Stiri 16-17 noiembrie 2020, a doua parte

Asociaţia Pro Consumator a lansat Campania S.O.S. economia rurală J.P. Miscellanea / 17 noiembrie

Asociaţia Pro Consumator a lansat ieri Campania naţională de informare, educare şi conştientizare a consumatorilor intitulată S.O.S. economia rurală, conform unui comunicat trimis redacţiei.

Asociaţia şi-a propus prin această campanie să convingem Guvernul României să renunţe la interzicerea activităţilor de comerţ din pieţele agroalimentare de tip hală, deoarece menţinerea acestei măsuri va duce la falimentarea a sute de mii de producători/comercianţi locali care depind de aceste pieţe pentru a-şi valorifica produsele agricole obţinute de pe suprafeţele lor de teren agricol.

Prin Hotărârea nr. 52/2020 privind stabilirea unor măsuri suplimentare necesar a fi aplicate pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de Covid-19, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, organism interministerial, a propus începând cu data de 9 noiembrie 2020, timp de 30 de zile, suspendarea activităţii:

- pieţelor agroalimentare în spatii închise (cele tip hală), - târgurilor, - bâlciurilor, - pieţelor mixte, - pieţelor volante.

În schimb a permis activitatea pieţelor agroalimentare ce pot fi organizate în zone publice deschise, cu respectarea normelor de protecţie sanitară. Această derogare nu va putea fi pusă în aplicare din cauza scăderii temperaturii la valori apropiate de zero grade Celsius, arată sursa citată.

"O astfel de măsură propusă de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a paralizat activitatea economică a micilor producători/comercianţi care aveau ca singură sursă de asigurare a veniturilor necesare acoperirii unor nevoi de bază ale existenţei, valorificarea surplusului de recoltă obţinută de pe terenul agricol proprietate personală, respectiv vânzarea de legume/fructe de către micii comercianţi achiziţionate de la micii producători agricoli. Măsura închiderii tuturor pieţelor româneşti de legume/fructe afectează şi acea categorie de consumatori care face diferenţa între fructele/legumele aduse de la mii de km distanţă de România, pline de pesticide, ceruite şi care se găsesc în structurile comerciale ale altor ţări construite pe teritoriul României, în care producătorii autohtoni de

1

legume/fructe nu au acces. Mii de tone de legume/fructe româneşti, fără pesticide, vor ajunge la groapa de gunoi, nicidecum în farfuria românilor! În această perioadă, marcată de criza sanitară generată de Covid 19, cetăţenii României ar fi avut nevoie de o alimentaţie sănătoasă, preponderent bogată în legume/fructe autohtone, de acei antioxidanţi care se găsesc din abundenţă în legumele/fructele culese toamna de pe câmpurile ţării! Prevenţia prin susţinerea de către stat a unei alimentaţii sănătoase nu a făcut parte din programul politic al niciunui partid politic în ultimii 30 de ani. Nici acest guvern nu a înţeles că alimentaţia sănătoasă este o problemă de siguranţă naţională şi trebuie tratată ca atare cu măsuri care să-i protejeze şi să-i susţină prin subvenţii pe micii producători agricoli, nu să le închidă pieţele în care îşi vindeau recolta obţinută cu multă trudă şi costuri mari pe parcursul unor luni marcate de secetă!

APC solicită, în mod public, primului-ministru al Guvernului României, domnului Ludovic Orban să revină asupra măsurii de închidere a pieţelor româneşti, în cel mai scurt timp posibil, pentru a nu fi părtaş la falimentarea a sute de mii de afaceri româneşti cu activitate în domeniul producerii/comercializării hranei românilor!", se mai arată în comunicat.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

MINISTRUL OROS: DOAR 27 DE PIEȚE AGROALIMENTARE SUNT ÎNCHISE! Agroinfo 17 noiembrie 2020 -

PIEȚE ÎNCHISE! Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a prezentat astăzi, în cadrul unei conferințe de presă susținută la sediul MADR, situația piețelor agroalimentare în acest moment. Șeful MADR a precizat că, în urma deciziei Comitetului Național pentru Situații de Urgență, doar 27 de piețe agroalimentare sunt închise.

367 de piețe funcționează în spații deschise  și semideschise și au rămas deschise.  Pentru 120 de piețe agroalimentare care funcționau în spații închise primarii au găsit soluții și 27 de piețe care funcționau în interior sunt închise  Asta este realitatea privind piețele agroalimentare, a spus ministrul agriculturii.

Potrivit Hotărârii nr. 52 din 05.11.2020 a CNSU privind stabilirea unor măsuri suplimentare necesar a fi aplicate pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, se propune suspendarea activității piețelor agroalimentare în spații închise, târgurilor, bâlciurilor, piețelor mixte și volante și a talciocurilor, definite potrivit art. 7 alin. (1) din

2

Hotărârea Guvernului nr. 348/2004 privind exercitarea comerţului cu produse şi servicii de piaţă în unele zone publice, cu modificările și completările ulterioare. Se permite activitatea piețelor agroalimentare ce pot fi organizate în zone publice deschise, cu respectarea normelor de protecție sanitară.

Daniel Gross, CEO PENNY România: Clienții vin mai rar în magazine, însă cumpără mai mult Raluca Nicolae 17 Noiembrie 2020 ,

Pandemia de COVID-19 a schimbat obiceiurile de cumpărături ale românilor, clienții venind mai rar în magazine și cumpărând mai mult, a declarat Daniel Gross, CEO PENNY România, într-un interviu pentru Wall-Street.ro

S-a simțit și o schimbare în categoriile de produse cumpărate de aceștia. Au scăzut mult articolele de impuls cum ar fi gumele, ciocolatele și băuturile cu gramaje mici, și a crescut achiziționarea de produse cu gramaje mai mari.

Pentru anul acesta, cea mai mare provocare cu care s-a confruntat retailerul a fost să își țină angajații motivați și în siguranță în timpul pandemiei.

„Cel mai important și cel mai greu a fost să ne ținem angajații pozitivi. Am avut anul acesta, pe lângă sesiunile standard de training, și training pentru criză, atât intern cât și extern, pentru a reuși să luam decizii rapide și să ne adaptăm unui mediu în schimbare”, spune Daniel Gross, CEO PENNY.

Chiar dacă a existat o anumită teamă în rândul angajaților, reprezentanții companiei spun că nu au avut o problemă în ceea ce privește resursa umană. Mai mult, anul acesta retailerul a avut cea mai bună fluctuație de angajați din ultimii 10 ani.

„Am avut și primă în luna martie-aprilie și am păstrat valul de creștere al salariilor din 2020 conform planului. Acum venitul minim de intrare în PENNY este de 2.100 lei”, mai spune Daniel Gross.

3

„Pe noi pandemia nu ne-a afectat”

Vânzările supermarketului PENNY România au crescut în timpul pandemiei, mai ales în luna martie, când s-au înregistrat creșteri de până la 40%.

„Pe noi pandemia nu ne-a afectat. Vânzările au fost bune anul acesta, puțin peste ce ne-am așteptat, dar cu siguranța nu atât de spectaculoase cum se vobește. Au fost foarte mari în luna martie, dar apoi au rămas constante”, precizează Daniel Gross.

Deși criza nu a influențat negativ vânzările, retailerul a avut probleme cu aprovizionarea din partea producătorilor internaționali în luna martie-aprilie, când granițele din Ungaria și Bulgaria au fost blocate.

Doar în martie și la început de aprilie am avut probleme cu aprovizionarea și din partea producătorilor locali, nu pentru că nu aveam marfă, ci efectiv nu aveam capacităti de distribuție la nivelul cererii. Am avut probleme logistic, însă în prezent funcționăm în regim normal”, spune CEO-ul PENNY.

Ce viitor ne rezervă anul 2021

Deși cu toții sperăm ca până în 2021 pandemia să se risipească sau oamenii de știință să găsească un vaccin anti-COVID, Daniel Gross nu este atât de optimist în ceea ce privește anul viitor.

„Anul 2021 va fi unul dificil. Pandemia se prelungește, incertitudinea crește și pe măsură ce perioada de incertitudine e mai mare, cu siguranță ca vor fi efecte și anul viitor. Va trebui să fim pregătiți pentru un an mai greu ca 2020”, adaugă acesta.

Până în 2025, PENNY vrea să ajungă la 400 de magazine în România, iar pentru 2029 să își extindă rețeaua la peste 600 de supermarketuri.

„Noi nu ne-am schimbat strategia, deschidem peste tot unde există în proximitate 15.000 de locuitori, atât în orașe mari, dar și în comune care au caracter regional, cum ar fi Corbeanca și Chitila. Anul acesta deschidem și în Slobozia și atingem ultima capitală de județ din România”.

Unu din şapte lei cheltuiţi de români în restaurante a mers către fast-food-uri şi şaormerii. În 2020 pandemia a afectat aceste businessuri, dar mai puţin ca piaţa totală Cristina Roşca 16.11.2020,

4

Toate brandurile internaţionale - începând cu McDonald’s şi KFC şi continuând cu Subway, Burger King sau Taco Bell – se dezvoltă local în sistem de franciză, piaţa din România fiind considerată prea mică pentru o expansiune directă.

♦ Românii au cheltuit anul trecut peste 2 mld. lei în restaurantele de tip fast-food, fie parte a unor lanţuri internaţionale, fie shaormerii locale ♦ Spre comparaţie, toată piaţa de restaurante a ajuns la circa 14 mld. lei anul trecut, un nivel maxim istoric ♦ Datele iau în calcul companiile care şi-au depus datele financiare pe 2019 şi care au declarat CAEN 5610 – Restaurante.

Unu din şapte lei cheltuiţi în 2019 în restaurantele locale au mers către McDonald’s, KFC, Taco Bell, Subway, Dabo Doner, Shaormeria Dristor sau Socului. Aceştia sunt, din datele ZF, cei mai mari jucători din acest segment, dar nu sunt cu siguranţă singurii. Doar cifrele lor de afaceri cumulate dau circa 2 mld. euro.

