:

www.referat.ro

CUPRINS

INTRODUCERE ..............................................................................................

... 3

I. PRINCIPII ALE OBŢINERII PLANTELOR

TRANSGENICE ..................... 5

II. APLICAŢII ALE TRANSGENEZEI LA PLANTE

plante ............................ 6

III. REGLEMENTAREA OMG ÎN

ROMÂNIA ................................................ 7

IV. REGLEMENTAREA OMG ÎN UNIUNEA

EUROPEANĂ ....................... 9

III. ETICHETAREA

PMG ................................................................................ 11

VI. RESPECTAM SAU NU DECIZIILE

EUROPENE ? ................................. 14

CONCLUZII ....................................................................................................

.. 20

BIBLIOGRAFIE ..............................................................................................

. 21

INTRODUCERE

Problema OMG-urilor a fost dezbatută din toate punctele de vedere, disputându-se

opinii şi păreri mai mult sau mai puţin competente, dar ceea ce doresc să prezint în acest

referat este doar reglementarea PMG-urilor în ţara noastră, precum şi legislaţia europeană

în acest domeniu.

De asemenea, doresc să prezint câteva aspecte ale procesului de etichetare a

produselor pe bază de PMG sau ce conţin MG, fapt care prezintă o importanţă vitală

pentru produsele comercializate.

Un sistem de reglementare este necesar pentru ca utilizarea produselor biotehnologiilor pódeme să

fie sigură pentru om şi pentru mediu. Primele reglementări cu privire la utilizarea produselor

rezultate din biotehnologie au fost în America de Nord (SUA şi Canada)şi în UE ca

urmare a ratificării Protocolului de la Cartagena. Ulterior, au fost concepute píteme de

reglementare în foarte multe ţări.

Se impune crearea unei baze legislative, care să reglementeze un sistem de

biosecuritate, şi care trebuie să prevadă:

- riscurile potenţiale pentru mediu şi sănătatea omului

- elaborarea de strategii de monitorizare şi de management al utilizării OMG-

urilor introduse deliberat în mediu.

Scopul unui sistem de reglementare a utilizării organismelor obţinute prin otehnologie modernă este protejarea

mediului şi a sănătăţii omului. Reglementarea se face în scop preventiv, nu corectiv.

Baza legislativă de reglementare pentru OMG-uri trebuie să cuprindă:

- introducerea pe piaţă a unui produs ONG numai în temeiul aprobării acordate

de o autoritate competentă;

- stabilirea standardelor de siguranţă;

- asigurarea transparenţei activităţilor;

- asigurarea consultanţei ştiinţifice;

- luarea deciziilor de către agenţi de reglementare independente;

- desfăşurarea unor activităţi de control şi aplicarea sancţiunilor;

- luarea în considerare în adoptarea deciziilor şi a altor factori (bio-economici,

etici etc.);

- luarea deciziilor de către agenţi de reglementare independenţi;

- participarea publicului la luarea deciziilor

- asigurarea desfăşurării unor activităţi după aprobare.

În funcţie de ţară cadrul de securitate are elemente obligatorii şi specifice, astfel,

elementele obligatorii sunt următoarele:

- sistemul de reglementare;

- sistemul administrativ care primeşte cererile pentru diverse activităţi (introducerea

în mediu a organismelor vii modificare genetic – OMG-uri);

- sistem de decizie pentru evaluarea şi managementul riscurilor asociate

introducerii în mediu a OMG-urilor;

- sisteme de informare şi participare a publicului la luarea deciziilor.

Autoritatile cu competenta in domeniul OMG, în România, sunt:

- Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale;

- Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile;

- Autoritatea Nationala Sanitar Veterinara si pentru Protectia Alimentara;

- Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului.

- Inspecţia de Stat pentru Controlul  Organismelor Modificate Genetic (ISCOMG), un

organism abilitat în executarea controalelor oficiale pentru asigurarea trasabilităţii

producţiei de plante modificate genetic de la cultivator până în depozit.

I. PRINCIPII ALE OBŢINERII PLANTELOR TRANSGENICE

Aşa cum se cunoaşte, plantele transgenice sunt obţinute în urma experimentelor „in vitro"

de transfer de material genetic exogen: la nivelul lor s-au integrat în mod stabil secvenţe de ADN

provenite de la alte organisme, care le conferă anumite însuşi fenotipice noi sau modificate.

