problematica deficitului democratic in cadrul uniunii europene

8/20/2019 Problematica Deficitului Democratic in Cadrul Uniunii Europene

http://slidepdf.com/reader/full/problematica-deficitului-democratic-in-cadrul-uniunii-europene 1/17

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE DREPT

Problematica deficitului democratic in cadrul Uniunii Europene.

Istoric. Actualitate.

Perspectiva Lisabona

BUCURESTI 2!




Istoric. Actualitate.Perspectiva Lisabona

Cuprins

Scurt" introducere

I. Le#itimitate democratica si deficit dedmocratic.

I.1 Precizări introductive

I.2 Legitimitatea democratică.

I.3 Deficit democratic. Noţiune. Teze. Antiteze.

II. $eficitul democratic. Pre%ent si viitor.

II.1 Instituţii comunitare şi reaţia or cu defictiu democratic.

II.2. !uro"a cetăţenior.

II.3 Pers"ectiva deficituui democratic in cadru #niunii !uro"ene.

Biblio#rafie

2





$curtă introducere

In cadrul unui interviu, Madeline Albright, secretar de stat în administraţia Clinton afirma:

%Pentru a inţeege #niunea !uro"eană tre&uie să fii un geniu sau tre&uie să fii francez'.Maşinăria Uniunii uro!ene a devenit de"a lungul fiinţării sale din ce în ce mai com!le#ă şi

mai o!acă, constituind astfel şi unul din motivele !entru care ma$oritatea dane%ilor şi a!roa!e

$umătate din france%i au s!us N# &ratatului de la Maastricht in '((2, atitudine ado!tată de

olande%i şi france%i in 2))* cu oca%ia ratificării &ratatului instituind o Constituţie !entru uro!a+

&e#tele erau a!roa!e incom!rehensibile+

Alcătuite in maniere asemănătoare, ambele te#te au fost scrise de şi !entru avocaţi şi birocraţi, şi era

nevoie de e#!erţi legali !entru a !utea fi e#!licate+ r, c-nd s"a incercat să fie e#!licat, acest

demers euro!ean s"a transformat într"un labirint a!roa!e de ne!ătruns+

Av-nd o reţea densă de organisme, în cadrul cărora birocraţii acţionea%ă at-t ca agenţi

naţionali, c-t şi ca administraţie civilă a Uniunii, aceasta devine o maşinărie e#trem de

st-n$enitoare+

Consiliul, format din re!re%enanţi guvernamentali, este un organism legislativ destul de

diferit de .arlamentul uro!ean, ale cărei discuţii, deliberări bugetare şi /co"deci%ii0 asu!ra unor

chestiuni alături de Consiliu sunt a!roa!e de neînţeles !entru !o!or+

1e aici şi !l-ngerea generală legată de un /deficit democratic0+

Consiliul este organul legislativ !rinci!al, !e c-nd .arlamentul uro!ean, ales !rin sufragiu

universal, are !uteri e#trem de limitate+ Comisia, alcatuită din guverne, dar de fa!t nesubordonată

acestora sau !arlamentului este organul !rinci!al în !rivinţa !reluării iniţiativelor şi alcătuirii

reglementărilor în anumite domenii+ Astfel, deci%iile im!ortante, formulate de Comisie, sunt su!use

a!oi de către aceasta Consiliului, ce le transformă în directive şi regulamente, ce sunt a!oi discutate

de .arlamentul uro!ean şi trimise către ţările membre !entru a fi mai a!oi a!licate de birocraţiile

naţionale+

Un asemenea angrena$ este în mod evident foarte diferit de cel al unei democraţii federale,

se ocoleşte cetăţeanul, iar deci%iile luate nu beneficia%ă de aceea legitimitate democratică necesară

unui !roces deschis şi trans!arent+ uro!eanul obişnuit are !uţine oca%ii de a influenţa direct

activitatea Uniunii, o !roblemă ce a devenit destul de serioasă !entru a fi etichetată deficit

democratic.

&Cum r"m'ne cu noi() ar !utea intreba cetăţenii euro!eni !e bună dre!tate+

Interesează "e cineva din (ru)ees sau din ca"itaee noastre naţionae ceea ce g*ndim noi+,1

' .ond li%abeth, / -enasterea !uro"ei0, ditura .andora"M, &argoviste, 2)), !ag+'3*





I. Le#itimitate democratic" *i deficit dedmocratic.

I.1 Precizări introductive

.rimele conce!te şi !ractici democratice datea%ă din Antichitate, c-nd au a!ărut !rimele

forme de organi%are şi conducere ale societăţii+

&ermenul democra+ie îşi are originea în limba greacă, unde demos desemna "o"oru iar

/ratos0 "uterea, într"o traducere literală fiind vorba de conducere de către "o"or.

Intr"una din acce!ţiunile !re%entate de 1icţionarul e#!licativ al limbii rom-ne2, termenul

democratie desemnea%ă forma de organizare şi conducere "oitică a societăţii ce "rocamă

suveranitatea "o"oruui, acest !rinci!iu al e#ercitării !uterii de către !o!or fiind incadrat intr"o

ecuaţie cu trei elemente de ba%ă, şi anume:

Re#ula ma,orit"+ii " ce desemnează o minoritate care să o re"rezinte+

-uvernarea de c"tre popor " "o"oru este ce ce acordă "rerogativee.