Piaţa este însă puternic fragmentată, cu multe afaceri care operează o singură unitate. Este interesant de observat că pe piaţa locală, fiecare oraş, fie el şi de 15.000-20.000 de locuitori, are cel puţin o şaormerie sau un fast-food care să satisfască cererea.

Investiţi în România! Matei Nedef, fondator Eat ETC: Pandemia ne-a determinat să investim într-o nouă linie de business şi de la cantină am trecut la livrare de mâncare 16.11.2020, Bogdan Alecu

https://www.zf.ro/zf-investiti-in-romania/investiti-in-romania-matei-nedef-fondator-eat-etc-pandemia-ne-a-19742552

5

Compania Top Delight Food, care deţine brandul Eat ETC, a demarat în timpul pandemiei noi investiţii pentru a schimba modelul de business datorită unei noi linii de credit.

Cafetăriile din zonele de business, unde luau micul dejun sau prânzul corporatiştii din clădirile de birouri au fost lovite din plin de pandemie, în condiţiile în care în continuare cei mai mulţi dintre aceştia lucrează de acasă. Însă, aceeaşi corporatişti continuă să comande de mâncare, motiv pentru care cei de la Top Delight Food, care operau cinci cafetării în Capitală, s-au reorientat către livrarea de mâncare.

„Acum avem locaţia principală deschisă, iar restul au operaţiunile suspendate pe fondul pandemiei. Cea deschisă este şi cea mai mare, din cadrul proiectului Hermes Business Campus iar din martie de când a început pandemia şi au fost restricţionate activităţile HoReCa am reorientat tot businessul către livrări şi take away“, a spus Matei Nedef, co fondator Eat ETC, care deţine businessul alături de sora sa.

Compania a rulat anul trecut afaceri de 15,8 mil. lei, în creştere cu 16% faţă de anul anterior şi are 117 angajaţi, iar targetul este să ajungă la un business de 50% din cel din 2019 în 2020.

„Noi am început în 2013 când am deschis o primă locaţie în zona Dimitrie Pompeiu, o cantină corporate iar anul trecut ne-am extins în cinci locaţii. Acum sunt foarte puţini angajaţi în clădirile de birouri, iar cei care sunt vin şi iau la pachet. Foarte mare parte din cifra de afaceri pe care o realizăm acum este reprezentată de livrări, iar circa jumătate din livrări sunt realizate cu flota proprie iar restul pe platformele de profil“, a explicat Matei Nedef.

El a subliniat faptul că pentru a se adapta noilor cerinţe a accesat o nouă linie de finanţare, în contextul în care businessul lor era proiectat pentru a vinde mâncare în locaţie, nu pentru a o livra.

„În ultimii ani am realizat un parteneriat cu CEC Bank. Odată cu schimbarea am investit în schimbări, în flotă, în echipamente de livrări în tot ce înseamnă echipamente de livrare. Este vorba de finanţare, de răspuns rapid la nivelul nevoilor noastre. Noi nu ne aşteptam la o pandemie“, a spus cofondatorul afacerii.

„La începutul anului businessul creştea, mergea bine, însă la mijlocul lunii martie a fost o schimbare majoră şi au au fost necesare investiţii susţinute de parteneriatul pe care îl avem cu CEC Bank. Presiunea financiară a existat şi va exista până la sfârşitul pandemiei, dar s-a diminuat considerabil şi ne-am concentrat mai mult pe zona operaţională. Cu CEC am suplimentat linia de

6

capital de lucru, a unei linii de investiţii pentru nevoile noastre la acel moment. În această perioadă a fost vorba de un parteneriat cu banca finanţatoare cât şi cu furnizorii noştri şi proprietarii clădirilor de birouri pentru a trece cu bine peste această perioadă“, a adăugat el.

Mai mult, partea de livrare va continua şi după ce situaţia va reveni la normal.

"Partea de livrări reprezintă o nouă linie de business pentru noi. Am realizat că funcţionează, am învăţat să facem acest lucru şi cred că este o idee bună. Suntem siguri că mulţi vor continua să comande şi după ce trece pandemia, poate nu la fel de mulţi precum în prezent, dar nu ştiu în ce măsură se vor întoarce toţi oamenii la birou şi în ce ritm. Vor exista oameni la birou, dar poate un număr mai mic, vor mai exista şi comenzi, vom vedea ce volum. Şi noi am văzut că în continuare cei mai mulţi au comandat mâncare. Pentru noi a fost mult mai multă presiune după jumătatea lunii martie", a spus Matei Nedef. 

El explică faptul că nu au închis activitatea, în ciuda faptului că începând cu luna martie anunţurile cu privire la restricţii se anunţau de pe o zi pe alta.

"Suport am primit şi spun asta deschis. Am primit suport atât prin parteneriatul cu CEC Bank şi de la oamenii de acolo, dar şi anumite măsuri implementate precum şomajul tehnic sau IMM Invest, cum au fost măsurile recente. Acestea au fost măsuri bune, am fost atenţi la ce s-a întâmplat. Cel puţin până acum, şomajul tehnic sau IMM Invest au funcţionat bine. Redeschiderea locaţiilor nu se reflectă în măsurile restrictive. Poate ca exemplu anul viitor să apară vaccinul şi pe lângă restricţii care se vor ridica, depinde businessul şi de cei care vor reveni la birou", a spus Matei Nedef.

  Dorina Mutu, cofondatoarea Annabell, un business cu afaceri de 317 mil. lei: Suntem la a doua generaţie de angajaţi ai Annabella. Ne dorim ca firmele din grup să rămână companii 100% româneşti, născute şi crescute aici Cristina Roşca 16.11.2020,

Dorina Mutu, cofondatoarea Annabella: Dacă la începutul pandemiei comportamentul clienţilor era orientat către o suprastocare de produse, acesta s-a schimbat odată cu relaxarea

7

restricţiilor. Ceea ce s-a schimbat însă, a fost creşterea bonului mediu, dar scăderea numărului de clienţi în raport cu anul 2019

♦ Reţeaua de magazine Annabella este cea mai puternică afacere antreprenorială din retailul alimentar, cu o cifră de afaceri anul trecut de 317,5 mil. lei, în urcare cu aproape 8% faţă de 2018 ♦ Compania cu sediul în judeţul Vâlcea are aproape 1.000 de salariaţi şi merge spre 90 de magazine ♦ Planurile companiei nu se opresc aici, pariul fiind pe expansiune.

„Actualmente, lanţul de magazine Annabella numără 85 de unităţi însă ne propunem să închidem anul financiar cu 90 de magazine“, spune Dorina Mutu cea care a cofondat afacerea în urmă cu mai bine de 25 de ani, alături de soţul său.

Annabella operează atât magazine de proximitate, cât şi supermarketuri, unităţile având o suprafaţă de vânzare medie de 300 mp. Cel mai mic magazin Annabella are o suprafaţă a spaţiului de vânzare de 150 mp, pe când cel mai mare măsoară 1.200 mp, ajungând la 2.000 mp dacă este inclus şi spaţiul de depozitare. „Clienţii nostri găsesc între 3.000 şi 12.000 de articole în magazinele Annabella“, adaugă antreprenoarea.

Kaufland va adopta etichetarea Nutri-Score la unele produse private label meatmilk 16 noiembrie 2020

După cum informează European Supermarket Magazine, retailerul german Kaufland a anunțat planurile de a adăuga etichetarea Nutri-Score la mai multe produse de marcă de magazine, inclusiv mărcile „K-to go” și „K-free”.

Începând cu decembrie, retailerul își propune să lanseze treptat produsele etichetate „K-to go” și „fără K” etichetate Nutri-Score în aproximativ 1.300 de magazine din Germania și Europa. De asemenea, compania va oferi mai multe informații despre etichetarea acestor produse pe site-ul său web.

Lena Munk, director general de achiziții internaționale la Kaufland, a declarat: „Nutri-Score este informativ și ușor de înțeles. Este de la sine înțeles să susținem și să promovăm o soluție internațională uniformă și cuprinzătoare. „

8

La începutul acestui an, Kaufland a început să lanseze produse cu etichetă privată cu etichete Nutri-Score. Prima dintre acestea a fost gama „K-Bio”, urmată de SKU „K-take it veggie” în iunie.

Kaufland a adăugat că a fost printre primii comercianți cu amănuntul care au introdus etichetele Nutri-Score la produsele sale de marcă proprie.

Scorul Nutri este un sistem cu cinci niveluri, codificat prin culori, care indică valoarea nutrițională a produselor alimentare cu literele de la A la E. Fiecare literă corespunde unei culori – verde, verde deschis, galben, portocaliu și roșu.

Director achiziții Penny: Este mult mai simplu să lucrăm cu carnea de import 17 noi, 2020 | Alina Stanciu | ECONOMICA.net

Marius Obreja, directorul de achiziții al lanțului de discount Penny, a explicat de ce retailerilor le este de multe ori mai ușor să cumpere carne din import, care este și mai ieftină decât cea autohtonă. Este una dintre explicațiile pentru care aproximativ o treime din valoarea deficitului comercial cu produse agroalimentare este generat de carne.

Dacă nu au setată o politică de a face achiziții locale, magazinele alimentare din România au mult mai multe avantaje cumpărând din import decât de pe piața locală- prețul este mai bun, iar oferta mai generoasă. Impedimentul principal ar fi însă preferința consumatorilor în contextul în care mai multe studii indică o orientare către "made in România". Potrivit unei cercetări la comanda Penny, spre exemplu, peste 70% dintre respondeți afirmă că preferă marfă autohtonă la carne, mezeluri, legume, fructe și lactate. Observația aparține lui Marius Obreja, managerul de achiziții al retailerului Penny, controlat de grupul german Rewe.

9

Potrivit acestuia, lanțul pentru care lucrează vinde pe segmentul de carne proaspăt exclusiv marfă produsă în România încă din 2016. “La carne proaspătă avem 100 % produse românești , porc, pasăre și vită de la animale crescute sacrificate și procesate în România. Din 2016, am decis acest lucru deși carnea de import este mai ieftină. Este mai simplu de lucrat cu carnea de import deoarece oferta de piese anatomice este în cantitate nelimitată. Poți face o promoție la ceafa de porc fără a avea grija că trebuie să iei și celelate părti rezultante din carcasa de porc”, a explicat acesta potrivit căruia se pot găsi soluții cu furnizorii locali.

