portalul instanţelor de judecată - bilant – capitolul 1portal.just.ro/42/documents/bilant pe...

CUPRINS

CUPRINS

CAPITOLUL 1PREZENTAREA GENERALA A INSTANTEI

CAPITOLUL 2 ANALIZA ACTIVITATII INSTANTEI - ASPECTE CANTITATIVE

2.1. Volumul de activitate 2.1.1.Volumul total de activitate;2.1.2. Volumul de activitate pe sectii / materii (civil, penal, minori si

familie, contencios administrativ si fiscal, conflicte de munca si litigii de asigurari sociale, comercial) 2.2. Operativitatea la nivelul instantei

2.2.1. Indicele general de operativitate a1 instantei2.2.2.Operativitatea pe materii 2.2.3.Operativitatea pe judecator

2.3 Incarcatura pe judecator

CAPITOLUL 3ANALIZA CALITATIVA A ACTIVITATII INSTANTEI

3.1 - Efectele modificarilor legislative survenite in cursul anului asupra activitatii instantei.

3.2 - Modul de repartitie aleatorie a cauzelor la nivelul instantei 3.3 - Durata de solutionare a cauzelor 3.4 - Cresterea gradului de specializare in activitatea judiciara

3.4.1.Impactul infiintarii sectiilor si completelor specializate asupra calitatii activitatii instantei

3.4.2. Formarea specializata a judecatorilor atat in mod centralizat (prin INM), cat si prin programele de formare si perfectionare profesionala desfasurate la nivelul instantei 3.5 Indici de calitate

3.5.1. Ponderea atacabilitatii hotararilor 3.5.2. Indicele de casare / mentinere a hotararilor in caile de atac 3.5.3. Principalele motive de casare inregistrate

3.6 Masuri pentru unificarea practicii judiciare 1a nivelul instantei 3.7 Aplicarea dispozitiilor Conventiei Europene pentru Apararea Drepturilor

Omului si a Libertatilor Fundamentale, astfel cum sunt interpretate in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, de catre judecatori

3.8 Imbunatatirea aecesului liber la justitie 3.9. Activitatea in domeniul justitiei pentru minori si a protectiei drepturilor

copilului 3.10. Stadiul aplicarii dispozitiilor Legii nr. 544/2001 si ale Legii nr. 677/2001 3.11. Aspecte privind calitatea managementului la nivelul instantei.

CAPITOLUL 4

GESTIONAREA. RESURSELOR 4.1. Resursele umane aflate la dispozitia instantei in anul 2006 4.2. Resursele materiale aflate la dispozitia instantei in anu! 2006

2

CUPRINS

CAPITOLUL 5 RAPORTURILE DINTRE INSTANTA SI CELELALTE INSTITUTII SI

ORGANISME, PRECUM SI CU SOCIETATEA CIVILA 5.1. Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii5.2. Raporturile cu parchetul. 5.3. Raporturile cu barourile de avocati, precum si cu expertii judiciari 5.4. Raporturile cu mass-media5.5. Raporturile cu justitiabilii 5.6. Raporturile cu organismele societatii civile.

3

CAPITOLUL I PREZENTAREA GENERALA A INSTANTELOR DIN RAZA CURTII DE APEL PLOIESTI

CAPITOLUL IPrezentarea generala a Curtii de Apel Ploiesti

Curtea de Apel Ploiesti a fost infiintata, ca instanta judecatoreasca cu personalitate

juridica, prin Legea nr. 92 / 1992 pentru organizarea judecatoreasca si functioneaza efectiv

incepand cu data de 1 iulie 1993, sediul sau fiind, in prezent, in aripa de nord a Palatului Culturii

din Ploiesti.

1. Structura organizatorica a Curtii de Apel Ploiesti

Conducerea Curtii de Apel Ploiesti este realizata, conform Legii 304/2004, pe diferite

niveluri ierarhice, de catre presedinte (managerul de nivel superior), 2 vicepresedinti (manageri

de nivel mediu), 5 presedinti de sectie (manageri de nivel inferior). Exista , insa, si alte centre de

decizie la nivelul instantei, si anume : colegiul de conducere, compus, in prezent, din 7 membrii

(presedinte si 6 membrii alesi in adunarea generala a judecatorilor) si adunarea generala a

judecatorilor instantei.

Trebuie precizat faptul ca, la inceputul anului 2006, a existat un numar mare de functii de

conducere vacante la nivelul Curtii de Apel Ploiesti, acestea fiind ocupate, temporar, de

judecatori numiti de Consiliul Superior al Magistraturii cu delegatie. Facem referire, in acest

sens, la functiile de presedinte al curtii de apel, (vacanta din 01.02.2006), cele 2 functii de

vicepresedinte (vacante din data de 01.01.2006), dar si de presedinte de sectie la Sectia Civila

(vacanta din 01.01.2006) si Sectia de Cauze pentru minori si familie (vacanta din 01.06.2006).

Atributiile specifice fiecarei functii de conducere sunt stabilite prin Legea 304/2004

privind organizarea judiciara, Regulamentul de ordine interioara a instantelor judecatoresti,

adoptat prin Hotararea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005, dar si prin deciziile

emise de presedintele instantei in temeiul disp. Art. 10 din Regulament.

In cadrul instantei, in cursul anului 2006, judecatorii au fost repartizati in 5 sectii, in

functie de specializare, si anume : Sectia Civila (15 judecatori si un presedinte de sectie); Sectia

Penala (9 judecatori si un presedinte de sectie); Sectia Comerciala si de Contencios

Administrativ si Fiscal (8 judecatori si un presedinte de sectie ) ; Sectia de cauze privind

conflicte de munca si asigurari sociale ( 5 judecatori si un presedinte de sectie) si Sectia de

Cauze pentru minori si familie (5 judecatori si un presedinte de sectie).

Compartimentele auxiliare ce functioneaza in cadrul acestei instante sunt cele prevazute

de lege, si anume : grefa ; registratura ; arhiva ; Biroul de informare si relatii publice.

În cadrul Curţii de Apel funcţionează şi compartimentul de informatică juridică, compus

din 2 informaticieni si un informatician sef, precum si departamentul economico-financiar şi

administrativ este condus de managerul economic, direct subordonat preşedintelui instanţei.

5


Personalul încadrat în departamentul economico-financiar şi administrativ este subordonat

managerului economic şi asigură efectuarea operaţiunilor financiar-contabile, evidenţa bunurilor,

asigurarea condiţiilor materiale pentru desfăşurarea activităţii instanţei şi gospodărirea localului.

La acest compartiment îşi desfăşoară activitatea un număr de 4 experţi în contabilitate în calitate

de funcţionari publici.

2. Infrastructura

Curtea de Apel Ploiesti isi are sediul, in prezent, intr-o cladire ce face parte din

patrimoniul cultural al tarii si care este supusa unui amplu program de consolidare si reparatii,

avand ca efect ingreunarea desfasurarii activitatii. Trebuie precizat faptul ca, desi aceasta cladire

a avut destinatia, la origine, de « Palat al Justitiei », in prezent, Curtea isi desfasoara activitatea

intr-o aripa a cladirii, in calitate de chirias al Consiliului Local al municipiului Ploiesti.

Instanta dispune de 4 sali de judecata, fiecare sectie utilizand, in cursul anului 2006, cate

o sala de judecata proprie, cu exceptia Sectiei de litigii de munca si asigurari sociale si a Sectiei

pentru cauze cu minori si de familie care au utilizat, prin rotatie, aceeasi sala de judecata. Sala de

sedinta a Sectiei Penale a Curtii de Apel Ploiesti este dotata cu echipamente de inregistrare a

sedintelor de judecata, potrivit dispozitiilor legale.

Judecatorii curtii de apel si-au desfasurat activitatea in anul 2006 in 9 birouri, lucrand, in

medie, 5 sau 6 judecatori intr-un birou, in conditii total improprii. Exista si 6 birouri de grefiere,

precum si incaperi distincte pentru registratura, arhiva, Biroul de Informare si relatii Publice,

Biroul de informatica, Compartimentul economico-administrativ, precum si biroul presedintelui

si cel al vicepresedintilor instantei.

Din punct de vedere al infrastructurii, trebuie mentionat faptul ca, la nivelul curtii de

apel, exista o arhiva unica ce deserveste toate cele 5 sectii existente in cadrul curtii, dosarele

neprimind un numar distinct de inregistrare pe fiecare sectie. O atare imprejurare constituie, insa,

un inconvenient din punct de vedere al manipularii si depozitarii dosarelor, de perspectiva fiind

necesara infiintarea unor arhive distincte pe sectii, printr-o reasezare in spatiu a

compartimentelor auxiliare ale instantei.

In prezent, se afla in constructie noul sediu al instantelor din municipiul Ploiesti,

respectiv Curtea de Apel Ploiesti, Tribunalul Prahova si Judecatoria Ploiesti, « Palatul Justitiei

Prahova », o investitie de mare amploare, derulata de Ministerul Justitiei prin ordonatorul tertiar

de credite – presedintele Tribunalului Prahova. Desi inceputa in anul 1995, de-abia in cursul

anului 2005, ordonatorul principal a alocat sume substantiale pentru continuarea constructiei ,

fiind necesare demersuri pentru alocarea, si in anii urmatori, a unor sume similare, care sa

asigure finalizarea intr-un termen optim a lucrarii.

6


Dotarea Curtii de Apel Ploiesti cu mijloace de transport este deficitara, fiind puse la

dispozitia instantei doar 3 autovehicule – doua masini marca Dacia si o masina marca Cielo-,

dintre care unul este in stare avansata de uzura.

In ce priveste mijloacele de comunicare, la nivelul curtii exista doua centrale de telefonie

fixa depasite, ce nu pot asigura comunicarea nici in interiorul instantei si nici cu persoane din

exteriorul institutiei. De asemenea, exista un singur telefon mobil, aflat in posesia presedintelui

instantei si 2 faxuri , unul aflat in dotarea primului grefier, si cel de-al doilea, in dotarea

compartimentului economic-financiar si administrativ.

Incepand cu luna martie 2005, sistemul de distribuire aleatorie a cauzelor a devenit

functional in toate instantele din raza Curtii de Apel Ploiesti, fie informatizat, prin programele

MJREP si ECRIS, fie manual (prin utilizarea metodei ciclice). Ulterior datei de 1 martie 2006, a

avut loc o generalizare a programului ECRIS in toate instantele din raza curtii. Aplicarea in

practica a acestui sistem este monitorizata de catre Ministerul Justitiei, in colaborare cu Consiliul

Superior al Magistraturii.

Din punct de vedere al echipamentelor informatice, se remarca dotarea tuturor instantelor

din raza Curtii de Apel cu calculatoare, in cadrul procesului de informatizare a activitatii

instantelor judecatoresti si preocuparea pentru achizitionarea de echipamente, software si licente

necesare implementarii aplicatiilor informatice.

III.2. Prezentarea instantelor din raza Curtii de Apel Ploiesti

In circumscriptia teritoriala a Curtii de Apel Ploiesti se afla Tribunalul Prahova,

Tribunalul Dambovita si Tribunalul Buzau si cele 14 judecatorii situate in localitatile: Ploiesti,

Campina, Valenii de Munte, Mizil, Sinaia, Targoviste, Gaesti, Moreni, Racari, Pucioasa, Buzau,

Ramnicu Sarat, Patarlagele si Pogoanele.

Tribunalului Prahova ii sunt arondate 5 judecatorii: Judecatoria Ploiesti, Judecatoria

Campina, Judecatoria Valenii de Munte, Judecatoria Mizil, Judecatoria Sinaia.

In raza teritoriala de competenta a Tribunalului Dambovita functioneaza 5 judecatorii

care isi au sediile in municipiile Targoviste si Moreni si orasele Gaesti, Pucioasa si Racari.

Tribunalului Buzau ii sunt arondate 4 judecatorii: Judecatoria Buzau, Judecatoria

Ramnicu Sarat, Judecatoria Patarlagele si Judecatoria Pogoanele.

La nivelul celor trei tribunale arondate, functioneaza si alte compartimente auxiliare, cum

ar fi : Compartimentul Executari Penale ; Compartimentul Executari Civile ; Biroul

Reorganizare Judiciara si Faliment ; Biroul de aplicare apostila ; Biroul Persoanei Juridice

(Federatii) ; Biroul Specialitate Informatica; Biroul Local pentru Expertize Tehnice Judiciare;

Biroul pentru luarea in evidenta a interpretilor si traducatorilor autorizati.

7


Tribunalele sunt structurate in sectii penale, civile si comerciale si de contencios

administrativ si fiscal, precum si complete specializate in solutionarea cauzelor cu minori, a

faptelor de coruptie si a infractiunilor la regimul drepturilor de proprietate intelectuala, a litigiilor

de munca si asigurari sociale, a litigiilor funciare si a adoptiilor si masurilor de protectia

copilului, a dosarelor de insolventa si a cauzelor de contencios administrativ si fiscal.

La judecatorii functioneaza complete specializate pentru solutionarea cauzelor de fond

funciar si cauzelor cu minori de familie, iar la Judecatoriile Buzau si Ploiesti, au fost infiintate o

Sectie Civila si, respectiv, o Sectie Penala. Raportat la volumul de activitate in materie

comerciala, se preconizeaza infiintarea, la nivelul Judecatoriilor Ploiesti, Buzau si Targoviste, a

unor complete specializate in litigii comerciale.

In ceea ce priveste infrastructura, si sediile instantelor arondate Curtii de Apel Ploiesti

sunt cladiri vechi si necorespunzatoare specificului activitatii desfasurate, exceptie facand

Judecatoria Sinaia si Judecatoria Moreni, ale caror sedii sunt recent edificate si reprezinta

contructii moderne ce raspund exigentelor unei instante de judecata.

Astfel, Tribunalul Prahova si Judecatoria Ploiesti isi desfasoara activitatea intr-un imobil

construit in anul 1935, ce necesita ample lucrari de consolidare, fiind inscris in lista cladirilor cu

risc crescut de prabusire in caz de cutremur. Frecvent se intalnesc situatii in care judecatorii, dar

si grefierii, stau cate 7-8 intr-un birou, cu mobilier vechi si fara a beneficia de un minimum de

conditii de igiena ori de dotare materiala cu calculatoare si consumabile de birotica.

Sediul Judecatoriei Valenii de Munte necesita lucrari de reparatii, aceste lucrari urmand a

demara, in limita fondurilor alocate in anul 2007. Situatia este similara in cazul Judecatoriei

Campina, ce necesita lucrari urgente de consolidare si reparatii capitale.

