Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir

Facultatea de Management Turistic şi Comercial

Bucureşti, 2010

Program de organizare şi comercializare a produsului turistic cu tema

„O frȃntură din frumuseţea Romȃniei”

Student :

An II, Grupa 18, Seria C

Aceasta este o călătorie ȋntr-o zonă a ţării ȋn care probabil, oricȃnd vei merge nu te vei enerva de aglomeraţie sau cozi interminabile la muzee, ci din contră, te vei bucura de liniştea şi de peisajele pitoreşti ale Vrancei. Din punct de vedere geografic, traseul umăreşte zone de o frumuseţe incredibilă, zona Vrancei şi o mică parte din zona Carpaţilor de Curbură. Din punct de vedere cultural–istoric, circuitul urmăreşte zonele unde trupele romȃneşti au luptat ȋn primul Război Mondial, Mărăşeşti, Mărăşti, Soveja, Oituz, şi se continuă spre Transilvania, unde vom vizita singurul lac vulcanic din ţară, Lacul Sfȃnta Ana.

Itinerariul traseului cu prezentarea localităţilor şi a obiectivelor vizitate :

Bucureşti - Urziceni – Buzău (Vulcanii Noroioşi) - Focşani – Mărăşeşti (Mausoleul Mărăşeşti) - Răcoroasa (Casa Memoriala Moş Ion Roată) – Mărăşti (Mausoleul Mărăşti) - Cȃmpuri – Soveja (Mausoleul Soveja) - Vidra - Tulnici - Lepşa (Cascada Putnei, Păstrăvăria Lepşa) - Ojdula - Tinoasa - Oituz (Pasul Oituz) – Tȃrgu Secuiesc (Muzeul Breslelor) - Turia - Băile Balvanyos - Lacul Sfȃnta Ana (Lacul Sfȃnta Ana, Mlaştina Mohos) - Bixad – Sfȃntu Gheorghe (Muzeul Carpaţilor Răsăriteni, Șugaş Băi) – Braşov (Muzeul „Prima Școală Romȃnească ”,Turnul Alb,Piaţa Sfatului ) - Ploieşti – Bucureşti

Număr de turişti : 20 Număr de ghizi : 1 Număr de şoferi : 1 Mijloc de transport : autocar Număr de km parcurşi : 835 km (ziuaI: 370 km, ziua aII-a: 255 km, ziua aIII-a: 210 km) Număr de zile : 3/ 2 nopţi Perioada de desfăşurare: 3 mai – 5 mai 2011 Preţ persoană: 796 ron / 185 euro

Ziua I

07:00 - plecare din Bucureşti din faţa autogării Obor Traseul: Bucureşti – Urziceni – Buzău – Focşani – Mărăşeşti – Răcoroasa – Mărăşti –

Cȃmpuri – Soveja Obiective vizitate:

Vulcanii Noroioşi – Buzău

Vulcanii noroioşi sunt localizaţi în localitatea Berca, jud. Buzău, fiind formaţi datorită erupţiilor de gaze din pamȃnt, care antrenează spre suprafaţă nămol şi apă. Cunoscuţi în zonă sub denumirea de pâcle, vulcanii noroioşi au aceeaşi structură ca şi vulcanii adevăraţi, în interiorul lor producându-se procese similare. Aceşti vulcani noroioşi se intind pe circa 30 hectare şi reprezintă un fenomen unic ȋn Romȃnia, deasemenea este rar ȋntȃlnit ȋn lume. Turiştii sunt impresionaţi de peisajul ciudat pe care ȋl oferă, asta şi datorită plantelor deosebite care s-au adaptat salinităţii din jur, iar dacă te apropii de un asemenea vulcan poţi auzi acel nămol care bolboroseşte din adȃncuri.