Spre exemplu, retailerul vrea să integreze crescătorii de porci în contractele de achiziții ale Penny pentru ca aceștia să poată avea o garanție a achiziției de porci vii și a plăților la termenul planificat. Mezeluri cu carne de import În ceea ce privește produsele procesate din carne, adică mezelurile, Obreja atrage atenția că mare parte din marfa locală este realizată cu carne din import. “La mezel, peste 90% din articolele (comercializate de Penny n.red) sunt fabricate în România. Mereu vor fi specialități pe care le doresc consumatorii, precum Prosciuto, care pot veni doar din import. Dar și în cazul produselor românești ingredientul principal este de cele mai multe ori din import. Majoritatea cantității de carne pe care o importă România merge în procesare”, mai spune acesta Situația de pe piața lactatelor Situația descrisă în cazul mezelurilor nu este însă valabilă și la lactate unde mare parte dintre produse sunt fabricate cu materie primă locală. Excepție fac, mai spune managerul de achiziții, laptele UHT, unele tipuri de iaurt cu fructe și brânza topită cubulețe care se produc local în cantități deficitare. În plus

„Vom comtinua politca de a avea cât mai multe produse cu ingredientul principal din România. Deja avem în specificațiile tehnice stabilit ca pentru produsele de marcă proprie laptele din România. Nu respingem furnizori care vând sub marca lor, dar preferăm mărcile proprii pentru că putem controla volumul producției, dar și ingredientele” Vindem materie primă, cumpărăm procesate Ce se întâmplă la nivel micro în departamentele de achiziții ale marilor și micilor retaileri alimentari, influențează datele macro referitoare la deficitul balanței comerciale cu produse agroalimentare. Potrivit unui studiu realizat pe baza detelor INS de către mai multe facultăți din cadrul ASE București,

“România este dependentă de importuri. (...) Deficitul comercial a crescut la 2,74 milioane de euro în 2019. Categoria produselor din carne reprezintă aproximativ o treime din totalul deficitului, fructele aproape un sfert, iar produsele din cereale o cincime. Ce înseamnă asta? România exportă materie primă pentru ca mai apoi să importe produse prelucrate. Astfel, deficitul se accentuează pentru că exporturile au o valoare mică de piață, iar

10

importurile corespund unui preț mult mai mare”, a explicat Roxana Pătărlăgeanu, Conf.Univ.Dr ASE București, prodecan al Facultății de Economie Agroalimentară.

Livrări la domiciliu: aplicații și magazine de unde poți comanda mâncare și alte produse Angela Alexandru17 Nov 2020 - Interviuri și Analize

Serviciile de livrări la domiciliu s-au extins foarte mult de la izbucnirea pandemiei, tot mai mulți consumatori optând pentru comenzi online. În ultimele luni tot mai multe lanțuri de retail și-au dezvoltat propriile servicii de livrare sau au încheiat parteneriate cu aplicațiile de livrare rapidă, astfel că acum poți comanda online și poți primi produsele într-un interval de timp scurt de la supermarketul preferat. 

Livrările la domiciliu sunt disponibile fie prin aplicații partenere, fie prin comenzi făcute direct de pe site-ul magazinelor online ale retailerilor. Serviciile de livrare rapidă ajută mai ales când nu ai posibilitatea să te deplasezi la locațiile fizice sau când nu ai vreo unitate în proximitatea locuinței. Sunt perfecte și pentru atunci când nu ai timp de pierdut, pentru că altcineva se va ocupa să aleagă ce ai nevoie și să le aducă direct la ușă. Ai nevoie doar de conexiune la internet, câteva minute pentru comandă, debit pentru plăți online, iar un livrator se va ocupa - prin serviciile de delivery disponibile - de tot.

Noi am făcut o scurtă trecere în revistă a principalelor aplicații de livrare și parteneriatele cu lanțurile de retail alimentar, dar și cu diverși alți retaileri, cum ar fi IKEA, Decathlon sau Sensiblu. Iată mai jos opțiunile disponibile pentru livrări la domiciliu, cu mențiunea că s-ar putea, totuși, ca odată cu schimbările sociale sau privind volumul de cereri, și condițiile și taxele de livrare să sufere modificări. 

Aplicații pentru livrări la domiciliu 

Aplicațiile de livrări la domiciliu au început inițial cu comenzi de mâncare de la restaurante, cafenele și terase. Ulterior, pe măsură ce criza covid s-a intensificat și retailerii s-au văzut nevoiți să migreze tot mai mult în online, s-au realizat tot felul de parteneriate astfel încât acum poți comanda printr-un astfel de serviciu de livrare cina, câteva alimente și produse dintr-un supermarket și chiar niște decorațiuni de la IKEA. Iată mai jos care sunt principalele aplicații de online delivery și ce costuri implică.

11

Tazz by eMAG 

Platforma Tazz by eMAG este o aplicație de livrări la domiciliu de mâncare, medicamente și nu numai. Tazz by eMAG este disponibil în București, Timișoara, Cluj- Napoca, Iași, Brașov, Constanța, Arad, Oradea, Baia Mare, Ploiești, Sibiu, Deva, Brăila, Galați, Alba Iulia, Craiova și Pitești. Aplicația Tazz by eMAG cuprinde peste 2.000 de restaurante, printre care lanțuri internaționale precum McDonald’s sau Hard Rock Café, dar și restaurante recomandate de ghidul Gault&Millau, primul ghid gastronomic internațional prezent în România. Printre retailerii prezenți pe platforma Tazz by eMAG se numără Mega Image, Decathlon, Cărturești, Dr. Max, dm drogerie markt - parteneriatele sunt în extindere cu restaurante și alți retaileri, iar de curând aplicația a   atras investiții de peste 25 de mil. de lei în ultimele 6 luni.

Glovo

Glovo este o platformă de livrare rapidă care îți permite să cumperi, să trimiți și să primești orice produs, din și în perimetrul orașului în care te afli. Aplicaţia Glovo cuprinde categorii predefinite, care pot fi selectate de utilizatori în funcţie de nevoile lor: mâncare, supermarket, livrare rapidă, sau magazine (aici sunt secțiunile - cadouri, pentru copii, cosmetice, decorațiuni, electronice, flori, haine și accesorii, jucării, gustări și vinuri). În anul 2020, pe fondul creșterii cererii pentru livrări la domiciliu, Glovo s-a tot extins, ajungând în acest moment la un număr de 33 de orașe în care aplicația este disponibilă (cu 23 de orașe peste anul trecut). 

Cel mai recent partener Glovo este IKEA, care livrează prin intermediul Glovo o gamă restrânsă de articole home&deco, doar în București. Pe lângă IKEA, alți retaileri de la care poți face comenzi prin aplicația Glovo sunt cora, Kaufland, Lensa, Ruvix, editura Nemira, evoMAG, OMV, MOL, Sara Gourmet, Leonidas etc.

Bringo

Bringo a fost prima platformă cu livratori specializați ce fac cumpărăturile în locul tău. Platforma și-a accelerat businessul în 2018, majorându-și substanțial cifra de afaceri, iar rețeaua Bringo numără acum   peste 30 de orașe: Baia Mare, Botoșani, Brașov, Brăila, București, Buzău, Cluj-Napoca, Constanța, Drobeta Turnu-Severin, Focșani, Galați, Iași, Oradea, Piatra Neamț, Pitești, Ploiești, Râmnicu Vâlcea, Roman, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Târgu Jiu, Timișoara, Zalău, Mangalia, Craiova, Arad, Vaslui, Bacău, Reșița, Giurgiu, Oltenița, Deva, Câmpulung și Târgu Mureș.

12

Printre magazinele disponibile în aplicație se numără supermarket-uri ca farmaciile SensiBlu și Dr. Max, drogheria DM, Help Net, pet-shop-uri Animax, florării și mulți alții, dar și Carrefour, care și-a mutat magazinul online în aplicație.

foodpanda

foodpanda.ro este cea mai mare platformă online de comenzi de mâncare din România, colaborând, în prezent, cu peste 6.000 de comercianți (restaurante și retaileri) din București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, Brașov, Constanța, Arad, Ploiești, Oradea, Galați, Craiova, Sibiu, Pitești, Târgu Mureș, Baia Mare, Bacău, Buzău, Brăila, Satu Mare, Piatra Neamț, Râmnicu Vâlcea, Focșani, Târgoviște, Alba Iulia, Drobeta-Turnu Severin, Mioveni, Roman, Târgu Jiu, Deva, Bistrița, Botoșani și Suceava. Din acest an, serviciile au fost extinse în zona comerțului rapid și asigură livrare imediată de la zeci de parteneri din retail, doar anul acesta înrolând peste 1.000 de magazine.

Livrări de la restaurante: de unde poți comanda mâncare 

Bolt Food

Serviciul de livrare de mâncare Bolt Food a fost lansat anul acesta în România, mai întâi în București, de serviciul de transport Bolt, cunoscut anterior ca Taxify. Pentru a comanda mâncare, utilizatorul trebuie să descarce aplicația Bolt Food din App Store sau Google Play, iar apoi să selecteze restaurantul din cele disponibile și meniurile acestora. Înainte de a confirma comanda, aplicația va afișa prețul și timpul estimat de livrare. 

TakeAway 

TakeAway este unul dintre cele mai mari servicii de livrare de mâncare din țară.  Aplicația a preluat mare parte din operatiunile de catering ale restaurantelor, cafenelelor, fast-food-urilor, iar anul acesta a redus comisioanele pentru restaurantele din orașele grav afectate de pandemie. Platforma are exclusiv restaurante, iar aceasta este disponibilă în aproape toate județele din țară.

mobilPay Delivery 

O platformă nou intrată în lista celor care permit comenzi și livrări la domiciliu este mobilPay Delivery, lansată de procesatorul de plăți Netopia. În principiu este axată pe livrări de la restaurante, dar va putea permite și includerea de magazine din domenii precum legume&fructe, apicultură, înghețată, vinuri, cafea sau produse tradiționale. 

