumentele de actiune legislativa ale Uniunii sunt simplificate,15

Institutiile

Fotoliile din Parlamentul European sunt distribuite în mod degresiv si proportional. Incepand cu mandatul din 2009, Constitutia prevede minimum 6 fotolii parlamentare pentru statele membre. Numarul maxim de fotolii parlamentare pe care un stat membru le poate avea este 96. Textul prevede ca o decizie privind compozitia

14 http://europaindirect.ecosv.ro/constitutia.htm , 01.03.201615 http://ec.europa.eu/romania/documents/eu_romania/tema_27.pdf , 01.03.2016

15

Parlamentului European pentru mandatul 2009-2014 sa fie luata de Consiliul European la propunerea Parlamentului, prin vot unanim. Numarul parlamentarilor nu va depasi 750.

Consiliul European, care va fi prezidat de un presedinte ales pentru doi ani si jumatate, este recunoscut formal ca institutie europeana. Se renunta la presedintia semestriala a Consiliului european.

Statele membre vor avea cate un comisar european pana in 2014, data de la care numarul de comisari va fi redus, fiind egal cu doua treimi din numarul statelor membre. In plus, comisarii isi vor exercita functia prin rotatie.

Presedintele Comisiei va fi ales de catre Parlamentul European pe baza unei propuneri de la Consiliul European.

Este creata functia de Ministru al Afacerilor Externe care preia sarcinile Comisarului pentru Relatii Externe si a Inaltului Reprezentant pentru Politica Externa si de Securitate Comuna, fiind subordonat Consiliului. Ministrul de Afaceri Externe prezideaza si Consiliul de Ministri reunit in formatia care trateaza probleme de politica externa.16

BIBLIOGRAFIE

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=URISERV%3Axy0027 , 01.03.2016

http://europa.eu/eu-law/decision-making/treaties/index_ro.htm , 01.03.2016

16 http://europaindirect.ecosv.ro/constitutia.htm , 01.03.201616

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=URISERV%3Axy0027 , 01.03.2016

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=URISERV%3Axy0026 , 01.03.2016

http://europa.eu/eu-law/decision-making/treaties/index_ro.htm , 01.03.2016

http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=URISERV%3Axy0026 , 01.03.2016

http://www.europarl.europa.eu/atyourservice/ro/displayFtu.html?ftuId=FTU_1.1.3.html , 01.03.2016

http://europa.eu/eu-law/decision-making/treaties/index_ro.htm , 01.03.2016

http://ec.europa.eu/romania/documents/eu_romania/tema_24.pdf , 01.03.2016

http://ec.europa.eu/romania/documents/eu_romania/tema_15.pdf , 01.03.2016

http://europa.eu/eu-law/decision-making/treaties/index_ro.htm , 01.03.2016

http://www.europarl.europa.eu/atyourservice/ro/displayFtu.html?ftuId=FTU_1.1.4.html , 01.03.2016

http://ec.europa.eu/romania/documents/eu_romania/tema_15.pdf , 01.03.2016

http://europaindirect.ecosv.ro/constitutia.htm , 01.03.2016

http://ec.europa.eu/romania/documents/eu_romania/tema_27.pdf , 01.03.2016

http://europaindirect.ecosv.ro/constitutia.htm , 01.03.2016

17