program de organizare Și comercializare a unui produs cu tema

7/24/2019 PROGRAM DE ORGANIZARE I COMERCIALIZARE A UNUI PRODUS CU TEMA

1/18

UNIVERSITATEA CRETIN DIMITRIE CANTEMIRMANAGEMENT TURISTIC I COMERCIAL

PROGRAM DE ORGANIZARE ICOMERCIALIZARE A UNUI PRODUS CU TEMA

~ Un traseu dn R!"#na ~


2/18

CUPRINS

Ca$t!% I & Justificarea temei ales

Ca$t!% II & Prezentarea traseului cu indicarea localit ilor i a obiectivelor vizitate legate de tema aleas

Ca$t!% III & Date de prezentare generale

Ca$t!% IV & Desf urarea traseului

Ca$t!% V & Analiza de pre

Ca$t!% VI & Condi ii de comercializare

Ca$t!% VII & Harta traseului

Ca$t!% VIII & Afi ul traseului

Ca$t!% I' (Pliantul

)*%!+ra,e


3/18

CAPITOL I -ust,.are te"e a%ese

Am ales acest traseu deoarece, obiectivele turistice din jude ele alese sunt locuri caredefinesc Romnia prin frumuse ile naturale i intersante care merit vizitate att de

romni ct i de strini deoarece avem ce arta si cu ce ne mndri

Ca$t!% II Pre/entarea traseu%u .u nd.area %!.a%t0 %!r a !*e.t1e%!r 1/tate %e+ate de te"a a%eas0

!ucure ti " Ploie ti " !uzu " #oc ani " !acu " Piatra $eam % &uceava " !ucure ti

Ploiesti '

% muzeul national al petrolului

!uzau '

% (ulcanii $oroiosi

#ocsani '% Rezervatia naturala )#ocul (iu*

% +uzeul de storie #ocsani

!acau '

% Ruinele Curtii Domnesti

Piatra $eamt '

% +anastrirea Horoita

% C-eile !icazului

% .acul Rosu

&uceava '

% +anastirea Putna

% +anastirea (oronet

% +anastirea &ucevita


4/18

Ca$t!% III Date de $re/entare +enera%0

Anotimp ' Primavara

$r zile ' / zile

$r 0uristi ' /1

$r 2-izi ' 3

$r &oferi ' 3

$r 4m parcursi zilnic si pe total ' !ucuresti%P$eamt 567 8m , din

Piatra $eamt% &uceava 9: 8m , iar in total !ucuresti%&uceava ;56 8m

Pret informativ' /91 Ron


5/18

Hotararea infiintarii muzeului a fost motivata de sarbatorirea centenarului industriei

petroliere romanesti in 3796 Patrimoniul muzeului a crescut de la :11 piese in 373, lapeste :111 in 377;

+uzeul valorifica documente privind istoria petrolului din tara noastra si aspecte legatede geologia zacamintelor si de petroc-imie' unelte si lampi de miner din secolul al BB%

lea felinare cu petrol din !ucuresti % primul oras din lume luminat cu petrol in 3:97

rmatoarea oprire va fi in !uzau la (ulanii $oroiosi

n Romania, cea mai cunoscuta formatiune de acest gen se gaseste in Judetul !uzau

(ulcanii apar datorita gazelor naturale, gaze ce provin din adancurile pamantului, de la

peste 5111 de metri adancime gazele naturale traverseaza un sol argilos strabatut depanza freatica, apa este impinsa de gazele naturale in e@terior, si astfel namolul rece iese

la suprafata formand conuri care dupa uscare se aseamana cu niste vulcani

Des$re Vu%.an N!r!!s

n Romania, formatiuni de acest gen se gasesc, ce e drept la dimensiuni mult mai mici, in

Podisul MoldoveisiPodisul Transilvaniei

n anul 37/;, zonaPaclele Mari Paclele Micia fost declarata monument al naturii

#enomene similare cu cele intalnite aici se mai pot gasi pe teritoriul =uropei doar in

