problematica fondului de rulment

7/28/2019 Problematica Fondului de Rulment

http://slidepdf.com/reader/full/problematica-fondului-de-rulment 1/73

UNIVERSITATEA “BABEŞ – BOLYAI” – CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

ŞI GESTIUNEA AFACERILOR SECŢIA FINANŢE BĂNCI

LUCRARE DE DIPLOMĂ

PROBLEMATICA FONDULUI DE RULMENTLA S.C. “MEDIMPACT” S.A. - MEDIAŞ

Îndrumător:Conf.univ.dr. Lăcătuş Viorel

Absolventă:Gaspar Julia-Katalin



Problematica fondului de rulment la S.C. Medimpact S.A.

2006


INTRODUCERE

Fondul de rulment reprezintă partea din capitalul permanent destinată finanţării activelor

circulante, iar importanţa problematicii fondului de rulment este redată sugestiv de următorul

citat: “ Majoritatea afacerilor eşuează din lipsă de numerar şi nu din dorinţa de a obţine

profit ”.

Obiectivul lucrării îl reprezintă problematica fondului de rulment la S.C. Medimpact

S.A. Mediaş. Întreprinderea supusă analizei acţionează în zona industriei pielăriei fiind

specializată în producţia de pantofi, harnaşamente şi alte produse din piele. Am considerat că

alegerea acestei teme pentru lucrarea de diplomă va fi binevenită, întrucât asemeni tuturor

domeniilor de activitate şi în cazul fondului de rulment, reuşita este garantată de

profesionalism şi cunoaştere.

Lucrarea este structurată în două mari părţi: o parte teortică şi una practică.

Partea teoretică este alcătuită din două capitole care tratează:

• Posibilităţile de finnaţare ale întreprinderii în care am surprins aspecte legate de

conceptul de investiţi; importanţa, necesitatea, oportunitatea şi eficienţa

investiţiilor; posibilităţile de finanţare a activelor imobilizate şi a celor

circulante.

• Problematica generală a fondului de rulment unde sunt aprofundate tematici ca:

fondul d erulment, necesarul de fond de rulment şi echilibrul financiar al

întreprinderii. În tratarea fondului de rulment am surprins aspecte legate de

definiţia, calculul şi strategiile de stabilire ale acestuia. În tratarea necesarului de

fond de rulment am discutat despre conţinutul şi modalităţile de calcul al

2



Problematica fondului de rulment la S.C. Medimpact S.A.acestuia, iar în ceea ce priveşte echilibrul financiar al întreprinderii am arătat

cum poate fi folosit fondul de rulment în acest scop.

Partea practică este structurată în două capitole:• Prezentarea generală a întrerpinderii supuse analizei. Această manieră de

tratare am considerat că este binevenită deoarece societatea analizată a fost

supusă schimbărilor specifice trecerii la economia de piaţă. Astfel am prezentat

unele elemente legate de organizarea şi structura ei funcţională (prin prezentarea

organigramei), structura ofertei de produse şi perspectivele de dezvoltare ale

întreprinderii.

•

Problematica fondului de rulment la S.C. Medimpact S.A. Într-o primă fazăam analizat principalele indicatori din contul de profit şi pierdere şi indicatorii

economico-financiari pentru a avea o imagine de ansamblu asupra situaţiei

financiare ale întreprinderii. Am continuat cu calculul şi analiza fondului de

rulment şi a necesarului de fond de rulment.

Documentarea teoretică am făcut-o pornind de la o serie de lucrări autohtone de

referinţă, în timp ce documentarea practică a avut la bază situaţiile financiare din cardul

întreprinderii şi diverse rapoarte de acticvitate ale societăţii.

Concluziile şi propunerile reprezintă ultima parte a lucrării în care am prezentat situaţia

de fapt în întreprindere şi propunerile ce se impun.

3




CUPRINS

INTRODUCERE.....................................................................................................................................................2

POSIBILITĂŢILE DE FINANŢARE ALE ÎNTREPRINDERII......................................................................4

1.1.CONCEPTUL DE INVESTIŢII, ROLUL ŞI CASIFICAREA INVESTIŢIILOR ................................................................41.2.PREVIZIUNEA, NECESITATEA, OPORTUNITATEA ŞI EFICIENŢA INVESTIŢIILOR ..................................................61.3.FINANŢAREA ACTIVELOR IMOBILIZATE...........................................................................................................91.4.FINANŢAREA ACTIVELOR CIRCULANTE..........................................................................................................14

PROBLEMATICA GENERALĂ A FONDULUI DE RULMENT .................................................................17

2.1.FONDUL DE RULMENT – SURSĂ DE FINANŢARE A ACTIVELOR CIRCULANTE.................................................182.2.NECESARUL DE FOND DE RULMENT – ASPECTE TEORETICE...........................................................................24

2.2.1.Conţinutul şi circuitul necesarului de fond de rulment.........................................................................242.2.2.Metode folosite pentru cuantificarea necesarului de fond de rulment..................................................28

2.2.2.1.Metode analitice folosite pentru cuantificarea necesarului de fond de rulment....... ............... ............... ...........292.2.2.1.1.Evaluarea necesarului de fond de rulment pentru stocurile de materiale destinate producţiei.... ..... ...... ...292.2.2.1.2.Evaluarea necesarului de fond de rulment pentru obiecte de invetar, echipamente de protecţie şiechipamente de lucru..............................................................................................................................................302.2.2.1.3.Evaluarea necesarului de fond de rulment pentru produsele în curs de fabricaţie.............. ................ .......312.2.2.1.4.Evaluarea necesarului de fond de rulment pentru produsele finite...........................................................37

2.2.2.2.Metoda sintetică de calcul al necesarului de fond de rulment..........................................................................392.2.2.3.Evaluarea necesarului de fond de rulment pentru produsele expediate.................. ............... ................ ....... ....42

2.3.ECHILIBRUL FINANCIAR ŞI FONDUL DE RULMENT CA MIJLOC DE EVIDENŢIERE ŞI ANALIZĂ AL ACESTUIA...43

PREZENTAREA GENERALĂ A S.C. MEDIMPACT S.A.............................................................................47

3.1.PARTICULARITĂŢILE ACTIVITĂŢII ÎNTREPRINDERII........................................................................................473.1.1Scurt istoric.............................................................................................................................................47 3.1.2Obiectul de activitate..............................................................................................................................48

3.2.ORGANIZAREA ŞI STRUCTURA FUNCŢIONALĂ................................................................................................493.3.STRUCTURA OFERTEI DE PRODUSE................................................................................................................503.4.PERSPECTIVE DE DEZVOLTARE......................................................................................................................51

PROBLEMATICA FONDULUI DE RULMENT LA S.C. MEDIMPACT S.A.............................................54

4.1.A NALIZA INDICATORILOR DIN CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE....................................................................544.2.CALCULUL ŞI ANALIZA INDICATORILOR ECONOMICO – FINANCIARI.............................................................604.3.CALCULUL ŞI ANALIZA FONDULUI DE RULMENT ŞI A NECESARULUI DE FOND DE RULMENT........................63

CONCLUZII ŞI PROPUNERI............................................................................................................................69

BIBLIOGRAFIE...................................................................................................................................................72

CAPITOLUL 1

POSIBILITĂŢILE DE FINANŢARE ALE ÎNTREPRINDERII

1.1. Conceptul de investiţii, rolul şi casificarea investiţiilor

4



Problematica fondului de rulment la S.C. Medimpact S.A.Pentru a răspunde exigenţelor tot mai mari ale pieţei, întreprinderile trebuie să-şi

îmbunătăţească permanent parametrii tehnico-economici şi, în timp, să se dezvolte. Dacă

întreprinderea doreşte să fie competitivă şi să se dezvolte trebuie să aibă în vedere noi

investiţii pentru modernizarea echipamentelor şi tehnologiilor sale, precum şi pentruinvestiţiile pe care le impune strategia sa de dezvoltare.

Noţiunea de investiţii este tratată în literatura de specialitate cu un înţeles mai larg şi

altul mai restrâns. În sensul larg, investiţia este considerată a fi compusă din totalitatea

cheltuielilor sau alocărilor de fonduri care vor genera venituri viitoare. În acest caz procesul

de investiţii presupune afectarea unei sume de bani cu scopul de a obţine venituri în mai multe

perioade succesive. În sensul restrâns, investiţiile se referă la cheltuielile efectuate cu scopul

de a procura active fixe, adică de a construi, moderniza şi achiziţiona active fixe de natura

maşinilor, utilajelor, instalaţiilor, clădirilor, mijloacelor de transport şi a altor insrumente de

muncă. Conform acestei abordări, prin procesul de investiţii, moneda se transformă în active

fixe.

Investiţiile sunt definite, de către alţi autori, ca fiind suma de bani pentru crearea,

reconstruirea şi modernizarea capitalului fix şi a capitalului circulant.1

creare

modernizareextindere

înlocuire

Figura 12 – Reprezentarea schematică a definiţei invetiţiei

Generalizând, se poate spune că orice plasament de capital pe termen lung sau scurt cu

scopul de a obţine profit reprezintă o investiţie.

În ceea ce îl priveşte pe managerul financiar, investiţia reprezintă o decizie de a

imobiliza capital pentru ca în viitor să obţină o rentabilitate favorabilă. În acest sens,

managerul financiar are rolul de a găsi şi evalua sursele de finanţare a investiţiilor şi în urma

implementării lor să obţină o rentabilitate corespunzătoare. Managerul financiar trebuie să

compare investiţia iniţială cu încasările pe care le generează şi să o accepte pe aceea a cărei

rentabilitate este superioară costului finanţării şi pentru care rentabilitatea este maximă.

1 Ilie DOGARU, Finanţele întreprinderii, Editura Ceres, Bucureşti, 2004, p. 472 Mihai ADOCHIŢEI, Finanţele întreprinderii în economia de piaţă, Ed Mitrea, Piatra Neamţ, 1993, p. 60

5

Investiţia

Alocare

permanentă decapitaluri pentru

Active fixe saucirculante Rentabilitate

viitoareoptimă/profit



Problematica fondului de rulment la S.C. Medimpact S.A.Rentabilitatea reprezintă, însă doar una din multele criterii de care trebuie să ţină seama

managerul financiar atunci când decide realizarea unei anumite investiţii.

În ansamblul investiţiilor, cele destinate dezvoltării şi modernizării capacităţiilor de

producţie ocupă un loc central. Aceasta poartă denumirea de investiţii productive şi au un rolesenţial în creşterea economică. În prezent, în ţările dezvoltate economic, partea cea mai

importantă a investiţiilor productive este îndreptată spre înlocuiri de capitaluri fixe, spre

modernizări ale celor existente, spre reprofilări de activităţi ale întreprinderilor.

Investiţiile pot fi clasificate3 după mai multe criterii, permiţâd astfel o mai bună

înţelegere a acestei noţiuni.

1. Din punct de vedere al resurselor financiare, investiţiile sunt:

─ investiţii finanţate din fonduri proprii

─ investiţii finanţate din fonduri împrumutate

2. În funcţie de natura investiţiilor 4, se pot desosebi următoarele tipuri de investiţii:

─ tehnice conduc la perfecţionarea bazei tehnice a întreprinderii, prin

achiziţionarea, construcţia, montajul unor utilaje, maşini, instalaţii etc;

─ umane se concretizează în calificarea şi specializarea personalului;

─ sociale au în vedere construcţia de cantine, cămine de locuit;

─ comerciale se referă la publicitate şi reclamă

─ financiare privesc cumpărarea de titluri de participaţie la alte întreprinderi.

Cunoaşterea naturii investiţiilor prezintă o semnificaţie aparte din punctul de vedere al

surselor de finanţare. Pentru investiţiile de înlocuire şi modenizare finanţarea se poate face

mai uşor din credite bancare în condiţii acceptabile de dobândă, de rambursare şi de garantare,

întrucât rentabilitatea este certă şi riscul redus. Dimpotrivă, investiţiile în cercetare, de

expansiune şi în cele strategice vor trebui să antreneze capitaluri proprii în proporţie mai

mare, datorită riscului ridicat şi a unei rentabilităţi mai puţin probabile ale investiţiilor.

1.2. Previziunea, necesitatea, oportunitatea şi eficienţa investiţiilor

În principiu previziunea investiţiilor la o întreprindere presupune stabilirea unui

program de realizare a investiţiilor – fizic şi valoric – şi determinarea fondurilor financiare

necesare pentru finanţarea obiectivelor propuse.5

3

Mihai ADOCHIŢEI, Finanţele întreprinderii în economia de piaţă, Ed Mitrea, Piatra Neamţ, 1993, p. 32-334 Gheorghe STÂNEANU, Finanţele firmei, Editura Dacia, Cluj-Napoca, p. 585 Mihai ADOCHIŢEI, Finanţele întreprinderii în economia de piaţă, Editura Mitrea, Piatra Neamţ, 1993, p. 33

6



Problematica fondului de rulment la S.C. Medimpact S.A.Managerul financiar trebuie să manifeste profesionalitate, un înalt simţ de răspundere

atunci când solicită şi dispune cheltuirea unor fonduri pentru investiţii, când stabileşte

destinaţia şi momentul folosirii lor. Gestionarea judicioasă a fondurilor de investiţii, folosirea

cât mai completă a suprafeţelor construite şi a capacităţilor existente, funadamentareatemeinică şi justificarea economică a fiecărei investiţii, reducerea costurilor şi scurtarea

termenului de punere în funcţiune constituie cerinţe importante şi de neocolit ale economiei

de piaţă, ale confruntării permanennte ale cererii şi ofertei. Datorită acestor motive, factorii

de decizie din întreprindere trebuie să-şi îndrepte atenţia concomitent asupra justificării

necesităţii şi oportunităţii investiţiei, precum şi asupra analizei eficienţei investiţiilor.

Necesitatea unei investiţii este dată de modul în care întreprinderea reuşeşete sau nu să-

şi îndeplinească programul de producţie, în condiţiile normale de lucru şi cu capacităţile de

producţie existente, precum şi pe programul de desfacere. Pentru ca o investiţie să poată fi

considerată necesară, trebuie să corespundă profilului de producţie şi desfacere a producţiei.

Altfel investiţa nu este considerată necesară şi nu va fi introdusă pe lista viitoarelor obiective.

Oportunitatea arată dacă lucrările respective sunt realizate la timpul portivit, ţinând

seama de termenele când noile capacităţi de producţie urmează a fi date în folosinţă.

Oportunitatea este apreciată în strânsă legătură cu necesitatea şi eficienţa investiţiilor.

Totodată, pentru aprecierea oportunităţii investiţiilor trebuie luate în considerare şi alte

aspecte, cum sunt: aprovizionarea cu materii prime, asigurarea forţei de muncă, a resurselor

de energie, a căilor de comunicaţii etc şi a desfacerii produselor obţinute.

Eficienţa economică a investiţiilor este un aspect extrem de important, deoarece acestea

au efecte materiale, valorice şi sociale. Eficienţa poate fi determinată prin raportarea

rezultatelor (efectelor) obţinute la eforturile (cheltuielile) de investiţii şi în funcţie de aceasta

are loc luarea deciziei de implementare sau nu a proiectului de investiţii. În vederea aprecierii

eficienţei investiţiilor se folosesc o serie de indicatori, care prin analiză şi comparaţie stau la

baza luării deciziei de investiţii. Pentru a adopta decizia cea mai favorabilă (profitabilă)

trebuia să se realizeze comparaţii între mai multe variante de proiecte. Proiectul ales se va

conforma obiectivului de a obţine rezultate maxime prin eforturi minime. Indicatorii6 folosiţi

în aprecierea eficienţei investiţiilor trebuie să permită compararea cu alte proiecte din ramura

respectivă, din alte ramuri şi chiar cu cele din întreaga economie; compararea mai multor

variante de proiecte, pentru aceeaşi investiţie şi alegerea celei optime.

6 Mihai ADOCHIŢEI, Finanţele întreprinderii în economia de piaţă, Editura Mitrea, Piatra Neamţ, 1993, p. 627



Problematica fondului de rulment la S.C. Medimpact S.A.Pentru eleborarea şi adoptarea unui proiect de investiţii trebuie întâi de toate realizat un

studiu care să confirme necesitatea, oportunitatea şi eficienţa lor.

Acoperirea nevoilor de finanţare a activelor fixe se face cu prioritate din resurse

permanente. Cea mai economică variantă de finanţare a investiţiilor este autofinanţarea, însănu întotdeauna cheltuielile cu un proicet de investiţii pot fi acoperite din aceste resurse. În

cazul unor proiecte de investiţii noi, de restructurare şi de mare amploare este rentabil să se

apeleze şi la surse din afara intreprinderii.

În ceea ce priveşte realizarea unui proiect de investiţii trebuie avute în vedere

soluţionarea următoarelor aspecte: asigurarea resurselor financiare; alegerea investiţiilor de

finanţare, în condiţiile asigurării unui cost cât mai redus al capitalurilor ce se vor folosi pentru

realizarea investiţiilor; recuperarea fondurilor investite şi reducerea duratei de recuperarea ale

acestora; rambursarea creditelor şi plata dobânzii la termen; asigurarea unei renatbilităţi cât

mai mari de pe urma lucrărilor de investiţii. O problemă fudamentală ce trebuie soluţionată se

referă la atragerea capitalului şi alocarea acestuia în diferite obiective de investiţii. În procesul

de atragere a fondurilor trebuie să se ţină seama de eficienţă, adică de cheltuielile comparative

şi de riscurile pe care le implică diverse izvoare ale acestora. În finanaţarea investiţiilor,

întreprinderea trebuie să ţină cont şi de costurile capitalului şi în acest sens trebuie să

mobilizeze mai întâi fondurile proprii ce se degajă din autofinanţare şi apoi să apeleze la

resurse externe.

Într-o economie de piaţă, principalele surse de finanţare ale investiţiilor sunt:

─ capitalurile proprii

─ capitalurile împrumutate (pe termen mediu şi lung şi pe termen scurt)

Sursele de finanţare ale investiţiilor sunt prevăzute în bugetul activităţii de investiţii

anuale ale întreprinderii, acesta fiind elaborat în cadrul bugetelor de venituri şi cheltuieli.

Acest buget reflectă, pe o perioadă de un an, cheltuielile şi sursele de acoperire a lor. Pe baza

bugetului de investiţii rezultă şi modalităţile de obţinere sau realizare a echilibrului financiar.

8




1.3. Finanţarea activelor imobilizate

Deoarece rezultatul procesului investiţional se materializează în active imobilizate este

firesc ca sursa de finanţare să o constituie capitalul permanent. Obţinerea capitalurilor trebuie

să ţină seama de eficienţă(de costurile de procurare) şi riscurile pe care le implică izvoarele

acestora.

În funcţie de provenienţă, resursele de finanţare a investiţiilor pot fi resurse endogene

sau resurse exogene.

