politici d sec dupa razboiul rece

7/30/2019 Politici d Sec Dupa Razboiul Rece

1/16

TEORIA LIBERALA REALISTA

e porneste de la idea ca sistemul international este definit printr-o stare de anarhie sau de semi-anarhie, pentru a

reea o confuzie cu ideologia anarhista, aceasta avand specificul ei, inclusiv la nivel international. Realistii cred ca

elatiile dintre state trebuie structurate in jurul concurentei, eventual al conflictului decat al cooperari.

esimismul este o trasatura definitorie a realismului politic si theoretic. Unitatea de analiza fundamental pentru

ealismul classic este statul. Statul este piatra de baza a relatiilor internationale in realism.

ealismul este curentul theoretic care pleaca in analiza sistemului international de la patru postulate:

1. Natura umana influienteaza in rau2. Statul este principalul actor in relatiile international3. Statul este un actor rational in administrarea intereselor sale, urmarind minimal supravietuirea, maximal

hegemonia

4. Sistemul international este neguvernat sau neierarhizat fiind supus regularitatii anarhieionform realismului, stabiliatea international este limitata si se poate obtine doar prin staabilirea unor aranjament

eostrategice.

eorealismul, este versiunea revizuit a realismul, i nciuda evoluiilor de pe scena internaional care se conside

vor demite realismul ca teorie principal a relaiilor internaionale, aceast abordare continu s domite acest

omeniu. Realismul continu s domine studiile de securitate n perioada contemporan, i conform acestei teorii

fritul Rzboiului Rece nu a determinat o modificare a conceptului de securitate. Kennet Waltz, principalul expon

realismului, articuleaz n lucrarea sa de cpti, Teoria Politicii Internaionale, importana structurii sistemului

nternaional i rolul acesteia n determinarea comportamentului statelor, i implicit a securitii acestora (Waltz 20

a cum observ i John Baylis, exist o diferen n ceea ce privete importana organizaiilor internaionale i a

ooperrii ntre neorealitii pesimiti, care consider c motivele pentru care cooperarea este dificil sunt riscul de

nelat i preocuparea pentru ctiguri relative, i neorealitii optimiti, n opinia crora cooperarea nu doar c este

osibil ci ar putea avea un rol important n meninerea securitii unui stat (Baylis 2008: 497-498). Mai mult dect

tt, pesimitii nu consider c organizaiile internaionale ar avea vreun rol n prevenirea rzboaielor din moment

unt creaii ale statelor, n timp ce optimitii consider c prin cooperarea internaional se poate crea i menine

ecuritatea internaional.

n ceea ce privete influena pe care globalizarea ar putea s o aib asupra statelor, realitii consider c acestea

ontinu s fie cei mai importani actori, statele fiind singurele capabile sadministreze efectele globalizrii, dei

ecunosc c ntr-o oarecare msur influena statelor a fost minimalizat de micrile transnaionale (Lamy 2005: 2

eorealitii sunt cei mai adesea criticai pentru faptul c nu definesc securitatea, i nu pot s explice rolul actoriloronstatali n asigurarea securitii.

coala realista (traditionalista) (Morgenthau, Aron, Neighbuhr, Kennan, Herz,

Wight, Kissinger);

studiul istoriei ne arata modul de comportare a actorilor politici;

exista o serie de variabile standard de-a lungul istoriei, care nu sunt

ependente de situatii specifice;

puterea este variabila cheie a explicatiei scolii realiste;


2/16

natura sistemului international - grupurile politice (triburi, orase-stat,

egate, imperii, state) exista si interactioneaza in cadrul unui sistem

ternational anarhic;

anarhie = nu exista o autoritate sau guvern mondial care sa

eglementeze interactiunea partilor constitutive;

fiecare parte constitutiva este autonoma si suverana;

statele sunt constranse de actiunile, intentiile si comportamentul altor

ate;

cand interesele statelor converg = pace in sistemul international;

cand interesele sunt divergente = conflict;

ntrucat oricare stat poate recurge la forta, rezulta ca toate statele trebuie sa

etina o anumita forta;

factorii care influenteaza securitatea:

militar

geograficuman (moral).

Morgenthau: politica internationala, ca orice politica, este o lupta pentr putere,

este o constanta a sistemului international;

statele folosesc forta pentru a-si proteja interesele, incat interesul primar este de a obtine cat mai multa putere;

managementul puterii este principala problema a relatiilor internationale -

ealism = politica de putere (power politics)

potezele realismulu:

Actorii relevanti in politica sunt grupurile si nu indivizii; cel mai important gruprganizat in politica este statul national (nation-state);

Relatiile inter-nationale sunt in mod esential competitive si conflictualeanarchy), ceea ce genereaza insecuritate;Motivatia prima in politica este puterea si securitatea (power and securi ty).

TEORIA LIBERALISMULUI

n timp ce neorealismul se concentreaz pe problemele de securitate i rzboi, neoliberalismul analizeaz chestiun

recum cooperarea, relaiile economice dintre state i politica internaional. Instituiile au un rol mai important npinia neoliberalilor n asigurarea securitii internaionale n comparaie cu neorealitii, i, pentru neoliberali,

nstituiile pot fi reprezentate att de aranjamente formale ct i de cele informale dintre state. Neoliberalii consid

statele au interese comune i astfel pot coopera, importante pentru state fiind ctigurile absolute i nu cele

elative n contrast cu viziunea neorealist. Potrivit neoliberalilor instituiile internaionale oferavantaje precum

urnizarea de informaii, reducerea costurilor de tranzacie, angajamente credibile. Acestea nu pot limita rzboaiel

ar pot contribui la creterea cooperrii ntre state.

coala liberala (idealista)

starea naturala a lumii este cea de pace (Kant);


3/16

ndividul mai presus de orice organizare (Rousseau), drepturile omului (ale individului) primeaza;

securitatea este o consecinta a pacii; pacea se instaureaza ca urmare a lipsei razboiului (Wilson);

sistemul de state este organizat sub forma unei societati internationale a carei principala misiune este

romovarea pacii;

societatea internationala are ca prima menire prezervarea pacii si a securitati iinternationale (Hedley Bu

organizarea internationala presupune cooperare si integrare prin reglementari stabilite ad-hoc (Deutsch,

eohane);

nterdependenta (Keohane -Democratiile nu lupta una impotriva alteia);

iberalismul economic (integrarea economica si politica) - sursa de securitate(Rosecrance);

globalizarea civilizatiei occidentale - extinderea drepturilor omului, a democratiei si integrarea in retele =

mai multa securitate pentru oameni (human security), mai putina suveranitate pentru state, mai multa

utoritate catre organizatii globale si regionale.

potezele liberalismului:

ndividul si drepturile sale primeaza;

securitatea este o consecinta a pacii;

organizarea internationala suplineste neajunsurile sistemului de state si tendinta anarhica a acestuia;

nterdependena economic genereaz securitate, piaa liber este o garanie a securitii;