13

Printre comercianții parteneri alimentari se numără, momentan peste 20 de restaurante din București, printre care La Mama, Speed Pizza, Sushi House sau Burger Van. Până la finalul acestui an, compania estimează listarea a peste 100 de restaurante partenere.

Livrări de la retaileri - de unde poți comanda online 

Ți-am arătat principalele aplicații de livrare de mâncare, alimente, produse de casă și multe altele mai sus. O bună parte din retailerii pe care ii vom menționa mai jos au parteneriate cu acești operatori de livrări, pe lângă magazinele proprii.

Mega Image 

Dacă dorești să comanzi produse de la Mega Image, ai mai multe variante disponibile: supermarketul propriu, marketplace-ul eMAG sau platforma Tazz by eMAG. Despre cum poți face comenzi din magazinul online propriu al Mega image, citește aici un ghid complet. În ceea ce privește comenzile făcute pe magazinul online dedicat Mega Image, în primul rând trebuie să ai un cont de utilizator. Pentru orice comandă mai mare de 250 de lei nu se achită taxă de transport, altfel fiind de 20 de lei.

Anul acesta, în contextul Covid, Mega Image a extins parteneriatul cu eMag pentru a oferi acces rapid la produse alimentare și pentru casă livrate în 60 de minute prin platforma online Tazz by eMag.   Astfel, Mega Image a crescut capacitatea de livrare într-un timp de 60 de minute în București, Timișoara și Cluj.

cora 

Cora România are  magazin online propriu de unde poți face comenzi de produse direct. De altfel, a fost primul lanț de hypermarket din România care a venit cu acest serviciu. Clienții pot alege să facă comenzi pentru alimente sau alte produse și de pe platforma cora.ro.cu livrare la domiciliu în București, Constanța, Cluj, Ploiești sau de ridicare comenzi prin coradrive.

De curând, cora a anunțat un parteneriat cu aplicația Glovo, prin intermediul căruia livrează peste 3.000 de produse din hipermarket. Nu există comandă minimă, iar livrarea costă 15,99 lei în București și 13,99 lei pentru restul orașelor în care este prezentă cora, respectiv Constanța, Ploiești, Bacău, Cluj-Napoca, Drobeta-Turnu Severin și Baia Mare. Găsești aici mai multe detalii.

14

În luna aprilie, cora România și foodpanda   au încheiat un parteneriat pentru a mări capacitatea de livrare rapidă la domiciliu a comenzilor de produse din hipermarketurile cora. În ceea ce privește costul livrării se percepe o taxă de 15 lei. Serviciul de livrare express prin aplicația foodpanda este disponibil în toate hipermarketurile cora (cora Lujerului livrează la domiciliu în sectoarele 1, 4, 5 și 6 și zonele limitrofe, iar cora Pantelimon livrează la domiciliu în sectoarele 2 și 3 și zonele limitrofe). 

Carrefour

Carrefour face livrări prin Bringo, aplicația de delivery controlată de retailer. Prima comandă făcută în aplicație este gratuită (cod GOBRINGO), pentru ca ulterior fiecare comandă să aibă și un cost fix de transport de 19,99 lei, indiferent de valoarea produselor din coș. Desigur, poți face comenzi direct de pe site, și aici existând taxe diferite dacă faci comenzi mai mici de 150 de lei și gratuit pentru peste valoarea asta. Poți citi mai multe despre asta aici.

Kaufland 

Liderul retailului alimentar livrează încă din 2019 prin intermediul Glovo, dar nu se transportă mai mult de 9 kilograme. De regulă, taxa de livrare are un preț cuprins între 9,99 și 19,99 lei, fiind menționată concret, în aplicație, în momentul în care plasezi comanda - depinde de distanța față de punctul de ridicare și cel de livrare. Comenzile se fac direct în aplicație și poți citi mai multe detalii despre aici.

Kaufland a anunțat de curând că livrează și prin intermediul foodpanda . Prin secțiunea Shops a platformei foodpanda, utilizatorii au acces la peste 3500 de produse alimentare și nealimentare comercializate de Kaufland, disponibile pentru comandă rapidă la domiciliu. 

Potrivit foodpanda, timpul mediu de livrare a produselor comercializate de Kaufland va fi de aprox. 60 de minute de la momentul plasării comenzii în aplicație. Pentru început, se pot efectua comenzi zilnic în intervalul de timp 10:00-22:00, urmând ca până în decembrie programul să fie extins la 8:00-23:00 la nivel național și 8:00-1:00 în București. Valoarea minimă a unei comenzi este de 50 lei, iar greutatea maximă acceptată este de 20 kilograme. Taxa de livrare pentru fiecare comandă are o valoare unică de 4,99 lei.

La începutul pandemiei, Kaufland a lansat kauflandlivrează.ro, o nouă modalitate de livrare a produselor la domiciliu, ce vine în sprijinul tuturor persoanelor care nu au acces ușor la cumpărături, fie că locuiesc în medii izolate, fie nu pot ieși din casă sau locuiesc departe de magazine. Serviciul

15

pune la dispoziție 2 pachete standard cu alimente de bază de 39, respectiv 46 de kg, cu alimente de bază. Mai multe detalii, aici.  

Auchan 

Pentru produsele din catalogul Auchan, cei din București pot opta pentru comenzi de pe site. Poți plăti direct cu cardul online, compania având o taxă unică de transport, în valoare de 15 lei pentru comenzile care conțin produse alimentare și nealimentare, indiferent de valoare, cu o greutate maximă de 30 kg. În ceea ce privește modalitățile de livrare, poți opta pentru click&collect (puncte dedicate în toate cele 33 de hipermarketuri Auchan, la Serviciul Clienți) sau pentru livrarea la domiciliu.

O altă variantă ar fi să folosești contul făcut pe site pentru a folosi aplicația cu același nume sau aplicația Lola Market pentru livrări în București, în maxim o oră. Aici afli mai multe despre acest serviciu de livrare. 

Selgros 

Retailerul Selgros Cash&Carry România are un parteneriat cu operatorii platformei online MegaMarket.ro, unde pune la vânzare 11.000 de produse alimentare şi nealimentare pentru comenzi. Produsele se livrează direct cumpărătorilor, în 24 de ore, putând fi alese pe website sau prin intermediul aplicaţiei disponibilă în Google Play şi App Store. Se impune o comandă minimă de 200 de lei, iar transportul este gratuit. 

Penny

Penny România alege să își livreze la domiciliu produsele din magazine prin platforma Lyvra, serviciu disponibil din luna august. Pentru coșul de cumpărături se poate alege dintre peste 1.400 de produse, inclusiv mărci proprii și promoțiile aferente. Serviciul de comenzi online cu livrare la domiciliu costă 19,99 lei.

Profi 

De la debutul pandemiei, Profi a încheiat parteneriate cu retaileri online precum elefant.ro sau Noriel pentru livrări de produse la domiciliu. Mai mult, prin intermedul platformei și miscării  VecinulTau.ro , Profi livrează gratuit cu ajutorul ONG-uri pachete de alimente pentru persoanele vulnerabile, care au nevoie de sprijin în perioada pandemiei.

S-a lansat PiataProducatorilor.ro, platformă   dedicată promovării micilor fermieri   și a produselor românești Angela Alexandru 17 Nov 2020

16

Compania românească Aristarch Software anunță lansarea portalului PiataProducatorilor.ro, o platformă pentru încurajarea micilor fermieri de a își promova gratuit, în mediul online, produsele locale care, de obicei, se găsesc doar în piețele agroalimentare. Sub sloganul “Prețuri mai bune decât la piață!” se pune la dispoziție un spațiu de întâlnire între ofertele fermierilor și cererea publicului pentru produsele agricole românești.

Platforma PiataProducatorilor.ro oferă posibilitatea micilor producători de a se promova rapid și gratuit. Astfel, orice fermier care dorește să își expună produsele online are nevoie doar de un telefon cu cameră foto și conexiune la internet, fiind suficient să încarce oferta, șase fotografii și datele de contact pentru a se face cunoscut în mediul online

Anunțurile sunt publicate imediat pe prima pagină a portalului, dar și republicate automat pe pagina de Facebook - Piața Micilor Producători, ajungând astfel în fluxul de noutați al abonaților.

Portalul are 12 categorii dedicate dintre care se poate alege: legume, fructe, carne, lactate, conserve, panificație, apicole, dulceață și siropuri, alcoolice, meștșugari, grădină, diverse.

“Accesul dificil al produsului agricol primar către cumpărătorul final este problema cu care se confruntă micii fermieri români de ani de zile. Odată cu noile restricții în cazul piețelor alimentare, au primit lovitura de grație. Am pornit acest proiect cu un singur obiectiv – să ajutăm la menținerea relației dintre consumatorul român și producătorul agricol local. Este adevărat că, pe rețelele de socializare mai există grupuri de profil, dar acestea sunt închise și necunoscute publicului larg. PiataProducatorilor.ro se adresează tuturor, în mod gratuit și fără nicio restricție. Suntem o companie românească 100% și știm cât este de greu să rămâni într-o piață dominată din ce în ce mai mult de marile corporații străine și fără o susținere reală din partea statului. Cu

17

ajutorul internetului, am concretizat ideea autorităților de-a crea facilități unde micii producători să-și strângă laolaltă marfa pentru a o vinde mai ușor. Aceasta este magia albă a tehnologiei care trebuie pusă în slujba oamenilor și a economiei!”, a explicat Adonis Diaconu, fondator și General Manager Aristarch Software.

Compania Aristarch Software va continua să investească în dezvoltarea și promovarea platformei PiataProducatorilor.ro în următoarea perioadă, dar are în vedere și lansarea altor proiecte pentru micii întreprinzători români în anul 2021.

Aristarch Software a fost lansată în urmă cu 5 ani și este o companie românească din industria IT&C, producătoare de software utilitar la comandă și importatoare de echipamente pentru industria de Retail și HoReCa. 

