STUDIU PRELIMINAR AL FEZABILITĂŢII PENTRU

PRODUCEREA ETANOLULUI ÎN MOLDOVA

Finanţat prin Proiectul de Dezvoltare a Businessului Agricol

al Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID)

MEMBRII ECHIPEI DE LUCRU

Jerry Bahensky, Conducătorul echipei CNFA OJ Olson, Producător şi membru-proprietar al Cooperativei Corn Plus

Keith Kor, Manager general la Corn Plus Jack Dornan, Manager vînzări la Delta-T-Corp.

Oleg Stiopca, Coordonator de asistenţă tehnică la CNFA

1 februarie 2006

2

CONŢINUT

I. REZUMAT EXECUTIV _____________________________________________ 3

II. INTRODUCERE _________________________________________________ 5

III. OPORTUNITATEA_______________________________________________ 5

IV. FACTORI DE SUCCES ___________________________________________ 6

1. Piaţa de desfacere pentru etanol __________________________________________ 6

2. Disponibilitatea materiei prime (aprovizionarea cu grîu şi siguranţa alimentară)__ 8

3. Piaţa pentru subproduse şi industria animalieră _____________________________ 9

4. Legislaţia cu privire la combustibilul biologic ______________________________ 10

5. Costuri competitive de producere ________________________________________ 10

6. Locaţia ______________________________________________________________ 11

7. Transportarea ________________________________________________________ 11

8. Echipa de management_________________________________________________ 12

9. Forţa de muncă _______________________________________________________ 12

10. Cooperarea dintre producători şi prelucrători ___________________________ 12

11. Capitalul___________________________________________________________ 13

V. CONCLUZII GENERALE __________________________________________ 14

ANEXA 1 – PLANUL DE LUCRU PENTRU STUDIUL PRELIMINAR DE

FEZABILITATE A PRODUCERII ETANOLULUI __________________________ 15

ANEXA 2 – PRODUCEREA ETANOLULUI _______________________________ 16

3

I. REZUMAT EXECUTIV În prezent Moldova importă aproape 100% din energia necesară. Recentele îngrijorări privind furnizările de combustibil, precum şi costurile tot mai mari la energia electrică au determinat Guvernul Moldovei să precaute producerea internă a bio-energiei pentru a asigura pe cît posibil securitatea, independenţa şi durabilitatea energetică a ţării. Porumbul şi grîul furajer oferă o materie primă excelentă pentru producerea etanolului combustibil, iar cantităţile produse în Moldova pînă acum indică posibilitatea dezvoltării unei întreprinderi durabile şi viabile în acest domeniu. Guvernul Moldovei a solicitat desfăşurarea unui Studiu preliminar de fezabilitate pentru producerea etanolului, care a fost finanţat de către Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) prin Proiectul de Dezvoltare a Businessului Agricol (PDBA). Conceptul diminuării dependenţei Moldovei de importurile de combustibil odată cu crearea unei pieţe noi interne pentru surplusurile de porumb şi grîu furajer susţin obiectivele generale ale PDBA. Moldova desigur nu este unica ţară îngrijorată de costurile mari şi posibilele crize energetice. SUA şi Uniunea Europeană au adoptat deja legi care încurajează sau chiar obligă utilizarea anumitor cantităţi de etanol în benzină. În SUA au fost necesare iniţial subsidiile pentru încurajarea industriei de producere a etanolului, însă odată cu creşterea preţurilor la petrol, producerea etanolului a devenit viabilă şi profitabilă fără intervenţii din partea statului. Ca urmare, industria se dezvoltă rapid, astfel încît 13% din producţia internă de porumb este utilizată la producerea etanolului. Odată cu darea în exploatare a noilor uzini care se construiesc în prezent, precum şi odată cu finisarea modernizării uzinelor existente, se preconizează ca 20% din producţia internă anuală de porumb să fie utilizată la producerea etanolului. În mod asemănător, Brazilia tinde spre independenţă energetică utilizînd etanolul în calitate de combustibil, în timp ce ţările europene îşi lărgesc capacitatea de producere, mai ales în Spania şi Germania. Există şi avantaje laterale care fac din producerea etanolului o alternativă foarte atrăgătoare. Adăugînd etanol în benzină, aceasta obţine un nivel octan mai înalt, iar amestecul combustibil obţinut arde mai curat, astfel avînd o influenţă mai puţin negativă asupra mediului înconjurător. În plus, industria internă de producere a etanolului ar oferi o piaţă impunătoare pentru producătorii de grîu, care pînă acum au fost nevoiţi să depindă de cererea pe pieţele de export sau chiar să se debaraseze de producţia mai puţin calitativă. O uzină cu o capacitate de 60-80 milioane litri (a se vedea mai departe recomandarea detaliată) ar crea o piaţă internă în valoare de 15 milioane dolari anual pentru grîu, porumb sau furaje. Industria etanolului ar crea şi locuri de muncă în zonele rurale, producînd totodată şi un subprodus ieftin de aditiv furajer cu un conţinut înalte de proteine, astfel contribuind şi la dezvoltarea ramurii animaliere. La solicitarea dlui Valeriu Cosarciuc, preşedinte al comisiei agricole din cadrul Parlamentului Republicii Moldova, USAID a aprobat finanţarea unui studiu preliminar al