TEORIA LIBERALA CONSTRUCTIVISTA

urentul cel mai la moda deoarece depaseste limitele materializarii pericolului, urmarind valorile, normele, ideile s

dentitatile pe baza carora se structureaza politicile de securitate.

coala critica a constructivismului inloc sa urmareasca individual statul, sistemul se raporteaza la grupuri, colectivit

n scoala critica a constructivismului securitatea militara este conceptual central. Scoala de la Conpenhaga

ubiectele securitatii si al pericolului trebuie tratate dintr-o perpectiva extrem de larga in care sa fie incluse:ecuritatea societala, securitatea regionala, procesul de securitizare. Scoala critica constructivista pune accentul pe

ntelegerea securitatii in sens extensive la nivelul actorilor si intensive la nivelul pericolelor.

ocio-constructivismul ca teorie a relaiilor internaionale se bazeaz pe 2 asumpiiprincipale: mediul n care opere

tatele este unul att social ct i material, i acest lucru poate oferi statelor o nelegere privind interesele lor (Che

998: 324-348). Teoreticienii socioconstructiviti consider c structura este produsul relaiilor sociale dintre state,

un un accent deosebit pe structura cunoaterii mprtite. Astfel, dac ne schimbm modul n care privim relaiil

nternaionale, putem s determinm o modificare esenial a modului n care aratsecuritatea internaional. Cu a

uvinte, securitatea poate fi construit, statele i pot modifica percepia privind ameninrile prin evoluii n mediu

are opereaz i prin practici modificate.

ot n acest context al socio-constructivismului, nu putem s nu avem n vedere viziunea reprezentanilor colii de

openhaga privind securitatea. coala de la Copenhaga i are originile n lucrarea teoreticianului relaiilor

nternaionale Barry Buzan, Popoarele, Statele i Frica: Problema Securitii Naionale n Relaiile Internaionale,

ublicat pentru prima dat n anul 1983. coala de la Copenhaga pune un accent deosebit pe aspectele sociale ale

ecuritii,i pe identitatea independent i integritatea funcional a statelor.Aceast coal de gndire consider

iferena dintre stat i securitate ca fiind un punct de nceput pentru restructurarea studiilor de securitate, astfel n

se accepte dualitatea termenului de securitate: o combinaie a securitii statului, preocupat de suveranitate,

ecuritii societale, preocupat de identitate (Goetschel 2000: 266). De asemenea, n opinia reprezentanilor aces


4/16

bordri teoretice, rolul statului n asigurarea securitii va descrete, n timp ce cooperarea internaional este

enefic deoarece securitile naionale sunt interdependente, i prin cooperare se ajunge la anarhie matur ca

tructur a sistemului internaional.

TEORIA JOCULUI

eprezinta o stiinta ce dezvolta procesul luarii unei decizii. Teoria jocului a fost introdusa de catre Von Newmann, sskar Morgenstern prin lucrarea Theory of games and economic behaveour. A avut un impact puternic asupra

ocietatii, prima rasfrangere a avut-o asupra economiei, iar mai apoi in domeniul sociologiei stintelor politice,relat

nternationale si studiilor de securitate.

onceptul de baza al teoriei il constituie jocul in sine. Conflictele sunt si ele privite ca un joc. In aceasta teorie, cei c

ecid poarta numele de jucatori, pot fi individuali sau grupuri de indivizi care actioneaza ca un tot.

lasificare:

1. Zero-sum games un joc in care interesele jucatorilor sunt diametral opuse2. Non zero-sum games situatii in care jucatorii prezinta motive conflictuale dar si interese commune. A dev

forma standard de analiza in politica international la sfarsitul anilor 50.

3. Non cooperative game orice joc in care decizile se iau independent.trategii

eoreticienii jocului au realizat numeroase modalitati de a reprezenta o strategie. Initial forma strategica era devic

egerilor, jucatorii se alegeau simultan inainte de a juca.

trategia= fiecare pas luat in timpul jocului. Cele mai bune strategii aduc cu sine cele mai benefice rezultate.

ash-equilibrum= niciunul dintre jucatori nu are voie sa isi schimbe strategia, avand garantia ca nici celalalt jucator

i ca schimba strategia.

oi jucatori rationali sunt mai periculosi decat doi irationali. Jucatorul este rational daca ia deciziile in scopul propr

nterese.

onceptul backwards-introduction intalnit in teoria jocurilor= Munca realizata inainte de inceperea jocului si con

n estimarea viitoarelor mutari ale celuilalt jucator pana la sfarsitul jocului, incepand cu rezultatul asteptat.

Modele de baza:

1. Extensive-bayesian games= joc cu informatii complete- un jucator detine deja informatii despre celalalt jucaEX: nivelul de risc. Aceste informatii pe are le detine jucatorul poarta numele de type of the players.

2. Strategice(usoara forma)- se specifica setul de jucatori, modul in care jucatorii vor juca.ONCLUZIE:

eoria jocului reprezinta o tehnica a matematicii care a ajutat la explicarea consecintelor unei aliante, impactul pol

nterne asupra conflictului intra-statal, functionarea controlului armelor, dezvoltarea terorismului, prolieferea

rmamentului de distrugere in masa si echilibrul puterii.


5/16

TEORIA LIBERALA FEMINISTA

rintre teoriile critice si radicale se Numara si feminismul.

eoria feminist nu este foarte bine reprezentata deoarece nu s-a aflat in mainstreamul academic si de decizie.

Majoritatea teoriilor critice si radicale critica modul in care teoriile rationaliste clasice si neoclasice explica si se apr

e system. Actorii pe care acestea mizeaza sunt cei legitimi, cei investiti cu putere de system. O atitudineedisriminatorie, una care sa puna securitatea ecologica pe primul plan, una care sa duca libertatea la extrem si

ncluderea unor actori care ar putea introduce variabile noi in jocul politicii internationale.

n ciuda faptului ca exista patru tipuri de teorii feminist ale relatiilor internationale, afirmatia lor comuna ar putea f

ezumata ca fiind aceasta: relatiile internationale sunt puternic afectate de gen in consecinta lor, cat si in formele d

dentificare si subiectivitati pe care le constituie si totusi disciplina nu vede faptul ca este afectata de gen. Altfel spu

ecuritatea a fost scrisa si practicata din punct de vedere masculine, dar un punct de vedere feminine nu ar face de

a imbogateasca studiul securitatii si sa faca lumea mai pasnica.