1. Resursele endogene sunt acele resurse care se află în interiorul întreprinderii şi provin din

autofinanţare (amortisment şi profit) şi alte resurse.

a) Autofinanţarea reprezintă un aspect extrem de important în finanţarea activelor

imobilizate, aceasta fiind aceea parte a profitului net care este reţinută şi reinvestită în

activitatea întreprinderii. Elementul definitoriu al autofinanţării constă în faptul că

întreprinderea trebuie să-şi asigure desfăşurarea activităţii şi dezvoltarea ei generală pe seama

eforturilor financiare proprii, într-un orizont de timp mediu (un ciclu de producţie şi

investiţional). Autofinanţarea este utilizată atât pentru finanţarea investiţiilor, cât şi pentru

rambursarea împrumuturilor pe termen mediu şi lung. Posibilităţile maxime ale autofinanţării

sunt date de indicatorul cash-flow.

Autofinanţarea reprezintă cea mai sigură şi ieftină sursă de formare şi sporire a

fondurilor proprii ale întreprinderii, însă nu este suficientă, ceea ce face să fie avute în vedere

şi celelalte posibilităţi de asigurare a necesarului de fonduri.

Autofinanţarea exprimă, astfel, capacitatea de acumulare internă a unei întreprinderi,

care, după ce şi-a plătit furnizorii, salariaţii şi a vărsat impozitele, obţine un profit care va

servi, în aceeaşi timp, ca remunerare a capitalurilor angajate şi va permite investiţii care să

contribuie la menţinerea sau mărirea competitivităţii întreprinderii.7

În funcţie de provenienţă autofinanţarea cunoaşte două forme, astfel:

o autofinanţare de menţinere, incluzând amortizarea şi provizioanele

o autofinanţare de creştere, având la bază profitul net nedistribuit

• Amortisment ul activelor imobilizate reprezintă cea mai importantă resursă

proprie care este folosită pentru finanţarea investiţiilor, menită să înlocuiască activele

7 James BREMOND, Dicţionar economic şi social , Editura Expert, Bucureşti, 1995, p. 1949



Problematica fondului de rulment la S.C. Medimpact S.A.imobilizate uzate, iar programarea acestuia se face anual în funcţie de valoarea de amortizat şi

normele de amortizare.

Amortizarea poate fi privită sub următoarele trei aspecte:

─ ca proces, care presupune o detaşare şi transmitere de valoare din activefixe asupra producţiei;

─ ca o cheltuială, care urmează a se include în costuri;

─ ca fonduri sau resursă financiară, care trebuie să asigure recuperarea

valorilor activelor fixe şi deci finanţarea înlocuirii aceastora.

Astfel amortismentul poate fi definit ca o expresie bănească a uzurii . Totodată,

amortismentul ca fond poate fi definit ca o sumă de bani ce se detaşează din activle fixe şi

care oferă posibilitatea întreprinderilor de a menţine active fixe (atunci când au fost folosite

resursele financiare proprii pentru obţinerea acestora) sau de a rambursa credite (atunci când

au fost folosite resurse financiare împrumutate pentru procurarea de active fixe).

Amortizarea, ca proces, are rolul de a elibera resurse de finanţare pentru reînnoirea

activelor fixe, amortismentul fiind o resursă importantă a autofinanţării.

• Profit -ul stă la baza investiţiilor de dezvoltare a întreprinderii. Repartizarea din

profitul net cu scopul de a finanţa investiţiile se face doar pentru partea rămasă neacoperită

din celelalte resurse proprii (amortizment şi alte resurse). Nivelul profitului arată gradul de

eficienţă a activităţilor, a folosirii activului economic şi a pasivului, adică a capitalului

economic şi a celui financiar. O activitate este eficientă atunci când se compensează eforturile

(cheltuielile) şi se obţine un excedent, adică profit.

În ceea ce priveşte repartizarea profitului trebuie ca să se armonizeze interesele

întreprinderii cu cele ale fiecărui acţionar, asociat, salariat şi ale întregii societăţi.

Profitul brut are următoarele destinaţii principale acoperirea cheltuiellor care se suportă

direct din rezultate; plata impozitului pe profit; profitul net se va folosi pe diferite destinaţii în

funcţie de felul întreprinderii.

Repartizarea profitului net pe destinaţii poate fi reprezentată schematic astfel:

- contractul de societate

- statutul întreprinderii

- creştere capital social

10Profitul net

Acoperireaobligaţiilor din

Reînvestire



Problematica fondului de rulment la S.C. Medimpact S.A.- pentru dezvoltare şi formarea surselor

proprii de finanţare

- pentru salariaţi

- dividende

Figura 28 – Repartizarea profitului net pe destinaţii

În ceea ce priveşte ordinea folosirii resurselor endogene (REn) pentru finanţarea

investiţiilor, aceasta este urmăroarea: soldul anului precedent (Si), adică sumele acumulate şi

nefolosite; alte resurse (aR); amortismentul programat (A), iar în final sumele repartizate din

profit (pP).

2. Resursele exogene sunt atrase în vederea completării resurselor necesare finanţării

investiţiilor. Acestea pot fi: credite bancare, creditul obligatar, sporirea capitalului social,

subvenţii bugetare.

a) Creditele bancare pe termen mediu şi lung reprezintă o posibilitate de acoperire

financiară a investiţiilor.La baza creditelor pe termen mediu şi lung stau următoarele principii9:

încheierea unui contract între întreprindere şi bancă, în cadrul căreia sunt

precizate condiţiile şi modul de acordare şi rambursare a creditului, precum şi

durata şi valoarea sa, dobânda de plătit etc;

acordarea creditului se realizează pe baza de garanţii asiguratorii, indiferent de

valoarea creditului şi termenele de rambursare;

acordarea creditului are loc doar după o analiză a situaţiei patrimoniale şi a

rezultatelor financiare, adică a bonităţii clientului;

în decizia de acordare a creditului se ţine cont şi de gradul de participare cu

fonduri proprii al întreprinderii la finanţarea investiţiei;

8 Gheorghe ANA, Finanţele şi politicile financiare ale întreprinderilor , Editura Economică, Bucureşti, 2001, p.

2969 Mihai ADOCHIŢEI, Finanţele şi politicile financiare ale întreprinderilor , Editura Economică, Bucureşti,2001, p.67

11

pP AaRSi REn +++=

Remuneraţii



Problematica fondului de rulment la S.C. Medimpact S.A. plata unei dobânzi, a cărei valoare este negociată şi stabilită de comun acord

între cele două părţi.

În vederea solicitării unui credit pe termen lung de la bancă, întreprinderea este obligată

să depună o anumită documentaţie. În structura documentaţiei intră cererea de credite;documentaţie tehnico-economică, formată din studiile tehnico-economice, proiectul de

execuţie şi memoriul de necesitate, în cazul dotărilor cu utilaje; studiu de fezabilitate, prin

care se realizează o analiză a activităţilor proprii şi a perspectivelor întreprinderii; bugetul de

venituri şi cheltuilei pentru anul în curs; proiecţia surselor şi a utilizării acestora până la

rambursarea integrală a creditului; bilanţul contabil încheiat pe ultimul an, ultimul bilanţ pe

anul în curs, ultima balanţă de verificare şi contul de profit şi pierdere. După analiza efectuată

de bancă, în cazul unui răspuns favorabil, cei doi parteneri negociază următoarele aspecte

referitoare la împrumut: valoarea creditului, scadenţa, termene de rambursare, nivelul ratelor

şi al dobânzilor, perioada de graţie, modalitatea de acordare (integral la o anumită dată sau

eşalonat) etc. În momentul aprobării acordării creditului de către bancă are loc încheierea

contractului de credit.

b) Creditul obligatar este o formă de îndatorare aflată la dispoziţia întreprinderii,

atragerea de resurse realizându-se prin emisiunea de obligaţiuni. Obligaţiunnea este un titlu

de credit, o hârtie de valoare emisă de bănci, întreprinderi, care conferă deţinătorului calitatea

de creditor faţă de emitent şi de la care are dreptul să primească, pentru suma împrumutată, un

venit fix, sub formă de dobândă.10 În ceea ce priveşte obligaţiunile, emisiunea acestora

presupune existenţa a două părţi: un debitor (cel care este constrâns), adică împrumutatul, şi

un creditor , adică cel care a dat banii cu împrumut, intrând în posesia hârtiei de valoare ce

atestă acest fapt. Emisiunea de obligaţiuni asigură fondurile necesare pentru finanţarea

investiţiilor de dezvoltare. Obligaţiuni se emit de regulă pe perioade cuprinse între cinci şi

treizeci de ani. Retragerea obligaţiunilor se poate realiza fie pe seama resurselor acumulate de

întreprinderea emitentă din rezultatele obiectivului dat în funcţiune, fie prin amortizarea

înanumite cote anuale. Trebuie precizat faptul că cei ce procură aceste titluri de valoare nu îşi

imobilizează resursele până în momentul rambursării deoarece obligaţiile pot fi negociate la

bursă.

c) Sporirea capitalului social pentru finanţarea unei investiţii poate fi realizată doar

cu acordul Adunării Generale a Acţionarilor. Procurarea de resurse prin această cale

presupune emsiunea de noi acţiuni, încorporarea de rezerve, fuziuni. Trebuie precizat, totuşi,10 Gheorghe STÂNEANU, Finanţele firmei, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2004, p. 68

12



Problematica fondului de rulment la S.C. Medimpact S.A.faptul că indiferent de modalitatea aleasă, sporirea capitalului social trebuie făcută numai în

lichidităţi.

d) Subvenţiile bugetare se acordă regiilor autonome, societăţilor comerciale cu capital

integral de stat şi instituţiilor publice pentru investiţiile de interes naţional.e) Leasingul este un sistem special de finanţare a investiţiilor care presupune

achiziţionarea de către o bancă sau instituţie specializată a unui bun imobiliar sau mobiliar şi

închirierea acestuia agenţilor economici în schimbul achitării unei sume de bani. Creditul

leasing poate fi privit ca şi un mijloc suplimentar de finanţare, în scopul realizării programului

de investiţii, pentru care toate capitalurile întreprinderii au fost deja folosite. Sarcinile

financiare create prezintă avantajul pentru întreprindere că în raport cu cele create prin

celelalte forme de credit pe termen mediu şi lung, are supleţe în realizare, oferă posibilitatea

întreprinderii de a-şi procura capitalul fix de care are nevoie.

Obiectul contractului de leasing îl reprezintă finanţarea oricăror bunuri cu valoare

ridicată şi de folosinţă îndelungată. Durata contractului de leasing este, în general, de 75-80%

din durata de viaţă economică a bunului închiriat, putându-se conveni şi asupra unei durate

mai scurte. De regulă, contractul de leasing este irevocabil. Redevenţele, adică sumele plătite

de cel care închiriază, se stabilesc în funcţie de următoarele elemente: amortizarea preţului de

cumpărare a bunului; dobânda la capitalul investit; cheltuieli de întreţinere, administraţie; o

cotă de profit.

În categoria leasingului intră şi operaţiunea lease-back , care constă în vânzarea

întreprinderii unei societăţi de leasing, de la care apoi o închiriază pentru un contract de

leasing. Motivţia unei asemenea operaţii constă în transformarea fondurilor imobilizate în

fonduri disponibile. În măsura în care societatea de leasing reintră în posesia fondurilor

investite, proprietarul iniţial poate răscumpăra fosta sa întreprindere la un preţ dinainte

stabilit, de obicei scăzut.

Odată ce a fost luată decizia de finanţare, urmează elaborarea unui tablou de finanţare

care cuprinde în afara resurselor de finanţare (Rfi) şi a cheltuielilor cu investiţiile (I) şi

obligaţiile privind plăţile pentru investiţiile precedente, concretizate în rambursarea ratelor

scadente ale creditelor (RSc) şi plata dobânzilor (DSc) aferente creditelor pentru investiţii. Se

poate afirma că se stabileşte necesarul total de resurse, conform relaţiei:

13 DSc RSc I R fiTR +++=




1.4. Finanţarea activelor circulante

Finanţarea activelor circulante constituie o investiţie pe termen scurt, iar capitalurile

imobilizate în acest proces trebuie să asigure o eficienţă cât mai ridicată.

Decizia de finanţare a ciclului de exploatare urmăreşte realizarea echilibrului financiar dintre

nevoia de finanţare a activelor circulante şi sursele mobilizate pentru finanţarea acesteia.

Resursele destinate finanţării curente a activelor circulante sunt:

– Pasivele din exploatare

– Creditele bancare pe termen scurt

– Fondul de rulment

În alegerea resurselor de finanţare se are în vedere costul pe care îl presupun în atragerea

şi folosirea lor.

1.5.1. Pasivele din exploatare

Echilibrul financiar pe termen scurt se realizează şi pe seama surselor temporar atrase

de la terţi ca urmare a decalajului în timp existent între momentul apariţiei obligaţiilor de plată

şi stingerea acestora ca urmare a efectuării plăţilor.

Pasivele din exploatare, numite şi resurse atrase, sunt datoriile din exploatare ale

întreprinderii, rezultate în baza relaţiilor contractuale ale ei cu terţii sau statul.11

Caracteristica acestor capitaluri atrase sub forma pasivelor din exploatare este aceea că

sunt un rezultat al cedării dreptului de folosiţă a unor resurse care legal sunt ale furnizorului

sau al statului. Se pot utiliza doar acele pasive care au caracter permanent pentru intervalul

dat, adică un sold minim al datoriilor aferent intervalului respectiv. Pasivele din exploatare

care îndeplinesc aceste două condiţii, adică au sold minim şi permanent, se numesc pasive

stabile. Astfel, pasivele stabile sunt datorii minime şi permanente apărute între întreprindere şi

terţi şi aflate în termenele legale de scadenţă.

Structura pasivelor din exploatare este următoarea:

a. Creditul furnizor

b. Datorii faţă de diverşi creanţieri11 Gheorghe STÎNEANU, Finanţele firmei, Editura Dacia, Cluj-Napoca, p. 213

14



Problematica fondului de rulment la S.C. Medimpact S.A.Creditul furnizor , ca şi formă a creditului comercial, arată obligaţiile întreprinderi faţă

de furnizori cu privire la materiile prime, materialele, energia, apa, utilaje sau alte servicii.

Aceste obligaţii, neachitate în momentul înregistrării lor, reprezintă pentru întreprindere

resurse pentru finanaţări curente. Astfel se poate afirma că creditul furnizor reprezintă odecizie de finanţare, fiind cu atât mai avantajoasă cu cât, de regulă, nu este oneroasă.

Datorii faţă de diverşi creanţieri se referă la următoarele sume datorate, dar încă

neachitate: salariile cuvenite personalului; impozitele şi taxele datorate statului; obliaţiile

către asigurrile sociale şi protecţia socială; dividende de plătit etc.

Acest tip de credit comercial începe din momentul înregistrării obligaţiei de plată şi se

termină odată cu plata sumelor datorate.

Pasivele stabile pot fi împărţite în două categorii:

- pasive stabile de tipul I cuprind datorii cu sold zilnic crescător pâna în ziua plăţii

şi cu termene fixe de plată (datorii rezultate din salarii, impozit pe salarii, CASS,

datorii la gaze, energie, apa etc.);

- pasive stabile de tipul II include datorii cu sold variabil şi cu termene de plată

variabile pe parcursul unei luni de zile (datorii faţă de furnizori pentru

aprovizionări, datorii pentru constituirea de rezerve, garanţii, preliminari pentru

plata concediilor, pentru efectuarea reparatiilor capitale etc.)

În funcţie de tipul pasivelor de exploatare se poate aplica şi metodologia de calcul care

cuprinde metoda numărului de zile de întârziere şi metoda soldurilor zilnice.

Metoda soldurilor zilnice se aplică pentru pasivele din prima categorie, iar metoda

zilelor de întârziere se aplică pentru pasivele stabile de tipul II.

1.5.2. Creditele bancare pe termen scurt

Pentru completarea surselor proprii şi atrase întreprinderea apelează pentru finanţarea

stocurilor şi a cheltuielilor de exploatare şi la credite bancare pe termen scurt. Necesarul

creditelor de trezorerie se determină trimestrial prin compararea necesarului de finanţare a

ciclului de exploatare cu totalul resurselor proprii şi atrase. Trezoreria negativă sau deficitul

de trezorerie va fi acoperit prin solicitarea de noi credite.

Pentru acordarea creditelor, băncile solicită întreprinderilor o documentatie bine

fundamentată care urmăreşte destinaţia creditului, situaţia veniturilor şi cheltuielilor ce vor fi

realizate în anul curent, ultimul bilanţ şi Contul Profit şi Pierdere, garanţiile disponibile. În

15



Problematica fondului de rulment la S.C. Medimpact S.A.urma negocierilor sunt stabilite valoarea creditului, modul de acordare şi rambursare a

acestuia, nivelul dobânzii, scadenţele şi garanţiile asiguratorii.

Deoarece cheltuielile financiare influenţează în mod direct rezultatul exerciţiului anual,

se impune reducerea la minimum al acestora. După o analiză a costurilor creditelor,întreprinderea trebuie să aleagă acel tip de credite care comportă cele mai mici costuri, adică

dobânzile aferente, comisioanele şi celalte cheltuieli aferente perioadei de creditare să fie

minime.

În ceea ce priveşte divizarea riscurilor , aceasta se realizează prin alegerea băncilor

comerciale şi a resurselor necesare. În alegerea băncilor se pot ivi două probleme importante,

prima fiind legată de numărul băncilor cu care să se lucreze, iar a doua de tipul de bancă.

Menţinerea puterii de negociere se referă la modul de folosire a creditelor, respectarea

termenelor de rambursare şi garanţiile cerute în acordarea creditelor.

Componentele principale ale bonităţii sunt următoarele: lichiditatea patrimonială,

solvabiliatetea şi rentabilitatea (este exprimată prin rata profitului net, calculat în raport cu

capitalul social şi care caracterizează eficienţa întregii activităţi). Există, însă, şi aspecte care

nu pot fi cuantificate, astfel imaginea bonităţii trebuie completată cu o analiză calitativă a

activităţii Bonitatea unei întreprinderi este verificată de către bancă atât pe baza unor surse

directe de informare (bilanţ, balanţa de verificare, cont de profit şi pierdere şi alte documente)

cât şi din surse de informare indirecte (parteneri de afaceri, terţe persoane) şi care constituie

un factor decisiv în acordarea creditelor.

După încheierea negocierilor, are loc semnarea contractului de credit , care cuprinde:

suma împrumutată, rata procentuală a dobânzii, graficul rambursării creditului (cu data

scadentă şi sumele aferente), garanţiile aduse pentru obţinerea creditului, alţi termeni şi

condiţii negociate.

Costul creditelor pe termen scurt este determinat în principal de dobânda ca preţ al

capitalului împrumutat. Costul total al creditului presupune ca la rata negociată a dobânzii să

se adauge şi anumite comisioane bancare precum şi luarea în calcul a aşa numitelor zile de

banca sau zile-valoare.

Pentru a-şi completa resursele proprii, întreprinderea poate apela la mai multe tipuri de

credite, astfel se poate vorbi de: credtie de trezorerie; credite pentru stocuri, cheltuieli şi alte

active ce se constituie temporar, dar care sunt justificate din punct de vedere economic;

16



Problematica fondului de rulment la S.C. Medimpact S.A.credite pentru stocuri sezoniere de materii prime şi produse de povenienţă agricolă; credite

pentru nevoi temporare pe termen de până la 90 de zile.

