cursa spatiala si razboiul rece

Upload: taok-croko

Post on 12-Jul-2015

214 views

Category:

Documents


5 download

TRANSCRIPT

Prof. Felicia Huides

Razboiul rece

Dupa cum bine se stie, razboiul rece dintre Statele Unite ale Americii si Uniunea Sovietica s-a purtat nu doar pe pamant, pe apa, sub apa, in aer, ci si in afara atmosferei terestre, in spatiu. De altfel, acest ultim duel a fost si cel mai acerb disputat, cele doua tabere incercand astfel sa-si umileasca adversarul, sa-l depaseasca la toate capitolele si apoi sa-si proslaveasca ideologia superioara. Victoriile s-au succedat, de o parte si de alta dar sovieticii au reusit in cele din urma sa castige cursa spatiala, lansand in 1957 satelitul orbital Sputnik. Si asta in conditiile in care americanii avusesera un avans considerabil, capturand savantii germani care lucrasera la proiectul temutei rachete V-2, sub conducerea lui Wernher von Braun. Cum a fost posibil acest succes?

Un colos vulnerabil Clubul Ofiterilor este ticsit de ofiteri americani de rang inalt care ciocnesc pahare si vorbesc tare, foarte veseli. La un moment dat, usa se deschide si un tanar ofiter patrunde in incapere, indreptandu-se direct spre generalul John Medaris, comandantul bazei din Alabama, Cartierul General al Agentiei SUA pentru rachete balistice, unde aceasta scena se desfasoara. Generale, s-a anuntat ca rusii au lansat cu succes un satelit pe orbita. O liniste mormantala se asterne. A emis deja semnale radio pe o frecventa comuna. Operatorii nostri au inregistrat mesajele sale. Este indubitabil ca rusii au reusit, adauga ofiterul. Era ziua de 4 octombrie 1957 si satelitul Sputnik intra in istorie, spre marea dezamagire si neputincioasa invidie a rivalilor americani. Agentia, cu sediul la Huntsville, Alabama isi propusese, la infiintarea ei, in urma cu aproape doi ani, sa cucereasca spatiul inaintea sovieticilor, dar odata cu intetirea razboiului rece, fondurile alocate de administratia presedintelui Eisenhower, care se axa mai mult pe bombardiere decat pe rachete balistice, fusesera tot mai scazute. Potrivit lui Matthew Brzezinski, autorul unei lucrari despre cursa spatiala, dupa ce tanarul ofiter a dat neplacuta veste, reactia generala a fost intai una de stupoare, apoi una de manie. Si nu in ultimul rand, una de teama: daca rusii fusesera capabili sa trimita un satelit in spatiu insemna ca de acum teritoriul Americii era vulnerabil in fata unui eventual atac al lor. https://2012en.wordpress.com/tag/spatiu/

Misterioasa uzina de la Mittelwerk

Competitia pentru intaietatea in spatiu incepuse imediat dupa cel de-al doilea razboi mondial, cand atat americanii cat si sovieticii incercasera sa descopere secretele savantilor nazisti in stiinta rachetelor, acei specialisti priceputi care-i permisesera lui Hitler sa asalteze Londra cu bombele zburatoare V-2. Ambele tabere au realizat potentialul imens al tehnologiei germane si au cautat sa puna mana pe cat mai multe informatii referitoare la aceasta. In aprilie 1945, in muntii Harz, din Germania Centrala, soldatul John Gallione, aflat in misiune de recunoastere, a observat gura unui tunel, printre copaci. De jur imprejur se aflau cadavre atat de slabe incat militarul a avut impresia ca are vedenii: Oamenii aceia erau asa de slabi ca li se vedea sira spinarii prin stomac!, va spune el, ingrozit, mai tarziu. Cadavrele apartineau unor muncitori sclavi, adusi din toata Europa, spre a lucra la cel mai secret proiect german. Fara sa stie, Gallione descoperise intrarea in Mittelwerk, uriasa uzina subterana unde se fabricau rachetele V-2. Vestea i-a luat prin surprindere pe generalii americani, care nu se asteptasera la un asemenea noroc dar nici nu au stat cu mainile incrucisate. Cum teritoriul respectiv urma sa intre in componenta zonei de ocupatie sovietica, ei s-au miscat extrem de rapid si au curatat, intr-un timp scurt, o suprafata de cateva sute de mii de metri patrati de galerii si sali subterane, punand mana si pe componente ale rachetelor V-2. Atunci cand, pe 14 iulie 1945, rusii au sosit la fata locului, tunelele Mittelwerk erau goale

Von Braun, inger sau demon?