&iberia si Australia Romania pare totusi o zona prielnica acestor fenomene in

&ubcarpatii de Curbura, langa Ocna Sibiului, pe dealurile 0ransilvaniei dar si in zona+oldovei, pe coline aici vulcanii noroiosi poarta deumirea de )gloduri* sau )oc-iuri de

glod*.aBerca, inJudetul Buzauvulcanii noroiosi pot fi intalniti pe o suprafata de 51 de
http://www.turistderomania.ro/locuri-de-vizitat/in/muntenia/judetul-buzau/http://www.turistderomania.ro/locuri-de-vizitat/in/moldova/http://www.turistderomania.ro/locuri-de-vizitat/in/muntenia/judetul-buzau/http://www.turistderomania.ro/locuri-de-vizitat/in/moldova/


6/18

-ectare

Dup un mic popas am pornit spre #oc ani unde ne%am oprit la

Rezervatia naturala )#ocul (iu ) iar apoi la +uzeul de storie #ocsani

Re/er1a a Natura%0 334!.u% Vu33

Rezervatia se afla pe o terasa a raului +ilcov, in

apropierea satului Andreiasu de Jos, localitate situatala 56 8m de #ocsani

=ste un fenomen natural datorat emenentei de gazenaturale din pamant formand cateva flacari ce ard in

permanenta

Eona, cunoscuta sub denumirea de #ocul (iu a fostdeclarata rezervatie geologica in anul 3779 A primind

in aria declarata protejata si niste suprafete de padurece protejeaza alunecarile de teren din zona

Ceea ce determina aparitia Ffocului viuF sunt depozitele de -idrocarburi care ies la

suprafata Depozitele de terasa contribuie la aprinderea gazelor Datorita faptului calipsesc marnele, aici nu se formeaza vulcani noroiosi $umarul acestor focuri este

variabil, flacarile avand inaltimi de la 31 cm pana la 91 cm Cand ploua flacarile se sting

insa se vede cum apa bolboroseste in locurile pe unde gazul continua sa iasa
http://www.turistik.ro/uploadpoze/atr5028.jpg


7/18

Rezervatia se afla pe o terasa a raului +ilcov, in apropierea satului Andreiasu de Jos,

localitate situata la 56 8m de #ocsani

Mu/eu% de Ist!re 4!. an

+uzeul de storie #ocsani se afla pe !ulevardul 2arii nr3, judetul (rancea s

i a fost infiintat in anul 37/:, de catre directorul de atunci al liceului nirea, profesorul

Ale@andru 2eorgiade

Din anul /11;, muzeul prezinta o e@pozitie de baza reorganizata intr%o forma tematica si

estetica, apta sa reflecte stiintific si sugestiv intreaga evolutie a societatii

=ste prezentat un segment dedicat epocilor istorice % preistorie, antic-itate, ev mediu cares%a a@at pe rezultatele cercetarilor si descoperirilor ar-eologice din asezarile sinecropolele de la Candesti, Coroteni, +anastioara, Padureni, Campineanca, +era,

!ordesti

Patrimoniul muzeului detine obiecte ilustrative pentru ocupatii, mestesuguri, piese de

ceramica si obiecte de cult care confera e@pozitiei valoare stiintifica si documentara,

monumente de cult din (rancea, creatii culturale si spirituale de certa valoare artistica sidocumentara

n sector special in muzeu este rezervat pentru prezentarea =pocii moderne cu

principalele evenimente' nirea din 3:97, Razboiul de ndependenta din 3:66

Mu/eu% de Ist!re 4!.saneste unul dintre cele mai importante obiective turistice dinM!%d!1a, obiectiv pe care nu ar trebui sa%l ratati daca va aflati in apropiere
http://www.infopensiuni.ro/cazare-focsani/obiective-turistice-focsani/muzeul-de-istorie-focsani_5448/poza-5448_1.jpg