Creditele de trezorerie sunt menite să acopere diferenţele dintre totalul stocurilor şi

cheltuielilor pe de o parte şi totalul resurselor formate din fondul de rulment, pasivele deexploatare şi încasări pe de altă parte.

Credite pentru stocuri acoperă anumite cheltuieli şi alte active constituite temporar din

cauze justificate. Se obţin printr-un cont de împrumut, pentru care întreprinderea trebuie să

depună cererea şi documentele necesare.

Creditele pentru stocuri, cheltuieli şi alte active ce se constituie temporar sunt

obţinute de către întreprindere printr-un cont de împrumut, pe baza cererii şi a situaţiei

prezentate băncii. Din acest împrumut se pot efectua plăţi pe măsura aprovizionării şi

cheltuielilor respective.

În situatia în care plafonul de creditare a fost depăşit pentru acoperirea deficitului de

trezorerie ea poate apela şi la alte surse cum ar fi: creditul de scont , daca întreprinderea are

efecte comerciale de vândut; creditul de factoring , dacă există pe piaţă societăţi care preiau

contra comision facturile întreprinderii spre urmărire sau încasare.

Modul de utilizare şi garanţia creditelor se verifică, faptic şi scriptic, de către bancă pe

toată durata delurării creditului. Verificarea scriptică se realizează pe baza datelor din bilanţ

sau balanţa de verificare, precum şi a altor date pe care le prezintă întreprinderea. Verificarea

faptică se realizează la faţa locului şi vizează existenţa stocurilor, calitatea acestora, condiţiile

de păstrare, utilizare şi valorificare.

CAPITOLUL 2

PROBLEMATICA GENERALĂ A FONDULUI DERULMENT

17




2.1. Fondul de rulment – sursă de finanţare a activelor circulante

Tratarea cu o atenţie deosebită a fondului de rulmment reprezintă o sarcină care trebuie

îndeplinită de către întreprindere, din cel puţin următoarele motive:

– studiile arată că cea mai mare parte a timpului unui manager financiar este orientată

spre operaţiile interne zilnice, care poate fi subsumat sub denumirea de

managementul fondului de rulment;

– de obicei, activele curente reprezintă mai mult decât jumătate din totalul activelor

unei întreprinderi. Deoarece acestea reprezintă o investiţie atât de mare şi pentru că

aceste investiţii sunt din ce în ce mai volatile, activele curente merită atenţia

deosebită a managerului financiar;

– managementul fondului de rulment este important, în special, pentru întreprinderi

mici şi mijlocii. Deşi aceste întreprinderi pot minimiza investiţiile în active fixe prin

închirierea sau leasingul echipamentelor, ei nu pot evita investiţiile în numerar,

stocuri şi clienţi. Astfel, activele curente sunt extrem de importante. Deasemenea,

pentru că aceste întreprinderi au acces limitat pe piaţa de capital pe termen lung,

trebuie să se bazeze pe împrumuturile, pe termen scurt sau lung, oferite de bănci.

Acestea afectează în mod direct fondul de rulment prin mărirea volumului datorilor

curente.

– legătura dintre creşterea vânzărilor şi nevoia de finanţare a activelor curente este

directă şi foarte strânsă. Aceste nevoi trebuie finanţate, şi din cauză că sunt atât de

strâns legate de volumul vânzărilor, este foarte important ca managerul financiar să

ţină seama de evoluţia fondului de rulment al întreprinderii.

In acepţiunea patrimonială, activul şi pasivul sunt formate din două mari mase:

– o masă relativ permanentă (cu o durata >1 an), formată din activul

imobilizat (Ai) şi capitalul permanent (CP);

– o masă mobilă (cu o durata < 1 an), alcatuită din activul circulant (Ac)

şi obligaţiile pe termen scurt (OTS).

Potrivit teoriei patrimoniale, o întreprindere este solvabilă dacă asigură echilibrul

maselor de aceeaşi durată, dacă respectă urmatoarele reguli financiare:

Active imobilizate (Ai) = Capital permanent (CP)

Active circulante (Ac) = Obligatii pe termen scurt (OTS)

18



Problematica fondului de rulment la S.C. Medimpact S.A.Respectarea strictă a acestor ecuaţii de echilibru presupune o activitate fără întreruperi şi

de o regularitate perfectă în privinţa încasărilor şi plăţilor. Cu alte cuvinte, întreprinderea

trebuie să dispună la fiecare scadenţă a unei obligaţii, de disponibilităţi suficiente pentru a le

achita. Realizarea practică a acestor cerinţe este dificilă deoarece activele (ca intrări potenţialede fonduri) şi pasivele (ca ieşiri potenţiale de fonduri) sunt asimetrice din punct de vedere al

riscului. În timp ce exigibilitatea obligaţiilor pe termen scurt este certă, transformarea

activului în disponibilităţi este aleatoare, putând fi perturbată de o serie de factori economici,

financiari şi de conjunctura lor. Această asimetrie impune necesitatea constituirii unei rezerve,

a unei marje în măsura să facă faţă “neregularităţilor de scadenţă”, cunoscută în teoria

economică sub numele de fond de rulment patrimonial.

Deşi ideal ar fi ca fondul de rulment permanent să fie întotdeauna mai mare sau egal cu

necesarul de fond de rulment, acest lucru nu se întâmplă des în practică datorită faptului că

apar anumite riscuri la nivelul elementelor de bilanţ sub un an. Aceste riscuri se referă la:

– reducerea vitezei de rotaţie a capitalurilor imobilizate în active sub un an,

datorită diminuării temporare a volumului vânzărilor;

– posibilitatea ca unele creanţe să se dovedească irecuperabile, iar unele stocuri

să devină neutilizabile;

– accelerarea rotaţiei pasivelor sub un an deoarece furnizorii au cerut să fie plătiţi mai repede.

Datorită situaţiei faptice, în atenţia întreprinderii trebuie să stea dezechilbrul dintre

necesarul de fond de rulment şi fondul de rulment permanent. În cazul în care necesarul de

fond de rulment este mai mare dacât fondul de rulment permanent, restabilirea echilibrului se

poate realiza prin acţionarea fie asupra mărimii necesarului fondului de rulment (în sensul

diminuării lui), fie asupra mărimii fondului de rulment (în sensul creşterii acestuia). Există

posibilitatea apariţiei situaţiei în care necesarul de fond de rulment este mai mic dacât fondul

de rulment permanent, caz în care execedtul de trezorerie urmează a fi plasat pentru

fructificare.

În calclul fondului de rulment trebuie ţinut cont de cele două orientări existente în ceea

ce priveşte bilanţul contabil al unei întreprinderi. Astfel fondul de rulment poate fi calculat pe

baza:

─ bilanţului contabil, portivit orientării lichiditate-solvabilitate

19



Problematica fondului de rulment la S.C. Medimpact S.A. ─ bilanţului contabil, portivit concepţiei funcţionale.

a) Calculul fondului de rulment pe baza bilanţului contabil, portivit orientării

lichiditate-solvabilitate

În funcţie de conţinutul său, fondul de rulment poate fi brut, net, propriu, şi străin.• Fond de rulment brut/tatal(FRB): reprezintă totalitatea elementelor de active circulante ce

pot fi transformate în lichidităţi într-o perioadă mai mică de un an, efectuând astfel cel puţin o

rotaţie (un rulment). FRB include stocuri diverse, creanţe clienţi, avansuri acordate

furnizorilor, disponibilităţi în casă, în cont sau în carnete de cecuri eliberate.

• Fondul de rulment net/permanent(FRN): reprezintă partea din capitalul permanent

destinată finanţării activelor circulante. Fondul de rulment net poate fi definit:12

─ pornind de la elementele cuprinse in partea superioara a bilanţului:FR= CP - Ai

Prin urmare, fondul de rulment reprezintă acea parte din capitalul permanent care

depăşeşte valoarea imobilizărilor nete şi poate fi afectată finanţării activelor

circulante.

─ pornind de la elementele de la baza bilantului:

FR = Ac – OTS

Astfel, fondul de rulment reprezintă excedentul activelor circulante peste valoarea

obligaţiilor pe termen scurt.

• Fond de rulment propriu (FRP): este partea din capitalul propriu afectată finanţării

activelor circulante. FRP reflectă excedentul capitalului propriu faţă de imobilizările

întreprinderii şi semnifică astfel autonomia de care aceasta dispune în finanţarea investiţiilor.

FRP= Capital propriu – Active imobilizate sau FRP = FRN – Datorii la termen12 M NICULESCU, Analiza economico- financiara, Editura Economică, Bucuresti, 2003, p. 283

20

Activeimobilizate nete

Fond de rulment

Capital prorpiu

permanent

Active circulante

Datorii financiare pe TS

Fond de rulment



1= Rt

Ac0= FRN

1> Rt

Ac0> FRN


• Fond de rulment străin/împrumutat (FRS/FRÎ): se determină ca diferenţă între fondul de

rulment net şi fondul de rulment propriu, reflectând astfel datoriile la termen.

FRS =FRN – FRP sau FRS = Capital permanent – Capital propriu

b) Calculul fondului de rulment pe baza bilanţului contabil, portivit concepţieifuncţionale

Conform schemei de mai jos, calculul fondului de rulment net general (FRNG) se poate

realiza pornind de la:

─ activul bilanţului, astfel:

FRNG = (Nevoi ciclice + Nevoi de trezorerie) – (Resurse ciclice + Resurse de .

trezorerie)

─ pasivul bilanţului, astfel:FRNG = (Resurse durabile – Amortisment) – Imobilizări

FRNG = Resurse stabile – Nevoi stabile

Activ PasivActive imobilizate în

afara exploatării(AIAE)Resurse proprii ( dincare amortismente şiprovizioane) (RPR)

Imobilizări de exploatare(IE) Împrumuturi (scadenţe

mai mari sau mai micide un an) (ÎMPR)

Fondul de rulmentfuncţional

(FRF/FRNG)

Principalele corelaţii ale fondului de rulment net sunt stabilite în funcţie de raportul

existent între activele circulante (Ac) şi resursele de trezorerie (Rt):

· Fond de rulment net neutru

În acest caz solvabilitatea pe termen scurt pare asigurată, însă egaliatea între activele

circulante şi resursele de trezorerie este fragil, fiind necesară asigurarea unor

lichidităţi suplimentare.

· Fond de rulment net pozitiv

21

ResursestabileNevoi

stabile



1< Rt

Ac< FRN

Problematica fondului de rulment la S.C. Medimpact S.A.Întreprinderea poate face faţă tuturor scadenţelor pe termen scurt şi dispune de un

excedent de lichidităţi care îi asigură echilibrul financiar pe termen scurt.

Întreprinderea are o situaţie favorabilă în termeni de solvabilitate, pentru că este în

măsură să facă faţă obligaţiilor la scadenţă, dispunând în plus de un stoc tampon delichidităţi potenţiale.

· Fond de rulment net negativ

În cazul fondului de rulment net negativ, întreprinderea nu îşi acoperă necesităţile

pe termen scurt din lichidităţile potenţiale, ceea ce impune resurse suplimentare de

finanţare. Totuşi, în condiţiile în care activele circulante se rotesc mai repede decât

datoriile pe termen scurt, întreprinderea realizează lichidităţi mai repede decât ritmul

în care trebuie achitate datoriile pe termen scurt şi îşi poate asigura echilibrul

financiar chiar şi în condiţiile unui fond de rulment negativ.

Întreprinderea trebuie să urmarească fundamentarea mărimii optime a fondului de

rulment, respectiv mărimea strict necesară care să determine costuri de capital minime şi să

ofere siguranţă echilibrului financiar. În general, în stabilirea fondului de rulment,

întreprinderea are trei opţiuni strategice:

– strategia conservatoare a fondului de rulment, presupune stabilirea

fondului de rulment deasupra oricărei oscilaţii trimestriale a necesarului de active

circulante. În acest caz se renunţă complet la utilizarea creditului pe termen scurt

existând în permanenţă excedent de lichidităţi pe seama fondului de rulment care trebuie

plasate spre remunerare pentru a asigura rentabilitatea generală a întreprinderii;

Total active (u.m.)

Active curente Finanţare temporară

fluctunate

22



Problematica fondului de rulment la S.C. Medimpact S.A. Finanţare

. permanentă

Active curente permanente

Active imobilizate

Timp

– strategia prudentă a fondului de rulment, presupune stabilirea

fondului de rulment astfel încât să acopere nevoile medii de active circulante. Conform

acestei orientari în perioada de vârf de activitate întreprinderea apelează la credite pe

termen scurt iar în perioada de gol de activitate apare excedent de lichidităţi în fondul de

rulment ce poate fi plasat pe termen scurt;

Total active (u.m.)

Active curente Finanţare temporară

fluctunate

Finanţare permanentă

Active curente permanente

Active imobilizate

Timp

– strategia riscantă a fondului de rulment, potrivit căreia fondul de

rulment va fi stabilit la un nivel inferior oscilaţiilor activelor circulante în cursul anului.

Optând pentru această orientare strategică, întreprinderea apelează în permanenţă la

credite de trezorerie, astfel încât rentabilitatea sa depinde de nivelul dobânzii. Este o

situaţie acceptabilă numai în condiţiile în care rentabilitatea întreprinderii este mai maredecât rata dobânzii.

Total active (u.m.)

Active curentefluctuante Finanţare temporară

23




Active curente permanente Finanţare permanentă

Active imobilizate

În stabilirea unui echilibru între fondul de rulment şi necesarul de fond de rulment, o

însemnătate deosebită are fundamentarea planului de finanaţare pe termen lung, care trebuie

să previzioneze modificarea acestui fond în corelaţie cu expansiunea sau restrângerea

volumului de activitate.

2.2. Necesarul de fond de rulment – aspecte teoretice

Efortul financiar al întreprinderii este oferit de către mărimea necesarului de fond de

rulment şi presupune acoperirea acestuia fie prin contribuţii proprii la capitalul proprii, fie

prin îndatorare. Necesarul de fond de rulment este determinat de volumul activităţilor

programate a se realiza şi condiţiile de desfăşurare a acestora. Consuml de materiale şi

serviciile aferente ciclului de exploatare oferă o imagine asupra volumului activităţii

programate, programare care este de competenţa compartimentului tehnic. Managerul

întreprinderii are rolul de a organiza fazele ciclului de exploatare, determinând astfel

condiţiile de desfăşurare a activităţilor care privesc durata de imobilizare a capitalului în

active circulante.

2.2.1. Conţinutul şi circuitul necesarului de fond de rulment

Necesarul de fond de rulment13 exprimă nevoile de finanţare a activelor circulante

pentru săvârşirea normală a ciclului de exploatare. Necesarul de fond de rulment arată nivelul

capitalului circulant care urmează a fi investit în active circulante.

Operaţiile de exploatare antrenează formarea unei nevoi de finanţare, dar conduc şi la

constituirea unor mijloace de finanţare. Confruntarea globală a acestor nevoi şi mijloace de

13 Ioan E. NISTOR, Finanţele întrepriderii, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2002, p. 13624



Problematica fondului de rulment la S.C. Medimpact S.A.finanţare face să se degaje o nevoie de finanţare netă indusă de ciclul de exploatare, adică

necesarul de fond de rulment. Acesta se prezintă schematic, astfel:

Întreprinderea trebuie să îşi gestioneze în aşa fel activitatea, încât datoriile angajate să

aibă scadenţe la intervale cât mai mari de timp, iar încasările să fie realizate pe perioade cât

mai scurte de timp. Realizând acest lucru întrepriderea va avea la dizpoziţia sa sume provenite

gratuit de la terţi.

Numerarul reprezintă substanţa primordială a oricărei afaceri şi teoretic dacă o

întreprindere este profitabilă atunci trebuie să genereze surplus de numerar. În caz contrar, în

cele din urmă, întreprinderea va rămâne fără numerar şi va înceta să mai funcţioneze. Cu cât

întreprinderea se dezvoltă mai repede, cu atât mai multă nevoie va avea de numerar pentru

necesarul de fondul de rulment şi investiţii. Cea mai ieftină şi cea mai bună sursă de finanţare

a activelor circulante în cadrul întreprinderii este fondul de rulment. Un management bun al

acestuia va conduce la generarea de numerar, la creşterea profitului şi la diminuarea riscurilor.

Trebuie reţinut faptul că acordarea creanţelor şi imobilizarea stocurilor reprezintă o proporţie

importantă în profitul total al întreprinderii şi profitul rezultă doar din vânzările încasate.

Nu există un lucru mai important decât a fi plătit pentru produsele sau serviciile şi lucrările

prestate. Un client care nu îşi onorează datoriile nu este client .

În cadrul întreprinderii există două elemente importante care absorb numerarul –

Stocurile şi Debitorii, iar principala sursă de numerar este reprezentată de Credtiori, divesre

drepturi şi Împrumuturi.

25

Stocuri- materii prime- producţia în curs- produse finite

- Clienţi- Efecte de

Creanţe diverse deexploatare

- Furnizori- Efecte de plătit

Datorii diferite deexploatare

Necesarul de fond derulment




Figura 3 – Circuitul necesarului de fond de rulment14

Fiecare componentă a necesarului de fondului de rulment (stocurile, creanţele şidatoriile) are două dimensiuni …….TIMP ……….şi BANI. Când vine vorba de gestionarea

fondului de rulment – TIMPUL ÎNSEAMNĂ BANI. Atunci când numerarul se mişcă repede

în acest circuit sumele imobilizate vor fi minime, întreprinderea va avea la dispoziţia sa

numerar pentru diferite activităţi curente şi nu va fi necesar să apeleze la credite bancare,

reducând astfel costul cu dobânzile bancare. În mod similar, dacă sunt negociate termene

preferenţiale cu furnizorii, se obţin credite pe perioade mai lungi sau cu o valoare mai mare,

creându-se astfel surse gratuite pentru a finanţa activităţile viitoare.Din finanţarea nevoilor ciclice cu resursele ciclice rezultă nevoia de rulment totală

(NFRT): NFRT = Nevoi ciclice - Resurse ciclice

Nevoia de fond de rulment totală are două componente: nevoia de fond de rulment

pentru exploatare (NFRE) şi nevoia de fond de rulment din afara exploatării (NFRAE),

astfel: NFRT = NFRE + NFRAE

Nevoia de fond de rulment pentru exploatare ( NFRE ) reprezintă aceea parte din nevoile

ciclice de exploatare care nu este acoperită din resurse de aceeaşi natură (ciclice) şi care

trebuie finanţată din resursele durabile ale întreprinderii:

NFRE = Nevoi ciclice de exploatare - Resurse ciclice de exploatare

Calculul nevoii de fond de rulment pentru exploatare implica, pe de o parte, activele

(nevoile ciclice de exploatare), iar pe de altă parte, pasivele (resursele) ciclice

corespunzătoare, astfel:

STOCURI

14 www. planware.org26



Problematica fondului de rulment la S.C. Medimpact S.A.+ Creanţe din exploatare (inclusiv: efecte scontate neajunse la scadenţă, diferenţe de

conversie)

+ Cheltuieli înregistrate în avans privind exploatarea

- Furnizori- Datorii fiscale şi sociale aferente exploatării

- Venituri inregistrate în avans din exploatare

= Nevoia de fond de rulment pentru exploatare (NFRE)

Nevoia de fond de rulment din afara exploatării ( NFRAE ) corespunde acelor nevoi

utilizate din afara ciclului de exploatare, care nu sunt finanţate de resursele ciclice şi care

trebuie acoperite din capitalurile permanente: NFRAE = Active diverse - Resurse diverse

Activele diverse corespund creanţelor diverse din afara exploatării, în timp ce resursele

diverse reprezintă datorii diverse din afara exploatării în aceste condiţii, considerăm că nevoia

de fond de rulment din afara exploatării se poate determina astfel:

CREANŢE DIVERSE DIN AFARA EXPLOATĂRII

+ Titluri de plasament

+ Cheltuieli înregistrate în avans din afara exploatării;

- Datorii diverse din afara exploatării

- Venituri înregistrate în avans din afara exploatării;

= Nevoia de fond de rulment din afara exploatării (NFRAE)

Strategii privind finanţarea necesarului de fond de rulment

În cazul în care resursele proprii nu sunt suficiente pentru finanţarea necesarului de fond

de rulment, atunci întreprinderea apelează la credite. De obicei sunt folosite liniile de credit

datorită caracterului reînnoibil al diferitelor componente ale necesarului de fond de rulment:

creanţe şi stocuri.