Cet"+enii - ce re"rezintă eementu n ce mai nat grad distinctiv "entru democraţie+

4ocietăţile moderne, numeroase şi com!le#e de astă%i se ghidea%ă du!ă !rinci!iul

democraţiei re!re%entative+ In acest ti! de democraţie re!re%entativă, cetăţenii aleg re!re%entanţii

oficiali care iau hotăr-ri !olitice, elaborea%ă legi şi administrea%ă !rograme s!re binele !ublic+

&oate democraţiile re!re%entative sunt sisteme în care hotăr-rile !ublice sunt luate conform o!iniei

ma$orităţii cetăţenilor +

1acă am anali%a democraţia la un singur nivel, de e#em!lu cel de stat naţional, s!re

deosebire de statele federale, se !oate observa că !rimul este mai democratic dec-t celălalt+

4fida cea mai grea !entru a construi democraţia, este cea la nivel su!ranaţional+

5egulile nivelului su!ranaţional sunt contractate de state ce sunt definite ca fiind egale in

cadrul !rocesului, deşi de fa!t li se aduc asimetrii in cadrul acestuia+

6ie că avem în vedere teoriile funcţionaliste 78oc9e, sau cele realiste 7;obbes, niciuna nu

garantea%ă a !riori că regulile de guvernare la nivel su!ranaţional sunt a !riori democratice+

1esigur vor fi !roduse ale echilibrului factorilor decisivi, dar de fa!t inegalitari, dintr"o !arte

folosirea !ro!riei !reeminenţe, iar din altă !arte utili%area veto"ului sau ameninţarea cu ieşirea din

!roces+ 4e trage conclu%ia aşadar, că, deşi un stat !oate fi cu adevărat democratic în interior, aceasta

nu !re%intă o garanţie că el se va com!orta astfel şi în relaţiile e#terne+

2 htt!:<de#online+ro<search+!h!=cuv>democratie?he%air @agon$ari, Marie Mato, Democratie si stat de dre"t 0, 7/1emo9racia dhe shteti i se dre$tes0, 8uarasi, &irane2))2, !ag+'B





1emocraţia este o formă de organi%are şi conducere a societăţii !rin consultarea cetăţenilor,

ţin-nd cont de voinţa acestora, de interesele şi as!iraţiile de !rogres ale societăţii, or, inter!ret-nd

"er a contrario aceste afirmaţii, se !oate afirma că evitarea consultării cetăţenilor, duce la odereglare a e#erciţiului democratic+

I.2 Legitimitatea democratica.

#ercitarea autorităţii, în cadrul unei comunităţi organi%ate !resu!une referirea constantă la

un alt conce!t corelativ al !uterii " egitimitatea +

4co!ul acestei scurte introduceri este de a evidenţia cum întrebarea referitoare la deficitul

democratic este de fa!t o derogare de la intrebarea des!re legitimitate+

8egitimarea derivă din acce!tarea, de către !o!ulaţie, a validităţii unui regim, sau a unui

sistem de legi+ #istă, evident, o legătură directă între legitimitate şi autoritate+

Dn ştiinţa !olitică, legitimitatea este considerată a fi fundamentul unui regim !olitic, în

general, dar şi ca fundamentul funcţionării unei instituţii !olitice în !articular+ .ractic, fără

legitimitate, cel !uţin minimală, un guvernăm-nt se blochea%ă şi moare+ Acelaşi lucru este valabil şi

!entru o instituţie+ Căutarea legitimităţii devine în consecinţă un demers firesc al oricărui regim şi al

oricărei !uteri !olitice+*

8egitimitatea unui regim nu !oate fi recunoscută odată !entru întotdeauna, ea trebuie

sus!usă mereu unei revi%uiri, deoarece trebuie să e#iste mereu o concordanţă între valorile

!roclamate iniţial şi reali%ările sale ulterioare+ a se intemeia%ă !e lege, !e votul !o!ular,

!e referendum, !e alegeri libere cu caracter universal, direct, egal şi secret, sonda$e de o!inie sau

alte modalităţi, care !rin acesta legitimea%ă !uterea !olitică+

Legitimitatea este caracteru de conformitate a "uterii a sursei naturii şi organizării sae

cu ceea ce se crede "refera&i sau cores"unzător unei norme 4uridice morae sau unor tradiţii

consacrate5 .

Easile Fa%are consideră, la r-ndul său, că legitimitatea !olitică este 0o i"ostază a "uterii un

"rinci"iu conform căruia un sistem de guvernăm*nt şi e)ercită "uterea "e &aza unui anumit dre"t

conferit de reguă de guvernaţi "e &aza unei nţeegeri egiferate a recunoaşterii de către cetăţeni

a dre"tuui de guvernare a "uterii "oitice0+G

&ermenul de legitimitate !rovine din latinescul egitimus, care înseamnă /conform cu egea0+* htt!:<<HHH+institutul!ro+ro<anali%e<evenimente<!utere+!h!=luna>)(')*B Cătălin @amfir, 8a%ăr Elasceanu 7coordinatori, Dicţionar de socioogie0 , ditura abel0, ucureşti '((3, !g+2*+G Fa%are Easile, / Poitiogie0, ditura Academiei Favale /Mircea cel atran0, Constanta 2))2, !g+'+

*





8egitimitatea este fundamentul !uterii, un factor esenţial de ordine şi stabilitate în societate+

a e#!rimă, deci, gradul de susţinere a unei !uteri !olitice, res!ectiv conformitatea acesteia cu un

sistem de valori îm!ărt-şite de societatea civilă+4ub ra!ort $uridic am s!une ca aceasta constituie un !rinci!iu care întemeia%ă şi $ustifică un

sistem de guvernăm-nt+ a este determinată de com!atibilitatea de interese şi valori între !utere şi

soicietatea civilă+

6oesda 3, defineşte conce!tul legitimităţii cu !rivire la Uniunea uro!eană, astfel

consideră că legitimitatea este o categorie multidimensională ce !resu!une:

Legalitatea " raţiunea de a fi a #niunii se asociază cu tratatee constitutive şi ate acte

derivate 7deci actul este legitim dacă este conform cu tratatele+

Conformitatea " n sens 7e&erian adică ca"acitatea de a garanta funcţionarea sistemuui

"oitic fără a recurge a forţa coercitivă+

Performanţa J ca"acitatea de a gestiona şi a rezova "ro&emee a"ărute+

Jutifi!area J o anume decizie este 4ustificată dacă &eneficiază de consens.

Parti!i"area 0 ce vizează "osi&iitatea de a decide cei cărora i se vor a"ica actee

res"ective.

Conenul 0 recunoaşterea e)"resă a deciziior de către ate entităţi egitime.

