proiect de cercetare tabita final

8/17/2019 Proiect de Cercetare Tabita Final

1/18

ROIECT DE CERCETARE

VIOLEN A ÎN COLI

tir TabitaȘMargareta


2/18

Cuprins1. Introducere.........................................................................................................2

2. Obiectivele cercetării:........................................................................................ 2

3. Eșantionul ales................................................................................................... 2

4. Eșantionarea...................................................................................................... 2

5. Documentare prealabilă.....................................................................................3

6. nitatea de anali!ă și "nre#istrare......................................................................3

$. %adrul teoretic....................................................................................................3

&. 'eorii e(pilcative ale comportamentului a#resiv :..............................................4

). *actori care in+uen,ea!ă violen,a:......................................................................6

).1.*actorul -amilial.............................................................................................6

).2.*actorul individual.........................................................................................$

).3.*actorul social............................................................................................... )

1. Elaboararea ipote!elor...................................................................................12

11. /electarea surselor de in-ormare...................................................................12

12. 0le#erea metodei si tenicilor de cercetare..................................................12

13. Operationali!area conceptelor.......................................................................13

14. Indicatorii denitionali....................................................................................14

15. IIO0*IE.................................................................................................1$

1


3/18

1. Introducere

Violen a este una din marile probleme ale lumii contemporane. Presa scrisa sau audiovizualaț

informeaza în permanenta cu privire la manifestarile diverse ale acestui fenomen. De la

formele cele mai agresive, precum razboaie ori crime terifiante, batai, violuri, furturi,

distrugeri de bunuri, si pâna la cele mai putin socante cum ar fi violentele verbale, toate

acestea sustinute de o abundenta de imagini violente, se prezinta zilnic în fata ochilor nostri.

În acest contet, aparitia diferitelor forme de violenta în mediul scolar pare aproape o

fatalitate si devine, adesea un lucru obisnuit, cu care semenii coeista fara m!car a se mai

sesiza asupra pericolului. Termenul de violenta vine de la latinescul "vis" care înseamna

"forta" si care trimite la ideea de putere, de dominatie, de utilizare a superioritatii fizice, adica

a fortei asupra altuia.

2. Obiectivele cercetării:

#analiza comportamentului agresiv al elevilor in unitatile de invatamant

#identificarea cauzelor actelor violente din scoli

#determinarea masurii in care comportamentul agresiv al elevilor este influentat de mass#

media sau $si de familie

3. Eșantionul ales

%niversul cercetarii pe tema violentei in scoli este delimitat de elevi de liceu.&ntervalul

de varsta incadreaza elevi intre '( si ') ani. *ceasta este perioada adolescentei unde cei mai

multi incearca sa se faca remarcati, sa se impuna in fata celorlalti.

4. Eșantionarea

Pentru efectuarea cercetarii s#au efectuat observatii la clase de a+a, a'a, a''a si a'-a

fiecare clasa a cate de elevi.-

2


4/18

5. ocu!entare prealabilă

Pentru realizarea acestei cercet!ri m#am documentat din diferite carti de specialitate

si am urmarit regulat /urnalele de stiri. De asemeneaam consultat diferite ziare in paginile

carora se regaseau articole despre violenta in scoli si am accesat o serie de site#uri de internet

ce tratau tema acestui proiect de cercetare.

". #nitatea de anali$ă și %nre&istrare

Pentru studiul violentei in scoli unitatea de analiza este elevul.

'. Cadrul teoretic Mass#media , cercetarile si statisticile oficiale raporteaza o crestere spectaculoasa a

fenomenului in ultimile trei decenii in mai multe tari ale lumii , astfel incat escaladarea

violentei in scoala a devenit cea mai vizibila evolutie din campul educatiei formale.Daca, in

fazele de inceput ale educatei scolare , predomina violenta profesorului asupra elevilor ,

democratizarea educatiei a antrenat o depalasare a violentei catre elevi , canalizand#o dinspre

elevi spre profesori.Violenta in scoala este o problema careia i s#a facut o publicitate

considerabila in multe tari 0 1%* , 2ranta , *nglia, etc. si ,din nefericire, aceasta lista s#acompletat si cu 3omania.4umeroase posturi de televiziune prezinta diverse scene de violenta

petrecute in scoala de la cele mai usoare forme de violenta pana la cele mai violente .