Studiu Lifebox: 1 din 3 români, consumatori de fast-food înainte de a apela la un regim echilibrat 17 Nov 2020 - Știri și Noutăți Înainte să apeleze la un regim echilibrat din punct de vedere kilocaloric, 1 din 3 români susțin că mâncau cu preponderență produse de tip fast-food și multe dulciuri, potrivit unor date LifeBox, jucător pe piața de healthy food delivery din România. 

LifeBox atrage atenția asupra comportamentului alimentar incorect, ce poate duce la acumularea kilogramelor în plus și impact negativ asupra sănătății pe termen lung. Prevalența supragreutății în România la persoanele cu vârsta peste 18 ani a fost de peste 57% atât în rândul femeilor, cât și al bărbaților, iar în ceea ce privește obezitatea, a fost înregistrată o prevalență între 20% și 30% la adulții de ambele sexe, conform unui studiu realizat de Organizația Mondială a Sănătății în 2016, citat de Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate.

Din punctul de vedere al specialiștilor, obezitatea este cel mai adesea rezultatul mai multor factori de risc printre care dieta nesănătoasă, cu un aport scăzut de fructe și legume, dar bogată în alimente de tipul fast food.

18

Potrivit Dr. Anamaria Iulian (doctor și psiholog, expert în nutriție comportamentală și în tratamentul obezității infantile, și parte a echipei LifeBox), printre cele mai frecvente greșeli de alimentație care au drept consecință creșterea semnificativă în greutate se numără: absența micului dejun, a celor trei mese principale ale zilei și încercarea de a le recupera seara, mâncatul “pe fugă”, dependența de dulce sau preferința pentru alimente bogate în calorii de tip fast-food în detrimentul alimentelor nutritive.

Stilul de viață sedentar, lipsit de mișcare sau sport, este, de asemenea, considerat un factor de risc major pentru creșterea în greutate. Datele extrase din ghidul LifeBox arată că peste 90% dintre respondenți au un stil de viață sedentar, mai ales din cauza job-urilor de birou, procent potențat de perioada de lock-down, când tot mai multă lume lucrează de acasă. Mai mult, un procent de 82% de femei și 69% dintre bărbați sunt mai puțin activi - nu fac sport niciodată sau fac sport de 1-2 ori pe săptămână.

Un alt factor de risc în ceea ce privește obezitatea este stilul de viață al familiei, care poate influența negativ și comportamentul alimentar al copiilor. Conform Dr. Anamaria Iulian, dacă unul dintre părinți este obez, atunci copilul are 40% șanse să devină un adult cu probleme de greutate. În cazul în care ambii părinți sunt obezi, atunci procentul se dublează, ajungând la 80%. 

Potrivit reprezentanților companiei, 3 din 4 clienți care aleg meniurile LifeBox declară că o fac din dorința de a slăbi, alte motive fiind reprezentate de timpul insuficient de preparare a celor cinci mese zilnice (trei mese principale și două gustări) sau pur și simplu dorința de a avea un stil de viață sănătos și echilibrat.    

Meniurile LifeBox sunt optimizate din punct de vedere nutrițional și calculate la un anumit număr de kilocalorii de către un medic nutriționist – Anamaria Iulian și Alex Cîrțu - Chef-ul LifeBox, astfel încât să ofere opțiunea unui comportament alimentar corect și să asigure cantitatea potrivită fiecărei persoane, în funcție de diversele stiluri alimentare ale clienților.

DIVERSE

Metoda salbatica de toaletare a copacilor. Imagini ireale pe un drum judetean: "Ar trebui ascutiti la varf pentru cei care au facut asta"

19

Sambata, 14 Noiembrie 2020, ora 18:21

Copacii au ramas fara coroana FOTO Facebook/ Adrian Claudiu Prisnel

Copacii care se afla pe marginea unui drum judetean au fost toaletati intr-un mod inspaimantator, care-i duce pe trecatori cu gandul la un film horror.

Administratorul drumului, Consiliul Judetean Dolj, a decis sa taie integral coroana copacilor, astfel incat a mai ramas doar trunchiul acestora.

Imagini ireale cu noul "look" al plopilor de pe marginea drumului au fost facute publice de parlamentarul USR Adrian Claudiu Prisnel, care se intreaba retoric daca "Nu-s retezati cam de sus?". Unul dintre comentatori i-a raspuns "Nu, sunt ok. Dar ar trebui ascutiti la varf pentru cei care au facut asta".

20

Este vorba despre DJ561E, in zona Tunarii Noi si Tunarii Vechi. Postarea deputatului a atras zeci de comentarii ale unor persoane care critica modul in care a fost realizata toaletarea arborilor.

Peste 101 de milioane de ţigarete de contrabandă capturate în primele 10 luni ale anului 2020 S.B.Miscellanea / 16 noiembrie

În primele zece luni ale lui 2020 autorităţile române au capturat peste 101 de milioane de ţigarete de contrabandă, conform datelor centralizate pe www.stopcontrabanda.ro. Valoarea totală pe piaţa neagră a ţigaretelor confiscate în primele zece luni ale anului de către autorităţile române se ridică la peste 58 de milioane de lei, se arată într-un comunicat al BAT remis redacţiei.

Deşi cantitatea de ţigări capturateeste cu 20% mai mică decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, eforturile depuse de autorităţile române şi de industria tutunului pentru a diminua fenomenul contrabandei cu tutun au fost considerabile ţinând cont de contextul epidemiologic.

Pe fondul restricţiilor de circulaţie şi al controalelor intensificate la graniţe şi în pieţe impuse de pandemie, piaţa neagră a ţigaretelor din România a

21

coborât în 2020sub nivelul de 10%, ceea ce a făcut posibilă menţinerea veniturilor bugetare din taxarea ţigaretelor.

"2020 este primul an din ultimii zece în care piaţa neagră a coborât sub nivelul de 10%. Acest lucru a fost posibil din două motive: în primul rând eforturile autorităţilor de control şi în al doilea rând menţinerea unui nivel acceptabil al accizei la ţigarete. Ne dorim să continuăm buna colaborare cu autorităţile astfel încât să protejăm consumatorii adulţi de produsele neconforme, dar şi să diminuăm prejudiciul adus anual la buget de stat de contrabandişti şi să ajutăm economia să-şi revină mai uşor",a declarat Ileana Dumitru, Director Juridic şi Relaţii Publice în cadrul British American Tobacco.

Datele despre evoluţia capturilor de ţigarete de pe teritoriul României pot fi consultate în timp real pe platforma www.stopcontrabanda.ro, o iniţiativă British American Tobacco care are scopul de a veni în sprijinul autorităţilor prin centralizarea capturilor din întreaga ţară, dar şi de a informa consumatorii cu privire la efectele contrabandei cu ţigări asupra societăţii. Campania este desfăşurată în parteneriat cu Poliţia Română, Poliţia de Frontieră Română, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) şi Direcţia Generală a Vămilor.

GLOBAL

Piata mondiala a graului are un nou lider. Rusia a reusit sa-si consolideze pozitia noiembrie 16, 2020

Rusia urmeaza sa isi consolideze pozitia de de lider mondial in ceea ce priveste piata graului, in conditiile in care in acest sezon s-ar putea sa exporte o cincime din comertul mondial de grau, relateaza Bloomberg.

In ultimii 20 de ani, Rusia a trecut de la o tara dependenta de importurile de grau la una care este responsabila pentru o cincime din vanzarile mondiale, gratie solului fertil care produce recolte mari la preturi atractive. Peste 100 de tari, din Egipt si pana in Filipine, cumpara grau rusesc iar Moscova vrea sa isi extinda lista de cumparatori prin adaugarea de piete unde graul sau a fost exclus anterior din cauza prevederilor referitoare la calitatea cerealelor.

Ambitiile Rusiei au depasit recent un punct de cotitura dupa ce Algeria, un important cumparator mondial de grau, a dat unda verde pentru ca Rusia sa poata sa inceapa sa exporte grau pe aceasta piata. Anuntul autoritatilor

22

algeriene vine dupa o decizie similara anuntata anul trecut de Arabia Saudita, o alta tara in care Rusia a avut probleme sa intre in trecut.

“Se poate vedea o crestere uluitoare atat in ceea ce priveste productia cat si exporturile Rusiei”, a declarat James Bolesworth, director la firma britanica de consultanta CRM AgriCommodities. “Rusia a investit puternic pentru a-si creste cota de piata si acesta continua sa creasca”, a adaugat James Bolesworth.

Livrarile de grau ieftin ale Rusiei au permis acestei tari sa preia o parte din cotele de piata ale SUA si Uniunii Europene, dominand vanzarile spre tari precum Egiptul, cel mai mare cumparator mondial de grau, unde in acest sezon graul rusesc a castigat aproximativ 80% din licitatii. O crestere a livrarilor rusesti spre Algeria ar fi o lovitura pentru exportatorii francezi de grau pentru ca Algeria este principalul lor client iar exporturile Frantei in afara Uniunii Europene sunt prognozate sa se reduca la jumatate in acest sezon.

UNIUNEA EUROPEANA

Highlights - Wine sector: evaluation of the CAP measures (Nov. 19) - Committee on Agriculture and Rural Development 15-11-2020 10:48 AM CET

The AGRI Committee invited DG AGRI (EC) to present its evaluation of the CAP measures applicable to the wine sector. The EU is the world’s leading producer, consumer and exporter of wine. We are however assisting to a change in this trend with a declining on domestic consumption and growing opportunities on the world market, and therefore the wine sector is increasingly focusing on competitiveness and quality rather than on volumes of production.

We will hear how CAP measures impact on the reality of the wine sector.

23

Source : © European Union, 2020 - EP

Next AGRI meetings - 2020 - Committee on Agriculture and Rural Development 15-11-2020 10:16 AM CET

In the context of the exponential growth of the coronavirus disease (COVID-19), the President of the European Parliament has announced a number of measures to contain the spread of epidemic and to safeguard Parliament's core activities.

The current precautionary measures adopted by the European Parliament to contain the spread of COVID-19 do not affect work on legislative priorities. Core activities are reduced, but maintained to ensure that the Institution's legislative, budgetary, scrutiny functions are maintained.