Mausoleul Mărăşeşti

Mergȃnd pe direcţia Focşani-Adjud, ȋnainte de a ajunge la podul de dinainte de oraşul Mărăşeşti, pe partea dreaptă a sensului de mers se află Mausoleul de la Mărăşeşti. Mausoleul Mărăşeşti s-a ridicat in memoria eroilor căzuţi ȋn marea bătălie de la Mărăşeşti din august 1917 ȋn Războiul de Reȋntregire a Neamului. Mausoleul de la Mărăşeşti a fost construit la iniţiativa Societăţii Ortodoxe Naţionale a Femeilor Romȃne şi este opera arhitecţilor

George Cristinel şi Constantin Pomponiu, a sculptorilor Ion Jalea şi Corneliu Meorea, a pictorului Eduard Saulescu. Piatra fundamentală s-a aşezat la 19 august 1923. Monumentul a fost realizat ȋn două etape: 1923-1924 şi 1936-1938, şi a fost inaugurat la 18 septembrie 1938. În prezent ȋn mausoleu sunt depuse osemintele Generalului Eremia Grigorescu, comandantul Armatei I Romane pe timpul luptelor de la Mărăşeşti, dar adăposteşte şi 5073 de soldaţi şi ofiţeri.

Mausoleul Mărăşti

Pentru a ajunge la Mausoleul de la Mărăşti ne ȋntoarcem spre Focşani, dar odată ajunşi la sensul giratoriu unde se află şi statuia “Pe aici nu se trece”, facem dreapta spre direcţia Panciu. Ne continuăm traseul pȃnă ȋn comuna Răcoroasa, unde spre sfȃrşitul comunei facem dreapta spre satul Mărăşti. După ce urcăm un mic deal cu o serie de serpentine, ajungem la o poartă care poartă ȋnscrisul “Cȃmpul istoric de la Mărăşti”. Mausoleul de la Mărăşti a fost construit chiar ȋn zona de rupere a frontului inamic. Pe cele 15 table de marmură albă sunt trecute numele soldaţilor decedaţi ȋn luptă, care făceau parte din Regimentele: 17 Infanterie, 30 Dorobanţi, 11 Infanterie, 18 Infanterie, 2 Vȃnători, Regimentul de Călăraşi, alături de numele sublocotenenţilor I. Stănescu, C. Breazu, sergent C. Florea, dar şi mulţi eroi necunoscuţi. Aici este ȋnmormȃntat şi marele general Alexandru Averescu, alături de Arthur Văitoianu, Alexandru Mărgineanu şi Nicolae Arghirescu.

Casa Memorială Moş Ion Roată

Plecȃnd de la Mausoleul Mărăşti, ajungem iarăşi ȋn comuna Răcoroasa, dar continuăm drumul spre dreapta pe direcţia satului Cȃmpuri, iar pe partea stȃngă a drumului găsim Casa Memorială Moş Ion Roată. Personalitate intrată ȋn legendă, Ion Roată rămȃne una dintre figurile luminoase ale anilor luptei pentru ȋnfăptuirea Unirii Principatelor Romȃne de la 1859. Gospodar de

frunte al comunei, spirit drept şi cinstit, dăruit cu o minte ascuţită, cu o mare uşurinţă de a exprima ȋn cuvinte găndurile şi judecăţile sale, bun cunoscător al vieţii şi dorinţelor ţărănimii, Ion Roată a fost ales, ȋn 1857 ca deputat ȋn Adunarea Ad-hoc a Moldovei. La Iaşi, participă la aproape toate şedinţele Adunării. Personalitatea sa puternică, dreaptă şi adȃnca sa judecată, hotărȃta şi neşovăitoarea sa atitudine, vorba de duh se remarcă şi-l fac purtător de cuvȃnt al ţărănimii ȋn dezbaterile Divanului. Cȃştigă admiraţia şi prietenia marilor oameni politici ai timpului de la Iaşi: Mihail Kogalniceanu, Alexandru Ioan Cuza, Costache Negri, Anastasie Panu. După Unire, se implică ȋn viaţa comunei, este ales ȋn judeţul sătesc, militează pentru ȋnfiinţarea şcolii din localitate, semnează, ca preşedinte cu parafa “Ion Roată”, alegerea primarului din comună.

Uitat de lume dar iubit şi respectat de familie şi consăteni, moare in februarie 1882, urmat pe ultimul drum doar de o mȃnă de oameni. Abia ȋn ianuarie 1909, cu prilejul sărbătoririi a 50 de ani de la Unirea Principatelor, este comemorat cu mare cinste, i se aşează crucea de piatră de pe mormȃnt, se aşează placa comemorativă şi ȋntreaga suflare a Cȃmpurilor şi a comunelor din jur ȋi omagiază locul şi rolul avut ȋn istoria locului şi a ţării.