Acest moment de reflectare asu!ra legitimităţii în cadrul Uniunii este indiciu de maturite a unui

!roces de integrare care a a$uns într"un stadiu semnificativ de delegare a suverantităţii în anumite

domenii din !artea statelor membre, la un nivel su!ranaţional+

In momentul c-nd centrul sistemului !olitic se mută de la un nivel naţional, la unul

su!ranaţional, se !une !roblema legitimităţii acestei structuri ce trece nivelul naţional+

Criticile referitoare la legitimarea democratică a U++ se evidenţia%ă în trei direcţii:

Democraţia re"rezentativă "im!licarea .arlamentului uro!ean şi a !arlamentelor naţionale+

Democraţia "artici"ativă " !luralism de idei şi interese+

Democraţia dei&erativă " de%bateri asu!ra !roblemelor comunitare între cetăţenii euro!eni+

8a fiecare stadiu al !rocesului integrării întrebarea legitimităţii democratice a crescut în mod

notabil+ &ratatele de la Maastricht, Amsterdam, Fisa au enunţat !rinci!iul legitimităţii democratice

în sistemul instituţional !rin întărirea !uterii .arlamentului uro!ean, !rivind controlul Comisiei şi

succesiv e#tin%-nd sco!ul !rocedurii de codeci%ie+

3 !u egitimac8 and normative Poitica T9eor80 .algrave advances in uro!ean <Union studies, Michelele Cini andAngela ourne, editors ;oundmills: .algrave'*'"G+

B





Cu toate acestea, în condiţiile vieţii !olitice euro!ene contem!orane, trebuie acordat un rol decisiv

legitimităţii democratice re%ultate din voinţa generală a !o!ulaţiei euro!ene, e#!rimată !rin vot,

astfel înc-t Uniunea să"şi identifice origina şi ba%a socială, să"şi cristali%e%e !rinci!iile, normele şivalorile+ Iar în acest fel îşi va $ustifica dominaţia, va construi strategia şi îşi va motiva acţiunile+

1atorită evoluţiei contradictorii a factorilor menţionaţi mai sus legitimitatea trebuie !eriodic

recăştigată şi reconfirmată, ori e#cluderea !o!ulaţiei sau ocolirea acesteia în !robleme ma$ore nu

fac altceva dec-t să ad-ncească o !roblemă serioasă J deficitu democratic+

I.3 Deficit democratic. Noţiune. Teze. Antiteze.

$eficitul democratic re!re%intă ideea conform căreia instituţiile Uniunii nu sunt la fel de

democratice !recum instituţiile omologe din statele membre+ 1e e#em!lu, .arlamentul uro!ean nu

are !uterea de a a!roba întreaga legislaţie şi bugetul, Consiliul Miniştrilor se int-lneşte de obicei în

secret şi votea%ă mai degraba în unanimitate dec-t cu ma$oritateK !reşedintele Comisiei uro!ene

!oate fi ales fără a se avea în vedere re%ultatele alegerilor euro!ene+

4istemul de instituţii interguvernamentale ad-nceşte deficitul democratic+ 4uveranitatea

!o!oarelor, aşa cum este ea garantată de !arlamentele naţionale este limitată la !oliticile naţionale+

Cu c-t aceste !olitici sunt inglobate într"un mediu !olitico"$udiciar su!ra"naţional, cu at-t

!arlamentele îşi !ierd din im!ortanţă+ 8a nivel naţional nu e#istă nici o re!re%entare a !o!orului, în

ca%ul tratatelor internaţionale, !arlamentele au doar dre!tul de veto+ Mai mult chiar, organi%aţiile

internaţionale nu au !arlament, iar dacă au 7U++ !uterea !arlamentară este restr-nsă+ .e scurt, cu

c-t nivelul internaţional şi su!ranaţional ca!ătă mai multă im!ortanţă !entru guvernarea lumii cu

at-t se restr-nge !uterea !arlamentelor naţionale şi creşte deficitul de democraţieL(

illiams') a definit deficitul democratic ca fiind distanţa dintre "uterie transferate a

niveu comunităţii şi controu Paramentuui aes asu"ra acestora iar Archer '' l"a !re%entat dre!t

trecerea "uterior de decizie de a niveu naţiona a ce a #.!. fără să ai&ă oc ntărirea

controuui "aramentar a cor"urior e)ecutive, ceea ce induce ideea că e#istă un mod de a !une

ca!ăt acestui deficit " creşterea !uterilor .arlamentului uro!ean, sau acordarea unui control mai

mare legislaturilor euro!ene asu!ra instituţiilor Uniunii+

.roblemă com!le#ă, li%abeth .ond defineşte deficitul ca distanţa dintre "uterie

instituţiior euro"ene şi ca"acitatea cetăţenior euro"eni de a infuenţa activitatea şi deciziie

acestora+

( htt!:<<HHH+carr+ro<2'+html') .ond li%abeth, o".cit , !ag+'()'' Idem. "ag.1:;.

G





6ollesdal şi ;i#'2 articulea%ă deficitul democratic al U++ în următoarele direcţii:

Integrarea euro"eană a nsemnat o creştere a "uterii e)ecutive n detrimentu "aramenteor

naţionae. Paramentu euro"ean nu a "utut estom"a acuna democratică derivată din "unctu 1.

Deşi Paramentu !uro"ean a do&*ndit im"ortanţă mare aegerie euro"ene sunt dominate

de teme şi e)igenţe naţionae şi nu at*t de euro"ene.

<oinţa eectoratuui nu constituie o direcţie a "oiticii euro"ene.

altă abordare, cea a lui Ma$one', relevă fa!tul că este o criză a credi&iităţii, şi nu deficit

democratic, astfel Uniunea are nevoie doar de o mai mare trans!arenţă şi eficienţă la nivel

!rocedural+Moravcis9 ' argumentea%ă li!sa fundamentaului celor enunţate de 6ollesdal şi ;i#+

In !rimul r-nd îi o!une fa!tul că oricum guvernul este democratic ales, astfel înc-t actele lor

sunt constant sub e#aminarea alegătorilor, la nivel naţional şi euro!ean+

Dn al doilea r-nd, .arlamentul uro!ean a avut un rol cresc-nd in !rocesul deci%ional, iar a%i

se arată a fi un actor im!ortant în luarea deci%iilor şi are rol im!ortant în echilibrul interinstituţional+