8/18

rmatoarea oprire este la !acu unde vom vizita Ruinele Cur ii

Domne ti

Rune%e Cur D!"ne t

Resedinta a lui Ale@andru, fiu al lui &tefan cel

+are, in perioada 3;:3%3;7, curtea domneasca dela !acau a reprezentat in aceasta perioada centrul

administrativ, de control si de organizare al 0arii de

Jos Caracterul itinerant al domniilor a determinat in

+oldova, la fel ca in 0ara Romaneasca, aparitiaunor curti domnesti temporare Aici poposea

domnul in anumite imprejurari politice sau pentru aparticipa la judecati nele dintre aceste curti au

servit si drept resedinta a fiului desemnat a urma la

tron

Documentele timpului nu ofera nici descrieri ale Curtii domnesti, nici nu stabilesc

momentul constituirii ei, ori pe cel in care a fost distrusa

&e presupune ca, Casa domneasca a fost descoperita in urma primei campanii de sapaturi,

iar urmele de civilizatie materiala au dus la concluzia ca edificiul a fost ridicat in a douajumatate a secolului al B(%lea

Casa are un plan rectangular, avand dimensiuni la e@terior de 36,71 B :,91 m Din

intreaga cladire se mai pastreaza doar pivnita, compusa din doua incaperi

ncaperea mare are patru stalpi dispusi pe a@ul longitudinal, cu rol in sustinerea arcelor de

bolta Dintre acestia, doi sunt de sine%statatori, sectionand perimetrul camerei, iar ceilalti

doi sunt adosati peretilor ce descriu latura mica

ltima oprire este ?n Piatra $eam unde vizitm +nstirea Hori a ,

C-eile !icazului , .acul Ro u
http://www.turistik.ro/uploadpoze/atr4053.jpg


9/18

+nstirea Hori a

n prima jumatate a secolului al BB lea, intre anii 3://%3:/;, cuviosul parinte rinar-

Roseti ridica prima biserica din lemn a manastirii Horaita cu -ramul )Pogorarea &fantuluiDu-* Denumirea "anastr 5!rataeste data de la numele proprietarilor de pamant instapanirea carora se afla comuna Cracaoani

Actuala biserica a manastirii a fost construita in timpul staretului =rmog-en !u-us intre

anii 3:;:%3:6 si sfintita de catre mitropolitul +oldovei " Calinic +iclescu .aconstructia bisericii au contribuit si domnitorii 2rigorie Ale@andru 2-ica si Ale@andru

oan Cuza

!iserica de la manastirea Horaita este unica din punct de vedere arc-itectural pentru caprezinta elemente din ar-itectura romano%bizantina dar si influente rusesti surprinse in

numarul si configuratia celor : turle !iserica are 51 de metri lungime, 36 metri latime si

/1 de metri inaltime Eidurile acesteia cu o grosime de 3 " ; metri sunt construite din

piatra, iar boltile sunt din caramida Pictura din interiorul bisericii de la Horaita a foste@ecutata in stil neobizantin, pe un fond caramiziu de catre +i-ai C-iuaru cu ucenicii

sai, intre anii 37::%3775

Catapeteasma de la Manastrea 5!ratacare a fost lucrata la (iena este unicat in tara,probabil si in lume, datorita asezarii amvonului deasupra usilor imparatesti dar sidispunerii neconforme cu traditia ortodo@a a doua registre' Registrul &fintilor Apostoli si

Registrul profetilor (ec-iului 0estament &culptura releva ultima supravietuire a stilului

baroc din tara si are in structura ei trei tipuri de lemn' tei, par si tuia

C6e%e ).a/u%u

C6e%e ).a/u%ureprezint o zon geografic deosebit de pitoreasc din Romniasituat?n partea central a +un ilor H ma , ?n nord%estul rii ?n jude ele $eam i Harg-ita

