lecŢie demonstrativĂ publicitate · 3 lecŢie demonstrativĂ publicitate structura lecŢiilor...

2

LECŢIE DEMONSTRATIVĂPUBLICITATE LECŢIE

DEMONSTRATIVĂINTRODUCERE

Publicitatea este de multă vreme o marcă definitorie a societăţii contemporane. O întâlnim pretutindeni: de la bannerele din oraş, reclamele luminoase, ambalajele unui pachet de biscuiţi sau paginile de ziar şi până la clipurile sofisticate de la TV sau de pe internet. Reclamele recreează pentru imaginaţia noastră lumea în care trăim şi ne determină, adesea, stilul de viaţă. Publicitatea este un domeniu de activitate provocator, în continuă expansiune. Cu toţii avem imaginaţie, dar a face publicitate nu se rezumă numai la asta. Secretele meseriei şi legile captării atenţiei potenţialilor clienţi se învaţă numai urmând un curs de specialitate.Vă doriţi o carieră în acest domeniu fascinant? Începeţi chiar astăzi cursul Eurocor de Publicitate!Veţi înţelege psihologia clientului, cum poate fi acesta convins să aleagă o anumită ofertă

dintr-o varietate de produse şi servicii.Veţi deprinde tehnicile de creare, producere şi difuzare a mesajului publicitar.Veţi afla mai multe despre realizarea artistică şi designul reclamei.Veţi studia şi aspectele de etică specifice domeniului.Veţi învăţa despre diverse tipuri de publicitate, construirea şi coordonarea unei campanii

publicitare, identitatea de imagine a unei organizaţii.

Învăţaţi comod!Primiţi acasă, la oficiul poştal sau direct la birou pachetele de curs, pe care le parcurgeţi când vreţi! Studiaţi fără stres, în confortul propriului cămin, în pauza de masă, în weekenduri, după program, vara sau iarna... când şi unde doriţi!

Vă veţi bucura de o atenţie deosebită!Beneficiaţi de sprijinul unui profesor personal, un specialist cu experienţă, care vă va fi alături pe toată durata cursului.Cunoştinţele din sfera publicităţii vă sunt utile atât dacă visaţi să profesaţi ca specialist în departamentul de publicitate al unei organizaţii, dar şi în domeniile tangente: marketing, comunicare!

Mult succes!

LECŢIA DEMONSTRATIVĂ vă ajută să vă familiarizaţi cu materialele şi metoda de studiu EUROCOR. Din punctul de vedere al numărului de pagini, aceasta reprezintă mai puţin de

jumătate din conţinutul unui caiet de curs. Vă prezentăm câteva secţiuni teoretice, exemple, exerciţii şi un model de temă, selectate din

diverse lecţii, pentru a vedea exact cum sunt structurate caietele.

3

LECŢIE DEMONSTRATIVĂ PUBLICITATE

STRUCTURA LECŢIILOR

Studiul eficient al cursului nostru este garantat de structura unitară a celor 12 caiete. Fiecare caiet este constituit din două lecţii, ce tratează un anumit domeniu de interes.Informaţiile noi sunt prezentate într-un mod atractiv, iar procesul de

învăţare devine simplu şi rapid! Caietele se parcurg uşor, într-un mod relaxat, datorită semnelor grafice şi

cuvintelor-cheie special concepute pentru a marca diverse componente ale lecţiilor.

Cursul conţine diverse tipuri de exerciţii; rezolvarea acestora vă va ajuta să aplicaţi eficient ceea ce studiaţi în mediul de afaceri actual.

Temele pentru acasă şi colaborarea cu profesorul personal vă oferă o evaluare obiectivă a gradului de însuşire a informaţiilor studiate.

PRIMIREA CURSULUI

La Eurocor, cursanţii aleg unde să primească pachetul de curs! Dvs. ce alegeţi?1. Acasă, la cutia poştală (Cutia poştală trebuie să aibă dimensiunile de

minimum 22x30x1 cm.).2. La serviciu.3. La oficiul poştal de care aparţineţi (Adresa declarată la înscriere trebuie să

fie cea din actul de identitate).

CONTUL DE CURSANT

Fiecare cursant are propriul cont pe site-ul www.eurocor.ro. Aici găsiţi informaţii despre stadiul trimiterii pachetelor de curs sau plăţile efectuate şi înregistrate. Din contul de cursant se pot accesa şi aplicaţiile TemeOnline sau PlataOnline.

ABSOLVIREA

Odată cu expedierea ultimului pachet de curs, veţi primi şi testul de evaluare finală. Calificativele obţinute pot fi: foarte bine, bine şi insuficient (în funcţie de punctajul realizat). Odată promovat acest test, veţi obţine Certificatul de absolvire Eurocor.

@@

4

LECŢIE DEMONSTRATIVĂPUBLICITATE

Lecţia 1 Publicitatea în societatea contemporană. Definiţia şi funcţiile publicităţii. Participanţii la procesul publicitarLecţia 2 Publicitate şi marketing. Publicitatea – o componentă a marketingului. Tipurile de publicitate

Lecţia 13 Publicitatea la televiziune şi la radio. Particularităţile publicităţii la televiziune şi radio. Organizarea vânzării de spaţii publicitare în cadrul emisiilor radio şi tvLecţia 14 Publicitatea pe Internet. Publicaţii electronice. Publici-tatea în cadrul paginilor web

Lecţia 3 Publicitatea ca modalitate de formare a cererii. Studiul consumatorilor. Motivaţiile şi nevoile con-sumatorilorLecţia 4 Psihologia reclamei. Psihologia cumpărătorului. Impactul psihologic al reclamei

Lecţia 15 Crearea publicităţii pentru televiziune şi radio. Clipurile publicitare. Scrierea scenariuluiLecţia 16 Producerea clipurilor pentru radio şi televiziune. Etapele procesului de producţie. Crearea reclamei

Lecţia 5 Agenţia de publicitate. Tipuri şi funcţii ale agenţiilor de publicitate. Organizarea muncii în cadrul agenţieiLecţia 6 Alegerea agenţiei de publicitate. Căutarea unei agenţii. Contractul cu agenţia de publicitate

Lecţia 17 Publicitatea tipărită. Materialele publicitare de informare. Producerea anunţurilor publicitareLecţia 18 Publicitatea exterioară (outdoor). Publicitatea în oraş. Publicitatea la locul vânzării

Lecţia 7 Conceperea mesajului publicitar. Ideea şi elaborarea sa. Redactarea reclameiLecţia 8 Publicitatea şi tehnologia informaţiei. Instrumentele specialistului în publicitate. Tehnici de creare, produ-cere şi difuzare a mesajului publicitar