.rivitor la fa!tul că e#istă neclaritate şi distanţă cu cetăţenii, el arată că Uniunea nu este

alcătuită într"un mod diametral o!us alcătuirii membrilor săi+

4ublinia%ă că sistemul c9ec/ and &aance al U++ !roduce un efect de îndre!tare îns!re

centru al deci%iilor, cu efect ma#imi%area consensului+

Cau%ele deficitului democratic în cadrul Uniunii considerăm că îşi au rădăcina în !rocesul

constituţional+ Constituţionali%area graduală a !rivat statele membre de mai multe !rerogative de

care el s"ar fi bucurat dacă ordinea $uridică a U++ era una internaţională, şi nu una de natură

autonomă+ 1e aici re%ultă că a!aratul formal democratic s"a de%voltat !rogresiv, Comisia a renunţat

la a fi secretariat, şi .arlamentul a a$uns să fie ales în mod directLşi să aibă a!roa!e status de co

legiuitor+

Interesantă este vi%iunea lui li%abeth .ond !rivind modurile cum este evidenţiat deficitul

democratic'*:

'+ 8iderii statelor membre adun-ndu"se în cadrul Consiliul uro!ean iau deci%ii asu!ra unor as!ecte

im!ortante ale !oliticilor fără a se ra!orta întotdeauna la electoratele statelor lor+ Mai !uţin de

'2 6ollesdal, Andreas, N 4imon ;i#+ O=98 t9ere is a Democratic Deficit in t9e !#> A -es"onse to ?a4one and

?oravcsi/.O @ourna of ommon ?ar/et $tudies , : *"B2+' htt!:<<HHH+federalismi+it' htt!:<<HHH+!rinceton+edu<amoravcs<librarP<frameHor9+!df '* .ond li%abeth, o".cit , !ag+

3





$umătate dintre statele membre ale U '* şi"au întrebat cetăţenii dacă doresc să se alăture

Comunităţii uro!ene sau Uniunii uro!ene+

2+ In ciuda !uterilor sale de a !ro!une noi legi euro!ene Comisia are !rea !uţină răs!undere !ublică directă sau indirectă7L.reşedintele Comisiei care este numit în urma unui mic $oc de

!utere ciudat şi informal dintre liderii statelor membre re!re%intă !unctele de vedere ale U în

numeroase forumuri internaţionale fără un mandat din !artea cetăţenilor, !o%iţia lui fiind su!usă

mai degreabă ca!riciilor liderilor naţionali dec-t o!iniilor cetăţenilor euro!eni+

+ Int-lnirile Consiliului de Minsitri şi re!re%entanţilor !ermanenţi de la ru#elles sunt închise, în

ciuda fa!tului că multe din cele mai im!ortante deci%ii asu!ra conţinutului noilor legi şi !olitici

!recum şi asu!ra acce!tării sau res!ingerii acetora sunt luate în cadrul acestora+

+.arlamentului uro!ean, singura instituţie aleasă în mod direct democratic în sistemul U, îi

li!sesc anumite !uteri ale unei legislaturi adevărate+ A de!us eforturi !entru a c-ştiga !uteri noi însă

ma$oritatea deci%iilor im!ortante !rivind legile şi !olitica Uniunii sunt luate în altă !arte+

*+ Curtea de Qustiţie este instituţia care lu!tă cel mai mult !entru cau%a euro!enilor individuali7+++,

Cu toate acestea euro!enii nu au niciun cuvant de s!us în cea ce !riveşte desemnările în cadrul

Curţii+

B+ 1re!turile formale ale euro!enilor legate de instituţiile euro!ene sunt modeste, ei au dre!tul să

vote%e în alegerile euro!ene, să înainte%e o !etiţie către .arlamentul uro!ean sau Mediatorul

euro!ean, dacă dre!turile lor sunt încălcate, să accese%e documentaţia insituţiilor euro!ene etc+

1eficitul democratic se instalea%a in momentul in care deci%iile sunt mutate de la nivelul

!arlamentelor nationale şi al electoratelor din statele membre la ru#elles+ Aici, ma$oritatea

deci%iilor sunt luate de către funcţionari !ublici în s!atele uşilor închise iar legile sunt făcute !rin

intermediul acordurilor între toate statele membre 7su!ra"nationale+ .rin urmare, este im!osibil

!entru o ţară individuală, acţion-nd de una singură să facă sau să schimbe o lege euro!eană+

Un studiu al urobarometrului din 2))'B arăta fa!tul că a!roa!e unul din trei euro!eni nu

au%ise niciodată de Consiliul de ministri şi a!roa!e unul din cinci euro!eni nu au%ise de Comisia

uro!eană, Curtea de Qustiţie sau anca Centrală uro!eană+ Această bareieră !sihologică dintre

Uniune şi cetăţeni afectea%ă !rocesul democratic din cadrul comunitar, nu mai este !re%ent

sentimentul de a!artenenţă la U++, !er!etu-nd deficitul democratic+

II. $eficitul democratic. Pre%ent si viitor.

'B htt!:<<ec+euro!a+eu<!ublicRo!inion<inde#Ren+htm

(





II.1 Instituţii comunitare şi reaţia or cu defictiu democratic.

Cei ce argumentea%ă că e#istă un deficit democratic în Uniunea uro!eană atribuie acest lucru mai

multor factori:• Consiliul Uniunii uro!ene, ce acţionea%ă ca legiuitor este alcătuit din miniştri, şi

re!re%entanţi naţionali şi se înt-lneşte în secret !entru a delibera asu!ra chestiunilor

legislative+ 1eci, nu e#istă vreun scrutin !arlamentar al deci%iilor legislative ado!tate de

Consiliu la nivelul Uniunii, iar multe din negocierile de ultim moment sunt conduse de

di!lomaţi+

• .arlamentul uro!ean, ales în mod direct are o serie de li!suri astfel nu !utem asocia

imaginea acestuia cu cea a !arlamentelor naţionale datorită !rerogativelor reduse+

4unt o serie de domenii unde !rocedura co"deci%iei nu se a!lică, în aceste domenii

.arlamentul uro!ean are doar !uterea de a a!roba sau refu%a legislaţia !ro!usă, ori dre!tul

de a fi consultat înainte ca Consiliul să ia deci%ia+

• Comisia uro!eană este condusă de comisioneri ce sunt !ro!uşi de guvernele naţionale şi nu

sunt aleşi direct de către cetăţeni+

In ciuda creşterii substanţiale a !uterilor Uniunii, instituţiile naţionale continuă sa reţină

res!onsabilitatea !rimară !entru a asigura democraţia în Uniune+

Consiliul uro!ean ce"şi consolidea%ă !o%iţia între celelalte instituţii ale Uniunii, alcătuit de