STUDIILE DE PACE

mmanuel Kant in 1795 afirma ca teoria liberal democratica a pacii asociaza stabilitatea si securitatea international

tat cu acordurile geostrategice, cat mai ales cu prezenta normalor si institutiilor liberal-democratice. Aceasta viziu

ropune o alta grila de lectura a istoriei: progresul este posibil, umanitatea poate fi transcendenta, conditia realista

oliticii de putere si a echilibrului geostrategic prin crearea unor forme de guvernare liberal- democratice. Conform

ogicii kantiene, incercarea de perpetuare a echilibrului puterilor in sistemul international nu reprezinta, asa cum a

ustine realistii, singura modalitate rezonabila de acriune intr-un mediu anarchic.

in punct de vedere moral, mijloacele pasnice de rezolvare a conflictelor interne si respectful pentru statul de drep

unt considerate de ordin superior fara de comportamentul violent.

eoria pacii democratice a devenit foarte influenta in cercurile politice in primii ani ai perioadei de dupa Razboiul R

O analiza a declaratiilor si documentelorNATO din anii 90 arata insa faptul ca teoria pacii democratice este frecven

rezenta in discursul aliantei, atat ca mod de argumentare, cat si ca strategie de abordare a contextului de securita

e dupa incheierea Razboiului Rece.

tudiile de pace au ca preocupare mentinerea pacii globale, aceasta este amentintata in principal de conflictele

olente. Scopul teoriilor de pace: elaborarea de strategii care sa elimine factorii care ameninta pacea, sa consolide

acea regional si globala. Elimina razboiul ca domeniu de studio, fara ca prin acesta sa elimine studiul conflictului.

3.a Organizatii si institute internationale de securitate

La sfarsitul RR o perioada de reacomodare


6/16

Perspectiva securitatii evolueaza dupa 1990 de la extraneitate -realpolitik (pericolul extern conditioneaza rel

interne, descurajare si balansare) la indigenitate in constructia securitatii (institutii si legi, organizatii si pra

interne la nivel sistemic). un ajutor al tranzitiei de la primul mod de concepere a securitatii la altul

omunitati de securitate karl deutsch et alii grup interstatal in care exista masurile elementare de siguranta potrivit cantitatile nu vor lupta intre ele si isi vor reglementa diferendele pe o alta cale decat aceea a razboiului

dler si Barnett o regiune transnationala compusa din state suverane ale caror popoare asuma expectante interdependenchimbare pasnica in relatiile dintre state

eci un grup de actoti inter-relationati - in care exista dispute, rezolvate pe cale amiabila, o identitate comuna construi

ontribuie la cointeresare, practici si asteptari comune.

ermenul de organizaii internaionale a intrat relativ recent att n limbajul comun, ct i n cel tiinific. n ul

arte a secolului XIX, n literatura de specialitate erau folosite adesea concepte precum sindicatul p

nternaional, biroul internaional sau comisia internaional. Sintagma organizaii internaionale a

robabil, introdus n jurul anului 1867, n discursul tiinific al juristului scoian James Lorimer, iar 13 ani mai t

ublicistul german Constantin Frantz afirma cfederalismul reprezint principiul de existen al organiza

nternaionale. Consacrarea definitiv a termenului este datorat lucrrii lui Walter Schcking Organizaiile luublicat n anul 1908, i a ghidului Uniunile internaionale publice al lui Paul S. Reinsch, din 1911

onvenia Ligii Naiunilor, semnat n anul 1924, recunoate indirect existena organizaiilor internaionale n Ar

are sugereaz crearea unor organizaii internaionale specializate, pentru promovarea cooperrii internaionale.

mult, Art.24 folosete concepte precum birou internaional sau comisie internaional pentru organiza

xistente la acel moment, subliniind astfel, voluntar sau nu, importana crerii unor noi organizaii internaio

mbele articole definesc vocaia de organizaie universal a Ligii Naiunilor.

rganizaiile internaionale de securitate se disting de celelalte organizaii prin aceea c i au originile n conse

tatelor de a coopera n probleme de reducere a violenei i realizare a pcii i securitii, prin folosirea unei largi ge acorduri i mecanisme. Sintetiznd, putem afirma c exist cel puin patru seturi de sarcini pe care organiza

nternaionale de securitate le pot ndeplini:

. promovarea dialogului de securitate i gestionarea crizelor ca sarcini de baz destinate stabilirii i/sau meni

cii;

. crearea de sisteme de cooperare militar bazate pe constrngeri reciproce, destinate reducerii pericolelor ce de

in activitile militare, sau pe capaciti comune pentru misiuni de pace;

. promovarea standardelor democratice i respectarea drepturilor omului ca scopuri n sine;

. promovarea securitii prin mecanisme economice, ntrind att prosperitatea, ct i interdependena actorilo

rin abordri cooperative ale riscurilor i provocrilor, inclusiv terorismul i proliferarea armelor de distrugere n m

naliza statutului i rolului organizaiilor internaionale de securitate poate fi realizat din perspectiva durabilit

ficienei. Durabilitatea se refer la persistena peste timp a modelelor de comportament, ce reflect conform

utinizat la regulile organizaiei, iar eficiena la comportamentul actorilor ghidai de regulile i normele aces

ceste dou criterii operaionalizeazimportana instituional a organizaiei, n fapt, fiind vorba, pe de o parte, de

apacitatea organizaiei de a rezista n faa provocrilor externe, iar pe de alt parte, despre gradul de respecta

egulilor i normelor de ctre membrii si.


7/16

in punctul de vedere al teoriei aplicate n analiza organizaiilor internaionale, realismul i neorealismul nu ac

mportanexistenei organizaiilor internaionale de securitate, acestea fiind considerate doar modaliti de camu

intereselor statelor sau forumuri necesare obinerii acordului asupra anumitor aspecte de securitate al statelor

abe. De asemenea, se consider c organizaiile internaionale nu au nici o influen asupra comportamen

marilor puteri, acestea din urm prefernd aciunea unilateral. Din perspectiva neorealist, exist un singur ti

rganizaie, anume aliana, fiind respins tocmai criteriul eficienei organizaiilor internaionale. n ceea ce priv

riteriul durabilitii, ambele curente l consider irelevant i, chiar dac o astfel de organizaie dureaz n timp, ea

rivit ca fiind lipsit de coninut.

n sistemul internaional, organizaiile de securitate pot fi considerate comuniti de securitate. Acest concept a

ezvoltatn anul 1957 de ctre Karl Deutsch, care l-a definit drept un grup ce a devenit integrat, dobndind un sim

omunitii nsoit de practici instituionale formale sau informale suficient de puternice pentru a asigura activit

anic a membrilor grupului pe o perioad de timp lung. Existena acestui tip de comunitate este caracterizat i

rmtoarele caracteristici:

nexistena planurilor militare ale unui membru fa de ceilali;

existena unor valori politice compatibile;

existena capacitii guvernelor de a reaciona rapid i frviolen, cu mijloacele corespunztoare , la probleme

ntervin n desfurarea activitii;

existena unui comportament predictibil al tuturor membrilor;

existena unor programe comune de instruire i schimb de personal, a acordurilor bi i multilaterale, a persona

multinaional n structurile de comand etc.