Mausoleul Soveja

Din satul Cȃmpuri ne continuăm drumul pȃnă ajungem ȋn Soveja, fostă importantă staţiune turistică, astăzi toate unităţile de cazare fiind părăsite şi uitate de vreme. Construcţia Mausoleului de la Soveja a ȋnceput ȋn anii 1922-1923 şi a fost terminată ȋn 1926-1927 după proiectul aprobat de Societatea Internaţională “Mormintele Eroilor” sub coordonarea arhitectului George Cristinel. Criptele din interior adăpostesc osemintele eroilor romȃni căzuţi ȋn luptele din zona sovejei, aduse din cimitirele de pe Răchitaş, Cocoşilă, Zboina sau din mormintele răzleţe identificate de localnici, cȃteva cripte au fost destinate osemintelor ostaşilor germani, austrieci, maghiari căzuţi pe aceste locuri. Mausoleul a fost construit din piatră cioplită adusă din văile rȃurilor sovejene, prin contribuţia locuitorilor sovejeni şi cu fondurile adunate de Comitetul Femeilor Romȃne.

Ora şi locul de sosire: 21:30 – localitatea Soveja Servicii oferite: cazare la pensiunea „Cabana Haiducului Soveja” de trei margarete cu

mic dejun inclus, cină la restaurantul „Perla”

Ziua II

08:00 – plecare de la pensiunea „Cabana Haiducului Soveja” Traseul: Soveja - Lepşa - Ojdula – Tinoasa – Oituz – Tȃrgu Secuiesc – Băile

Balvanyos Obiective vizitate:

Cascada Putnei

Din Soveja spre Lepşa, respectiv Cascada Putnei, făcea legătura un drum care momentan este ȋnchis datorita surpărilor. Singura posibilitate este să ne ȋntoarcem pȃnă ȋn comuna Cȃmpuri de jos, unde facem dreapta pe direcţia Vizantea Mȃnăstirească – Vizantea Răzăşească – Livezile – Vidra, apoi spre dreapta pana la Valea Sării, apoi dreapta spre Tulnici – Lepşa – Cascada Putnei.

Cascada Putna a fost declarată Monument al naturii ȋn anul 1973, cȃnd au fost realizate primele amenajări pentru vizitare. In prezent Cascada Putnei este inclusă ȋn Parcul Natural Putna Vrancea.

Importanţa Cascadei Putnei constă ȋn caracterul peisagistic şi hidromorfologic, datorat nu numai cascadei actuale binecunoscută vizitatorilor ei, şi a cascadei părăsite, rămasă suspendată pe malul stȃng deasupra albiei Putnei, la circa 250 m ȋn aval de actuala cascadă, ca urmare a proceselor tectonice, cȃnd

o porţiune din patul vechii albii s-a prăbuşit, vechiul curs a fost deviat pe albia actuală. Ca urmare a antropizării excesive ȋn timp au fost distruse mare parte din speciile de plante de stȃncărie, printre care şi floarea de colţ.

Păstrăvăria Lepşa

Dacă vă place mȃncarea, şi mai ales, mȃncarea bună, pregătiţivă pentru un ospăţ pe cinste cu aperitiv, felul principal şi felul secundar păstrăv. Înfiinţată ȋn 1955, cu o capacitate de 10 tone de păstrăvi, pentru consum şi repopularea apelor, Păstrăvăria Lepşa este una din principalele surse de păstrăv proaspăt pentru unele dintre restaurantele de top din ȋntreaga Romȃnie, de aici putȃnd fi achiziţionat la preţuri foarte atractive păstrăv pentru consum personal.

Pasul Oituz

Situat la limita judeţelor Covasna şi Bacău, Pasul Oituz este bine cunoscut pentru luptele din Primul şi al Doilea Război Mondial. Chiar dacă ȋn zonă nu este nici un mausoleu ridicat ȋn cinstea acestor evenimente, merită făcut un mic ocol pentru a parcurge pasul cu maşina, configuraţia drumului cu multiple curbe, urcuşuri şi coborȃşuri nu ne poate decȃt ȋncȃnta. Valea Oituzului, alături de celelalte pasuri, trecători şi plaiuri din Carpaţii de

Curbură, a fost un punct important comercial, economic, cultural al locuitorilor de o parte şi de alta a Carpaţilor. Marele scriitor Mihail Sadoveanu a poposit şi el ȋn mai multe rȃnduri ȋn acest loc, cunoscută fiind pasiunea sa pentru pescuit.