şefii de state şi guverne e#ercită !uterea direct+

Cea mai im!ortantă structură legislativă răm-ne Consiliul Uniunii uro!ene, în esenţă un

forum intreguvernamental, re!re%ent-nd statele membre şi acţion-nd în s!atele uşilor închise+ In

acest Consiliu, toţi cei !re%enţi acţionea%ă în funcţie de instrucţiunile !rimite de la e#ecutivele

naţionale aşa cum se com!ortă şi la nivel naţional+ 5e!re%entanţii naţionali !ot fi chemaţi şi

reinstrucţionaţi de către guvernele statelor membre mai uşor dec-t !arlamentarii în sistemele

naţionale+

Miniştrii şi re!re%entanţii iau acele ti!uri de deci%ii care la nivel naşional sunt luate de membrii

unor adunări alese, care răs!und !entru acşiunile lor în faţa electoratului şi în faţa o!iniei !ublice+

Suvernele naţionale de asemenea aleg cine va fi desemnat !entru Comisia uro!eană, ce

e#ercită, de regulă, !uteri e#ecutive+

Astfel chiar dacă e#istă !rea !uţine dubii !rivind necesitatea unor reforme fundamentale

care să facă instituţiile euro!ene mai eficiente, mai res!onsabile şi mai democratice mişcările în

acest sens se i%besc de o!o%iţia guvernelor naţionale,care se simt ameninţate deoarece dacă aceste

')





instituţii devin mai democratice, controlul !e care guvernele naţionale îl e#ercită în !re%ent asu!ra

lor se va diminua+

Cei ce vor să reţină structurile interguvernamentale ale institutiilor U++ găsesc soluţii !entrudeficitul democratic în crearea unei su!ravegheri naţionale, !rin intărirea canalelor de consultare şi

informare între Comisie şi !arlamentele naţionale sau !rin creşterea trans!arenţei deci%iilor luate în

Consiliu+

&otuşi e#istă o serie de !robleme şi cu acest model+ &rans!arenţa li!sită în ceea ce !riveşte

iniţiativele luate în s!atele uşilor închise în cadrul negocierilor, face im!osibilă !entru !ublic

evaluarea acţiunilor guvernelor în cadrul Uniunii+

.arlamentul uro!ean necesită o abordare mai am!lă+

In tratatele originale .arlamentul uro!ean s"a desenat ca un organ ce re!re%intă vocea !o!orului,

dar cu foarte slabe !rerogative+ Aceste tratate i"au acordat doar un rol consultativ în ado!tarea

legislaţiei euro!ene şi a bugetului, şi un control limitat asu!ra Comisiei+ .uterile .arlamentului

uro!ean s"au diversificat !e !arcursul a mai multor eta!e, datorită fa!tului că multe state erau

reticente în a renunţa la suveranitatea naţională, astfel Consiliul Uniunii uro!ene r-măne forumul

deci%ional dominant în materie legislativă+

1eşi mai !uternic dec-t era odată, acesta răm-ne unul din cei trei actori im!ortanţi în !rocesul

legislativ+ Alegerile sale sunt descentrali%ate, unde un număr mic de cetăţeni selectea%ă între

!artidele naţionale !e ba%a chestiunilor naţionale+

.entru mai bine de o decadă .arlamentul uro!ean a u%ur!at rolul Comisiei de a stabili

agenda în !rivinţa Consiliului în !rocesul legislativ euro!ean+ ste a%i !arlamentul cel ce în

!rocesul legislativ acce!tă, refu%ă sau amendea%ă legislaţia comunitară+

.artici!area la alegerile euro!ene este una restr-nsă, datorită caracterului de noutate, acesta

a!ăr-nd în calendarul electoral tocmai în '(G(, iar membrii nu devin figure bine cunoscute astfel

înc-t e#istă !uţină !olitică a !ersonalităţilor care altminteri trage interesul alegătorilor în tim!ul

alegerilor naţionale+

1eşi o !arte a s!ecialiştilor crictică !artici!area necores!un%ătoare şi li!sa unui discurs

!rogramatic clar în alegerile euro!ene, .arlamentul uro!ean are un sistem efectiv de coo!erare a

de!utaţilor, a căror o!ţiune de vot !oate şi să nu cores!undă liniei !artidelor de unde !rovin+

Ideologiile dau dau forma votului în cadrul .arlamentului uro!ean+ 1intre diferenţele relevante

între .arlamentul uro!ean şi celelalte instituţii a!are a fi tendinţa de a ado!ta deci%ii cu o largă

ma$oritate+ Această tendinţă, care nu se inscrie în !ractica Consiliului Uniunii uro!ene ne dădre!tul de a crede că acesta legiferea%ă în interes euro"ean.

''





In anii de înce!ut ai Comunităţii, tehnocraţii şi elita di!lomatică au determninat direcţia

de%voltării euro!ene+ Ideea unui consens !ermisiv im!lica un su!ort general cu o!inia !ublică, cu

un acord !asiv, ce !utea !ermite astfel acţiunile guvernamentale+ 1ar întotdeauna a fost !ersistentăideea că o!inia asu!ra viitorului Uniunii era una fragilă, dat fiind !artici!area limitată a !o!orului,

deci%iile luate in cadrul U++ !uteau fi luate uşor de elite ce nu reflectau sau nu !ăreau să reflecte

dorinţele !o!ulare+

1es!ărţirea în cadrul acestui consens s"a făcut vi%ibilă în anii '(()+

5eferendumul dane%, c-t şi acel mic /da0 din !artea 6ranţei au fost semnalele de alarmă că

guvernele nu sunt !e aceeaşi lungime de undă cu electoratele lor+

1in cele e#!use re%ultă clar că avem de a face cu cea mai democratică instituţie, du!ă

Curtea de Qustiţie a Comunităţilor uro!ene, dintre cele e#istente în cadrul Uniunii, !o%iţie umbrită

de !oliticile guvernelor ce acţionea%ă în sens contrar acestei dorinţe de democrati%are a Uniunii ,

as!ect enunţat foarte succinct în următorul fragment:

0 Bm"ing*ndu0i "e cetăţeni să0şi demonstreze caitatea de adevăraţi euro"eni "rezent*ndu0

se a vot "artidee naţionae sunt "rimee care sugerează utiitatea reativă a scrutinuui. !e nu0şi

irosesc "ersonaităţie de marcă e)i*ndu0e a (ru)ees ci foosesc această ocazie fie "entru a

scă"a indezira&iii fie "entru a recom"ensa "ersonaităţi a sf*rşit de carieră fie "entru a da o

şansă de a c*ştiga e)"erienţă "oitică unor miitanţi i"siţi de "ers"ective naţionae reae. -aţiunie

seecţiei candidaţior e)"ică de atfe de ce foru re"rezentativ euro"ean se &ucură de una din cee

mai ridicate rate de nnoire a "ersonauui "oitic din famiia sa re"rezentanţii euro"eni fiind

aşezaţi sau retraşi de "e iste de "artidee or "otrivit unor cacue de o"ortunitate naţionaă1C 0+

II.2. !uro"a cetăţenior.

1efinită de catre !rof+ Ioan Muraru ca fiind egatura "oitică şi 4uridică "ermanentă dintre

o "ersoană fizică şi un anumit stat egătură e)"rimată "rin totaitatea dre"turior şi a o&igaţiior

reci"roce dintre o "ersoană şi statu a cărui cetăţean este şi o egătura 4uridică s"eciaă

refectată "e "an e)tern "ăstrată şi "reungită oriunde s0ar găsi "ersoana in statu său de

origine in at stat "e mare in cer sau in cosmos 1' cetăţenia re!re%intă un moment a!arte in

constructia euro!eană+.entru !rima dată, termenul de /cetăţean0 il int-lnim in cadrul &ratatului de la 5oma, iar

anga$amentul solemn că Uniunea este o uniune intre !o!oare, îşi găseşte aici e#!resia concretă+

'G htt!:<<HHH+monde"di!lomatiTue+ro<.arlamentul"uro!ean"o"!asiune+html'3 Augustin 6uerea,0 Dre"t comunitar a afacerior 0, ditia a II"a reva%uta si aduagita, Universul $uridic, ucuresti 2))B, !ag+B

'2

http://www.monde-diplomatique.ro/Parlamentul-European-o-pasiune.html







Iniţial indre!tată in direcţia obiectivelor economice, Uniunea a acordat o atenţie s!orită

ince!-nd cu &ratatul de la Maastricht dimensiunii sale !olitice şi democratice+1e altfel, in această direcţie, " a a!ro!ierii uro!ei de cetăţenii săi, au militat şi ra!oartele

din domeniul coo!erării !olitice euro!ene+&ratatul de la Maastricht instituie cetăţenia euro!eană in cadrul Comunităţilor uro!ene+

Acest a!ort este fundamental !entru afirmarea identităţii euro!ene, aceasta instituţie fiind e#!resia

legitimităţii democratice a construcţiei euro!ene şi a unei uniuni din ce in ce mai str-nse intre

!o!oarele euro!ene+&ratatul de la 5oma !revede că se instituie o cetăţenie a Uniunii, iar in continuare

!reci%ea%ă că cetăţean al Uniunii este orice !ersoană av-nd naţionalitatea unui stat membru+

Conform dis!o%iţiilor acestuia, cetăţenii Uniunii se bucură de dre!turi şi sunt su!usi obligatiilor

!revă%ute in &ratat+Cetăţenia euro!eană se acordă automat cetăţenilor statelor membre ale Uniunii'(+

1eci !remisa, condiţia necesară şi suficientă in vederea acordării acestei cetăţenii este tocmai

deţinerea unei cetăţenii dintre cele 2G c-te sunt statele membre+&ratatul de la Amsterdam clarifică ra!ortul dintre cetăţenia euro!eană şi cetăţenia naţională,

!reci%-nd că cea dintai o com!letea%ă !e cea de"a doua, fără a o inlocui+Avanta$ul imediat al cetăţeniei este dat de !osibilitatea e#ercitării dre!turilor din conţinutul

său !e intreg teritoriul Uniunii şi de o consolidare indirectă a dre!turilor fundamentale+

.rinci!alele dre!turi din conţinutul cetăţeniei euro!ene sunt: dre!tul la libera circulaţie şi se$ur !e teritoriul statelor membre, dre!tul de a alege şi de a fi ales in cadrul alegerilor !entru .arlamentul uro!ean şi

la alegerile munici!ale din statele membre in aceleasi conditii ca si resortisanţii

acestor state, dre!tul la !rotecţie consulară şi di!lomatică din !artea statelor membre !e teritoriul

unui stat terţ unde statul de origine nu este re!re%entat, dre!tul de !etiţie in faţa .arlamentului uro!ean şi al Mediatorului uro!ean, c-t şi

dre!tul de cores!ondenţă cu instituţiile Uniunii şi organele consultative ale acesteiaintr"una din limbile tratatelor+

Unele dintre aceste dre!turi e#istau anterior &ratatului de la Maastricht, însă ele sunt

regru!ate cu acest !rile$ şi conferite in temeiul calităţii de cetăţean euro!ean+Conţinutul cetăţeniei euro!ene este aşadar evolutiv+ a este re%ultatul căutarii unei /legături

!olitice şi sociale0 intre Uniune şi cetăţenii statelor membre+Cetăţenia euro!eană nu !oate fi înţeleasă dacă este !rivită numai din !unct de vedere $uridic+

Acest lucru se intam!lă !entru că cetăţenia euro!eană are şi o !uternică semnificaţie !olitică, iar

'( Curtea de Qustitie a !reci%at ca aceasta se acorda si in ca%ul !ersoanelor care au o dubla cetatenie 7 CQC, Micheletti,G+)G+'((2, cau%a C B(<((), Culegere '((2, I"2+

'





!rinci!iile sale stau la ba%a valorilor !olitice şi ale unei democraţii moderne care constituie temeiul

!rocesului de integrare2)+5ealitatea este că cetăţenia euro!eană nu conferă in mod veritabil titularilor săi un rol

im!ortant in !rocesul deci%onal, facilit-ndu"le mai ales libera circulaţie şi deschi%-nd !osibilitatea

unui dialog cu instituţiile şi organele Uniunii+ r, conţinutul unei cetăţenii este dat tocmai de

dre!turile !olitice+ alta !roblemă este că cetăţenia euro!eană răm-ne doar un catalog de dre!turi,

care nu conferă !rerogative !olitice similare cetăţeniei naţionale, iar criteriul in funcţie de care se

acorda cetăţenia, e#clude orice intervenţie a Uniunii, intr"un final statele sunt cele ce $oacă rolul

e#clusiv, datorită modului de dob-ndire a cetăţeniei euro!ene+

II.3 Pers"ectiva deficituui democratic in cadru #niunii !uro"ene.