Lecţia 19 Publicitatea bazată pe contacte directe. Publicitatea directă prin poştă (Direct Mail). Vânzări personaleLecţia 20 Publicitatea şi promovarea vânzărilor. Promovarea vânzărilor. Sponsorizarea

Lecţia 9 Realizarea artistică a reclamei. Designul reclamei. Ilustraţiile şi fotografiileLecţia 10 Designul textului pe computer. Programe de ma-chetare a textului. Grafica pe calculator

Lecţia 21 Imaginea companiei şi publicitatea. Imaginea pozitivă a firmei. Identitatea firmeiLecţia 22 Relaţiile publice şi publicitatea. Sfera şi tipurile de activităţi în relaţiile publice. Expoziţiile, târgurile şi spec-tacolele

Lecţia 11 Legea şi etica în domeniul publicităţii. Codul deon-tologic al specialiştilor în publicitate. Reglementările legale ale activităţii publicitareLecţia 12 Publicitatea în presa scrisă. Industria mass-media. Departamentele de publicitate ale ziarelor şi revistelor

Lecţia 23 Campania publicitară a firmei. Strategia publicitară a organizaţiei. Bugetul pentru publicitateLecţia 24 Anunţurile publicitare de ofertare/cerere de joburi. Strategia promovării profesionale. Căutarea locului de muncă

Programa cursului Publicitate

5


Fiecare lecţie începe cu o introducere, care prezintă principalele aspecte ce vor fi studiate.

Obiectivele pe care trebuie să le atingeţi prin parcurgerea fiecărei lecţii vă ghidează cât mai bine învăţarea.

(selecţie din Lecţia 1, pagina 5)

Modul 11

5Publicitatea

PUBLICITATEA ÎN SOCIETATEACONTEMPORAN|

În prima lec]ie a cursului nostru vom încerca s\ surprindem o imagine de ansamblu a domeniului publicit\]ii, înv\]ând care este diferen]a dintre mesajele publicitare [i celelalte tipuri de mesaje. Pentru aceasta, vom prezenta schema comunic\rii publicitare, spre a eviden]ia specificul acestui tip de comunicare. De asemenea, vom vedea care este diferen]a între publicitate [i reclam\ [i care sunt principalele reguli de elaborare a unei reclame eficiente.

Ne vom apleca asupra publicit\]ii ca proces de comunicare între membrii pie]ei, vom prezenta principalii participan]i la procesul de publicitate [i vom vedea care sunt rolul [i obliga]iile specialistului în publicitate în cadrul acestui proces.

Dup\ ce ve]i parcurge materialul lec]iei, ve]i putea:

s\ deosebi]i publicitatea de textele de reclam\;

s\ în]elege]i specificul reclamei ca mod de transmitere a informa- ]iei;

s\ distinge]i elementele componente ale unei reclame eficiente;

s\ utiliza]i în activitatea dumneavoastr\ principalele reguli ale unei reclame eficiente;

s\ caracteriza]i rolul participan]ilor la procesul publicitar.

Publicitatea [i func]iile ei

Publicitate sau reclam\?

Pentru foarte mul]i publicitatea se identific\ adesea cu reclama. De altfel, în presa scris\ sau în cadrul emisiilor tv, spa]iul alocat prin care se încearc\ s\ ni se atrag\ aten]ia s\ cump\r\m diferite produse sau servicii [i care ne provoac\ imagina]ia se nume[te generic „publicitate”. Oare sunt unul [i acela[i lucru? Cele dou\ concepte se identific\ pân\ la un punct. Totu[i, no]iunile de „publicitate” [i „reclam\” nu se pot substitui. Prima define[te un întreg proces, iar cealalt\ denume[te produsul final al acestui proces.

6


Definiţiile şi noţiunile importante au fost marcate special pentru a facilita înţelegerea lor.


2Publicitatea

Lec]ia 5 Agen]ia de publicitate

Odat\ cu apari]ia televiziunii, agen]iile de publicitate au început s\ cumpere timp de emisie [i s\-[i realizeze singure clipurile care f\ceau publicitate la produsele de larg consum.

Func]iile [i tipurile de agen]ii de publicitate

Agen]ia de publicitate reprezint\ o firm\ independent\ care se ocup\ de toate tipurile de activit\]i publicitare: realizeaz\ cercet\ri publicitare, elaboreaz\ planuri pentru campanii publicitare, preg\te[te, elaboreaz\ [i amplaseaz\ mesajele publicitare în diverse media. Pentru „profani”, oamenii care lucreaz\ într-o agen]ie de publicitate produc reclame. În realitate, 90% din personal nu face asta. Ace[tia cerceteaz\, preg\tesc planurile de media, cump\r\ timp [i spa]iu pentru publicitate, fac lucruri care sunt descrise ca ]inând de marketing, iar aproximativ 60% dintre ei desf\[oar\ o munc\ ce seam\n\ mai degrab\ cu cea de secretariat.

Agen]ia de publicitate este o organiza]ie profesional\ ce le ofer\ clien]ilor s\i un pachet complet sau redus de servicii în domeniul planific\rii [i organi-z\rii publicit\]ii, la cererea [i cu mijloacele financiare ale clientului.

Pentru a oferi clien]ilor servicii complete, agen]iile mari de publicitate [i-au dezvoltat, în cadrul aceluia[i grup patronal, firme/agen]ii distincte de comunicare, PR, BTL sau monitorizare media. Exist\ îns\ [i agen]ii care s-au autodenumit „agen]ii de comunicare full service”, ceea ce înseamn\ c\ ofer\ servicii complete, pornind de la cercetare (inclusiv sondaje), monitorizare [i consiliere, management de criz\, pân\ la PR, ATL [i BTL.

PR (public relations) reprezint\ orice form\ de comunicare creat\ pentru a promova prestigiul unei companii sau organiza]ii.

BTL (below the line) reprezint\ o form\ de comunicare direct\ (direct mailing, promo]ii face-to-face, materiale de vânzare, evenimente, târguri [i expozi]ii etc.) c\tre segmente specifice de target. În general promo]ii, activit\]i limitate în timp [i spa]iu (acoperire, target).

ATL (above the line) reprezint\ o form\ de comunicare (în general prinmass-media), care las\ decizia de ascultare/vizionare a mesajului publicitar la latitudinea publicului larg, f\r\ a face presiuni directe asupra consumatorilor. Este vorba, în general, despre comunicarea de elemente de identitate, publicitate generic\.

Speciali[tii agen]iei de publicitate lucreaz\ cu diferite conturi.

Cont (account) este fiecare dintre clien]ii aferen]i unei agen]ii de publicitate, pentru care aceasta î[i desf\[oar\ activitatea.