5ista numeroase definitii ale violentei.5ric Debarbieu , specialist in problematica

violentei in mediul scolar ,ofera o definitie prin care surprinde ansamblul fenomenului

violentei 0 Violenta este dezorganizerea brutala sau continua a unui sistem personal , colectiv

sau social si care se traduce printr#o pierdere a integritatii , ce poate fi fizica, materiala sau

psihica.*ceasta dezorganizare poate sa opereze prin agresiune , prin utilizarea fortei ,constientsau inconstient , insa poate eista si violenta doar din punctul de vedere al victimei , fara ca

agresorul sa aiba intentia de a face rau.5ste dificil sa se realizeze discriminari intre cele doua

concepte agresivitate si violenta. M.2loro 6 '++78 9 : incearca o diferentiere in baza a trei

criterii 0

'. un criteriu func ional0 agresivitatea este o potentialitate ce permite diri/area actiunii 8 ea tineț

mai mult de gândire , de analiz! , in timp ce violen a este de ordinul ac iunii noastre , oț ț

actiune adaptata obiectivului ce trebuie atins.

3


5/18

-. un criteriu de ordin topologic 0 agresivitatea ar fi mai ales intern! , in timp ce violenta e mai

ales eterna.

. un criteriu etic 0 in timp ce agresivitatea , inteleasa ca potentialitate care ii permite

individului sa înfrunte problemele,poate fi considerata acceptabila, violenta, in calitatea ei deactiune ce produce durere, este inacceptabila.

(. )eorii e*pilcative ale co!porta!entului a&resiv :

# agresivitatea este inascuta, pozitie sustinuta de autori precum 1igmund 2reud si ;onard

.Dollard.Teoria lui Dollard a fost

supusa ulterior unor revizii.

# agresivitatea este un comportament social invatat.*ceasta pozitie este legata , in special, de

numele lui *.?andura , care formuleaza teoria invatarii sociale a agresivitatii. =onform

acestei teorii , comportamentul agresiv se invata prin mai multe modalitati 0 direct prin

recompensarea sau pedespirea unor comportamente 8 prin obervarea unor modele de conduita

ale altora, mai ales ale adultilor.

Violen a colar! este de cele mai multe oriț ș nefatal! , dar poate cauza serioase pre/udicii

dezvoltarii persoanei.>ac@ues Pain 6 - 8 A-: identifica doua tipuri de violenta in mediul

scolar0

a. violentele obiective care sunt de ordinul penalului 6 crime si delicte: si asupra carora se

poate interveni frontal

b. violentele subiective, care sunt violente mai subtile , de atitudine, si care afecteaza climatulscolar.1unt incluse aici dipsretul , umilirea, sfidarea, lipsa de politete, absentele de la ore..

Violen a fizic! i cea verbala sunt doua dintre cele mai des intalnite tipuri de violentaț ș

in scolile din 5uropa.&n 1uedia , --B dintre elevi de se masculin cu varsta cuprinsa intre ' #

'A ani au fost implicati in trei sau mai multe violente fizice in anul -.

&n 4urenberg , Cermania , 9B dintre baieti au admis ca au fost implicati in violente fizice in

scoala in anul -.

4


6/18

%n studiu britanic a a/uns la concluzia ca in fiecare an ' elevi au tentative de suicid

determinate de actele de violenta de la scoala8 acelasi studiu arata ca )B din victimele

violentelor considera violenta verbala mai stresanta decat atacurile fizice, iar B din victime

afirma ca agresiunile le afecteaza capacitatea de a se concentra asupra sarcinilor scolare. Pe

ansamblu , datele eistente demonstreaza ca violentele scolare au o tendinta constanta de

crestere , atingand rata cea mai inalta la nivelul invatamantului gimnazial si liceal 8 din punct

de vedere al distributiei pe see ,violentele sunt cele mai des intalnite la baieti , atingand

frecventa maima in /urul varstei de '9 ani.

outh voices , o ancheta %4&=52 din anul -' asupra opiniilor , temerilor , sperantelor si

viselor copiilor # esantionul de popultatie din tara noastra fiind de ( de copii si adolescenti

intre ) si 'A ani, dintre care +A cuprinsi in sistemul de educatie publica # a pus in evidenta ca

+B dintre subiecti au declarat ca se confrunta cu violenta si comportament agresiv$violent in

scoala.