5eferendumul dane% şi cel france% au indicat clar că o e!ocă a a!us, cea a /construcţiei

euro!ene0, im!lementată de instituţii şi elite, şi a fost înce!ută una nouă, /e!oca guvernării0, sau a

U5"guvernării, care într"un sistem democratic dă un rol central cetăţenilor şi !o!oarelor+

uro!a şi !artici!area !o!ulară nu au mers niciodată cu adevărat+ .refer-nd să ratifice la

nivel !arlamentar un tratat care este !ractic identic celui refu%at de 6ranţa şi landa în 2))* s"a

ad-ncit !ră!astia dintre cetăţeni şi Uniune+

In ultimii ani construcţia euro!eană şi"a !us de multe ori !roblema necesităţii a!ro!ierii U de

cetăţean ca unică manieră de a se a$unge la o de!lină legitimitate !olitică a acesteia+2'

Multe din deci%iile im!ortante sunt luate ca re%ultat al negocierilor dintre liderii !olitici, iar

alegătorii obişnuiţi sunt numai rareori întrebaţi ce g-ndesc+ Aceştia !ot comunica cu guvernele

naţionale, însă aceasta nu este dec-t o formă indirectă de re!re%entare, iar guvernele iau adesea

deci%ii fără a le mai ra!orta cetăţenilor+

6ără !roceduri democratice autentice nu va fi viitor, căci nu va mai e#ista comunicare între

guvernanţi şi guvernaţi+

Indiferent c-t de mult incearcă Comisia să facă uro!a să !ară mai reală cetăţenilor săi şi

indiferent c-t de des vorbeşte Consiliul uro!ean des!re im!ortanţa trans!arenţei, o !roblemă

răm-ne critică: uro!eanul obişnuit cunoaşte !uţine lucruri des!re cum funcţionea%ă U22+

.ractica guvernelor statelor membre de a !re%enta iniţiativele dureroase în domeniul social ca fiind

im!use de la U nu a adus în nici un ca% un !lus de sim!atie !entru nivelul comunitar+

At-t tim! c-t statele membre erau de facto arti%anii tratatelor fondatoare, deficitul

democratic nu re!re%enta un !ericol+ A fost anul '(B) c-nd Curtea de Qustiţie a Comunităţilor

2) Augustin 6uerea, o".cit +, !ag+ G2' Iordan Sheorghe arbulescu, /#niunea !uro"eana. De a nationa s"re federa /, ditura &ritonic, ucuresti, 2))*, !g+2'22 .ond li%abeth,o".cit + !ag+'('

'





uro!ene a !roclamat cele două !rinci!ii ale dre!tului comunitar, efectul direct şi efectul !rioritar,

c-nd statele membre au înce!ut să !roteste%e, iar conce!tul de deficit democratic a ieşit la su!rafaţă+

substanţială !ierdere a !uterilor a determinat im!licit frica statelor membre de a fi guvernate dealţii, de e#em!lu de instituţii su!ranaţionale datorită creşterii !redominante a sistemului de vot

ma$oritar, ce nu reflectă în mod necesar interesele tuturor statelor membre+

Eorbind des!re !rocesul democratic al U++ trebuie menţionat că !roiectul constituţional a acordat

un întreg ca!itol vieţii democratice din interiorul Uniunii unde a !us accent !e !rinci!iul egalităţii

democratice, democraţiei re!re%enative şi a democraţiei !artici!ative2+

1eşi &ratatul de la 8isabona "er se !oate, sau nu !oate elimina toate !roblemele acumulate,

aceasta cu!rinde o clau%ă magică, ce !revede iniţiativa cetăţenilor, şi este de bun augur în a aduce

mai a!roa!e cetăţenii de U+ Această initiaţivă va contribui semnificativ în imaginea !olitică a

Uniunii şi va e#ista astfel un dialog între instituţii şi cetăţeni+ In sfărşit vocea cetăţenilor se va face

au%ită+

Im!lementarea de elemente de democraţie directă în sistemul re!re%entativ e#istent va

reinvigora viaţa democratică a Uniunii, se e#tinde !rocedura co"deci%iei anterior !revă%ută doar în

anumite domenii, astfel va fi mai mare trans!arenţa şi res!onsabilitatea în !rocesul legislativ

comunitar+ Această clau%ă !ermite cetăţenilor Uniunii ca atunci c-nd se adună un milion de

semnături să invite Comisia să subscrie o !ro!unere legislativă+

Cu alte cuvinte este !osibil ca cetăţenii euro!eni să a!ese butonul legislativ+ #erciţiul

str-ngerii de semnături !rintre statele membre va naşte de la sine o discuţie euro!eană asu!ra unui

subiect de interes direct într"o masă largă şi activă de cetăţeni+ In orice ca%, dre!tul de iniţiativă

legislativă va aduce o legitimitate considerabilă !rocesului legislativ în U+

Acesta este !rimul !as în direcţia unei democraţii directe sti #! un !as ce necesită mare atenţie si

ne va duce în mod convingător de!arte de stilul vechi al uro!ei interguvernamentale, s!re o

uro!ă a cetăţenilor 2+

4f-rşitul deficitului democratic este !osibil dacă cetăţenilor li se acordă un rol direct în

activitatea U şi sunt încura$aţi să ia la fel de în serios U aşa cum îşi iau !ro!riile guverne

naţionale+

In literatura de s!ecialitate s"au făcut două !ro!uneri !entru a se re%olva !roblema

deficitului democratic+

4"ar !utea înfiinţa o a doua formaţiune !arlamentară, formată din delegaţii ale !arlamentelor

naţionale+ Aceasta ar familiari%a delegaţiile cu ceea ce se înt-m!lă în Uniune+ &otuşi acest2 htt!:<<HHH+euma!+org<$ournal<features<2))*<demodef<avbel$2 htt!:<<HHH+euma!+org<$ournal<features<2))*<demodef<Hallis