O situatie particulara o prezinta Judecatoria Mizil, al carei sediu se afla intr-o cladire

apartinand domeniului privat al orasului Mizil si cu privire la care este in curs de finalizare

procedura de trecere in domeniul public si in administrarea Ministerului Justitiei. Conditiile de

lucru, in acest caz, sunt precare, sediul arhivei fiind intr-o magazie, nu exista incaperi pentru

arestati, grupul sanitar se afla in afara instantei si este comun pentru justitiabili si personalul

instantei.

Tribunalul Dambovita si Judecatoria Targoviste isi desfasoara activitatea intr-un sediu

comun, impropriu , fiind, in curs de finalizare constructia noului sediu inceputa in anul 1997.

Tribunalul Buzau si Judecatoria Buzau functioneaza, de asemenea, intr-un spatiu comun

total necorespunzator, fiind in derulare un proiect de obtinere de fonduri, impreuna cu Banca

Mondiala, pentru edificarea unui sediu nou incepand din anul 2008.

8

CAPITOLUL IV GESTIONAREA RESURSELOR

Capitolul II

ANALIZA ACTIVITATII INSTANTEI – ASPECTE CANTITATIVE

2.1 VOLUMUL DE ACTIVITATE

2.1.1. Volumul total de activitate

Volumul total de activitate inregistrat de Curtea de Apel Ploiesti si instantele arondate

acesteia se ridica, in anul 2006, la suma de 138.886 de cauze, fiind inregistrata o crestere de

14% fata de anul 2005, cand au fost inregistrate 121.162 de cauze.

In ceea ce priveste volumul de activitate inregistrat de Curtea de Apel Ploiesti, daca in

anul 2005 s-a inregistrat o crestere de 21,8% a numarului de cauze fata de anul 2004, statistic, in

cursul anului 2006 putem vorbi de o scadere cu 29,6% a numarului de cauze inregistrate pe

rolul acestei instante fata de anul 2005.

Astfel, Curtea a avut de solutionat in anul 2004 un numar de 11535 de cauze, fata de

14059 de cauze intrate in anul 2005, iar in anul 2006 a intrat un numar de numai 9893 de cauze.

In ce priveste Tribunalul Prahova si cele 5 judecatorii arondate, volumul de activitate in

anul 2006 a inregistrat o crestere de 10,10%, de la 48732 cauze in anul 2005 la 53652 de cauze

in anul 2006.

49


Volumul de activitate al Tribunalului Dambovita si judecatoriilor arondate a crescut in

anul 2006 cu 16%, de la 33312 cauze in anul 2005 la 38945 cauze in anul 2006.

Similar, in cazul Tribunalului Buzau si al instantelor arondate, volumul de activitate a

inregistrat o crestere de 9,06%, de la 29225 cauze in anul 2005 la 32230 de cauze in anul 2006.

50


Comparativ cu tribunalele, volumul de activitate inregistrat de Curtea de Apel Ploiesti in

anul 2006 situeaza aceasta instanta pe locul al II-lea, un volum mai mare de activitate fiind

inregistrat de Tribunalul Prahova (14810 cauze), in timp ce Tribunalele Dambovita si Buzau au

inregistrat un numar mai redus de dosare (11170 dosare si, respectiv, 9650 dosare).

Situatia comparativa a volumului de activitate inregistrat de instantele din raza Curtii de

Apel Ploiesti este evidentiata de graficul anexat:

51


2.1.2. Volumul de activitate pe materii

Pe materii, Curtea de Apel Ploiesti a inregistrat in cursul anului 2006 un numar de 2700

de cauze civile, 3567 de cauze comerciale, 1855 de cauze penale, 1228 de litigii de munca si

asigurari sociale, precum si 228 de cauze penale cu minori si de familie si 315 cauze civile cu

minori si de familie.

Astfel, in materie civila, numarul cauzelor inregistrate pe rolul Curtii de Apel Ploiesti in

anul 2006 a fost de 2700 , fata de 2784 de cauze inregistrate in anul 2005 si, respectiv 6662

cauze in anul 2004.

52


In materie comerciala, in anul 2006 s-au inregistrat 3567 de cauze, fata de 5172 de cauze

in anul 2005 si de 2440 de cauze in anul 2004.

In materie penala, in anul 2006 s-au inregistrat 1855 de cauze, fata de 1406 in anul 2005

si de 2433 cauze in anul 2004.

In materia litigiilor de munca si asigurari sociale, s-a inregistrat un numar de 1228 de

cauze in anul 2006, fata de 1131 de cauze in anul 2005.

In materia cauzelor civile cu minori si de familie, s-au inregistrat 315 cauze in anul 2006,

fata de 393 de cauze inregistrate in anul 2005.

In materia cauzelor penale cu minori si de familie, s-au inregistrat 228 de cauze in anul

2006, fata de 195 de cauze in anul 2005.

2.2. OPERATIVITATEA LA NIVELUL INSTANTEI

2.2.1. Indicele general de operativitate al instantei

Indicele de operativitate al instantei = numarul total al dosarelor solutionate x 100/

numarul total al dosarelor aflate pe rol

In anul 2006, Curtea de Apel Ploiesti a solutionat un numar de 8553 de cauze dintr-un

total de 9893 cauze, procentul de operativitate de 89,61% fiind inferior celui din anul 2005

(89,77%), dar superior celui inregistrat in anul 2004 ( 87,85%)

53


Tribunalul Prahova a solutionat in anul 2006 un numar de 12393 de cauze dintr-un total

de 14810 cauze, procentul de operativitate de 85,36 % fiind inferior celui din anul 2005

(85,83 %), si, respectiv celui din anul 2004 ( 91,34 %) .

Tribunalul Buzau a solutionat in anul 2006 un numar de 8323 de cauze dintr-un total de

9650 cauze, procentul de operativitate de 86,80 % fiind superior celui din anul 2005 (84,81

%), dar inferior celui din anul 2004 ( 87,34 %) .

54


Tribunalul Dambovita a solutionat in anul 2006 un numar de 9695 de cauze dintr-un total

de 11170 cauze, procentul de operativitate de 89,74 % fiind superior celui din anul 2005

(87,30 %) si celui din anul 2004 ( 89,23 %) .

Privind comparativ indicele general de operativitate al Curtii de Apel Ploiesti cu cel

inregistrat de tribunalele din circumscriptia Curtii de Apel Ploiesti, constatam faptul ca aceasta

instanta se situeaza pe locul al II-lea dupa Tribunalul Dambovita (89,74%), o operativitate mai

scazuta inregistrand, in anul 2006, Tribunalul Buzau (86,80%) si Tribunalul Prahova (85,36%).

55


2.2.2. Operativitatea pe materii

Indicele de operativitate al Curtii de Apel Ploiesti pe sectii este de 85,56% la Sectia

Civila, 92,48% la Sectia Comerciala si de contencios administrativ si fiscal, de 88,57% la

Sectia Penala, de 86,77% la Sectia de conflicte de munca si asigurari sociale si de 91,15%

(civil) si 98,25% (penal) la Sectia de cauze cu minori si de familie.

Evolutia indicelui de operativitate inregistrat de sectiile Curtii de Apel Ploiesti, pe stadii

procesuale (fond, apel, recurs) este evidentiata de graficul anexat:

56


In materie civila, au fost solutionate, in cursul anului 2006, 2126 de cauze, dintr-un

total de 2700 de cauze ( 1828 cauze nou intrate si 872 de cauze aflate pe rol la sfarsitul anului

2005), rezultand un indice de operativitate de 86,56 %.

In functie de stadiul procesual, in materie civila, operativitatea a fost de 80% la fonduri

(12 dosare din 16 cauze inregistrate), de 80,98% la apeluri ( 498 de cauze solutionate din

680 de cauze pe rol) si 88,49% la recursuri ( 1616 cauze solutionate din 2004 cauze pe rol).

57


In materie comerciala si de contencios administrativ si fiscal, au fost solutionate 3236

de cauze dintr-un total de 3567 de cauze ( 2920 cauze nou intrate si 647 de cauze aflate pe rol

la inceputul anului 2006), operativitatea acestei sectii fiind de 92,48%.

In functie de stadiul procesual, in materie comerciala, operativitatea a fost de 84,21 % la

fonduri ( 288 cauze solutionate din 373 cauze pe rol), 86,42 % la apeluri (261 cauze

solutionate din 317 cauze pe rol) si 94,11% la recursuri ( 2687 cauze solutionate din 2877

cauze pe rol).

In materie penala, operativitatea inregistrata a fost de 88,57%, fiind solutionate 1643 de

cauze dintr-un total de 1855 de cauze ( 1686 cauze nou intrate si 169 de cauze aflate pe rol la

sfarsitul anului 2005).

In functie de stadiul procesual, in materie penala, operativitatea a fost de 81,82% la

fonduri ( 117 cauze solutionate din 143 cauze pe rol), 89,21% la apeluri ( 372 de cauze

solutionate din 417 cauze pe rol) si 89,11% la recursuri ( 1154 cauze solutionate din 2195

cauze pe rol).

In materia conflictelor de munca si asigurari sociale, au fost solutionate 1043 de

cauze, dintr-un total de 1228 ( 143 cauze aflate pe rol la sfarsitul anului 2005 si 1085 de

cauze nou intrate), operativitatea fiind de 86,77%.

58


In functie de stadiul procesual, operativitatea a fost de 83,33% la fonduri ( 5 cauze

solutionate din 6 cauze aflate pe rol) si 86,79% la recursuri ( 1038 de cauze solutionate din

1222 cauze pe rol).

In materia cauzelor cu minori si de familie, au fost solutionate 281 de cauze civile

dintr-un total de 315 dosare, rezultand o operativitate de 91,15%, precum si 224 de cauze

penale dintr-un total de 228 de cauze inregistrate, operativitatea fiind de 98,25%.

In functie de stadiul procesual, operativitatea in materie civila a fost de 100% la fonduri

(3 cauze solutionate din 3 cauze aflate pe rol), 85,71 % la apeluri ( 6 cauze solutionate din 11

cauze pe rol) si 92,20% la recursuri ( 272 cauze solutionate din 301 cauze pe rol).

In materie penala, operativitatea a fost de 100% la fonduri , 100% la apeluri (41 cauze

solutionate din 41 cauze pe rol) si 97,85% ( 182 cauze solutionate din 186 cauze pe rol.

2.3..3 Operativitatea pe judecator

Indicele de operativitate medie pe judecator = numarul mediu de cauze solutionate de

un judecator x 100/ incarcatura medie pe judecator

59


Astfel, la Curtea de Apel Ploiesti, operativitatea medie pe judecator in anul 2006 a fost de

84,40%, (178 cauze solutionate din 206 dosare repartizate unui judecator, in medie) mai

scazuta decat operativitatea medie inregistrata in anii anteriori, si anume: 84,84% in anul

2004 si 86,47% in anul 2005.

Situatia comparativa privind operativitatea pe judecator inregistrata la Curtea de Apel

Ploiesti si instantele arondate situeaza aceasta instanta pe locul al 3-lea dupa Tribunalul

Dambovita, unde operativitatea medie pe judecator a fost de 86,83% si Tribunalul Buzau,

unde operativitatea medie pe judecator a fost de 86,08%. O operativitate medie pe judecator

mai scazuta a inregistrat Tribunalul Prahova, de 83,56%.

60


2.3. INCARCATURA PE JUDECATOR

Incarcatura medie pe judecator = numarul total de cauze pe rol/numarul de judecatori

Incarcatura medie pe judecator a fost calculata prin impartirea numarului total de cauze

inregistrate pe rolul Curtii de Apel Ploiesti in anul 2006, respectiv 9893 de cauze la un numar

de 48 de judecatori, cati se aflau in functie la sfarsitul anului 2006, rezultand o medie de 206

dosare pe judecator.

Prin urmare, corelativ scaderii volumului de activitate, se constata o scadere a

incarcaturii pe judecator in anul 2006 atat fata de anul 2005, cand aceasta incarcatura medie a

fost de 281 de dosare pe judecator, cat si fata de anul 2004, cand incarcatura era de 231 de

dosare pe judecator.

61


La instantele din raza Tribunalului Buzau, se constata ca cea mai mare incarcatura pe

judecator a fost inregistrata la Judecatoria Patarlagele (922 dosare pe judecator - 2767 cauze

la 3 judecatori), iar cea mai redusa incarcatura la Tribunalul Buzau ( 345 dosare pe judecator

– 9650 dosare la 28 de judecatori).

La instantele din raza Tribunalului Dambovita, se constata ca cea mai mare incarcatura pe

judecator a fost inregistrata la Judecatoria Racari (851 dosare pe judecator - 4254 cauze la 5

judecatori), iar cea mai redusa incarcatura la Tribunalul Dambovita ( 319 dosare pe judecator

– 11170 dosare la 35 judecatori).

62


La instantele din raza Tribunalului Prahova, se constata ca cea mai mare incarcatura pe

judecator a fost inregistrata la Judecatoria Valenii de Munte (1076 dosare pe judecator -

4303 cauze la 4 judecatori), iar cea mai redusa incarcatura la Judecatoria Mizil ( 434 dosare

pe judecator – 2172 cauze la 5 judecatori).

Comparativ cu tribunalele din circumscriptia Curtii de Apel Ploiesti, se constata ca

incarcatura medie pe judecator la aceasta instanta este cea mai redusa, numarul mediu cel

mai mare de dosare repartizate unui judecator inregistrandu-se la Tribunalul Prahova ( 511

dosare pe judecator).

63


CAPITOLUL III

ANALIZA CALITATIVA A ACTIVITATII CURTII DE APEL PLOIESTI

3.1. EFECTELE MODIFICARILOR LEGISLATIVE SURVENITE IN CURSUL

ANULUI 2006 ASUPRA ACTIVITATII INSTANTELOR DIN RAZA CURTII DE APEL

PLOIESTI

In cursul anului 2006 a avut loc o dinamica accentuata a modificarilor legislative,

aceasta constituind, prin ea insasi, o vulnerabilitate a intregului sistem judiciar, prin aceea ca nu

exista un interval de timp rezonabil pentru a se crea o practica unitara, iar atunci cand, in final, se

cristalizeaza o atare practica unitara, aceasta este modificata printr-o decizie a Inaltei Curti de

Casatie si Justitie, pronuntata intr-un recurs in interesul legii.

Nu pot fi, insa, negate unele efecte benefice ale modificarilor legislative intervenite in

anul 2006 si care vor fi prezentate in cele ce urmeaza.

In materie civila, intrarea in vigoare a Legii 247/2005 si, ulterior, a Legii 219/2005 a

condus la cresterea numarului de cauze de competenta Curtii de Apel Ploiesti in anul 2005,

situatie ale carei efecte s-au facut simtite, insa, si in cursul anului 2006.