*dolescen a este o perioada de transformari pe plan social , fizic , siț

psihic.Transformarile fizice care incep la pubertate sunt adesea foarte brutale si adolescentii le

traiesc ca pe o mare metamorfoza.Transformarile pot determina sentimente de /ena,

timiditate , refuzul comunicarii etc.Deosebit de importanta in aceasta perioada este relatia pe

care adolescentul o are fata de propriul sau corp aflat in transformare.


7/18

Multi adolescenti care prezinta un comportament antisocial sau delincvential au

prezentat patternuri similare in copilaria mica sau mi/locie.=omportamentul antisocial

precoce este un indicator cvasipredictor pentru violenta /uvenila , in special la seul masculin.

6 Patterson, 3eid, Dishiomn , '++-:De cele mai multe ori , fetele se implica in conduite

violente pentru a#si demonstra loialitatea fata de o prietena sau dragostea pentru un baiat.1i

pentru adolescenti , dar mai ales pentru adolescente , seualitatea este etrem de

importanta.1a fii atractiva seual este o conditie a popularitatii unei fete in scoala.Preocupati

sa isi afirme masculinitatea , baietii sunt in mod particular mai interesati sa faca multe cuceriri

decat sa se implice doar intr#o singura relatie.*ceasta indiferenta in pereceprea importantei

partenerului pentru status eplica de ce fetele devin agresive cand se simt amenintate cu

deposedarea obiectului iubirii lor de catre o rivala.Ma/oritatea fetelor dar si a baietilor cu

conduite violente in scoala cred ca cea mai buna cale pentru a#ti demonstra iubirea$ loialitatea

fata de partener este sa te bati pentru el.=hiar daca nu se a/unge la o adevarata confruntare

fizica cu o$un rival$rivala , procesul de curtare, flirtul implica amenintarea cu violenta 0

lovirea , palmuirea , tachinarea se intalnesc mai frecvent la fete decat la baieti.

Violenta scolara este asociata , in general , cu zonele urbane dificile , cu periferiile ,

acolo unde saracia este la ea acasa.De aceea , cand se vorbeste despre violenta in scoala , se

considera drept surse favorizante atat factori eteriori scolii # factorul familial , factorul

social , factorul individual , cat si un factor intern scolii # scoala ca sursa de violenta.

+. ,actori care in-uenea$ă violena:

+.1.,actorul /a!ilial

&mplicarea educatiei de tip familial in geneza deviantei a fost afirmata inca din secolul trecut

de =esare


8/18

=limatul socio#afectiv si moral al familiei este mult mai perturbat atunici cand in familie sunt

cazuri de alcoolism , de imoralitate si de antecedente penale.*dolescentii proveniti din familii

cu perturbari ale climatului moral , socio#afectiv si cu o atmosfera conflictuala se pot asocia

mai usor grupurilor delictogene .6F.C.5dler , >.3anschburg:.

&n Marea ?ritanie , >.G.?.Douglas si 2.M.Martin au gasit unele corelatii pozitive intre

originea sociala a copiilor si succescul scoalar 8 nu atat venitul parintilor este important pentru

reusita scolara , cat nivelul dezvoltarii cognitive , variabila ce depinde de nivelul de cultura si

educatie al parintilor.2amiliile apartinand claselor inferioare valorizeaza mai putin

instructia$educatia scoalara ca factor de reusita sociala, preferand frecvent scolii o calificare

rapida , un salariu si alte avanta/e.