The meetings will be with remote participation for Members (being able to view and listen to proceedings, ask for the floor and intervene in the meeting). Other participants are invited to follow the meeting through webstreaming. Following these decisions, the next AGRI Committee meetings will take place in Brussels via videoconference on 19 November (13.30-15.45), 30 November (16.45-18.45), 1 December (9.00-12.00) and 7 December (16.45-18.45).

Revised European Parliament's calendar 2020 Updated AGRI calendar 2020 Research studies for AGRI Committee All Committees Top Page CAP Files      Strategic Plans (Oeil)      Strategic Plans (Report)      Financing, management and monitoring 2021–2027 (Oeil)      Financing, management and monitoring 2021–2027 (Report)      Common organisation of the markets in agricultural products (Oeil)      Common organisation of the markets in agricultural products (Report) Source : © European Union, 2020 - EP

EUROSTAT: România este al şaptelea producător agricol din UE J.P. Miscellanea / 16 noiembrie

România a avut în 2019 o valoare a producţiei agricole de 90 de miliarde de lei (19 miliarde euro), sau 5% din totalul Uniunii Europene, ceea ce o plasează pe locul şapte în UE după Franţa (cu o valoare a

24

producţiei agricole de 77 miliarde euro), Germania (58,2 miliarde euro), Italia (57,8 miliarde euro), Spania (51,7 miliarde euro), Olanda (29,1 miliarde euro) şi Polonia (26,4 miliarde euro), arată datele publicate de Eurostat, relatează Agerpres.

În 2019 comparativ cu 2018, valoarea producţiei agricole în UE a crescut cu 2,4% până la 418 miliarde euro. În trei sferturi din statele membre, inclusiv în România, valoarea producţiei agricole a crescut de la un an la altul. Cele mai mari creşteri procentuale au fost înregistrate în Letonia (21,1%) şi Estonia (16,1%). În România, valoarea producţiei agricole a crescut cu 2,2% în 2019 comparativ cu 2018.

Valoarea producţiei vegetale a UE a crescut cu 1,8%, în condiţiile în care creşterea volumului producţiei cu 2,2% a fost în măsură să compenseze o reducere cu 0,3% a preţurilor. Creşterea s-a datorat în principal unei majorări cu 29,5% la secară şi meslin, 23,5% la hamei, 20,4% la cartofi şi 15,3% la ulei de măsline.

Valoarea producţiei animale a UE a crescut cu 3,6%, în condiţiile în care preţurile au crescut cu 3,5%, iar volumul producţiei a rămas stabil. Creşterea din 2019 a valorii producţiei animale s-a datorat în principal majorării cu 14,6% la porci, 3,2% la lapte şi 1,8% la oi şi capre, în principal ca rezultat a majorării preţurilor.

În cazul României, valoarea producţiei vegetale a crescut cu 0,9% în 2019 comparativ cu 2018, în timp ce valoarea producţiei animale a crescut cu 3,8%. În schimb, România a înregistrat o creştere spectaculoasă a valorii serviciilor agricole, 43%, cea mai mare creştere procentuală din UE.

UE isi mentine ambitiile pentru protectia mediului in noua politica agricola. Care sunt obiectivele noiembrie 17, 2020

Parlamentul, Comisia si Consiliul European pornesc discutiile cu privire la principalele proceduri incluse in noua Politica Agricola Interna, cu scopul de a creste ambitiile privind protectia mediului.

Comisia Europeana a anuntat ca vicepresedintele executiv frans Timmermans si comisarul pentru agricultura Janusz Wojciechowski vor participa la primul trialog privind reforma politicii agricole a UE.

Trialogul – o discutie in trei intre reprezentantii Comisiei, Consiliului si ai Parlamentului European – va acoperi toate cele trei propuneri: Regulamentul privind planul strategic, Regulamentul orizontal si Regulamentul de modificare a Organizarii comune a pietei (OCP).

25

„Parlamentul European, Consiliul si Comisia vor avea ocazia sa isi prezinte pozitiile cu privire la elementele cheie ale celor trei regulamente si sa cada de acord asupra aranjamentelor de lucru si a calendarului indicativ care se vor aplica trialogurilor politice care urmeaza si reuniunilor tehnice pregatitoare”, a spus Comisia.

Executivul UE considera ca PAC este una dintre politicile centrale pentru succesul Pactului ecologic european si, prin urmare, este interesata sa dirijeze procesul la cel mai inalt nivel, in stransa coordonare cu alte domenii de politica.

Comisia isi doreste o politica agricola adecvata, care sa raspunda eficient asteptarilor publicului in ceea ce priveste actiuni de combatere a schimbarilor climatice, pentru protectia biodiversitatii, durabilitatea mediului, dar si in vederea asigurarii unui venit echitabil pentru fermieri.

..........................

CEHIA

Creșterea a milioane de găini ouătoare în cuști va fi interzisă noiembrie 17, 2020 agrimanet

Creșterea a milioane de găini ouătoare în cuști va fi interzisă în Republica Cehă Următorul pas trebuie să fie să acționăm rapid pentru a interzice astfel de cuști în întreaga UE.

Un vot în camera superioară a parlamentului ceh, Senatul, dat vineri (13 noiembrie) a confirmat interdicția cuștilor aprobată de camera inferioară în septembrie. Legislația va deveni lege odată semnată de președintele ceh.

Fermierii au la dispoziție șapte ani pentru a se pregăti pentru interdicție și pentru a se adapta, astfel încât orice impact financiar va fi redus la minimum.

A scăpa de cuști este fezabil, deoarece alternativele viabile precum intretinerea la sol, voliere și sisteme organice în aer liber sunt deja utilizate pe scară largă.

Interdicția Cehiei nu este prima. Luxemburgul și Austria au încheiat deja utilizarea cuștilor de crestere, iar Germania și Slovacia intenționează să facă acest lucru până în 2025 și, respectiv, 2030.

26

Ce așteaptă restul Europei?

Un număr din ce în ce mai mare de consumatori refuză să cumpere ouă provenite de la gaini crescute in baterie. Vestea bună este că puțin peste jumătate din găinile din fermele comerciale de ouă din UE sunt ținute astăzi în sisteme fără cuști.

Dar asta înseamnă că cealaltă jumătate a găinilor sunt plasate în cuști și reprezintă 182 de milioane din cele 300 de milioane închise în cuști în fiecare an în întreaga UE.

Interdicția cehă va elibera de cuști în jur de 4,5 milioane de găini pe an.

Este clar că există un sprijin public puternic în acest sens în întreaga UE.

Un sondaj „Eurobarometru” al opiniei publice a UE efectuat pentru Comisia Europeană a constatat că 94% dintre oameni cred că protejarea bunăstării animalelor de crescătorie este importantă, iar 82% doresc ca animalele de fermă să fie mai bine protejate.

Și luna trecută, o Inițiativă cetățenească europeană care solicita încetarea utilizării tuturor cuștilor în creșterea animalelor a fost înmânată Comisiei, semnată de 1,4 milioane de cetățeni din fiecare stat membru.

Comisia și-a asumat deja un angajament binevenit de a îmbunătăți legislația privind bunăstarea animalelor și de a face agricultura mai durabilă cu strategia publicată recent „Farm to Fork” pentru a reforma modul în care UE produce și consumă alimente.

Cu toate acestea, oficialii Comisiei au indicat de atunci că propunerile lor de îmbunătățire a legislației nu vor fi gata până la sfârșitul anului 2023. EURACTIV

]

ITALIA

Lecţia emoţionantă cu care doi români au cucerit Italia: „Asta trebuie să facem cu toţii, să devenim oameni” 14 noiembrie 2020, de Remus

27

Anunţul postat la intrare în restauranul „Taverna lui Dracula” din Tivoli. FOTO: Leonardo Cecchi

Iniţiativa a doi români din Roma a devenit virală după ce un jurnalist italian i-a lăudat pe Facebook. În timp ce toată industria HORECA din Italia se plânge de greutăţi, proprietarii „Tavernei lui Dracula” oferă gratis o masă caldă pentru cei care au nevoie.

Iniţiativa proprietarilor români ai unui mic restaurant din Tivoli (provincia Roma) - „Taverna lui Dracula”, a devenit virală pe Facebook. Jurnalistul Leonardo Cecchi (de la L'Espresso şi HuffPost Italia) a postat o fotografie, laudând ideea românilor de a oferi gratuit, celor care au nevoie, o masă caldă la prânz, în luna noiembrie. În mesajul scris pe tabla de la intrarea în restaurat, românii au adăugat o frază care le-a adus aprecierea a zeci de mii de oameni: „Nu ezitaţi să intraţi, aici nu veţi fi judecaţi dacă vă este foame sau dacă sunteţi de o altă naţionalitate.” „Acest lucru se întâmplă în Tivoli. Taverna este condusă de români, dar nu contează. Ar fi putut fi italieni, senegalezi, turci sau azteci: mesajul este că astfel trebuie să ne comportăm în comunitate. Mesajul este că ne ajutăm reciproc. Felicitări şi vă mulţumesc pentru ceea ce faceţi şi pentru acest mesaj splendid pe care îl daţi întregii Italii ”- a scris Leonardo. Postarea a devenit virală, fiind distribuită de sute şi mii de ori, începând de la mari publicaţii, cum este „La Repubblica” până la Partidul Democrat din Tivoli şi simplii cetăţeni. „Ei fac ce trebuia să facem cu toţii, să devenim oameni”

Sute de mesaje au curs pe pagina de Facebook a lui Leonardo Cechhi „Încă mai există speranţă pentru omenire” - a scris Daniela Dimita. „Mulţumesc acestor domni extraordinari pentru lecţia Prieteniei şi Umanităţii care, în aceste zile, deschid o breşă în zidul indiferenţei”, Nonna Picky. „În ultimele luni am citit în jur atâta furie şi egoism. Ăştia fac ce trebuia să facem cu toţii: să-şi înveţe lecţia şi să devină oameni.” Susanna Cappello „Doar cine a

28

fost înfometat şi a suferit înţelege foamea şi suferinţa. Oamenii aceştia mi-au dat o bună lecţie de viaţă!!!!”- Leliana Lavanna. Printre sutele de mesaje de laudă, au existat mesaje care arată că în societatea italiană mai există idei preconcepute despre români: „Să luăm exemplu de la cei care ne curăţau parbrizele la semafoare”, - a scris Emanuela Marini, care a fost aspru criticată de alţi internauţi pentru acest comentariu.