Necesarul de fond de rulment relevă un risc industrial foarte important, deoarece deşi

finanţarea pe termen scurt cu credite rezolvă problemele de trezorerie imediate, face ca

întreprinderea să fie foarte vulnerabilă la mediul său industrial şi financiar. Astfel, apare

necesitatea analizei în termeni economici a necesarului de fond de rulment, să se stabilească

nevoia reală de finanţare, ţinând cont de strategia şi de riscul acesteia. După această analiză,

coroborat cu calculul altor paramentrii, se va opta pentru finanţarea necesarului de fond de

rulment prin capitaluri proprii sau împrumuturi.

27



Problematica fondului de rulment la S.C. Medimpact S.A.Alegerea modului de finanţare prin capitaluri permanente sau prin datorii pe termen

scurt trebuie să ţină seama de natura nevoilor de investiţii. Pentru acest aspect se pot adopta

trei strategii, conform graficului de mai jos:

Valori

Timp

Figura 4 – Strategii privind finanţarea necesarului de fond de rulment

Strategia optimă este Strategia II, fondul de rulment trebuie să fie minim şi să acopere

necesarul de fond de rulment minim şi permanent, iar surplusul de necesar de fond de rulment

să fie acoperit din credite de trezorerie. Este de precizat faptul că partea de exploatare a

necesarului de fond de rulment care are caracter permanent trebuie finanţat din resurse permanente. Conform acestei strategii se acoperă un nivel mediu al necearului de fond de

rulment, urmând ca excedentul de fond de rulment să fie plasat spre fructificare, iar deficitul

să fie finanţat prin creditele de trezorerie.

2.2.2. Metode folosite pentru cuantificarea necesarului de fond de rulment

Fluxul fizic al intrărilor (achiziţiilor) şi fluxul fizic al ieşirilor (vânzărilor) intervin, în

general, în mod discontinuu. Funcţionarea normală şi continuă a ciclului de exploatare

asigurată prin existenţa stocurilor, care reprezintă anumite cantităţi de resurse materiale şi

cărora le corespund din punct de vedere financiar nişte fonduri. Întreprinderea este nevoită să

deţină următoarele categorii de stocuri, pentru care va trebui să calculeze şi necesarul de fond

de rulment:

– materii prime şi materiale;

– materiale diverse

28

Fond de rulmentminim

Strategia I

Strategia II

Strategia III

Fond de rulment Necesarul de fond de rulment




– produse în curs de execuţie

– produse finite

– produse vândute şi neîncasate (clienţi)

Calculul necesarului de fond de rulment se realizează diferit, în funcţie de anumite

momente, existând metoda analitică şi metoda sintetică de apreciere a necesarului de fond de

rulment.

2.2.2.1. Metode analitice folosite pentru cuantificarea necesarului de fond de rulment

2.2.2.1.1. Evaluarea necesarului de fond de rulment pentru stocurile de materiale

destinate producţiei

Necesarul de finanţat pentru stocurile de materiale destinate producţiei estereprezentat de capitalul ce urmează să fie imobilizat în stocurile de materiale

consumabile, în vederea derulării în condiţii de normalitate a ciclului de exploatare.

Având în vedere numărul mare de repere şi în acelaşi timp volumul considerabil de

muncă ce ar trebui depus pentru determniarea necesarului de fond de rulment pentru

fiecare reper, calculul se efectuează doar pentru acele materiale consumbile care au o

valoare mare şi care deţin o pondere mare în volumul aprovizionărilor. În acest sens,

pentru o gestiune eficientă a stocurilor de materiale consumabile destinate producţiei seîmpart în următoarele două grupe:

materiale nominalizate, reprezentând 70% din total

materiale nenominalizate (diverse)

Pentru a determina necesarul de fond de rulment pentru materialele nominalizate

(NFR N) este luat în considerare faptul că în faza aprovizionării se produce o dispersare a

momentelor de procesare a materialelor între două aprovizionări. În plus, întregul circuit

al activelor circulante se prezintă ca o succesiune de stocuri în toate fazele circuitului deexploatare, de mărimi fizice diferite şi de valori crescătoare pe unitatea de măsură. Astfel,

necesarul de fond de rulment este întotdeauna mai mic decât valoarea stocului maxim,

diferenţa datorându-se stocului curent. În determinarea necesarului de fond de rulment

stocul curent se ia în calcul ca o mărime medie exprimată prin înjumătăţirea intervalului

de timp între două aprovizionări consecutive. Necesarul de fond de rulment se calculează

pentru fiecare material nominalizat după următoarea relaţie:

29




)*2

1(** ritidi sicii

ni N t t t t t p

T

M NFR

i++++= ,

de unde rezultă că: ∑=

=n

i

Ni NT NFR NFR

1

unde:

Mni – necesarul fizic anual de aprovizionat pentru fiecare fel de material nominalizat

“i”

pi – preţul de aprovizionare aferent materialului “i”

t – intervalul de reaprovizionare pe tipuri de stocuri şi pe feluri de materiale “i”

T – perioada de referinţă

NFR NT – necesarul de fond de rulment total aferent grupei de materiale nominalizate

Pentru materialele nenominalizate nu se calculează stocuri optime, iar necesarul de

fond de rulment (NFR D) se determină în mod proporţional în funcţie de raportul ditre

necesarul valoric annual al materialelor nenominalizate (Mad) şi necesarul annual al

materialelor nominalizate (Man) ponderat cu necesarul de fond de rulment total aferent

materialelor nominalizate, folosind relaţia:

NT

an

ad

D NFR M

M NFR *=

În final se determină necesarul de fond de rulment total aferent materialelor

aprovizionate şi stocate destinate producţiei, însumând necesarul de fond de rulment al

celor două grupe de materiale, conform relaţiei: D NT D N NFR NFR NFRT +=+ . Pentru

acest necesar de fond de rulment total trebuie găsite resurse de acoperire.

2.2.2.1.2. Evaluarea necesarului de fond de rulment pentru obiecte de invetar,

echipamente de protecţie şi echipamente de lucru

În derularea activităţilor de producţie este necesar stocarea unor materiale care după

natura construcţiei şi modul de folosire ar trebui să aparţină activelor imobilizate, însă

sunt incluse în categoria activelor circulante din modite de finanţare. În această categorie

intră obiectele de inventar, echipamentele de protecţie şi de lucru şi piesele de schimb.

Stocul acestor elemente prezintă particularitatea că are două stări de existenţă, adică se

constituie atât ca stoc în magazie (în aşteptare) cât şi ca stoc în exploatare. Astfel şi

fondurile imobilizate au valori diferite, pentru că în timp ce stocurile din magazie

30



Problematica fondului de rulment la S.C. Medimpact S.A.imobilizează capitalul – în permanenţă - la nivelul valorii sale, în cazul stocurile în

exploatare imobilizările de capital se reduc ca urmare a includerii valorii acestor elemente

pe costuri. În consecinţă, necesarul de fond de rulment trebuie să exprime limita maximă

a plasamenteloor de resurse în asemenea stocuri.În cazul obiectelor de inventar , necesarul de fond de rulment se stabileşte la valoarea

stocului calculat, aferent perioadei de referinţă. Acelaşi nivel al necesarului de finanţat

este determinat şi în cazul echipamentelor de protecţie.

În ceea ce priveşte echipamentele de lucru, întâlnim o particularitate a acestora. În

momentul trecerii lor în exploatare o anumită parte din valoarea lor ( de obicei 50%) este

suportat de către salariaţii beneficiari. Necesarul de fond de rulment este calculat la

nivelul valorii stocului calculat pentru echipamentele de lucru aferent perioadei de

referinţă.

În cazul pieselor de schimb, necesarul de fond de rulmen se determină la nivelul

valoric al stocului de piese de schimb calculat.

2.2.2.1.3. Evaluarea necesarului de fond de rulment pentru produsele în curs de

fabricaţie

În cazul produselor în curs de fabricaţie, calculul necesarului de fond de rulment

trebuie să ţină seama de felul procesului de fabricaţie. Acesta poate fi continu sau

discontinu.

Producţia cu proces continu înseamnă lansarea comenzilor în fabricaţie în mod

continu, înaintea finisări comenzii anterioare. Astfel există posibilitatea ca în fabricaţie să

fie mai multe comenzi, în diferite stadii de finisare, ceea ce implică nivele diferite ale

imobilizărilor de capital. Odată cu predarea la magazie a comenzilor finisate se

recuperează o

parte din capitalul plasat în producţia neterminată, pe seama căruia se pot finanţa

cheltuielile la comenzile în curs de fabricaţie.

În condiţiile procesului de fabricaţie continue, reprezentarea grafică a evoluţiei

cheltuielilor de exploatat se realizează astfel:

31



Problematica fondului de rulment la S.C. Medimpact S.A.Cheltuieli

B E

A Producţia în curs de fabricaţie C

c Imobilizările de capital

TimpO F

Figura 5 – Evoluţia cheltuielilor de exploatarepentru producţia în curs de fabricaţie cu proces continuu15

Conform acestei reprezentări, se poate afirma faptul că imobilizările de capital în

produsele în curs de fabricaţie evoluează treptat de la cheltuiala iniţială “c” (OA) la

cheltuiala finală “C” (EF), acoperând suprafaţa trapezului OAEF. Trebuie, însă, precizat

faptul că nivelul prezentat nu arată situaţia reală. Aceasta, pentru că în orice moment

capitalurile plasate în produse în curs de fabricaţie la acelaşi produs reprezintă o sumă a

cheltuielilor aflate la diferite nivele ale comenzilor lansate în fabricaţie. Datorită acestei

particularităţi, cheltuiala medie zilnică nu presupune şi o imobilizare egală de capital. De

aceea trebuie ca să se aducă cheltuiala medie zilnică la un nivel cât mai apropiat de

imobilizarea medie zilnică de capital, adică să fie corelate cu ajutorul unui coeficient de

corecţie. Coeficientul de corecţie (K) se calculează după următoarea formulă:cf

cd K = .

unde:

cd – cheltuiala medie pe durata ciclului de fabricaţie, obţinută ca o medie a

cheltuielilor iniţiale şi finale;

cf – cheltuiala finală (producţia fabricată) evaluată la cost.

Limitele de variaţie ale coeficientului de corecţie vor fi între 0<K>1, cu menţiuneacă acest coeficinet este, de regulă, subunitar şi niciodată 0.

În condiţiile producţiei cu proces continuu de fabricaţie, evoluţia cheltuielilor pe

durata ciclului de fabricaţie se poate realiza uniform sau neuniform.

În situaţia în care evoluţia cheltuielilor este uniformă, aceasta poate fi reprezentată

grafic astfel:

Cheltuieli15 Ioan E. NISTOR, Finanţele întreprinderii, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Npoaca, 2003, p. 161

32




B

c0

A C

c

0 d1 d2 d3 d4 Timp

Figura 6 – Evoluţia cheltuielilor care cresc uniformpe durata ciclului de fabricaţie

Analizând graficul se constată faptul că cheltuielile evoluează de la nivelul celor

legate de stocurile de materi prime şi materiale date în consum lacheltuiala finală care

exprimă costul producţiei. În acest caz valoarea coeficientului de corecţie se obţine

raportând suprafaţa trapezului OAEF la suprafaţa dreptunghiului OBEF. Considerând

latura OA = c care reprezintă cheltuiala iniţială şi latura EF = C care reprezintă cheltuiala

finală şi OF = D, atunci coeficientul de corecţia se determină conform relaţiei:

DC

DC c

K *

*

2

+

=

de unde rezultă că:C

C c K

*2

+

= .

Atunci când cheltuielile cresc neuniform pe durata cilului de fabricaţie, la intervale

neegale şi sume diferite, neuniformitatea poate interveni fie de la o fază a fabricaţiei la

alta, fie în cadrul aceleiaşi faze. Pentru calculul coeficientului de corecţie prezintă

importanţă evoluţia cheltuielilor, de aceea durata de fabricaţie se împarte în atâtea faze

(subintervale) în câte se poate constata o evoluţie uniformă a chetuielilor. Astfel cazulevoluţiei cheltuielilor neuniforme se reduce la modelul cheltuielilor uniforme pe faze ale

ciclului de fabricaţie. Această situaţie se reprezintă grafic în cele ce urmează:

Cheltuieli

33

c1

c2

c3

c4

E

F

c4

E




ci = C

A c0

Faza 1 Faza 2 Faza 3 Faza 4 di = D

0 Timp

Figura 7 – Evoluţia cheltuielilor care crescneuniform pe durata de fabricaţie

Valoarea coeficientului de corecţie se poate calcula prin două modalităţi, astfel:

însumarea suprafeţelor trapezelor care delimitează fiecare fază a ciclului

de fabricaţie. Coeficientul de corecţie se determină raportând imobilizarea de

capital în cheltuieli efectuate pe faze, dată de suma suprafeţelor trapezelor la

suprafaţa dreptunghiului, după relaţia:

DC

d cc

d cc

d cc

K

n

nn

*

*2

...*2

*2

1

2

21

1

10+

+++

++

=

−

unde:

cn - reprezintă cheltuiala iniţială sau finală din cadrul fazei de fabricaţie d1-

dn, după caz.

a doua modalitate de calcul a coeficientului de corecţie are în vedere

creşterea medie a cheltuielilor de la sfârşitul unei faze până la finele duratei

ciclului de fabricaţie. Înseamnă că cheltuiala medie din prima fază, adică

2

10 cc +rămâne imobilizată până la finele ciclului, în continuare adăugându-se

creşterile medii de cheltuieli pe faze( Dc ) până la sfârşitul ciclului de fabricaţie.

Ca urmare relaţia de calcul a coeficientului de corecţie devine:

34

c1

c2

c3

*c1

*c2




DC

d D Dd d D Dd D D Dcc

K

n

i

icncc

*

)(*...)(*)(**2

1

1

21312

10∑−

=

−++−−+−++

=

Raportându-ne la figura prezentată anterior se constată că suma imobilizărilor este

dată de suma ariilor dreptunghiurilor formate (haşurate). Înălţimea primului dreptunghi

este egală cu2

10 cc +; al celui de al doilea cu

22

1021 cccc +−

+; al treilea este

22

2132 cccc +−

+etc.

Lungimea primului dreptunghi este egală cu D, al celui de al doilea cu durata de la

sfârşitul fazei întâi până la finele ceclului de fabricaţie, al celui de al treilea cu durata dela sfârşitul fazei a doua până la sfârşitul duratei de fabricaţie ş.a.m.d.

În întreprinderile industriale sunt unităţi în care întreaga materie primă intră în

procesul de fabricaţie de la început, iar celelalte cresc uniform. Asemenea situaţii

exprimate grafic se reprezintă ca în următoarea figură:

Cheltuieli

B

Timp

0 F

Figura 8 - Evoluţia cheltuielilor

Imobilizările de capital în acest caz sunt date de suprafaţa trapezului OAEF.

Coeficientul de corecţie se obţine raportând aria trapezului la aria dreptunghiului OBEF,

adică

DC

DC M

K *

*2

+

=,

35

A

M C

cC

E




de unde rezultă căC

cC M

K 2+

=, unde

M - volumul materiei prime date în fabricaţie, cC = celalte cheltuieli

care privesc ciclul de fabricaţie;

C - cheltuiala finală a produsului care exprimă şi costul produsului.

Atunci când lansarea în fabricaţie se face pe lotul de produse, coeficientul de corecţie

se calculează ţinând seama că o parte din capitalul plasat în cheltuielile întregului lot de

produse se recuperează începând cu finisarea primelor produse din lot şi predate la

magazie. Aceasta înseamnă că o parte din imobilizările făcute se recuperează pentru

starea de producţie neterminată înainte de finisarea întregului lot. Asistăm în acest caz, pe

de o parte, la creşterea cheltuielilor neuniforme, iar pe de altă parte, la descreştereatreptată a lor, care poate fi uniformă sau neuniformă. De exemplu, dacă cheltuielile de

exploatare cresc uniform, iar lansarea în fabricaţie se face în condiţiile prezentate mi sus,

valoarea recuperabilă de capital(VRec) este dată de relaţia:

nn t r t r t r cV *...**Re 2211 +++= ,

unde:

r n – capitalul ce se recuperează prin finisarea produselor finite înainte de

expirarea duratei totale a ciclului de fabricaţie;tn – timpul din momentul recuperării capitalului imobilizat în cheltuieli şi

până la sfârşitul ciclului de fabricaţie, exprimat în zile.

În acest caz coeficientul de corecţie se va calcula după relaţia:

DC

t r t r t r d cc

d cc

d cc

K nnn

nn

*

)*...**(*2

...*2

*2

2211

1

221

1

10 +++−+

+++

++

=

−

Această reducere a valorii coeficientului de corecţie are ca efect direct reducerea

corespunzătoare a necesarului de fond de rulment.

În situaţia în care producţia este în serie şi se fabrică un sortiment bogat de produse,

coeficientul de corecţie se poate calcula numai pentru produsul reprezentativ din fiecare

grupă omogenă de produse. Aceasta înseamnă că producţia se împarte în grupe omogene

de produse în funcţie de asemănările proceselor tehnologice, cu menţiunea că nu trebuie

să existe diferenţe mari între duratele de fabricaţie ale produselor. Coeficientul de

36



Problematica fondului de rulment la S.C. Medimpact S.A.corecţie se va calcula ca şi în cazul în care cheltuielile cresc neuniform, iar valoarea lui

se va extinde şi la celelalte produse.