3eferitor la relatia dintre familia deorganizata si delincventa , o meta#analiza a 9 de studii publicate pe aceasta tema , realizata de .3anHin in '++A a descoperit ca 0

prevalenta delincventei in familiile dezorganizate este cu ' # '9 B mai mare decat in

familiile oraganizate 8 corelatia dintre familia dezorganizata si delincventa /uvenila este mai

puternica pentru formele minore de conduita si mai slaba pentru formele grave de

comportamnet infractional 8 nu eista o diferenta semnificativa intre impactul dezorganizarii

familiei asupra fetelor si baietilor 8 tipul de dezorganizare pare sa afecteze delincventa

/uvenila astfel0 asocierea cu delincventa este mai puternica in cazul familiilor dezorganizate prin divort sau separare comparativ cu dezorganizarea prin deces.

&nfluenta factorilor delictogeni familiali trebuie privita in interconditionarea multipla cu

factorii etrafamiliali si cu cei psihoindividuali ai adolescentilor.

+.2.,actorul individual

2actorii individuali sunt grupati in doua categorii0 factori constitutionali , dependenti de

zestrea ereditara si de structura neuro#psihica 6 debilitate mintal!, hiperemotivitate , autism ,

tendinte agresive: si de unele particularitati ale personalitatii 6 diferite tulburari de caracter sau

atitudini negative , formate sub influenta unor factori defavorabili de mediu:

=ele mai cunoscute teorii psihlogice cu privire la personalitatea deviantului sunt 0 teoria

personalitatii criminale6 >.Pintel : , teoria disocialitatii 6 3.Mucchielli : si teoria

autocontrolului 6 T.Firschi si M.Cottfredson:. =ele trei teorii sunt destul de asemanatoare si

schiteaza urmatorul portret al deviantului caracterizat prin0 intoleranta la frustrare ,

autocontrol deficitar, egocentrism , impulsivitate, nedezvoltarea sentimentelor morale,

indiferenta si dispret fata de activitatile sociale utile, evitarea efortului voluntar, dorinta

$


9/18

realizari unei vieti usoare , fara munca , opozitia fata de normele /uridice, morale sociale,

devalorizarea de sine, imaginea falsa despre lume.&n ma/oritatea cazurilor , aceste simptome

caracteriale apar inca din copilarie si se eacerbeaza in preadolescenta si adolescenta. %n

factor important al comportamentelor agresive este intoleranta la frustrare.1tarea de frustrare

se manifesta printr#o emotionalitate marita , si , in funcite de temperamentul individului , de

structura sa afectiva se poate a/unge la un comportament violent , individul ne mai tinand

seama de normele si valorile fiate de societate. 2rustrarea afectiva este una din cauzele cele

mai frecvente ale problemelor de comporament .&n urma efectuarii unui studiu longitudinal

asupra evolutiei copiilor cu dificultati de comportament s#a descoperit prezenta acestui factor

in etiologia fenomenului intr#o proportie de )- B din cazuri .Dobândirea tolerantei la frustrare

depinde de nivelul de autocontrol , de temperament dar si de norma de internalitate.


10/18

performantele scolare ,pe de alta parte pentru ca regleaza nivelul si eficienta functionarii

tuturor blocurilor functionale ale personalitatii0 blocul cognitiei , cel al comunicarii , al

afectivitatii , al memoriei etc.

=ercetarile efectuate de GalHer 6 '++), '++: indica faptul ca aproape toti copiii care prezintariscul comportamentelor disociale si antisociale nu poseda nici macar competentele minimale

pentru a avea succes scolar.Edata ce acesti elevi au fost respinsi de catre profesori si colegi au

tendinta de a abandona scoala , de a se asocia in bande cu comportament violent.

C.Geil vorbeste despre sindromul esecului scolar ca un factor de risc important in privinta

cresterii violentei in scoala.Potrivit lui Geil ,sentimentul de esec interiorizat antreneaza

sechele psihologice profunde si durabile ce se eprima adesea prin comportamente violente.

=ercetarile efectuate de 5.CluecH au demonstrat ca rata violentei scolare creste direct

proportional cu indicele de esec.

