olandezĂ pentru ÎncepĂtori lecŢie … · 2 olandezĂ pentru ÎncepĂtori lecŢie demonstrativ...

2

LECŢIE DEMONSTRATIVĂOLANDEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI LECŢIE

DEMONSTRATIVĂINTRODUCERE

Cu siguranţă vă doriţi oportunităţi noi în carieră. Şi cum învăţarea unei limbi străine măreşte şansa obţinerii jobului dorit, vă propunem un curs inedit: Olandeză pentru începători, elaborat după o metodă modernă şi foarte la îndemână oricăruia dintre dumneavoastră! Nu trebuie să vă deplasaţi la o sală de curs, vă alegeţi dumneavoastră înşivă perioada optimă de studiu şi veţi reuşi într-un timp scurt să învăţaţi să comunicaţi în această limbă europeană, care vă poate ajuta să stabiliţi mai uşor contacte de afaceri cu investitorii olandezi din ţara noastră. Începeţi chiar astăzi Cursul EUROCOR de Olandeză pentru începători! Aveţi la dispoziţie o metodă modernă, eficientă şi relaxantă de aprofundare şi îmbunătăţire a cunoştinţelor de limba olandeză!

Învăţaţi comod!Primiţi acasă, la cel mai apropiat oficiu poştal sau direct la birou pachetele de curs, pe care le parcurgeţi când vreţi! Studiaţi fără stres, în confortul propriului cămin, în weekenduri, după program, vara sau iarna... când şi unde doriţi!

Învăţaţi prin ascultare!Pe lângă caietele de curs, aveţi la dispoziţie CD-uri înregistrate cu vorbitori nativi. Acestea vă vor ajuta să dobândiţi o pronunţie excelentă! Puteţi asculta vorbitorii nativi de limbă olandeză în timp ce desfăşuraţi alte activităţi – gătiţi, faceţi sport, vă plimbaţi, în pauza de masă, când sunteţi prinşi în trafic... când doriţi!

Vă veţi bucura de o atenţie deosebită!Beneficiaţi de sprijinul unui profesor personal, un specialist cu experienţă, care poate fi contactat prin corespondenţă poştală sau online.

Profitaţi acum de şansa de a învăţa limba olandeză în cel mai plăcut şi comod mod cu putinţă! Construiţi-vă un viitor mai bun! Mult succes!

LECŢIA DEMONSTRATIVĂ vă ajută să vă familiarizaţi cu materialele şi metoda de studiu EUROCOR. Din punctul de vedere al numărului de pagini,

aceasta reprezintă aproximativ jumătate din conţinutul unui caiet de curs. Vă prezentăm câteva secţiuni teoretice, exemple, exerciţii şi un model de temă, selectate din diverse lecţii, pentru a vedea exact cum sunt structurate caietele.

3

LECŢIE DEMONSTRATIVĂ OLANDEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI

STRUCTURA LECŢIILORStudiul eficient al cursului nostru este garantat de structura unitară a celor 20 de caiete.

Informaţiile noi sunt prezentate într-un mod atractiv, astfel încât procesul de învăţare devine simplu şi rapid!

Caietele se parcurg uşor, într-un mod relaxat, datorită semnelor grafice special concepute pentru a marca diverse componente ale lecţiilor.

Scenariile unor situaţii uzuale vă ajută să vă perfecţionaţi uşor vocabularul.

Aveţi la dispoziţie patru caiete de exerciţii, pentru care vi se oferă şi soluţiile.

Vă autoverificaţi imediat cu ajutorul filtrului roşu. Textul scris cu roşu se acoperă cu filtrul din plastic. După rezolvarea exerciţiilor propuse, comparaţi rezultatele dvs. cu textul corect scris cu roşu în caietul de curs.

Înregistrările cu vorbitori nativi disponibile pe CD-urile ce însoţesc caietele de curs vă vor facilita învăţarea pronunţiei corecte.

PRIMIREA CURSULUILa Eurocor, cursanţii aleg unde să primească pachetul de curs! Dvs. ce alegeţi?1. Acasă, la cutia poştală (Cutia poştală trebuie să aibă dimensiunile de

minimum 22x30x1 cm.).2. La serviciu.3. La oficiul poştal de care aparţineţi (Adresa declarată la înscriere trebuie să

fie cea din buletin).

CONTUL DE CURSANTFiecare cursant are propriul cont pe site-ul www.eurocor.ro. Aici găsiţi informaţii despre stadiul trimiterii pachetelor de curs sau plăţile efectuate şi înregistrate. Din contul de cursant se pot accesa şi aplicaţiile TemeOnline sau PlataOnline.

ABSOLVIREAOdată cu expedierea ultimului pachet de curs, veţi primi şi testul de evaluare finală. Calificativele obţinute pot fi: foarte bine, bine şi insuficient (în funcţie de punctajul realizat). Odată promovat acest test, veţi obţine Certificatul de absolvire Eurocor.

@@

4

LECŢIE DEMONSTRATIVĂOLANDEZĂ PENTRU ÎNCEPĂTORI

Lecţia 1 – Hoi!Lecţia 2 – Mensen ontmoetenVocabular: formule de salut, formule de politeţe aplicabile în situaţii sociale diverse, ţări şi naţionalităţi, membrii familiei, meseriileGramatică: Alfabetul şi scrierea pe litere; silabe deschise şi închise (open lettergreep, gesloten lettergreep); sunete lungi, sunete scurte (lange klank, korte klank); pronumele personal (het persoonlijk voornaamwoord) la singular (enkelvoud) cu funcţie de subiect; timpul prezent al verbului (tegenwoordige tijd) la singular. Sintaxă: propoziţia principală (hoofdzin), propoziţia interogativă (vraagzin), inversiunea; verbele „a fi” (zijn) şi „a avea” (hebben)Pronunţie (Uitspraak): „g”; vocale lungi/scurte: „a”; accentul (woordaccent); intonaţie: propoziţii interogative (vraagzinnen)