Odată calculat coeficientul de corecţie, în funcţie de particularităţile pe care le

reprezintă producţia cu proces de fabricaţie continuu, se procedează la determinareanecesarului de fond de rulment pentru produsele în curs de fabricaţie, (NFRpcfci) după

relaţia:

Ki DiT

Qcii NFRpcf c **= sau Ki Dici NFRpcf zic **=

Relaţiile de mai sus cu notaţiile cunoscute se referă la produsul „i”, pentru calculul

necesarului de fond de rulment pentru toate produsele în curs de fabricaţie se foloseşte

relaţia: ∑=

=

n

i

i pcfc NFRpcfc NFR1

)(

2.2.2.1.4. Evaluarea necesarului de fond de rulment pentru produsele finite

Produsele rezultate calitativ din procesele de fabricaţie trec sub formă de produse

finite în sfera comercializării, adică în faza de desfacere a ciclului de exploatare. Acestea,

în continuare, sunt destinate, pe de o parte consumului intern, iar pe de altă parte

vânzărilor.

Produsele finite intră în faza de desfacere la costul de fabricaţie şi vor ieşi din această

fază spre vânzare la costul complet de producţie. Acest cost este format din costul de

fabricaţie, la care se adaugă cheltuielile de desfacere şi cheltuielile generale de

administrare a întreprinderii.

Existenţa stocurilor de produse finite în faza de desfacere este cerută de executarea

unor lucrări în vederea pregătirii lor pentru expediere. În acest sens produsele finite

staţionează un anumit interval de timp în faza desfacerii, durată determinată de mai multe

nevoi şi anume:

durata recepţiei în magazie(dr );

durata stocării(ds);

durata de maturizare(dm);

durata formării loturilor pentru expediere(df );

durata etichetării şi ambalării(da);

durata încărcării în mijloace de transport(dt);

37



Problematica fondului de rulment la S.C. Medimpact S.A.durata întocmirii documentelor de expediţie(de);

În plus, sunt cazuri când recepţia se face la beneficiar, mai ales pentru produsele

finite care necesită unele probe de funcţionare şi care nu se pot transporta în structura

funcţională a lor, ci se descompun în elemente componente. Deasemenea, este necesar săse ţină seama şi de munca de triere a comenzilor, obţinerea mijloacelor de transport

adecvate etc.

Însumând aceste intervale de timp necesare pregătirii produselor în vederea

expedierii precum şi altor timpi ce apar în funcţie de particularităţile econimice, se obţine

durata de staţionare a produsului finit “i” (Di) până la livrare:

et a f sr d d d d d d Di +++++=

În general mărimea capitalului imobilizat în stocurile destinate vânzării depind atâtde politica comercială a întreprinderii, cât şi de caracterul fabricaţiei, respectiv de

ritmicitatea în care produsele ies din abricaţie şi se pregătesc pentru expediere clienţilor.

Practic mărimea stocurilor de produse finite aflate în faza desfacerii şi implicit

necesarului de fond de rulment depinde de doi factori:

valoarea produselor finite exprimate în cost complet (Pf )

durata de staţionare a produselor finite (Di)

Pe baza celor doi factori se calculează necesarul de fond de rulment pentru produse finite

(NFR pf ) după relaţia:

i

fi

pfi DT

P NFR *=

unde:

t – perioada de referinţă;

i – se referă la tipul produsului finit.

La intreprinderile aflate în funcţiune durata de staţionare a lotului în magazie se

poate determina ca o medie de staţionare a produselor într-un interval din anul de bază,

de regulă un trimestru, după formula:

i

i

i Pf

T S D

0

0

0

*= , iar

1

2...

221

0

0−

++++

=t

ni

i N

S S S

S

S

unde:

i D

0 – durata medie de staţionare a produsului finit i în anul precedent;

S 0i – stoc mediu al produsului finit i în magazie anul precedent;38



Problematica fondului de rulment la S.C. Medimpact S.A. P f0i – valoarea produsului finit i livrată în anul precedent;

S i0 – stoc la începutul intervalului luat în calcul;

S1-Sn – stocurile decadale din intervalul luat în calcul;

Nt – numărul termenilor luaţi în calculul mediei cronologice.Calculul necesarului de fond de rulment pentru produsele finite nenominalizate se

face folosind raţionamentul ca şi cel folosit în determinarea necesarului de fond de

rulment pentru producţia în curs de fabricaţie nenominalizată.

Dacă în întreprindere există şi semifabricate destinate vânzărilor, calculul stocului şi

al necesarului de fond de rulment se face folosind aceeaşi metodologie ca şi pentru

stocurile de produse finite.

2.2.2.2. Metoda sintetică de calcul al necesarului de fond de rulment

Metoda de dimensionare a stocurilor şi evaluarea necesarului de fond de rulment prin

metoda analitică presupune un volum de muncă mare, determinat de varietatea stocurilor care

compun valorile de exploatare. Firesc pentru ultimul an de funcţionare a întreprinderii metoda

analitică constituie singura posibilitate de evaluare corectă a stocurilor şi a necesarului de

finanţat. Alternative în folosirea de metode cu privire la dimensionarea stocurilor şi calculul

necesarului de fond de rulment nu există pentru că celelalte metode folosesc prin relaţii

specifice informaţii din anii precedenţi.

Caracteristica fundamentală a metodei analitice o reprezintă dependenţa ei de informaţii

obţinute de la furnizorii şi beneficiarii de bunuri şi servicii prin clauzele contractuale stipulate,

printre altele, cu privire la cantităţi, preţuri şi termene de plată sau de încasare.

Procesul de exploatare odată început oferă infomaţii necesare pentru analiza factorilor de

influenţă asupra desfăţurării acestuia. În acest context, pentru construirea unor indicatori de

apreciere a nivelului stocurilor şi a necesarului de finanţat, producţia exerciţiului sau cifra de

afaceri poate constitui factorl calitativ – variabilă în timp – iar condiţiile de realizare a fazelor

de aprovizionare, producţie, comercializare şi decontare reprezintă factorul calitativ cu o

oarecare stabilitate. Aceste informaţii oferă posibilitatea construirii unei metode simplificate

de dimensionare a stocurilor şi evaluarea necesarului de fond de rulment, numită metoda

sintetică sau globală.

39



Problematica fondului de rulment la S.C. Medimpact S.A.Metoda sintetică se caracterizează prin stabilirea stocului şi necesarului de fond de

rulment pe total active circulante, eventual cu defalcarea acestora pe elemente. În practică

metoda globală se aplică folosind trei procedee care au la bază:

viteza de rotaţie a activelor circulante;corelaţia dintre soldul total al activelor circulante şi producţia exerciţiului sau cifra

de afaceri;

activele circulante ce revin la 0,1 RON producţie.

a) Viteza de rotaţie folosită în calculul stocurilor de active circulante se exprimă, pe de

o parte prin coeficientul vitezei de rotaţie, iar pe de altă parte prin durata unui circuit

exprimat în zile. În primul caz coeficientul vitezei de rotaţie(Kvr) se calculează folosind

date din anul precedent ca un raport între producţia exerciţiului exprimată în costuri(Pe0)

sau cifra de afaceri şi stocul mediu de active circulante(Sac0) potrivit relaţiei:

0

0

0Sac

Pe Kvr = .

Coeficientul vitezei de rotaţie exprimă de câte ori s-a rotit capitalul investit în active

circulante pentru obţinerea producţiei sau a cifrei de afaceri din anul precedent.

În cel de al doilea caz, durata ciclului exprimată în zile(Dz) se calculează ca raport

între perioada de referinţă(T) şi coeficientul vitezei de rotaţie, după relaţia:

0

0 Kvr

T Dz = sau

0

0

0

*

Pe

T Sac Dz = .

Durata unui circuit exprimă numărul de zile dintr-un circuit în care capitalul este

imobilizat în active circulante. Pe baza vitezei de rotaţie a capitalului circulant, exprimată

prin relaţiile de mai sus se calculează stocul total de active circulante (Sac1) necesar

realizării producţiei sau cifrei de afaceri previzionate (Pe1) folosind formulele:

0

1

1

Kvr

PeSac = sau

01

1 * Dz T

PeSac = .

În practică se obişnuieşte să se determine mărimea vitezei de rotaţie a capitalului

nunumai pentru totalul activelor circlante, ci şi pentru formele structurale ale acesteia.

Viteza de rotaţie din anul precedent nu este luată în calcul automat, ci trebuie

corectată în funcţie de unii factori care vor influenţa în anul de previziune accelerarea sau

încetinirea acesteia, ca efect al schimbărilor produse în aprovizionare, tehnicile de

40



Problematica fondului de rulment la S.C. Medimpact S.A.fabricaţie sau desfacere. Asemenea modificări pot fi cuantificate în formele în care se

exprimă şi viteza de rotaţie. Influenţând viteza de rotaţie a capitalului circulant cu

echivalentul modificărilor în structurile ciclului de exploatare (Ec) se obţine viteza de

rotaţie recalculată (Kvrr, Dzr) Ec K K vr vrr ±= 0 sau cz z zvr E D D ±= 0 .

Folosind viteza de rotaţie recalculată în relaţiile de mai sus se înfăptuieşte o

dimensionare corectă a activelor circulante totale sau a valorilor de exploatare după caz.

În literatura de specialitate pentru a aprecia rezultatele metodelor sintetice faţă de cele

obţinute prin metoda analitică se propune introducerea unui coeficient de degresivitate a

creşterii activelor circulante. Coeficientul este măsurabil fie prin ritmul de accelerare a

vitezei de rotaţie a activelor circulante(ritm măsurat static) fie printr-o mărime dezirabilăcare să apropie întreprinderea analizată de rezultatele concurenţei sau de cele medii pe

ramură. Luarea în calcul al acestei degresivităţi presupune corectarea necesarului de

finanţat previzionat cu un coeficient subunitar egal cu 1 minus coeficientul de accelerare

a rotaţiei capitalului circulant.

Necesarul de fond de rulment se stabileşte la nivelul activelor circulante (NFRAc)

sau valorilor de exploatare (NFRVex) dimensionate, după caz astfel:

1

1

Kvr

Pe

NFR AC = sau Dzvr T

Pe NFR AC *1=

respectiv,

1

1

Kvrvr

Pe NFRVex = sau Dzvvr

T

Pe NFR

Vex*1=

b) Prin procedeul bazat pe corelaţia dintre soldul total al activelor circulante şi producţia

exerciţiului sau cifrei de afaceri, se poate calcula necesarul total de active circulante în

anul de referinţă(Sac1), respectiv necesarul de finanţat(NFRAc), astfel:

K S S acac *01 = , unde0

1

ec

ec

P

P K = , iar 1ac Ac S NFR = .

unde:

K – coeficientul de creştere sau descreştere a producţiei în anul de referinţă (de

plan)

41



Problematica fondului de rulment la S.C. Medimpact S.A.c) Activele circulante ce revin la 0, 1 RON producţie sau cifră de

afaceri reprezintă o proporţie specifică anului precedent. Pentru ca această proporţie să fie

reprezentativă, din totalul activelor luate în calcul se scad cele fără mişcare sau

supraevaluate. Relaţia de calcul este următoarea:

1.0

* 01

1

p P S e

ac = ,

unde:

p0 – ponderea activelor circulante la 0, 1 RON producţie din anul precedent calculat

după relaţia: 1.0*0

0

0

e

acf ac

P

S S p

−

= .

Necesarul de fond de rulment se stabileşte la nivelul activelor circulantedimensionate pentru anul de previziune. În continuare, necesarul de fond de rulment

pentru activele circulante poate fi defalcat pe elemente structurale ale acestora pe baza

ponderii avute în totalul activelor circulante din anul precedent.

2.2.2.3. Evaluarea necesarului de fond de rulment pentru produsele expediate

Produsele expediate sunt acele bunuri trecute din faza de comercializare (desfacere) în

faza de decontate a ciclului de exloatare. În această fază de decontare se produce transferul de proprietate şi se încasează valoarea produselor expediate.

Mărimea capitalului imobilizat în produsele expediate depinde cu prioritate de politica

comercială a întreprinderii, dar în acelaşi timp şi de ritmicitatea cu care produsele se pregătesc

pentru livrare. Practic, necesarul de fond de rulment pentru produsele expediate este

determinat de creditul comercial şi depinde de:

valoarea produselor expediate exprimate în costuri de producţie(Pde)

durata medie de decontare(încasare) a clienţilor(Dd)

În aceste condiţii relaţia de calcul a necesarului de fond de rulment pentru produsul i

expediat (NFRpdi) este:

DdiT

Pdci NFRpdi *=

Durata medie de decontare a clienţilor se calculează în funcţie de mărimea creanţelor şi

a cifrei de afaceri aferentă periodei de referinţă după relaţia:

42




)90(360* sauCA

Creante Dd =

Acest necesar de fond de rulment reprezintă investiţia de capital pentru constituirea

soldului de credite clienţi.

În final, însumând necesarul de fond de rulment pentru cele trei categorii de stocuri

precum şi cel al clienţilor şi altor active circulante se obţine necesarul de fond de rulment total

care urmează să fie finanţat din capitalurile create.

2.3. Echilibrul financiar şi fondul de rulment ca mijloc de

evidenţiere şi analiză al acestuiaEchilibrul financiar poate fi înţeles, în formă mai sintetizată, ca exprimând starea de

egalitate şi corelaţiile dintre necesarul de resurse financiare şi posibilitatea (sursele) de

formare a acestora, echilibru care este în permanenţă marcat şi influenţat de starea şi mişcarea

elementelor patrimoniale.

În cadrul întreprinderii, starea de echilibru este urmărită prin intermediului a două

procedee specifice contabilităţii, şi anume:

Bilanţ contabil, pe seama căruia pot fi analizate stările de echilibru financiar pe

termen lung şi termen scurt

Contul de Profit şi Pierdere, pentru analiza rentabilităţii, respectiv de acumulare

bănească.

Privită prin prisma existenţei patrimoniale, la un moment dat, starea de echilibru este

reflectată de egalitatea bilanţieră, ca rezultat al principiului contabilităţii de dublă reprezentare

a elementelor patrimoniale, adică sub aspectul componenţei(materialităţii) şi, concomitent,

sub aspectul sursei de constituire, de forma:

∑∑==

=m

j

n

i

P A11

Această egalitate însemnă că suma elementelor de activ în expresie bănească este egală

cu suma elementelor de pasiv, cunoscut fiind că activul reflectă, valoric, bunurile obţinute şi

drepturile de încasat de la terţi, în timp ce pasivul evidenţiază, valoric, sursele pe seama

cărora s-au constituit bunurile reflectate în activ, surse formate din fonduri proprii şi din

datorii faţă de terţi neachitate.

43



Problematica fondului de rulment la S.C. Medimpact S.A.Luând în considerare totalul bilanţier şi elementele de structură ale acestuie, se poate

deteremina oprimă evaluare – din punct de vedere contabil – a întreprinderii, respectiv activul

net contabil determinat ca diferenţă dintre activul total şi suma datoriilor, astfel

∑∑ −= D A ANC ,în care:

ANC - este activul net contabil;

∑ A - este total active;

∑ D - este total datorii.

Din această comparaţie poate rezulta:

a) O situaţie favorabilă care să evidenţieze creşterea valorii capitalurilor proprii a

întreprinderii în general şi ca urmare firească a bogăţiei acţionarilor şi asociaţilor caconsecinţă a unui management de calitate, a obţinerii de profit şi a reinvestirii unei

părţi din aceasta.

b) O situaţie nefavorabilă, de alarmă, când activul este depăşit de datoriile totale.

Această stare de faliment este datorată încheierii cu pierderi a exerciţiilor anterioare,

pierderi care au consumat capitalurile proprii.

Având în vedere structura capitalurilor (surselor) şi alocările acestora, evidenţiate în

bilanţul contabil, ipotetic se pot desprinde următoarele stări de echilibru:alocările permanente (imobilizările în active corporale, necorporale şi

financiare) sunt formate pe seama surselor permanente (capitaluri proprii şi capital

împrumutat pe termen lung, reflectate în partea de sus a bilanţului).

AI = CP , în care AI reprezintă activele imobilizate, iar CP reprezintă capitalul

permanent.

degajarea unui surplus de capital permanent, neafectat investiţiilor în active

imobilizate, crează o marjă de siguranţă utilizată pentru reînnoirea stocurilor şi

acoperirea temporară a creanţelor, marjă ce poartă denumirea de fond de rulment.

FR = CP – I n, unde In reprezintă imobilizările nete, fără amortisment.

Fondul de rulment, în condiţiile unei gestiuni fianciare raţionale, are întotdeauna o

valoare pozitivă şi un trend crescător, ceea ce dovedeşte politica de reînvestire a profitului şi a

amortismetului, practicată de întreprindere. O valoare negativă a fondului de rulment arată

consumarea unei părţi din sursele temporare în scopul finanţării unor investiţii (alocări

44



Problematica fondului de rulment la S.C. Medimpact S.A. permanente) ceea ce încalcă principiile gestiunii financiare de utilizare a resurselor (pentru

nevoi permanente se alocă surse permanente). Menţinerea unui fond de rulment optim

reprezintă trăsătura fundamentală a politicii financiare, pe seama lui definindu-se pe de o

parte condiţia de echilibru financiar global, iar pe de altă parte gradul de autonomie financiarăa întreprinderii.

Elaborarea unui tablou de finanţare dă posibilitatea analizării variaţiei fondului de

rulment , în corelaţie cu necesarul de fond de rulment şi variaţia trezoreriei, echilibrul având

următoarea structură:

DFR = DNFR + DTN, unde:

DFR – variaţia fondului de rulment,

DNFR – variaţia necesarului de fond de rulment,

DTN – variaţia trezoreriei nete.

Din această relaţie de echilibru se stabilesc următoarele concluzii:

variaţia fondului de rulment este compensabilă pe seama variaţiei necesarului

de fond de rulment, cumulată cu variaţia trezoreriei nete

modificarea necesarului de fond de rulment atrage îmbunătăţirea, respectiv

înrăutăţirea situaţiei fondului de rulment

Activitatea întreprinderii trebuie astfel dirijată încât resursele financiare să acopere

folosinţele acestora, adică ∑ ∑= Au RF , unde RF – resursele financiare, Au – alocări în

utilităţi.

Resursele financiare ale întreprinderii sunt formate din capitaluri proprii, încasări din

activitatea curentă, pasive stabile, împrumuturi de la bănci şi alte instituţii financiare, aporturi

noi ale acţionarilor şi ale asociaţilor, precum şi din alte resurse (de la bugetul de stat).

Alocarea resurselor în utilităţi se regăseşte sub forma stocurilor, clienţilor, a cheltuielilor şi

obligaţiilor faţă de personal, de bugetul public, ratele şi dobânzile la credite şi alte nevoi

legate de finanţarea ciclului de exploatare.

Nevoia perpetuă de finanţare a ciclului de exploatare este acoperită nu numai pe seama

fondului de rulment ci, în cele mai multe situaţii şi pe seama surselor asimilate celor proprii

(pasive stabile) determinat după următoarea relaţie de echilibru:

∑ ∑−= l PS l A NFR expexp ,

unde:

45




∑ l Aexp - stocuri şi clienţi,

∑ l PS exp - pasive stabile de exploatare.