7



Exemplele vă ajută să înţelegeţi mai uşor noţiunile prezentate.

8Publicitatea

Lec]ia 15 Crearea [i producerea publicit\]ii pentru televiziune

Bazele cre\rii scenariului

Scenariul de televiziune are dou\ p\r]i. În partea dreapt\ este amplasat\ coloana sonor\, care con]ine textul rostit, locul pentru efectele speciale [i acompaniamentul muzical. În stânga este partea vizual\, în care sunt descrise mi[c\rile camerei, punerea în scen\ [i explica]iile scenografice.

Punerea în scen\ reprezint\ sincretismul mijloacelor de interpretare scenic\: decor, lumini, muzic\ [i jocul actorilor.

Baza structurii scenariului unei reclame televizate o constituie interdependen]a elementelor auditive [i vizuale. De aceea, lâng\ descrierea fiec\rui cadru din scenariu se marcheaz\ textul corespunz\tor. Scenariul spotului publicitar se scrie pe cadre. Tot ce se afl\ în partea stâng\ ]ine de partea video sau de ceea ce vedem. Tot ce se afl\ în partea dreapt\ ]ine de audio sau de ceea ce auzim. Cele dou\ p\r]i vizuale [i auditive se construiesc în paralel [i abia apoi sunt montate, suprapuse una peste cealalt\.

VIDEO

1. Doi copila[i, un b\ie]el [i o feti]\ de câ]iva ani, sunt într-o camer\ [i se joac\ cu ni[te ma[inu]e. Stau pe jos; au un covor cu traseu pe el (gen „piticot”).

2. B\ie]elul ]ine cu o mân\ o ma[inu]\ (de tip basculant\) [i o face s\ alunece pe covorul cu trasee.

3. Opre[te la un „stop”, care este ilustrat printr-un triunghi ro[u, simbolizând o sta]ie MOL. Lâng\ ma[inu]a oprit\, feti]a are în mân\ un bol cu bomboane galbene tip M&M, din care scoate câteva [i le pune în remorca ma[inu]ei.

4. B\ie]elul ia ma[inu]a de unde o l\sase pe covor [i reia traseul, de data acesta mai gr\bit.

5. B\ie]elul opre[te ma[ina cu o frân\ brusc\. Feti]a este lâng\ el, de data aceasta umplându-i remorca ma[inu]ei cu mai multe bomboane galbene.

6. Zoom pe ro]ile ma[inu]ei.

AUDIO

E simplu

S\ fii mereu în mi[care

E la fel de simplu

S\ aduni puncte

Pe cardul t\u MULTI-BONUS

La crearea scenariului ]ine]i minte c\ reclama trebuie s\ capteze de la început aten]ia spectatorului: primele trei secunde sunt decisive. Spotul trebuie s\ aib\ un început scurt, atractiv – un asemenea efect vizual care va fi nea[teptat [i exprimat prin mi[care, dramatism, umor sau umanism.

8



30Publicitatea

Lec]ia 16 Crearea [i producerea publicit\]ii pentru radio

Muzica este privit\ ca unul din efectele speciale. Dac\ mesajul publicitar începe cu muzic\, care mai apoi este redus\ din intensitate (se aude încet, în fundal), indica]iile de orientare pot ap\rea în felul urm\tor:

EFECTE SPECIALE: INTERPRETARE LA HARP| (5 S), APOI TRECE ÎN FUNDAL

BILL: Noaptea târziu, când dori]i a[a de mult s\ auzi]i vocea persoanei iubite, ]ine]i minte c\ dup\ ora 11 seara intr\ în vigoare tarifele reduse la convorbirile interurbane.

Dac\ muzica trebuie s\ dispar\ într-un anume moment, trebuie s\ indica]i aceasta cu ajutorul altei replici.

EFECTE SPECIALE: MUZICA DISPARE.

BILL: Pute]i ridica receptorul…

EFECTE SPECIALE: ZGOMOT F|CUT DE RECEPTOR.

BILL:… [i s\ forma]i num\rul persoanei iubite care se afl\ la mii de kilometri de dumneavoastr\…

Adesea, mai ales când reclama constituie un dialog între doi sau mai mul]i oameni, în finalul ei se poate auzi vocea unui crainic care s\ rosteasc\ mesajul publicitar. În felul acesta ascult\torii „revin cu picioarele pe p\mânt” (`n special când folosi]i umorul) [i are loc o accentuare a mesajului dumneavoastr\ publicitar.

Procedeele de crea]ie

La crearea unei reclame pentru radio pot fi folosite diferite procedee de crea]ie:

un dialog cu un cump\r\tor: persoana care prezint\ produsul discut\ despre avantajele lui cu un cump\r\tor, adesea f\r\ o preg\tire preliminar\;

imita]ie umoristic\ a unui interviu: discu]ia cu cump\r\torul se face pe un ton mai pu]in serios. Se presupune c\ un ziarist ia un interviu undeva, pe o strad\ aglomerat\, la Polul Nord, în cosmos etc. Totul depinde de fantezia dumneavoastr\.

Într-unul din spoturile radio interviul se ia sub o cas\, unde ziaristul „discut\” cu dou\ termite, care au „mestecat” din întâmplare podeaua de lemn.

hiperbola sau exagerarea: exagerarea poate atrage aten]ia asupra unor calit\]i ale produsului, care la o alt\ prezentare pot r\mâne neobservate; uneori cap\t\ `n]elesul de câ[tig sau de mistificare;

fantezie pe o tem\ istoric\: personalit\]i sau evenimente istorice sunt folosite pentru a transmite mesajul despre produs;

un interviu cu o celebritate: este folosit\ o persoan\ cunoscut\, care laud\ calit\]ile produsului, într-o manier\ liber\, lipsit\ de note oficiale;

a „[asea dimensiune”: timpul [i evenimentele sunt comprimate într-un anun], astfel încât s\ creeze ascult\torului senza]ia de prezen]\ în viitor.

9



Exemplele trimit adesea la situaţii concrete din domeniu.

5Publicitatea

Lec]ia 13 Publicitatea la radio [i televiziune

Dac\ reclama televizat\ nu se pliaz\ pe programul poten]ialului cump\r\tor, atunci ea nu va ajunge la destinatar, deci o durat\ mic\ a acesteia este de preferat. De fapt, un spectator care nu a v\zut niciodat\ reclama este pierdut pentru anun]\tor, care încearc\ s\ compenseze acest neajuns.