Imagine din „Taverna lui Dracula” din Tivoli. FOTO: Gazeta românescă

Taverna lui Dracula

Taverna lui Dracula, din Tivoli, serveşte mâncare românească. Este unul dintre cele mai apreciate restaurante de italieni şi de turiştii care ajung în Tivoli. Proprietarii S-au cunoscut în Italia, Mihai din Galati şi Raisa din Buzau. Au doi copii. Aveau demult ideea s-şi ajute semenii, dar au avut nevoie de un semn. Cei doi au hotarat ca timp de o lună să serveasca gratuit prânzul celor care, din pricina virusului, se găsesc în situaţii grele; fie au rămas fară serviciu, fìe o duc foarte greu şi nu-şi mai pot permite o masă caldă. Condiţia este să respecte normele sanitare în vigoare; pot servi masa în restaurant, sau îşi pot lua acasă, daca doresc. Cum oferă doi români o masă gratuită, când majoritatea celor din domeniu se plâng de pierderi? „Ideea este ca oamenii să fie serviţi cu maximă disponibilitate, ca să mănânce în tihnă, cu plăcere ştiind că sunt respectaţi. Italienii au fost surprinşi. Mulţi oameni ne-au felicitat, am fost bombardaţi de mesaje. Suntem stânjeniţi. Noi am făcut acest lucru cu ţoaţă inima, Slava lui Dumnezeu pentru toate; noi, românii facem pomană; dăruim ca orice bun creştin. Cei care ne întreabă ce ar putea face pentru noi, le mulţumim dar nu avem nevoie de nimic, facem cu ajutorul lui Dumnezeu ce putem”, au declarat presei cei doi români. Mihai şi Raisa le spun clienţilor impresionaţi de ideea lor că „pot ajuta şi ei la fel: gătiţi pentru un vecin bătrân sau bolnav, pentru un om pe care îl ştiţi în nevoie, acolo unde locuiţi. Părintele ortodox

29

Ioan Florea de la Tivoli ne-a binecuvântat gândul şi fapta, şi ne-a întrebat ce o să ne facem daca vin prea mulţi oameni la prânz”. Italienii se întreabă cum doi străini oferă, cu generozitate, un prânz la restaurant, când majoritatea celor care lucrează în acest sector au pierderi mari. „Este greu, dar ajutorul se vede în timpurile dificile. Fă un bine, fară zarva, şi uită-l. De la Sfântul Nectarie luăm curaj în vremurile acestea, de la Dumnezeu răsplată”, au spus cei doi.

MAMĂ ȘI FIICĂ ÎN AGRICULTURĂ! Agroinfo 16 noiembrie 2020

FEMEI ÎN AGRICULTURĂ. Egalitate de gen în agricultură? Ne apropiem, însă nu este o noutate pentru cei care lucrează în această industrie. Rolul cheie pe care îl poate juca viziunea unei femei este acela de a progresa, rol pe care îl joacă prin caracteristici specifice, precum claritatea, tenacitatea și creativitatea.

Recent aniversata Zi Internațională a Femeilor din Mediul Rural, ziua de studiu organizată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite în 2007, a demonstrat numărul tot mai mare al femeilor care lucrează activ în acest domeniu.

În Italia, astăzi, aproximativ 1 afacere din 3 din domeniul agriculturii este operată de femei, 32% dintre antreprenori fiind femei, care dețin 361.420 de companii dintr-un total de 1.145.680. Astfel, agricultura „roz” de bazează pe 234.000 de femei dintr-un total de 872.000 de lucrători (date Eurostat prelucrate de ISMEA).

Compania BKT Europe, care nu întâmplător este condusă la un nivel strategic de o femeie (Lucia Salmaso, CEO), ne ajută acum să auzim, direct de la sursă, în ce constă viziunea feminină, de la unul dintre clienții săi.

Este vorba despre o femeie antreprenor, Rossella Guizzardi - Președinte al FERIA (Federația companiilor din industria utilajelor agricole din regiunea Emilia Romagna) - care, în cei 33 de ani în domeniu, nu s-a oprit niciodată din a trăi experiența de zi cu zi a afacerii familiei, Meccanica Guizzardi din Granarolo, Emilia, în nordul Italiei, unde diversitatea de gen nu a fost niciodată o problemă. Și va fi cu atât mai puțin pentru fiica ei, Alice, care, datorită studiilor urmate în agricultură, se alătură afacerii cu energia și spiritul cuiva care își propune să atingă obiective majore.

1) Rossella, diversitatea de gen în agricultură, în ce măsură consideri că este o problemă, un obstacol?

30

Cred că a mai rămas prea puțin din imaginea tipică cu bărbatul pe tractor și femeia acasă, având grijă de copii și hrănind găinile. Din fericire, este un stereotip care nu mai corespunde realităților de astăzi. Când bunicul meu a fondat afacerea noastră, în 1932, rolurile erau oarecum asemănătoare, însă erau proporționale cu munca din acea perioadă: aratul câtorva parcele cu un plug și boi. Odată cu generația tatălui meu, femeile din familie au început să contribuie în mod natural și activ la dezvoltarea companiei. Poate că „defectul” femeilor care lucrează în medii predominant masculine este acela că nu se fac vizibile, lucrând din umbră. Rolul femeii este, în schimb, apreciat, iar opiniile lor sunt ascultate. Cel puțin, din experiența mea, așa este.

Diversitatea de gen poate fi o resursă reală, o dualitate care privește două puncte de vedere diferite, opuse una față de cealaltă. Sunt martora acestui lucru zi de zi, cu fratele meu, Massimo: Nu aș putea vreodată fără el, ca expert în agronomie, specialist în domeniu. În același mod, el știe că se poate baza pe mine pentru aspectele operaționale și de organizare, logistică și aprovizionare.

2) Rossella, în ce moment al experienței tale și-a demonstrat importanța rolul de femeie?

Claritatea și tenacitatea sunt, în opinia mea, atribute feminine și, când te confrunți cu o criză, mai gravă sau mai puțin gravă, o femeie poate avea un impact semnificativ (în sens pozitiv, desigur). Mă refer la o schimbare importantă în companie, petrecută de curând, când ne-am aflat la o răscruce și a trebuit să decidem dacă renunțăm sau dacă ne schimbăm perspectiva. Trebuie să spun că fiica mea, Alice, în ciuda faptului că are 23 de ani, m-a ajutat foarte mult cu energia și ideile ei. Și iată-ne astăzi, reinventându-ne, având încredere în viitor, cu noi inițiative, potrivite posibilităților noastre, deci începem să înregistrăm din nou creșteri, chiar să ne extindem baza de clienți.

Discut adeseori cu Alice despre problemele legate de afaceri, și știu sigur că avem, încă, o mare nevoie de instruire în domeniul nostru, un aspect care nu are legătură cu genul. Instruirea este adevărata rampă de lansare spre viitor, ea mă ajută să înțeleg acest lucru, în fiecare zi.

31

3) Alice, din experiența studiilor tale, care te aștepți să fie viitorul agriculturii și de ce sunt importante femeile?

De fapt, încă mai studiez. Am absolvit studiile de economie și marketing în domeniul agro-industrial. dar acum termin un masterat de 2 ani în știință și tehnologie în domeniul agricol, cu o specializare în managementul afacerilor. La nivel de universitate, prezența tinerilor, femei și bărbați, este cam aceeași, ceea ce sugerează un viitor cu egalitate în ceea ce privește rolurile. Studiile sunt esențiale în dezvoltarea industriei și posibilitatea de ami aduce modesta contribuție la afacerea familie este minunată.

4) Alice, vei lucra la Meccanica Guizzardi?

Nu știu dacă voi lucra ca angajat în companie sau dacă voi fi doar consultant. Aș dori să îmi ofer ideile în mod simplu, pentru a crește pas cu pas. Voi încerca să mențin vii, pe cât posibil, obiectivele principale care dau sens muncii în agricultura de astăzi și din viitor, cum ar fi sustenabilitatea, un aspect prezent pe întreaga durată a studiilor mele. 

5) Rossella, o ultimă întrebare: folosești produsele BKT și, de asemenea, o cunoști pe Lucia Salmaso, CEO la BKT Europe și femeie în agricultură. Cum este relația ta cu compania?

Am cunoscut-o personal pe Lucia Salmaso și a fost o întâlnire emoționantă. Ea este simbolul unei companii alcătuite din oameni și de aceea suntem clienți fideli ai BKT. Îi simțim aproape de lumea noastră. Ei ne susțin, intervin imediat, dacă este necesar. Ocupă, la propriu, terenul. La BKT am observat întotdeauna dedicare, dorința de a înțelege, de a afla mai multe, de a deveni mai buni. Este un brand dinamic, îl asociem cu zona rurală, cu munca, cu efortul și cu

32

o anumită atenție la mediu. S-a dezvoltat într-un mod reprezentativ pentru noi. L-am încercat și noi – așa cum au făcut-o mulți – și am rămas aici. Pe lângă faptul că ne place produsul, acum există și un sentiment de stimă.

Scopurile, viitorul, orizonturile mai apropiate sau mai îndepărtate. Lumea agriculturii este, pe scurt, una într-o mișcare continuă. Apropierea de utilizatori este reacția cea mai promptă a BKT, ca răspuns la provocările anilor care vin, și printr-o simplă conversație în Emilia, în casa familiei Guizzardi.

Interviu realizat de Balkrishna Industries Ltd.(BKT), transmis către AGROINFO.