In acest sens, pe rolul instantei noastre a fost inregistrat un numar mare de cauze

inaintate de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, in temeiul disp. Art. II alin.1-4 din Legea

219/2005, in vederea solutionarii recursurilor declarate impotriva deciziilor pronuntate de catre

curte ca instanta de apel.

In aceasta situatie, numarul incidentelor procedurale a crescut vertiginos, judecatorii

care solutionasera cauzele respective in apel, fiind investiti acum, prin efectul Legii 219/2005, sa

solutioneze si calea de atac a recursului in aceleasi dosare.Necorelarea acestei modificari a

competentei materiale a instantei cu dispozitiile art. 98 alin 3 din Regulamentul de ordine

interioara, ce instituia regula solutionarii dosarului de catre completul competent sa solutioneze

incidentul procedural a condus la numeroase cazuri in care, pe parcursul unei sedinte de judecata,

se schimba compunerea completelor de judecata intr-o asemenea masura incat cel putin jumatate

din judecatorii sectiei asteptau sa intre in sedinta, fiindu-le blocata activitatea normala.

Aceasta situatie a incetat a produce efecte negative asupra activitatii sectiei civile abia

in cursul lunii septembrie 2006, pana la acea data, prin efortul sporit al judecatorilor sectiei, fiind

solutionate cauzele inaintate de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Dificultati s-au inregistrat si cu ocazia aplicarii dispozitiilor unor legi speciale, ce

prevad termene urgente de solutionare a cauzelor (Legea 248/2005 privind regimul liberei

64


circulatii a cetatenilor romani in strainatate– termen de 3 zile; Legea 272/2004 privind protectia si

promovarea drepturilor copilului – 10 zile , Legea 217/2003 pentru prevenirea si combaterea

violentei in familie), existand impedimente in indeplinirea procedurii de citare in asemenea

cauze, cum ar fi lipsa mijloacelor de comunicare, a mijloacelor de transport ori a posturilor de

agent procedural in schema de functiuni a instantelor.

Ca urmare a modificarilor legislative succesive, tribunalele au dobandit o competenta

materiala extinsa, solutionand atat cauze in prima instanta – litigii de munca si asigurari sociale,

cereri de retrocedare in temeiul legii 10/2001, precum si cereri de reorganizare judiciara si

faliment - cat si in apel – unde au plenitudine de competenta -, dar si in recurs, solutionand calea

de atac exercitata impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii fara drept de apel.

In acest sens, se constata ca aplicarea riguroasa, in materie civila, a dispozitiilor art. 2821

C.proc.civ. referitor la excluderea caii de atac a apelului in cazul litigiilor patrimoniale al caror

obiect are o valoare sub 1 miliard de lei ROL, a condus la reducerea duratei procedurilor

judiciare – obiectiv urmarit de legiuitor -, dar a avut loc o supraincarcare a judecatorilor de la

tribunale, ale caror scheme de personal nu au fost ajustate corespunzator.

La nivelul judecatoriilor si tribunalelor, procedura urgenta de solutionare a cauzelor de

fond funciar instituita de Legea 247/2005 a condus la cresterea numarului de cauze solutionate de

tribunale ca instante de recurs, numarul redus de judecatori specializati in astfel de cauze creaind

mari dificultati cu privire la respectarea termenelor urgente de solutionare a acestora cauze ori de

redactare a hotararilor judecatoresti pronuntate.

In materie comerciala, prevederile Legii 85/2006 privind insolventa au condus la

simplificarea activitatii judecatorilor sectiei prin limitarea motivelor de recurs exclusiv la motive

de nelegalitate, dar si la stabilitatea completului de judecata investit prin repartizare aleatorie in

solutionarea tuturor recursurilor declarate impotriva aceluiasi debitor.

In materie penala, principalele modificari legislative au vizat Codul de procedura

penala, prin Legea nr.356/2006 si OUG 60/2006, precum si Codul penal prin Legea 278/2006.

Astfel, noua reglementare a procedurii plangerii prealabile, dar si eliminarea caii de

atac a apelului in materia punerii in executare a hotararilor penale au condus la degrevarea

instantele judecatoresti de un numar mare de cauze penale.

Efecte negative se resimt cu privire la stabilirea, de catre legiuitor, a unor termene

scurte de judecata, in special in cazul masurilor preventive.Astfel, repartizarea aleatorie a acestor

cauze cu respectarea termenelor de 1-3 zile a determinat elaborarea unei planificari speciale a

sedintelor de judecata pentru cauzele urgente, ceea ce a ingreunat activitatea sectiei, judecatorii

fiind nevoiti sa fixeze termene de judecata dupa orele de program sau in zilele libere.

65


Efecte atat pozitive cat si negative au fost produse si de intrarea in vigoare a Legii

275/2006 privind executarea pedepselor, presedintelui curtii de apel revenindu-i obligatia de a

desemna judecatori delegati la penitenciarele din raza curtii, prin scoaterea acestora din

activitatea desfasurata la instante, in conditiile unui deficit pronuntat de judecatori.Se poate

retine, insa, scaderea numarului de actiuni penale cu care instanta era sesizata, ca urmare a

preluarii, de catre judecatorul delegat, a responsabilitatii executarii pedepselor ori masurilor

dispuse in timpul executarii lor in regimul penitenciar.

Se impune a sublinia, aici, si neprevederea in lege, a posibilitatii delegarii unui grefier

care sa ajute judecatorul delegat in indeplinirea activitatii sale specifice, stiut fiind faptul ca

delegarea ori detasarea personalului auxiliar de specialitate se poate dispune numai in conditiile

Legii 567/2004.

Asemenea modificari legislative au condus la un regim diferentiat aplicat, in ceea ce

priveste programul de lucru, judecatorilor penalisti, acestia neputand beneficia, in lipsa unor

prevederi legale exprese, de compensarea timpului lucrat peste program, in zilele libere sau

sarbatorile legale si nici de plata orelor lucrate suplimentar. Astfel, acesti judecatori nu sunt liberi

sa dispuna de timpul legal de odihna, impunand aceleasi privatiuni si familiilor lor, fara a exista o

compensare legala a acestui stres suplimentar.

Desi s-au efectuat demersuri in acest sens de catre Consiliul Superior al Magistraturii,

fiind solicitate instantelor punctele de vedere pentru rezolvarea acestei situatii, pana in prezent nu

a fost comunicata solutia adoptata.

Se impune a fi mentionate si unele prevederi legale care, desi adoptate in cursul anului

2006, isi vor produce efectele in cursul anului 2007, cu efecte evident benefice asupra activitatii

instantelor judecatoresti. Astfel, modificarea OG 2/2001 privind regimul contraventiilor, prin

Legea 182/2006 este de natura a degreva instantele judecatoresti, incepand cu data de 1 ianuarie

2007, de activitatea de executare silita a sumelor reprezentand amenzi contraventionale.

Efecte benefice au fost aduse si de catre Legea 459/2006, care a degrevat instantele

judecatoresti de activitatea incuviintarii cererilor de executare silita, precum si de investire cu

formula executorie a unor contracte care, prin lege, sunt titluri executorii.

3.2. MODUL DE REPARTIZARE ALEATORIE A CAUZELOR LA NIVELUL

CURTII DE APEL PLOIESTI

In cadrul Curtii de Apel Ploiesti, repartizarea aleatorie automata a dosarelor se realizeaza

prin utilizarea programului ECRIS, versiunea 3.0 , unicul criteriu utilizat fiind cel al numarului

maxim de dosare repartizate la primul termen de judecata.

66


Sistemul manual de repartizare a cauzelor este utilizat in cazul incidentelor procedurale

referitoare la componenta completului de judecata, repuneri pe rol, indreptari de eroare materiala,

precum si in cazul transpunerii dosarelor de la o sectie la alta.

Curtea are configurat propriul sistem de intocmire si numerotare a completelor de judecata

si a planificarii de permanenta, fiind desemnate, prin ordin de serviciu, persoanele avand ca

atributii aplicarea programului informatizat de repartizare aleatorie.

La nivelul instantei, exista registre speciale privind evidenta schimbarii componentei

completelor, in care se trec incheierile de abtinere/recuzare si procesele verbale de inlocuire, ce

au determinat schimbarea completului initial. Grefierul informatician tine in evidenta si

completeaza un registru in care se consemneaza toate incidentele intervenite in cadrul procesului

de repartizare aleatorie, cum ar fi repartizarea dosarului intr-o zi nelucratoare, calificarea gresita a

caii de atac, erori de operare etc, dar si un registru privind inlocuirea titularului care repartizeaza

aleatoriu cauzele.

Incepand cu data de 1 iulie 2006, s-a introdus sistemul ECRIS al numarului unic de dosar,

in conformitate cu art. 992 din Hotararea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 352/2006, un

dosar nou intrat primind numarul unic, ce include identificatorul instantei de fond si care se

pastreaza si in caile de atac si, respectiv, in faza executarii silite.

La nivelul tribunalelor si judecatoriilor din raza Curtii de Apel Ploiesti, repartizarea

aleatorie a cauzelor s-a realizat in cursul anului 2006 prin programul MJREP, de la data de 1

martie 2006, Tribunalul Prahova trecand la implementarea programului ECRIS, iar celelalte

instante din raza acestui tribunal, treptat, in perioada iunie – octombrie 2006.

Criteriile de repartizare aleatorie a cauzelor, respectiv numarul maxim de dosare la prim

termen si complexitatea maxima a dosarelor repartizate pe o sedinta de judecata, au fost aplicate

diferit de catre instantele din raza curtii, unele instante aplicand exclusiv primul criteriu, altele

stabilind grade de complexitate a cauzelor si un punctaj maxim lunar pe judecator.

De asemenea, termenele de distribuire a dosarelor au fost stabilite de catre fiecare instanta,

fie pe zile (14-20 zile urgente; 21-35 zile etc) , fie pe intervale (3 saptamani, o luna, 2 luni). Si

persoanele care stabilesc aceste termene de distribuire a dosarelor au fost desemnate diferit de la

o instanta la alta, un unele instante aceasta activitate fiind realizata de catre registrator, in alte

instante de catre presedintii de sectii.

Incepand din data de 1 ianuarie 2007, toate instantele din raza Curtii de Apel Ploiesti

aplica sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor ECRIS, versiunea 3.0.

67


3.3. DURATA DE SOLUTIONARE A CAUZELOR

Cerinta „termenului rezonabil” in care orice persoana are dreptul sa fie judecata constituie

o alta garantie de ordin general inscrisa in art.6 paragraful 1 al Conventiei Europene a Drepturilor

Omului, fiind consacrat astfel principiul celelaritatii procedurilor judiciare.

Prin impunerea respectarii unui „termen rezonabil” pentru infaptuirea actului de justitie,

Conventia subliniaza importanta faptului ca justitia trebuie sa fie administrata fara intarzieri de

natura a-i compromite eficacitatea si credibilitatea, statul fiind responsabil pentru activitatea

ansamblului sericiilor sale, nu numai pentru aceea a organelor judiciare.

In procesul civil, guvernat de principiul disponibilitatii, „termenul rezonabil” are ca punct

d eplecare ziua in care instanta de fond a fost investita cu solutionarea litigiului si acopera

ansamblul derularii procedurilor, atat in fond, cat si in apel, recurs, pana la solutionarea definitiva

a „contestatiei” privitoare la dreptul sau la obligatia in discutie. Acest termen cuprinde, asadar,

atat durata unor proceduri administrative preliminare prevazute de normele de drept intern, cat si

durata procedurilor de executare a hotararilor judecatoresti.

In procesul penal, „termenul rezonabil” are in vedere faptul ca o persoana acuzata de

savarsirea unei infractiuni sa nu ramana multa vreme, nejustificat, sub o astfel de acuzatie.

Punctul de plecare al acestui termen este data la care persoana este „acuzata”, respectiv i s-a

comunicat „notificarea oficiala” a invinuirii de a fi comis o fapta penala, iar data finalizarii

procedurii luate in calcul la determinarea „termenului rezonabil” este data ramanerii definitive a

hotararii de condamnare sau de achitare a celui interesat.

Preocuparea judecatorilor Curtii de Apel Ploiesti pentru solutionarea cauzelor intr-un

termen rezonabil este reliefata de datele statistice, ce indica existenta unui numar de 23 de cauze

mai vechi de 1 an.

Durata medie de solutionare a cauzelor aflate pe rolul Curtii de Apel Ploiesti difera in

functie de materie si stadiul procesual.

Astfel, cauzele aflate in stadiul procesual de fond se solutioneaza, in medie, in 3 luni la

Sectia Civila, 2-6 luni la Sectia comerciala si de contencios administrativ si 1-3 luni la Sectia

penala.

68


Cauzele aflate in apel se solutioneaza, in medie, in 6 luni la Sectia Civila, in 2-8 luni la

Sectia comerciala si 1-3 luni la Sectia Penala.

Cauzele aflate in stadiul procesual de recurs sunt solutionate, in medie, intr-un interval de

2 luni la Sectia Civila, 2 luni la Sectia Comerciala, 1-3 luni la sectia Penala si 3 luni la Sectia de

conflicte de munca si asigurari sociale.

69


Potrivit Raportului Inspectiei Judiciare a CSM, recent publicat pe site-ul acestei institutii,

pe rolul Curtii de Apel Ploiesti exista, la momentul controlului, un numar de 23 de cauze mai

vechi de 1 an si, respectiv 6 luni, si anume: 3 apeluri civile, 8 recursuri civile, 4 fonduri

comerciale, 4 apeluri comerciale, 3 recursuri contencios administrativ si 1 recurs penal.

Din datele statistice a rezultat si faptul ca, pe rolul Curtii de Apel Ploiesti la inceputul

anului 2006 a existat un numar de 1896 de cauze inregistrate in anul anterior, stoc ce a fost

diminuat cu 556 de dosare, la sfarsitul anului 2006 existand numai 1340 dosare nesolutionate. Si

numarul dosarelor suspendate de aceasta instanta s-a redus de la 510 dosare in anul 2005 la 348

dosare in anul 2006.

70


La nivelul tribunalelor, numarul cauzelor mai vechi de 1 an este relativ redus, si anume:

Tribunalul Prahova – 23 de dosare, Tribunalul Dambovita - 10 dosare (excluzand cele 58 de

dosarele de insolventa) , iar Tribunalul Buzau – 11 dosare (excluzand cele 59 dosare de

insolventa).

Stocul de dosare existent la inceputul anului 2006 a crescut si la Tribunalul Buzau ( de la

1148 dosare la 1327 dosare) si Tribunalul Prahova ( de la 1897 la 2417 dosare), inregistrand o

usoara scadere la Tribunalul Dambovita (de la 1487 la 1475 dosare) la sfarsitul anului 2006.