Pentru ca reclama televizat\ s\ poat\ fi v\zut\ de un num\r cât mai mare de consumatori, reclama se poate repeta de câteva ori, cu scopul ca ace[tia s\ poat\ fi expu[i cel pu]in o dat\ mesajului publicitar. Anun]\torii (clien]ii) nu doresc saturarea excesiv\ a publicului, lucru care nu numai c\ este scump, dar este [i receptat ca o agresiune. O bun\ reclam\ poate fi ar\tat\ dup\ o pauz\, f\r\ a le stârni celor ce o urm\resc senza]ia de enervare.

Un exemplu clasic îl constituie seria de reclame la ]ig\rile Marlboro. Zeci de ani, consumatorii au privit spoturi care prezentau conceptul de Marlboro Country, acestea transmi]ând ideea de libertate, lips\ de restric]ii ori limite, via]\ aventuroas\, având ca personaj central un cowboy. Un lucru nemaipomenit este c\, [i în prezent, când televiziunile nu mai au voie s\ difuzeze reclame explicite la ]ig\ri, consumatorii mai asociaz\ înc\ imaginea Marlboro cu cea a cowboy-ului. Iat\ deci care este beneficiul principal al unei idei creative prezentate în mod constant.

Scurtimea reclamei televizate nu d\ posibilitatea descrierii în detaliu a calit\]ilor produselor [i nu permite prezentarea pentru public a întregului sortiment. Dar [i acest dezavantaj al reclamei televizate este transformat în avantaj de unele companii.

Un exemplu îl constituie reclama de acum câ]iva ani la Salamul S\sesc de la CrisTim. Reclama despre care vorbim se prezenta sub forma unei lec]ii de dic]ie pe care mama o ]inea feti]ei sale sâsâite. Cu aceast\ ocazie, consumatorii se familiarizau cu numele m\rcii, Salam S\sesc, dar nu mai re]ineau [i numele produc\torului respectiv. Rezultatul? Vânz\rile au crescut pentru salamul s\sesc ca marc\ generic\, indiferent de compania produc\toare. To]i produc\torii de mezeluri de pe pia]a româneasc\ au beneficiat de pe uma acestei campanii, deoarece consumatorii cereau în magazine salam s\sesc, [i nu salam s\sesc de la CrisTim.

Mesajul publicitar la televiziune este deosebit de scurt [i de regul\ dureaz\ numai 30 de secunde. Uneori, spoturile pot avea 40, 45 sau chiar 60 de secunde, dar trebuie s\ ]inem cont c\ pre]ul de difuzare al acestora cre[te astfel exponen]ial. În plus, suntem în pericol de a plictisi consumatorul, dac\ spotul este prea lung [i prezentat de prea multe ori.

Obiectivul principal al unui spot TV este s\ atrag\ aten]ia consumatorului [i s\ produc\ în mintea acestuia o opinie favorabil\ referitoare la produs. Dar, pentru un spot care dureaz\ în medie 30 de secunde, aceasta este o sarcin\ foarte dificil\.

Cercet\rile au ar\tat c\ cea mai mare parte a consumatorilor nu ]in minte marca produselor la care se face reclam\, chiar dac\ au vizionat reclama cu cinci minute ̀ n urm\. Gradul de re]inere cre[te direct propor]ional cu lungimea reclamei – clipurile de 60 de secunde se memoreaz\ mai bine decât cele de 30 de secunde.

scurtimeareclamei

durata mic\

10



19Publicitatea


Posturile de radio î[i calculeaz\ tarifele în func]ie de ora la care anun]\torul dore[te s\-[i amplaseze reclama. Dac\ dori]i s\ ob]ine]i un tarif mic, una dintre cele mai potrivite decizii ar fi s\ accepta]i propunerea postului ca reclama respectiv\ s\ fie amplasat\ în acel segment de timp de emisie pe care postul va considera oportun s\-l aleag\.

Dar în acest caz trebuie s\ ]ine]i minte c\ se pierde integral controlul asupra condi]iilor de amplasare a anun]ului dumneavoastr\. De aceea, cea mai mare parte a posturilor le propun anun]\torilor a[a-numitul „pachet tarifar complet”, care presupune c\ o anumit\ parte a anun]urilor clientului va fi amplasat\ în cel mai bun timp de emisie, cu condi]ia ca cealalt\ parte a reclamei s\ fie transmis\ la orele pe care postul le consider\ necesare.

Programul timpului de emisie este fragmentat dup\ cum urmeaz\:

6 - 10 partea de diminea]\10 - 16 partea de zi16 - 19 partea de dup\-amiaz\ (acces)19 - 24 partea de sear\ (prime time)24 - 6 emisia de noapte

Organiza]iile de rating m\soar\ audien]a numai pentru primele patru p\r]i, deoarece audien]a emisiei de noapte este foarte redus\ [i nu este niciun fel de concuren]\.

Drive-time este perioada de timp cuprins\ între 6 [i 10 [i de la 16 la 19, când ascult\torii se afl\ în drum spre serviciu sau spre cas\. Drive-time este echivalentul intervalului de prime-time pentru canalele de radio.

Dup\ ce a]i studiat pia]a canalelor radio care transmit anun]uri publicitare în regiunea dumneavoastr\, pute]i trece la alc\tuirea unui media plan dorit de emisie al mesajelor publicitare. Pentru aceasta trebuie s\ trece]i succesiv prin urm\toarele etape:

1. alegerea sta]iei cu cea mai mare concentrare a publicului ]int\ dup\ criteriul demografic;

2. alegerea sta]iei dup\ tipul de programe care au cea mai mare concentrare de poten]iali cump\r\tori;

{ti]i c\ cea mai mare parte a b\rba]ilor în vârst\ de peste 40 de ani ascult\ posturile care transmit muzic\ u[oar\? Prin urmare, cele mai bune programe de plasat reclama pentru aceast\ categorie de vârst\ vor fi cele de [tiri [i de sport, dac\ produsul la care face]i reclam\ sunt cauciucuri de automobil sau ceva destinat oamenilor din aceast\ categorie.

3. alege]i la ce or\, la aceste posturi, concentrarea de cump\r\tori poten]iali atinge nivelul cel mai înalt (cea mai bun\ folosire a principiului „publicului mediu de 15 minute”). Este foarte probabil ca cea mai mare concentrare a poten]ialilor clien]i de anvelope s\ fie la orele dimine]ii sau serii, când oamenii se duc la serviciu sau se întorc acas\;

`mp\r]irea timpului

alc\tuirea media planului

11


Vă veţi familiariza cu diverse modele de documente specifice domeniului.


45Publicitatea

Lec]ia 6 Alegerea agen]iei de publicitate

CONTRACT DE PRODUC}IE PUBLICITAR| {I DE OFERIRE DE SERVICII PUBLICITARE

I. Formul\ standard de început

II. 1. OBIECTUL CONTRACTULUI

Clientul comand\, iar Agen]ia de publicitate se oblig\ s\ execute urm\toarea lucrare în domeniul publicitar: ....................................................... (descrierea obiectului reclamei) în volumul [i în condi]iile prev\zute de acest Contract.