Muzeul Breslelor – Tȃrgu Secuiesc

Muzeul orașului Târgu-Secuiesc a fost inaugurat în primăvara anului 1972 în clădirea fostei primării.În sălile destinate meșteșugarilor tradiționali pot fi văzute unelte, produse și instalații ale atelierelor acestor meșteșugari. Pe lângă exponatele realizate din truda meșteșugarilor, se păstrează în fiecare sală documente scrise, steaguri, lăzi, table ale diferitelor bresle și asociații meșteșugărești.Documentele revoluției de la 1848-1849 au fost așezate într-o sală separată. În sălile destinate artei plastice se organizează expoziții periodice din lucrările artiștilor invitați. O notă distinctă a colecţiilor muzeale o constituie cele aproape două sute de păpuși, majoritatea îmbrăcate în port popular unguresc. Din punctul de vedere al răspândirii teritoriale sunt reprezentate aproape toate ținuturile din Ardeal, iar temporal acoperă aproximativ un secol, constituind o valoare etnografică inestimabilă.

Băile Balvanyos

Bȃile Balvanyos este o staţiune balneoclimaterică permanentă, unde se pot trata cu succes afecţiuni cardiovasculare, nevroze, afecţiuni articulare etc. Datorită calităţilor terapeutice ale numeroaselor izvoare minerale staţiunea oferă oaspeţilor condiţiile unei vacanţe şi peisajul atrăgător al munţilor din ȋmprejurimi şi excelente posibilităţi pentru tratamente. Datorită rocilor vulcanice şi sedimentare din sol, emanaţiile de bioxid de carbon şi de hidrogen sulfurat au favorizat apariţia a mai multor izvoare de apă minerală. Liniştea, aerul ozonat şi bogat în ionuri negative transformă staţiunea într-un „El Dorado” al turiştilor care preferă concediul liniştit la munte. Băile Balvanyos de azi s-a format din contopirea a trei colonii de băi care au funcţionat odinioară. Cea mai veche este cea care se situează în pasul Balvanyos: Pucioasa din Turia deoarece ȋn peştera Pucioasa din Turia s-au acumulat gaze terapeutice, pe pereţii sai se găsesc picături de "vitriol" care au fost şi sunt şi azi folosite de oameni pentru tămăduirea şi vindecarea proprie.

Ora şi locul de sosire: 19:00 – Băile Balvanyos Servicii oferite: prȃnz la păstrăvăria Lepşa, cazare la „Vila Bogdan” *** cu mic dejun

inclus, cină la restaurantul „Cetate” din Băile Balvanyos

Ziua III

08:00 – plecare din Băile Balvanyos

Traseul : Băile Balvanyos - Lacul Sfȃnta Ana – Sfȃntu Gheorghe – Braşov – Ploieşti – Bucureşti

Obiective vizitate:

Lacul Vulcanic Sfȃnta Ana şi Tinovul Mohos

Cum coborȃm din Băile Balvanyos, urmăm indicatorul spre dreapta către Lacul Sfȃnta Ana. Aici este amenajat un camping cu numeroase facilităţi pentru turiştii care pot sta cu cortul sau rulota. Din poiană putem urma trasee spre Lacul Sfȃnta Ana sau Tinovul Mohos. Lacul Sfȃnta Ana este singurul lac de origine vulcanică din Romȃnia, situat la o

altitudine de 946 metri ȋn masivul Ciumatul Mare, aproape de Tuşnad. Lacul a luat naştere pe fundul craterului unui vulcan stins, denumit Ciomatu din masivul vulcanic Puciosu. Zona aceasta a fost declarată rezervaţie naturală. Lacul este considerat cel mai curat din Romȃnia, dar şi din lume datorită apei distilate, care ȋnsa nu este potabilă din lipsa sărurilor minerale. Lacul şi-a căpătat numele datorită legendelor locale. Prima legendă face referire la o tȃnără, Ana, care, obligată de părinţi sa se mărite din interes, a fugit ȋn seara nunţii şi s-a aruncat ȋn acest lac, dispărȃnd cu totul. A doua face referire la rivalitatea dintre doi fraţi: cel care locuia ȋn cetatea de pe acest loc a vrut să ȋi demonstreze celuilalt că are o caleaşcă mai impozantă şi ca să ajungă la el a ȋnhămat mai multe fecioare din popor la caleaşcă.Acestea nu au putut să se urnească din loc din cauza greutăţii, motiv pentru care bărbatul a ȋnceput să le biciuiască cu furie. Una dintre fete, Ana, s-a rugat şi l-a blestemat, iar ruga ei s-a implinit. Imediat s-a pornit o furtună puternică, cu fulgere şi tunete, cutremure, iar cetatea şi fratele tiran s-au scufundat ȋn flăcări. In locul cetăţii, lacrimile fetelor au format un lac albastru şi liniştit.