4

fezabilităţii, pentru a fi desfăşurat de către CNFA, care în prezent implementează Proiectul de Dezvoltare a Businessului Agricol în Moldova. Cu acest scop, CNFA a recrutat o echipă compusă dintr-un producător de porumb şi membru-proprietar al unei uzine de etanol de succes din Minnesota de sud, managerul general al acestei uzine, un reprezentat al companiei care oferă soluţia tehnică şi inginerească pentru uzine de etanol – Delta-T-Corp., şi doi angajaţi ai CNFA. Printre altele, Delta-T-Corp. asigură sprijinul tehnic pentru construcţia uzinelor de etanol din întreaga lume. La sfîrşitul lunii ianuarie 2006, echipa a cercetat timp de o săptămînă unsprezece factori-cheie importanţi pentru o industrie de succes de producere a etanolului1. Echipa a conchis ca toţi factorii există sau pot fi asiguraţi în Moldova, astfel recomandînd stabilirea unei uzine de producere a etanolului cu o capacitate anuală de 60-80 milioane litri. Această recomandare se bazează pe volumul anual de surplus de grîu produs în Moldova, volumul anual de benzină consumată, precum şi economia de volum necesară pentru a asigura competitivitatea producerii etanolului. Deşi unele organizaţii locale cu care s-a întîlnit echipa au dat preferinţă uzinelor mai mici, în special deoarece acestea ar corespunde capacităţilor lor financiare, echipa de lucru consideră ca astfel de uzine mici nu ar putea fi competitive pe termen lung. De asemenea, o astfel de uzină trebuie situată în apropierea unei regiuni de producere a porumbului, avînd un acces bun la infrastructura de transport. Echipa estimează că o uzină cu capacitatea recomandată ar costa între 25 şi 35 milioane dolari SUA. În afară de investitori particulari din Moldova, organizaţii ca WNIS Enterprise Fund, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, WJ Grain, Rompetrol şi Tirex Petroleum şi-au exprimat interesul puternic faţă de un astfel de proiect, putînd asigura o parte impunătoare a investiţiei de capital. Echipa recomandă ca producătorii de grîu să fie şi ei acţionari, pentru a garanta o sursă sigură de materie primă pentru întreprindere. Capitalul operaţional ar putea fi asigurat prin băncile comerciale locale, fiind posibilă şi utilizarea Programului de garantare a împrumuturilor al USAID. În sfîrşit, echipa recomandă desfăşurarea unui studiu detaliat al fezabilităţii, care ar costa aproximativ 100.000 dolari SUA, cu participarea activă şi, cel puţin, finanţarea parţială din partea investitorilor într-o astfel de întreprindere. Un astfel de studiu ar include evaluarea locaţiilor posibile, alegerea locaţiei, costurile de construcţie, echipa de management, investitorii potenţiali, disponibilitatea materiei prime, legislaţia necesară pentru adoptare, pieţele pentru etanol şi pieţele pentru subproduse. Odată încheiat, studiul de fezabilitate va fi util diverselor organizaţii interesate în industria respectivă. Organizaţiile ar putea folosi studiul la elaborarea planurilor de afaceri pentru a obţine capitalul iniţial necesar.

1 Aceştia includ: (1) piaţa pentru produs, (2) disponibilitatea materiei prime, (3) piaţa pentru subprodus şi producţia animalieră, (4) legislaţia privind combustibilul biologic, (5) competitivitatea costurilor de producere, (6) locaţiile potrivite, (7) disponibilitatea unei echipe potrivite de management, (8) disponibilitatea forţei de muncă, (9) colaborarea dintre producători şi prelucrători, şi (10) disponibilitatea capitalului.

5

II. INTRODUCERE La jumătatea lunii noiembrie 2005, dl. Valeriu Cosarciuc, preşedinte a comisiei pentru agricultură a Parlamentului Republicii Moldova, şi-a exprimat interesul faţă de producerea etanolului combustibil în Moldova, în cadrul unei întrevederi cu dl. Sergiu Botezatu, reprezentant al USAID care monitorizează implementarea Proiectului de Dezvoltare a Businessului Agricol (PDBA), dl. Jerry Bahensky, Director al CNFA în Moldova, şi dl. Marcus Winter, Consilier principal pentru CNFA. Ulterior dl. Cosarciuc s-a întîlnit cu dl. John Starnes, Reprezentant de ţară la USAID. Dl. Starnes a fost de acord ca Proiectul de Dezvoltare a Businessului Agricol (PDBA) al USAID să sprijine desfăşurarea unui studiu preliminar de fezabilitate pentru producerea etanolului combustibil în Moldova. Ca urmare, CNFA a elaborat un Plan de lucru (vezi Anexa 1) şi un buget care au fost aprobate de USAID. Echipa de lucru recrutată pentru desfăşurarea studiului a fost compusă din cîţiva reprezentanţi ai cooperativei Corn Plus, care deţine o uzină de etanol combustibil în Winnebago, Minnesota, precum şi un reprezentant al companiei Delta-T-Corp, care oferă soluţii tehnice şi inginereşti pentru construcţia uzinelor de etanol în toată lumea, de peste 20 de ani. Astfel, membri ai echipei au fost dl. OJ Olson, producător de porumb şi membru-proprietar al Corn Plus; dl. Keith Kor, manager general al uzinei de producere a etanolului Corn Plus şi dl. Jack Dornan, manager de vînzări la Delta-T-Corp. Dl. Jerry Bahensky a condus lucrul echipei, avînd sprijinul dlui Oleg Stiopca, coordonator pentru asistenţă tehnică la CNFA. Dna Romanita Berghia a oferit servicii de traducere. Echipa a sosit în Moldova pe 22 ianuarie 2006 şi a iniţiat o serie de întrevederi şi vizite la locaţii posibile (vezi Anexa 3). Programul de vizite s-a încheiat printr-o conferinţă la tema energiei reciclabile la Ministerul Agriculturii pe 27 ianuarie. În Anexa 4 este prezentată lista participanţilor la conferinţă. Toţi membrii echipei au ţinut prezentări în cadrul conferinţei, care sunt incluse în Anexa 5. De menţionat că datele incluse în acest raport nu au fost verificate, dată fiind natura activităţii desfăşurate (studiului fiind unul preliminar) şi durata mică a cercetărilor.