2. OBLIGA}IILE AGEN}IEI DE PUBLICITATE

Agen]ia de publicitate se oblig\ s\ execute urm\toarele lucr\ri:

2.1. Prezint\ spre examinare Clientului în termen de ............ zile de la data semn\rii Contractului un program complet de activit\]i în domeniul produc]iei publicitare sau de oferire de servicii, cu indicarea intervalelor de timp, a rapoartelor [i a sumelor orientative necesare pentru executarea lucr\rilor.

Programul, dup\ aprobarea lui, devine parte inalienabil\ a acestui contract.

2.2. Prin for]ele proprii [i prin materialele proprii, prin intermediul bazei materiale proprii realizeaz\ schi]ele, textele, machetele originale (diapozitive, filme, casete video, înregistr\ri audio) necesare.

2.3. Prezint\ spre aprobare clientului schi]ele, machetele originale [i alte materiale necesare pentru desf\[urarea lucr\rii.

2.4. Îl informeaz\ pe Client, la cererea acestuia, despre mersul lucr\rilor de executare a reclamei.

2.5. Amplaseaz\ reclama ....................... (se indic\ care anume [i unde).

3. OBLIGA}IILE CLIENTULUI

Clientul î[i asum\ urm\toarele obliga]ii:

3.1. Aprob\ programul de lucru în domeniul publicit\]ii.

3.2. Aprob\ mostrele produc]iei publicitare gata pentru tipar [i multiplicare.

3.3. Ofer\ informa]ie necesar\ pentru executarea reclamei.

4. MODALITATEA DE PLAT| A ACTIVIT|}II AGEN}IEI DE PUBLICITATE

4.1. Activitatea înf\ptuit\ de Agen]ia de publicitate va fi pl\tit\ de Client cu suma de ............ lei, inclusiv TVA.

4.2. Plata pentru munca înf\ptuit\ este efectuat\ de Client prin v\rsarea în contul Agen]iei de publicitate a ........................ pl\]ii anticipate.

5. TERMENELE DE VALABILITATE ALE CONTRACTULUI

5.1. Prezentul Contract este valabil de la ........ pân\ la ............ .

Prin prezentul Contract sunt convenite urm\toarele etape intermediare:

5.1.1. Elaborarea schi]elor, constând în ............... .

5.1.2. Aprobarea schi]elor .......................... .

5.1.3. Elaborarea machetei originale ....................... .

5.1.4. Tip\rirea ............................. .

5.1.5. Amplasarea reclamei ............................ .

12


Materia se parcurge uşor, mulţumită figurilor şi schemelor relevante.


11Publicitatea


Structura agen]iei de publicitatePentru a în]elege mai bine cum este structurat\ o agen]ie de publicitate [i a acoperi toate func]iile existente într-o agen]ie de publicitate, indiferent de tipul ei, vom lua drept exemplu o agen]ie mare, cu un spectru complet de servicii de publicitate. Aceasta v\ va da posibilitatea de a v\ reprezenta clar întreaga tehnologie a procesului de produc]ie. Mai mult, trebuie s\ în]elege]i c\ în agen]iile mai mici multe dintre func]iile enumerate pot fi îndeplinite de unul sau mai mul]i oameni.

Structura agen]iei de publicitate. DepartamenteÎn marile agen]ii de publicitate speciali[tii lucreaz\ în departamente, fapt ce d\ posibilitatea de a avea o imagine mai clar\ asupra sferele lor de responsabilit\]i. De regul\, activitatea departamentului este orientat\ pe îndeplinirea unei func]ii anume.

S\ vedem elementele cele mai importante ale schemei de mai sus [i func]iile pe care le îndeplinesc anumite departamente. Astfel, schema tipic\ de organizare a unei agen]ii de publicitate cu o gam\ complet\ de servicii va avea urm\toarele departamente:

departamentul de crea]ie (creativitate); departamentul de client service; departamentul de produc]ie; departamentul de marketing; departamentul financiar-administrativ.

Departamentul de crea]ieDe[i nu este cel mai vizibil departament [i, de cele mai multe ori, clientul unei agen]ii de publicitate nu ia niciodat\ contact cu un membru al acestuia, departamentul de crea]ie este, poate, cel mai important departament în cadrul unei agen]ii de publicitate. Acest departament este cel care traseaz\ conceptul de baz\ al unei campanii [i creeaz\ campania în sine. Departamentul de crea]ie îi cuprinde pe cei ce elaboreaz\ textul, arti[ti, graficieni, regizori [i al]i lucr\tori din domeniul crea]iei. Ei lucreaz\ la ideea mesajului publicitar, g\sesc mijloacele reale de realizare a ei. F\r\ ideile [i produsele acestui departament, o campanie publicitar\ nu poate fi derulat\ de celelalte departamente.

13



Tabelele vă ajută să înţelegeţi mai bine anumite reguli sau concepte.

6Publicitatea

Lec]ia 23 Campania publicitar\ a organiza]iei

Caracterizare comparativ\ a principalelormijloace de r\spândire a informa]iei publicitare

Mijloacele de comunicareîn mas\

1

Ziarele

Televiziunea

Radio

Revistele

Panouri publicitare

Publicitatea în mijloacele detransport

Internet

Avantaje

2

flexibilitate, operativitate,cuprindere larg\ a publicului]int\, mare probabilitate acontactului, sunt relativ ieftine,influen]a imaginii pozitive aziarului asupra eficien]eireclamelor ap\rute

cuprindere destul de mare aaudien]ei, sincretismul imaginii,al sunetului [i al ac]iunii, nivelînalt de atragere a aten]iei(mai ales în prime-time)

cuprindere de mas\ a audien]ei,grad înalt de selectivitate, pre]accesibil, posibilitatea trans-miterii în locuri publice

grad mare de selectivitate dinpunct de vedere geografic [i aldestina]iei, prestigiu, calitateînalt\ a tuturor tipurilor deimagini, durat\ de existen]\ maimare, nivel înalt de cuprindere aauditorului

flexibilitate, caracter accesibil,frecven]\ mare a contactelorrepetate [i a mesajelor, concu-ren]\ redus\, timp lung de ac]iuneîn 24 de ore, posibilitatea defolosire a unor efecte luminoase

grad ridicat de cuprindere aauditorului, flexibilitate, atra-gerea aten]iei pe baza princi-piului de factor subliminal

grad ridicat de cuprindere a unuipublic selectiv, operativitate,caracter personal, geografieampl\