Lecţia 3 – Het huisLecţia 4 – UitgaanVocabular: casa, apartamentul, mijloacele de transport, direcţii, magazine, locul de reşedinţă, numereleGramatică: numeralul cardinal; forma pronumelui personal subiect / obiect (het persoonlijk voornaamwoord: onderwerps- en niet-onderwerpsvormen); forma de prezent a verbului la singular şi plural (tegenwoordige tijd – enkelvoud en meervoud); articolul (lidwoord) hotărât („de” şi „het”) şi nehotărât („een”); formele pronumelui posesiv (het bezittelijk voornaamwoord)Pronunţie (Uitspraak): „ij/ei” en „ee”; accentul (woordaccent); intonaţie: propoziţii interogative (vraagzinnen)

Lecţia 5 – De tijdLecţia 6 – Mijn typische dagVocabular: zilele săptămânii, părţile zilei, orele, activităţile zilnice, mesele zileiGramatică: negaţiile (de ontkenning): nee, geen, niet; adjectivul (het bijvoeglijk naamwoord): forma, declinarea adjectivului (forma în -e); adverbul (het bijwoord); pronumele demonstrativ (het aanwijzend voornaamwoord): formă şi folosire (deze/dit – die/dat); verbele modale (modale hulpwerkwoorden): „kunnen” „mogen” „moeten”. Sintaxă: inversiunea subiect – predicat Pronunţie (Uitspraak): sunetele „v” şi „f ”, „ui”, accentul (woordaccent), intonaţie: propoziţii interogative (vraagzinnen)

Lecţia 7 – Het werkLecţia 8 – Op zoek naar een baanVocabular: locul de muncă, meseriile, anunţurile din presă, CV, obligaţiile la locul de muncă, stabilirea unei întâlniriGramatică: forma de plural (meervoud) a substantivelor; prepoziţiile spaţiale „in” şi „op”, verbele modale „kunnen” şi „willen”; „moeten” la negativ – „niet hoeven te”; verbele care cer utilizarea prepoziţiei „te” în faţa infinitivului; verbe cu particulă separabilă. Sintaxa: locul prefixului verbului în propoziţiePronunţie (Uitspraak): grupurile de consoane „sp”, „st”, „sch” şi „schr”; vocale lungi şi scurte: „u”; accentul (woordaccent), intonaţie: propoziţii interogative (vraagzinnen)

Lectiile 9-10: TaalpraktijkRecapitularea noţiunilor învăţate în lecţiile 1-8

Programa cursului

Olandeză pentru începători

5


Lecţia 15 – Toen ik jong wasLecţia 16 – Mijn generatieVocabular: evenimente din trecut, rememorarea copilăriei şi sondarea memoriei altor persoane, sentimentele; familia, relaţiile dintre generaţii – căsătoria, copiii, viaţa şi moarteaGramatică: trecutul simplu (het imperfectum), verbele cu particulă – formele de trecut (simplu / compus), opţiunea pentru perfectul compus sau trecutul simplu; câteva verbe neregulate Pronunţie (Uitspraak): combinaţiile de vocale „aai”, „ooi”, „oei”

Lecţia 17 – MassamediaLecţia 18 – Hallo, met wie?Vocabular: mass-media audiovizuală şi scrisă: televiziune, radio, presa scrisă, interviuri; convorbiri telefonice: formale şi informale Gramatică: înlocuirea substantivului cu pronume; pronumele reflexiv (reflexiel voornaamwoord); adverbele pronominale (voornaamwoordelijk bijwoorden); înlocuirea substantivului prin construcţia: „er/hier/daar/waar/+ prepoziţie” Pronunţie (Uitspraak): sunetul [ę]

Lecţiile 19-20: TaalpraktijkRecapitularea noţiunilor învăţate în lecţiile 11-18

Lecţia 21 – OnderwegLecţia 22 – Tot uw dienstVocabular: vremea şi traficul – orientarea în trafic, indicaţii privind direcţiile; transport public şi privat; servicii: poştă, bancă, biroul de informaţii, situaţii de urgenţă Gramatică: verbele cu particulă inseparabilă – prezentare generală; prepoziţii şi conjuncţii coordonatoare; particulele de nuanţare (even, maar, toch etc.); vorbirea indirectă Pronunţie (Uitspraak): „t”+ „ie” (ts) şi „t” + „io” (sj); „ij” pronunţat diferit; accentul (woordaccent)

Lecţia 23 – In de toekomstLecţia 24 – Op schoolVocabular: educaţia, studiile, ştiinţele; planuri, dezvoltarea personalităţii, discuţii despre viitorGramatică: Viitorul (toekomende tijd sau het futurum) şi formele lui: prezent (+ referire temporală); gaan + infinitiv; zullen + infinitiv; construcţia: zijn + aan het + infinitiv; construcţia: staan/zitten/liggen/lopen + te + infinitiv; verbe cu particulă separabilă/inseparabilă: prezentare generală a particulelor.

