proiect de lecŢie miorita moment. sub. a viii-a

PROIECT DE LECŢIE

Profesor: Ciornei Alina

Data: .V.2011

Clasa: a VIII-a A

Obiectul: LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNǍ Unitatea de învăţare: BALADA POPULARǍ Subiectul: MIORIŢA-MOMENTELE SUBIECTULUI Tipul lecţiei: DE ÎNSUŞIRE DE NOI CUNOŞTINŢE

Durata: 1h

DEMERSUL DIDACTIC

A )COMPETENŢE GENERALE:

1.Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare; 2.Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată ; 3.Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse; 4.Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse;

B) COMPETENŢE SPECIFICE

1.3 sesizarea adecvării elementelor lexical utilizate la scopul mesajului ascultat; 1.5. aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ adecvat; 2.1.construirea unui discurs oral pe o temă dată; 2.5. captarea şi menţinerea atenţiei interlocutorului prin modul de prezentare a mesajului; 3.1. dovedirea înţelegerii unui text literar, pornind de la cerinţe date; 4.1. redactarea diverselor texte, adaptându-le la situaţia de comunicare concretă; 4.2. utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoştinţelor de morfosintaxă, folosind adecvat semnele ortografice şi de punctuaţie ;

C) OBIECTIVE

O1: să selecteze informaţiile esenţiale din textul narativ; O2: să identifice momentele subiectului în naraţiune;O3: să argumenteze apartenenţa fragmentelor selectate la momentele subiectului identificate;O4: să sintetizeze cunoştinţele dobândite într-un cvintet;

STRATEGII DIDACTICE

a) Metode si procedee: conversatia, explicaţia, ciorchinele,cvintetul, turul galeriei;b) Mijloace: tabla, manualul, foi flip-chart, fişă de lucru;c) Resurse:capacităţile de învăţare ale elevilor, cunoştinţele lor anterioare, sala de clasă;

BIBLIOGRAFIE:

- Limba română, manual pentru clasa a VIII-a, Alexandru Crişan Sofia Dobra, Florentina Sâmihăian, Ed. Humanitas Educational- Parfene Constantin, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Editura Polirom, Iaşi, 1999

Nr. crt.

Etapele lecţiei

Ob./

Comp.

spef

Timp Activitatea profesorului Activitatea elevului Strategia didactică Evaluare

Metode şi procedee

Mijloace de învăţământ

Forma de organizare

1. Moment organizatoric

1 min.

Stabilesc ordinea şi disciplina, apoi pregătesc materialele necesare orei de limba română. Fac prezenţa elevilor.

Elevii îşi pregătesc cele necesare orei de limba română.

conversaţia activitate frontală

2. Verificarea temei scrise şi a cunoştinţelor anterioare

7 min.

Verific tema atât cantitativ, cât şi calitativ.

Verificarea calitativă se face selective; elevii vor fi solicitaţi, prin sondaj, să citească, să motiveze, antrenându-se,prin întrebări, întreaga clasă.

Elevii prezintă caietele, citesc tema şi se corectează când este cazul.

conversaţia caietul de teme

manualul

activitate frontală

observare sistematică

aprecieri verbale

3. Captarea atenţiei

O6

O7

5 min

Discut liber cu elevii despre originea acestei balade şi despre importanţa ei, ca operă reprezentativă a sufletului românesc.

Elevii oferă răspunsuri precum:

Opera literară Mioriţa a fost descoperită şi notată de Alecu Russo în anul 1847 la Soveja, în Munţii Vrancei, şi publicată de Vasile Alecsandri în nr. Revistei „Bucovina”, în anul 1850, fiind reprodusă apoi în colecţia de poezii populare intitulată „Balade” (cântece bătrâneşti). De-a lungul timpului, balada Mioriţa a cunoscut o largă răspândire în toate teritoriile locuite de români, în nordul şi în sudul

conversaţia activitate frontală

evaluare iniţială

Le reamintesc că în ora prece-dentă am identificat tema şi motivele baladei Mioriţa.

Le cer elevilor să dea definiţiatemei şi a motivului.

Rog elevii să precizeze teme-le şi motivele identificate în Mioriţa.

Dunării, circulând în peste o mie de variante. Ea a fost considerată o capodoperă a liricii populare româneşti încă de la publicarea ei, dovadă stând în acest sens diferitele opinii critice ale unor personalităţi ale literaturii române.

Elevii dau definiţia temei şi definiţia motivului.

Elevii precizează temele şi motivele identificate în Mioriţa.

conversaţia

4. Anunţarea temei şi a obiectivelor

2 min.

- Profesorul anunţă elevii că vor învăţa să sistematizeze şi să consolideze conţinutul acestei opere prin delimitarea momentelor subiectului.

Elevii conştientizează obiectivele şi notează titlul în caiete.

expunerea tablă;

caietele elevilor


Urmăresc comportamentul elevilor

5. Prezentarea noului conţinut şi dirijarea învăţării

O1

O2

O3

O4

O6

O7

28

min.

Î: În ce gen se încadreazăbalada populară Mioriţa?De ce în genul epic, şi nu îngenul liric, având în vedere ccă este în versuri?

Î: Care sunt momentele subiectului?Se aplică ciorchinele pentru a enumera momente-le subiectului, ce conţin eleşi identificarea acestora petextul suport-Mioriţa.Pe măsură ce se precizeazăfiecare moment al subiectu-lui, se completează ciorchi-nele (anexa 1) cu elementele identificate în text.

În identificarea momente-lor subiectului voi ghida eleviicu întrebări precum:

R:„Balada populară se încadrează în genul epic deoarece autorul îşi transmite în mod indirect gândurile şi sentimentele prin intermediul personajelor şi a acţiunii. De asemenea sunt prezente toate modurile de expunere şi putem distinge momentele subiectului.

