Proiect realizat de Tirzian Vlad, A.A. II gr.721

Sa vedem intai cateva notiuni de baza :

Etica reprezinta o reflectare conştientă a credinţelor noastre morale şi a propriilor atitudini, prin intermediul unor norme sau principii morale; o ştiinţă (ramură a filosofiei) care studiază problemele practice şi teoretice ale moralei; o ştiinţă a binelui şi a răului, cu caracter teoretic dar şi normativ – fundamentează un sistem de norme, valori, categorii morale. Etica afacerilor reprezinta un domeniu de studiu aplicativ al eticii, cu privire la determinarea principiilor morale şi a codurilor de conduită ce reglementează relaţiile interumane din cadrul organizaţiilor şi guvernează deciziile oamenilor de afaceri sau ale managerilor.

Valori = ceea ce alegem (noi, societatea) sau credem că ar merita valorat (ex: autonomie, confidenţialitate, justiţie, toleranţă, a nu face rău, respect pentru ceilalţi, adevăr, libertate etc.).

Acum vom prezenta cateva principii morale :

· scopul nu scuză mijloacele (o intenţie bună nu justifică o acţiune neetică);· mijloacele nu scuză scopul (o acţiune bună nu justifică o rea intenţie);· nu există acţiuni neutre din punct de vedere moral;· niciodată nu trebuie făcut rău în mod direct;· nu trebuie dorit răul;· trebuie evitat răul;· se poate tolera un “rău mai mic”, atunci când alternativa este şi mai rea;· trebuie căutat întotdeauna binele “cel mai mare” (care este bun pentru cei mai mulţi oameni);· imparţialitatea, deschiderea, raţionalitatea trebuie să ne ghideze în orice acţiune.

Etica în organizaţie

Întreprinderea acţionează întotdeauna în serviciul unor persoane (din raţiuni economice, evident); binele comun al organizaţiei este un ansamblu de obiective pe care membrii săi încearcă să le obţină. Organizaţia are o dublă responsabilitate: economică şi socială. Din punct de vedere economic, scopul principal poate fi obţinerea profitului, a unei cote de piaţă, ori alte obiective de aceeaşi natură; responsabilitatea socială implică producerea de bunuri şi servicii de calitate, căutarea eficienţei economice pe căi legale şi juste, implicarea salariaţilor şi dezvoltarea resurselor umane, respectarea mediului înconjurător, plata obligaţiilor fiscale către stat şi comunităţi locale etc. Cele două laturi ale responsabilităţii firmei nu se exclud, ci obiectivele întreprinderii trebuie să aibă în

vedere ambele aspecte.Dimensiunile eticii în cadrul firmei sunt:· etica personală· etica persoanelor, ca membrii ai organizaţiei (vizează atingerea scopurilor respectând regulile interne)· etica în organizaţie (reguli, obiceiuri, norme în atingerea scopurilor)· etica întreprinderii în relaţiile sale cu mediul extern. Dimensiunile eticii în întreprindere au la bază 2 principii:· supremaţia omului asupra organizaţiei· atingerea scopurilor sau binelui comun respectând principiile eticii.De ce este necesară etica în organizatie?- deoarece etica este o investiţie, mai ales pe termen mediu şi lung (este rentabilă)- pentru atingerea scopurilor- pentru o educaţie socială.

Probleme de ordin etic în management

Problemele eticii în afaceri sunt complexe,

datorită consecinţelor extinse, multiplelor alternative, rezultatelor contradictorii, incertitudinilor şi implicaţiilor personale. Managerii iau decizii şi dezvoltă acţiuni care îi afectează pe alţii; dacă efectele sunt adverse, dacă alţii au de suferit, atunci avem de-a face cu o problemă etică ce necesită un anumit nivel de analiză etică, în plus faţă de o analiză economică obişnuită. Dar ceea ce este mai important este recunoaşterea faptului că fiecare decizie sau acţiune îi poate afecta pe alţii.Comportamentul neetic în afaceri nu este însă doar o excepţie. Fiecare din noi poate da, din păcate, numeroase exemple.