Lȃngă lac se află Tinovul Mohos, o mlaştină deosebit de frumoasă, dar şi periculoasă, care poate fi vizitată numai cu ajutorul unui ghid. Traseul este unul inedit, acesta făcȃndu-se prin pădure pe nişte pasarele de lemn. Este o rezervaţie floristică cu numeroase rarităţi botanice de pe vremea glaciaturii, ca de exemplu, Roua Cerului, o plantă carnivoră.

Muzeul Carpaţilor Răsăriteni - Sfȃntu Gheorghe

Cercetările din domeniile istoriei, arheologiei şi etnografiei desfăşurate de-a lungul timpului au dus la formarea şi îmbogăţirea patrimoniului naţional administrat de muzeul Carpaţilor Răsăriteni, care în prezent se ridică la circa 16.000 de poziţii inventariate. Deşi până în prezent accentul s-a pus pe salvarea şi conservarea patrimoniului material mobil, muzeul îşi concentrează tot mai mult eforturile pe salvarea patrimoniului imaterial, aflat în pericol iminent de dispariţie. Muzeul a realizat numeroase proiecte culturale, pe cont propriu sau în colaborare cu alte instituţii culturale din ţară şi străinătate, dintre care putem aminti: cercetările arheologice de la Covasna – „Cetatea Zânelor”; cercetări etnografice în judeţele Covasna, Harghita, Braşov, Bistriţa-Năsăud; cercetări etno-arheologice în Carpaţii Răsăriteni, cu privire la exploatarea preindustrială a sării; cercetări istorico-documentare privind învăţământul confesional ortodox, viaţa şi activitatea unor personalităţi din zona Covasna-Harghita. Deşi accentul se pune în primul rând pe salvarea, conservarea şi promovarea patrimoniului românesc din zonă, muzeul promovează deopotrivă, prin activităţile sale, dialogul intercultural, venind în sprijinul generaţiilor tinere, îndemnându-le să participe în activităţi culturale care includ toate moştenirile culturale din zonă, fără a le separa în funcţie de criteriul etnic.

Șugaş Băi – Sfȃntu Gheorghe

Regiunea evocă, deodată, romantismul trecutului şi arată valorile şi frumuseţile demne de mirare ale prezentului. Evenimentele vremurilor străvechi au modelat aspectul acestei regiuni, iar munca zămislitoare a zilelor noastre valorificând bogăţiile, valorile şi resursele regiunii a dat naştere a tot ce poate întâlni azi vizitatorul nostru. Suntem înconjuraţi de păduri, pârâuri clipocinde, aleargă în jos, spre vale, aerul bogat de munte aduce prospeţime, izvoarele au putere tămăduitoare. Este un mediu care te primeşte, te reţine şi care te îndeamnă să revii. După spusele localnicilor, Şugaş Băi este acel loc unde, dacă stăm liniştiţi, se aude „mormăitul burţii Pământului”. În acest loc putem să ne potolim setea cu apele minerale ale izvoarelor naturale şi dacă organismul nostru are nevoie de lecuire şi înviorare putem să ne oprim la mofeta tămăduitoare care a fost construită în locul unei vechi mine de aur. Am putea dori mai mult când totul se află în acelaşi loc? Putem hoinări în pădurea răcoroasă unde ne ajută în orientare traseele turistice bine marcate. Dacă păstrăm liniştea pădurii putem întâlni chiar şi căprioare. Oriunde am porni, peste tot clipocesc apele minerale şi apele aşa-numite „şugubeţe”.