Lecţia 11 – Boodschappen doenLecţia 12 – De vrije tijdVocabular: cumpărături, alimente, băuturi; hobby, puncte de interes, discipline sportive, teatrul, cinematograful, călătoriiGramatică: „er” introductiv, „er” locativ, „er” cantitativ; gradele de comparaţie ale adjectivelor; timpul perfect compus (het perfectum): forma trecutului cu „hebben” sau „zijn”, forma participiului, verbe regulate şi neregulate, probleme de topică; exprimarea preferinţelorPronunţie (Uitspraak): grupul de litere „eu”; intonaţie: adverbul de negaţie „niet”

Lecţia 13 – In de modeLecţia 14 – Mijn generatieVocabular: anotimpurile, lunile anului, exprimarea datei; numele articolelor de vestimentaţie, descrierea persoanelor şi obiectelor; denumiri geografice, vacanţă, călătoriiGramatică: ordinea cuvintelor în propoziţia secundară; cuvintele de legătură; numeralul ordinal; gradul superlativ al adjectivelor; modul imperativ (de gebiedende wijs); perfectul compus, participii neregulatePronunţie (Uitspraak): vocala închisă şi deschisă „e”; întrebările-ecou (de echovragen)

6


Lecţia 25 – Ik heb hoofdpijnLecţia 26 – Wat vind je ervan?Vocabular: educaţia, studiile, ştiinţele; planuri, dezvoltarea personalităţii, discuţii despre viitorGramatică: Viitorul (toekomende tijd sau het futurum) şi formele lui: prezent (+ referire temporală); gaan + infinitiv; zullen + infinitiv; construcţia: zijn + aan het + infinitiv; construcţia: staan/zitten/liggen/lopen + te + infinitiv; verbe cu particulă separabilă / inseparabilă: prezentare generală a particulelor

Lecţia 27 – Op kantoorLecţia 28 – Mijn buurtVocabular: mediul de afaceri şi viaţa profesională: colegi de serviciu, discuţii la birou; oameni şi locuri – vecinii, cartierul meuGramatică: pronumele relativ (het betrekkelijk voornaamwoord): formă şi utilizare: cu referinţă la o persoană, cu referinţă la un obiect – utilizarea cu prepoziţii; pronumele relativ „wat”; „wat” folosit în exclamaţii; propoziţiile exclamative


Lecţia 31 – Het InternetLecţia 32 – SamenwonenVocabular: calculatoare, internet, blogguri, e-mail, chat, social media; viaţa privată: relaţii, parteneri de viaţă, zodiileGramatică: numerale indefinite (onbepaalde telwoorden): „veel” şi „weinig”, „enkel(e)” şi „enig(e)”, „sommige”; timpul mai mult ca perfect (het plusquamperfectum sau voltooid verleden tijd) – formă şi utilizare: hebben/zijn (imperfectum) + voltooid deelwoord. Sintaxă: locul obiectului direct şi indirect

Lecţia 33 – Op het restaurantLecţia 34 – Van Antwerpen naar AmsterdamVocabular: baruri, restaurante, cafenele; oraşele olandeze şi flamande: arhitectură şi urbanismGramatică: condiţionalul (de voorwaardelijke wijs – tegenwoordige tijd): utilizare şi forma zou/zouden + infinitiv; sintaxa propoziţiei cu două verbe la infinitiv; condiţionalul la trecut (de voorwaardelijke wijs – verleden tijd): utilizare şi forma zou/zouden + voltooid deelwoord + hebben / zijn. Sintaxă: tipuri de propoziţii în funcţie de rolul comunicativ al acestora: propoziţiile interogative şi imperative

Lecţia 35 – Traditie en culturLecţia 36 – Politek en maatschappijVocabular: tradiţii, sărbători, cultura olandeză, mediul social, diferenţe culturale; politică şi societateGramatică: compunerea cuvintelor; pasivul (lijdende vorm) – formă şi utilizare. Sintaxă: raportul de coordonare între propoziţii

Lecţia 37 – NederlandLecţia 38 – BelgiëVocabular: Olanda şi Belgia: două ţări europene în care se vorbeşte limba olandeză: istorie, politică, partide politice, democraţie şi monarhie, situaţii actuale, statisticiGramatică: negaţia – probele speciale. Sintaxă: locul cuvintelor în propoziţie – prezentare general-recapitulativă


7


(selecţie din Lecţia 1, pagina 23)

– 23 –

Obiectivele de la începutul fiecărei lecţii vă ghidează învăţarea.

LES 2

Mensen ontmoetenCum facem cunoştinţă cu alţi oameni

Bifaţi fiecare căsuţă după ce veţi fi învăţat:

cum să vă prezentaţi şi să oferiţi informaţii despre membrii familiei dumneavoastră;

denumirile meseriilor;

cum să răspundeţi negativ la întrebări;

conjugarea verbelor la prezent, singular.

OPWARMING

Pentru început iată cum se spune în limba olandeză la fiecare membru al familiei:

de moeder /Ęmudər/ mama de vader /Ęva:dər/ tata de broer /brur/ fratele de zus /züs/ sora

a. Ascultaţi înregistrarea în care membrii familiei lui Jan spun câteva cuvinte despre sine.

b. Acum identificaţi fiecare membru al familiei, potrivit numărului imaginii.

1._____________ 2._____________ 3._____________ 4._____________

28 Oefening 28

29 Oefening 29

vader

1 12

4

3

Lecţiile debutează cu o mică „încălzire”, care vă introduce în tematica respectivă.

8



– 22 –

GRAMMATICA

Mai devreme aţi avut ocazia să ascultaţi înregistrarea audio, acum citiţi cu atenţie textul.

Mijn naam is Piet. Ik woon in Venlo. De stad is klein, het is bijna een dorp. We hebben bijna veertig winkels en drie grote supermarkten. We hebben ook een museum en vier scholen. Mijn huis staat tegenover het museum. Het huis heeft twee verdiepingen. In Venlo vind je ook een park en een kerk. We hebben slechts vier banken in Venlo. De kerk en de banken zijn oud. Wij hebben ook een bushalte en een station. De treinen vertrekken hier vandaan naar alle grote steden in Nederland.

În limba olandeză, toate substantivele au un articol. Cuvintele subliniate în textul anterior sunt articole.Articolul hotărât (de şi het) este articolul care însoţeşte substantivul în forma de dicţionar a acestuia. Articolul nehotărât (een) este folosit când nu se ştie cu siguranţă despre cine sau despre ce este vorba.