III. OPORTUNITATEA Industria etanolului combustibil se dezvoltă rapid în întreaga lume. În SUA în prezent lucrează 85 de uzine de etanol, se construiesc 24 de uzine noi, 19 uzine sunt la etapa de modernizare, iar altele 50 se estimează a fi în diferite etape de planificare. Brazilia a elaborat o politică referitoare la utilizarea etanolului în întreaga ţară ca unica sursă de combustibil pentru automobile, utilizînd ca materie primă trestia de zahăr produsă local în cantităţi suficiente. În Germania se construiesc trei uzine noi de etanol cu o capacitate înaltă, în colaborare cu Sudzucker, întreprindere germană de prelucrare a zahărul care activează şi în Moldova, care va utiliza sfecla de zahăr în calitate de materie primă.

6

Sudzucker planifică de asemenea construirea a două uzine în Austria şi Belgia. În sfîrşit, Spania este un lider recunoscut pe piaţa producerii etanolului.

Factorul principal în dezvoltarea rapidă a industriei etanolului este creşterea costului la petrol. La etapele iniţiale de dezvoltare a industriei, a fost nevoie de subsidii pentru producerea etanolului, din cauza raportului mic de preţuri între benzină şi porumb. De exemplu, la sfîrşitul anilor 80 şi începutul anilor 90, în SUA preţul la porumb era de 2 dolari pentru un obroc2. Tot atunci, benzina costa între 1 şi 1,5 dolari pentru un galon3.În timp ce preţurile la porumb au rămas stabile în mare măsură, benzina s-a scumpit aproape de două ori, astfel încît etanolul a devenit foarte competitiv dat fiind costul de producere de 1 dolar pentru un galon. Situaţia în UE este asemănătoare; o tonă de etanol costă cu 200 Euro mai puţin decît o tonă de benzină. Astăzi, producerea etanolului este fezibilă din punct de vedere economic, fără subsidiere. Pe lîngă avantajele faţă de cost şi independenţă energetică, mediul înconjurător a jucat un rol important în dezvoltarea rapidă a industriei. Etanolul în calitate de component al benzinei produce un combustibil care arde mai bine şi care, într-acelaşi timp, măreşte cifra octană şi micşorează emisiile de gaze în atmosferă. Din acest motiv, atît SUA cît şi UE au adoptat legi cu privire la reutilizarea combustibilului, care prevede mărirea proporţiei de amestec a etanolului şi benzinei. O industrie a etanolului pusă bine pe picioare are un impact pozitiv şi asupra sectorului agricol. Industria oferă o piaţă nouă de desfacere pentru porumb şi, posibil, pentru grîu furajer. O uzină cu o capacitate de 60 milioane litri ar avea nevoie de 154 mii tone de grîu anual, astfel creînd o cerere de 15 milioane dolari pentru grîul produs în Moldova, ceea ce ar genera şi un venit adiţional la bugetul de stat sub forma impozitelor4. Totodată, aceasta ar genera şi furaj animalier pentru export, ca subprodus în urma producerii etanolului. Echipa de lucru care a desfăşurat studiul preliminar de fezabilitate a identificat 11 criterii pentru a determina dacă Moldova are potenţial pentru a produce cu succes etanol. Aceste criterii sunt prezentate în următorul capitol, iar situaţia fiecărui criteriu în parte este examinată detaliat.

IV. FACTORI DE SUCCES 1. Piaţa de desfacere pentru etanol

2 Nota traducătorului: 1 obroc = 35 kg 3 Nota traducătorului: 1 galon = 3.78 litri 4 O uzină cu o capacitate de 100 milioane de litri crează o piaţă de desfacere pentru grîu în valoare de aproximativ 25 milioane dolari annual.