R:

Momentele subiectului sunt: expoziţiunea,intriga, desfăşurarea acţiunii, momentul culminant, deznodământul.

1.Expoziţiunea este partea introductivă a operei literare, în care se prezintă cadrul

conversaţie

explicaţie

conversaţie

explicaţie

fişe de lucru

flip-chart

fişe de lucru

flip-chart

activitate individuală;


activitate frontală, individuală

evaluare continuă

aprecieri verbale

aprecieri verbale

1. Ce se prezintă în ex-poziţiune? Care sunt indicii spaţiali identificaţi?Ce figuri de stil sunt cele două sintagme? Care este semnificaţia celor două metafore?

Este plasată temporal acţiu-nea? Versul „Se cobor la vale?”plasează temporal sau spa-ţial acţiunea? Argumentaţi.Care sunt personajele pre-zentate în expoziţiune?

2.Ce determină intriga?De ce este determinată riva-litatea dintre ciobani?

acţiunii şi unele personaje.

Indicii spaţiali sunt:”Pe-un picior de plai”, “Pe-o gură de rai.”

Cele două sintagme sunt metafore. Acestea sugerează că spaţiul este unul paradisiac în care stăpâneşte calmul şi seninătatea.

Versul “Se cobor la vale” situează acţiunea în timp, nu în spaţiu, deoarece sugerează că întâmplările se petrec toamna, atunci când este momentul coborârii turmelor la şes pentru iernat.

Personajele sunt cei trei ciobani veniţi din regiuni diferite.

Intriga este reprezentată de faptul important care determină desfăşurarea acţiunii.

Intriga baladei o constituie complotul pus la cale de ciobanul ungurean şi cel vrâncean împotriva ciobanului moldovean, complot generat de invidie.

Desfăşurarea acţiunii începe

problemati-zare

fişă de lucru

flip-chart

activitatea frontală,individuală

observareîncurajarea elevilor prin diferite calificative

3.Ce întâmplări sunt cuprin-se în desfăşurarea acţiunii?

4.Care este momentul de maximă încordare?

5.În ce constă deznodămân-tul?

Le înmânez elevilor fişa de lucru (anexa 2) în care li se cere să realizeze corespondenţa între motiveleidentificate în ora anterioară şi momentele subiectu-

prin descoperirea complotului de către mioară care îşi avertizează stăpânul de pericolul care îl pândeşte.Oiţa năzdrăvană manifestă o atitudine de îngrijorare, observată de stăpânul ei.

Punctul culminant ocupă întinderea cea mai mare şi este reprezentat de atitudinea ciobanului în faţa morţi,văzută ca o nuntă cosmic.

Deznodământul lipseşte, balada având un final deschis.

Pe măsură ce se identifică momentele subiectului, se completează ciorchinele de pe fişa de lucru.

Elevii rezolvă exerciţiul.

conversaţia

ciorchinele

exerciţiul

fişa de lucru

fişă de lucru


activitate individuală

activitate pe



O5 lui.

După rezolvarea acestei sarcinii se va lucra pe echipele deja formate câte un cvintet.

Le sunt reamintite elevilor regulile după care se formează cvintetul:

I vers-un cuvânt-cheie;

al-II-lea vers-două adjective care să arate însuşirile cuvântului cheie;

al-III-lea vers- este format din trei cuvinte ( verbe la gerunziu care să exprime acţiuni ale cuvântului cheie);

al IV-lea vers este format din patru cuvinte ce alcătuiesc o propoziţie prin care se afirmă ceva esenţial despre cuvântul cheie;

al V- lea vers este format dintr-un singur cuvânt ( de obicei, verb), care sintetizează tema/ ideea

Elevii lucrează în grup şi creează cvintetul.

cvintet

explicaţia

foi de lucru grupe

observare

cuvântului cheie;

În timp ce elevii compun cvintetul, în fundal se aude Mioriţa interpretată de Tudor Gheorghe.

Creaţiile copiilor vor fi evaluate prin metoda turul galeriei.

Grupul îşi deleagă un reprezentant care prezintă cvintetul. Foile de flip-chart pe care sunt scrise cvintetele sunt afişate într-un loc vizibil. Fiecare grup trece prin faţa produselor celorlalte grupuri şi notează pe o foaie ataşată posibile observaţii, comentarii.

Elevii votează cel mai reuşit cvintet.

turul galeriei

conversaţia

flip-chart

activitate pe grupe

observare

aprecieri verbale

6. Asigurarea feed-back-

Are loc pe tot parcursul lecţiei prin aprecieri verbale.

Îşi notează aprecierile. aprecieri caiet individual pe tot parcursul

ului şi a retenţiei

lecţiei

7. Asigurarea retenţiei şi a transferului

5 min.

Temă:

Imaginaţi-vă un posibil deznodământ pentru balada Mioriţa.

Notează în caiete.

conversaţia caietele activitate

frontală

ANEXA 2

FIŞĂ DE LUCRUBALADA POPULARĂ - MIORIŢA

Nr.crt Motivul Imaginea artistică Momentul subiectului

1.

2.

3.

4.

5.

6.

ANEXA 1CIORCHINE-MOMENTELE SUBIECTULUI

MOMENTELE SUBIECTULUI

EXPOZIŢIUNE

INTRIGA

DESFASURAREA ACŢIUNIIPUNCT CULMINANT

DEZNODAMANT

TIMP,LOC,

PERSONAJ

CAUZA

ACŢIUNII

MOMENTUL DE MAXIMA TENSIUNE

SUCCESIUNEA

ÎNTAMPLARILOR

SITUAŢIA

FINALA

proiect de lecŢie miorita moment. sub. a viii-a

Documents