Obţinerea plantelor transgenice presupune o metodologie specifică, cu etape distincte, care

prezintă elemente comune pentru toate tipurile de plante cu care se lucrează. In cazul anumitor

specii vegetale metodologia utilizată este modificată conform particularităţilor acestora astfel

încât rezultatul să fie cel dorit.

Transferul de gene la plante a devenit posibil datorită descoperirii şi a utilizării sistemului

de transformare genetică prin intermediul bacteriilor din genul Agrobacterium (A.tumefaciens şi

A.rhizogenes). Rezultatele cercetărilor din domeniul geneticii vegetale, bazate în primul rând pe

folosirea plasmidelor Ti de la Agrobacterium tumefaciens, se constituie într-un material faptic

deosebit de bogat.

Vectorii de clonare derivaţi de la plasmidele Ti, tehnicile de transformare genetică,

structura şi exprimarea genelor în plantele transgenice au determinat obţinerea unor noi

cunoştinţe importante atât pentru cercetarea fundamentală, cât şi pentru îmbunătăţirea însuşirilor

unor plante de cultură.

Pentru introducerea vectorilor de clonare recombinaţi în celulele vegetale ţintă au fost

elaborate numeroase metode, a căror eficienţă variază în funcţie de specia vegetală testată sau de

tipul de ţesut utilizat în experimente. Dintre acestea menţionăm:

- metoda co-cultivării celulelor bacteriene (A.tumefaciens sau A.rhizogenes ce conţin

vectorii de clonare specifici) cu fragmente de ţesut vegetal (discuri foliare sau fragmente de

tulpină), cu suspensii celulare vegetale, cu protoplaşti vegetali, cu lăstari sau chiar cu seminţe;

- electrotransformarea celulelor vegetale (ţesut intact, celule întregi sau protoplaşti)

folosindu-se ADN plasmidial modificat;

- transformarea directă a protoplaştilor vegetali cu ADN plasmidial purificat dintr-o gazdă

bacteriană; transformarea se realizează în prezenţa CaCl2 şi a polietilenglicolului

(PEG);

- microinjectarea ADN în celule sau în ţesutul conducător (macroinjectarea);

- metoda biolistică (bombardarea celulelor vegetale cu microproiectile reprezentate de

particule de tungsten sau aur coloidal acoperite cu ADN de interes);

- utilizarea lipozomilor care să asigure protejarea ADN de interes faţă de acţiunea

nucleazelor celulelor transformate.

II. APLICAŢII ALE TRANSGENEZEI LA PLANTE

Speciile vegetale prezintă o mare diversitate genetică, iar cele sălbatice constituie un

mare rezervor genetic, din care se pot obţine gene importante din punct de vedere practic.

Cercetările de inginerie genetică la plante prezintă o semnificaţie teoretică deosebită, facilitând

cunoaşterea modului de acţiune a genelor acestor organisme, a efectelor fitohormonilor asupra

dezvoltării plantelor, a mecanismelor de inactivare a genelor etc.

De asemenea, prin aplicarea tehnicilor de biologie moleculară se pot obţine informaţii

utile asupra particularităţilor genomului plantelor folosite în ameliorare, a localizării unor gene de

interes, a gradului de înrudire dintre diferite specii etc.

În ceea ce priveşte aplicaţiile practice, până în prezent au fost obţinute o serie de

rezultate semnificative, unele aplicate deja în practică aşa cum sunt: plante transgenice

Figura 1. Comparaţie între aspectul unor plante transgenice de tutun rezistente la acţiunea erbicidelor şi cel al unor plante normale (după

Tarano, 1993)

rezistente la viroze; plante transgenice rezistente la atacul unor dăunători, plante transgenice

rezistente la erbicide (figura 1); plante transgenice de interes horticol (plante ornamentale cu

fenotipuri noi, plante care produc fructe rezistente la înmuiere); plante transgenice capabile

să sintetizeze metaboliţi secundari în cantităţi crescute; plante transgenice producătoare de

anticorpi „comestibili" etc.

Pe lângă aceste reuşite, cercetările efectuate în prezent vizează, pe de o parte extinderea

numărului de specii de plante la care transferul de gene utile să fie eficient şi, pe de altă parte,

studii asupra controlului dezvoltării plantelor şi a exprimării genelor.