Formele de reţinut ale articolului hotărât şi nehotărât sunt:

Bepaald lidwoord (articol hotărât)singular pluralde vader de vadersde moeder de moedershet kind de kinderende + substantiv masculin sau feminin şi toate formele de pluralhet + substantiv neutru

Deşi nu am aprofundat încă forma de plural a substantivelor, este bine să reţineţi de pe acum că toate substantivele la plural primesc articolul hotărât de.

Onbepaald lidwoord (articol nehotărât)singular plural

een vader ø vaderseen moeder ø moederseen kind ø kindereneen + toate substantivele la singularArticolul een se traduce în limba română prin „un”, „o”, în funcţie de genul substantivului determinat. El se pronunţă /ən/. „Een” poate fi şi numeral, caz în care se pronunţă /e:n/.Diferenţa în scris se poate face adăugând două accente ascuţite pe cele două litere „e”, de exemplu: Ik heb en boek. (art. nehotărât) Am o carte.Ik heb één boek. (numeral) Am o singură carte.

Oefening 31

Secţiunea Grammatica vă prezintă clar, detaliat şi prin multe exemple noţiunile de gramatică.

9



– 24 –

GRAMMATICA

MODUL IMPERATIV DE GEBIEDENDE WIJS

La fel ca în limba română, modul imperativ este folosit pentru a exprima un ordin, o interdicţie, un sfat, o solicitare, un îndemn, o urare etc. În limba olandeză acesta este identic cu rădăcina verbului şi se foloseşte atât pentru singular, cât şi pentru plural:

Kijk! Uite! sau Uitaţi! (kijken –- kijk)

Eet smakelijk! Poftă bună! (eten – eet) Wacht! Aşteaptă! sau Aşteptaţi! (wachten – wacht)

În contexte în care este necesar să ne exprimăm mai politicos, folosind pronumele u (dumneavoastră), vom apela la forma de indicativ prezent, persoana a 3-a singular:

Gaat u zitten! Luaţi loc!

Observaţi că pronumele u stă după forma verbală de imperativ.

Transformaţi propoziţiile de mai jos, care conţin verbe modale, în propoziţii cu verbe la modul imperativ, după modelul dat:

1. Je moet hier wachten! Wacht hier! 2. U kunt morgen komen!

3. Je moet daar zitten!

4. Je moet me het boek geven!

5. U moet de aanwijzingen op de verpakking lezen!

Transformaţi propoziţiile următoare, care conţin verbe la imperativ, în propoziţii mai elaborate, care să conţină verbul modal indicat între paranteze.

1. Luister naar je hart! (moeten)

Je moet naar je hart luisteren!

2. Gaat u naar het loket nummer 3, alstublieft! (kunnen)

23

24 Oefening

Oefening

29

30

Elementele de gramatică sunt consolidate prin diverse exerciţii.

10



– 17 –

Cursul este structurat după competenţele cheie: citire, ascultare, scriere, vorbire.

LUISTEREN EN SCHRIJVEN

Ascultaţi înregistrarea, privind cu atenţie imaginea alăturată. Sarcina dumneavoastră este să căutaţi şi să bifaţi (√) persoana descrisă.

a. Iată câteva persoane de la rubrica de matrimoniale, care îşi caută partenerul ideal. Ascultaţi cum profesorul citeşte anunţurile, apoi faceţi legătura dintre fotografii şi descrieri.

a. ______________ b. ______________ c. _____________ d. _____________

b. Ascultaţi încă o dată descrierile şi scoateţi din text cuvintele care se referă la înfăţişarea fizică (uiterlijk), trăsăturile de caracter (karakter) şi hobby-uri (hobby's). Notaţi-le în tabelul de mai jos.

WIE UITERLIJK KARAKTER / KWALITEITEN HOBBY’S

LEZEN EN SCHRIJVEN

a. Citiţi, cu ajutorul dicţionarului final, aforismele următoare. Ele au în comun un subiect prezent în viaţa de zi cu zi: moda. La fiecare aforism lipseşte un singur cuvânt. Completaţi spaţiile goale cu cuvântul corespunzător pentru a putea înţelege întregul citat. Succes!

20 Oefening 19

21 Oefening 20

Oefening 21

a b c d

3

11



SPREKEN

Răspundeţi cu voce tare la următoarele întrebări ale profesorului. Aveţi şi un model de răspuns.

1. Wat voor tiener was u?

Ik was heel rustig en ijverig.

2. Was u blij met uzelf?

3. Ging u op zaterdag naar school?

4. Wat voor vakken kreeg u op school?

5. Welke vakken vond u het leukst?

a. Folosiţi verbele şi expresiile verbale de mai jos la formele corespunzătoare pentru a formula câteva propoziţii despre dvs. şi familia dvs. Nu trebuie să folosiţi toate verbele indicate.

als kind studeren geboren zijn in spelen geboren zijn op trouwen met

opgegroeid zijn in (geen) kinderen hebben

b. Dacă aveţi posibilitatea, înregistraţi-vă. Ascultaţi din nou înregistrarea câteva zile mai târziu şi gândiţi-vă ce anume aţi schimba din text. Vă puteţi înregistra din nou, repetând exerciţiul.

LEZEN

Propoziţiile (principale sau secundare) care apar în coloana din stânga sunt continuate cu cele din coloana din dreapta, formând astfel fraze complete. Dacă citiţi cu atenţie, veţi observa, însă, că propoziţiile din dreapta au fost amestecate. Sarcina dumneavoastră este să potriviţi enunţurile pentru a obţine fraze inteligibile. Prima combinaţie v-a fost sugerată de noi. Succes!