In urmatoarele 18 luni, rusii au incercat sa puna cap la cap putinele piese ale puzzle-ului V-2 pe care le capturasera, reusind sa inteleaga, in mare, modul cum functionau rachetele. Dar savantii germani care lucrasera la fabricarea armei razbunarii, precum si creierul programului, Wernher von Braun, fusesera deja capturati de americani. Von Braun ramane o figura controversata a istoriei. Obsedat de visul cuceririi spatiului, el n-a ezitat sa se alature Partidului Nazist, in 1937, pentru a face rost de fonduri necesare proiectelor sale si, trei ani mai tarziu, va accepta invitatia lui Heinrich Himmler, inscriindu-se in SS. Genialul savant a reusit sa-l convinga pe Hitler sa-i aloce mai multi bani prezentandu-i un film de propaganda, despre calitatile uluitoare ale rachetei la care lucra. Dictatorul a fost incantat si a dispus ca von Braun sa se bucure de toate facilitatile cerute. In 1945, in vreme ce colegii sai din SS erau judecati si spanzurati pentru crime de razboi, von Braun a fost dus in cel mai mare secret in Statele Unite, fara sa aiba nici macar pasaport si a colaborat la programul spatial american pana in 1977, cand a murit. Dar dosarul sau de colaborator al nazismului n-a fost facut public decat peste sapte ani, prilej pentru multi sa inteleaga rolul jucat de acest savant fara scrupule in sangeroasa batalie a Angliei, cand mii de civili englezi au cazut victime rachetelor sale. https://2012en.wordpress.com/tag/spatiu/

Sputnik a vorbit!

De partea cealalta, omul care l-a invins pe Von Braun in cursa spatiala a fost el insusi un muncitorsclav, dar nu in taberele de munca naziste, ci in gulagul stalinist. Serghei Korolev, principalul realizator al programului spatial NII-88, care va trimite in cosmos satelitul Sputnik, studiase ingineria aeronautica si colaborase cu unul dintre cei mai straluciti specialisti in domeniu, Mihail Tihonravov. Dar, ca si alte milioane de oameni, Korolev a fost condamnat, in timpul Marii Terori initiate de Stalin, intre 1937-1938, la zece ani de munca silnica in minele din Kolima, cel mai temut gulag siberian. In nici un an, Korolev nu mai putea merge si devenise aproape un infirm, din cauza eforturilor supraomenesti la care fusese supus. Scrisorile disperate trimise de mama sa lui Stalin au ramas fara raspuns. Ce l-a salvat pe inginerul rus a fost invazia Rusiei de catre Hitler si faptul ca Stalin avea nevoie de ingineri militari. Korolev a fost mutat intr-o inchisoare cu securitate minima si, la sfarsitul razboiului, se alaturase deja echipei de cercetatori care studiau armamentul balistic al Germaniei. In 1956, cand Nikita Hrusciov a inspectat fabrica de rachete NII-88, Korolev a fost desemnat inginersef al acesteia. Pe atunci, americanii detineau superioritatea absoluta in materie de armament, avand 3000 de bombe atomice si termonucleare. Rusii aveau aproape de 20 de ori mai putin. Dar cand Korolev i-a aratat ce putea face racheta NII-88, Hrusciov a fost entuziasmat. Era, intradevar, o arma minune pentru acele timpuri, in sensul ca avea o raza de actiune de 8000 km (cea mai buna racheta americana abia ajungea la 3000 km!), se deplasa cu o viteza uluitoare si putea purta un focos nuclear de o suta de ori mai puternic decat cel lansat asupra Hiroshimei. Conducerea sovietica a dispus construirea in Kazahstan a unui cosmodrom, de unde sa se lanseze in spatiu rachetele proiectate de Korolev. Dupa cateva incercari esuate, in august 1957, racheta R-7 a depasit atmosfera terestra si s-a indreptat spre Marea Barents, aterizand la locul stabilit, in Siberia. Doar ca, din cauza temperaturii ridicate, incarcatura nucleara fusese distrusa, la inaltime. Cum sa i se prezinte lui Hrusciov un asemenea rezultat necorespunzator? Si atunci Korolev a avut o idee geniala: el a propus instalarea in varful rachetei a unui satelit artificial, inzestrat cu un mic emitator radio. Liderul sovietic a fost fascinat de idee, dandu-si seama ce succes propagandistic ar fi insemnat acest lucru. Si intr-adevar, pe 4 octombrie, butonul de lansare al rachetei R-7 a fost apasat. Timp de cateva minute, totii operatorii de radiogoniometrie de pe teritoriul URSS au inghetat, in asteptare. Apoi, unul dintre ei a strigat: Am primit semnalul! Sputnik a vorbit! O explozie de bucurie a zguduit milioane de inimi. Desi oficialitatile americane au incercat sa minimalizeze performanta, in toate celelalte tari ale lumii, succesul lui Korolev a fost recunoscut: sovieticii castigasera cursa spatiala, umilindu-si adversarii. Peste mai bine de un deceniu acestia isi vor lua insa revansa, cucerind Luna https://2012en.wordpress.com/tag/spatiu/