Dezavantaje

3

timp scurt de existen]\ (mai alesa edi]iilor cotidiene), calitateredus\ a imaginilor grafice,concuren]\ mare, lipsa uneispecializ\ri

cost ridicat al timpului publi-citar, durata scurt\ a contac-tului, selectivitate redus\, su-praînc\rcare cu informa]iipublicitare

caracterul redus al ac]iunii(numai sunet), durata scurt\ acontactului, concuren]\ mareîn domeniul timpului de emisie

diferen]\ mare între timpul delivrare [i publicarea reclamei,frecven]\ redus\, concuren]\,pre] mare, nivel sc\zut decuprindere a publicului ]int\

grad redus de selectivitate apublicului ]int\, nevoia schim-b\rii mesajelor publicitareodat\ cu schimbarea situa]ieide pe pia]\

scurta durat\ a contactelor,durabilitate sc\zut\

pre] mai mic al timpului publi-citar [i al mijloacelor de comu-nica]ie

14



Cuvintele – cheie vă ajută să identificaţi rapid aspectele esenţiale ale cursului.

9Publicitatea


Tipuri de publicitate la televiziune

Printre cele mai r\spândite tipuri de reclame televizate putem eviden]ia: spoturi publicitare televizate; anun]urile publicitare televizate; reportajele [i emisiunile televizate;siglele la televiziune; banda curent\.

Spotul este un scurt mesaj publicitar sau un clip care este inserat în cadrul emisiunilor de televiziune [i radio, cu o durat\ între 10 [i 60 de secunde.

Un neajuns este costul mare al realiz\rii [i cel al timpului de emisie.

Cel mai mare pre] al unui timp de emisie a fost fixat la nivelul de 2,2 milioane de dolari în prime-time. Un asemenea pre] a fost stabilit de compania de televiziune NBC în timpul transmisiei meciurilor din Superbowl din 29 ianuarie 1995 [i 28 ianuarie 1996.

Prime time este cel mai bun interval orar, care se caracterizeaz\ prin volumul maxim de audien]\ al postului de televiziune, mai rar al unui post de radio. Tarifele de publicitate din prime time sunt maxime pentru canalul respectiv.

Din categoria anun]urilor publicitare televizate face parte informa]ia publicitar\ citit\ de pezentatorul tv.

Emisiunile publicitare pot lua forma celor mai diferite programe de televiziune: show-uri, concursuri de tipul cine [tie câ[tig\, reportaje, interviuri în timpul c\rora se face în mod activ reclam\ la anumite produse [i servicii. Apari]ia reprezentan-]ilor firmei anun]\toare în programe specializate, demonstrarea beneficiilor unor produse este considerat\ publicitate [i, evident, se pl\te[te.

Un rol important îl joac\ sponsorizarea emisiunilor populare. Sponsorizarea este considerat\ mult mai justificat\ din punct de vedere psihologic decât alte variante ale publicit\]ii la televiziune. Pentru c\ sponsorul este omul datorit\ c\ruia emisiunea preferat\ exist\ [i este transmis\. În acest caz, prezentatorul repet\ de numeroase ori numele firmei, panourile ei publicitare sunt prezente în studio [i din timp în timp sunt introduse `n cadru.

Este un tip de publicitate foarte scump\, pe care [i-l pot permite numai firmele suficient de mari. În acest caz, ele se bucur\ de câteva avantaje importante: în primul rând, publicul recunoa[te mai u[or [i re]ine produsul, iar firma

câ[tig\ mai u[or prestigiu, deoarece numele ei este asociat cu sponsorizarea programelor populare;

în al doilea rând, sponsorul are controlul asupra amplas\rii [i con]inutului reclamei.

anun]urile publicitare televizate

emisiunile televizate

15



Exerciţiile vă invită să puneţi în practică cele studiate.

34Publicitatea

Lec]ia 22 Rela]iile publice [i publicitatea

Lucrul în timpul func]ion\rii expozi]iei

Dup\ montajul expozi]iei [i dup\ deschiderea oficial\ vine cea mai important\ [i mai responsabil\ etap\ a activit\]ii. Un rol deosebit în asigurarea succesului activit\]ii expozi]ionale a organiza]iei îl au cei ce lucreaz\ la stand.

Lucr\torul la stand este angajatul firmei care st\ la standul organiza]iei [i d\ informa]ii utile vizitatorilor.

Lucr\torul la stand comunic\ cu vizitatorii expozi]iei, le ofer\ informa]ia necesar\ pentru a contura printre ei poten]ialii clien]i [i le asigur\ comunicarea ulterioar\ cu reprezentan]ii comerciali ai firmei, afla]i în zona biroului.

O bun\ activitate a lucr\torilor la stand [i aten]ia lor fa]\ de vizitatori determin\ în mare m\sur\ succesul particip\rii la expozi]ie a firmei dumneavoastr\. La selec]ia lucr\torilor la stand acorda]i cea mai mare importan]\ atât calit\]ilor individuale ale angaja]ilor, cum ar fi înf\]i[area pl\cut\, deprinderea de conversa]ie, abilit\]i de comunicare, precum [i la competen]a lor profesional\ [i, dac\ este nevoie, la cunoa[terea limbii ]\rii care organizeaz\ expozi]ia, în cazul în care expozi]ia se desf\[oar\ pe teritoriul altui stat.

Tragerea concluziilor

Dup\ închiderea expozi]iei are loc demontarea standului [i se trag concluziile activit\]ii: se afl\ num\rul vizitatorilor standului firmei [i volumul contractelor încheiate.

Vizita]i orice expozi]ie care are loc în ora[ul dumneavoastr\. Face]i cuno[tin]\ cu standurile expozi]ionale ale câtorva organiza]ii. Aprecia]i-l pe fiecare dup\ urm\torii parametri:

este respectat un stil unitar al zonei expozi]ionale?

ce loc ocup\ zona expozi]ional\?

cumestearanjatbiroul? exponatele sunt aranjate corespunz\tor pentru vizitatori?

ce opinie v-a]i format despre organiza]iile participante?

16



Exerciţiile sunt structurate pornind de la situaţii concrete din viaţa de zi cu zi.

5Publicitatea

Lec]ia 15 Crearea [i producerea publicit\]ii pentru televiziune

Crearea reclamei pentru televiziuneComponenta cea mai impresionant\ a industriei publicitare este activitatea de crea]ie. Acest lucru se datoreaz\ atât faptului c\ ea este partea cea mai vizibil\ a procesului de publicitate, validat\ de c\tre consumator, cât [i dimensiunilor sale artistice. Creativitatea în pubicitate are un puternic caracter practic. Mesajele izbutite conduc la cre[terea vânz\rilor, sunt persuasive, credibile [i acceptate de c\tre consumatori. Numai mesajele str\lucite ajut\ la realizarea unui mesaj publicitar de impact, care reu[e[te s\ creeze valori, s\ informeze, s\ atrag\ [i s\ vând\ produsul. Aceasta nu înseamn\ c\ în publicitate se creeaz\ la întâmplare.