7

Etanolul poate fi realizat pe două pieţe. În prezent Moldova importă 400 mii tone de benzină anual. Dacă Guvernul Moldovei va adopta legislaţia propusă pentru a condiţiona utilizarea a 10% de etanol combustibil în fiecare litru de benzină folosită (vezi mai jos), atunci va exista o cerere domestică pentru etanol (de 40 mii tone anual). România, care se pregăteşte pentru ascensiunea la UE în 2007, va fi obligată să respecte cerinţele UE privind energia reciclabilă, şi anume utilizarea a 2% de etanol în fiecare litru de benzină începînd cu 2006 şi mărirea acestei proporţii pînă la 5.7% în următorii 5 ani. România produce puţin etanol, de aceea va deveni o piaţă de export pentru Moldova, avînd o cerere de aproximativ 40 mii tone anual. O uzină cu o capacitate de 60 milioane litri anual va produce aproximativ 47 mii tone de etanol5. Rompetrol, o companie românească care activează în Moldova, a declarat ca este gata să procure întregul volum de etanol produs la viitoarea uzină. Analizînd piaţa de desfacere pentru etanol, un factor important este comparaţia între costul benzinei şi cel al etanolului. Astăzi benzina este importată în Moldova la un preţ de 550 dolari pentru o tonă, care împreună cu impozitele şi taxele de aproximativ 100 dolari ajunge la un preţ total de 650 dolari pentru o tonă. Preţul de vînzare la staţiile de benzină ajunge la 1.400 dolari pentru o tonă de benzină 92. Astfel, marja sau profitul potenţial pare a fi de 750 dolari pentru o tonă. În cazul etanolului, echipa a făcut un calcul aproximativ şi a determinat că costul de producere într-o uzină din Moldova ar fi similar cu cel de la uzina Corn Plus din Minnesota. Deoarece uzina Corn Plus este mai mare decît cea propusă pentru Moldova, aceasta are şi o activitate mai profitabilă, date fiind economiile de volum. Totodată, materia primă şi forţa de muncă sunt mult mai ieftine în Moldova. La Corn Plus, costul de producere este de aproximativ 25 cenţi pentru un litru de etanol, ceea ce ar însemna cam 317 dolari pentru o tonă6, un avantaj evident de preţ comparativ cu benzina importată în Moldova cu 550 de dolari. Cu toate acestea, trebuie menţionat că aceste cifre reprezintă doar o analiză foarte generală, care poate fi determinată precis numai printr-un studiu de fezabilitate şi un plan de afaceri. Tabelul 1. Analiză economică – etanolul comparativ cu benzina Venituri estimate funcţie de diferite preţuri la benzină Caz 1 Caz 2 Caz 3 Preţ benzină pentru un galon 1.14 2.08 3.03 Preţ benzină pentru un litru 0.30 0.55 0.80 Cost producere etanol/litru 0.25 0.25 0.25 Marja, etanol comparativ cu benzină 0.05 0.30 0.55 Presupuneri Greutatea etanolului 1 l = 0,79 kg

5 Un litru de etanol cîntăreşte aproximativ 0.79 kg. 6 Gravitatea specifică a etanolului este de aproximativ 0.79, iar cea a apei este de 1.0. Astfel, într-o tonă de etanol sunt mai mulţi litri (1.266) decît într-una de apă (1.266 x 0.25 = 316,5 dolari).

8

Galoni în litri 1gal = 3,79 l Preţ de import a benzinei 550 dolari/t Necesitatea pentru materie primă (porumb) 100 kg rezultă în 39 l etanol Preţ porumb Aproximativ 100 dolari/t Cost producere 25 cenţi pentru un l etanol 2. Disponibilitatea materiei prime (aprovizionarea cu grîu şi siguranţa alimentară)

În regiunile unde porumbul poate fi crescut uşor, acesta reprezintă materia primă de preferinţă pentru o uzină de etanol datorită preţului, conţinutului înalt de carbohidraţi, uşurinţa de transportare şi depozitare. În general, grîul este considerat prea scump pentru a fi utilizat ca materie primă. Pe de altă parte, Moldova produce un surplus de grîu de calitate joasă şi furajer care are o valoare monetară aproximativ ca cea a porumbului. Chiar dacă grîul are o productivitate mai joasă pentru producerea etanolului, din cauza conţinutului mai mic de carbohidraţi, acesta oricum poate fi folosit ca materie primă. Compania Delta-T-Corp a proiectat uzine unde se utilizează şi porumb şi grîu ca materie primă. În urma procesului de fermentare/distilare se obţin aproximativ 31,3 kg de etanol din 100 kg de porumb. Grîul produce mai puţin etanol. După cum se vede în Tabelul 2, Moldova produce aproximativ 2,6-2,8 milioane tone de porumb, grîu şi orz anual, dacă facem abstracţie de condiţiile climaterice adverse cum ar fi cele din 2003. Industria animalieră consumă aproximativ 1 milion tone, iar consumul intern al populaţiei ajunge la 800 mii tone anual. Ceea ce rezultă într-un surplus de circa 1 milion tone disponibil pentru export sau alte scopuri, cum ar fi producerea etanolului. Cu toate acestea, porumbul şi grîul furajer s-au vîndut greu anul acesta, iar preţurile în regiune au fost foarte mici. Şi porumbul şi grîul furajer s-au vîndut cu 60-70 dolari tona, în timp ce preţurile normale ajung la 90-100 dolari pentru o tonă. Producătorii din Moldova se află într-o situaţie asemănătoare cu cei din SUA, atunci cînd s-au implicat într-o nouă industrie a etanolului combustibil la sfîrşitul anilor 80 şi începutul anilor 90. Surplusul de un milion de tone de grîu produs în Moldova este mai mult ca potrivit pentru a furniza materie primă la o uzină de etanol de o capacitate competitivă. Astfel, o uzină care produce 60-80 milioane de litri de etanol pe an ar avea nevoie de 150-200 mii tone de grîu.