n timpul anilor 30 tehnologia ruseasca de cosntruire a rechetelor era comparabil cu cea a Germaniei. In timpul marii epurari staliniste progresul su a fost incetinit. Multi ingineri din conducere au fost ucii, Korolyov i alii au fost nchii n Gulag. Dei Katiua a fost foarte eficienta pe frontul de rsrit n timpul celui de-al doilea rzboi mondial, stare avansat a programului de rachete german i-a uimit pe inginerii rui, care au inspectat rmasitele de la Peenemunde i Mittelwerk dup sfritul rzboiului n Europa. Dei americanii au mutat n Statele Unite n cadrul Operaiunii Paperclip, in secret, cei mai importani oameni de tiin germani i 100 de rachete V-2, programul rus a beneficiat foarte mult de nregistrrile capturate de la germani si n special de desene obinute din unitile de producie V-2. Sub ndrumarea lui Dimitri Ustinov, Korolyov i alii au descifrat desenele. Ajutat de Helmut Grttrup i de alti germani capturati, Korolyov a reusit pn la nceputul anilor 1950 sa construiasca o replica a rachetei V-2, numita R-1. Biroul de proiectare a lui Koroliov OKB-1 s-a dedicat proiectarii de rachete cu combustibil lichid criogenic. Ele au fost experimente la sfritul anilor 1930. n cele din urm, acest lucru a dus la proiectarea de R-7 Semyorka - rachete balistice intercontinentale (ICBM), care au fost testate cu succes n august 1957.

V 1, era un mic avion de 8 metri, n greutate de 5 tone, fr pilot. Era catapultat de pe ramp, cu viteza de 150 km\h, apoi, propulsat de un pulsoreactor, zbura ghidat de un giropilot, cu 560 km\h, transportnd o ncrctur de 500 kg la o distan de 3000 km. Prea lent, zburnd la nlime mic, V 1 a fost combtut eficient de artilerie i de avioanele de vntoare: din 100 de aparate lansate, 80 sunt doborte. Nu acelai lucru se va ntmpla cu V 2, racheta controlat prin radio, care se nla la 100 km, dup care, nclinndu-se, se ndreapta n picaj balistic, cu motorul oprit, asupra obiectivului, pe care l atingea cu o vitez de 3500 km\h; sosirea ei nu putea fi prevzut (avnd viteza mai mare dect sunetul) i nici nu putea fi dobort de avioane de vntoare. http://istoriiregasite.wordpress.com/2010/05/05/inventii-in-istorie-proiectile-autopropulsate/