C-eile au fost formate de rul !icaz i fac legtura ?ntre 0ransilvania i +oldova
http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Neam%C8%9Bhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Neam%C8%9Bhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Neam%C8%9Bhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Harghitahttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Bicazhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Moldovahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Neam%C8%9Bhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Harghitahttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Bicazhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Moldova


10/18

Eona C-eile!icazului, cu o lungime de peste 8m de la .acul Ro u ?n amonte pn la

localitatea !icazul Ardelean ?n aval, este strbtut de drumul transcarpatic D$3/Ccare

leag ora ele 2-eorg-eni i !icaz

C-eile !icazului fac parte din Parcul $a ional C-eile !icazului % H ma

La.u% R! u

.a doar cateva zeci de 8ilometri dePatra Nea"t, trecand de orasul !icaz pe la baza*ara7u%ulacului de acumulare !icaz si luand%o la stanga spre 2-eorg-eni, la confluentadintre +oldova si 0ransilvania, inainte de a trece muntii, dincolo de C6e%e ).a/u%u,gasesti pe partea dreapta a soselei un loc absolut unic Aici se intinde LACU ROSU% unlac natural format in anul 3:56 in timpul unei alunecari de pamant

&e spune ca o stanca pravalita din munte a blocat firul raului !icaz si a format cu timpul

lacul ce se vede acum Ceea ce este, de fapt, interesant la acest lac nu e modul sau deformare, nici culoarea sa Gdeloc rosie cum ii spune numele, ci e mai degraba galben, ci

aspectul sau de%a dreptul spectaculos Deoarece aici se afla acum aproape /11 de ani o

padure, lacul se arata azi ca o padure scufundata Peste tot se mai vad inca vec-iletrunc-iuri de copaci iesind din apa, asa cum puteti vedea si in fotografii = un peisaj putin

sinistru, iti trebuie ceva curaj sa te avanti intr%o plimbare cu barca pe lac, pentru ca nu stii

ce se afla sub barca' doar apa sau si un trunc-i rasturnat strapungand in afaraI
http://ro.wikipedia.org/wiki/Cheihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lacul_Ro%C8%99uhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lacul_Ro%C8%99uhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bicazu_Ardelean,_Neam%C8%9Bhttp://ro.wikipedia.org/wiki/DN12Chttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghenihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bicazhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Na%C8%9Bional_Cheile_Bicazului_-_H%C4%83%C8%99ma%C8%99http://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Na%C8%9Bional_Cheile_Bicazului_-_H%C4%83%C8%99ma%C8%99http://www.dana.acvaria.com/piatra-neamt.htmhttp://www.dana.acvaria.com/piatra-neamt.htmhttp://www.dana.acvaria.com/bicaz.htmhttp://www.dana.acvaria.com/cheile.htmhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cheihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lacul_Ro%C8%99uhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bicazu_Ardelean,_Neam%C8%9Bhttp://ro.wikipedia.org/wiki/DN12Chttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghenihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bicazhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Parcul_Na%C8%9Bional_Cheile_Bicazului_-_H%C4%83%C8%99ma%C8%99http://www.dana.acvaria.com/piatra-neamt.htmhttp://www.dana.acvaria.com/bicaz.htmhttp://www.dana.acvaria.com/cheile.htm


11/18

Ca/area se 1a ,a.e 8n Patra Nea" %a Pensunea V%%ad!r .are!,era .na s ".u% de7un 9

Ora s!sre2 :;2


12/18

Manastrea V!r!net

M#n0strea V!r!neeste situat ?n satul cu acela i nume, la 5 8m de &uceava i lanumai ; 8m de centrul ora ului 2ura Humorului=a constituie una dintre cele mai

valoroase ctitorii ale lui tefan cel +are !iserica a fost ridicat ?n anul 3;:: ?n numaipatru luni i jumtate ceea ce constituie un record pentru acea vreme