Tabelul 2. Producţia de grîu, porumb şi orz în Moldova Anul Suprafaţa,

ha Recolta, t Costul de

producere, $/t

Preţ vînzare, $/t

Export, t

Grîu 2000 372967 727733 72 88 2001 436821 1185226 59 70 2002 445265 1116190 60 74 376772

2003 217891 102409 206 267 13600 2004 312100 930058 83 104 8492

9

2005 352000 1077000 81 85 76144 Porumb 2000 441476 1030979 90 110 2001 471297 1117634 94 113 2002 446715 1193667 103 126 89033 2003 553242 1401749 109 141 85907 2004 446320 1562122 82 102 83632 2005 361000 1231000 80 86 195104 Orz 2000 104160 133000 74 89 2001 98000 230900 61 72 2002 112500 220500 62 76 99836 2003 78700 57000 210 270 1947 2004 125000 268300 85 106 79840 2005 115400 260600 86 120 168101

Surse: Anuarul statistic al Republicii Moldova; Inspectoratul de Stat de Grîu al Moldovei.

* - Consumul de grîu alimentar în Moldova atinge cifra de 345.000 t anual. 3. Piaţa pentru subproduse şi industria animalieră Subprodusul principal rezultat în urma producerii etanolului este un aditiv furajer pentru animale, numit Grîne şi Componente Solubile Uscate obţinute în urma distilării (DDGS7). Însă cum arată şi cifrele de mai jos, industria animalieră în Moldova s-a redus semnificativ în comparaţie cu perioada sovietică, atît prin producerea scăzută cît şi prin exporturile de carne în Rusia care au suferit pierderi mari după criza financiară din 1998. Astfel, producerea animalieră redusă va influenţa pe termen scurt vînzările locale de DDGS. Însă pe termen lung, producerea de DDGS ar putea servi drept catalizator al dezvoltării producerii animaliere, datorită valorii nutritive al acestui subprodus. Această creştere posibilă ar afecta în special sectoarele de vite pentru lapte, vite pentru carne, porcine şi păsări, datorită conţinutului înalt de proteine în aditivul DDGS. Tabelul 3. Industria animalieră (la 1 ianuarie) 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Bovine 485 469 423 394 405 410 373 331 Vaci 291 286 275 269 272 279 256 231 Porcine 724 860 683 447 449 508 446 398 Ovine şi capre 1209 1120 1030 938 947 956 938 942 Sursă: Anuarul statistic al Republcii Moldova, 2005 Pe scurt, se parte că piaţa pentru DDGS în Moldova este destul de mică din cauza cifrelor reduse ale industriei animaliere. Există doar cîteva întreprinderi care cresc porcine şi păsări, în regiunea Bălţi, care ar putea utiliza produsul ne-uscat, numit DGS. Exportul de DDGS ar fi posibil, dar cu un profit mai mic din cauza cheltuielilor de uscare şi transportare. Corn Plus utilizează componentele solubile din DDGS, în special uleiul de

7 Nota traducătorului: DDGS = Dried Distillers Grains and Solubles

10

porumb, şi le arde pentru a obţine energia necesară uzinei, ceea ce le reduce cheltuielile cu 55%. DDGS obţinut din porumb se vinde cel mai bine datorită conţinutului de ulei şi culorii galbene atractive. 4. Legislaţia cu privire la combustibilul biologic Pentru o industrie a etanolului în curs de dezvoltare este foarte importantă legislaţia favorabilă care să promoveze etanolul în calitate de combustibil reciclabil. În prezent, Moldova nu dispune de astfel de legislaţie, deşi se studiază legislaţia altor ţări, inclusiv în UE şi SUA. Deoarece Moldova aspiră la aderarea la UE, echipa de lucru recomandă ca Moldova să folosească modelul legislativ al UE. Totodată, pentru a crea o piaţă de desfacere mai bună pentru etanol, proporţia de amestec între etanol şi benzină ar trebui să fie ca cea folosită în SUA, adică de 10% etanol/90% benzină. Dl. Valeriu Cosarciuc, preşedinte al comisiei pentru agricultură din Parlamentul RM, va promova legislaţia necesară cu privire la combustibilul reciclabil, care să respecte şi chiar să depăşească cerinţele UE. Conform spuselor dlui Cosarciuc, viitoarea legislaţie va stipula utilizarea a 10% etanol în benzina vîndută pe teritoriul Moldovei. Legislaţia însă nu va prevedea careva subsidii pentru utilizarea etanolului combustibil pentru automobile.