Programu Spatial Sovietic se refer la rechete si programe de explorare a spatiului efectuate de ctre Uniunea Sovietic (URSS) din 1930 pn la dizolvarea sa n 1991. Dea lungul istoriei sale de aizeci de ani, programele militare secrete au fost responsabile pentru o serie de realizri de pionierat n zborul in spaiul cosmic, incluzand prima racheta balistica intercontinentalea (1957), primul satelit (Sputnik 1), primul animal in spatiu (pe cinele Laika Sputnik 2), primul om n spaiu i pe orbita Pmntului (cosmonautul Yuri Gagarin la Vostok 1), prima aselenizare pe Luna (1959) fr pilot, primul autovehicul in spaiu, prima staie spaial, i prima sond interplanetara. Programul spaial al URSS, iniial amplificat de asistena oamenilor de tiin capturati din program avansat de rachete germane, a fost sustinut n principal de ingineri i oameni de tiin sovietici dup 1955, i s-a bazat pe cunostintele teoretice multe d escoperite de Konstantin Eduardovich Tsiolkovskii, uneori cunoscut ca printele astronauticii teoretice , Serghei Koroliov (Korolev) fost ef al grupului de design principal sau "designer sef" (un titlu standard pentru poziiile similare din URSS). Spre deosebire de concurentul su american n "cursa spaial", NASA care a avut o singur agenie de coordonare, programul de URSS a fost mprit ntre mai multe grupuri de proiectare concurente conduse de Koroliov, Yangel Mihail, Valentin Glushko, i Chelomei Vladimir. Din cauza statutului programului informatii clasificate, i din cauza propagandei comuniste, anunurile privind rezultatele unor misiuni au fost amnate pn cand au fost convinsi ca acestea au fost incununate de succes, eecurile, uneori, au fost inute secrete. n cele din urm, ca urmare a politicii lui Mihail Gorbaciov de glasnost (transparenta), n anii 1980, multe fapte despre programul spatial au fost declasificate. Eecurile notabile din anii 1966 i 1968 au fost facute publice: moartea lui Koroliov, a lui Vladimir Komarov (prabusirea rachetei Soyuz), a lui Yuri Gagarin (intr-o misiune de rutina cu un avion de lupta cu jet), i experiena dezastruoasa a uriasei rachete N-1 destinata pentru a transporta un echipaj uman pe Luna , i care a explodat la scurt timp dup lansarea la fiecare dintre cele patru teste fr pilot. Ca urmare a succesului programului Vostok, sovieticii plnuiau s trimit un om pe Lun. Sergei Korolev a primit nsrcinarea de a proiecta o rachet destul de puternic pentru a trimite un om pe Lun. El a proiectat racheta N-1, o rachet cu 5 trepte pentru planul su N1-L3: O rachet N-1 avea s trimit o capsul Soyuz modificat cu modulul lunar LK. Cele 2 nave aveau s fie trimise pe orbit lunar, de unde un cosmonaut avea s intre in LK, apoi s aselenizeze. Dupa moartea lui Korolev, in 1966, proiectarea a fost preluat de Miin, adjunctul lui. El a folosit motoare mici Kuznetov, 43 la numar. ns racheta creat era prea instabil, i toate lansrile s-au ncheiat cu explozii. Programul Spatial Sovietic a fost dizolvat odata cu cderea Uniunii Sovietice. Rusia a creat Aviaie Rus i Agenia Spaial, acum cunoscut sub numele de Agenia Spaial Federal Rus, n timp ce Ucraina a creat Agenia Spaial Naional a Ucrainei (NSAU).