*lcoolul , consumat mai ales in cantitati mari, se constituie intr#un important factor de risc in

comiterea unor acte antisociale bazate pe violenta.

Drogurile , pot de asemenea , sa duca la un comportament violent, insa, in ce masura se poate

realiza acest lucru depinde de mai multi factori,cum ar fi0 tipul drogului , dimensiunea dozei si

daca subiectul este sau nu real amenintat si pus in pericol.

+.3.,actorul social

Mediul social contine numeroase surse de influenta de natura sa induca , sa stimuleze si sa

intretina violenta scolara0 situatia economica , slabiciunea mecanismelor de control social ,

inegalitatile sociale , criza valorilor morale, mass#media , disfunctionalitati la nivelul

factorilor responsabili cu educatia tinerilor , lipsa de cooperare a institutiilor implicate in

educatie.Pentru tarile fost comuniste , cresterea violentei in general , nu numai a violentei

scolare, este pusa pe seama unui comple de factori precum 0 liberalizarea mass#media , lipsaeercitiului democratic , cresterea libertatii generale de miscare, slabirea autoritatii statului si

a institutiilor anga/ate in respectarea legii , accesul la mi/loace de agresiune 6 &.3adu , '++( :.

C.?asiliade releva urmatoarele contradictii de nivel societal , care sunt cauze de tip

macrosocial ale deviantei 6 violentei: 0 contradictiile intre stadiile diferite de dezvoltare socio#

economica a unor zone, intre diferite modele socio# culturale , intre normativele morale ale

societatii globale si moralitatea unor categorii de grupuri si persoane , intre valorile moral#

cetatenesti si /uridice si modul individual sau colectiv de raportare la ele.

)


11/18

=on/unctura economica si sociala provoaca anumite confuzii in randul tinerilor , care incep sa

se indoiasca de eficacitatea scolii, de utilitatea stiintei.1i aceasta cu atat mai mult cu cat

constata ca scoala nu ii asigura insertia profesionala.Valorile traditionale promovate in scoala

# munca, meritul , efortul # cunosc o degradare vizibila.%n mediu social in criza afecteaza

profund dezvoltarea personalitatii adolescentului si a individului , in general.

Violenta scolara este un fenomen social comple iar formele sale de manifestare au evoluat o

data cu normele sociale.

Tot mai multi psihologi si sociologi sublineaza faptul ca mi/loacele de comunicare in masa ,

prin continutul neadecvat pe care il promoveza uneori , pot propaga in randul tinerilor ,

atitudini disocile si antisociale.=ercetarile lui D.


12/18

violenta . &n programele televiziunilor din 3omania primul loc este detinut de violenta fizica

urmata de cea verbala.

*sociatia Psihologilor *mericani sustine ca cea mai epusa perioada de varsta in

ceea ce priveste violenta prezentata la televizor este preadolescenta si adolescenta.Muzica difuzata prin intermediul unor posturi de televiziune si radio poate incita la violenta,

de cele mai multe ori autorii acestor cantece inspirandu#se din realitate si anume din violenta

intalnita in mediul in care traiesc.%nii adolescenti isi insusesc astfel un mod de a trai ,

considerand violenta un mi/loc de supravietuire.

P.&lut include in lista efectelor negative ale mass#mediei asupra violentei

urmatoarele0 dezinhibitia , desensibilizarea fata de victima, afectarea operationalitatii

sistemului cognitiv, invatarea de tehnici de agresiune.

Prin difuzarea scenelor de violenta , mass#media este considerata alaturi de consumul de

alcool si droguri, un factor de risc in manifestarea violentei. =omportamentele violente ale

elevului isi pot avea originea si intr#un management defectuos al clasei scolare , intr#o lipsa de

adaptare a practicilor educationale la o populatie scolara considerabil schimbata. 2.Dubet

spune ca indiferenta profesorilor este cea mai importanta manifestare a dispretului fata de

elevi.1unt numerosi elevi care sufera ca urmare a acestor /udecati negative ale profesorului,

pentru ca ele vin sa intareasca propriul lor sentiment de indoiala, de descura/are , de lipsa de

increderea in fortele proprii.*cest dispret , o data interiorizat , poate antrena un ansamblu de

consecinte in plan comportamental0 lipsa de comunicare, pasivitate la lectie, indiferanta sau,

perturbarea lectiilor, dezvoltarea unor atitudini ostile , provocatoare. 2orma de violenta cel

mai frecventa evocata de profesori e zgomotul , produs prin comunicarea neautorizata intre

elevi, in timp ce elevii percep lipsa de comunicare ca fiind principala forma de violenta din

partea profesorilor fata de ei 6 alaturi de nedreptate si lipsa de intelegere :.