Aplicaţiile plantelor transgenice sunt extrem de diverse astfel că abordarea tuturor

direcţiilor într-o singură lucrare nu este posibilă.

III. REGLEMENTAREA OMG ÎN ROMANIA

Sistemul de reglementare a OMG-urilor în România a început să fie elaborat după

anul 2000. Trebuie remarcat faptul că testarea unor soiuri de soia MG a început înainte de

acest an.

Am redat mai jos cele mai reprezentative acte normative, care reglementează

activitatea cu plante modificate genetic în ţara noatră:

1. Legea 214/2002 pentru aprobarea O.G. nr.49/2000 privind regimul de obţinere,

testare, utilizare şi comercializare a organismelor modificate genetic prin tehnicile

biotehnologiei moderne precum şi a produselor rezultate din acestea;

2. Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor;

3. Legea nr. 247 din 30/06/2009, publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 472

din 08/07/2009, pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2007

privind introducerea deliberată în mediu şi introducerea pe piaţă a organismelor

modificate genetic;

4. Legea nr. 3 din 09/01/2008, publicată în Monitorul Oficial cu numărul 21 din

data de 11 ianuarie 2008, pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.

44/2007 privind utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic;

5. H.G. nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor;

6. Hotărârea Guvernului nr. 173/2006 privind trasabilitatea şi etichetarea

organismelor modificate genetic şi trasabilitatea alimentelor şi hranei pentru animale,

obţinute din organisme modificate genetic.

7. Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor pentru aprobarea

Îndrumarului privind aplicarea anexei nr. 12² „Planul de monitoring” la O.G. nr. 49/2000

privind regimul de obţinere, testare, utilizare şi comercializare a OMG-urilor prin

tehnicile biotehnologiei moderne precum şi a produselor rezultate din acestea, aprobată

cu modificări şi completări prin Legea 214/2002;

8. Ordinul nr. 237 al Ministerului Agriculturii din 7 aprilie 2006 privind

autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic;

9. Ordinul nr. 5 din 31/01/2008, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 111 din

12/02/2008, pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a

Hotarârii Guvernului nr. 956/2005 privind plasarea pe piata a produselor biocide,

aprobate prin Ordinul ministrului sanatatii publice, al ministrului mediului si gospodaririi

apelor si al presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta

Alimentelor (ANSVSA) nr. 1.321/280/90/2007;

10. H.G. nr. 173 din 09/02/2006, publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 206

din 06/03/2006, privind trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic şi

trasabilitatea alimentelor şi hranei pentru animale, obţinute din organisme modificate

genetic.

11. Ordinul nr. 237 din 07/04/2006, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 337

din 14/04/2006, privind autorizarea cultivatorilor de plante modificate genetic;

12. Ordinul nr. 471 din 14/07/2006, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 663

din 02/08/2006, pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii,

pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 237/2006 privind autorizarea cultivatorilor de plante

modificate genetic;

13. Ordiunul nr. 730 din 01/11/2006, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr.

918 din 13/11/2006, pentru aprobarea radierii soiurilor de soia modificate genetic din

Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură din România;

14. Ordinul nr. 606 din 06/07/2005, publicat în Monitorul Oficial cu numărul 704

din data de 4 august 2005, privind aprobarea Formularului pentru prezentarea rezultatelor

introducerii deliberate în mediu a plantelor superioare modificate genetic, în alte scopuri

decât introducerea pe piaţă;

15. NORMA din 07/10/2005, publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 77 din

27/01/2006, privind autorizarea punerii pe piata a porumbului dulce din linia de porumb

modificat genetic Bt11, ca aliment nou sau ingredient alimentar nou. Autoritatea

Nationala pentru Protectia Consumatorului – ANPC;

16. Ordinul nr. 462/15.06.2003 emis de M.A.P.D.R., prin care se stabilesc:

- obligativitatea declarării suprafeţelor cultivate cu PMG,

- provenienţa seminţelor la 10 zile după încheierea semănatului

- producţiile realizate la 10 zile după recoltare

IV. REGLEMENTAREA OMG ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

Cele mai importante acte normative care reglementează activitatea privitoare la

organismele modificate genetic sunt:

1. Directiva Consiliului 90/219/CEE privind utilizarea în condiţii de izolare a miicroorganismelor modificate genetic,

modificată de Directiva Consiliului 98/81/CE, I transpusă în legislaţia naţională prin :

- Ordonanţa de urgenţă nr. 44/23.05.2007 (M.Of. nr. 438/28.06.2007) privind utilizarea în condiţii de izolare a

microorganismelor modificate genetic.

2. Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2001 /18/CE pentru introducerea

deliberată în mediu a organismelor modificate genetic şi de abrogare a Directivei

90/220/CEE, transpusă în legislaţia naţională prin :

- Ordonanţa de urgenţă nr. 43/23.05.2007 (M.Of. nr. 437/28.06.2007) privind introducerea deliberată îh mediu şi

introducerea pe piaţa a organismelor modificate genetic.

3. Decizia Consiliului nr. 2002/811/CE, care stabileşte linii directoare pentru aplicarea anexei nr. VII la Directiva nr. 2001 /l

8/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind

introducerea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic transpusă prin :

- Ordinul Ministrului Mediului si Gospodăririi Apelor nr. 838/15.09.2005 (M.Of. nr. 864/26.09.2005)

4. Decizia Consiliului 2002/812/CE de stabilire, în conformitate cu Directiva 2001/18/CE, a Formularului de prezentare a

rezumatului notificării privind introducerea pe piaţa a organismelor modificate genetic, ca atare sau în produse transpusă prin :

- Ordinul MMGA nr. 923/06.10.2005 (M.Of. nr. 937/20.10.2005) pentru aprobarea Formularului de prezentare a

rezumatului notificării privind introducerea pe piaţă a organismelor modificate genetic, ca atare sau în produse.

5. Decizia Consiliului 2002/813/CE de stabilire, în conformitate cu Directiva 2001/18/CE, a Formularului de prezentare a

rezumatului notificării privind introducerea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic, în alte scopuri decât introducerea

pe piaţă transpusă prin :

- Ordinul MMGA nr. 1295/23.12.2005 (M.Of. nr. 42/17.01.2006) pentru aprobarea Formularului de prezentare a

rezumatului notificării privind introducerea deliberata în mediu a organismelor modificate genetic, în alte scopuri decât introducerea

pe piaţă.

6. Decizia Comisiei 2003/701/CE de stabilire, în conformitate cu Directiva 2001/18/CE, a Formularului de prezentare a

rezultatelor introducerii deliberate în mediu a plantelor

superioare modificate genetic, în alte scopuri decât introducerea pe piaţă transpusă prin :

- Ordinul MMGA nr. 606/06.07.2005 (M.Of. nr. 704/04.08.2005) privind aprobarea Formularului pentru prezentarea

rezultatelor introducerii deliberate în mediu a plantelor superioare modificate genetic, în alte scopuri decât introducerea pe piaţă.

7. Decizia Comisiei 2004/204/CE ce stipulează ordonarea detaliată pentru operarea în registre pentru înregistrarea

informaţiilor privind modificările genetice apărute în OMG, prevăzute în Directiva 2001/18/CE transpusă prin :-Ordinul Ministrului

Mediului şi Gospodăririi Apelor nr. 55/16.01.2007 (M.Of. nr. 81/01.02.2007) pentru înfiinţarea Registrului naţional al informaţiei cu

privire la modificările genetice din organismele modificate genetic si transmiterea informaţiei către Comisia Europeană.

8. Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr.1830/2003 privind

urmărirea si etichetarea organismelor modificate genetic şi urmărirea produselor alimentare şi

furajere produse din organisme modificate genetic, şi de modificarea Directivei 2001/18/CE, preluat în legislaţia naţională prin :

- Hotărârea de Guvern nr. 173/09.02.2006 (M.Of. nr. 206/06.03.2006) privind trasabilitatea şi etichetarea organismelor

modificate genetic şi trasabilitatea alimentelor şi hranei pentru animale, obţinute din organisme modificate genetic.

9. Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr.1829/2003 privind produsele alimentare si furajele

modificate genetic, preluat în legislaţia naţională prin: -Hotărârea de Guvern nr. 256/22.02.2006 (MOf. nr. 206/06.03.2006) privind

hrana pentru animale şi alimentele modificate genetic.

10. Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr.1946/2003 privind transporturile peste frontieră a

organismelor modificate genetic, preluat în legislaţia naţională prin:

- Hotărârea nr. 497/23.05.2007 (M. Of. nr. 398/13.06.2007) privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului

Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1946/2003 din 15 iulie 2003 privind mişcarea transfrontieră a organismelor

modificate genetic. 12.