Numarul dosarelor suspendate a scazut la Tribunalul Buzau ( de la 133 la 61 de dosare), dar a

crescut la Tribunalul Prahova ( de la 277 la 292 dosare) si la Tribunalul Dambovita ( de la 354 la

366 dosare).

La sfarsitul anului 2006, judecatoriile din raza Tribunalului Buzau au inregistrat un numar

de 113 dosare mai vechi de un an, cele din raza Tribunalului Dambovita – 69 de dosare, iar

judecatoriile din raza Tribunalului Prahova – 349 de dosare mai vechi de un an.

Reducerea stocului de dosare inregistrat la inceputul anului 2006 a avut loc si la

Judecatoria Targoviste ( de la 2471 la 2335 dosare), spre deosebire de alte judecatorii care au

inregistrat cresteri semnificiative ale stocului de dosare, cum ar fi: Judecatoria Racari ( de la 272

la 664 dosare), Judecatoria Mizil ( de la 292 la 479 dosare) si Judecatoria Gaesti (de la 377 la 644

dosare).

Astfel cum rezulta si din Raportul Inspectiei Judiciare, cauzele care au influentat negativ

durata solutionarii acestor dosare sunt atat de natura obiectiva (, modificarile legislative succesive

privind competenta materiala a instantelor, volumul ridicat de activitate, deficitul de judecatori si

71


fluctuatia personalului, efectuarea cu intarziere a expertizelor si calitatea necorespunzatoare a

acestora etc), cat si de natura subiectiva, referindu-se, in principal, la insuficienta pregatire a

sedintelor de judecata, neaplicarea corespunzatoare a dispozitiilor procedurale si nesanctionarea

conduite culpabile a partilor si a celorlalti participantilor la proces, stabilirea unor obiective

neclare, imprecise ori incuviintarea cu usurinta a obiectiunilor la rapoartele de expertiza.

Masurile adoptate la nivelul instantelor din raza Curtii de Apel Ploiesti , avand ca obiectiv

reducerea termenului de solutionare a cauzelor, au vizat, in principal, infiintarea unor comitete de

monitorizare a cauzelor mai vechi de 1 an, intocmirea unor evidente privind numarul acestor

cauze si identificarea motivelor de amanare a acestora, precum si asigurarea unei bune colaborari

cu Birourile de expertize, barourile de avocati, posturile de politie etc., in vederea sprijinirii

completelor de judecata in aducerea la indeplinire a msurilor dispuse in dosare.

3.4. CRESTEREA GRADULUI DE SPECIALIZARE IN ACTIVITATEA

JUDICIARA

3.4.1. Impactul infiintarii sectiilor si completelor specializate asupra calitatii

activitatii instantelor din raza Curtii de Apel Ploiesti

La nivelul Curtii de Apel Ploiesti au functionat, in cursul anului 2006, 5 sectii, respectiv

civila, penala, comerciala si de contencios administrativ si fiscal, de conflicte de munca si

asigurari sociale si de cauze cu minori si de familie.

In cadrul acestor sectii au functionat complete specializate in materie comerciala, a

contenciosului administrativ si fiscal si a infractiunilor de coruptie.

Prin programele de perfectionare desfasurate la nivelul Institutului National al

Magistraturii, s-a realizat si specializarea unor judecatori in domeniul traficului de persoane ori al

traficului de droguri, precum si in domeniul cooperarii judiciare internationale in materie civila,

comerciala si penala.

Tribunalele sunt structurate in sectii penale, civile si comerciale, in cadrul carora

functioneaza complete specializate in solutionarea cauzelor cu minori, a faptelor de coruptie si a

infractiunilor la regimul drepturilor de proprietate intelectuala. Raportat la volumul de activitate

al tribunalelor arondate Curtii de Apel Ploiesti, nu a fost necesara infiintarea unor sectii distincte,

fiind stabilite complete specializate pentru judecarea litigiilor de munca (formate din 2 judecatori

si 2 asistenti judiciari), si asigurari sociale, complete specializate in judecarea cererilor de adoptie

si alte masuri de protectie a minorilor, complete specializate in materia fondului funciar, precum

si complete specializate in cauze cu minori si de familie.

72


In materie comerciala si de contencios administrativ, judecatorii sectiilor respective din

cadrul tribunalelor sunt numiti judecatori sindici, iar parte din acestia sunt desemnati judecatori

cu atributii la Oficiul Registrului Comertului. De asemenea, exista complete specializate in cauze

de contencios administrativ si fiscal, in cadrul unei subsectii a Sectiei Comerciale si de

Contencios Administrativ si Fiscal.

In materie penala, sunt solutionate de catre complete specializate dosarele vizand

criminalitatea organizata, infractiunile de coruptie si economico-financiare.

La judecatorii functioneaza complete specializate pentru solutionarea cauzelor de fond

funciar si cauzelor cu minori si de familie, iar la Judecatoriile Buzau si Ploiesti, au fost infiintate

o Sectie Civila si, respectiv, o Sectie Penala. Raportat la volumul de activitate in materie

comerciala, se preconizeaza infiintarea, la nivelul Judecatoriilor Ploiesti, Buzau si Targoviste, a

unor complete specializate in litigii comerciale.

Este evident faptul ca specializarea judecatorilor nu poate avea decat efecte benefice

asupra calitatii activitatii judiciare, cunostintele suplimentare dobandite de judecatori cu ocazia

participarii la diferite seminarii de specializare fiind transmise tuturor judecatorilor sectiilor

respective, ceea ce contribuie la ridicarea nivelul pregatirii profesionale a judecatorilor.

3.4.2. Formarea specializata a judecatorilor in mod centralizat, prin Institutul

National al Magistraturii, si descentralizat, prin programele de formare profesionala

desfasurate la nivelul instantei

In cadrul formarii profesionale centralizate, Institutul National al Magistraturii a asigurat

participarea, in cursul anului 2006, a judecatorilor Curtii de Apel Ploiesti la un numar de 28 de

seminarii, criteriile selectarii acestora vizand, cu prioritate, judecatorii ce nu au participat la

asemenea forme de perfectionare in ultimii 3 ani.

Anul 2006 a fost primul an in care procesul de perfectionare profesionala a magistratilor la

nivel descentralizat s-a realizat dupa alte standarde decat in anii precedenti, curtile de apel fiind

chemate sa preia si sa organizeze acest proces de pregatire intr-un mod similar celui realizat de

lnstitutul National al Magistraturii.

La 9 martie 2006, Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat Programul de formare

continua descentralizata a judecatorilor si procurorilor, ce a cuprins temele si domeniile

considerate de interes general pentru sistemul judiciar in conditiile previzibilei aderari a

Romaniei la Uniunea Europeana: drept comunitar, Conventia Europeana a Drepturilor Omului,

cooperare judiciara in materie penala , civila si comerciala, limbi straine si LT.

Ca urmare a faptului ca programul a fost aprobat abia in luna martie, iar I.N.M. a

organizat prima intalnire pe acest subiect la 17 aprilie 2006, cand a comunicat si modul in care

73


trebuie desfasurat acest program la nivel descentralizat, Curtea de Apel Ploiesti a demarat

propriu-zis programul de pregatire descentralizata, dupa acest tipic, in luna iunie 2006. ,

Astfel, in acord si cu cele trei tribunale de pe raza sa de activitate , in cadrul acestui

program, s-au desfasurat 5 seminarii din domeniile obligatorii de pregatire: doua seminarii la

Curtea de Apel Ploiesti, in materia dreptului comunitar, in lunile iunie si noiembrie ; doua

seminarii in materia Conventiei Europene a Drepturilor Omului, unul organizat in luna octombrie

de Tribunalul Dambovita, avand ca subiect articolul 1 din Protocolul 1 aditional conventiei si

unul organizat in luna decembrie de Tribunalul Buzau avand ca subiect articolele 5 si 6 din

conventie si unul organizat de Tribunalul Prahova in luna noiembrie, in materia cooperarii

judiciare in materie penala si pe aspecte de practica judiciara neunitara.

La lucrarile seminariilor au primit invitatii si au participat judecatori de la toate

instantele aflate in raza Curtii de Apel Ploiesti. Fisele de evaluare completate de participanti au

relevat nivelul profesional ridicat al seminariilor, deci, implicit, al formatorilor invitati, dar si

faptul ca judecatorii sunt interesati de formarea si perfectionarea lor profesionala in aceste

domenii prioritare.

Nu s-au organizat, in cursul anului 2006, forme de pregatire pentru celelalte doua

domenii obligatorii cuprinse in program: limbile straine si IT, datorita inexistentei unor fonduri

destinate acoperirii unei astfel de pregatiri care presupune o anumita durata in timp si costuri

destul de ridicate. Cu toate acestea, numerosi judecatori au efectuat cursuri de pregatire in aceste

domenii pe cont propriu, astfel incat demararea, in anul 2007, de catre Ministerul Justitiei, a

programului de pregatire in IT ii gaseste deja posesori ai certificatului ECDL.

3.5 INDICI DE CALITATE

3.5.1. Ponderea atacabilitatii hotararilor

Ponderea atacabilitatii hotararilor = numarul total al hotararilor atacate cu apel

/recurs x 100/ numarul total al hotararilor pronuntate

La Curtea de Apel Ploiesti, ponderea atacabilitatii hotararilor pronuntate in fond sau apel

este de 45,02%, fiind atacate 720 de hotarari din totalul de 1599 hotarari pronuntate.

La Sectia Civila, ponderea atacabilitatii hotararilor a fost in anul 2006 de 44,89%,

respectiv 191 de hotarari atacate din 531 de hotarari pronuntate.

La Sectia Penala, din totalul de 531 hotarari pronuntate, au fost atacate 191 de hotarari,

ponderea atacabilitatii fiind de 35,96%.

La Sectia Comerciala si de Contencios Administrativ si fiscal, au fost atacate 296 de

hotarari din 549 de hotarari pronuntate, ponderea atacabilitatii fiind de 53,91%.

74


Situatia comparativa intre Curtea de Apel Ploiesti si instantele arondate reflecta faptul ca

aceasta instanta are ponderea cea mai mare de atacabilitate a hotararilor, (45,02%), cea mai mica

pondere fiind inregistrata la Tribunalul Buzau ( 18,93%).

3.5.2. Indicele de casare/mentinere a hotararilor in caile de atac

Indicele de casare a hotararilor in caile de atac = numarul hotararilor desfiintate/casate x

100/ numarul hotararilor pronuntate in fond si apel

La Curtea de Apel Ploiesti, indicele general de casare in anul 2006 este de 6,65%, din

totalul de 1548 hotarari pronuntate in fond si apel fiind desfiintate/casate 103 hotarari.

La Sectia Civila, indicele de casare este de 13,13%, un numar de 67 hotarari fiind casate

ori modificate, din totalul de 510 hotarari pronuntate in fond si apel.

La Sectia Penala, din totalul de 489 de hotarari pronuntate in fond si apel, 19 hotarari au

75


fost desfiintate, rezultand un indice de casare de 3,88%.

La Sectia Comerciala si de Contencios administrativ si fiscal, din totalul de 549 de

hotarari pronuntate in fond si apel au fost casate ori modificate 17 hotarari, rezultand un indice de

casare de 3,09%.

Situatia comparativa prezentata in graficul anexat evidentiaza faptul ca tribunalul

Dambovita are indicele de casare cel mai mic (0,83%), in timp ce Tribunalul Prahova

inregistreaza indicele de casare cel mai mare (11,45%), Curtea de Apel Ploiesti si Tribunalul

Buzau inregistrand un indice de casare de 6,65% si, respectiv, 6,28%.

76


3.5.3. Principalele motive de casare inregistrate

Principalele cauze pentru care au fost desfiintate sau modificate hotararile pronuntate de

judecatorii instantelor din raza Curtii de Apel Ploiesti au vizat aspecte de nelegalitate, si anume:

aplicarea ori interpretarea gresita a legii, incalcarea dispozitiilor procedurale privind citarea

partilor, incalcarea normelor de competenta, incalcarea dreptului la aparare, nesemnarea

incheierii de amanare a pronuntarii, de catre presedintele completului, contradictie intre

dispozitivul, practicaua si considerentele deciziei) ori aspectele de netemeinicie , cum ar fi

instrumentarea defectuoasa a dosarului de catre judecatorul fondului, lipsa de diligenta a partii

interesate in administrarea probelor necesare aflarii adevarului, precum si altor cauze, cum ar fi

impacarile , renuntarile la judecata, tranzactii, individualizarea pedepselor etc.

3.6. MASURI PENTRU UNIFICAREA PRACTICII JUDICIARE LA NIVELUL

INSTANTEI

Practica judiciara neunitara, dar si aplicarea neunitara a legislatiei in vigoare

constituie una dintre principalele deficiente cu care se confrunta sistemul judiciar roman, cu

incidenta asupra calitatii actului de justitie si a credibilitatii justitiei.

In acest sens, se impune a fi amintita cauza Paduraru vs Romania, in care Curtea

Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca, in lipsa unui mecanism care sã asigure coerenta

practicii jurisdictiilor nationale, divergentele profunde de jurisprudentã, care persistã in timp si cu

privire la un domeniu care prezintã un mare interes social, sunt de naturã sã genereze o

incertitudine permanentã si sã facã sã scadã increderea publicului in sistemul judiciar, care este

una dintre componentele fundamentale ale statului de drept.

Unificarea practicii judiciare presupune monitorizarea permanenta a problemelor de

drept controversate si a practicii de casare, organizarea periodica a unor sedinte profesionale in

cadrul sectiei , dar si impreuna cu judecatorii instantelor inferioare, in care sa se discute aspectele

de practica neunitara, sa se identifice argumentele opiniilor exprimate si sa se incerce conturarea

unei opinii majoritare.

In acest sens, s-au luat masuri pentru organizarea lunara, la nivelul fiecarei instante si,

respectiv, trimestriala la nivelul tribunalelor si curtii de apel, incepand din luna septembrie

2006, a intalnirilor profesionale ale magistratilor, avand ca scop discutarea problemelor de

practica neunitara la nivelul acelor instante. Un atare obiectiv a fost stabilit de catre Consiliul

Superior al Magistraturii prin Planul de Actiune – To Do List, actualizat in urma Raportului de

77


Monitorizare din 16 mai 2006, menit sa asigure interpretarea si aplicarea in mod unitar a

legislatiei de catre instantele judecatoresti.

Intensificarea intalnirilor profesionale ale magistratilor, pe domenii de specializare, in

care au fost abordate problemele juridice care au creat situatii de interpretare sau aplicare

neunitara a legii, a avut menirea de a constientiza, in randul magistratilor, importanta asigurarii

unei practici judiciare unitare, aspect esential in cresterea increderii in actul de justitie.