Principala deosebire a televiziunii de radio [i tipar const\ în faptul c\ în acest mediu de comunicare imaginile pot fi mult mai expresive [i mai de impact, pentru simplul fapt c\ ele sunt imagini în mi[care. Aceste imagini, combinate cu textul rostit, constituie povestea reclamei respective. Important este ca, la combinarea textului cu imaginea, s\ ]ine]i cont c\ ambele elemente trebuie s\ transmit\ un mesaj unitar [i coerent [i trebuie s\ fie puse în slujba aceleia[i idei.

Numi]i spoturile publicitare pe care le-a]i re]inut cel mai bine. De ce crede]i c\ pe unele vi le aduce]i aminte imediat, pe unele foarte greu sau deloc, iar la unele dintre ele v\ aminti]i numai povestea din spot, dar nu [i produsul sau marca la care se face reclam\?A[eza]i-v\ comod în fa]a televizorului [i urm\ri]i calupurile publicitare. Este suficient s\ vede]i câteva spoturi. ~ncerca]i apoi s\ r\spunde]i în scris la întreb\rile urm\toare:

1. Care a fost mesajul sau ideea principal\?

2. Care este importan]a primului cadru în economia întregului spot publicitar?

3. Reclama v-a captat aten]ia? Dac\ da, în ce moment al spotului s-a întâmplat aceasta?

4. Cât de mult v-a atras modul în care a fost produs\ aceast\ idee creativ\?

5. Care este rolul cuvintelor în transmiterea mesajului spotului publicitar?

6. Cât de interesante [i emo]ionante vi s-au p\rut imaginile?

7. A]i fost satisf\cut de reclam\?

Acum ve]i face cuno[tin]\ cu subiectul, care reprezint\ baza celor mai multe dintre clipurile televizate.

Subiectul reprezint\ succesiunea ac]iunilor care alc\tuiesc firul narativ al spotului publicitar.

Subiectul unui spot publicitar eficient trebuie s\ transmit\ sintetic mesajul principal despre produsul sau marca respectiv\. Aceste mici povestiri pot fi distractive, calde sau emo]ionante, ca [i situa]iile din via]a real\.

subiectul

17



18Publicitatea


Media buyer-ul

Media buyer-ul ob]ine de la mijloacele de informare în mas\ informa]ii despre furnizarea spa]iului publicitar [i a timpului de emisie.

Media buyer-ul este un angajat al agen]iei de publicitate care desf\[oar\ negocieri pentru cump\rarea timpului [i spa]iului publicitar cu angajatul departamentului publicitar al mass-mediei.

De priceperea [i calit\]ile lui depinde ob]inerea unui spa]iu publicitar [i a unui timp de emisie bun, la cele mai avantajoase pre]uri. Unele mijloace de informare în mas\ pot fi achizi]ionate cu câteva luni în avans. Media buyer-ul trebuie s\ aib\ bune rela]ii cu reprezentan]ii comerciali ai mass-mediei, care din timp în timp i se adreseaz\ acestuia cu oferte.

Copywriterul

În agen]ia de publicitate ve]i întâlni, inevitabil, o personalitate creatoare, care este copywriterul sau autorul textelor publicitare.

S\ ne aducem aminte c\ acest copywriter este un angajat al departamentului de crea]ie, care realizeaz\ textele mesajelor de publicitate, sloganurile, articolele de publicitate.

În sarcina copywriterului intr\ prezentarea propunerilor comerciale ale clientului într-o form\ atractiv\, promovarea unor idei noi, crearea temelor [i a principalelor subiecte ale campaniilor publicitare. Fiecare copywriter are un stil individual – el poate scrie numai o propozi]ie care s\ stârneasc\ interesul cititorului [i care s\-l îndemne pe acesta din urm\ s\ treac\ la ac]iune. Limbajul devine un instrument pentru crearea efectului cu ajutorul c\ruia copywriterul poate convinge consumatorul. Copywriterul poate s\ „vând\” astfel. Un copywriter poate, de asemenea, s\ preg\teasc\ scenariul pentru televiziune sau radio; de acest lucru se poate ocupa îns\ [i scenaristul.

Scenaristul

Scenaristul (scriptwriter) este specialistul care preg\te[te varianta scris\ pentru prezentarea unui spot publicitar pentru radio sau televiziune.

Agen]ia lucreaz\ în mod diferit cu copywriterii. Poate fi vorba de un departament al textelor (copy department), condus de un [ef, sau de grupuri de crea]ie, fiecare cu conduc\torul lui. Directorul departamentului de crea]ie al agen]iei poate lucra de asemenea cu autori colaboratori, pe baz\ de contract. Mul]i autori buni [i bine pl\ti]i lucreaz\ în acest mod. În breasl\, se spune c\ un copywriter adev\rat „produce” o idee senza]ional\ de dou\ ori pe an [i c\ pentru a ajunge la „performan]e” copywriterul are nevoie de libertate de mi[care [i exprimare [i de mult\ încredere din partea clientului. De asemenea, are nevoie de un bun grafician care s\ dea form\ [i culoare ideilor sale.

4 (33)

Un simbol special arată că anumite teme se leagă de idei prezentate anterior. În acest caz, le regăsim şi în Lecţia 4, la pagina 33.

18


Cele mai importante aspecte din fiecare modul sunt sintetizate cu ajutorul recapitulărilor.


21Publicitatea

Lec]ia 23 Campania publicitar\ a organiza]iei

RECAPITULAREA LEC}IEI 23

23.1 Campania publicitar\ este complexul de ac]iuni planificate cu acela[i obiec-tiv [i acela[i interval de desf\[urare, amplasate în timp, astfel încât o ac]iune publicitar\ s\ o completeze pe cealalt\.

23.2 Principalele etape ale planific\rii [i desf\[ur\rii campaniei publicitare sunt: stabilirea obiectivelor de comunicare, stabilirea [i studierea publicului ]int\, stabilirea conceptului [i a ideii creative, alegerea materialelor publicitare [i a canalelor de comunicare, stabilirea bugetului campaniei publicitare, elaborarea planului principalelor ac]iuni, producerea materialelor publicitare, cump\rarea spa]iului [i a timpului de emisie de la mijloacele de informare în mas\, deru-larea efectiv\ a activit\]ilor din campania publicitar\, m\surarea rezultatelor campaniei publicitare.