A. Ik dacht a. werkte ik als chauffeur. B. Toen ik student was, b. dat het mooi weer was. C. Ik heb de paraplu genomen c. omdat de docent ziek was. D. Gisteren hadden we geen les d. hoe de nieuwe secretaresse heet. E. Ik weet niet e. omdat het regende. F. Mijn vriendin voelde f. ik woon, is niet zo groot. G. Ik neem altijd een pijnstiller g. dat ik dronken was.H. Het huis waar h. als ik hoofdpijn heb.

19 Oefening 16

Oefening 17

Oefening 18

– 16 –

12



– 15 –

Transcrierea fonetică vă facilitează însuşirea pronunţiei corecte.

ÎMBRĂCĂMINTEA – KLEDING

Ascultaţi cu atenţie cum profesorul citeşte câteva articole de îmbrăcăminte. Asociaţi fiecărui anotimp câte două dintre aceste obiecte în funcţie de cât de des sunt ele purtate în mod obişnuit, conform modelului dat:

lente

zomer

herfst

winter

(de) hoed /hut/ pălărie (het) overhemd /Ęovərhemt/ cămaşă(het) T-shirt /Ęti:Ćürt/ tricou (de) broek /bruk/ pantalon(i)(de) spijkerbroek /Ęspeikərbruk/ bluejeans (de) trui /traü/ pulover (de) bontjas /Ębontjas/ haină de blană(de) jurk /jürk/ rochie (de) avondjurk /Ęa:vontjürk/ rochie de seară (de) rok /rok/ fustă (de) bloes /blus/ bluză (het) pak /pak/ costum (de) schoenen /Ęshunə(n)/ pantofi (de) tas /tas/ geantă(de) jas /jas/ haină, jachetă (de) handschoenen /Ęhantshunə(n)/ mănuşi (de) sportschoenen /Ęsportshunə(n)/ adidaşi (de) paraplu /pa:ra:Ęplü:/ umbrelă (de) pyjama /pi:Ęja:ma:/ pijama (de) sjaal /Ća:l/ fular, eşarfă (de) muts /müts/ căciulă

Saskia şi Marta sunt două prietene foarte bune. Le place mult să „discute” despre alţii, mai ales în absenţa acestora. S-au întâlnit, ca de obicei, în oraş, la o terasă. Să le ascultăm cum „comentează” aspectul fiecărui trecător de pe stradă. Asociaţi descrierile lor cu imaginile corespunzătoare. Pentru cuvintele necunoscute, consultaţi minidicţionarul. Succes!

15 Oefening 14

16 Oefening 15

a. b. c. d.În plus, aveţi la dispoziţie diverse înregistrări realizate cu nativi, care se găsesc pe CD-urile audio ce însoţesc cursul.

13



– 25 –

MINIWOORDENBOEK

32

Cu ajutorul minidicţionarului, citiţi următorul text despre clovni şi completaţi enunţurile folosind cuvintele potrivite.

Eigenlijk zijn clowns doodgewone mensen. Clowns proberen mensen aan het lachen te maken. Daarom zien ze er grappig uit. Hun schoenen zijn te groot en hun broek te kort en te wijd. Soms

heeft een clown een rode fopneus. Alles wat hij doet is overdreven. Als hij schrikt, valt hij meteen ondersteboven. Een clown doet ook vaak dom. Simpele dingen snapt de clown niet. Hij begrijpt niet dat een stoel bedoeld is om op te zitten. Dom doen lijkt makkelijk maar dat is het niet. Een clown moet ook nog grappig zijn. De meeste clowns gebruiken schmink. Ze schilderen hun gezicht wit. Ze maken hun mond rood. Ze tekenen zwarte strepen boven hun ogen. Iedere clown maakt weer wat anders van zijn gezicht. Ook zijn er clowns zonder schmink. Dan zie je aan hun bewegingen dat ze een clown zijn. Denk maar aan Stan Laurel en Oliver Hardy. Dat zijn twee beroemde clowns.

doodgewoon /do:thəĘwo:n/ cât se poate de normal, obişnuit aan het lachen /a:n ət Ęla:hə(n) a face să râdă(te) maken (tə) Ęma:kə(n)/ wijd /weit/ larg (de) fopneus /Ęfopnös/ nas de clovn (rotund şi roşu) overdreven /o:vərĘdre:və(n)/ exagerat schrikken /Ęshrikə(n)/ a se speria meteen /məĘte:n/ brusc, imediat ondersteboven /ondərstəĘbo:və(n)/ cu capul în jos dom /dom/ idiot dom doen /dom dun/ a face pe idiotul snappen /Ęsnapə(n)/ a înţelege, a se prinde (de) schmink /Ćmink/ fard, machiaj beweging /bəĘwe:Hiŋ/ mişcare

1. Clowns zijn ______________ mensen. a. geen b. lelijke c. doodgewone

2. De schoenen van de clowns zijn soms te __________ . a. klein b. groot c. mooi

31 Oefening 35

Wat zijn clowns?

Vocabularul nou din interiorul lecţiilor este prezentat în secţiunea Miniwoordenboek.

14



– 49 –

De asemenea, toate cuvintele noi dintr-un caiet sunt cuprinse în dicţionarul final, fiind însoţite de transcrierea fonetică şi de traducere.

aan het werk zijn /a:n ət werk zein/ a fi la muncăaannemen /'a:ne:mə(n)/ a răspunde (la telefon) aantrekkelijk /a:n'trekələk/ atractiv(de) achtergrond /'ahtərHront/ origine, bază, fundament afronden /'afrondə(n)/ a termina, a finaliza(de) afwas /'afwas/ spălatul vaselor (de) afwas doen /də 'afwas dun/ a spăla vasele afwasser /'afwasər/ persoana care spală vasele (într-un restaurant, într-o cantină etc.)al lang /al laŋ/ de mult timpals /als/ când (de) arbeid /'arbeit/ muncă (în limbaj administrativ)arbeiden /'arbeidə(n)/ a munci (în limbaj administrativ)(de) arbeider /'arbeidər/ muncitor (în limbaj administrativ)(de) arbeidsmarkt /'arbeitsmarkt/ piaţa munciiavontuurlijk /avon'tü:rlək/ aventuros