In sprijinul acestui deziderat au fost organizate, in cursul anului 2006, intalniri comune cu

judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, pe sectii, avand ca scop discutarea problemelor de

practica neunitara la nivel national.

Deosebit de importanta, sub acest aspect, este si posibilitatea conferita de lege colegiului

de conducere de a utiliza recursul in interesul legii pentru clarificarea situatiilor in care s-a

constatat existenta unei practici neunitare, centralizarea periodica a acestora si comunicarea lor

catre colegiu fiind o alta modalitate de unificare a practicii judiciare.

Imbunatatirea accesului magistratilor la jurisprudenta si legislatie, ca o conditie

obligatorie a unificarii practicii judiciare, este asigurat, in principal, prin conectarea instantelor

arondate Curtii la programe de legislatie performante, precum si prin publicarea pe paginile de

Internet ale acestora a jurisprudentei relevante.

3.7. APLICAREA DISPOZITIILOR CONVENTIEI EUROPENE PENTRU APARAREA

DREPTURILOR OMULUI SI A LIBERTATILOR FUNDAMENTALE DE CATRE

JUDECATORI

Asigurarea dreptului la un proces echitabil si solutionarea cauzelor intr-un termen

rezonabil, in spiritul dispozitiilor art.6 din Conventie, constituie o preocupare permanenta a

judecatorilor din raza Curtii de Apel Ploiesti.

In materia dreptului de proprietate, hotararile pronuntate in cursul anului 2006 cuprind

referiri la dispozitiile art.1 din Protocolul nr.1 la Conventie, dar si la cazurile Brumarescu contra

Romaniei (in domeniul retrocedarii caselor nationalizate), Vasilescu contra Romaniei (in materia

restituirii obiectelor din aur si metale pretioase) ori alte cazuri asemanatoare in care Statul Roman

a fost condamnat de Curtea de la Strasbourg.

Aplicarea dispozitiilor art. 8 din Conventie privind dreptul la viata de familie se

regaseste cu prioritate in hotararile pronuntate de judecatori in cauzele cu minori si de familie, iar

in cauzele penale, judecatorii curtii de apel au aplicat jurisprudenta CEDO concretizata in decizia

Sabou si Parcalab contra Romaniei, casand 28 de hotarari pronuntate de instantele inferioare, in

78


sensul inlaturarii, in anumite cazuri, a pedepsei accesorii privind interzicerea drepturilor

parintesti.

Deosebit de important este, sub acest aspect, asigurarea accesului judecatorilor la

jurisprudenta CEDO, acesta realizandu-se, in cursul anului 2006, atat pe canal informatic, prin

acces la Internet, cat si prin comunicarea, de catre Consiliul Superior al Magistraturii, a tuturor

hotararilor de condamnare a Statului Roman la CEDO.

3.8. IMBUNATATIREA ACCESULUI LIBER LA JUSTITIE

Asigurarea liberului acces la justiţie impune adoptarea unor masuri care să ofere garanţii

procesuale pentru exercitarea drepturilor prevăzute de lege, de către fiecare persoană.

O astfel de masura o constituie posibilitatea asigurarii asistentei juridice gratuite atat in

materie civila, cat si in materie penala , aceasta fiind acordată pe baza unor criterii financiare bine

determinate referitoare la nivelul veniturilor, în vederea evitării arbitrariului şi pentru asigurarea

aplicării uniforme a acestor criterii.

In acest sens, au fost inregistrate 13 cereri de asistenta juridica in materie civila si

comerciala la Curtea de Apel Ploiesti, 7 cereri la Tribunalul Prahova , iar la Tribunalul

Dambovita au fost formulate 7 cereri de asistenta judiciara sub forma scutirii ori esalonarii platii

taxelor judiciare de timbru si 10 cereri de desemnare a unui aparator care sa asigure apararea

acelor parti in procese civile.

La nivelul tribunalelor au fost adoptate masuri si cu privire la solutionarea cererilor

victimelor unor infractiuni, in conditiile Legii 211/2004, numarul acestor cereri fiind, insa, extre

de redus, si anume 2 cereri la Tribunalul Prahova si o singura cerere la Tribunalul Buzau. La

Tribunalul Dambovita a fost formulata, in cursul anului 2006, o singura cerere de

consilierepsihologica formulata de o persoana vatamata minora, victima unor infractiuni de viol,

lipsire de libertate si talharie, dosarul fiind, insa, inchis pentru lipsa de cooperare a victimei in

realizarea planului de consiliere.

De asemenea, pentru imbunatatirea accesului la justitie, la nivelul instantelor din raza

Curtii de Apel Ploiesti s-au luat masuri pentru publicare pe site-ul instantelor a unor informari cu

privire la procedurile judiciare, s-au tiparit ghiduri destinate justitiabililor si s-au organizat

manifestari de tipul “usilor deschise”.

Apreciem ca un asemenea deziderat presupune, cu necesitate, modificarea cadrului

legislativ in sensul eliminarii ori reducerii cuantumului taxelor judiciare de timbru, dar si initierea

unor modificari legislative pentru stoparea abuzului de drept.

79


3.9. ACTIVITATEA IN DOMENIUL JUSTITIEI PENTRU MINORI SI A PROTECTIEI

DREPTURILOR COPILULUI

In anul 2006, la nivelul Curtii de Apel Ploiesti a functionat Sectia de cauze cu minori si de

familie, in cadrul carora si-au desfasurat activitatea 4 judecatori specializati in acest domeniu,

solutionand atat cauze penale, cat si civile.

Au fost inregistrate pe rolul acestei sectii 267 de cauze civile nou intrate, la care s-au

adaugat 48 dosare aflate pe rol la inceputul anului 2006, precum si 211 de cauze penale nou

intrate, la care s-au adaugat 17 cauze aflate pe rol, astfel ca totalul cauzelor inregistrate pe rolul

acestei sectii in anul 2006 este de 543 de cauze.

Numarul redus de cauze cu acest speicific a determinat colegiul de conducere al instantei

sa solicite Consiliului Superior al Magistraturii desfiintarea acestei sectii specializate si

infiintarea unor complete specializate la nivelul Sectiilor civila si penala. Prin Hotărârea nr. 282

din 05.09.2006 a Consiliului Superior al Magistraturii s-a dispus reorganizarea Secţiei pentru

cauze cu minori şi familie şi preluarea spre soluţionare a acestora de către Secţia civilă şi Secţia

penală a Curţii de Apel Ploieşti, incepand cu data de 1 ianuarie 2007, judecatorii sectiei

reorganizate fiind repartizati, prin hotararea colegiului de conducere, celor doua sectii

mentionate, unde au fost infiintate complete specializate.

Trebuie mentionat faptul ca activitatea acestei sectii s-a desfasurat cu respectarea ferma a

termenelor procedurale scurte de 5-15 zile prevazute de legislatia speciala, si anume : Legea

272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, Legea 217/2003 pentru prevenirea

si combaterea violentei in familie.

Pentru cresterea gradului de specializare a judecatorilor acestei sectii, s-a asigurat

participarea acestora la seminarii organizate de Institutul National al Magistraturii cu teme :

« Violenta in familie », « Traficul si migrarea minorilor », precum si la un seminar organizat de

Consiliul National pentru combaterea discriminarii.

La nivelul celor trei tribunale arondate Curtii de Apel Ploiesti au fost infiintate complete

specializate in solutionarea cauzelor de adoptie si protectia minorilor, precum si complete

specializate in solutionarea cauzelor cu minori si de familie in materie penala si civila.

In realizarea Planului de actiune privind implementarea legislatiei in domeniul protectiei

copilului, adoptata prin HG 1058/2005, la nivelul tribunalelor s-au organizat intalniri trimestriale

ale judecatorilor cu reprezentanti ai Directiilor judetene de asistenta sociala si protectia copilului,

in cadrul carora s-au stabilit atributiile fiecarei institutii in acest domeniu, precum si un ghid

metodologic privind efectuarea vizitelor la minori de catre judecatori, atat in serviciile publice,

cat si private pentru copiii aflati in plasament, ca urmare a unei hotarari judecatoresti.

80


In cadrul acestor vizite au fost verificate, de catre judecatori, conditiile concrete in care

traiesc copii dati in plasament, constatarile fiind consemnate in procese verbale ce au fost

comunicate periodic Curtii de Apel Ploiesti.

In sfarsit, trebuie mentionata si preocuparea judecatorilor specializati in conturarea unei

practici unitare in ce priveste interpretarea dispozitiilor Legilor nr.272/2004 si 273/2004, de o

reala utilitate in acest scop fiind intalnirile organizate la nivelul Curtii de Apel Ploiesti cu scopul

uniformizarii practicii in materie.

3.10. STADIUL APLICARII DISPOZITIILOR LEGII 544/2001 SI ALE LEGII 677/2001

Transparenta in comunicare si facilitarea accesului la informatii sunt intermediate de

Birourile de Informatii si Relatii Publice din cadrul instantelor arondate Curtii de Apel Ploiesti.

Informatiile de interes public sunt accesibile pe paginile de Internet ale institutiilor

sistemului judiciar (Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justitiei).

La Curtea de Apel Ploieşti, activitatea Biroulului de informare şi relaţii publice s-a

desfasurat in cursul anului 2006 sub coordonarea doamnei judecator Cristina Georgescu, care a

indeplinit si rolul de purtator de cuvant al instantei. Biroul este compus dintr-un expert pentru

informaţii publice şi un grefier.

La nivelul Curtii de Apel Ploiesti, au existat, in cursul anului 2006, 12 de solicitari de

informatii publice, dintre care 7 solicitari de relatii privind dosare aflate pe rolul instantei, o

solicitare privind Comisia de cercetare a averilor de pe langa Curtea de Apel Ploiesti, 3 solicitari

de acreditare a jurnalistilor si o solicitare privind numarul judecatorilor acestei instante. Toate

aceste solicitari au fost solutionate favorabil.

Toate cele 12 solicitari au fost adresate in scris, pe suport de hartie, 11 dintre acestea

provenind de la persoane fizice si o solicitare de la o persoana juridica.

In scopul garantarii si protejarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanelor

fizice, in special a dreptului la viata intima, familiala si privata, a fost adoptata Legea 677/2001

pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera

circulatie a acestor date, iar in temeiul acestui act normativ Curtea de Apel Ploiesti este operator

de date cu caracter personal.

In conformitate cu instructiunile existente in "Ghidul de completare a notificarilor" emis

de Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal, Curtea de

Apel Ploiesti, pentru fiecare din operatiunile de prelucrari de date cu caracter personal, a

comunicat notificare institutiei mai sus mentionate.

Astfel, pentru prelucrarile de date cu caracter personal, efectuate in cadrul activitatii de

81


"prevenire, cercetare, reprimare a infractiunilor si de mentinere a ordinii publice precum si a altor

activitati desfasurate in domeniul dreptului penal", notificarea inaintata a fost inscrisa in Registrul

de evidenta a prelucrarilor de date cu caracter personal existent la ANSPDCP sub m.3113, iar in

ceea ce priveste notificarea avand ca scop activitatea de "resurse umane", "promovarea in

functie", "cursuri de formare profesionala continua" si "organizarea de examene pentru ocuparea

posturilor vacante sau promovarea in trepte ori grade superioare de catre personalul auxiliar",

inregistrarea acesteia in Registrul mentionat anterior s-a facut sub nr.3013.

In conditiile in care instanta prelucreaza date cu caracter personal si in materie civila

intrucat in cauzele de acest gen se indica domiciliile justitiabililor, iar in anumite situatii, in

functie de specificul unor spete, se mentioneaza datele de stare civila ale partilor, profesia si locul

lor de munca, ceea ce permite ca ele sa fie identificabile, notificarea intocmita sub acest aspect

avand ca scop "administrarea justitiei" a fost inregistrata sub nr.3120.

Numarul corespunzator inregistrarii fiecarei notificari a fost mentionat pe documentele

aferente prelucrarilor de date efectuate in scopurile declarate, prelucrari prin care datele cu

caracter personal sunt colectate, stocate sau dezvaluite.

Avand in vedere decizia nr.60 din 6 iunie 2006, emisa de ANSPDCP privind stabilirea

unor formulare tipizate ale notificarilor prevazute de Legea nr.677/2001, cat si decizia nr. 9l din

18 iulie 2006 referitoare la cazurile in care este permisa notificarea simplificata, Curtea de Apel

Ploiesti, in raport cu prevederile existente in cuprinsul acestor acte, a comunicat ANSPDCP noile

formulare de notificare.

Pe de alta parte, trimestrial, in cadrul Planului de Actiune pentru implementarea

strategiei de reforma a sistemului judiciar pe perioada 2005 - 2007, aprobat prin H.G. 232/2005,

raportat la obiectivul "Asigurarea accesului la informatiile de interes public din sistemul judiciar

cu respectarea normelor privind protectia datelor personale", s-au intocmit rapoarte de activitate

de catre instanta privind aplicarea legislatiei in acest domeniu, lucrari care au fost inaintate

Consiliului Superior al Magistraturii.

In cursul anului 2006 nu au existat cazuri in care sa fi fost confruntata instanta cu

exercitarea de catre persoanele vizate a drepturilor recunoscute de Legea 677/2001, dreptul de

interventie, dreptul de opozitie si dreptul de informare si nici nu s-au inregistrat litigii avand ca

obiect apararea drepturilor garantate de acest act normativ, drepturi incalcate in procedura

prelucrarii datelor cu caracter personal.

De asemenea, instanta nu a fost supusa unei proceduri de investigare exercitata de

Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal, ca urmare a

unor plangeri sau sesizari si nu a efectuat transferuri de date in strainatate in conditiile art.29

82


alin.5 din Legea 677/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, care sunt exceptate de la

notificarea prealabila a A.N.S.P.D.C.P.

In vederea informarii justitiabililor, s-au afisat in locuri vizibile "note informative"

cu privire la calitatea instantei de operator care prelucreaza date cu caracter personal, inc1usiv a

drepturilor prevazute de aceasta lege, respectiv dreptul de acces la date, dreptul de opozitie,

dreptul de interventie si dreptul de informare, realizandu-se, de asemenea, prezentarea

dispozitiilor actului normativ si personalului din cadrul instantei.

Pentru pastrarea confidentialitatii si integritatii datelor cu caracter personal prin

Ordinul nr.52/2002 al Avocatului Poporului s-au aprobat cerintele minime de securitate ale

prelucrarii in raport cu care Curtea de Apel Ploiesti si-a stabilit propriile politici si proceduri de

securitate.

Avand in vedere evolutiile legislative pe plan comunitar si national, este evident ca

se impune o armonizare a dispozitiilor legale interne, astfel incat asigurarea accesului la

informatiile de interes public sa nu incalce principiul protejarii datelor personale care sunt incluse

in documentele gestionate de autoritatile si institutiile publice ce intra sub incidenta Legii

677/2001.