5. Costuri competitive de producere Competitivitatea producerii etanolului depinde direct de cheltuielile fixe operaţionale şi de capitalul necesar construirii unei uzine de etanol. Economia de volum la fel este un factor important atunci cînd sunt analizate diferite scenarii pentru a determina capacitatea uzinei. De exemplu, conform analizei efectuate de Delta T Corp pentru uzinele pe care le-au proiectat, cheltuielile fixe operaţionale pentru o uzină de 20 milioane litri sunt de 4 ori mai mari decît cele a unei uzine de 80 milioane litri, adică de 12 cenţi pentru un litru faţă de 3 cenţi pentru un litru. Costul capital pe unitate pentru uzina de 20 milioane litri este aproape dublu faţă de cel al uzinei de 80 milioane litri, adică de 60-75 cenţi la litru faţă de 35-37 cenţi la litru. Cu cît mai mare este uzina, cu atît mai mic este costul pe unitate de etanol. Cifrele de mai sus şi tabelul care urmează indică foarte clar importanţa alegerii corecte a capacităţii uzinei, care să poată concura într-o industrie dinamică a etanolului. Tabelul 4. Economia de volum

Milioane litri/an Cheltuieli de construcţie*

(milioane dolari) Dolari/litri

20 15 0.75

40 20 0.50

60 25 0.417

80 30 0.375

* Investiţia depinde de factori specifici locaţiei, cum ar fi gama de produse, costul pentru oţel, forţa de muncă, etc.

11

Daţi fiind aceşti factori şi considerînd disponibilitatea materiei prime, precum şi volumul de benzină consumat în Moldova, echipa recomandă o uzină cu capacitatea de 60-80 milioane litri de etanol anual. Uzina ar trebui să fie situată într-o regiune de producere a porumbului şi să aibă acces bun la drumuri şi cale ferată. 6. Locaţia Cerinţele faţă de o locaţie bună includ: - Cale ferată - Acces bun - Situare lîngă o zonă de producere a grînelor - Sursă de energie electrică - Sursă de apă - Gaz natural - Forţă de muncă - Drumuri asfaltate - Suprafaţă suficientă pentru a asigura logistica uzinei (15 hectare) Trebuie considerată şi infrastructura adiţională care ar putea deja exista în locaţia respectivă, cum ar fi clădiri pentru depozitarea grînelor, cîntare pentru camioane, depozite şi spaţii de păstrare a combustibilului. Toate criteriile de mai sus şi infrastructura adiţională trebuie evaluate pentru a se determina dacă vor putea fi utilizate. O uzină construită de la zero ar fi mai potrivită din multe puncte de vedere, dacă se respectă criteriile de mai sus. Clădirile vechi şi depăşite nu vor face decît să adauge la cheltuielile de întreţinere pe viitor. Echipa a vizitat cîteva locaţii posibile şi au analizat imagini ai altei locaţii. În opinia consultanţilor, în Moldova există locaţii potrivite pentru o uzină de etanol, care să respecte toate cerinţele. 7. Transportarea Sistemul existent de transport pe drum şi cale ferată pare a fi suficient de potrivit pentru o nouă industrie a etanolului şi pentru subprodusul numit DDGS (Grîne şi Componente Solubile Uscate obţinute în urma distilării). Moldova are 1,07 mii km de căi ferate care poate asigura exportul şi importul necesar producerii de etanol8. Cele 9,5 mii km de drumuri din Moldova sunt şi ele suficiente pentru a asigura accesul la uzină furnizorilor de materie primă şi cumpărătorilor de etanol şi subprodus9. Starea acestor drumuri pare a fi adecvată, fiind în curs de îmbunătăţire.

8 Anuarul statistic al RM, 2005. 9 Ibid.

12

8. Echipa de management În cursul întrunirilor şi vizitelor efectuate de membrii echipei, aceştia au făcut cunoştinţă şi au intervievat administraţia multor organizaţii. Echipa a avut ocazia să vadă locaţiile unor organizaţii şi au concluzionat că acestea păreau bine administrate şi aveau înfăţişare de întreprinderi profitabile. Toţi managerii erau cu studii superioare şi demonstrau deprinderi de întreprinzător. Chiar dacă există specialişti cu deprinderi bune de administrare, conducerea unei uzine de etanol va necesita instruire suplimentară. Practic, o uzină de etanol este o afacere cu mărfuri, unde se procură materie primă pentru prelucrare şi se realizează etanol şi subproduse, toate fiind expuse volatilităţii preţurilor. Administrarea unei întreprinderi de aşa dimensiuni necesită o echipă foarte disciplinată. De aceea se recomandă organizarea unor instruiri suplimentare pentru echipa de administrare înainte de lansarea activităţilor. Echipa de lucru consideră că cîteva din echipele de management cu care au avut loc întrevederi ar putea fi instruite în domeniul activităţilor uzinei de etanol. 9. Forţa de muncă Numărul angajaţilor depinde în totalitate de capacitatea uzinei, nivelul de automatizare şi eficienţa logistică în interiorul uzinei. Corn Plus are 42 de angajaţi la uzină, de 3 ori mai mult decît ar avea nevoie uzina recomandată pentru Moldova. Laboranţii au nevoie de studii speciale în chimie, dar restul angajaţilor pot fi instruiţi fără a necesita studii speciale. Forţa de muncă disponibilă în Moldova nu are calificarea necesară pentru tehnologia modernă a etanolului, de aceea va fi nevoie de instruire tehnică pentru viitorii angajaţi. Instruirea angajaţilor este posibilă în afara ţării, pentru a asigura calificarea lucrătorilor necesară operării şi administrării uzinei de etanol.