(de) baan /ba:n/ slujbă, loc de muncă, job (het) baantje /'ba:ntĆə/ (diminutiv al lui baan) slujbă mică, neimportantă, de scurtă durată(de) baas /ba:s/ şef(de) bedrijfsauto /bə'dreifsauto:/ maşină de serviciu (de) bedrijfskunde /bə'dreifskündə/ ştiinţa gestiunii de întreprinderi beginnen /bə'Hinə(n)/ a începe behoren tot /bə'ho:rə(n tot)/ a ţine de, a fi inclus în behulpzaam /bə'hülpza:m/ cooperant, de ajutor(de) bekwaamheid /bə'kwa:mheit/ competenţă, calificare, abilitate (het) beroep /bə'rup/ profesie, ocupaţie (de) beroepsbevolking /bə'rupsbəvolkiŋ/ populaţia activă

besturen /bə'stürə(n)/ a conduce betalen /bə'ta:lə(n)/ a plăti(de) betrekking /bə'trekiŋ/ funcţie, post betrouwbaar /bə'trauba:r/ pe care te poţi baza, credibil, de încrederebezorgen /bə'zorHə(n)/ a livra, a furniza, a oferibijwerken /bei'werkə(n)/ a actualiza blijken /bleikə(n)/ a părea(de) boekhouder /'bukhaudər/ contabil(de) bouwer /'bauwər/ constructor(het) bouwterrein /'bautərein/ şantierbuiten /'baütə(n)/ în afara (het) buitenland /'baütə(n)lant/ străinătate

(de) cadeauartikelen /ka:'do:arti:kələ(n)/ suverniruri (de) chauffeur /∫o:'för/ şofer(het) Chinees /∫i:'ne:s/ limba chineză (de) competentie /kompə'tensi:/ competenţă(de) computer /kom'pütər/ calculator, computer (het) contact /kon'takt/ contact (de) contactpersoon /kon'taktperso:n/ persoană de contact creatief /kre:ja:'ti:f/ creativ (de) cv /se:'ve:/ CV

daarna /'da:rna:/ apoidansen /'dansə(n)/ a dansa (het) debuut /de:'bü:t/ debut(de) deeltijdbaan /'de:lteidba:n/ slujbă cu program de lucru redus degelijk /'de:Hələk/ serios, responsabildie /di:/ care (pronume relativ)(het) dier /di:r/ animal(het) diploma /di:'plo:ma:/ diplomă (het) document /do:kü:'ment/ document durven te /'dürvə(n) tə/ a îndrăzni

WOORDENBOEK 7 – 8A

C

D

B

42

15



– 37 –

DE WERELD VAN DE NEDERLANDSE TAAL

Pentru secţiunea dedicată universului limbii olandeze am ales de data aceasta să vă prezentăm câteva „curiozităţi” legate de Olanda şi limba olandeză, sub forma cunoscutelor întrebări Ştiaţi că?.

a. Citiţi informaţiile de mai jos:

WIST U DAT…?... „U at” de kortste volledige Nederlandse zin is?

... er elke jaar in Nederland 5 mensen worden getroffen door de bliksem?

... Nederlanders gemiddeld de langste mensen ter wereld zijn?

… de gemiddelde mens 3.500 woorden gebruikt? Meer dan 3.500 woorden heeft de gemiddelde mens niet nodig om zich uit te kunnen drukken. De Nederlandse taal bestaat uit zo’n 80.000 woorden. De Engelse taal heeft bij benadering 650.000 woorden (Engels woordenboek).

… de oudste stad in Nederland Nijmegen is? De stad ontstond in het jaar 5 na Christus en vormde een onderdeel van de grens tussen het Germaanse en het Romeinse rijk.

… Nederland “grenst” aan Frankrijk? Het Antilliaanse eiland St. Maarten bestaat uit 2 delen, namelijk een Frans deel en een Nederlands deel. De grens tussen Nederland en Frankrijk loopt hier ongeveer door het midden van het eiland en is zo’n 10 km lang.

… de oudste boom in Nederland 450 jaar oud is? Het betreft de Quercus Robur genaamd De Dikke Boom, hij is 25 meter hoog en staat in Laren.

b. Spuneţi dacă propoziţiile da mai jos sunt adevărate sau false.

1. “Je at” is de kortste Nederlandse zin. A / F

2. Nijmegen is de oudste stad in Nederland. A / F

3. Het Antilliaanse eiland St. Maarten bestaat uit 4 delen. A / F

4. De oudste boom in Nederland staat in Nijmegen. A / F

Care vi s-a părut cea mai interesantă „curiozitate”? Traduceţi-o în limba română!

43 Oefening 43

Oefening 44

Nijmegen

Veţi găsi şi informaţii interesante despre cultura olandeză.

16



– 28 –

COMMUNICATIE

Woordenschat I

În această parte a lecţiei veţi învăţa expresii şi cuvinte din sfera aniversărilor de tot felul sau a evenimentelor importante din viaţa noastră. Nu uitaţi să utilizaţi filtrul roşu pentru repetarea cuvintelor.

de geboorte van /HəĘbo:rtə van naştereaeen kind ən kint/ unui copil (het) huwelijk /Ęhu:uələk/ căsătorie (de) verjaardag /vərĘja:rdah/ zi de naştere (de) doop /do:p/ botez(de) verloving /vərĘlo:viŋ/ logodnă (de) begrafenis /bəĘHra:fənis/ înmormântare (de) trouwdag /Ętraudah/ aniversarea căsătoriei (de) scheiding /Ęsheidiŋ/ divorţ, despărţire vieren /Ęvi:rə(n)/ a sărbători

a. Ascultaţi cu atenţie cuvintele şi expresiile de mai jos:

bevallen /bəĘvalə(n)/ a naşte (de) bevalling /bəĘvaliŋ/ naştere (actul fiziologic în sine)trouwen (met iemand) /Ętrauən/ a se căsători (cu cineva)gaan scheiden /Ha:n Ęsheidə(n)/ a divorţa (de) bruiloft /Ębraüloft/ nuntă (de) huwelijksreis /Ęhu:uələksreis/ lună de miere scheiden /Ęsheidə(n)/ a se despărţi, a divorţa sterven (aan) /Ęstervə(n)/ a muri (de)(de) dood /do:d/ moarte

27 Oefening 28

Oefening 2928

Pentru a vă fixaanumite cunoştinţe,veţi folosi filtrulroşu, ideal pentrustudiul individual.