În 3omânia , într#un studiu eperimental , efectuat de =.Favarneanu, realizat pe elevi de liceu

a descoperit ca cele mai frecvente forme de agresivitate a profesorilor fata de elevi , asa cum

sunt percepute de acestia din urma, sunt, in ordine descrescatoare0 folosirea tonului ridicat,

evaluarea neobiectiva, intimidarea elevilor, adresarea de in/urii$ /igniri, amenintarea,lovirea,

nervozitate permanenta, ironia, absenta raspunsului la solicitari.

%n profesor agresat are sanse mai mari sa fie victimizat din nou,comparativ cu un profesor

care nu a fost agresat deloc. &ntr#un studiu efectuat in 1.%.* in anul '+++ de Metropolitan


13/18

Violenta scolara este un fenomen etrem de comple , cu o determinare multipla0 familiala,

societala, scolara, personala si culturala. 5a se prezinta ca un ansamblu specific de forme de

violenta care se conditioneaza reciproc si au o dinamica specifica0 violenta importata din

afara scolii , dar si violenta generata de sistemul scolar8 violenta adultilor impotriva elevilor

dar si violenta elevilor impotriva profesorilor.

10. Elaboararea ipote$elor

JDaca relatia parinti copii este apropiata, atunci viloenta in scoli se reduce.

JDaca interesul consilierilor scolari ar fi mai mare, atunci numarul conflictelor din

randul elevilor ar fi mai mic.

JDaca in familie eista agresivitate, atunci este mai probabil ca aceasta sa se regaseasca

si in comportamentul copilului.

J =u cat elevii ar urmari mai putin programe TV ce contin violenta, cu atat agresivitatea

in randul lor ar scadea.

11. electarea surselor de in/or!are

Pentru preagatirea metodologiei de cercetare am apelat la urmatoarele surse de informare

#documente sociale

#realitatea observabila

12. le&erea !etodei si tenicilor de cercetare

*bordez aceasta tema folosind metoda observatiei participative, ca observator

nedeclarat. Pentru a observa violenta intre copii aceasta metoda estecea mai potrivita deoarece

inregistreaza comportamente verbale si non#verbale si nu este reactiva, inregistrand

comportamentele chiar in momentul producerii.

12


14/18

13. Operationali$area conceptelor

# agresivitate Kun act de ostilitate, ranire, violenta sau etrema afirmare de

sine.5ista mai multe teorii cu privire la ceea ce ii face pe oameni sa devina agresivi ,iar

multe sunt de natura biologica sau instinctuala.=ele mai multe teorii sociologice ale agresiunii

se inradacineaza in relatiile individului cu mediul social.%na dintre cele mai cunoscute este

ipoteza "frustrare#agresiune" ce sustine ca atunci cand este impiedicata o activitate desfasurata

in vederea atingerii unui scop apare comportamentul agresiv. %n al doilea grup de teorii,

teoriile invatarii #considera violenta ca rezultat al socializarii si controlului social reusite.Deci

comportamentul agresiv in general si cel violent in particular apar acolo unde sunt asteptate sa

apara, chiar in absenta frustrarii.

= la nivelul cunoasterii comune, termenul "agresivitate" are o puternica

incarcatura afectiva, data probabil, de reprezentarile activate la auzul acestui

termen.=aracteristicii definitorii ale agresivitatii0 #este un comportament intentionat de tip

actional sau verbal8 #este un comportament ofensiv si nu unul defensiv8 #scopul

comportamentului agresiv este de a produce pre/udicii fizice, psihologice, morale sau

materiale unei persoane sau unei alte fiinte8 #este un comportament orientat spre o persoana

sau o fiinta motivate sa evite acest comportament.