11. Ordinul Ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale ni. 631/05.09.2006 (M.Of. nr. 770/11.09.2006)

privind controlul şi certificarea calităţii seminţelor prin testarea soiurilor nemodificate genetic şi care pot fi impuri ficate cu soiuri

modificate genetic.

V. ETICHETAREA PMG

Legislatia din Uniunea Europeana referitoare la etichetarea OMG este stricta si a

fost transpusa si in legislatia din Romania inca din iunie 2006 (Legea 106/2002

prevederile legate de OMG fiind inlocuite de HG 173/2006).

Legea spune ca alimentele MG trebuie sa includa pe eticheta textul "Acest produs

contine organisme modificate genetic".

Pragul de etichetare in cazul contaminarii alimentelor cu OMG este de 0,9%, cu

conditia sa fie demonstrat faptul ca situatia nu a putut fi evitata din punct de vedere

tehnic.

Nici in prezent nu exista nici macar un produs alimentar sau furajer comercializat

pe piata din Romania, care sa fie etichetat ca fiind modificat genetic sau ca avand

ingrediente modificate genetic.

Etichetarea obligatorie a produselor OMG reprezintă o de reacţie de reglementare.

Aceste reglementări preliminare reprezintă preludiul a ceea ce trebuie să devină o discuţie

mult mai largă asupra rolului ingineriei genetice în societăţile umane, inovatoare dar, în

acelaşi timp, etice şi sustenabile. Pe termen lung, am putea decide că riscurile asociate cu

ingineria genetică pot autoriza o reacţie mai cuprinzătoare, inclusiv un moratoriu asupra

unora sau tuturor aspectelor ingineriei genetice. Până atunci, etichetarea oferă un răspuns

parţial dar important la unele din întrebările şi preocupările ridicate de ingineria genetică.

Etichetarea OMG permite consumatorilor să aleagă produsele în conformitate cu

preferinţele lor etice, religioase, culturale şi dietetice.

Etichetele OMG se împart în două mari categorii. Prima poate fi considerată o

etichetare „pozitivă", ea informând consumatorii că un produs conţine OMG. Programul

obligatoriu de etichetare a OMG impus de Uniunea Europeană intră în această primă

categorie. A doua categorie o constituie etichetele „negative", „fără OMG". Acestea

informează consumatorii că un produs nu conţine nici un OMG. Acestea pot fi

sponsorizate fie de guvern, fie de o organizaţie privată, fiind, adesea, voluntare.

Etichetarea OMG face distincţie între produsele care sunt diferite, adică între alimentele

care au fost modificate genetic şi alimentele care nu au fost obiectul unei astfel de

manipulări. Atâta vreme cât reglementările tratează alimentele produse pe plan local în

acelaşi fel în care tratează alimentele importate (adică, atâta vreme cât cerinţele privind

etichetarea OMG sunt impuse tuturor produselor alimentare, indiferent de ţara de

origine), orice comisie a OMC ar întâmpina dificultăţi în a caracteriza etichetarea OMG

drept „restricţie deghizată asupra comerţului internaţional". Guvernele şi grupurile de

cetăţeni trebuie astfel să acorde o deosebită atenţie rolului pe care standardele

internaţionale îl pot juca în punerea sub semnul întrebării de către OMC a proiectelor de

etichetare OMG şi să acţioneze pentru asigurarea conceperii acestor standarde în aşa fel

încât să sprijine dreptul consumatorului de a fi informat cu privire la produsele OMG.

De ce se menţionează prezenţa OMG pe etichetele

produselor?

Pentru a da consumatorilor libertatea de a alege între produsele

convenţionale şi cele derivate din organisme transgenice.

Sunt etichetate astfel:

•alimentele care sunt OMG şi alimente (ulei, margarina, faină), ingrediente sau aditivi

(zahăr, lecitină) care sunt produse din OMG;

•alimentele, ingredientele şi aditivii, care conţin microorganisme MG (brânza cu mucegai

MG, iaurt cu lactobacili MG etc), dar în UE nu este aprobată, deocamdată, utilizarerea în

alimente a drojdiilor, bacteriilor sau ciupercilor MG.