eutsch a descris zona nord-atlantic drept o comunitate pluralist de securitate, unde guvernele sunt disti

strndu-i independena legal. Totui, acest concept este mai degrab bazat pe valori, dect pe interese, iar val

unt transformate n norme, n reguli de comportament ce structureaz aciunea indivizilor i a instituiilor. Deutsceferea la dou tipuri de comuniti de securitate, care, ulterior, au evoluat n direcii diferite: Comunitatea Crbun

a Oelului i NATO. n prezent, NATO nu mai poate fi considerat o astfel de comunitate, ntruct a

nstrumentalizat conform anumitor interese. UE, care s-a dezvoltat din Comunitatea Crbunelui i a Oelul

evenit o comunitate de securitate, n sensul c instituiile sale includ anumite valori ce sunt transformate n no

are, la rndul lor, modeleaz preferinele actorilor.

ceasta reprezint o mutaie de la o relaie bazat exclusiv pe mijloace i finaliti la una de tipul legitimrii soc

hiar i ONU poate fi considerat o comunitate de securitate, Declaraia Universal a Drepturilor Omulu

ecembrie 1948) stnd la baza realizrii scopurilor comune ale organizaiei, nscriteriul inexistena planurilor mile unui membru fa de ceilali nu este ndeplinit n prezent, ntruct att SUA, ct i Afganistan i Irak sunt mem

aiunilor Unite. OSCE, situat printre cele mai activeorganizaii internaionale de securitate, nu poate fi conside

otui, comunitate de securitate, ntruct nu ntrunete condiiile stabilite de ctre Deutsch. Se presupune

omunitate de securitate poate transforma radical comportamentul i interesele unui stat, printr-o relaie recip

Mai mult, instrumentele diplomatice folosite de OSCE au o influen limitat la un grup restrns.

iscursul organizaiei rmne superficial, lipsindu-i formularea instituional, iar retorica pare c ascunde inte

materiale bine stabilite. Un exemplu concludent este cel al Modelului de securitate i al Cartei pentru secur

uropean. Ambele propuneri au aparinut Federaiei Ruse i au fost supuse unor dezbateri aprinse cu Occidentu

-vis de viitorul structurii europene de securitate. Totui, exist voci care afirm c OSCE ar putea deveni o astfe


8/16

omunitate prin integrarea modelului securitii comprehensive, indivizibile i cooperative n sistemul norm

ccidental. Rezultatul ar putea fi o comunitate de securitate construit social.

.b. MARILE PUTERI SI SCHIMBAREA CONCEPTIEI DESPRE SECURITATEA NATIONALA PO

90

ecuritate termen cod: Etimologie .securus..siguranta, fara grija, integritate:engleza medie/franceza securiteensuri asociate in timp: SUPRAVIEUIRE + Conditie de a nu fi in pericol/Ceva ce asigura /Integritate/Protectie

garantie

Lipsa pericolului sau n caz c exist, dorina de eliminare, atenuare a sa pentru:tat

divid

rup

omunitate

bordarea post-razboi rece.Razboiul Rece a condus la o militarizare a securitatii;

dominatia scolii realiste (exemplu strategia containment-ului);

dezvoltarea studiilor strategice (ex. strategia nucleara);

avansul geopoliticii (ex. geopolitica rimland-ului);

conceptele de dinamica amenintarilor, dilema securitatii, cursa inarmarilor,

rmatele de masa s.a. dominante

Sf. Razboiului Rece - reconsiderare a domeniului securitatii;

mbinarea (sinteza) scolilor si a traditiilor intelectuale (realista si idealista)n domeniul securitatii;

trecerea de la amenintari la vulnerabiliti i riscuri de securitate;

argirea domeniului: politic, economic, societal, mediu;

demilitarizarea securitatii: accent pe societal (civilizatii (Huntington),

etnic, religios), economic, terorism, trafic, protectia mediului;

o noua agenda a securitatii - nationala si internationala (Buzan);

o noua schema de abordare a securitatii (Waever, Buzan);

n urma caderii Cortinei de Fier s-a inregistrat un dezghet in conceptiile despre securitate, determinand aparitia a

umeroase dezbateri asupra notiunii. Anumite teorii sustin ca statul nu este si nu mai trebuie sa fie obiectul refere

nic al securitatii, desi el a ramas actorul principal in determinarea strategiilor de securitate.

lte idei de retinut in legatura cu dezbaterea despre securitate sugereaza ca aceasta a incetat sa mai fie vazuta num

in punctual de vedere al capacitatilor si conflictelor militare; factorii politici,economici, sociale si culturali sunt

mportanti in crearea unei notiuni sau unei strategii de securitate; definirea interesului national, al unei identitati sa

uveranitatii statului influenteaza la randul lor conceptul de securitate.


9/16

n timpul Razboiului Rece, securitatea era domeniul aproape exclusive al ministerelor de aparare si al centrelor ce s

cupau de politici de aparare.

data cu sfarsitul confruntarii din perioadaRR intre cele doua mari puteri, SUA si Uniunea Sovietica, in anul 1989,

ziunea clasica asupra securitatii este tot mai contestata si inlocuita cu o viziune moderna. Daca in perioada clasica

ecuritatii accentul se punea pe stat ca actor care trebuie sa ofere dar sis a beneficieze de securitate, in analiza

ontemporana accentual se muta pe securitatea individului, principalul beneficiar al securitatii sic a punct de referi

lobalizarea a crescut semnificatia indivizilor ca obiect al securitatii. Conceptul a aparut prima data in raportul din

994 al programului Natiunilor Unite pentru dezvoltare unde se propunea o schimbare de accent de la securitatea

ucleara la securitatea umana, care poate fi definite drept siguranta fizica si psihica a persoanelor, bunastarea lor

conomica si sociala, respectful demnitatii si a valorilor lor, prin protectia drepturilor si libertatilor fundamentale.

aportul programului Natiunilor Unite pentru dezvoltare sublinieaza 7 dimensiuni ale securitatii umane: sec.

conomica, sec hranei, sec sanatatii, sec de mediu, sec personala, sec comunitara si sec politica si identifica 6

rincipale amenintari la adresa securitatii umane: crestereanecontrolata a populatiei, disparitati in oportunitatile

conomice, presiunile migratiei, degradarea mediului, traficul de droguri si terorismul international( ONU 1994).

imensiunea militar se refer la influena reciproc ntre capacitile militare ofensive i defensive ale statelor i

ercepiile acestora fa de inteniile celuilalt (Frunzeti 2006: 99). Aa cum s-a menionat aceast dimensiune a fo

ngura considerat relevant pentru o lung perioad de timp, i nc mai este important chiar i n zilele noastre

entru c n ciuda apariiei unor noi pericole nici cele clasice nu au disprut depe arena internaional. Dintre

meninrile militare cu care se confrunt statele am dori s menionm: armele de distrugere n mas, conflictele

rientul Mijlociu, crima organizat, armele nucleare, disputele militare, toate probleme care ne demonstreaz c

uterea militar continu s aib semnificaie. Cea mai important problem din domeniul militar cu care se confru

manitatea la momentul actual este terorismul.