'*





aran$ament nu ar face dec-t să intensifice şi sa duble%e un efect al sistemului !re%ent+ .arlamentul

nu este ales at-t ca o adunare cu adevărat euro!eană, ci ca o adunare de de!utaţi naţionali, care

candidea%ă în ţările lor de origine !e liste !ur naţionale, şi îşi desfăşoară cam!ania insist-nd asu!raunor chestiuni naţionale+ adunare cu adevărat euro!eană ar !resu!une nu liste de candidaţi la

nivel naţional, ci liste alese cu un număr mai mic de re!re%entanţi şi formate nu doar din nativi ci şi

din oameni de alte naţionalităţi+ Aceasta ar !utea re%olva deficitul democratic+

abordare com!arativa, inainte de a trage conclu%iile finale este ca dacă e să !rivim cei ce s!un că

nu e#istă deficit democratic in Uniune aceştia invoca fa!tul că av-nd o structură su!ranaţională,

este im!ro!rie com!ararea acestor structuri cu cea de la nivelul naţional+

1eci, nu !utem $udeca o democraţie la nivel su!ranaţional du!ă aceleaşi criterii ce le

folosim !entru a anali%a democraţia la nivel naţional+ 1emocraţia aici e re%ultat al tuturor

nivelurilor, consider-nd sistemul în com!le#itatea sa, deşi unele com!onente nu sunt !erfecte se

consideră ca este democratic dacă în ansamblu !racticile de acolo !ermit structuri democratice

minimale, iar legitimitatea structurilor su!ranaţionale se ba%ea%ă !e eficienţa acestor structuri+

Cei care consideră că e#istă deficit democratic relevă fa!tul că trebuie să e#iste democraţie

la toate nivelurile, inclusiv cel su!ranaţional+

1acă am încerca să folosim o formulă matematică am !utea s!une că în !rimul ca% de

nee#istenţă a deficitului democratic, democraţia este suma democraţiilor de la nivelurile naţionale,

!e c-nd în cealaltă i!ote%ă democraţia re%ultă din media !racticilor naţionale+

1in cele e#!use se concreti%ea%ă un element esenţial, ca şi conclu%ie !rinci!ală, şi anume că

afirmaţia fostului !rim"ministru al 6ranţei in !erioada '(GB"'(3' 0 Nu am inţees niciodată de ce

tre&uie uată in considerare o"inia "u&ica des"re ideie euro"ene0 nu"şi găseşte a!licare in i!ote%a

reducerii deficitului democratic al U++ intr"o eta!ă in care construcţia euro!eană a cedat locul celei

al euroguvernării, sau mai bine s!us, a guvernării Uniunii de către cetăţenii euro!eni+

Bi#liografie$

I. Articole şi publicaţii de specialitate

'+ C%T%LIN &A'FIR( LA&%R VLASCEANU 7coordinatori, Dicţionar de socioogie0 ,

ditura abel0, ucureşti '((3+

2+ F)LLESDAL( ANDREAS( * SI')N +I,+ O=98 t9ere is a Democratic Deficit in t9e !#> A

-es"onse to ?a4one and ?oravcsi/.O @ourna of ommon ?ar/et $tudies , : *"B2+

+ FUEREA AUUSTIN, Dre"t comunitar a afacerior 0, ditia a II"a reva%uta si adaugita,

Universul Quridic, ucuresti 2))B+

'B





+ IUSEPPE 'ARTINIC) oesione integrazione euro"ea e deficit democratico. A""unti

"er una futura ricerca0+ (http://www.federalismi.it)

*. I)RDAN +E)R+E BARBULESCU, /#niunea !uro"eana. De a nationa s"re federa /,ditura &ritonic, ucuresti, 2))*+

B. 'AT+IAS /)ENI"ARC+IBUI, /T9e Democratic Deficit of !# 6oreign and $ecurit8

Poic80 (http://www.iai.it/pdf/articles/archibugi.pdf)

G+ NA&ARE VASILE, / Poitiogie0, ditura Academiei Favale /Mircea cel atran0, Constanta

2))2+

3+ P)ND ELI&ABET+, / -enasterea !uro"ei0, ditura .andora"M, &argoviste, 2))+

(+ STANLE0 +)FF'ANN, 0$isifu euro"ean. $tudii des"re !uro"a 0, ditura Curtea veche,

ucuresti 2))+

1.,+E&AIR &A)NJARI( 'ARIE 'AT), Democraţie şi stat de dre"t 0, 7/1emo9racia dhe

shteti i se dre$tes0, 8uarasi, &irane 2))2+

II. Linkuri web

'+ htt!:<de#online+ro<search+!h!=cuv>democratie2+ htt!:<<HHH+institutul!ro+ro<anali%e<evenimente<!utere+!h!=luna>)(')*+ htt! :<<HHH+carr+ro<2'+htm+ htt!:<<HHH+federalismi+it

*+ htt! :<<HHH+!rinceton+edu<amoravcs<librarP<frameHor9+!df B, htt!:<<ec+euro!a+eu<!ublicRo!inion<inde#Ren+htmG+ htt!:<<HHH+monde"di!lomatiTue+ro<.arlamentul"uro!ean"o"!asiune+html

'G

http://www.institutulpro.ro/analize/evenimente/putere.php?luna=09105

http://www.carr.ro/2313.htm

http://www.federalismi.it/

http://www.princeton.edu/amoravcs/library/framework.pdf

http://ec.europa.eu/public_opinion/index_en.htm


http://www.institutulpro.ro/analize/evenimente/putere.php?luna=09105

http://www.carr.ro/2313.htm

http://www.federalismi.it/

http://www.princeton.edu/amoravcs/library/framework.pdf

http://ec.europa.eu/public_opinion/index_en.htm


problematica deficitului democratic in cadrul uniunii europene

Documents