Aceste reguli de etichetare se aplică tuturor produselor alimentare:

•procesate, prefabricate sau ambalate, pe a căror etichetă trebuie precizate ingredientele;

• în vrac sau neambalate;

•achiziţionate de restaurante şi cantine.

Ce se specifică pe etichetele produselor alimentare care constau din OMG sau conţin

OMG?

Pe etichetele tuturor produselor preambalate care constau din OMG

sau conţin OMG trebuie menţionat: "Acest produs conţine OMG" sau "Acest

produs conţine organismul (numele organismului modificat genetic)". In cazul

produselor din această categorie care nu sunt ambalate, oferite pentru

consum în restaurante, cantine, servicii de catering etc, aceste menţiuni

trebuie să apară pe avizul care însoţeşte produsul.

Cum se etichetează furajele?

Pentru furaje se aplică aceleaşi reguli de etichetare ca şi în cazul alimentelor destinate consumului uman. Fie pe ambalaj,

fie pe documentele însoţitoare se menţionează dacă furajele derivă din PMG sau microorganisme MG.

Cum se etichetează seminţele?

Încă de Ia prima comercializare, produsele agricole obţinute în ferme trebuie să fie etichetate conform cerinţelor.

Pe etichetele sacilor cu seminţele unor PMG sau într-un document însoţitor, se notează:

• numele comercial al produsului;

• o menţiune că "acest produs conţine OMG";

• numele respectivului OMG;

• numele şi adresa completă a persoanei, stabilite în comunitate, care este răspunzătoare de

introducerea pe piaţă, indiferent dacă este producător, importator sau distribuitor (Anexa 4 la OUG

43/2007).

Cum se etichetează alimentele prefabricate sau ambalate, care au ataşată o listă de

ingrediente? (HG nr. 173/2006, art.5)

"Fără a prejudicia alte cerinţe din legislaţia naţională privind etichetarea produselor alimentare, produsele alimentare care

intră în domeniul de aplicare al prezentului articol fac obiectul următoarelor cerinţe specifice de etichetare:

(a) în cazul în care produsul alimentar constă în unul sau mai multe ingrediente, expresiile „modificat genetic" sau

„produs din (denumirea ingredientului) modificat genetic" figurează în lista de ingrediente, între paranteze, imediat după ingredientul

în cauză;

(b) în cazul în care ingredientul este desemnat prin denumirea unei categorii, expresiile „conţine (denumirea

organismului) modificat genetic" sau „conţine (denumirea ingredientului) produs din (denumirea organismului) modificat genetic"

figurează în lista de ingrediente;

(d) indicaţiile prevăzute la lit. a) şi b) pot figura, de asemenea, într-o notă de subsol la lista de

ingrediente; în acest caz, indicaţiile se tipăresc cu un font care să aibă cel dimensiune ca a fontului folosit pentru lista de

ingrediente".

VI. RESPECTĂM SAU NU DECIZIILE EUROPENE ?

Romania are o istorie relativ lunga in cultivarea de organisme modificate genetic

(OMG).

Primele culturi comerciale de plante modificate genetic (MG) au fost introduse in

Romania in anul 1998. Este vorba de 14 varietati soia modificata genetic.

În Uniunea Europeană a fost aprobată doar cultivarea în scop comercial numai a

evenimentului de transformare MON810, căruia i-a fost transferată o genă de la Bacillus

thuringiensis ce codifică o proteină insecticid, proteină care îi conferă rezistenţă la

atacurile unor insecte lepidoptere dăunătoare.

FIGURA 2. Cultură de porumb transgenic

În schimb, pe piaţa UE se pot comercializa legal numeroase produse alimentare şi

furaje derivate din OMG.

Sunt produse derivate din:

- 7 varietăţi de rapiţă

- 4 varietăţi de porumb

- 2 varietăţi de bumbac

Pentru producerea de furaje şi alimente se importă:

- o varietate (soi) de soia;

- o varietate de porumb – în anul 2005 a fost aprobat importul hibridului de porumb

MON 863 pe care Autoritatea Europeană pentru Securitate Alimentara îl considera la fel

de sigur în alimentaţie precum tipurile de porumb tradiţional;

- un hibrid de porumb dulce B11 si NK 603 tolerant la glifosfat.