Muzeul „Prima Școală Romȃnească” – Braşov

Vechii șcheieni, care practicau un negoț de larg răsunet cu Moldova și Muntenia, dar care ajunseseră să străbată Levantul, Balcanii până departe în Siria și Egipt, au protejat prin danii

lăcașul de cultură și învățătură, care astăzi a devenit "Muzeul Prima Școală Românească". Cele aproximativ 4.000 cărți vechi și peste 30.000 documente precum și numeroase obiecte muzeale stau astăzi strajă la temelia istoriei, oferind tuturor posibilitatea de cunoaștere a adevărului care se derula istoric pe aceste meleaguri

Turnul Alb – Braşov

Construit între anii 1460 și 1494, Turnul Alb impresionează și astăzi prin masivitatea și zveltețea liniilor sale arhitectonice. De-a lungul zidurilor sale, turnul prezintă metereze, guri pentru smoală și balcoane susținute de console cioplite în piatră. Aflându-se la 59 m depărtare de zidul cetății, turnul comunica cu aceasta printr-un pod mobil ce făcea legătura între turn și Bastionul Graft. Avea vedere spre Blumăna și, cu cele 5 etaje ale sale, era cel mai ridicat punct de fortificație din Brașov. În interiorul turnului s-a păstrat coșul de fum de deasupra unei vetre, care putea servi și pentru încălzirea paznicilor și a apărătorilor - breslași cositorari și arămari. Astăzi deține un punct muzeal.

Piaţa Sfatului - Braşov

Piaţa Sfatului din Braşov este probabil cel mai cunoscut şi cel mai vizitat loc din oraş, fiind frecventat atât de turişti cât şi de localnici pentru care reprezintă un loc de relaxare şi punct de întâlnire între prieteni. În mod frecvent aici sunt organizate diverse evenimente cultural artistice, concerte în aer liber sau târguri tematice (târgul meşterilor populari, târgul de flori, etc). Frumoasele case cu arcade din jurul pieţii ar putea povesti multe. În piaţă cândva a existat „Stâlpul Infamiei”, unde au fost judecate şi vrăjitoarele şi se aplicau public pedepse corporale vinovaţilor de diferite fapte.

Ora şi locul de sosire: 21:00 – Bucureşti, Gara de Nord Servicii oferite: prȃnz la restaurantul pensiunii „Gorgo” din Şugaş Băi

Analiza de preţ

Denumirea acţiunii turistice: „O frȃntură din frumuseţea Romȃniei” Perioada de desfăşurare: 3 mai – 5 mai 2011

Număr de turişti: 20 Extras din program: Bucureşti – Buzău – Mărăşeşti – Tȃrgu Secuiesc – Lacul Sfȃnta

Ana – Sfȃntu Gheorghe – Braşov Beneficiar: turişti care doresc să descopere o parte din frumuseţea Romȃniei Organizator grup: Volintiru Mihaela - Mădălina

Calculaţia preţurilor de vȃnzare (P.V.)

Nr. crt.

Articole de calculaţie

Elemente de cheltuieli

Elemente de calcul

Valoarea (RON)Pe turist Totală

1

Cheltuieli directe (C.D.)

Cheltuieli cu cazarea

60/noapte * 2 nopţi 120 2.400

2 Cheltuieli ci alimentaţia

50/zi * 3 zile 150 3.000

3 Cheltuieli cu transportul

835km * 1€/km 179,52 3.590,5

4 Cheltuieli culturale

Intrări la muzee, case memoriale,etc

50 1.000

5 Cheltuieli organizatorice

Organizare picnic 30 600

6 Cheltuieli cu ghidul

1 ghid (cazare, masă,cotă ghid***)

50 1.000

7 Cheltuieli cu soferul

1 şofer (cazare, masă,cotă şofer**)

45 900

8 Alte cheltuieli 20 400

9 Total C.D. (1+.....+8) 644,52 12.890,5

10 Asigurare (5% * C.D.) 32,22 644,52

11 Comision (15% * C.D.) 96,67 1.933,57

12 TVA (24% * comision)

23,20 464,05

13 Total costuri (9+10+11+12) 796,72 15.932,64

14 Rotunjire (±)

-0,72 -0,64

15 Total P.V. (13 ± 14) 796 15.93216 Total P.V.

(euro)185,11 3.705,11

*1 euro = 4.3 RON