imensiunea politic a securitii vizeaz att relaia dintrestat i cetenii si, ct i relaiile internaionale ale

tatului respectiv (Sarcinski 2005: 13). Astfel se poate considera c dimensiunea politic poate fi analizat pe douiveluri: cel intern de bun sau dimpotriv proastguvernare, i cel extern raportat la securitatea internaional i

reptul internaional.

imensiunea economic a securitii este identificat cu accesul la resursele i infrastructurile de baz necesare

entru asigurarea unui nivel acceptabil de prosperitate i putere a ceteanului i a statului respectiv (Bu, Ion, D

007: 115), i are o semnificaie deosebit deoarece determin n mare msur i puterea militar a unui stat.

emnificaia dimensiunii este cu att mai important dac avem n vedere literatura marxist i neomarxist care

onsider factorul economic ca fiind principala cauz a conflictelor internaionale. nperioada contemporan cel m

mare pericol din categoria economic privete adncirea diferenei dintre bogaii i sracii lumii, i rspndirea

rciei, ambele cu potenial de a provoca conflicte.

in punct de vedere social, securitatea presupune protejarea identitii colective, a specificului naional i a coezi

aionale (Frunzeti 2006: 102). Printre problemele din domeniul social se nscriu: migraia, degradarea mediului

ducaional i srcia.

imensiunea cultural nseamn prevenirea polurii mediului cultural cu elemente de subcultur sau intruziune

ultural (Bidu, Troncot 2005: 13). Identitatea, religia, etnia reprezint cauze destul de frecvente a conflictelor

nternaionale, dar mai alesnaionale, n special n zona Africii. Dac este s analizm impactul globalizrii asupra


10/16

ulturii unui anumit grup sau stat, nu putem s nu amintim fenomenul de aculturaie tot mai rspndit la nivel mon

n aceeai msur curentul ctre o omogenizare cultural conform modelului occidental.

imensiunea ecologic a devenit n perioada post-Rzboi Rece una dintre cele mai importante dimensiuni ale

ecuritii, putndu-se chiar considera c problemele ecologice sunt probabil cele mai complexe att datorit efect

t i datorit imposibilitii de a gsi soluii simple i individuale pentru rezolvarea unor astfel de probleme. Mai m

ect att, uneori devine evident faptul c unele probleme ecologice sunt legate n lan i foarte adesea aceste

ericole i probleme nu sunt strict ecologice ci aflate n strns legtur cu celelalte dimensiuni ale securitii.

robleme ecologice pun n eviden cel mai puternic caracterul transnaional al ameninrilor i pericolelor cu care

onfrunt umanitatea. Dintre problemele ecologice cele mai grave care amenin securitatea la nivel mondial amin

oluarea, nclzirea climei, epuizarea resurselor naturale, distrugerea pdurilor.

n concluzie, se poate afirma faptul ca sfarsitul RR si globalizarea au condus la o modificare a conceptului de securi

stfel incat securitatea ajunge sa aiba nu doar o dimensine,cea militara ci 7 dimensiuni. . Securitatea a devenit n

ontemporaneitate un concept tot mai complex, ns cu siguran evoluia acestui concept nu se va opri aici,

epinznd nu doar de evoluiile tehnologice i din domeniul militar ci i de evoluiile din mediul cultural, social,

cologic i politic al statelor.

3.C. NOILE PERICOLE SI NOII ACTORI

uvernare /strategie structura centralizata, birocratizata, sistemica, de control politic si militar dezvoltata de actoasici (i.e. state sau organizatii internationale) cu scopul de a planifica, decide si implementa asupra vulnerabilitati

ericolelor,riscurilor si crizelor generate de agenda de securitate.

uvernanta:

Agenda fragmentata de securitate Actori diversi,relationali intr-o structura neunitara Rezulta:

Structura decizionala polimorfa Nivele distincte de gestiune de la subnational la global Nevoia de cooperare intre guverne si alte entitati pentru dezvoltarea de agende comune, practici

complementare

oile pericole si noii actori creaza presiuni bugetare astfel apare nevoia de surse diverse si de sisteme private de

ecuritate.

eama create de noile pericole: crima transnationala, terorismul, migratiile este resorbita doar prin cooperare

nternationala.

lobalizare a general contact transnational ceea ce a exacerabat primele doua problem din agenda de securitateransformand-o intr-una globala.

n alt pericol poate fi migrarea de la guvernare la guvernanta, fragmentarea autoritatii intre actorii de stat si noii

ctori, pe sapte dimensiuni: (ale guvernantei)

1. Geografie- aranjamentele de tipul aliantelor insuficiente, comuninatii de securitate regionale care preiauagende nationale(NATO, UE)

2. Functiile si rolurile differentiate si noile tipuri de centralizare->o divizare international si o specializare:peacekeeping cs conflict resolution

3. Distribuirea resurselor este de asemenea fragmentata: mai multi actori publici si privati pe agende commun


11/16

4. Noi interese- coalitii nestructurate in problem specifice(Irak, Afganistan)5. Noi forme de securitate- comanda, control si redistribuire- limitarea suveranitatii si a autogvernarii6. Nou tip al deciziei acomodativa pe multiple agende si cu actori care isi negociaza pe orizontala si isi

guverneaza complementar interesele

7. Implementarea deciziilor aranjamente vs companda ierarhica, cooperare civili vs militarirma nucleara: MAR, ABM, NPT, Roll/ back,containment, coexistenta pasnica, razboiul stelelor.

trategii: descurajare,, razboi total, razboi limitat, controlul armamentelor, noi concepre operationale( cultura

trategica, ideologie, negociere, compromise, stabilitate

chilibrul terorii: 1945- SUA singurul actor nuclear, 1949- URSS, 1952- UK, 1960- Franta, 1964- China, 1968- cei 5

membrii ai consiliului de securitate semneaza tratatul de neproliferare.

uverananta: agenda fragmentata de securitate; actori diversi rationali intr-o structura neunitara.

in guvernanta rezulta: structura decizionala polimorfa, nivele distincte de gestiune de la subnational la global,

evoia de cooperare intre guverne si alte entitati pentru dezvoltarea de agende commune si practice complementa

uvernare/strategie= structura centralizata, birocratizara. Sistemica, de control politic si militar dezvoltata de actoasici cu scopul de a planifica, decide si implementa asupra vulnerabilitatilor, pericolelor, riscurilor si crizelor dator

e agenda de securitate.

onsolidarea globalizrii nu va aduce sfritul geopoliticii. coli de renume n domeniu anticipeaz la unison c aces

enomen plurivalent, azi controversat i contestat, va aduce pe lng progrese spectaculoase din toate domeniile v

ocioeconomice i posibilitatea de rspndire i resimire a efectelor vulnerabilitilor concentrate n diferite pri a

umii.