Secţiunea dedicatăcomunicăriicuprinde cuvintenoi şi exerciţii deascultare, citire,vorbire şi scriere.

17



– 14 –

Vă puteţi verifica cunoştinţele prin numeroase exerciţii.

a. Încercaţi să potriviţi culorile cu imaginile.

b. Repetaţi după profesor. Comparaţi-vă pronunţia cu cea a profesorului.

Găsiţi cele zece nume de culori ascunse. Culorile pot fi scrise atât vertical (), cât şi orizontal (). Am găsit noi prima culoare pentru dumneavoastră.

G F L G E E L T R D I GK B O E B L P Y Z J F HW I T R Z Q X L R O O DT O E U E X W U H K S EO N M O L A A U Z G R IR E B R U I N V W A T OS T L A I V M R A T K CG H U N R O Z E A J L DR L I J M P A G R O E NI N J E I P K U T G P YJ S H S J R B X M D H TS F G T B L A U W N X R

Oefening 20

chocolade

sneeuw

roos

koffie

gras

sap

muis

zon

hemel

varken

ROOD

BLAUW

ZWART

GEEL

ORANJE

GROEN

BRUIN

WIT

ROZE

GRIJS

Oefening 21

18



– 38 –

Vă autoevaluaţirapid cu ajutorulrăspunsurilor laexerciţii.

Oefening 11. d, a; 2. c, b

Oefening 31; 3; 4; 5; 2

Oefening 43; 4; 5; 1; 2

Oefening 5negen, zeven, negentien, achtentwintig, vijfendertig, honderddrieëntwintig, zeshonderdvijf

Oefening 6● Achternaam: de Groot● Voornamen: Willem Alexander ● Geboortedatum: 21 november 1981● Woonadres:Straatnaam: Oudeweg, Huisnummer: 33, Postcode: 1122AB, Woonplaats: Amsterdam● Telefoonnummer: 021 445 689● Burgerlijke staat: getrouwd

Oefening 82. ons; 3. haar; 4. jou; 5. me

Oefening 92. vind; 3. maakt; 4. zijn; 5. werkt; 6. merkt; 7. doet / doen; 8. zit

Oefening 10is; heeft; wonen; is; werkt; heet; vindt; heten; hebben

Oefening 15huis, zien, Roemenië

Oefening 17Iată un exemplu de aranjament interior al elementelor din dotarea unei case:eetkamer: vloerkleed, lamp, stoel, schilderij, bookenkast keuken: raam, fornuis, gootsteen, stoel, tafelwoonkamer: boekenkast, sofa, vloerkleed, fauteuil, TVbadkamer: spiegel, wastafel, bad, raam, schilderijslaapkamer: kledingkast, vloerkleed, schilderij, lamp, fauteuil

Oefening 19Exemple de răspunsuri:2. De tas staat op de tafel.3. De CD ligt op de tafel.4. De computer staat op de tafel.5. De sleutels zitten in mijn tas.6. De pen ligt op de tafel / zit in mijn tas.7. Het glas staat op de tafel.

Oefening 20blauw – hemel; geel – zon; groen – gras; oranje – sap; grijs – muis; roze – varken; wit – sneeuw; zwart – koffie; bruin – chocolade

Oefening 21G F L G E E L T R D I GK B O E B L P Y Z J F HW I T R Z Q X L R O O DT O E U E X W U H K S EO N M O L A A U Z G R IR E B R U I N V W A T OS T L A I V M R A T K CG H U N R O Z E A J L DR L I J M P A G R O E NI N J E I P K U T G P YS S H S J R B X M D H TJ F G T B L A U W N X R

Oefening 222. oranje; 3. geel; 4. groen; 5. blauw;

Oefening 23 2. Bart: Noordstraat, nummer

567B, postcode 4902LJ, Utrecht, telefoonnummer 06 43 394 421

3. Puck: Brugstraat, nummer 34, Rotterdam, telefoonnummer 06 35 982 403

Oefening 242. b 3. a

Oefening 25Exemple de întrebări şi răspunsuri:2. Welke kleur hebben Marijns bloemen? Marijns bloemen zijn roze.3. Hoeveel stoelen heeft Tom? Tom heeft vier stoelen.4. Heeft Tom een vloerkleed? Nee.

OPLOSSING – LES 3 – 4

19



– 21 –

Toate noţiunile de gramatică dintr-o lecţie vor fi sintetizate într-o secţiune de recapitulare.

SAMENVATTING GRAMMATICA 13

Ordinea cuvintelor în propoziţia secundară • În propoziţia secundară verbul stă la sfârşit! Comparaţi:

1 a. Ik blijf thuis. Ik ben ziek. 1 b. Ik blijf thuis… omdat ik ziek ben.

• Cele mai uzuale cuvinte de legătură care unesc o propoziţie principală de una secundară sunt: die (care), dat (care), als (dacă), dat (că), omdat (pentru că): Dit is de vrouw die heel mooi en rijk is. Jullie lezen een boek dat heel moeilijk is. Ik ga naar Parijs als ik tijd heb. Je weet dat Saskia morgen niet komt. Ik eet niet omdat ik geen honger heb.