Având în vedere cele enumerate, cele mai dezbătute probleme morale în management sunt următoarele:

1) Mita

Este folosită pentru a manipula oamenii, prin “cumpărarea” influenţei. Ea

este definită ca “oferirea, darea, primirea sau solicitarea oricărei valori pentru a încerca influenţarea unei acţiuni a unui funcţionar în schimbul eliberării de îndatoririle sale legale”. Valoarea poate fi sub forma unor plăţi directe în bani sau proprietăţi; de asemenea, poate fi sub forma unei răsplate după ce afacerea a fost încheiată. Mita creează un conflict de interese între persoana care primeşte mita şi organizaţia sa. Ea este folosită mai ales pentru a câştiga vânzări (clienţi), pentru a intra pe noi pieţe sau pentru a schimba politica publică. Dacă oferirea banilor (sau primirea) este uşor de definit ca fiind mită, în schimb intenţia de a oferi cadouri este mai greu de apreciat ca fiind mită. Un cadou poate fi oferit ca un semn de curtoazie într-o anumită ocazie (şi în unele culturi asiatice este ceva frecvent, chiar şi în afaceri), sau poate influenţa în viitor deciziile de afaceri. Problemele-cheie se referă la intenţia şi

aşteptarea unui răspuns. Dacă un cadou este oferit cu intenţia de a influenţa comportamentul, atunci este mită. Dacă acel cadou nu influenţează comportamentul ulterior, atunci nu este vorba de mită. Dar existenţa sa inexistenţa acestei influenţe este greu de dovedit.Mita reduce libertatea de alegere, alterând condiţiile de luare a deciziilor. Ea este folosită pentru a face o alternativă mai atractivă decât cealaltă, pentru cel care ia decizia; de regulă, această alternativă este cea care produce mai puţină satisfacţie şi mai puţine profituri firmei – căci altfel, de ce ar mai fi nevoie de mită?

2) Constrângerea.

Ea controlează oamenii prin forţa ameninţărilor. Este definită ca “obligarea cuiva folosind forţa armelor sau ameninţările de orice fel”. Este folosită pentru a determina o persoană să acţioneze împotriva propriilor credinţe, a voinţei

personale, în interesul altcuiva (al celui care foloseşte constrângerea). Forţa este adeseori folosită ca o ameninţare de câtre cel mai puternic. Constrângerea poate presupune ameninţarea cu blocarea promovării, pierderea slujbei, îndepărtarea din domeniul respectiv etc. De exemplu, în comerţ sau turism, constrângerea se regăseşte în cazul în care un cumpărător este nevoit ca, pentru a obţine produsele dorite, să cumpere şi alte produse. Constrângera poate să mai însemne folosirea forţei pentru a convinge vânzătorul să lucreze doar cu anumiţi clienţi, cumpărătorul să cumpere doar de la anumiţi furnizori sau doar anumite bunuri şi servicii – toate acestea distorsionând libera concurenţă. O posibilă consecinţă ar putea fi creşterea preţurilor sau o scădere a calităţii faţă de situaţia în care piaţa ar fi funcţionat normal.

3) Înşelăciunea

Ea manipulează oamenii sau organizaţiile prin inducerea în eroare, prin amăgire; reprezintă actul de a minţi, prin falsificarea unor fapte, sau de a face declaraţii false cu bună ştiinţă, în mod expres sau implicit, despre un fapt prezent sau viitor. Comportamentul necinstit este cea mai frecventă problemă etică. Înşelăciunea include distorsionarea sau falsificarea cercetărilor ori datelor contabile, crearea unei publicităţi mincinoase sau a unor produse false. De asemenea, include rapoarte nereale, evaluări incorecte ale performanţelor, indicatori finaciari nereali. Înşelăciunea poate atinge cote foarte mari, producând pagube economice imense sau chiar lezarea sănătăţii consumatorului.

4) Furtul

Înseamnă a lua ceva ce nu îţi aparţine, fără acordul proprietarului. Furtul poate acoperi o largă varietate de situaţii în lumea afacerilor; proprietatea furată poate fi fizică sau intelectuală; furt înseamnă să foloseşti informaţii confidenţiale ale firmei, în interes personal; să contrafaci produse; să umfli preţurile în mod nejustificat, înşelând consumatorii etc.

5) Discriminările

Reprezintă tratamentul incorect, diferenţiat al persoanelor din cauza rasei, vârstei, sexului, naţionalităţii, religiei etc. Discriminările nu se referă la diferenţierea oamenilor din punctul de vedere al calificării, contribuţiei la activitatea firmei etc., atunci când este vorba despre retribuire, angajare, promovare, evaluare, perfecţionare; discriminările apar atunci când nu pot fi identificate criterii relevante de diferenţiere.

Acestea sunt cele mai des întâlnite probleme de ordin moral pe care lumea afacerilor le include. Ele sunt prezente peste tot în lume, chiar dacă nu cu aceeaşi intensitate. În afara lor, practicile de marketing, între care acţiunile promoţionale, publicitatea, aduc adeseori în discuţie necesitatea creşterii responsabilităţii şi a moralităţii celor ce le susţin.