L mass-media= lat. massa "o cantitate mare de entitati agregate"8 medium, pl.

media, mi/loc de transmitere a ceva:, termen consacrat mai întîi în limba engleza referitor la

mi/loacele de comunicare în masa8 seturi de tehnici si metode de transmrtere, de catre

furnizori centralizati, a unor mesa/e unei audiente largi, eterogene si dispersate geografic. Într#

o perspectiva institutionala, m.m. sînt considerate institutii sociale, atît culturale cît si

economice. %n eemplu tipic de problema abordata din perspectiva celor doua paradigme

este problema violentei. În primul caz se considera ca violenta este promovata prin mass#media ca ea afecteaza negativ socializarea copilului, care poate vedea pîna la '( de morti

violente la TV, numai în copilarie, si deci în general putem spune ca mass# media contribuie

la cresterea numarului comportamentelor deviante, în special a delincventei, sub toate formele

ei. În a doua perspectiva se considera ca mass# media nu manipuleaza individul, ci ca acesta

utilizeaza asa cum doreste mass# media .Violenta este ceruta, caci altfel nu ar fi prezenta în

programe, ea eista în mass# media pentru ca eista în societate. =ei care urmaresc acest tip

de programe sînt predispusi la violenta si nu devin eventual delincventi datorita televiziunii6sau cinematografului:. Mai mult, violenta prezentata prin mass# media poate avea chiar o

13


15/18

functie terapeutica. În aceeasi maniera ne putem raporta si la alte probleme cum ar fi

socializarea seuala timpurie a copiilor, promovarea unor inegalitati între see 6ca eemplu,

rolurile predominant casnice ale femeilor:, inactivismul promovat de mass# media ca si

problema rolului pe care ele îl /oaca, în general, în societate mass# media fiind considerate fie

o putere în stat, fie un subsistem subordonat celorlalte puteri

14. Indicatorii denitionali

*gresivitate0 #numarul cazurilor de violenta din scoala

#gradul de repetare al acestora

#numarul de reclamatii adunate la directorul unitatii de invatamant

#numarul elevilor raniti in urma actelor violente din scoala

Mass#media0 #numarul de ore petrecute in fata televizorului

#numarul de cuvinte care incita la violenta

# numarul de informatii vizand violenta in scoli transmise zilnic

Fisa de observatie pentru studierea comportamentului agresiv in scoli

'. &nregistrarea comportamentului in momentul intrarii in scoala

#calm

#agitat

#nervos

#nerabdator

#bucuros

#entuziasmat

- . &nregistrarea modului vestimentar

14


16/18

#indecent

#uniforma

#modest

. &nregistrarea modului de reactie la primirea unei note mici

#suparare

#indiferenta

#nervozitate

#indignare

#lacrimi

#alte reactii

( .&nregistrarea comportamentului in timpul pauzelor

#bucurie

#agitatie

#/oaca

#suparare

#nervozitate

#agresivitate

9. 5istenta unor conflicte intre elevi

7. &nregistrea modului cum evolueaza conflictul

15


17/18

#lovituri

#in/uraturi

#semne obscene

A. &nregistrarea comportamentului elevilor "spectatori"

#neliniste

#amuzament

#incura/are la continuarea actelor violente

#implicarea

#chemarea profesorului de serviciu

#alte reactii

16


18/18

15. I6IO78,IE

*%elcea 7 /eptimiu 8coord9.Psihosociologie.Teorie si aplicatii,ucuresti 7Ed.Economica726

%elcea 7 /eptimiu .Metodologia cercetarii sociologice .Metode cantitative sicalitative, Ed. 0 2a rev 7 ucuresti 7 Ed. Economica 7 24

Dictionar de sociolo#ie7 O(-ord7 ucuresti7 23

;ar#inean 7 Ioan . Proiectarea cercetarii sociologice 7 Iasi 7 Ed.

proiect de cercetare tabita final

Documents