23.3 Deoarece obiectivele presupun ac]iuni concrete, la încheierea campaniei ele sunt folosite ca parametri de evaluare a rezultatelor ob]inute. Acest tip de strategie se mai nume[te [i strategie publicitar\.

23.4 Ciclul de planificare urm\re[te o schem\ tip, care poate fi redat\ astfel: situa]ia m\rciimisiunea m\rciistrategiaexplorarea creativ\evaluarea m\rciiviziunea m\rcii.

23.5 Publicitatea de reamintire este important\ pentru produsele ajunse în etapa de maturitate, cu scopul de a men]ine treaz interesul consumatorilor pentru produs, nu doar cu scopul de a informa sau de a convinge.

23.6 Pentru fiecare produs în parte organiza]ia trebuie s\ stabileasc\, dup\ emiterea obiectivelor publicit\]ii, un buget de publicitate, la elaborarea c\ruia trebuie s\ acorde o aten]ie deosebit\ faptului c\ în publicitate cheltuielile trebuie s\ se stabileasc\ pe baza unei analize am\nun]ite [i nu pe baza intui]iei.

23.7 La tragerea concluziilor campaniei publicitare se poate vorbi despre eficien]a economic\, psihologic\ [i indirect\ a reclamei.

23.8 Pentru agen]ia de publicitate este extrem de important momentul când campania preg\tit\ trebuie „vândut\” clientului. Speciali[tii agen]iei de publicitate trebuie s\-l conving\ pe client c\ proiectul propus va duce la ob]inerea rezultatului dorit sau cel pu]in va avea o contribu]ie semnificativ\ la îmbun\t\]irea vânz\rilor.

23.9 Un element care nu trebuie ignorat este etica publicitar\, practicat\ deja pe scar\ larg\ în Europa occidental\ [i SUA privind sectoarele mai pu]in privilegiate ale societ\]ii, precum protejarea copiilor [i a societ\]ii în general de efectele nocive ale publicit\]ii.

19


Termenii de specialitate sunt explicaţi în dicţionarul de la finalul modulelor.


50Publicitatea

Lec]ia 6 Alegerea agen]iei de publicitate

DIC}IONAR DE SPECIALITATEaccount manager – angajat al departamentului activit\]ii cu clien]ii din

agen]ia de publicitate, care r\spunde de comanda unui client concret; executant responsabil al proiectului, poate avea în subordine mai mul]i account executive

account executive – veriga de leg\tur\ între agen]ie [i clien]ii s\i; în general gestioneaz\ unul sau mai mul]i clien]i [i trebuie s\ în]e-

leag\ nevoile de promovare [i marketing ale clien]ilor s\i; `n interior planific\ [i coordoneaz\ activit\]ile de crea]ie-concep]ie, produc]ie [i cercetare publicitar\ etc.

agent – persoan\ fizic\ sau juridic\ ce ac]ioneaz\ în numele altei persoane

agen]ie de publicitate – organiza]ie profesionist\ care le ofer\ clien]ilor un volum complet sau redus de servicii de planificare [i organizare a publicit\]ii, la comanda [i pe banii clientului

art director – angajat, posibil chiar conduc\torul departamentului artistic al agen]iei de publicitate. Poate lucra direct la crearea schi]elor, a machetelor originale, dar poate achizi]iona produc]ia artistic\ a unei persoane pentru a o folosi la publicitate

brief – o prezentare succint\ a unei agen]ii, a unui client sau crea]ie

comunicare – este schimbul de informa]ie în urma c\ruia managerii ob]in date necesare pentru luarea unor decizii eficiente

contract – document care formuleaz\ juridic obliga]iile partenerilor cu drepturi egale

copywriter – specialistul care se ocup\ de crearea textelor publicitare

creativi – art directorii [i copywriterii dintr-o agen]ie

CRM (Consumer – sistem de conducere a rela]iilor reciproce cu consu-matorul, concentrat la maximum pe nevoile individuale ale clientului

echip\ – este un grup de oameni care lucreaz\ împreun\ pentru atingerea unui obiectiv comun. Cheia unei bune echipe este c\ acest obiectiv nu poate fi atins f\r\ cooperare [i interac]iune între membrii echipei

flyer, trifolder – pliant, reclam\ tip\rit\ pe o pagin\, împ\turit\ de câteva ori [i distribuit\ de obicei în locuri publice

layout – varianta definitiv\ a reclamei, cu text [i ilustra]ii, prezentat\ spre aprobare clientului

RelationshipManagement)

`n context managerial

20


Temele vă ajută să vă evaluaţi cunoştinţele dobândite.


38Publicitatea

Lec]ia 12 Publicitatea `n pres\

TEM| PENTRU ACAS| 12

1. Numi]i principalii indicatori ai eficien]ei publicitare a ziarelor.

2. În ce tip de publica]ii include]i titlul „Academia Ca]avencu”? Ce fel de reclame vor ap\rea în acest tip de publica]ie? Remarca]i particulari-

t\]ile stilului de transmitere a mesajelor publicitare în aceast\ publica]ie.

3. Enumera]i principalii indicatori de care trebuie s\ ]in\ seama respon-sabilul cu publicitatea la aprecierea unui tiraj efectiv al edi]iei tip\rite.

4. Încercui]i r\spunsurile corecte! Principalele avantaje ale publicit\]ii în presa scris\ sunt:

a) caracterul variat;

b) lipsa de insisten]\;

c) lipsa detaliilor;

d) acoperirea publicului ]int\.

21


Tel. 021 33 225 33; www.eurocor.ro

Temele se pot rezolva pe formularele speciale inserate în caiet (dacă se trimit spre corectare prin poştă) sau online, în contul de cursant de pe site-ul www.eurocor.ro. Un profesor personal vă îndrumă pe toată durata studiului.

Publicitatea desăvârşeşte arta de a vinde... Avem nevoie de ea pentru a promova produsele firmei, pentru a ne promova propria afacere sau chiar propria imagine atunci când mergem la un interviu. Vorbim, citim, scriem, vizionăm, comunicăm zilnic... Suntem înconjuraţi de informaţii. Abordarea

creativă este cea care transformă mesajul informaţional într-unul publicitar. Începeţi chiar astăzi cursul Eurocor de PUBLICITATE! Veţi avea ocazia să aplicaţi ceea ce aţi învăţat în diverse domenii

şi să fiţi mereu cu un pas înaintea celorlalţi! Spor la studiu!

EXEMPLU

lecŢie demonstrativĂ publicitate · 3 lecŢie demonstrativĂ publicitate structura lecŢiilor...

Documents