http://en.wikipedia.org/wiki/Soviet_space_program

Overcast i Paperclip Vntoarea de capete

150 de oameni de tiin au fost contactai i investigai de serviciile secrete americane. Toi au fost angajai cu contracte (pentru nceput, de cinci ani), n SUA. Primii dintre ei au nceput s lucreze pentru armata SUA chiar de la jumtatea anului 1945. SUA s-a angajat s aib grij de familiile acestora n Germania i ulterior s le aduc familiile n SUA. Aa a nceput Operaiunea Overcast, rebotezat ulterior Paperclip. Realiznd progresul tehnologic i tiinific al Germaniei Naziste, autoritile americane nu au vzut dect avantaje n aducerea acestor oameni de tiin n SUA. Dar cel mai mare avantaj era, n viziunea lor, ca acetia s nu ajung s lucreze pentru Uniunea Sovietic, marele inamic al Americii. Dup ncheierea rzboiului, a nceput vntoarea criminalilor de rzboi ofierii superiori SS i Gestapo i liderii partidului nazist. Dar nafara serviciilor secrete clasice existau i cele care vnau capete aa cum fac acum corporaiile care caut s angajeze oamenii cei mai performani. O agenie special se ocupa de recrutarea cercettorilor i tehnicienilor germani pentru a lucra la proiectele de cercetare americane: Joint Intelligence Objectives Agency (JIOA), sub conducerea cpitanului Bosquet N. Wev. Vntoarea de capete, familiar pe piaa muncii n ultima vreme, nu e prin urmare, ceva foarte nou Operaiunea a primit numele de Paperclip (cuvnt care nseamn agraf de birou) de la agrafa cu care formularul de imigrare era ataat documentelor personale ale recruilor tiinifici, acest formular fiind o promisiune implicit a naturalizrii sau acordrii ceteniei americane. Sub auspiciile acestui program, urmat de alte programe similare pn n anii 70, peste 1600 de oameni de tiin germani au fost adui, pe ascuns, n SUA mpreun cu familiile lor i li s-a acordat cetenie. Politica guvernului SUA declara c nazitii convini i criminalii de rzboi nu au dreptul s intre pe teritoriul SUA. Din acest motiv, proiectul Paperclip a fost controversat nc de la nceput i desigur, clasificat, pentru a evita discuiile publice. Paperclip, ntre versiunea oficial i manevrele CIA Preedintele SUA, Harry Truman a autorizat n 1946 demararea oficial a proiectului Paperclip. La ora respectiv, primii 150 de oameni de tiin fuseser deja adui i angajai n SUA. Truman a introdus un amendament privind inadmisibilitatea fotilor membrii ai Partidului Nazist, a suporterilor activi ai nazismului i militarismului. Directorul JIOA a replicat c oamenii de tiin germani erau numai formal membri ai organizaiilor naziste (lucru obligatoriu pentru a putea ocupa anumite funcii importante) i erau politic inactivi. Convenabil, dar discutabil, n actele tuturor recruilor tiinifici importai de SUA se regsete aa cum a reieit dup declasificarea documentelor respective din Arhivele Naionale ale SUA aceeai formul: membru formal al Partidului Nazist, politic inactiv. Responsabil cu investigarea trecutului oamenilor de tiin propui pentru angajare i imigrare n SUA, Agenia JIOA a finalizat cercetrile pentru primul lot i a naintat primele dosare Departamentului de Stat i Departamentului de Justiie n februarie 1947. Reprezentantul Departamentului de Stat a declarat c dosarele erau acuzatoare i c toi cei selecionai sunt naziti convini, astfel c toate cererile de acordare a vizei au fost respinse. Wev, directorul JIOA, a scris un memoriu n care avertiza asupra faptului c oamenii de tiin respectivi, dac ar fi fost trimii napoi n Germania, vor putea fi folosii de inamicii Americii, i aceast posibilitate ar reprezenta o ameninare mult mai mare dect convingerile lor naziste. El se referea la precauiile Departamentului de Stat n termeni ireverenioi: eforturile de a lovi n continuare un cal nazist deja mort. Acelai personaj considera c, dup nfrngerea Germaniei, comunismul era o ameninare mult mai mare dect nazismul. Nu este pentru prima dat n istoria serviciilor secrete cnd conductorii acestora, convini c tiu ei mai bine care este interesul naional i binele public, iau decizii peste capul preedinilor SUA i al organizaiilor democratice. i n cazul proiectului Paperclip, serviciile secrete i-au urmat cu tenacitate scopul propus i au reuit pn la urm s aduc n SUA toate persoanele vizate.

http://www.stiriazi.ro/ziare/articol/articol/operatiunea-paperclip-a-dus-in-sua--de-oameni-destiinta-nazisti/sumar-articol/4288284/#lifr

Criminali de rzboi i ofieri SS au cptat poziii proeminente n comunitatea tiinific din SUA