3.11. ASPECTE PRIVIND CALITATEA MANAGEMENTULUI LA NIVELUL

INSTANTEI

Managementul folosit la nivelul unei instanţe judecătoreşti nu poate fi decât un

management de echipă, participativ, astfel cum a fost şi la Curtea de Apel Ploieşti în

perioada august 2006 – decembrie 2006.

Realizarea obiectivelor deosebite pe care le-a avut curtea în anul 2006 nu putea să

aibă loc fără o bună colaborare între managerii de la diferite nivele, respectiv preşedinte,

vicepreşedinte şi preşedinţii de secţii, şi fără ca o parte din atribuţiile manageriale să fie

delegate, atât sub aspectul îndeplinirii, cât şi al răspunderii, unor colegi judecători, în

condiţiile legii şi ale regulamentelor.

Echipa managerială a reuşit să asigure o atmosferă de lucru adecvată, corespunzătoare,

pentru întreg personalul, în care fiecare judecător şi fiecare salariat să îşi cunoască

îndatoririle şi să le îndeplinească în mod conştient, fără vreo intervenţie autoritară din

partea managerilor. S-a considerat că asigurarea unui climat de muncă corespunzător

reprezintă condiţia necesară pentru obţinerea unor rezultate pozitive.

83


Această atmosferă a putut fi asigurată în contextul unei comunicări permanente,

bilaterale între manageri şi personalul de execuţie iar atunci când au apărut situaţii de criză

minore, acestea au fost gestionate în mod eficient.

Planificarea activităţii anuale manageriale la nivelul Curţii de Apel Ploieşti în anul 2006 a

urmărit realizarea unui sistem integrat şi fundamentat pe atribuţiile prevăzute de legile nr. 303 /

2004 şi nr. 304 / 2004 şi de Regulamentul de ordine interioară pentru preşedinte, vicepreşedinte,

preşedinţii de secţie, Colegiul de Conducere, judecătorii delegaţi, primul grefier al instanţei şi

grefierii-şefi de secţie.

S-a considerat necesar întocmirea unui planificări a activităţii manageriale în scopul

îndeplinirii atribuţiilor specifice organizării managementului instanţei prevăzute de legi şi

Regulamentul de Ordine Interioară, implementarea strategiei naţionale şi secvenţiale privind

reforma în justiţie la nivelul Curţii de Apel Ploieşti şi nu în ultimul rând asigurarea transparenţei

şi predictibilităţii actului de justiţie.

În acest sens, s-au propus ca obiective colaborarea cu instituţiile angrenate în

implementarea strategiei de reformă, în speţă Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul

Justiţiei, Institutul Naţional al Magistraturii şi Şcoala Naţională de Grefieri.

De asemenea, s-au înscris în proiectul activităţii manageriale ca obiective organizarea şi

optimizarea pregătirii profesionale a judecătorilor şi personalului auxiliar de specialitate,

valorificarea eficientă a resurselor umane, valorificarea eficientă a logisticii şi resurselor

materiale existente, precum şi optimizarea activităţii Biroului de Informaţii şi relaţii Publice.

În acelaşi timp, s-a urmărit ca întreaga activitate a curţii să fie organizată cât mai

eficient.

Astfel, prin hotărârea colegiului de conducere, s-a făcut repartizarea judecătorilor

promovaţi de la Tribunalului Prahova pe secţii şi pe complete de judecată, aceasta din urmă

în baza propunerilor preşedinţilor de secţie.

De asemenea, au fost desemnaţi judecătorii care să îndeplinească şi alte activităţi

decât cea de judecată, fiind avute în vedere disponibilitatea unor judecători de a desfăşura

aceste activităţi, interesul manifestat pentru o problemă anume, dar şi repartizarea

echitabilă a sarcinilor în cadrul instanţei.

Obiectivul principal al echipei manageriale a fost obţinerea unor rezultate pozitive,

superioare anilor precedenţi, în activitatea de judecată, situaţia prezentată în cuprinsul raportului

fiind edificatoare sub acest aspect.

84


Trebuie subliniat însă că aceste rezultate nu puteau fi obţinute fără existenţa unei activităţi de

formare profesională continuă a judecătorilor, atât în sistem centralizat, cât şi descentralizat,

în organizarea acestei activităţi implicându-se în mod substanţial managerii de la toate nivelele.

Sub acest aspect, o constantă a activităţii manageriale a fost reprezentată de organizarea şi

optimizarea pregătirii profesionale a magistraţilor şi personalului auxiliar, la nivelul instanţei,

prin organizarea unor şedinţe organizate la nivelul secţiilor şi prin distribuirea către judecători a

hotărârilor pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului împotriva Statului Român, a

deciziilor de recurs în interesul legii pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a deciziilor

pronunţate de Curtea Constituţională în cazul în care au fost admise excepţiile de

neconstituţionalitate.

In sfârşit, colaborarea cu Institutul Naţional al Magistraturii, în materia pregătirii

profesionale, a constat în asigurarea participării judecătorilor la programul de formare

profesională continuă organizat de această instituţie.

O preocupare constantă a managementului Curţii de Apel Ploieşti în anul 2006 a constituit-o

practica judiciară neunitară reflectată în unele hotărâri pronunţate de instanţele judecătoreşti de pe

raza teritorială a Curţii, împrejurare care a impus luarea măsurilor de natură a asigura o jurisprudenţă

unitară.

Exemplificăm câteva dintre acţiunile întreprinse în acest sens:

- organizarea unui seminar pe probleme de drept comunitar, cu participarea unor judecători de

la Curtea de Apel Ploieşti şi de la cele trei tribunale arondate acestei Curţi, moderator fiind un

formator din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii;

- organizarea unor întâlniri, cu participarea judecătorilor de la Curte şi de la cele trei tribunale,

pentru discutarea problemelor de drept controversate şi adoptarea unor puncte de vedere unitare care

să fie avute in vedere în soluţiile pronunţate, concretizate prin întocmirea de referate.

De asemenea, în cursul anului 2006 activitatea managerială a instanţei a urmărit şi

pregătirea profesională a personalului auxiliar de specialitate, în vederea creşterii calităţii actului

de justiţie, prin îndeplinirea corespunzător şi în termen a lucrărilor încredinţate.

În acest scop, la nivelul instanţei au fost organizate seminarii de prelucrarea temelor

cuprinse în programul de pregătire profesională, şedinţe de aprofundare a dispoziţiilor

Regulamentului de ordine interioară şi a normelor Codului Deontologic, s-a comunicat

personalului auxiliar de specialitate actele normative cu incidenţă în activitatea de judecată.

Pe de altă parte, conducerea instanţei s-a preocupat de asigurarea participării la seminarile

de pregătire organizate la Nivelul Şcolii Naţionale de Grefieri, conform programului anual

aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.

85


Conducerea Curţii de Apel Ploieşti a acordat o atenţie deosebită asigurării repartizării

aleatorii a cauzelor in sistem informatizat şi implementării sistemului ECRIS 3.

Un alt aspect care ţine de calitatea managementului îl reprezintă activitatea Colegiului de

conducere al Curţii de Apel Ploieşti care s-a desfăşurat în condiţii normale şi a contribuit la buna

funcţionare a instanţei.

Una din problemele grave cu care se confruntă Curtea de Apel Ploieşti este problema

spaţiului impropriu desfăşurării activităţii administrativ judiciare.

In acest context, activitatea managerială a instanţei judecătoriei Ploieşti a vizat

valorificarea eficientă a logisticii şi resurselor materiale existente, asigurarea bunurilor mobile

aferente desfăşurării în condiţii optime a activităţii curente şi luarea măsurilor necesare

accelerării lucrărilor de construcţie la Palatul de justiţie din Ploieşti.

Considerăm că, raportat şi la rezultatele obţinute la sfârşitul anului 2006, am asigurat

o folosire cât mai eficientă a resurselor umane, atât din punctul de vedere al judecătorilor,

cât şi al personalului auxiliar de specialitate.

In acest sens s-a avut în vedere analiza indicatorilor statistici privind activitatea instanţei,

s-a urmărit cu precădere respectarea principiului specializării judecătorului şi a grefierilor de

şedinţă, şi, de asemenea, s-a urmărit repartizarea pe compartimentele auxiliare a grefierilor în

funcţie de performanţele profesionale ale acestora.

În sfârşit, echipa managerială a urmărit ca întreaga activitate a curţii să fie cât mai

transparentă, atât prin acordarea unor interviuri în presa locală, cât şi prin organizarea unei zile a

„Uşilor deschise " la Curtea de Apel Ploieşti, ocazie cu care sediul nostru a fost vizitat de justiţiabili.

CAPITOLUL IVGESTIONAREA RESURSELOR

4.1. RESURSE UMANE AFLATE LA DISPOZITIA INSTANTEI IN ANUL 2006

Potrivit schemei de functiuni si personal aprobata de Consiliul Superior al Magistraturii,

la inceputul anului 2006, Curtea de Apel Ploiesti a avut un numar de 54 posturi de judecatori

aprobate si finantate, din care 45 de posturi ocupate si 9 posturi vacante.

De asemenea, au fost prevazute in schema 82 posturi de personal auxiliar de specialitate,

din care 75 ocupate si 7 vacante.

Se remarca aici, intr-un sens negativ, pe langa numarul ridicat de posturi vacante, si

fluctuatia mare de personal, determinata de promovarile la instantele superioare, detasari si

delegari, dar si de eliberare din functie prin pensionare ori deces.

86


In acest sens, in cursul anului 2006, 3 judecatori s-au pensionat, unui judecator i-a incetat

calitatea de magistrat in urma decesului, iar un judecator a promovat la Inalta Curte de casatie si

Justitie.

De asemenea, prin Ordinul Ministrului Justitiei nr. 1105/C/5 mai 2006, s-a dispus

reducerea numarului de posturi de judecator la Curtea de Apel Ploiesti si transferarea acestora la

Judecatoria Ploiesti, schema de personal reducandu-se de la 54 la 51 de posturi aprobate.

Posturile vacante de judecator existente in schema instantei la inceputul anului 2006 au

fost ocupate gradat, prin promovarea unor judecatori de la Tribunalul Prahova incepand cu data

de 15.02.2006 ( 3 judecatori), 01.08.2006 (3 judecatori), 15.09.2006 (2 judecatori) si 15.11.2006

(1 judecator), astfel ca, la data de 31 decembrie 2006, la Curtea de Apel Ploiesti exista un numar

de 3 posturi de judecator vacante, ce au si fost scoase, de altfel, la concursul de promovare in

functii de executie din data de 4 februarie 2007.

Corpul personalului auxiliar de specialitate la nivelul Curtii de Apel Ploiesti a fost

compus, la inceputul anului 2006, dintr-un numar de 55 de posturi ocupate din totalul de 57

prevazute in schema, fiind vacante 2 posturi de grefier. Dintre acestea, 11 grefiere au fost, in

cursul anului 2006, in concediul pentru cresterea copilului, avand contractul de munca suspendat.

Au existat si 2 posturi vacante de functionari publici (1 consilier – inginer constructor; 1 auditor)

din totalul de 8 posturi prevazute in schema, precum si 1 post de personal contractual (referent de

specialitate - psiholog) din totalul de 17 posturi prevazute in schema.

La nivelul instantelor din raza Curtii de Apel Ploiesti, la inceputul anului 2006, schemele

de functiuni prevedeau 319 posturi de judecator, fiind ocupate numai 284 de posturi. Se remarca

instantele din raza Tribunalului Prahova cu un numar de 19 posturi de judecator vacante,

Tribunalul Dambovita cu un numar de 7 posturi vacante si Tribunalul Buzau – 5 posturi vacante.

Trebuie mentionata si existenta unui numar de 18 judecatori stagiari, dintre care 13 in raza

Tribunalului Prahova , 4 in raza Tribunalului Buzau si unul in raza Tribunalului Dambovita.

In ce priveste personalul auxiliar de specialitate, schema de personal prevedea, la

inceputul anului 2006, 676 de posturi, ocupate fiind numai 639 de posturi.

Prin urmare, din totalul de 988 de posturi prevazute in schema instantelor din raza curtii

la inceputul anului 2006, au fost ocupate 918 de posturi, 70 de posturi fiind vacante ( 35 de

posturi de judecator si 35 de posturi personal auxiliar de specialitate si contractual).

In ceea ce priveste personalul auxiliar de specialitate si personalul contractual, Curtea de

Apel Ploiesti a organizat, in cursul anului 2006, un numar de 10 concursuri de recrutare a

personalului, de promovare in functii de executie in aceeasi instanta ori la instante superioare sau

in functii de conducere.

87


De asemenea, in anul 2006, a fost repartizat instantelor din raza Curtii de Apel Ploiesti un

numar de 7 grefieri absolventi ai Scolii Nationale de Grefieri, dintre care 5 la Judecatoria Ploiesti.

Prin prisma celor aratate, este evidenta necesitatea adaptarii schemelor de personal la

volumul de activitate specific fiecarei instante, prin raportare la un volum optim de munca pe

fiecare judecator, dar si la dezideratul constituirii modulului judecator-grefier, astfel incat, la

nivelul fiecarei instante, numarul de posturi de grefier sa fie cel putin egal cu cel al judecatorilor.

La nivelul Curtii de Apel Ploiesti se remarca necesitatea suplimentarii schemei de

personal cu cel putin 8 posturi de grefier-arhivar si, respectiv 4 posturi de registrator ,

corespunzator infiintarii unor arhive si registraturi separate pe fiecare sectie, un post de

informatician, un post de grefier documentarist, dar si cu un post de consilier juridic, data fiind

multitudinea de cauze in care aceasta instanta figureaza ca parte in proces.

Se impune, cu necesitatea, desfiintarea celor doua posturi de ingrijitor, total insuficiente

pentru a asigura curatenia instantei, creandu-se, astfel, posibilitatea incheierii unui contract cu o

firma specializata.

Trebuie mentionat si faptul ca anumite posturi prevazute in schema de personal, cum ar fi

cel de consilier – inginer constructor ori de referent de personal, sunt vacante de o perioada foarte

lunga de timp, conditiile de vechime cerute la angajare, dar si nivelul scazut al salarizarii acestor

posturi facandu-le extrem de neatractive pe piata fortei de munca.

4.2. RESURSELE MATERIALE AFLATE LA DISPOZITIA INSTANTEI IN

ANUL 2006

Bugetul final al anului 2006 pentru Curtea de Apel Ploiesti Aparat propriu a fost de

9.615.455 lei , respectiv:

cheltuieli de personal – 9.092.000 lei

cheltuieli materiale şi servicii – 522.634 lei

cheltuieli capital – 0 lei

transferuri programe PHARE – 821 lei

Creditele bugetare au fost consumate potrivit destinaţiei aprobate.