Totodată dezvoltarea unei noi industrii de etanol va implica nu numai forţa de muncă direct în producerea etanolului, dar şi în sectoarele adiacente, cum ar fi producerea grînelor şi porumbului, transportare, echipamente şi utilaje, precum şi industria animalieră. 10. Cooperarea dintre producători şi prelucrători Cooperarea dintre producători şi întreprinderea de prelucrare este considerată drept factor cheie în succesul uzinei de etanol. O relaţie strînsă va fi benefică atît pentru uzină cît şi pentru producătorii de materie primă. Astfel, producătorul va beneficia de o piaţă stabilă şi competitivă pentru grîne, ceea ce îi permite să investească pe termen lung în mijloace de producţie pentru agricultură, cum ar fi echipamentul sau lărgirea suprafeţelor cultivate. Impactul secundar va afecta şi satele, fiindcă vor apărea diverse posibilităţi de afaceri în urma apariţiei industriei de etanol. Prelucrătorul va beneficia şi el dintr-o relaţie

13

echitabilă de afaceri. Acesta, pentru a avea o afacere de succes, trebuie să aibă o sursă sigură de materie primă calitativă. Pentru a obţine aceste furnizări sigure, prelucrătorul trebuie să efectueze plata la timp pentru grînele livrate. Aceasta va permite realizarea unei cooperări bazate pe încredere şi onestitate. Cea mai bună modalitate de a atinge un nivel înalt de cooperare între producător şi prelucrător este de a le permite ambilor să investească în întreprinderea de prelucrare. Există cîteva căi de a le oferi această posibilitate. O metodă ar fi ca producătorul să aibă posibilitatea de a investi funcţie de cantitatea furnizată, ceea ce ar permite o cooperare între el şi prelucrător. Ar fi ideal ca întreaga investiţie din partea producătorilor să-i califice pentru un loc în Consiliul de Directori ai întreprinderii. Echipa s-a întîlnit cu dl. Valeriu Bulgari, preşedinte ai Uniunii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli, care a declarat că organizaţia pe care o reprezintă ar putea identifica acei producători de porumb care ar fi în stare să aducă o investiţie importantă în noua uzină de etanol. 11. Capitalul Uzina trebuie să aibă o capacitate suficientă pentru a furniza majoritatea sau chiar întreaga cantitate de etanol combustibil de care are nevoie Moldova şi pentru a utiliza o cantitate importantă a surplusului de materie primă pe care o produc fermierii moldoveni. Totodată, uzină trebuie să fie suficient de mare pentru a putea concura cu alte uzine care vor apărea cu timpul în ţările vecine, de ex. România sau Ucraina. Echipa de lucru recomandă ca uzina propusă să aibă o capacitate de aproximativ 60-80 milioane litri de etanol pe an (Vezi secţiunea despre Costuri competitive de producere de mai sus pentru explicaţii adiţionale). Costul unei asemenea uzine este estimat la 25-35 milioane dolari, o sumă care evident depăşeşte capacitatea de finanţare a investitorilor privaţi din Moldova. De aceea, o uzină de dimensiunile respective va necesita investiţii din partea altor organizaţii, cum ar fi West NIS Enterprise Fund (WNIS) şi/sau Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), nu numai a investitorilor privaţi locali. Atît WNIS cît şi BERD şi-au exprimat interesul faţă de proiect. Ar putea fi consideraţi şi alţi investitori din regiune, inclusiv companiile de petrol şi de grîne: Rompetrol, Tirex şi WJ Grain al fel şi-au exprimat interesul în această investiţie. Prin intermediul UAP şi producătorii doresc să devină proprietari parţiali într-o uzină de producere a etanolului.

Din cauza ratelor înalte de dobîndă în Moldova, este preferabilă o investiţie în capitalul statutar pentru a finanţa construcţia uzinei. Însă în dependenţă de estimările din planul de afaceri, ar putea fi considerate şi investiţii prin finanţarea împrumuturilor. Desigur capitalul operaţional ar putea fi asigurat prin linii de creditare din partea băncilor locale, Iar Fondul de garantare a împrumuturilor al USAID, care asigură 50% garanţii la plata împrumuturilor, ar putea la fel fi folosit pentru debitorii eligibili. Programul USAID este disponibil prin Moldova Agroindbank, Victoriabank, Fincombank şi Mobiasbancă. USAID garantează 50% din împrumut.

14

V. CONCLUZII GENERALE După o săptămînă de cercetări şi întîlniri cu diverse organizaţii care ar putea fi implicate într-o nouă industrie a etanolului combustibil, echipa a concluzionat că Moldova poate lua în considerare în mod realist lansarea unei produceri a etanolului. Materia primă pentru uzină ar trebui să fie porumbul sau grîul furajer, ambele produse fiind disponibile în surplus în Moldova. Pentru a putea concura pe viitor, uzina trebuie să aibă o capacitate de 60-80 milioane litri pe ani. Această capacitate este proporţională mai mult sau mai puţin cu materia primă disponibilă şi consumul de benzină în Moldova. Există şi locaţii potrivite pentru uzina de etanol, care să fie într-o zonă de creştere a porumbului.