Paperclip nseamn agraf de birou. Un nume inofensiv sub care se ascunde una dintre cele mai mari minciuni ale secolului XX. 1600 de oameni de tiin naziti au fost dui n SUA, dup cel de-al Doilea Rzboi Mondial. Majoritatea erau susintori convini ai ideilor naziste, ofieri SS, lideri ai celui de-al treilea Reich i criminali de rzboi. Serviciile secrete ale SUA le-au curat biografiile i CV-urile i, astfel, acetia au primit cetenie american i au fost angajai s lucreze pentru armata SUA sau pentru diferite institute de cercetare. Faptul c n SUA, aceti oameni de tiin naziti au pus bazele unor institute i programe de cercetare (inclusiv programul spaial al NASA), discipline, teorii, orientri educaionale, ofer o perspectiv terifiant. Sau, mai degrab, ne ajut s nelegem mai bine de ce tiina contemporan este att de destructiv orientat i de ce educaia este att de defectuoas. Ultima btlie a celui de-al Doilea Rzboi Mondial nu s-a dat pe cmpul de lupt, ci a reprezentat o curs disperat pentru a pune mna pe tehnologia celui de-al Treilea Reich. n 1945, Aliaii se confruntaser deja cu o parte dintre rezultatele tehnologice ale nemilor n domeniul militar: rachete teleghidate, farfurii zburtoare, avioane cu reacie. Ei se temeau s nu existe alte proiecte secrete. Dup o curs disperat, ageniile de spionaj ale SUA au reuit s pun mna pe o cantitate uria de documentaie tiinific i au dus n SUA sute de oameni de tiin germani, pentru a-i interoga despre cercetrile i proiectele lor. Nu era vorba numai de tehnologie militar, ci i de experimente de control mental, cercetri medicale, sociale, electronice, aeronautice, de fizic atomic. Apoi, din aproape n aproape, s-a ajuns la ideea de a-i aduce pe aceti oameni de tiin n SUA, mpreun cu familiile lor, i a-i angaja s lucreze n cadrul proiectelor tiinifice americane.Operaiunea LUSTY vntoarea de tehnologie aeronautic nc din timpul celui de-al Doilea Rzboi Mondial, serviciile de spionaj ale armatei SUA aveau n obiectiv, printre altele, investigaii privind tehnologia militar german. Echipe speciale erau trimise pe front sau n Germania pentru a pune mna pe rapoarte tehnice i tiinifice, arme, avioane, echipamente, inclusiv rmiele avioanelor prbuite, pentru a extrage ct mai multe informaii. Echipele de spionaj tehnic ale SUA erau antrenate la o coal militar special din Ohio. Acestora li se adugau 32 de uniti de spionaj tehnologic ale Aliailor. La ncheierea rzboiului, n 1945, spionajul tehnologic a fost declarat una dintre prioritile serviciilor secrete ale SUA. Atunci a fost demarat operaiunea LUSTY, care se referea la exploatarea tehnologiei aeronautice secrete a Luftwaffe (aviaia armatei naziste). LUSTY a demarat, cu scopul de a extrage maximul de beneficii din documentele tiinifice, facilitile de cercetare i echipamentele aeronautice ale aviaiei naziste. Operaiunea avea dou echipe i direcii de aciune: prima, sub comanda colonelului Harold R. Watson, fost pilot de testare, coleciona avioane i arme, pentru analiza lor n SUA. Cea de-a doua echip recruta oameni de tiin, cuta documente tiinifice i investiga laboratoarele de cercetare i platformele de testare. Echipa lui Watson a recrutat rapid un numr de piloi de testare germani pentru a transporta aeronavele germane n SUA. n mod similar, au fost recrutai i cercettori tiinifici, iniial pentru a traduce documentaia i a da anumite explicaii tehnologice. Ulterior, ei au fost pstrai n SUA ca resurs intelectual. Proiectul s-a extins gradat i pentru alte domenii, nu doar pentru aeronautic. Oamenii de tiin germani au ales SUA Pierderea rzboiului era iminent pentru Germania, nc de la nceputul anului 1945. Propaganda nazist, una dintre cele mai eficiente n ceea ce privete manipularea maselor, ncuraja populaia vorbind de armele minune care vor distruge armatele aliailor, inclusiv de celebrele rachete V2, care ar fi fcut imposibil apropierea oricror avioane de Berlin. Totui, n diferite cercuri, existau oameni suficient de realiti, care s aib n vedere anumite planuri pentru eventualitatea pierderii rzboiului. n fabrica de rachete din Peenemunde, directorul tehnic Wehrner von Braun a intuit iminena capitulrii, datorit ordinelor contradictorii primite de la ofierii superiori SS. n cadrul unei ntlniri secrete cu apropiaii si, el a avansat ideea c superioritatea tehnologic a germanilor poate fi o carte-blanche pentru oamenii de tiin. Negociind diferitele resurse tehnologice i tiinifice, acetia vor putea beneficia de un tratament privilegiat din partea aliailor, dup pierderea rzboiului. n viziunea sa, ei puteau s aleag cui s se predea URSS-ului, Angliei sau SUA i au ales SUA. n eventualitatea unui atac asupra fabricii din Peenemunde, 14 tone de documentaie au fost ascunse n minele din muni. Toat aceast documentaie a fost predat ulterior serviciilor secrete ale SUA. Victoria forelor aliailor n Europa s-a proclamat pe 7 mai 1945, odat cu capitularea armatei germane. La scurt timp dup aceea, Magnus von Braun, fratele profesorului dr. Wehrner von Braun, a fost trimis s contacteze autoritile americane i s le informeze c muli mare dintre cercettorii i tehnicienii de la staia de rachete Peenemunde, care fugiser dup nvingerea Germaniei, triau n stucurile mprtiate n munii Alpi i erau dispui s se predea armatei SUA. http://talusa1946.forumculture.net/t11137-operaiunea-paperclip-a-dus-in-sua-1600-de-oameni-de-tiina