Un aspect „ciudat”, legat de legislatia OMG este aplicarea acesteia, în sensul în

care Romania a pus in aplicare interzicerea cultivarii soiei MG (denumită comercial soia

Roundup Ready), tolerantă la principiul activ erbicid glifosfat. Aceasta este, totodată şi

principala plantă modificată genetic aflată în culturi comerciale.

Până în anul 2007, când Romania a devenit stat membru al Uniunii Europene, a

fost preluată şi legislaţia acesteia în domeniul OMG-urilor, soia MG a fost oficial

interzisa pentru cultivare pe teritoriul Romaniei, conform reglementarilor europene (soia

MG nu era autorizata pentru cultivare pe teritoriul UE, fiind considerata nefezabila din

punct de vedere economic).

Figura 3. Soia Roundup Ready

Românii au cultivat anul trecut, în 2009, cu 50% mai putine terenuri cu cereale

modificate fata de 2008, in timp ce unele tari din Uniunea Europeana le-au interzis.

Specialistii in agricultura incurajeaza fermele ecologice sau pe cele traditionale.

Fermierii cultivau in 2007 doar 350 de hectare de organisme modificate genetic

(OMG), iar in urmatorul an suprafata totala urma sa creasca de circa 20 de ori.

Astfel, Romania ocupa pe atunci locul al treilea in Uniunea Europeana (UE) la

acest capitol, arata Serviciul International de Achizitionare a Aplicatiilor Agricole

Biotehnologice (ISAAA).

De la peste 7.000 de hectare in 2008, anul acesta, suprafata cultivata cu OMG din

tara noastra a scazut cu peste

jumatate, pana la 3.000

de hectare, conform datelor furnizate de

Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale

(MAPDR).

Figura. 4

Figura. 5.

Figura.6.

Figura.7.

CONCLUZII

Cu toate acestea, indiferent de curentele de opinie potrivnice obţinerii şi utilizării plantelor

transgenice, avantajele oferite de această tehnologie modernă sunt certe. Aşa cum s-a prezentat pe

parcursul acestui material, transgeneza la plante joacă un rol esenţial în cunoaşterea şi analiza

genomului vegetal, în controlul procesului de dezvoltare, în înţelegerea metabolismului plantelor.

De asemenea, aplicarea tehnologiei ADN recombinant plantelor de cultură în vederea

obţinerii de noi soiuri cu caracteristici utile din punct de vedere economic constituie un demers

economic cu implicaţii deosebite, benefice.

De altfel, perfecţionarea permanentă a tehnicilor moleculare aplicate, a diversificării

cunoştinţelor asupra structurii şi funcţionării materialului genetic constituie argumente

convingătoare pentru continuarea şi aprofundarea experimentelor de inginerie genetică la plante,

astfel că noile generaţii de plante transgenice obţinute vor fi sigure atât pentru mediul

înconjurător cât şi pentru om.

BIBLIOGRAFIE

Câmpeanu, Ghe., I.F. Dumitru, 2004. Progrese in biotehnologie, Univ. din Bucureşti, pag.83-109

ebooks.unibuc.ro/biologie/biotehnologie/capitolul3.pdf

http://efsa.eu.int

http://europa.eu.mt/eur4ex/pri/en/oj/dat/2002/l_200/l_20020020730en 00220033.pdf

http://europa.euint/eur-lex/pri/en/oj/dat/2002/l_280/l_28020021018en

Bfi0620083.pdf.

http://europa.eu.int/comm/food/food/biotechnology/gmfood/qanda_en.pdf

http://eur-lex.europa.eu/ro/index.htm

http://gmoinfo.jrk.it

http://legislatie.just.ro/

http://www.businessmagazin.ro/actualitate/

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.frame

http://www.greenpeace.org/romania/campaigns/omg/

http://www.green-report.ro/revista-presei/

http://www.green-report.ro/stiri/padevarul-suprafetele-cu-plante-modificate-

genetic-sunt-tinute-secret-vezinbspvideop

http://www.infomg.ro/storage/files/Imagini/Soia2.jpg

http://www.infomg.ro/web/ro/Home/OMG_in_Romania/

www.agrohealth.net/index.php/ro/lessons/.../11-legislatia- omg -la-nivelul-ue

www.efsa.eu.int/science/gmo/gm_ff_applications/catindex_en.html.

www.infomg.ro/web/ro/Home/OMG_in_Romania/

www.pin.unifi.it/

Powered by http://www.referat.ro/cel mai tare site cu referate