lobalizarea, prin procesele care le incumb la orizont apropiat i mediu va genera tensiuni multiple care vor influe

u ntotdeauna pozitiv, mediul internaional de securitate. Fragmentarea i integrarea, localizarea internaionalizarea, centralizarea i descentralizarea sunt doar cteva din situaiile care pot genera insecuritate.

stfel c globalizarea nu este numai un drum direct i uor ctre pace i stabilitate, fenomenul n derulare poate cr

multe momente care s amenine securitatea existent la anumite nivele i perioade de timp. Se creeaz un nou

ontext de manifestare a puterii deinute de state.

nstituiile regionale i internaionale, guvernele locale i actorii nonstatali, n special marile corporaii transnaiona

nele organizaii nonguvernamentale vor face uz de instrumentele globalizrii pentru a lupta mpotriva monopolul

tatelor naiune asupra puterii.

parte din putere se transfer ctre organismele internaionale specializate (ex. lupta mpotriva terorismului i cri

rganizate), iar o parte din putere se difuzeazctre nivelul local.

n marea ordine care se edific, guvernele naionalei actorii nonstatali motivai nu numai de probleme economice

de cele ale puterii (dominaia n regiune, controlul resurselor, obinerea de avantaje n raporturile cu vecinii) vor

atere la ameninri directe la adresa pcii i securitii regionale i internaionale.

Mecanismele i instituiile internaionale, pn la realizarea unei globalizri depline, vor aciona asimetric. Astfel, d

unct de vedere economic globalizarea se va realiza ntr-un ritm mult mai accelerat, avnd n vedere progresele

ealizate de instituiile internaionale numeroase existente i perspectiva dezvoltrii lor. Spre deosebire de acestea


12/16

nstituiile i aranjamentele de securitate vor rmne pe mai departe att insuficiente, ct i vulnerabile la toate

chimbrile mediului internaional.

ovada o reprezint incapacitatea actual a actorilor internaionali de a perfecta i respecta norme viabile de

ecuritate care s nu genereze conflicte armate de genul celor cunoscute n Serbia, Kosovo, Afganistan i Irak.

erorismul, n definiia lui David Carlton (n op.cit. p 167), presupune niveluri semnificative de violemotivat politic, generat de actori sub-statali care pot sau pot s nu fie, ntr-o anumit msponsorizai, dar care nu sunt n mod normal controlai, de un stat suveran. Terosimul sponsorizat de ste terorism de stat i nu face obiectul riscurilor de natur societal, ci se ncadreaza n categmeninrilor de natur militar.

3.D. CONSILIUL DE SECURITATE

onsiliul de securitate detine responsabilitatea de a mentine pacea si securitatea inetrnationala. Conform Cartei, to

tatele member ONU sunt obligate sa respecte sis a aplica deciziile consiliului. Consiliul are 15 membrii, 5 sunt

ermanenti( China, Franta, Federatia Rusa, Regatul Unit, si SUA) ceilalti 10 membrii sunt alesi pe un mandat de 2 an

onsiliul de securitate poate impune sanctiuni economice sau poate impune un embargo asupra armelor.

n conformitate cu capitolul VI din Cart, Soluionareapanic a litigiilor, Consiliul de Securitate poate investiga

rice diferend sau orice situaie care ar putea conduce la friciuni internaionale sau la natere unui litigiu. Consiliuoate recomanda procedurile adecvate sau metodele de ajustare n cazul n care stabilete c situaia ar putea p

n pericol pacea i securitatea internaional. Aceste recomandri nu sunt obligatorii pentru membrii ONU.

n conformitate cu capitolul VII, Consiliul are o mai larg putere de a decide ce msuri trebuie s fie luate n situaiimplic ameninri la adresa pcii, de nclcri de pace, sau de acte de agresiune.

olul internaional de securitate colectiv al ONU este definit deCarta Naiunilor Unite, care confer Consiliului deecuritate puterea de a:

Investiga orice situaie de punere n pericol a pcii internaionale;

Recomanda proceduri pentru rezolvarea panic a unui litigiu;

Face apel la alte state ale Naiunilor Unite pentru a ntrerupe, complet sau parial, relaiile economice, precum maritime, aeriene, potale i de comunicaii radio cu anumite state;

Pune n aplicare a deciziilor sale militare prin orice mijloace necesare;

Evita conflictele i menine accentul pe cooperare;

Recomanda noul secretar general la Adunarea General (Art. 97 al Cartei).

tatutul de laRomaalCurii Penale Internaionalerecunoate autoritatea Consiliului de Securitate de a se referi laazurile curii, n cazul n care Curtea nu i-a putut exercitajurisdicia altfel[9]. Consiliul i-a exercitat aceast putereentru prima dat n martie 2005, cu privire la situaia existent nDarfur, ncepnd cu 1 iulie 2002[10];eoareceSudanulnu este parte semnatarStatutului de la Roma, Curtea nu a putut s-i exercite altfel competen

ezoluiile Consiliului de Securitate sunt obligatorii n cazul n care sunt fcute n conformitate cu prevederileapitolului VII (aciune cu privire la ameninrile la adresa pcii, de nclcare a pcii, i a actelor de agresiune) al Caezoluiile fcute n conformitate cu prevederile Capitolului VI (soluionarea panic a litigiilor), cu toate acestea, n

mecanisme de aplicare i sunt, n general, considerate a fi nu obligatorii n conformitate cu dreptul internaional[12

ezolvarea panic a diferendelorntervenia Consiliului de Securitate pentru reglementara panic a unui diferend are loc n urma unei sesizri ,ce p

fcut de:statele n litigiu; potrivit art. 38 al Cartei, Consiliul poate interveni dac toate prile i solicit intervenia.numai de unul dintre ele; Consiliul poate fi sesizat i n mod unilateral, numai de ctre una din pri la diferend da

n prealabil, nu s-a reuit soluionarea acestuia prin tratative, anchet, mediere, conciliere, arbitraj, pe cale judiciar