Russian Federal Space Agency

http://www.roscosmos.ru/main.php?lang=en

State Space Agency of Ukraine

http://www.nkau.gov.ua/nsau/nkau.nsf/indexE

http://www.boston.com/bigpicture/2008/09/the_baikonur_cosmodrome.html A Soyuz spacecraft lifts off from the Baikonur Cosmodrome, Kazakhstan, at 10:54 p.m. (CDT) on April 26, 2003. Onboard were cosmonaut Yuri I. Malenchenko, Expedition Seven mission commander, and astronaut Edward T. Lu, NASA ISS science officer and flight engineer. Malenchenko represents Rosaviakosmos. (NASA/Scott Andrews)

Ca urmare a programului spaial sovietic de lansare a primului satelit artificial (Sputnik 1) n 4 octombrie 1957, atenia SUA s-a orientat ctre eforturile proprii n ce privete programul spaial. Congresul SUA, alarmat de evidenta ameninare asupra securitii i a poziiei de lider n tehnologie a SUA, a ndemnat la o reacie rapid i imediat; preedintele Dwight D. Eisenhower i consilierii si au dezbtut msuri n acest sens. Cteva luni de dezbateri au condus la decizia nfiinrii unei noi agenii care s conduc toate aciunile nemilitare n spaiu. n 29 iulie 1958, preedintele Eisenhower a semnat actul prin care se nfiineaz Agenia Spaial American (NASA). Cnd i-a nceput activitatea la 1 octombrie 1958, NASA era constituit n principal din patru laboratoare i civa din cei 8.000 de angajai ai Ageniei guvernamentale pentru aeronautic vechi de 46 de ani, NACA (National Advisory Committee for Aeronautics). Prima versiune a siglei NASA, folosit ntre anii 19751992

Primele programe NASA au fost cercetri privind zborul spaial cu echipaj uman i au fost conduse sub presiunea competiiei ntre SUA i URSS (Cursa spaial) n timpul Rzboiului rece. Programul Mercury, iniiat n 1958, a plasat NASA pe calea explorrii spaiului cosmic de ctre om cu misiuni desemnate s descopere dac omul poate supravieui n spaiu. La 5 mai 1961, astronautul Alan B. Shepard Jr. a devenit primul american n spaiu cnd a pilotat Freedom 7 ntr-un zbor suborbital. John Glenn a fost primul American pe orbit n jurul Pmntului la 20 februarie 1962 ntr-un zbor de 5 ore cu Friendship 7. Odat ce Mercury a dovedit c zborul n spaiu cu echipaj uman este posibil, a fost lansat proiectul Gemini pentru pregtirea misiunilor lunare. Primul zbor cu echipaj uman al proiectului Gemini a fost Gemini III la 23 martie 1965, din echipaj fcnd parte Virgil "Gus" Grissom i John W. Young. Au urmat alte nou misiuni, demonstrnd c zborul de lung durat cu echipaj uman este posibil, dovedind c ntlnirea i andocarea cu un alt vehicul spaial este posibil i au cules date medicale asupra efectelor imponderabilitii asupra organismului uman.

http://www.nasa.gov/missions/index.html

Programul ApolloUrmnd succesului programelor Mercury i Gemini, programul Apollo a fost lansat pentru a ncerca munca n spaiu i zborul omului n jurul Lunii, dar nu i pe ea. Obiectivele programului Apollo au fost radical modificate ca urmare a anunului preedintelui John F. Kennedy din 25 martie 1961, conform cruia Statele Unite ar trebui s trimit oameni pe Lun i napoi pe Pmnt n siguran pn n 1970. Astfel Apollo a devenit un program de aselenizare a omului pe Lun. Programul Gemini a fost pornit la scurt timp pentru a furniza un vehicul spaial interimar care s demonstreze tehnicile necesare pentru acum mult mai complicatele misiuni Apollo. Dup opt ani de misiuni preliminare, inclusiv prima pierdere de astronaui ai NASA la lansarea lui Apollo 1 cnd acesta a luat foc, programul Apollo i-a atins scopurile odata cu Apollo 11 care a dus primii oameni pe Lun, Neil Armstrong i Buzz Aldrin, la 20 iulie 1969 i i-a ntors n siguran pe Pmnt la 24 iulie. Primele cuvinte ale lui Armstrong la coborrea din modulul lunar Eagle au fost: Este un pas mic pentru om, un salt uria pentru omenire ("That's one small step for [a] man, one giant leap for mankind."). Doisprezece oameni au pus piciorul pe Lun pn la sfrtul programului Apollo n decembrie 1972. NASA a ctigat cursa spaiului, i ntr-un anumit sens aceasta a lsat-o fr o direcie precis i ntrun final fr atenia public i interesul necesar garantrii unui buget mai mare din partea Congresului American. Dup ce Lyndon Johnson a prsit biroul, NASA i-a pierdut principalul su susintor politic, iar Wernher von Braun a fost mutat pe o poziie de lobby n Washington. Planurile pentru proiectele ambiioase de a construi o staie spaial, stabilirea unei baze lunare i lansarea unei misiuni cu echipaj uman spre Marte pn n 1990 au fost propuse, dar nu a existat posibilitatea susinerii lor. Misiunea aproape dezastruas a lui Apollo 13, unde explozia unui rezervor de oxigen aproape a condamnat cei trei astronaui, a ajutat la recaptarea ateniei i cu toate c au fost planificate 20 de misiuni Apollo, Apollo 17 a fost ultima misiune de zbor sub emblema Apollo. Programul s-a sfrit din cauza bugetelor reduse (n parte datorit rzboiului din Vietnam) i din dorina de a realiza un vehicol spaial reutilizabil.