Din relaţia de mai sus pot apărea două situaţii:

diferenţă pozitivă, ceea ce indică o nevoie temporară de resurse ce urmează a fiacoperite pe seama altor aporturi

diferenţă negativă, ea evidenţiând un surplus de resurse temporare în raport cu

nevoia de alocare în active circulante

Surplusul respectiv nevoia de fond de rulment are corelaţie directă cu trezoreria întreprinderii.

Astfel dacă fondul de rulment va fi mai mare decât necesarul de fond de rulment, diferenţa se

va regăsi sub forma disponibilităţilor în conturi la bănci sau în casierie, stare care evidenţiază

o trezorerie netă pozitivă. Această stare reflectă capacitatea întreprinderii de a produce3 profit(surplus monetar), iar sub aspect global exprimă echilibrul financiar total al întreprinderii. În

situaţia opusă, când fondul de rulment este mai mic decât necesarul de fond de rulment, se

evidenţiază un dezechilibru financiar, concretizat într-o trezorerie netă negativă, diferenţa

urmând a fi acoperită pe seama creditelor de trezorerie.

Obiectivul activităţii de analiză este de a stabili parametrii de bonitate ai întreprinderii,

ştiind că activitatea acesteia trebuie să se finalizeze cu profit, respectiv să obţină rentabilitate

maximă. Aceşti parametrii calitativi, de punere în valoare a întreprinderii pot fi atinşi încondiţiile când se practică o politică optimă de investiţii. Totodată trebuie adoptată o politică

de comercializare adecvată pe seama căreia să fie asigurate fluxurile băneşti ce dau starea de

permanenţă a echilibrului financiar.

46




CAPITOLUL 3

PREZENTAREA GENERALĂ A S.C. MEDIMPACT S.A.

3.1. Particularităţile activităţii întreprinderii

3.1.1 Scurt istoric

Societatea comercială “Medimpact” S.A. este situată în municipiul Mediaş, pe strada

I.C. Brăteanu nr. 20-26. Societatea a fost privatizată în anul 1995 prin metoda MEBO,

capitalul social fiind integral privat, deţinut de salariaţi şi de conducerea societăţii. Obiectul

de activitate cuprinde ca principale activităţi producerea şi comercializarea încălţămintei,

semifabricatelor din piele, articole tehnice, articole pentru echitaţie, articole de protecţie a

muncii.

S.C. “Medimpact” S.A. Mediaş a fost înfiinţat la data de 29 iunie 1881 sub forma unui

atelier de tăbăcărie vegetală în oraşul Mediaş, proprietatea lui Samuel Karres senior. La

început, în acest atelier, lucrau un număr de 3 salariaţi, din care un muncitor calificat, unul

necalificat şi un ucenic. Acest atelier s-a dezvoltat continuu, ajungând în anul 1887 să

cuprindă 10 salariaţi. În anul 1888 începe mecanizarea atelierului, astfel pe 29 ianuarie a fost

cumpărată o locomotică cu aburi, iar la data de 24 iunie o maşină de şpăluit. În perioada ce a

urmat, până în anul 1914, tăbăcăria s-a dezvoltat continuu, ajungând ca în acest an să

prelucreze peste 17.000 bucăţi piei cu un număr de 60 salariaţi. În anul 1930, pe lângă cele

două activităţi – prelucrarea pieilor pentru talpă şi confecţionarea curelelor de transmisie – s-a

început producerea de articole tehnice pentru industria textilă.

În anul 1944 capitalul social se ridica la peste 300 milioane lei. În anul 1947

întreprinderea este vândută cu întreg inventarul unei societăţi anonime, astfel încât la

naţionalizarea din 1948 întreprinderea se găsea în impas atât din punct de vedere

organizatoric, cât şi din punct de vedere economic. După naţionalizare, denumirea se schimbă

în “Record”, valoarea producţiei globale ajungând la 22.301 mii lei, cu 76,12% mai mare ca

în anul 1938, iar valoarea producţiei marfă a fost de 22.250 mii lei, mai mare cu 75,7% faţă de

acelaşi an.

În anul 1951 luna aprlie, denumirea întreprinderii se schimbă în I.I.S. “8 Mai”, fabrică

de piele şi încălţăminte, denumire ce a fost păstrată până în anul 1991, când după revoluţia din

decembrie 1989, societatea a primit denumirea de S.C. Medimpact S.A. Mediaş.

47



Problematica fondului de rulment la S.C. Medimpact S.A.Începând cu anul 1997 la această companie s-au pus bazele şi se aplică cu rigurozitate

prevederile standardului ISO 9001. Astfel Modelul de asigurare a calităţii în proiectare,

dezvoltare, producţie, montaj şi servicii cuprinde condiţii referitoare la urmărirea calităţii în

managemennt, arovizionare, proiectarea produselor, întocmirea documentelor, colectareadatelor, analiza contractelor, mnipulare, depozitare, ambalare, conservare, livrare. Pentru

activităţile complexe, altele decât cele prevăzute în standard s-au elaborat 35 de proceduri

operaţionale. Toate activităţile, atât cele înscrise în procedurile de calitate cât şi cele

operaţionale sunt verificate prin audituri interne, planificate de către personalul biroului

Asigurarea Calităţii.

3.1.2 Obiectul de activitate

Activitatea de bază a societăţii „Medimpact” S.A. Mediaş o constituie fabricarea

încălţămintei din piele şi înlocuitori care deţine peste 50% din activitatea întregii societăţi,

diferenţa este acoperită prin prelucrarea în cadrul tăbăcăriei minerale a pieilor bovină ca piei

de feţe pentru încălţăminte, a confecţionării de diferite tipuri de mănuşi de protecţie, precum

şi confecţionarea de curele de transmisie, diverses articole tehnice pentru industria textilă şi a

articolelor de echitaţie într-o gamă foarte variată pentru export, alături de şei de călărie şi

articole sport. O exeplificare a produselor se regăseşte la Anexe.

Activitatea de producţie se desfăşoară în: secţia de încălţăminte, atelierul TăbăcărieMinerală, atelierul Articole Protecţie şi Sport şi atelierul de Echitaţie, Curele Transmisie şi

Tehnice.

Având în vedere obiectul activităţii de bază, principalele grupe de produse realizate în

cadrul acestei activităţi sunt:

• Piei de feţe în cadrul tăbăcăriei minerale

• Încălţăminte feţe piele şi înlocuitori, realizate în sistemul tubular şi lipit

• Mănuşi de protecţie în diverse modele, în funcţie de sectorul de cativitate

în care se întrebuinţează

• Curele de transmisie

• Articole de echitaţie

Tehnologiile stabilite şi aplicate pentru fiecare din aceste grupe sunt prezentate în ceea ce

urmează. Astfel în cadrul tăbăcăriei minerale, unde se prelucrează în exclusivitate piei bovine,

se aplică o tehnologie care vizează prelucrarea rapidă şi în flux continuu a pieilor în operaţiile

de înmuiat, cenuşărit, de calcificat, smălţuit şi tăbăcit, care să conducă la o piele tăbăcită a

48




cărei calitate să permită atât valorificarea ei, cât şi a şpalţului rezultat, într-o gamă largă de

semifabricate, piei moi, variate ca moliciune, finisaj şi posibilitatea de utilizare în confecţie.

La încălţăminte – având în vedere faptul că unitatea este unica din sectorul pielăriei – carerealizază sortimentul de încălţăminte tubulară de tip mocasin, cu lira cusută manual,

tehnologia aplicată este o tehnologie proprie, creaţie a specialiştilor, inginerilor din cadrul

societăţii, care se deosebeşte de tehnologiile de confecţionare a încălţămintei în alte sisteme

de confecţie, dar care totuşi păstrează fazele principale ale acestor tehnologii.

La mănuşi de protecţie situaţia este similară, având în vedere faptul că modelele executate de

firmă sunt exlusive, tehnologia aplicată este o tehnologie proprie.

Secţiile de bază ale societăţii sunt:

▪ secţia de încălţăminte cu 4 linii complete de fabricaţie

▪ o linie de fabricaşie încălţăminte de lux

▪ un atelier pentru articole de protecţie

▪ un atelier pentru articole de tehnice

▪ un atelier pentru articole de echitaţie

▪ un atelier pentru articole de sport

▪ un atelier creaţie încălţăminte

▪ un atelier tăbăcărie minerală, pentru piei feţe şi căptuşeli ca şi pentru

realizarea unor semifabricate tăbăcite vegetal

3.2. Organizarea şi structura funcţională

S.C. „Medimpact” S.A. Mediaş s-a înfiinţat în temeiul HG 1296/1996 ca societate

comercială pe acţiuni, şi îşi desfăşoară activităţile în conformitate cu legile române, Statutul

său şi Regulamentul de Organizare şi Funcţionare.

Societatea îşi desfăşoară activitatea conform Legii 15/1990 şi 31/1990, având multiple

atribuţii pentru realizarea produselor solicitate pe piaţă, rentabile şi competitive. Astfel

Adunarea Generală a Acţionarilor reprezintă forma organizatorică cu putere de decizie

maximă. La acest nivel de decizie activitatea este apreciată sintetic prin rezultatele econimice

şi financiare.

49



Problematica fondului de rulment la S.C. Medimpact S.A.Administrarea societăţii este efectuată de Consiliul de Administraţie, compus din

membrii aleşi de Adunarea Generală a Acţionarilor pentru o perioadă de 4 ani cu posibilitatea

de a fi realeşi conform statutului societăţii. Consiliul de Administraţie este subordonat AGA,cu împuternicirea de a face toate operaţiile cerute pentru aducerea la îndeplinire a obiectivului

societăţii.

În relaţiile cu terţii, societatea este reprezentată de preşedintele Consiliului de

Administraţie care este director general, pe baza şi în limitele împuternicirilor Adunării

Generale a Acţionarilor, în lipsa lui, de către vicepreşedinte. Reprezentantul S.C. Medimpact

S.A este directorul general care semnează toate actele ce o angajează faţă de terţi.

Preşedintele Consiliului de Administraţie este obligat să pună la dispoziţia acţionarilor

şi Comisiei de Cenzori la cererea acestora, toate documentele societăţii conform prevederilor

legale. Directorul General are în subordine directorii executivi care asigură conducerea

operativă a firmei. Structura organizatorică a firmei după entităţile de execuţie se regăseşte

în formă grafică la Anexe.

În secţiile de producţie activitatea este condusă de ingineri specialişi, coordonată de

maiştri specializaţi în industria încălţămintei şi executată de muncitori calificaţi. O serie de

activităţi de deservire şi igienizare se asigură de un număr redus de muncitori necalificaţi.

Activităţile de întreţinere şi reparaţie a utilajelor şi instalaţiilor din dotare sunt conduse de

ingineri electromecanici, coordonate de maiştri şi executate de muncitori calllificaţi în diferite

meserii: zugrav, zidar, lăcătuş, tâmplar, mecanic auto, instalator, fochist sau mecanic.

În domeniul economică-financiar şi administrativ societatea dispune de specialişti cum

ar fi: economişti, experţi contabili, ingineri, jurişti, analişti, programatori şi informaticieni. În

domeniul marketingului sunt angajate persoane cu studii economice, persoane tinere şi cu

cunoştinţe bogate în domeniu.

3.3. Structura ofertei de produse

Activitatea de producţie este concentrată într-o singură unitate de producţie, împărţită

după cum urmează:

▪ Secţia de încălţăminte cu 4 linii complete de fabricaţie

▪ O linie de fabricaşie încălţăminte de lux

▪ Un atelier pentru articole de protecţie

50




▪ Un atelier pentru articole de tehnice

▪ Un atelier pentru articole de echitaţie

▪ Un atelier pentru articole de sport

▪ Un atelier creaţie încălţăminte

▪ Un atelier tăbăcărie minerală, pentru piei feţe şi căptuşeli ca şi pentru

realizarea unor semifabricate tăbăcite vegetal

Oferta de produse este structurată pe opt grupe principale, gama sortimentală

cuprinzând peste 60 de sortimente. Cele şase grupe sunt: încălţăminte, încălţăminte lux,

încălţăminte sport, articole de protecţie, articole tehnice, articole de echitaţie, curele de

transmisie şi piei tăbăcite.

Varietatea sortimentală oferită a îmbunătăţit în ultimii ani volumul vânzărilor.

Preocuparea pentru îmbunătăţirea permanentă a calităţii produselor oferite şi o ambalare

corespunzătoare perioadei actuale a dus la o bună apreciere de către public a ofertei de

produse a firmei.

Oferta din cadrul grupei de încălţăminte conţine: ghete toamnă-iarnă, pantofi cu talpă

groasă şi subţire, mocasini şi sandale.

Oferta din cadrul grupei de încălţăminte lux conţine: pantofi cu talpă subţire (obţinută

în proporţie de 100% din import) şi pantofi de lac.

Oferta de articole de echitaţie conţine 17 sortimente: şa sărituri, şa agrement cu accent

sărituri, şa de agrement cu accent dresaj, şa dresaj, frâu rotund cu dârlogi rotunzi din piele,

frâu bombat cu cusătră décor pe fruntar, dârlogi plaţi din piele, frâu plat cu doi dârlogi plaţi

din piele, frâu bombat cu împletitură – décor şi dârlogi cu împletitură, căpăstru piele,

gleznieră, jambieră, curele scăriţă, chingă agrement, chingă dresaj, dârlog cu împletitură.

Oferta de articole de protecţie conţine 21 de sortimente: bocanci protecţie bărbaţi IL cu saufără căptuşeală în cinci sortimente, palmari (mănuşi de protecţie cu un singur deget) din piele

de porc sau bovină în cinci sortimente, mănuşi protecţie lăcătuş cinci sortimente, mănuşi

protecţie grădinărit, mănuşi protecţie sudori în cinci sortimente, toate aceste fiind fie din piele

de porc fie din piele de bovină.

3.4. Perspective de dezvoltare

51



Problematica fondului de rulment la S.C. Medimpact S.A.Societatea acţionează într-un mediu de activitate privilegiat: industria pielăriei şi

încălţămintei. Acţionând deci într-un domeniu care satisface nevoile primare ale omului,

cererea există şi va exista întotdeauna. Singura problemă este însă concurenţa acerbă de pe

această piaţă, concurenţă care vine atât din partea firmelor autohtone cât mai ales a produselor

de import, care au o calitate ridicată şi preţuri sensibil apropiate. Însă printr-o dotare tehnică

corespunzătoare există şanse de dezvoltare deosebite. Astfel atenţia managerilor este orientată

spre retehnologizarea secţiilor firmei, o restructurare şi redimensionare a producţiei.

Specialiştii firmei au început o campanie de îmbunătăţire şi reorganizare a producţiei,

astfel încât să vină pe piaţă cu produse cât mai competitive atât din punct de vedere al

calităţii, al preţului, cât şi a modului de prezentare.

În ultimul timp au fost achiziţionate utilaje şi instalaţii moderne din Italia care vor

determina ca parte din procesele de producţie efectuate manual să fie mecanizate, dar rămân o

serie de utilaje învechite care determină o reducere a productivităţii muncii. Acesta este un

punct slab al întreprinderii pe care va trebui să-l depăşească. Chiar dacă îmbunătăţirea

productivităţii muncii necesită investiţii importante trebuie găsite resursele necesare deoarece

productivitatea muncii poate constitui un avantaj competiţional important.

Un factor determinant este că atât managementul fabricii cât şi personalul acesteia au

înţeles necesitatea orientării spre piaţă, spre satisfacerea nevoilor consumatorilor, spre

ridicarea calităţii produselor fapt care va determina în viitor formarea unei imagini mai bune

pe piaţă.

Un punct slab al întreprinderii o reprezintă şi calificarea personalului. În consecinţă se

va acţiona în direcţia perfecţionării acestuie. Astfel printr-o pregătire şi calificare superioară a

personalului se va asigura creşterea gradului de utilizare a liniilor mecanizate de producţie.

Printr-o utilizare intensivă a timpului de lucru se va asigura o creştere a volumului producţiei

fizice concomitent cu o creştere a volumului desfacerilor.

Utilizarea intensivă a resurelor materiale financiare şi umane este unul din obiectivele

principale ai managerilor firmei. Reducerea costurilor de producţie va influenţa direct

proporţional mărimea preţurilor. Scăderea preţurilor se va face în condiţiile creşterii calităţii

produselor fapt ce va permite penetrarea de noi pieţe de desfacere.

Datorită retehnologizării şi a preocupării pentru creşterea calităţii începând cu anul

1993 se înregistrează o creştere a producţiei atât pentru piaţa internă cât şi pentru cea externă.

52



Problematica fondului de rulment la S.C. Medimpact S.A.Concurenţa în acest sector este foarte puternică deoarece producătorilor autohtoni se

adaugă şi importatorii de produse de încălţăminte, produse de o calitate ridicată şi la preţuri

competitive. Pentru a face faţă acestei concurenţe crescânde intreprinderea a fost nevoită să

ducă o politică de îmbunătăţire continuă a calităţii, de dezvoltare sortimentală, de

retehnologizare a procesului de producţie.

Principalii concurenţi ai întreprinderii pe piaţa internă sunt:

▪ Ecoprod S.A., Comodi S.R.L., Prod Teo S.R.L – jud. Bihor

▪ Banatim S.A., Bontimes S.R.L, Stefan Shoes Impex S.R.L. – jud. Timiş

▪ Ardeleana S.A. – jud Alba

▪ Cotidian Bacău S.A, Pielbac S.R.L – jud Bacău

▪ Tino S.A. – jud Braşov

▪ Cuantic S.R.L – jud Cluj

▪ Alpina S.A., Mexxem S.R.L – jud Mureş

▪ Nagy S.N.C – jud Satu Mare

▪ Incstar S.A. – jud Sibiu

▪ Production S.R.L – BucureştiPe piaţa externă societatea Medimpact are următorii concurenţi direcţi:

▪ Olanda, Franţa, SUA la încălţăminte.

▪ Danemarca, Germania, Anglia şi Australia la articole de echitaţie.

▪ Italia în cazul articolelor de protecţie.

53




CAPITOLUL 4

PROBLEMATICA FONDULUI DE RULMENT LA S.C.

MEDIMPACT S.A.