.egenda )originii* bisericii une te pe vecie dou mari personalit i ?n destinul nostru

na ional' ctitorul mnstirii tefan cel +are i cuviosul printe Daniil, primul stare al

mnstirii, unul din cei mai mari sfin i pe care i%a odrslit pmntul +oldovei, si-astru i du-ovnic vestit> sfnt candel aprins veg-eaz mormntul &fntului Daniil &i-astru

de unde ob tea mnstirii ia binecuvntarea pentru slujbele de' diminea , dup%amiaz,

i de la miezul nop ii

Manastrea Su.e1ta
http://ro.wikipedia.org/wiki/Suceavahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gura_Humoruluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tefan_cel_Marehttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tefan_cel_Marehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1488http://ro.wikipedia.org/wiki/Suceavahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gura_Humoruluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tefan_cel_Marehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1488


13/18

Mn0strea Su.e1 a este o mnstire din Romnia, situat la 3: 8m de Rdu i Gjude ul&uceava, ?nscris pe listapatrimoniului cultural mondial $=&C>0radi ia a eaz pe

valea rului &ucevi a , ?ntre dealuri, o biseric din lemn i o sc-ivnicie de pe la ?nceputul

veacului al B(%lea

.egenda spune c, mai trziu, pentru rscumprarea a cine tie cror pcate, o femeie aadus cu carul ei tras de bivoli, timp de treizeci de ani, piatra necesar actualei construc ii

Documentar, mnstirea este atestat la 39:/, ?n vremea voievodului Petru c-iopul

+onumentul este ?n realitate ctitorie comun a familiilor +ovile tilor Gmari boieri,

crturari i c-iar domnitori ai +oldovei i rii Romne ti, sec B(%B( Construit ?n

stilul ar-itecturii moldovene ti % ?mbinare de elemente de art bizantin i gotic, la care se adaug elemente de ar-itectur ale vec-ilor biserici de lemn din +oldova, edificiul, de

mari propor ii, pstreaz planul trilobat i stilul statornicit ?n epoca lui tefan cel +are ,

cu pridvorul ?nc-is $ot aparte fac celelalte dou mici pridvoare desc-ise Gstlpi lega i

prin arcuri ?n acolad plasa i mai trziu pe laturile de sud i de nord prin e@celen

Fmuntene tiF, ele constituie un evident ecou al ar-itecturii din ara Romneasc

Plecarea din &uceava va fi la ora 39'11 dupa ce vom lua pranzul la Restaunt

.atino din &uceava , iar apoi ne intoarcem pe acelasi traseu spre !ucuresti

Ora s!sre )u.urest 2 ::2


14/18

Ca$t!% V Ana%/a de $ret

$r

crt

Articole

de

calculatie

=lemente

de

c-eltuieli

=lemente

de calcul

(aloarea

pe turist totala

3 C-eltuieli

directe

c-eltuieli cu

cazarea

:1lei


15/18

: Asigurare G9LMCD 3/17 66/7

7 Comision G31MCD

31 0(A G/;Lcomision

33 0otal

costuri3/ Rotunjire35 0otal P(

Ca$t!% VI C!ndt de .!"er.a%/are 2

Se+"entu% de adresare 2 e%e1Pr!du.at!ru% 2 Creat1e T!urCana%u% de dstr*ute Creat1e T!urM!da%tat de $%ata 2 a1ans = restu% de $%ata %a .a/are

Redu.er2 (

Ca$t!% VII 5arta Traseu%u


16/18

Ca$t!% VIII A,su% traseu%u


17/18

)I)LIOGRA4IE 2

6tt$2>>?@$eda9.!"6tt$2>>???9de1/tat9r!6tt$2>>???9turs"9r!
http://wikipedia.com/http://www.devizitat.ro/http://www.iturism.ro/http://wikipedia.com/http://www.devizitat.ro/http://www.iturism.ro/


18/18

program de organizare Și comercializare a unui produs cu tema

Documents