http://ro.wikipedia.org/wiki/NASA

De la stnga la dreapta: Armstrong, Collins, Aldrin

Buzz Aldrin mpacheteaz n modulul lunar Vulturul, experimentele fcute pe Lun.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Apollo_11

Epoca navetelorLansarea navetei spaiale Columbia STS-1 n Aprilie 1981. Aceasta a fost prima lansare i se poate observa rezervorul exterior de combustibil vopsit n alb. n prezent rezervoarele exterioare de combustibil nu mai sunt vopsite pentru a scdea greutatea totala a navetei. Navetele spaiale au devenit un obiectiv major al NASA spre sfritul anilor 1970 i n anii 1980. proiecate s fie vehicule ce se pot lansa frecvent i reutilizabile, patru navete spaiale au fost construite n 1985. Prima a fost lansat Columbia, la 12 aprilie 1981. Navetele nu au adus numai lucruri bune pentru NASA zborurile erau mult mai scumpe dect au fost priectate iniial i chiar dup dezastrul navetei Challenger din 1986, care a scos n eviden riscurile zborului spaial, publicul i-a pierdut din nou interesul. Fr ndoial, naveta a fost folosit n lansarea proiectelor cheie, cum este i telescopul spaial Hubble (n englez Hubble Space Telescope HST). Hubble a fost creat cu un buget relativ sczut de 2 miliarde de dolari i continu s funcioneze din 1990 i a ncntat att oamenii de tiin ct i publicul. Unele din imaginile furnizate au devenit aproape legendare cum sunt cele ale regiunii Hubble Deep Field. HST este un proiect de colaborare dintre ESA i NASA i succesul su a deschis calea ctre proiecte mai complexe cu colaborare ntre agenii. n 1995 a nceput din nou colaborarea dintre Rusia i SUA, astfel nct au nceput misiunile navete-Mir i din nou un vehicul rus (de aceast dat o ntreag staie spaial) a fost plasat pe orbit cu ajutorul unei nave americane. Aceast colaborare continu i n prezent, Rusia i SUA construind cea mai mare staie spaial, Staia spaial internaional (International Space Station ISS). http://ro.wikipedia.org/wiki/NASA

Lansarea navetei spaiale Columbia STS-1 n Aprilie 1981. Aceasta a fost prima lansare i se poate observa rezervorul exterior de combustibil vopsit n alb. n prezent rezervoarele exterioare de combustibil nu mai sunt vopsite pentru a scdea greutatea totala a navetei.

Staia spaial internaional (International Space Station ISS). http://ro.wikipedia.org/wiki/Staia_spaial_internaion al

Vostok I capsule used by Yuri Gagarin on the first manned space flight, now on display at the RKK Energiya Museum outside of Moscow.

http://en.wikipedia.org/wiki/Soviet_space_program

The rover was first used on July 31, 1971, during the Apollo 15 mission. This greatly expanded the range of the lunar explorers. Previous teams of astronauts were restricted to short walking distances around the landing site due to the bulky space suit equipment required to sustain life in the lunar environment. The rovers had a top speed of about 8 mph (13 km/h). [source

http://toyhaven.blogspot.com/2009/08/action-man-16-lunar-rover-or-lunar.html