• În cazul propoziţiilor care conţin un verb la perfect compus sau un verb modal şi infinitiv, ambele forme verbale se vor afla la finalul propoziţiei:

Ik weet dat zij met de directeur heeft gesproken. Ştiu că a vorbit cu directorul. Ze gaat naar buiten als ze een sigaret wil roken! Se duce afară dacă vrea să fumeze o ţigară!

Numeralul ordinal

1.

2. 1e eerste /Ęe:rstə/ primul, -a 2e tweede /Ętwe:də/ al doilea, a doua 3e derde /Ęderdə/ al treilea, a treia 4e vierde /Ęvi:rdə/ al patrulea, a patra 5e vijfde /Ęveivdə/ al cincilea, a cincea6e zesde /Ęzezdə/ al şaselea, a şasea7e zevende /Ęze:vəndə/ al şaptelea, a şaptea8e achtste /Ęah(t)stə/ al optulea, a opta 9e negende /Ęne:Həndə/ al nouălea, a noua 10e tiende /Ęti:ndə/ al zecelea, a zecea

Alte exemple de numerale ordinale: 11e elfde /Ęelvdə/ 35e vijfendertigste /Ęveifə(n)dertəhstə/12e twaalfde /Ętwa:lvdə/ 59e negenenvijftigste /Ęne:Hə(n)ə(n)veiftəhstə/13e dertiende /Ęderti:ndə/ 67e zevenenzestigste /Ęze:ve(n)ə(n)sestəhstə/14e veertiende /Ęve:rti:ndə/ 100e honderdste /Ęhondərtstə/15e vijftiende /veifĘti:ndə/ 101e honderd eerste /Ęhondərt Ęe:rstə/16e zestiende /Ęzesti:ndə/ 115e honderd vijftiende /Ęhondərt Ęveifti:ndə/17e zeventiende /Ęze:və(n)

ti:ndə/144e honderd vierenveertigste /Ęhondərt Ęvi:rə(n)

ve:rtəhstə/18e achttiende /Ęahti:ndə/ 1.000e duizendste /Ędaüzəntstə/ 19e negentiende

/Ęne:Hənti:ndə/1.001e duizend eerste /Ędaüzənt Ęe:rstə/

20e twintigste /Ętwintəhstə/ 1.200e duizend tweehonderdste /Ędaüzənt twe:Ęhondərtstə/

30e dertigste /Ędertəhstə/ 1.000.000e miljoenste /miĘljunstə/40e veertigste /Ęve:rtəhstə/ 1.000.000.000e miljardste /miĘljartstə/

20



Cu ajutorul temelor pentru acasă vă evaluaţi cunoştinţele.

– 38 –

HUISWERK

GrammaticaTraduceţi în limba olandeză:1. Ana e o fată foarte drăguţă. Studiază medicina şi vrea să devină oftalmolog (oogarts).

2. Maşina e nouă. Am cumpărat-o acum două săptămâni.

3. Iau hârtia în mână pentru a-mi scrie pe ea numele.

4. Pisica mea se spală de cinci ori pe zi.

5. Nu îmi amintesc ce trebuie să spun.

LuisterenVă propunem să ascultaţi o ştire „de ultimă oră”: doi tineri au murit în Verona, în cursul lunii februarie, din dragoste: Romeo şi Julieta. Ascultaţi înregistrarea şi răspundeţi la întrebările de sub text!

Verona, Italië, 28 februari.

Twee tieners zijn gisteravond in Verona, Italië, om het leven gekomen: Romeo Montague en Julia Capulet. Ze waren verliefd op elkaar maar hun families gingen niet akkoord met hun relatie. Romeo was 18 en Julia was 16 jaar oud. Het is nog niet bekend waarom de twee tieners zijn doodgegaan. De politie in Verona heeft een priester en twee jongens gearresteerd in verband met de dood van de twee jongeren. Straks meer in het journaal van tien uur over dit onderwerp! 1. Waar ligt Verona?2. Hoe oud is Romeo? Hoe oud is Julia?3. Waarom denkt u dat de twee tieners zijn doodgegaan?4. Hoeveel mensen heeft de politie gearresteerd in verband met de dood van de twee

jongeren?

SprekenCompuneţi cu voce tare două dialoguri urmând instrucţiunile de mai jos. Puteţi să şi scrieţi răspunsurile dvs.1. Sunaţi un prieten şi îi propuneţi să meargă cu dumneavoastră la cinematograf. Acesta

refuză pe motiv că nu are timp.

2. Aţi citi recent în ziar că în Olanda se vor interzice bicicletele. Sunaţi-vă o prietenă şi povestiţi-i despre această ştire „senzaţională”.

45

21


Tel. 021 33 225 33 www.eurocor.ro

EXEMPLU

Dacă sunteţi pasionaţi de limbi străine sau dacă doriţi să vă găsiţi un job atractiv, cursul Eurocor de Olandeză pentru începători este soluţia ideală! Înscrieţi-vă acum şi învăţaţi într-o manieră facilă şi modernă limba olandeză. Aceasta reflectă o cultură fascinantă, ce a dat umanităţii valori inestimabile, dar în acelaşi timp şi un mod de viaţă lipsit de

prejudecăţi în faţa vieţii. Vă dorim mult succes la studiu!

Temele se pot rezolva pe formularele speciale inserate în caiet (dacă se trimit spre corectare prin poştă) sau online, în contul de cursant de pe site-ul www.eurocor.ro. Un profesor personal vă îndrumă pe toată durata studiului.

olandezĂ pentru ÎncepĂtori lecŢie … · 2 olandezĂ pentru ÎncepĂtori lecŢie demonstrativ...

Documents