au alte mijloace panice.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Carta_Organiza%C8%9Biei_Na%C8%9Biunilor_Unitehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Carta_Organiza%C8%9Biei_Na%C8%9Biunilor_Unitehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Carta_Organiza%C8%9Biei_Na%C8%9Biunilor_Unitehttps://ro.wikipedia.org/wiki/Romahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Romahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Romahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Curtea_Penal%C4%83_Interna%C8%9Bional%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Curtea_Penal%C4%83_Interna%C8%9Bional%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Curtea_Penal%C4%83_Interna%C8%9Bional%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Consiliul_de_Securitate_al_ONU#cite_note-9https://ro.wikipedia.org/wiki/Consiliul_de_Securitate_al_ONU#cite_note-9https://ro.wikipedia.org/wiki/Consiliul_de_Securitate_al_ONU#cite_note-9https://ro.wikipedia.org/wiki/Darfurhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Darfurhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Darfurhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Consiliul_de_Securitate_al_ONU#cite_note-10https://ro.wikipedia.org/wiki/Consiliul_de_Securitate_al_ONU#cite_note-10https://ro.wikipedia.org/wiki/Consiliul_de_Securitate_al_ONU#cite_note-10https://ro.wikipedia.org/wiki/Sudanhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Sudanhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Sudanhttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Statutul_de_la_Roma&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Statutul_de_la_Roma&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Statutul_de_la_Roma&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Consiliul_de_Securitate_al_ONU#cite_note-12https://ro.wikipedia.org/wiki/Consiliul_de_Securitate_al_ONU#cite_note-12https://ro.wikipedia.org/wiki/Consiliul_de_Securitate_al_ONU#cite_note-12https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Statutul_de_la_Roma&action=edit&redlink=1https://ro.wikipedia.org/wiki/Sudanhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Consiliul_de_Securitate_al_ONU#cite_note-10https://ro.wikipedia.org/wiki/Darfurhttps://ro.wikipedia.org/wiki/Consiliul_de_Securitate_al_ONU#cite_note-9https://ro.wikipedia.org/wiki/Curtea_Penal%C4%83_Interna%C8%9Bional%C4%83https://ro.wikipedia.org/wiki/Romahttps://ro.wikipedia.org/wiki/Carta_Organiza%C8%9Biei_Na%C8%9Biunilor_Unite


13/16

alt stat membru O.N.U.;orice stat ter, membru O.N.U., neimplicat ntr-un diferend, poate sesiza Consiliul deecuritate dac consider c prelungirea acestuia sau a unei situaii ar pune n primejdie meninerea pcii i securit

nternaionale.un stat nemembru;Consiliul de Securitate poate fi sesizat i de un stat care nu este membru O.N.U., care i poatetrage atenia asupra oricrui diferend la care acest stat este parte, dac accept n prealabil obligaiile deeglementare panic prevzute de Cart (art. 35, alin. 2)

3.E. SECURITATEA COLECTIVA

arl Deutsch (1957)- mai multe grupuri/ Unitati se integreaza cu scopul de a obtine asigurari ca nu vor lupta unele

mpotriva altora sic a vor dschide politici menite sa resoarba diferentele pe cale pasnica.

ementele functionale: comunicarea, acomodarea, facilitarea,simpatia, transferurile, tranzactiile.

ATO

reambulul Tratatului Atlanticuli de Nord: Continutul trataului:

- Asimetria conflictelor mijloace amiabile de reza conflictelor- Problemele fostelei Iugoslavii- Conflictele post 1990 sunt intrastatale- Comunicarea este quintesenta mecanismului- Acomodarea compromisul de concedare a unui interes pt un bine comun- Facilitarea sa fii gata sa intervii oricand; sa fii pus in situatie chiar daca nu esti partas, sa te implicit- Simpatia invatare a celuilalt; nivel de cunoastere, percepereasi acceptarea celuilalt; legatura- Transferurile si tranzatiile intre parti; schimb intre cele 2 (China-garantul siriei) Bilaterale US-Mexic sau US-America Latina Multilaterale regionale NATO, ASEAN, UE

Internaionale OSCE sau ONU Bazate pe: ajutor reciproc i un sistem de reglementare i guvernare a relaiilor Caracteristici comune valori comune, asemntoare, identitare i mprtite; aciuni comu

dincolo de diferene; agende comune; reciprociti

Cf. Emanuel Adler i Michael Barnett,A Framework for the Study of Security Communities in SecurityCommunities, Cambridge University Press, 1998

Relaie dinamic ntre statele din centru i structurile cognitive (bandwagoning), respectiv tranzacii, instituorganizaii, capabile s propun un model de nvare social

2. Conflicte

Conflictul din Somalia

-conflict etnic, civil, 200000 morti interventie umanitara, prima data cand SUA au asumat o astfel de actiufara sa aiba un interes national


14/16

Retragerea anuntata dupa esecul UNITAF si a UNOSOM II, in octombrie 1993 peste sase luni, prelungita pla umilitoarea retragere din martie 1995 nepregatiti pentru nation-building

Pericolul statelor decazute fara institutii stabile, cu factionalisme armate ce conduc la razboie civilegenereaza instablitate /solicita un alt tip de management international

Intre 1989 si 2001 57 de conflicte militare din care doar trei intre state, restul intrastatale. Noua formadominanta a conflictului international

Conflictul Somalia, unul de natura identitara clanuri structurate premodern mobilizate pe aliniamente rassi religioase crime de masa, dislocari populatie, afectari masive ale drepturilor omului alte asemenea

conflicte: Bosnia, Rwanda, Sudan, Liberia, Angola, tadjikistan, Rep. Dem Congo, Kosovo, Sierra Leone, Timor

de Est etc.

Conflictul arata ca vechile limite intre intern si extern nu mai sunt valide in sfera securitatii umane si pe alteritorii decat cele nationale

Securitatea umana:Nevoia de a avea foame, boli, represare

Eliberarea de frica de toate actiunile care afecteaza cursul normal al vietii

Doua viziuni restrictiva, Canada, eliminarea pericolelor la adresa vietii comprehensiva, Japonia, accent pe totalitatea factorilor ce afecteaza viata

genda pacii Sua:

Interventii umanitare> Somalia 1993 retragere 1994; Haiti, Bosnia si Kosovo Nu intervine in Rwanda 1994 Gestiunea Middle East PLO-Israel fara a putea finaliza procesul Reformularea conceptului de securitate aprofundata si cuprinzatoare fara insa a fi proactiva in termenii

securitatii nationale

Rzboaiele Iugoslave

zboaiele Iugoslaveau fost o serie de conflicte violente desfurate pe teritoriul fostei Republicii Socialiste Federa

Iugoslaviei (RSFI), care a avut loc ntre 1991 i 2001. Rzboaiele iugoslave pot fi considerate dou serii de rzboaie

uccesive care au afectat toate cele ase foste republici iugoslave. Acestea au fost descrise ca fiind conflicte ntre

etenii din fosta Iugoslavie din motive religioase, etnice, economice i politice, mai ales dintre srbii pe de o parte

croaii, bosniacii i albanezii pe de alt; de asemenea i dintrebosniacii icroaiidinBosnia i

eregovina i macedonenii i albanezii din Macedonia.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Socialist%C4%83_Federativ%C4%83_Iugoslaviahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Socialist%C4%83_Federativ%C4%83_Iugoslaviahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1991http://ro.wikipedia.org/wiki/2001http://ro.wikipedia.org/wiki/2001http://ro.wikipedia.org/wiki/S%C3%A2rbihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Croa%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Croa%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Croa%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bosniacihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Albanezihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bosniacihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Croa%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Croa%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Croa%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bosnia_%C8%99i_Her%C8%9Begovinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bosnia_%C8%99i_Her%C8%9Begovinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bosnia_%C8%99i_Her%C8%9Begovinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bosnia_%C8%99i_Her%C8%9Begovinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Macedonenihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Albanezihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Macedoniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Macedoniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Albanezihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Macedonenihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bosnia_%C8%99i_Her%C8%9Begovinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bosnia_%C8%99i_Her%C8%9Begovinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Croa%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bosniacihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Albanezihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bosniacihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Croa%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/S%C3%A2rbihttp://ro.wikipedia.org/wiki/2001http://ro.wikipedia.org/wiki/1991http://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Socialist%C4%83_Federativ%C4%83_Iugoslaviahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Socialist%C4%83_Federativ%C4%83_Iugoslavia