4.1. Analiza indicatorilor din contul de profit şi pierdere

Pentru efectuarea acestei analize au fost utilizate nivelurile indicatorilor cifra de afaceri,

venituri, cheltuieli, profit / pierdere şi valoarea adăugată conţinute în contul de profit şi

pierdere.

a.) Cifra de afaceri (nivelul şi structura cifrei de afaceri este prezentată în Tabelul nr. 1)

Indicatori 2003 2004 2005- Producţia vânduta 12.129.326,3 14.990.537,8 16.181.031,5- Venituri din vânzarea

mărfurilor 926.875,6 573.898,1 555.438,5Ponderea producţiei vândute încifra de afaceri (%) 92,90 96,31 96,68Ponderea mărfurilor vândute încifra de afaceri (%) 7,10 3,69 3,32CIFRA DE AFACERI 13056201.9 15564435.9 16736470

Tabel nr. 1 – Nivelul şi structura cifrei de afaceri

Grafic 1 – Evolutia şi structura cifrei de afaceri între anii 2003 – 2005

Din datele de mai sus se observă o dinamica ascendentă a cifrei de afaceri atât pe total

cât şi pe elemente. În ceea ce priveşte ponderea dominantă în cifra de afaceri aceasta este

deţinută de producţia vândută, cea mai mare valoare procentuală fiind înregistrată în anul

2005 când aceasta atinge 96,68 %, în timp ce ponderea mărfurilor vândute se situează la 3,32

54



Problematica fondului de rulment la S.C. Medimpact S.A.% din totalul cifrei de afaceri. În urma analizei factoriale se constată că cifra de afaceri a

crescut atât datorită creşterii producţiei vândute cât şi datorită vânzării mărfurilor.

b.) Venituri : (nivelul veniturilor precum şi structura acestora este prezentată în Tabelulnr. 2)

2003 2004 2005

Venituri din exploatare17.025.375,

5 19.32.272 23.939.827Venituri financiare 53.546,9 132.322 96.744Venituri excepţionale 25.364,6 0 0Ponderea veniturilor dinexploatare 99,54% 99,34% 99,60%

Ponderea veniturilor financiare 0,31% 0,66% 0,40%Ponderea exceptionale 0,15% 0,00% 0,00%

Venituri totale 17.104.28720.064.59

4 24.036.571

Tabel nr. 2 – Nivelul şi structura veniturilor

Grafic 2 – Evoluţia veniturilor între anii 2003-2005

Se poate observa faptul că în perioada 2003-2005 veniturile totale ale întreprinderii au

crescut de la un an la altul, urmând trendul veniturilor din exploatare.

0

5000000

10000000

15000000

20000000

25000000

30000000

2003 2004 2005

Venituri din exploatare Venituri financiare

Venituri excep?ionale Venituri totale

55



Problematica fondului de rulment la S.C. Medimpact S.A.Veniturile din exploatare au avut o evoluţie ascendentă în decursul celor trei ani studiaţi

fiind influenţate în cea mai mare măsură de veniturile obţinute ca urmare a vânzării

produselor fabricate de întreprindere.

Veniturile financiare ale întreprinderii au avut un maxim al perioadei studiate în 2004,atingând nivelul de 132.322 RON urmând o scădere semnificativă în anul imediat următor.

Având în vedere ponderea foarte mică a acestor venituri în veniturile totale, variaţia lor nu a

avut efecte majore asupra veniturilor totale.

Veniturile excepţionale au fost înregistrate doar în anul 2003, urmând ca în anii 2004 şi

2005 nivelul acestora să fie 0.

Figura 9 – Structura veniturilor intre perioada 2003-2005

Veniturile din exploatare au avut şi cea mai însemnată influenţă asupra evoluţiei

veniturilor totale, reprezentând peste 90% din totalul veniturilor în decursul celor trei ani luaţi

în considerare.

Veniturile financiare s-au menţinut în jurul unei ponderi medii de 0,4% în decursul celor

trei ani, în timp ce veniturile excepţionale au fost realizate doar în anul 2002.

Structura veniturilor arată inexistenţa activităţilor extraordinare în anii 2004 şi 2005, iar

în ceea ce priveşte structura veniturilor totale se observă o uşoară inclinaţie spre majorarea

celor financiare.

Printr-o analiză mai aprofundată pentru fiecare an prin studierea evoluţiei veniturilor

trimestriale s-a constatat faptul că structura veniturilor anuale realizate pe trimestre nu

prezintă disproporţii semnificative. Aceata înseamnă că a existat o anumită uniformitate a

realizării veniturilor în decursul anului, fără însă a se manifesta în fiecare an aceeaşă tendinţă.

Acest fapt se poate interpreta ca şi o adaptabilitate permanentă a actiităţii întreprinderii la

99.60%99.34%99.54%

0.40%0.66%0.31%0.15%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%90%

100%

2003 2004 2005

Venituri din exploatare Venituri financiare Venituri excep?ionale

56



Problematica fondului de rulment la S.C. Medimpact S.A.cerinţele pieţei, cerinţe ce pot varia de la un trimestru la altul în cardul anului, dar nu şi de la

un an la altul.

c.) Cheltuieli: (nivelurile, precum şi structura acestora este prezentată în Tabelul nr. 3)

Indicatori 2003 2004 2005

Cheltuieli de exploatare – total15.567.70

219.131.40

8 23.367.729Cheltuielile finananciare – total 937.911,4 588.725 427.477,4Cheltuieli exceptionale 421.475,5 0 0Ponderea cheltuielilor de exploatare 91,97% 97,01% 98,20%Ponderea cheltuielilor financiare 5,54% 2,99% 1,80%Ponderea cheltuielilor exceptionale 2,49% 0,00% 0,00%

Cheltuieli totale16.927.08

919.720.13

3 23.795.207Tabel nr. 3 – Nivelul şi structura cheltuielilor

Grafic 3 – Evoluţia veniturilor între anii 2003-2005

Analizând datele din contul de profit şi pierdere se constată faptul că cheltuielile totale

au crescut de la un an la altul, această creştere datorându-se creşterii cheltuilelilor de

exploatare.

După cum se observă şi pe grafic cheltuielile de exploatare au impus trendul în evoluţia

cheltuielilor totale. Creşterea cheltuielilor se datorează şi majorarea volumului fizic al

producţiei, dar şi faptului că nu au existat preocupări de reducere a consumurilor specifice de

materii prime şi a pierderilor tehnologice.

0

5000000

10000000

15000000

20000000

25000000

2003 2004 2005

Cheltuieli de exploatare - total Cheltuielile finananciare – total

Cheltuieli exceptionale Cheltuieli totale

57




91.97%

97.01% 98.20%

5.54%

2.99% 1.80%2.49% 0.00% 0.00%

86.00%

88.00%

90.00%

92.00%

94.00%

96.00%

98.00%100.00%

102.00%

2003 2004 2005

Pondereacheltuielilor de exploatare Ponderea cheltuielilor financiare

Ponderea cheltuielilor exceptionale

Figura 10- Structura chetuielilor între anii 2003 -2005

În ceea ce priveşte structura cheltuielilor (evidenţiată în Figura 12) este de remarcat

faptul că, în cadrul cheltuielilor totale pentru fiecare din cei trei ani analizaţi, cheltuielile

financiare deţin o pondere mult mai mare în comparaţie cu ponderile deţinute de veniturile

financiare în veniturile totale. Aceste constatări conduc la ideea că în activitatea financiară se

înregistrează pierderi, ceea ce determină diminuarea rezultatului brut al întreprinderii.

Structura cheltuielilor arată inexistenţa activităţii extraordinare în anii 2004 şi 2005, seobservă o creştere a cheltuielilor de exploatare şi o diminuare a celor financiare

d.) Eficienţa cheltuielilor aferente veniturilor :

2003 2004 2005

Cheltuieli totale16.927.089,

319.720.132,

7 23.795.206,8

Venituri totale 17.104.28720.064.593,

6 24.036.571,2

Eficienta cheltuilelior aferenteveniturilor 98,96% 98,28% 99,00%

Tabel nr. 4 – Eficienţa cheltuielilor aferente veniturilor între anii 2003-2005

Reducerea indicatorului în anul 2004 faţă de anul 2003 arată o creştere a eficienţei

cheltuielilor totale. Reducerea indicatorului a fost o consecinţă a creşterii mai rapide a

veniturilor comparativ cu cheltuielile totale.

În anul 2005, însă, acest indicator a cunoscut o creştere, aingând nivelul de 99 %, ceea

ce arată că veniturile totale au avut un ritm de creştere inferior cheltuielilor. Situaţia din acestan prezintă, din acest punct de vedere, un aspect mai puţin favorabil pentru întreprindere.

58




e.) Profit/ pierdere : (nivelurile acestora este prezentată în Tabelul 5)2003 2004 2005

Rezultat exploatare 1.457.673 800.863,9 572.097,8Rezultat financiar -884.364,5 -456.403 -330.733Rezultat exceptional -396.110,9 0 0Rezultat brut 177.197,7 344.460,9 241.364,4Rezultatul net 44.217 51.372,8 48.612,9

Tabel nr. 5 – Nivelul rezultatelor întreprinderii între anii 2003-2005

Unul dintre indicatorii care sintetizează în mare măsură desfăşurarea activităţii

întreprinderii îl constituie, evident, profitul. Evoluţia acestui indicator la S.C. MEDIMPACT

S.A. – ilustrată în Graficul 4 – sugerează o dinamică importantă a sa.

Grafic 4 – Evoluţia rezultatului şi al cifrei de afaceri între anii 2003-2005

În fiecare din cei trei ani analizaţi, profitul a provenit exclusiv din activitatea de

exploatare, în timp ce la activităţile financiare s-au înregistrat pierderi. Trebuie totuşi

menţionat faptul că pierderile din activitatea financiară au un trend dezcrescător pentru

perioada studiată.

Profitul brut al societăţii a avut un maxim în anul 2004, după care a scăzut. Diminuarea

profitului în anul 2005 se datorează şi creşterii semnificative a cheltuielilor de exploatare cu

22,14%, în timp ce veniturile au crescut cu 20,1%.

Rezultatul din exploatare s-a diminuat în decursul perioadei studiate ca urmare a

deacaljului nefavorabil între dinamica veniturilor şi cheltuielilor din exploatare.

0

200000400000

600000

800000

1000000

1200000

1400000

1600000

1800000

2003 2004 2005

Rezultat brut Rezultat net Cifra de afaceri

59



Problematica fondului de rulment la S.C. Medimpact S.A. Rezultatul financiar arată pierdere, însă această pierderea avut un trend dezcrescător

între anii 2003-2005 datorită creşterii veniturilor financiare şi diminuării cheltuielilor

financiare.

Rezultatul net a crescut în anul 2004 faţă de anul 2003, însă a scăzut în anul imediat

următor. Această diminuare a rezultatului net şi evoluţia în sens invers faţă de cifra de afaceri

s-a datorat în mare parte înregistrării unei pierderi fiananciare de 456.403 RON. Totdată

rezultatul din exploatare a înregistrat o diminuare, principalele cauze fiind majorarea

costurilor cu forţa de muncă, creşterea preţurilor de achiziţie a materiilor prime şi a

materialelor a nergiei electrice şi a fiscalităţii ridicate.

f.) Valoarea adăugată : în baza precizărilor metodologice a fost determinată valoarea

adăugată al S.C. MEDIMPACT S.A. pentru cei trei ani luaţi în considerare, folosind

informaţiile din contul de profit şi pierdere. Modaliatatea de calcul, nivelurile şi indicatorii de

dinamică sunt sintetizaţi în Tabelul 6.

Elemnte de calcul 2003(RON)

2004(RON)

2005(RON)

Indice(%)

anii04/03

anii05/03

Venituri din exploatare 17.025.376 19.932.272 23.939.827 117,07% 140,61%Cheltuieli materiale totale(se scad)

10.231.419 11.561.020 14.716.165 113,00% 143,83%

Cheltuieli cu lucrările şiserviciile executate de terţi(se scad)

0 0 0 0,00% 0,00%

Valoarea adăugată 6.793.956,9

8.371.251,3

9.223.662,1

123,22% 135,76%

Tabel nr. 6 – Calculul Valorii Adăugate

Valoarea adăugată brută creşte în 2004 faţă de 2003 cu aproape 1.600.000 RON, în timp

ce sporul veniturilor din exploatare depăşeşte 2.900.000 RON.

În ceea ce priveşte evoluţia indicatorilor în 2005 se pot arăta că ritmul de creştere a

valorii adăugate brute (35.76%) este mai mică decât cea a veniturilor din exploatare (40.61%).

4.2. Calculul şi analiza indicatorilor economico – financiari

3.2.1. Indicatori de solvabiliate

60



Problematica fondului de rulment la S.C. Medimpact S.A.Conform Ordinului Ministrului Finanţelor Publice nr. 94/ 2001 metodologia de calcul a

indicatorilor de solvabilitate şi lichiditate este următoarea:

• Rata solvabilităţii generale (RSG): 100*opriuCapital pr

anun pesteCredite RSG =

• Rata lichidităţii curente (RLC) :rente Datorii cu

Active RLC

curente=

• Rata lichidităţii imediate (RLI):rente Datorii cu

Stocuri Active RLI

−=

curente

În Tabelul nr. 7 sunt prezentate nivelurile acestora pentru anii 2003, 2004, 2005, precum

şi modificările relative faşţă de anul 2003.Indicatori Niveluri în Indicele (%)

2003 2004 2005 Anii04/03

Anii05/03

Rata solvabilităţii generale(%) 138,14 155,85 171,64 112,82 124,25Rata lichidităţii curente 1,57 1,17 1,43 74,50 91,05Rata lichidităţii imediate 0,87 0,56 0,65 64,38 74,73

Tabel nr. 7 – Nivelul indicatorilor de solvabiliate între anii 2003-2005

Privind rata solvabilităţii generale sau indicatorul de risc, nu se observă variaţii

semnificative, aceasta întregistrând o creştere aproape constantă, cu aproximativ 12% în

fiecare an. Valorile indicatorului indică o capacitate mare a întreprinderii de a-şi acoperii

datroriile totale din activele totale.

Referitor la rata lichidităţii curente, nivelurile indicatorului nu se încadrează în limitele

intervalului de siguranţă financiară %]250%,150[∈ RLC , exceptând anul 2003 când nivelul

indicatorului se situează la 157%. Deasemena acest indicator are o tendinţă de scădere ceea ce

nu constituie un aspect pozitiv.

Pentru rata lichidităţii imediate concluziile sunt pozitive dacă se are în vedere

încadrarea acestora în intervalul de siguranţă %]100%,50[∈ RLI , însă nivelul acestui

indicator este destul de fluctuant. Cea mai favorabilă valoare a fost înregitrată în anul 2003 -

87%, după care a urmat o scădere – în 2004, ca în anul 2005 să înregistreze iar o creştere cu

apoximativ 10%.

3.2.2. Indiocatori de rentabilitate

61



Problematica fondului de rulment la S.C. Medimpact S.A.Indicatorii de rentabiliate au un conţinut reflectat prin următoarele relaţii de calcul

• Marja profitului: 100*afaceride

netPr

Cifra

ofit Mp =

• Rata rentabilităţii economice: 100*

Pr

permanent Capital

ofit brut RRE =

• Rata rentabilităţii financiare:

100*

ReexpPr

propriiCapitaluri

financiar zultat loataredinofit RRF

+=

• Rata valorii adăugate: 100*

afacerideCifra

adaugataValoare RVA =

În Tabelul nr. 8 sunt prezenate elementele necesare calculului, nivelurile indicatorilor,

precum şi evoluţia ascetora:

IndicatoriU.M

. 2003 2004 2005Indice

an04/03 an05/03

1 Profit net RON 44.217 51.372,8 48.612,9116,18

%109,94

%

2 Cifra de afaceri RON13.056.20

215.564.435,

916.736.47

0119,21

%128,19

%

3 Marja profitului % 0,34% 0,33% 0,29% 97,46% 85,77%

4 Profit brut RON 177.197,7 344.460,9 292.985,5194,39

%165,34

%

5 Capital permanent RON 4.077.704 6.276.760,8 6.482.241153,93

%158,97

%

6

Ratarentabilitatiieconomice % 4,35% 5,49% 4,52%

126,29%

104,01%

7 Profit net RON 44.217 51.372,8 48.612,9116,18

%109,94

%

8 Capitaluri proprii RON 1.435.416 4.082.092,8 4.092.623284,38

%285,12

%

9

Ratarentabilitatiifinanciare % 3,08% 1,26% 1,19% 40,85% 38,56%

10

Valoareaadaugata RON

6.793.957 8.371.251,3 9.223.662 123,22%

135,76%

11

Rata valoriiadaugate % 52,04% 53,78% 55,11%

103,36%

105,91%

Tabel nr. 8 – Calculul indicatorilor de rentabilitate între anii 2003-2005

62



Problematica fondului de rulment la S.C. Medimpact S.A.Analizând datele din tabelul de mai sus se poate observa că indicatorii de rentabilitate

înregistrează evoluţii diferite, unii având un trend crescător, în timp ce ceilalţi descres, sau

chiar fluctuează în decrsul perioadei studiate.

În ceea ce priveşte marja profitului, aceasta a înregistrat o scădere între anii 2002-2004,chiar dacă profitul net şi cifra de afaceri au avut evoluţii pozitive. Această situaţie se poate

explica prin faptul că ponderea rezultatului net în cifra de afaceri a scăzut din motive legate de

ativitatea de cheltuieli al întreprinderii.

Referitor la rata rentabilităţii economice se poate observa faptul că aceasta atinge

nivelul maxim în anul 2003, după care are o scădere de aproape 1%. Fluctuaţia ratei

rentabilităţii economice arată deasemenea o eficienţă a procesului investiţional nesigură.

Trebuie totuşi remarcat faptul că capitalul permanent a avut o evoluţie ascendentă pe

parcursul celor 3 ani.

Valoarea mică a ratei rentabilităţii economice poate fi cauzată de o supradimensionare a

activelor societăţii în raport cu nevoile sale sau pur şi simplu o capacitate mică a activelor de a

genera plusvaloare.

În ceea ce priveşte rata rentabilităţii financiare, aceasta arată o evoluţie descrescătoare

al indicatorului.

Deşi rata valorii adăugate este indicatorul de eficienţă care înregistrează ritmuri de

creştere mai scăzute decât ceilalţi indicatori de eficienţă, totuşi ponderea valorii adăugate în

cifra de afaceri reprezintă niveluri semnificative.

4.3. Calculul şi analiza fondului de rulment şi a necesarului de fond derulment

În această secţiune se vor determnina şi analiza evoluţia indicatorilor „ fond de rulment ”,„necesarul de fond de rulment ” şi „trezoreria netă”. Fondul de rulment s-a calculat scăzând

din capitalurile permanente activele imobilizate (necorporale, corporale, financiare), fondul de

rulment reprezentând, de fapt, necesarul permanent de finanţare al activelor circulante. Pentru

determniarea necesarului de fond de rulment sunt luate în considerare activele circulante de

exploatare (stocurile de materii prime, materiale, producţie neterminată, produse finite la care

se adaugă creanţele) din care se scad pasivele din exploatare (sumele atrase de la furnizori). În

aceste condiţii trezoreria netă se determină ca diferenţă între necesarul de fond de rulment şifondul de rulment.

63



Problematica fondului de rulment la S.C. Medimpact S.A.În Anexa este prezentat bilanţul funcţional al S.C. „Medimpact” S.A. între anii 2003-

2005 (valorile sunt în RON) pe baza căreia s-au efectuat calculele pentru determinarea

fondului de rulment şi necesarului de fond de rulment.

În Tabelul nr. 9 sunt prezentate elementele necesare determinării indicatorului fond derulment, nivelurile acestora în anii 2003, 2004, 2005 (valorile sunt exprimate în RON).