Următorii paşi vor fi desfăşurarea unui studiu complet de fezabilitate, urmat de elaborarea unui plan de afaceri. Studiul de fezabilitate trebuie să includă o analiză a diverselor locaţii posibile, date precise despre producţia de porumb şi grîu lîngă acele locaţii, o analiză a chestiunilor ce ţin de politică, costuri de construcţie a uzinei, sistemul de transport, tehnologia recomandată şi organizaţii locale şi străine care ar juca un rol important în construirea acestei uzine. Pe cît posibil, acest studiu trebuie desfăşurat cu participarea investitorilor posibili, care să acopere o parte din cheltuieli. Costul unui astfel de studiu este estimat la 100.000 dolari.

15

ANEXA 1 – PLANUL DE LUCRU PENTRU STUDIUL PRELIMINAR DE FEZABILITATE A PRODUCERII ETANOLULUI

Scop: Evaluarea preliminară a fezabilităţii construirii unei uzine de etanol în Moldova, care să fie o întreprindere profitabilă, viabilă şi să contribuie la necesităţile energetice a Moldovei, inclusiv şi la crearea unei pieţe noi de desfacere pentru producţia locală. Date generale: Economia Moldovei este foarte dependentă de importurile de petrol şi gaz natural pentru a-şi satisface cerinţele energetice. Costurile energetice în continuă creştere, precum şi costurile valutare reprezintă o problemă foarte mare pentru economia agricolă a Moldovei. Costurile mari la energie şi dependenţa de importurile din Rusia diminuează potenţialul economiei agricole a Moldovei, precum şi dezvoltarea şi competitivitatea potenţială a celorlalte sectoare importante. Deşi sectorul agricol moldovenesc trebuie să devină mai competitiv şi productiv, acesta totodată produce un surplus de grîu furajer de calitate joasă care ar putea fi prelucrat pentru obţinerea aditivului de etanol. Reprezentanţi ai puterii de stat deja şi-au exprimat interesul mare faţă de explorarea potenţialului de producere a etanolului pentru a soluţiona problemele economice ale ţării. Într-acelaşi timp USAID şi-a asumat sarcini importante de a dezvolta agricultura şi alte sectoare ale Moldovei. Evaluarea va examina cîteva elemente tehnice în contextul mediului din Moldova pentru a prezenta în final un raport scris asupra următoarelor:

• Evaluarea potenţialului general pentru o industrie de etanol în Moldova, inclusiv prin întîlniri cu funcţionari de stat şi lideri ai sectorului privat din agricultură, industrie şi sectorul financiar.

• Elaborarea unei scheme de abordare pentru proiectarea unei uzini de etanol, inclusiv determinarea capacităţii potrivite; pieţelor de desfacere a produsului final; locaţiilor potenţiale; a materiei prime potenţiale pentru prelucrare;

• Stabilirea unui diapazon aproximativ al investiţiilor capitale necesare, inclusiv estimarea costurilor şi profitabilităţii.

• Determinarea motivaţiilor necesare din punct de vedere politic şi financiar pentru atragerea investiţiilor.

• Identificarea preliminară a mijloacelor posibile de investiţie şi garantare, cum ar fi cele ale BERD, Băncii Mondiale, West NIS Enterprise Fund, precum şi a comunităţii donatorilor, etc.

Echipa de evaluare: O echipă multi-disciplinară compusă din trei experţi cu experienţă în proiectare, administrare şi finanţare a activităţilor de producere a etanolului. Durata: Pînă la 21 de zile lucrătoare, inclusiv 2 zile pentru pregătire şi 3 zile pentru scrierea raportului, în ianuarie-februarie 2006.

16

ANEXA 2 – PRODUCEREA ETANOLULUI 10

Măcinare (Milling): Grînele trec mai întîi prin mori cu ciocane care le macină într-o masă făinoasă, care apoi trece prin sistemul de tasare.

Tasare (Mashing): Masa făinoasă este amestecată cu apă şi enzime, pentru a trece prin sistemul de încălzire. La căldură, amidonul este lichefiat, iar enzime transformă amidonul în zaharuri. Masa obţinută se răceşte şi se pompează pentru fermentare.

Fermentare (Fermentation): Se adăugă drojdii la masa obţinută după tasare pentru a transforma zaharurile în etanol şi carbon dioxid. Printr-un proces continuu, masa fermentată trece prin cîteva etape de fermentare, pînă cînd procesul este complet.

Distilare (Distillation): Masa fermentată, numită „bere”, conţine aproximativ 10% alcool, precum şi componente solide ne-fermentabile obţinute din grîne şi celule de drojdii. Masa este pompată în sistemul de distilare, unde alcoolul este eliminat din apă şi elementele solide. Alcoolul ajunge la o tărie de 96%, iar masa obţinută este transferată în zona de prelucrare a subprodusului.

10 Cypress AgriEnergy Inc. Despre etanol. http://www.cypressagrienergy.com/ethanol.htm

17

Deshidratare (Dehydration): Alcoolul trece printr-un sistem patentat de deshidratare, unde se elimină apa rămasă. Produsul de alcool la această etapă este numit alcool anhidros (pur) sau etanol.