15/16

ncepnd din 1990, Iugoslavia se afla la limita destrmrii. Aflat n mijlocul dificultilor economice, guvernul fede

e confrunta cu revendicri ale diferitelor grupuri etnice. La ultima edin a Partidului Comunist din Belgrad n 199

dunarea a votat pentru oprirea sistemului de partid unic, precum i a reformei economice, care ndemna delegaii

oven i croat s prseasc partidul i ncetarea activitii acestuia un eveniment simbolic care a reprezentat

fritul friei i unitii. n acelai an slovenii icroaiideja i proclam independena, provocnd represalii

mpotriva separrii din parteaArmatei Populare Iugoslave.

n cele din urmrzboaiele s-au ncheiat cu noi state independente pe harta Europei, dar i o mare parte a Iugoslav

mas srac i masive dezagregri economice. Adesea descrise ca fiind cele mai mortale conflicte din Europa,

upAl Doilea Rzboi Mondial, acestea au fost caracterizate de masivecrime de rzboaieipurificri etniceAu fos

rimele conflicte dup Al Doilea Rzboi Mondial considerate oficial genociduri iar multe dintre persoanele cheie

articipante au fost ulterior acuzate de crime de rzboi.Tribunalul Penal Internaional pentru fosta Iugoslavie(TPI)

ostnfiinat de ONU pentru a judeca acest crime.

zboaiele iugoslave pot fi mprite n dou grupuri din diferite conflicte distincte:

zboaiele din perioada destrmrii Republicii Socialiste Federative Iugoslavia:

.Rzboiul din Slovenia(1991)

.Rzboiul Croat de Independen(1991-1995)

.Rzboiul Bosniac(1992-1995)

ugoslavia a existat n cadrul frontierelor stabilite n 1945 cu toate republicile fondatoare vreme de numai 46 de an

auzele destrmrii Iugoslaviei:

se regsesc i n cazurile republicilor separatiste din arealul fostei URSS (Cecenia, Abkhazia, Oseia de Nord i de S

arabah).

au rdcinile seculare ntr-un anume tip de experien negativ a trecutului,

legate de matricea identitar diferit a etniilor componente, asimilarea forat, discriminarea naional i religioa

suprirea coloniala.

rmata Populara Iugoslava detinea o imagine impresionanta avand in inzestrare:

2000 de tancuri si 300 de avioane reactive de lupta (tancul T 54/55 {60%} ,Migul 21 {40 %})

arme anti-tanc si anti-aeronave moderne capabile sa distruga armament avansat (cantitati importante)

emente ce au dus la scaderea eficientei armate :

componeneta multietnica (dezertarea multor cadre educate )

vechime (mai mare de 30 de ani) a unor elemente de tehnica

data cu retragerea fortelor API din anul 1992 , unitatile ramase au fost reorganizate sub denumirea de Armata

rvinciei Sarbe Krajina.

Dupa ajutorul umanitar si activitatea de refacere a zonelor (constructii infrastructura, deminare, servicii de baz

tc.), zona fostei Iugoslavii a intrat acum in faza trei a reconstructiei. Aceasta include asistenta tehnica si
http://ro.wikipedia.org/wiki/Fr%C4%83%C8%9Bie_%C8%99i_Unitatehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Slovenihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Croa%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Croa%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Croa%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Armata_Popular%C4%83_Iugoslav%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Armata_Popular%C4%83_Iugoslav%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondialhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondialhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondialhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Crim%C4%83_de_r%C4%83zboihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Crim%C4%83_de_r%C4%83zboihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Crim%C4%83_de_r%C4%83zboihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Purificare_etnic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Purificare_etnic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Purificare_etnic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Tribunalul_Penal_Interna%C8%9Bional_pentru_fosta_Iugoslaviehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tribunalul_Penal_Interna%C8%9Bional_pentru_fosta_Iugoslaviehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tribunalul_Penal_Interna%C8%9Bional_pentru_fosta_Iugoslaviehttp://ro.wikipedia.org/wiki/ONUhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Socialist%C4%83_Federativ%C4%83_Iugoslaviahttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_de_Zece_Zilehttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_de_Zece_Zilehttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_de_Zece_Zilehttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_Croat_de_Independen%C8%9B%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_Croat_de_Independen%C8%9B%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_Croat_de_Independen%C8%9B%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_Bosniachttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_Bosniachttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_Bosniachttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_Bosniachttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_Croat_de_Independen%C8%9B%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboiul_de_Zece_Zilehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Socialist%C4%83_Federativ%C4%83_Iugoslaviahttp://ro.wikipedia.org/wiki/ONUhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Tribunalul_Penal_Interna%C8%9Bional_pentru_fosta_Iugoslaviehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Purificare_etnic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Crim%C4%83_de_r%C4%83zboihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Al_Doilea_R%C4%83zboi_Mondialhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Armata_Popular%C4%83_Iugoslav%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Croa%C8%9Bihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Slovenihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fr%C4%83%C8%9Bie_%C8%99i_Unitate


16/16

rganizatorica, in special pentru tineri, in agricultura, sanatate, educatie si in domeniul intreprinderilor mici si mijlo

a si in cel al transferului de tehnologii avansate.

Revigorarea industriei petrolului ar putea fi un mijloc al iesirii Iugoslaviei din criza economica. Cei zece ani de

ranzitie din Europa de Est au izolat fosta Iugoslavie cu exceptia Sloveniei - in timp ce celalalt razboi care a facut

avagii in statele fostei Iugoslavii a adus nivelul PIB inapoi la cotele din 1989.

Rzboiul din Iugoslavia a produs prin efectele sale, nu numai pierderi de viei omenesti, unele dintre ele fiind

atalogate pagube colaterale, dar si o iminent catastrof ecologic n toate prile riverane zonei de conflict, dar m

es n Romnia, datorit poziiei ei, de aceast dat nestrategic, generat de conditiile care favorizeaz poluarea

ransfrontalier.

politici d sec dupa razboiul rece

Documents