Structura cheltuielilor din buget pe destinaţii se prezintă astfel:

cheltuieli de personal – 94,55 %

cheltuieli materiale şi servicii – 5,44 %

cheltuieli capital – 0 %

88


transferuri programe PHARE – 0,01 %

Cheltuieli de personal

În anul 2006, din creditele alocate pentru cheltuieli de personal, s-au achitat drepturile

salariale ale personalului Curtii de Apel Ploiesti Aparat propriu , onorarii de avocaţi,

indemnizaţii de delegare, chirii pentru magistraţii care nu deţin locuinţă proprietate personală în

localitatea în care îşi desfăşoară activitatea.

Ordonatorul principal de credite, Ministerul Justiţiei a asigurat fondurile necesare

achitării diferenţelor salariale rezultate din hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile , sumă

care pentru Curtea de Apel Ploiesti Aparat propriu a fost de 948.456 lei , respectiv 10,43 % din

totalul creditelor alocate în bugetul anului 2006 pentru cheltuieli de personal.

Cheltuieli materiale şi servicii

Din creditele alocate în bugetul anului 2006 pentru „Cheltuieli materiale şi servicii”

Curtea de Apel Ploiesti Aparat propriu a asigurat desfăşurarea în condiţii optime a activităţii

proprii. Astfel, creditele alocate la „Cheltuieli materiale şi servicii”, în sumă de 522.634 lei, au

fost utilizate pentru:

decontarea cheltuielilor de transport, conform prevederilor legale;

decontarea medicamentelor;

achitarea consumurilor privind utilităţile (energie termica , iluminat, apa,

salubritate) achiziţionare: rechizite, imprimate, materiale consumabile pentru

copiatoare, calculatoare, imprimante, carburanţi, plată servicii Romtelecom;

procurare mărci poştale , alimentare masina de francat;

obiecte de inventar: aparate aer conditionat , calorifere , mobilier cabinet

presedinte , fisete metalice , tabla flipchart , fax , platforma electroizolanta

pentru lucrari electrice , scaune ergonomice , set chei fixe , stampile colop ,

aparate telefonice fixe , trusa de prim ajutor, trusa scule si trusa pistol lipit;

abonamente publicaţii juridice pentru anul 2007;

plata chiriei pentru spatiul in care functionam , traduceri şi plata interpreţilor.

În concluzie, în anul 2006 , Curtea de Apel Ploiesti , prin intermediul Departamentului

economico financiar şi administrativ, a reuşit îndeplinirea obiectivelor, cu respectarea disciplinei

financiare a normelor legale in vigoare, privind cheltuirea mijloacelor banesti si gestionarea

bunurilor materiale :

calculul si plata drepturilor banesti prevăzute de lege pentru personalul instanţelor

judecătoreşti: salarii , diferenţe salariale , cheltuieli de deplasare, avansuri spre

decontare , transport, chirii, medicamente ;

89


asigurarea bazei materiale necesare desfăşurării în condiţii optime a activităţii din

cadrul instantei;

organizarea si tinerea la zi a contabilitatii financiare si de gestiune, potrivit

dispozitiilor legale;

repartizarea filelor de buget si a creditelor deschise , pe articole si alineate, pentru

toate instantele din circumscriptia Curtii de Apel, urmarind incadrarea

cheltuielilor in limitele stabilite.

Sunt de mentionat cheltuielile de capital efectuate la instantele din raza Curtii de Apel

Ploiesti, in anul 2006 fiind continuate lucrarile de executie a obiectivului de investitii Palatul

Justitiei Prahova, dar si procedura inceputa in anul 2003 de punere in siguranta a imobilelor in

care functioneaza Judecatoria Campina si Judecatoria Valenii de Munte, finantarea urmand a fi

asigurata din imprumuturi externe, respectiv ale Bancii Mondiale.

Stadiul informatizarii instantelor

In anul 2006, Curtea de Apel a beneficiat de dotari importante cu tehnica de calcul, fiind

inclusa in Programul Phare 2002 de informatizare a sistemului judiciar. Aceste dotari s-au

materializat in 45 de statii de lucru, 3 servere, 11 imprimante laser monocrom retea, 3 UPS-uri si

echipamentele necesare dotarii retelei existente.

Aceste dotari s-au adaugat celor deja existente prin programul Phare 2000, respectiv unui

numar de 43 de calculatoare Siemens.

In aceste conditii, la inceputul anului 2006, au fost repartizate 10 calculatoare unui numar

de 48 de judecatori (existand cel putin un calculator in fiecare birou) si, respectiv, 33 de

calculatoare unui numar de 54 de grefieri.

Repartizarea calculatoarelor primite in anul 2006 s-a facut in baza Hotararii Colegiului

de Conducere din 27.02.2006, astfel ca 33 de calculatoare au fost distribuite celor 49 de

judecatori, iar 53 de calculatoare au fost repartizate catre personalul auxiliar de specialitate ( 54

de persoane).

Dupa cum se poate observa, la inceputul anului 2007, un numar de 16 judecatori nu se

afla in posesia unui calculator, neputandu-se proceda la o realocare a calculatoarelor, in conditile

in care grefierii trebuie sa efectueze toate inregistrarile in programul ECRIS. Acest deficit de

calculatoare urmeaza a fi acoperit in momentul furnizarii, de catre Ministerul justitiei, a unui

numar de 30 de calculatoare, in baza Programului Phare 2004.

In ceea ce priveste situatia dotarii cu calculatoare a instantelor din raza Curtii de Apel

Ploiesti, se remarca existenta unui numar suficient de calculatoare, asigurandu-se, in anul 2006,

90


accesul judecatorilor la Internet, la portalul instantelor de judecata si la Monitorul Oficial in

format electronic.

91

CAPITOLUL V

RAPORTUL DINTRE CURTEA DE APEL PLOIESTI SI INSTANTELE

ARONDATE SI CELELALTE INSTITUTII SI ORGANISME, CU

SOCIETATEA CIVILA

5.1. RAPORTURILE CU CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII

Importanţă excepţională a creării unui sistem judiciar independent, imparţial, transparent

şi eficient este subliniată de Uniunea Europeană, alături de respectul faţă de drepturile şi

Libertăţile Fundamentale ale Omului.

În acest sens, s-a realizat actuala strategie a sistemului judiciar susţinută prin cele trei legi

organice cheie: Legea de organizare judiciară nr. 304/2004, Legea privind statutul magistraţilor

nr. 303/2004 şi Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii nr. 317/2004.

Un rol important în reforma sistemului judiciar îl are Consiliul Superior al Magistraturii,

care prin activitatea sa are menirea să garanteze independenţa justiţiei, să apere judecătorii şi

procurorii împotriva oricărui act de natură să aducă atingere independenţei sau imparţialităţii

acesteia, în înfăptuirea justiţiei ori să creeze suspiciuni cu privire la acestea.

Astfel, la nivelul Curţii de Apel Ploieşti, arătăm că în cursul anului 2006 raporturile de

colaborare cu Consiliul Superior al Magistraturii au fost directe, având în vedere solicitările

făcute de către această instituţie, dar şi dinspre Curtea de Apel Ploieşti către Consiliul Superior al

Magistraturii.

Pentru a patriculariza, arătăm că în ceea ce priveşte, secţia de minori şi familie din cadrul

Curţii de Apel Ploieşti în urma materialelor întocmite, ce au privit date statistice cu privire la

numărul judecătorilor şi a cauzelor, fluctuaţia judecătorilor, specializarea şi opţiunea acestora,

hotărârea colegiului de conducere, s-a înaintat către Consiliul Superior al Magistraturii

propunerea formulată în sensul desfiinţării acesteia, iar prin Hotărârea nr. 282 din 05.09.2006 a

Consiliului Superior al Magistraturii s-a dispus reorganizarea Secţiei pentru cauze cu minori şi

familie şi preluarea spre soluţionare a acestora de către Secţia civilă şi Secţia penală a Curţii de

Apel Ploieşti.

Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii au avut ca obiect şi întocmirea actelor

de inspecţie judiciară, urmare a sesizărilor făcute de justiţiabili cu privire la conduita

judecătorilor şi modul de soluţionare a cauzelor.

Aceste solicitări ale Serviciului Inspecţiei judiciare pentru judecători din cadrul

Consiliului Superior al Magistraturii au fost soluţionate de către judecătorii desemnaţi să

67

întocmească astfel de lucrări, conform art. 10 lit.g din Regulamentul de Ordine interioară a

instanţelor iar materialele realizate au prezentat în mod obiectiv şi realist situaţiile constatate.

Tot în cadrul acestor raporturi se înscriu şi materialele întocmite privind starea justiţiei în

cadrul cărora în mod amplu a fost prezentată analiza calitativă a funcţionării sistemului judiciar,

influenţa modificărilor legislative operate, evoluţia practicii judiciare, comunicarea între instanţe

dar şi alocarea resurselor umane, iniţierea unor modificări de natură a îmbunătăţi activitatea

instanţelor.

Este de menţionat în cadrul acestui capitol şi cererile pentru transfer formulate de către

judecători, 25 la număr care, deşi au primit aviz favorabil din partea conducerii instanţelor, nu au

fost aprobate, cristalizându-se opinia în sensul respingerii cererilor de transfer.

În acest context apreciem că se impune găsirea unor soluţii de către persoanele

responsabile cu gestionarea resurselor umane de natură a îmbina pe de o parte rezolvarea

problemelor de personal, dar şi opţiunea judecătorilor.

Prin intermediul inspecţiei judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii au fost

efectuate o serie de verificări cu privire la modul de repartizare aleatorie a cauzelor în sistem

informatizat, situaţia dosarelor mai vechi de 6 luni, recurs, fond şi apel, un an, managementul

instanţelor şi activitatea compartimentelor auxiliare.

Astfel, arătăm că prin hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.

666/19.10.2006, pentru realizarea obiectivelor cuprinse în Programul de activităţi de control al

Inspecţiei judiciare, s-a aprobat propunerea de efectuare în perioada octombrie-noiembrie 2006

a verificărilor cu privire la “identificarea cauzelor mai vechi de un an (fond şi apel) şi respectiv

mai vechi de 6 luni (recurs) şi a motivelor de tergiversare a acestora, individualizate la nivelul

fiecărui judecător”.

În aplicarea acestei hotărâri, în perioada 01.10.-15.11.2006, inspectorii de la Inspecţia

judiciară, Serviciul pentru judecători au efectuat verificări conform obiectivelor stabilite, situaţia

defalcată a dosarelor mai vechi de un an în fond şi apel şi 6 luni în recurs de la data înregistrării

pe rolul instanţei, prezentându-se astfel: la Secţia civilă – 3 cauze în apel, 7 cauze în recurs; la

Secţia penală – 3 cauze în recurs; la Secţia comercială şi de contencios administrativ – 4 cauze în

fond, 4 cauze în apel; la Secţia conflicte de muncă şi asigurări sociale – 1 dosar în recurs.

Materialul întocmit de către judecătorii inspectori au prezentat cauzele obiective şi

subiective de tergiversare a dosarelor, iar în concluzie au prezentat propuneri pentru eliminarea

motivelor de amânare nejustificată a cauzelor, respectiv: completarea numărului de posturi

vacante şi suplimentarea posturilor în raport de volumul de activitate, reorganizarea instituţiei

experţilor tehnici, actualizarea periodică a listelor de experţi aflate la dispoziţia instanţelor,

monitorizarea specială a dosarelor mai vechi de un an.

68

De evidenţiat, în ceea ce priveşte raporturile Consiliului Superior al Magistraturii şi

comunicarea care se realizează pentru îndeplinirea măsurii 4.I.2.1. din Planul de acţiune pentru

implementarea strategiei de reformă a sistemului judiciar, aprobat prin HG 232/2005.

Astfel, trimestrial s-a realizat comunicarea numărului de cauze nou înregistrate a cauzelor

aflate pe rol şi a perioadei de când se află în sistem, pentru fiecare judecător/complet.

În ceea ce priveşte raporturile între Consiliul Superior al Magistraturii şi celelalte instanţe

din raza Curţii de Apel Ploieşti, menţionăm că acestea nu au fost directe, ci s-au derulat prin

intermediul Curţii de Apel Ploieşti.

De menţionat că nu au existat situaţii de întârzieri sau de necomunicare a datelor

solicitate din teritoriu, chiar şi atunci când termenele stabilite erau exagerat de scurte.

Menţionăm în acelaşi timp şi faptul că în anul 2006 a crescut considerabil numărul şi

complexitatea solicitărilor de acest fel, justificat poate de contextul în care s-a desfăşurat

activitatea, (continuarea reformării sistemului judiciar în anul de preaderare la Uniunea

Europeană), îngreunând uneori activitatea managerială, dar şi a judecătorilor implicaţi în

rezolvarea acestor probleme.

În finalul acestui capitol expunem problema supusă atenţiei de către Tribunalul

Dâmboviţa şi îmbrăţişată de către instanţe respectiv modul de notare a judecătorilor şi

organizarea concursurilor pentru promovarea în funcţii de execuţie sau numirea în funcţii de

conducere.

Au fost situaţii în care judecătorii au obţinut note foarte mici, find afectată atât imaginea

lor, dar, în general, imaginea justiţiei, în contextual în care materialul bibliografic a fost deosebit

de vast şi de complex, iar examinare a avut un character teoretic şi nu unul practic, cum ar trebui

să fie. Din această cauză, s-a creat un sentiment de temere în rândul judecătorilor pentru a

participa la asemenea concursuri cu consecinţa negativă a neocupării unor posturi vacante de

execuţie I de conducere şi cu efecte negative asupra întregii activităţi a instanţelor aflate în astfel

de situaţii.

5.2 RAPORTURILE INSTANTEI CU PARCHETELE SI ORGANELE DE POLITIE

Raporturile Curtii de Apel Ploiesti si a instantelor arondate cu parchetele de pe langa

aceste instante si, respectiv, cu organele de politie s-au desfasurat sub semnul colaborarii, a

preocuparii tuturor acestor institutii pentru respectarea legii.

Se remarca, in acest sens, preocuparea parchetelor si a organelor de politie ca sesizarea

instantelor de judecata cu dosare avand ca obiect luarea masurilor preventive sa se realizeze cu

respectarea termenelor scurte prevazute de lege, astfel incat sa fie asigurate drepturile

invinuitului sau inculpatului , dar si posibilitatea aparatorului acestuia de a studia dosarul.

69

Priorităţile biroului penal din cadrul Curţii de Apel Ploieşti au vizat în principal o bună

colaborare cu poliţia şi parchetul în vederea eliminării disfuncţiilor, a cauzelor subiective sau

obiective care întârzie punerea în executare a hotărârilor judecătoreşti definitive.