Nr.Crt

Indicatori S.C. MEDIMPACT S.A.

2003 2004 20051 2 3 4

1. Capitaluri proprii 1.435.415,8

4.082.092,8 4.092.623,3

2. Capitaluri permanente 4.077.704 6.276.760,8 6.482.240,73. Active imobilizate nete 1.423.360,

4 3.792.611 3.873.319,94. Active circulante nete 7.306.997,

57.779.595,

56.262.255,3

5. Datorii financiare petermen scurt

4.652.653,9

5.295.445,7

3.653.334,5

6. Datorii pe termen mediuşi lung

2.469.056 2.038.698,2

2.069.368,3

7. Fond de rulment

(FRF=2-3, 4-5)

2.654.343,

6

2.484.149,

8

2.608.920,8

8. Fond de rulment propriu(FRP=1-3)

12.055,4 289.481,8 219.303,4

Tabel nr. 9 – Calculul fondului de rulment pentru perioada 2003-2005

Observăm că societatea „Medimpact” S.A. prezintă o structură financiară care

evidenţiează un fond de rulment pozitiv pe cei trei ani studiaţi. Acest lucru înseamnă că,

capitalul permanent finanţează o parte din activele circulante, după finanţarea în totalitate a

activelor imobilizate. Aceasta situaţie evidenţiază valenţele fondului de rulment în ceea ce

priveşte realizarea echilibrului pe termen lung şi participarea la realizarea echilibrului

financiar pe termen scurt. Totodată, un fond de rulment pozitiv înseamna ca activele

circulante depăşesc datoriile curente, adică există posibilitatea transformării în lichidităţi a

activelor circulante pe termen scurt, ceea ce permite rambursarea datoriilor şi degajarea unor

lichidităţi suplimentare. Din calculele efectuate rezultă o situatie favorabilă din punct de

vedere al solvabilităţii întreprinderii.

În ceea ce priveşte îndatorarea pe termen scurt , deşi este oscilantă, are tendinţa de a se

diminua, iar datoriile pe termen mediu şi lung rămân în jurul valorii de 2.200.000 RON.

64



Problematica fondului de rulment la S.C. Medimpact S.A.Fondul de rulment pozitiv şi o dimensiune corespunzătoare a acestuia arată că întreprinderea

dispune de o “marjă de securitate” necesară funcţionării în condiţii de echilibru financiar.

Există deci posibilitatea finanţării pe seama capitalului permanent a acelui nivel minim, dar

sigur, de active circulante necesar bunei funcţionări ale întreprinderii. Trebuie remarcat,totodată, faptul că fondul de rulment pozitiv şi optim arată faptul că accentul este pus pe

echilibrul financiar pe termen scurt, adică pe lichiditate. În acest sens poate fi evitat, în mare

măsură, falimentul, deoarece acesta este generat în primul rând de lipsa capacităţii de plată pe

termen scurt şi nu de lipsa de solvabilitate.

Întreprinderea şi-a reevaluat activele corporale, mărindu-şi astfel atât valoarea activelor

imobilizate cât şi capitalurile proprii.

Anul 2003 Anul 2004 Anul 2005

Rezultă că în anul 2003 fondul de rulment reprezintă circa 30,4 % din totalul bilanţului.

Este obţinut prin afectarea a 2.654.343,6 RON resurse stabile finanţării activelor circulante.

Aşa se explică constituirea unui excedent al activelor circulante lichide pe temen scurt, asupra

datoriilor pe termen scurt, exigibile la o scadenţă apropiată. Conform calculelor se observă că

în anul 2004 această pondere scade la 21,47 % din totalul bilanţului deoarece şi în valori

absolute fondul de rulment scade în acest an la 2.484.149,8 RON. În anul 2005 se identifică o

uşoară creştere a ponderii fondului de rulment în totalul bilanţier – 25,74 % pe fondul creşterii

acestui indicator, atingând valoarea de 2.608.920,8 RON.

65

Activeimobilizate1.423.360,4

16,3%

Activecirculante7.306.997,5

83,7%

Capitaluri permanente

4.077.70446,71%

Datorii petermen scurt4.652.653,9

53,29%

Activeimobilizate3.792.61132,77%

Activecirculante7.779.595,5

67,23%

Capitaluri permanente6.276.760,8

54,24%


45,76%

Activeimobilizate3.873.319,9

38,21%4.652.653,9

Active

circulante6.262.255,3

61,79%

Capitaluri permanente6.482.240,7

63,95%


36,05%




Grafic 5 – Evoluţia comparativă a fondului de rulment,

activelor imobilizate şi a capitalurilor permanente între anii 2003-2005

Fondul de rulment a avut o evoluţie oscilantă în decursul perioadei studiate, în timp ce

în 2004 s-a înregistrat o scăderea a acestuia, în 2005 indicatorul a depăşit pragul de 2.600.000

RON. Scăderea din anul 2004 s-a datorat creşterii într-un ritm mai ridicat al activelor

imobilizate decât capitalurile permanente.

Activele imobilizate nete au cunoscut o creştere semnificativă în anul 2004 faţă de anul

2003 datorită efectuării unor reevaluări ale acestora.Evoluţia ascendentă a capitalurilor proprii se datorează şi constituirii şi majorării

rezervelor şi revaluării efectuate în ultimii doi ani ai studiului.

În ceea ce priveşte rata de finanţare a capitalului circulant, aceasta a atins cel mai înalt

nivel în 2005 – 41,66 % - apropiat de optimul de 50 %, ceea ce denotă suficienţa surselor de

finanţare pe termen lung şi utilizarea lor controlată în procesul de producţie.

În Tabelul nr. 10 sunt prezentate elementele necesare determinării indicatorului

necesarul de fond de rulment şi trezoreria netă, nivelurile acestora în anii 2003, 2004,

2005.

Nrcrt

Indicatori S.C. MEDIMPACT S.A.

2003 2004 20050 1 2 3 4

1. Fond de rulment financiar (FRF) 2.654.343,6 2484149,8 2.608.920,82. Nevoi temporare 7.306.997,5 7779595,5 6.262.255,33. Disponibilităţi 100.292,7 974132,1 426.4354. Resurse temporare 4.652.653,9 5295445,7 3.653.334,5

5. Credite pe termen scurt 0 0 0

0

1000000

2000000

3000000

4000000

5000000

6000000

7000000

2003 2004 2005

Capitaluri permanente Active imobilizate nete Fond de rulment

66



Problematica fondului de rulment la S.C. Medimpact S.A.6. Necesarul de fond de rulment

(NFR) (2-3-4-5)2.554.050,9 1.510.017,

72.182.485,8

7. Trezoreria netă (TN) (1-6) 100.292,7 974.132,1 426.435

Tabel nr. 10 – Determinarea necesarului de fond de rulment

şi a trezoreriei nete

Valoarea necesarului de fond de rulment este pozitivă pentru toţi cei trei ani studiaţi.

Aceasta înseamnă că activele circulante depăşeşsc datoriile pe termen scurt. Aceasta este

considerată o situaţie normală numai dacă este rezultatul unei politici de investiţii care

conduce la creşterea nevoii de finanţare a ciclului de exploatare, în caz contrar va apărea un

decalaj nefavorabil între lichiditatea stocurilor şi a creanţelor şi exigibilitatea datoriilor pe

termen scurt (relaxarea încasărilor şi urgentarea plăţilor).

Grafic 6 – Evoluţia necesarului de fond de rulment,

a nevoilor temporare şi a resurselor temporare

Necesarul de fond de rulment a cunoscut o scădere considerabilă în anul 2004 faţă de2003 urmând o uşoară creştere în anul 2005.

Scăderea necesarului de fond de rulment s-a datorat scăderii considerabile a creanţelor (

597.368 RON sau 23,32 %), în timp ce stocurile au înregistrat o scădere uşoară. Creşterea

resurselor temporare a condus, deasemenea, la diminuarea necesarului de fond de rulment în

acest an faţă de anul anterior. Având în vedere aceste aspecte şi faptul că datoriile pe termen

scurt sunt datorii de exploatare se poate afirma faptul că gestiunea pe termen scurt al

întreprinderii este foarte bună.

0

10000002000000

3000000

4000000

5000000

6000000

7000000

8000000

9000000

2003 2004 2005

Nevoi temporare Resurse temporare

Necesarul de fond de rulment

67



Problematica fondului de rulment la S.C. Medimpact S.A.În anul 2005 se observă o diminuare a nevoilor temporare, însă creşterea necesarului de

fond de rulment se datorează scăderii considerabile a datoriilor din exploatare (1.642.111,2

RON).

În ceea ce priveşte trezorerie netă se observă faptul că aceasta are valori pozitive ceeace denotă un excedent de finanţare, respectiv o îmbogăţire a trezoreriei. Ea este rezultatul unui

echilibru financiar carcteristic întreprinderii analizat, constituind dovada desfăşurării unei

activităţi eficiente prin existenţa disponibilităţilor băneşti în conturile bancare şi în casă. În

termeni financiari se poate vorbi de o autonomie financiară pe termen scurt. În situaţia dată,

activitatea întreprinderii poate fi apreciată favorabilă, lichidităţile existente constituind una

dintre premisele potenţialului acestora de a desfăşura o activitate rentabilă, care să facă

posibilă rambursarea datoriilor financiare şi plasarea eficientă a disponibilităţilor băneşti, în

scopul consolidării poziţiei acestora pe piaţă.

Trezorerie întrerpinderii cunoaşte o creştere considerabilă în anul 2004 faţă de anul

2003, în timp ce în 2005 se observă o scădere cu aproximativ 56 %. Situaţia din 2005 reflectă

decalajul dintre ritmul de creştere a necesarului de fond de rulment superior comparativ cu

creşterea fondului de rulment (44,53 % > 5,02 %) precum şi ca urmare a creşterii mai

accelerate a necesarului de fond de rulment în comparaţie cu activele circulante nete (44,53

%> 19,5 %).

Creşterea trezoreriei nete se poate realiza fie prin creşterea valorii fondului de rulment,

fie prin diminuarea necesarului de fond de rulment sau prin marirea disponibilităţilor şi

reducerea creditelor de trezorerie.

Trezoreria netă este atât rezultatul operaţiunilor care afectează capitalurile proprii

permanente şi activele imobilizate, cât şi celor care privesc activele circulnate şi datoriile pe

termen scurt.

În cazul S.C. „Medimpact” S.A. se poate conclude că în cei trei ani studiaţi s-au

înregistrat excedente de finanţare datorită desfăşurăţii unei activităţi eficiente, iar îmbogăţirea

trezoreriei arată că întreprinderea dispune de lichidităţi suficiente care îi permit rambursarea

datoriilor, dar şi realizarea unor plasamente atât pe piaţa monetară, cât şi pe cea financiară.

Situaţia unei trezorerii pozitive - TN>0 - şi având necesarul de fond de rulment pozitiv – NFR

>0 – semnifică finanţarea necesarului de fond de rulment, în întregime, din resursele

permanente (FR > 0), care degajă disponibilităţi ce pot ascunde o subutilizare de capitaluri. În

cei trei ani studiaţi trezoreria pozitivă a oferit posibilitatea întreprinderii să efectueze

68



Problematica fondului de rulment la S.C. Medimpact S.A. plasamente pe piaţa de capital, deoarece exista un excedent de trezorerie în comparaţie cu

obligaţiile pe termen scurt.

Se remarcă deci dependenţa trezoreriei faţă de variaţia necesarului de fond de rulment,

respectiv a decalajelor între încasările creanţelor şi plăţile datoriilor scadente.

CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Preocupările legate de fondul de rulment şi necesarul de fond de rulment în general, de

analiza acestora şi, implicit, a metodelor folosite în acest scop derivă din necesitatea realizăriide către agenţii economici a echilibrului pe termen scurt, căutând totodată asigurarea unei

lichidităţi şi solvabilităţi corespunzătoare. Se poate afirma faptul că acestei problematici

trebuie să i se acorde atenţia cuvenită deoarece numai printr-o analiză continuă a fondului de

rulment, a necesarului de fond de rulment şi trezoreriei nete întreprinderile pot supravieţui şi

se pot dezvolta într-un mediu economic din ce în ce mai instabil, marcat de o concurenţă

acerbă în toate domeniile de activitate şi de o creştere contiună a preţurilor resurselor folosite.

La aceste dificultăţi se adaugă, pentru întreprinderile româneşti, şi altele generate de tranziţia

de la o economie centralizată la economia de piaţă. Unele dintre aceste întreprinderi au reuşit

să se adapteze cerinţelor economiei de piaţă, nu însă fără efforturi considerabile, altele au

eşuat în această încercare. Analiza fondului de rulment a necesarului de fond de rulment şi a

trezoreriei nete reprezintă un domeniu important în funcţionarea eficientă a întreprinderii.

Având în vedere toate aceste aspecte, lucrarea de faţă s-a vrut a fi o sinteză asupra

teoriei şi practicii analizei fondului de rulment şi a necesarului de fond de rulment, iar prin

determinarea acestor indicatori s-a apreciat echilibrul financiar al întreprinderii analizate.

69



Problematica fondului de rulment la S.C. Medimpact S.A.În urma analizei efectuate aupra S.C. „Medimpact” S.A. s-au constatat următoarele

aspecte:

Activitatea financiar contabilă este o funcţie iportantă în cadrul întreprinderii, dovadăexistenţa celor patru departamente care se ocupă de acest domeniu. Acesatea sunt formate din

specialişti în finanţe şi contabilitate, unii proaspăt absolvenţi ai facultăţilor de profil din ţară,

alţii cu mai multă experienţă în domeniu.

Politica de produs

S-au lansat produse noi, chiar produse specifice în raport cu concurenţa. S-a lucrat

permanent la îmbunătăţirea calităţii produselor, în special prin importul de materii prime şi

materiale. S-a mărit diversitatea sortimentală a produselor oferite, modul de prezentare fiind

mult diferit faţă de produsele anterioare. S-au protejat, prin politica de marcă produsele

întreprinderii.

Politica de preţ

În această direcţie s-a acţionat prin reduceri de preţ la sfârşitul sezonului şi la începutul

unei campanii promoţionale existând o corelare între politica de preţ şi politica de promovare.

S-a urmărit corelarea permanentă a preţurilor cu calitatea produselor fabricate.

Situaţia economico – financiară

Principalele indicatori economico-financiari analizaţi au avut evoluţii favorabile, în

perioada analizată, încadrându-se în intervalele de siguranţă sau fiind peste limitele minime

impuse. Atât cifra de afaceri cât şi valoarea adăugată au cunoscut o evoluţie ascendentă

arătând capacitatea întreprinderii de a aduce plus-valoare produselor fabricate. În ceea ce

priveşte problematica fondului de rulment s-a observat faptul că întreprinderea, pe durata

celor trei ani, a avut o trezorerie netă pozitivă, ceea ce arată că întreprinderea are capacitatea

de a-şi achita datoriile şi totodată poate realiza plasamente pe piaţa de capital. Fondul de

rulment pozitiv arată preocuparea managerului financiar privind realizarea unui echilibru

financiar şi asigurarea lichidităţii şi solvabilităţii întreprinderii.

70



Problematica fondului de rulment la S.C. Medimpact S.A.Propunerile oferite în urma studiului de caz efectuat la S.C. „Medimpact” S.A. se

referă la:

Aspecte organizatorice generale

Unirea biroului financiar şi cel contabil şi subordonarea lui directorului economic,

reuşindu-se o mai bună coordonare şi corelare a acţiunilor financiar contabile.

Folosirea unor tehnici moderne de prelucrare a datelor, îmbunătăţind astfel comunicarea

în întreprindere şi stimulând dialogul şi posibilitatea d epercepere a informaţiilor.

Aspecte financiare

creşterea ponderii veniturilor financiare în totalul veniturilor şi diminuarea

ponderii cheltuilelilor financiare în totalul cheltuielilor întreprinderii;

atingerea unei valori rezonabile pentru indicatorul eficienţei cheltuielilor

aferente veniturilor (cu cât valoarea este mai mică cu atât este mai bine pentru

întreprindere);

acordarea unei atenţii deosebite indicatorilor de lichiditate ( imediate şicurente) şi reducerea fluctuaţiei acestora;

menţinerea fondului de rulment în jurul valorii de 1-3 cifre de afaceri lunare;

menţinerii ponderii capitalului împrumutat în capitalul permanent la o valoare

ce nu depăşeşete 50 ;

menţinerea unei autonomii financiare ridicate (adică un fond de rulment

propriu ridicat ca valoare) şi unui grad de îndatorare pe termen mediu şi lung

scăzut (adică un fond de rulment cât mai apropiat de zero). Realizarea unei mai bune gestionări a necesarului de fond de rulment, a

clienţilor, furnizorilor şi a sumelor imibilizate în stocuri.

71




BIBLIOGRAFIE

Literatura de specialitate1. ADOCHIŢEI, Mihai, Finanţele întreprinderii în economia de piaţă, Editura Tipografia

Mitrea, Piatra Neamţ, 2000

2. ANA, Gheorghe, Finanţele şi politicile financiare ale întreprinderilor , Editura

Economică, Bucureşti, 2001

3. COPELAND, E. Thomas, Managerial Finance (8th edition), Dryden Press

4. DOGARU, Ilie, Finanţele Întreprinderii, Editura Ceres, Bucureşti, 2004

5. DUMITRU, Marin, Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Fundaţia România deMâine, Bucureşti, 2005

6. ELGHANY, ABD Alina, Analiza economico-financiară aplicată în conducerea firmei,

Editura Europolis, Constanţa, 2005

7. GEORGESCU, Nicolae, Analiza bilanţului contabil , Editura Economică, Bucureşti, 1999

8. NISTOR, E. Ioan, Finaţele întreprinderii, Editura PUC, Cluj-Napoca, 2002

9. NISTOR, E. Ioan, Finaţele întreprinderii: studii de caz, Editura Viitorul Românesc,

Bucureşti, 2003

72



Problematica fondului de rulment la S.C. Medimpact S.A.10. NISTOR, E. Ioan, Teorie şi practică în finanţele întreprinderii, Editura CCS, Cluj-

Napoca, 2004

11. STÎNEANU, Gheorghe, Finanţele firmei, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2004

Site-uri internet

12. www.bized.ac.uk

13. www.businessfinancemag.com

14. www.chiarpoti.ro/down/notiunifinanciare.doc

15. www.finint.ase.ro

16. www.hsc.csu.edu.au/business_studies

17. www.iif.edu

18. www.investopedia.com

19. www.jpmorganchase.com

20. www.planware.org

21. www.contab-audit.ro

http://www.bized.ac.uk/

http://www.businessfinancemag.com/


http://www.chiarpoti.ro/down/notiunifinanciare.doc


http://www.finint.ase.ro/


http://www.hsc.csu.edu.au/business_studies


http://www.iif.edu/

http://www.iif.edu/

http://www.investopedia.com/


http://www.jpmorganchase.com/


http://www.planware.org/


http://www.contab-audit.ro/

http://www.bized.ac.uk/





http://www.iif.edu/




http://www.contab-audit.ro/

problematica fondului de rulment

Documents