Sub acest aspect, această colaborare s-a încadrat în parametrii normali şi legali şi nu au

fost probleme atunci când s-a pus în executare o hotărâre judecătorească definitivă,un mandat de

executare a pedepsei închisorii sau a fost revocată măsura arestării preventive şi înlocuită cu o

altă măsură neprivativă de libertate potrivit art.139 Cod procedură penală.

În acelaşi timp, colaborarea cu organele de poliţie a fost bună şi atunci când a fost

necesară prezenţa inculpaţilor sau învinuiţilor la judecată sau arhivă, în cadrul termenelor de

grefă. Aceeaşi colaborare în vederea respectării dispoziţiilor legale incidente în materie s-a

manifestat şi în relaţia cu Biroul de urmăriri Penale din cadrul I.J.P.Prahova ,nefiind înregistrate

mandate neexecutate la nivelul Curţii, ca instanţă de fond.

Şi în ceea ce priveşte colaborarea cu parchetul, se poate afirma că s-au înregistrat

rezultate bune. Astfel, Biroul Penal a înaintat – în termen legal – la parchet, dosarele în care s-au

declarat apel şi recurs în vederea motivării căii de atac şi a primit dosarele în termen procedural

pentru a fi înaintate la instanţa superioară.

Pentru anul 2007, la nivelul Biroului Penal din cadrul Curţii de Apel Ploieşti se

intenţionează intensificarea colaborării cu parchetul şi organele de poliţie în vederea realizării

consensului cu exigenţele impuse de necesitatea aplicării strategiei de reformă a sistemului

juridic.

5.3. RAPORTURILE CU BAROURILE DE AVOCATI SI EXPERTII JUDICIARI

Raporturile instantelor din raza Curtii de Apel Ploiesti cu barourile de avocati s-au

desfasurat in conditii de colaborare si colegialitate, asigurandu-li-se avocatilor prioritate in

studierea dosarelor. Cooperarea a existat si in ce priveste plata onorariilor avocatilor pentru

asistenta juridica din oficiu, precum si asigurarea spatiilor in cadrul instantelor judecatoresti

pentru desfasurarea activitatii avocatilor.

Reciprocitatea acestei colaborari s-a reflectat in punctualitatea desemnarii, de catre

barourile de avocati, a aparatorilor din oficiu, la cererea instantelor judecatoresti, atat in timpul

programului de lucru, cat si in afara acestui program ori in zilele libere ori de sarbatori legale.

Aceasta colaborare este cu atat mai necesara, cu cat in activitatea instantei s-au constatat

deficiente legate de desemnarea, de catre Baroul de avocati Prahova, a aparatorilor care sa

asigure asistenta juridica gratuita in dosarele penale. Astfel, practica unor avocati desemnati

aparatori din oficiu de a nu se prezenta in dosare, determinand amanarea cauzelor ori a avocatilor

care se prezinta in substituire, fara a poseda o delegatie de substituire a fost inlaturata de Baroul

70

Prahova, prin intocmirea unei planificari de permanenta, la solicitarea expresa a conducerii Curtii

de Apel Ploiesti.

In acest sens, trebuie observat si faptul ca judecatorii instantelor din raza Curtii de Apel

Ploiesti au inteles semnificatia protestului organizat de avocati in cursul lunii octombrie 2006, in

conditiile in care acest protest a determinat amanarea majoritatii cauzelor si, implicit,

supraincarcarea sedintelor de judecata in perioada urmatoare.

Se impune a mentiona aici, insa, si existenta unor situatii, reflectate si de raportul de

control al Inspectiei Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, in care

neprezentarea avocatilor la termenele de judecata a condus la tergiversarea solutionarii cauzelor

respective. Asemenea deficiente pot fi evitate prin intalniri organizate cu conducerea barourilor

de avocati, in cadrul carora sa se adopte solutii comune, cu scopul desfasurarii activitatii in

conditii de normalitate.

Apreciem ca organizarea unor simpozioane ori seminarii pe teme profesionale, in

colaborare cu procurorii, avocatii, notarii si juristii ar avea efecte benefice in efortul de

stabilire a unei practice unitare la nivelul instantelor din raza Curtii de Apel Ploiesti si la

inlaturarea oricaror tensiuni artificial create intre breslele juridice.

De asemenea, elaborarea unor reviste de specialitate la nivel local, prin

colaborarea cu avocatii, juristii, notarii si executorii judecatoresti ar fi de natura a evidentia

problemele acute intalnite in practica judiiara si eventualele solutii identificate de toti acesti

participanti la actul de justitie.

In ceea ce priveste colaborarea instantelor cu expertii judiciari, se poate spune ca acesta

este un domeniu ce suscita multiple discutii.

Este o realitate faptul ca una dintre principalele cauze de tergiversare a solutionarii

dosarelor o constituie neefectuarea expertizelor judiciare in termenele procedurale si in conditii

de calitate. O atare situatie a determinat judecatorii, in cele mai multe cazuri, sa apeleze la

dispozitiile legale ce confera posibilitatea amendarii expertului, in contextul unor progfunde

nemultumiri ale justitiabililor.

In cadrul intalnirilor organizate la nivelul tribunalelor cu experti tehnici si contabili, s-au

discutat aceste aspecte, nemultumirile expertilor referindu-se, in principal, la cuantumul redus al

onorariilor stabilite de judecatori, dar si la stabilirea unor obiective imprecise ori la incuviintarea

cu ususrinta a obiectiunilor formulate de parti.

In mod evident, este necesara interventia Ministerului Justitiei pentru a crea un cadru

legislativ coerent care sa reglementeze activitatea corpului de experti judiciari, atributiile si

raspunderea acestora pentru calitatea lucrarilor efectuate, corelativ cu organizarea unor

concursuri de recrutare in cadrul acestui corp profesional a unor persoane calificate, cu o buna

71

competenta profesionala si cu retragerea calitatii de expert acelor persoane ce nu raspund

exigentelor acestei categorii profesionale.

5.4. RAPORTURILE CU MASS-MEDIA

Intr-un sistem democratic modern, cetatenii ar trebui sa inteleaga activitatea sistemului

judiciar si mecanismele sale de functionare, de aceea, unul dintre obiectivele cu termen scurt va

fi imbunatatirea transparentei sistemului iudiciar si explicarea functiilor acestuia.

In cele mai multe situatii, judecatorii ori reprezentantii sistemului judiciar nu se pot adresa

publicului in afara salilor de judecata.

Mesajul juridic transmis prin intermediul administrarii justitiei este adesea interpretat negativ

si criticat datorita frustrarilor si dezamagirii incercate de cei carora actul de justitie nu le-a dat

satisfactie.

In mod frecvent mesajul nu este perceput corect, fiind pervertit intr-un instrument de

contestare a integritatii si competentei profesionale a magistratilor.

In aceste conditii, facilitarea intelegerii si explicarii mesajului juridic privind diferite chestiuni si

proceduri juridice precum si importanta transparentei activitatii Curtii, ar trebui indeplinita cu

responsabilitate si profesionalism de Biroul de Informare si Relatii Publice, in principal prin

purtatorul de cuvant. Purtatorilor de cuvant ai instantelor le revine un rol esential in mentinerea

unei legaturi stranse cu presa si in reflectarea, in media, a unei imagini corecte a actului de

justitie infaptuit.

In cursul anului 2006, instantele din raza Curtii de Apel Ploiesti au manifestat deschidere

spre reprezentantii mass-media, fiind organizate, prin intermediul purtatorilor de cuvant ai

instantelor, conferinte ori comunicate de presa, chiar emisiuni televizate in cadrul carora au fost

dezbatute probleme ce interesau comunitatea la un moment dat.

Nu este mai putin adevarat, insa, ca au existat si situatii in care presa a relatat intr-un mod

denaturat realitatea , fara ca, la nivelul Curtii de Apel Ploiesti sa existe o reactie evidenta de

restabilire a adevarului, prin intermediul unui drept la replica.

Daca, la nivel national, vizibilitatea mediatica a instantelor din raza Curtii de Apel

Ploiesti nu a avut un impact negativ asupra imaginii instantelor, in schimb mass-media locala a

reflectat o imagine negativa a activitatii instantelor. Cauzele unei asemenea stari le constituie, pe

de o parte, o comunicare ineficienta intre instante si reprezentantii presei, iar pe de alta parte,

lipsa de reactie sau reactia intarziata a unor purtatori de cuvant de la instante.

Reactia adecvata pentru imbunatatirea corectitudinii relatarilor privind activitatea Curtii si

dosarele pe care le solutioneaza nu este aceea de reducere sau interzicere a accesului opiniei

publice si reprezentantilor mass-media la informatiile privind anumite dosare si procedurile

72

judecatoresti care au permis luarea unor masuri ori justificarea unor anume solutii, ci dimpotriva,

modificarea atitudinii legate de raporturile cu publicul, mass-media si reprezentantii societatii

civile, transformand confruntarea, uneori fatisa, in cooperare si colaborare.

Acest obiectiv se poate realiza prin fumizarea rapida, activa si diversificata de informatii sub

forma de interviuri, chiar si telefonice ori comunicate de presa difuzate inclusiv prin fax ori e-

mail, declaratii de presa care sa reflecte si explice in termeni accesibili procedurile judiciare

aplicate care nu fac obiect al cerintelor legale de confidentialitate.

Organizarea de intalniri periodice ( de exemplu lunar) cu jurnalistii ar fi de natura a-i

familiariza cu termenii juridici si procedurile specifice. Corespondentii din mass-media si

ziaristii, nefiind de formatie avocati, nu inteleg intotdeauna informatiile puse la dispozitie si aleg

sa le interpreteze in maniera adecvata interesului institutiei pe care o reprezinta.

Constrangerile si cerintele impuse pentru respectarea interesului partilor, vietii lor private si

dreptului la imagine contravin uneori nevoii de informare rapida, corecta si completa pe

probleme de interes public, fiind necesara stabilirea unor reguli privind etapele procesuale

parcurse si in special prezumtia de nevinovatie.

De asemenea, elaborarea unor materiale, accesibile si usor de citit, pentru orientarea si

pregatirea reprezentantilor mass-media, ar avea scopul de la inlesni intelegerea si abilitatea de a

relata corect despre activitatea Curtii si detaliile tehnice ale spetelor prezentate.

Nu in ultimul rand, s-ar impune organizarea unui punct documentar si de informare, atat

sub aspectul locatiei in incinta Curtii, cat si in ceea ce priveste informatiile si documentele ce pot

fi consultate.

5.5. RAPORTURILE CU JUSTITIABILII SI CU ORGANISMELE SOCIETATII CIVILE

Fiind un furnizor de servicii judiciare, instantele judecatoresti trebuie directionate catre

domenii precum protectia consumatorului, calitatea serviciului, dar si spre o abordare proactiva

in facilitarea interactiunii cu mediul inconjurator.

Implicarea managerilor de instanta in rezolvarea plangerilor justitiabililor si luarea in

considerare a sugestiilor acestora nu pot avea decat o influenta pozitiva asupra clarificarii

procedurilor administrative si asupra eficientizarii activitatii.

Deschiderea catre justitiabil trebuie sa porneasca, in mod necesar, de la cunoasterea celor

care apeleaza la serviciul instantelor. In acest sens, trebuie avut in vedere faptul ca dobandesc

calitatea de « justitiabil » persoane cu un grad diferit de instruire, in general, si cu un grad diferit

de cunoastere a legii, in special.

73

Este cunoscut si faptul ca multi dintre justitiabili nu inteleg sistemul judiciar, nu au

cunostinte juridice minime, ingreunand lucrul judecatorilor si personalului auxiliar in raport cu

acestia. Ori, pentru a dezvolta o buna colaborare a instantelor cu justitiabilul necultivat juridic,

apare ca deosebit de utila publicarea unor ghiduri ale justitiabilului si afisarea regulilor de

conduita in cadrul instantei de judecata.

Facilitarea accesului la justitie poate imbraca forma redactarii unor modele de cereri de

chemare in judecata, de declarare a cailor de atac. Mai mult, practica instantelor intr-o anumita

problema de drept poate fi adusa la cunostinta justitiabililor prin publicarea acesteia pe web site-

ul instantelor.

Pentru garantarea accesului la informatie de natura juridica si a exercitarii transparente si

nediscriminatorii a dreptului de petitionare s-au pus la dispozitia justitiabililor formularele

necesare in format electronic si pe suport de hartie, s-au afisat pe pagina de Internet a Curtii toate

informatiile necesare si utile in vederea accesarii in format electronic a oricaror date referitoare

la activitatea si organizarea instantei, componenta nominata a judecatorilor si declaratiile lor de

interese, persoanele si adresele de contact, extrase din acte normative si ghiduri de informare,

tipuri de cereri si taxele aferente acestora, anunturile privind posturi vacante si organizarea

concursurilor profesionale, precum si raportul anual al activitatii Curtii.

In cursul anului 2006 au fost inregistrate si 226 de petitii formulate de justitiabili, din care

211 cuprindeau solicitari pentru efectuarea unor cercetari in dosare aflate pe rolul instantei, 5

solicitari de audiente, 1 solicitare de eliberare acte si 9 solicitari de eliberare a unor copii din

dosare.

Dintre aceste 226 de petitii, un numar de 39 au fost directionate catre alte instante, un

numar de 12 au fost inaintate spre rezolvare presedintilor sectiilor Curtii de Apel Ploiesti, iar 17

petitii au fost clasate. In toate aceste cazuri, au fost formulate raspunsuri , ce au fost comunicate

in termen justitiabililor.

Nu lipsita de importanta este organizarea Zilei « Usilor deschise », justitiabilii avand,

astfel, posibilitatea de a afla conditiile concrete in care judecatorii isi desfasoara activitatea.

Pentru a creste increderea comunitatii in actul de justitie, instantele trebuie sa fie capabile

sa demonstreze si sa comunice ca au capacitatea sa solutioneze cazurile mai repede, ca

justitiabilii se pot bucura de servicii mai bune si vor avea acces la informatii prompte si de

incredere.

Implicarea publicului, constand in asociatii ale cetatenilor, ONG-uri, asociatii

profesionale, avocati, juristi, notari si alte categorii de persoane ce interactioneaza in infaptuirea

actului de justitie, prin semnalarea aspectelor negative identificate in activitatea instantelor, dar si

74

incurajarea instantelor inferioare sa aiba initiative proprii, sunt conditii esentiale pentru realizarea

unei reforme a sistemului judiciar.

75

portalul instanţelor de judecată - bilant – capitolul 1portal.just.ro/42/documents/bilant pe...

Documents