EXPOZIȚIE VIRTUALĂ VACI DE LAPTE “FIERA DEL BOVINO DA LATTE”! Agroinfo 15 noiembrie 2020 -

EVENIMENT! Vă informăm că ediția 2020 a expozitiei Bovino da Latte va fi  organizată on-line in perioada 3-5 decembrie 2020, în cadrul Fiere  Zootecniche Internazionali di Cremona. Expoziția se va constitui ca o vitrină unică a modelului productiv  italian, vizitatorilor fiindu-le de asemenea propus un amplu program de conferințe.

Tematica expoziției include:

- produse si echipamente pentru creșterea bovinelor de lapte;

- utilaje, echipamente, tehnologii pentru abatoare;

- echipamente, produse și servicii pentru gestionarea societăților agricole biologice;

- produse veterinare;

- mini unități de producție a produselor lactate; utilaje pentru  prelucrarea laptelui și a derivatelor din lapte; accesorii și  echipamente pentru distribuirea laptelui si a derivatelor;

- produse genetice pentru fecundarea artificială;

- mașini pentru prelucrarea terenului, recoltarea si stocarea  produselor agricole;

- produse, echipamente și servicii pentru sectorul nutrețuri;

- utilaje pentru producerea de energie regenerabila;

33

- produse si servicii pentru igiena filierei agroalimentare;

- expoziții si concursuri zootehnice.

Fiere Zootecniche Internazionali reprezintă punctul de referință pentru întreaga comunitate agro-zootehnica italiana si internațională, reunind in același loc alte cinci expoziții Rassegna Suinicola -  unica expoziție de suine din Italia; Expocasearia, focalizata pe echipamente și sisteme de productie si comercializare a derivatelor din lapte; Bioenergy, specializata in agroenergie; IPF - Forumul Internațional al Acvaculturii, manifestare dedicată specialistilor in  creșterea pasarilor, care doresc sa evalueze noutățile tehnice si  veterinare expuse, si Agrinnovation - tehnologii inolvatoare si modele  Agritech si Smartland, Smartfarming.

Pentru a vizita expoziția virtuală Bovino da Latte, cu posibilitatea de  a participa la întâlniri B2B cu expozanții și la conferințele organizate cu această ocazie pe diferite teme de interes, vă invităm  să va inscrieti până pe data de 23 noiembrie a.c. completînd următorul FORMULAR: https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSdMlagji-4IXgrwHiHl_wKa37fQrm2AGNI5iUs0_a4rJWLA3A/viewform?gxids=7628

SUA

Tyson Foods bate estimările vânzărilor la cererea puternică de carne de porc și carne de vită De Stan Andreea nov. 16, 2020

Tyson Foods Inc TSN.N a depășit luni estimările de vânzări trimestriale, deoarece cel mai mare procesor de carne din SUA a beneficiat de consumatorii care cumpărau mai mult din produsele sale din carne de vită și porc în timpul pandemiei COVID-19.

Producătorii americani de carne au văzut că volumul vânzărilor se recuperează după închiderea temporară a plantelor provocate de COVID-19,

34

stimulată de cererea puternică din partea comercianților cu amănuntul de produse alimentare și de creșterea vânzărilor la mai multe lanțuri de restaurante în ultimele săptămâni.

Vânzările lui Tyson au crescut la 11,46 miliarde de dolari, de la 10,88 miliarde de dolari în al patrulea trimestru încheiat la 3 octombrie.

Analiștii au estimat în medie vânzări de 11,01 miliarde de dolari, au arătat datele Refinitiv.

Venitul net atribuibil lui Tyson a crescut la 692 milioane dolari, sau 1,90 dolari pe acțiune, de la 369 milioane dolari, sau 1,01 dolari pe acțiune, cu un an mai devreme.

GERMANIA

Planul Germaniei de a scăpa de Pesta Porcină Africană meatmilk 16 noiembrie 2020

După cum se știe, pesta porcină africană a fost identificată în populația de mistreți din Germania la mijlocul lunii septembrie. De atunci, maladia se extinde.

Potrivit autorităților germane, citate de PigProgress, combaterea virusului revine în principal autorităților de stat și regionale. Asta a determinat ca nici fermierii, nici vânătorii să nu fie pe deplin convinși că a fost adoptată abordarea corectă.

Concomitent, Ministerului statului Brandenburg pentru Afaceri Sociale, Sănătate Publică, Integrare și Protecția Consumatorilor (în limba germană prescurtată MSGIV), a fost desemnată ca responsabil pentru combaterea problemelor cu virusul Pestei Porcine Africane (ASF) din populația de mistreți.

35

Statul german Brandenburg, care găzduiește 2.300 de ferme de porci, este direct adiacent Poloniei, unde virusul circulă din 2014. În acest sens, MSGIV a elaborat un program. Iată cum vor germanii să scape de PPA

Focus principal: ținerea lucrurilor sub control

Scopul principal, în acest moment, este să se asigure că virusul rămâne în zona restricționată în care a fost detectat în prezent, deși acest lucru devine din ce în ce mai dificil din cauza evoluțiilor din săptămâna recentă.

La începutul lunii noiembrie, au fost stabilite 4 zone de bază, dintre care 2 au fost stabilite în districtul Oder-Spree (una dintre ele extinzându-se și în districtul Spree-Neisse).

Un al treilea a fost înființat la 60 km nord în districtul Märkisch-Oderland și un al patrulea în sud, în Görlitz, landul Saxonia, unde 1 animal infectat a fost împușcat. În total, au fost găsite acum 128 de cazuri cunoscute. Accentul principal se pune pe menținerea lucrurilor sub control – următorul pas va fi eradicarea virusului.

Controlul pestei porcine africane

Datorită organizării Germaniei, statul Brandenburg este prima autoritate responsabilă. Fiecare stat constitutiv are o responsabilitate relativ mare – coordonarea luptei împotriva problemelor de sănătate animală este una dintre ele.

Executarea practică a acestor planuri este alocată districtelor (Landkreise în germană), subdiviziunilor administrative ale statelor. Această abordare are sens, explică ministerul Brandenburg.

La urma urmei, fiecare district știe exact ce se întâmplă pe loc. Strategia a funcționat bine când a trebuit abordată gripa aviară, adaugă ministerul. Unitatea de stat de urgență a bolilor animalelor sprijină aceste raioane să-și facă treaba.

Linii directoare

Încercarea de a combate PPA este în mare parte o chestiune de a urma o listă de orientări. MSGIV explică faptul că totul începe inițial cu crearea de zone în jurul punctelor de focar, cu măsuri specifice pentru fiecare zonă. Această abordare este în conformitate cu orientările UE. Sunt prevăzute următoarele măsuri:

36

Zona de bază (aproximativ 150 km2):

• Intrarea este interzisă, cu excepția persoanelor acreditate și a vânătorilor;

• Garduri temporare pentru a preveni ieșirea mistrețului din zonă;

• Supravegherea activă pentru a detecta carcasele de mistreț și a le îndepărta în siguranță.

Zona de risc (aproximativ 25 km în jurul celor două zone centrale):

• Porcii trebuie să rămână în interior;

• Nu este permisă recoltarea, pentru a vă asigura că mistrețul rămâne pus;

• interdicție temporară de vânătoare;

• Sistem de raportare a cazurilor în care sunt găsiți mistreți morți;

• Îndepărtarea în siguranță a carcaselor de mistreț urmată de cercetări asupra virusului.

Zona tampon, 2.300km2 – zona exterioară:

• Intensificarea vânătorii de mistreți;

• Cercetări asupra tuturor mistreților împușcați, precum și a celor găsiți morți;

• Supravegherea jocului s-a intensificat.

Interdicția de vânătoare în zonele centrale și cu risc este de a preveni răspândirea mistrețului. Vânătoarea în interiorul acestor zone este permisă numai după ce acestea sunt complet îngrădite și experții au dezvoltat o idee clară a modului în care virusul s-a răspândit în acea zonă. Interzicerea recoltării are consecințe grave pentru fermierii arabili din zonă.

În schimb, în afara acestei zone restricționate, MSGIV intensifică bătălia. Vânătoarea de mistreți este mai intensă, iar căutarea carcaselor de mistreț este mai activă.

Carcasele de mistreț sunt examinate pentru detectarea ASF, pentru a reduce riscul răspândirii virusului și pentru detectarea și alarmarea timpurie, în cazul în care virusul apare în zone noi.

37

Răspunsuri și îndoieli

În ciuda tuturor acestor orientări, producătorii germani de porci nu sunt convinși că virusul este abordat în mod adecvat. Sindicatului german pentru producătorii de porcine (ISN) i-au fost trimise multe imagini și videoclipuri de către fermieri.

De exemplu, fermierii sunt îngrijorați de gardurile temporare folosite pentru a bloca migrația mistreților. Acestea ar putea fi potrivite pentru menținerea oilor la locul lor, spun ei, dar mistrețul este o chestiune diferită. Din preocupările exprimate, ISN concluzionează că mulți fermieri ar putea să nu aibă o biosecuritate adecvată în jurul fermelor lor.

Contextul contează, spune ISN. După descoperirea ASF în Germania, regulile nu au fost imediat puse în aplicare perfect, dar ISN realizează că autoritățile au avut nevoie de ceva timp pentru a-și alinia abordările.

În plus, ministerul federal al agriculturii, condus de ministrul Julia Klöckner, arată intenții bune, precum și un sentiment de responsabilitate în relațiile cu ASF. Dacă este necesar, ministerul federal al agriculturii coordonează și sprijină oamenii din domeniu, spune directorul ISN, Torsten Staack.

Pledoarie pentru o abordare mai coordonată

Anterior, Asociația Fermierilor Germani (Bauernverband) și Asociația Vânătorilor (Jagdverband) au lansat o pledoarie pentru o abordare mai coordonată a ASF. Aceștia au solicitat, de asemenea, construirea unui gard de frontieră solid și permanent pentru a ține departe mistrețul din Polonia.

Fără gard, mistrețul infectat poate continua să intre. Un astfel de gard ar bloca efectiv „ușa din spate”, asigurându-se că niciun mistreț nu poate intra în Germania, reducând astfel șansele de intrare a virusului. Consiliul Federal German a permis construirea unui astfel de gard permanent în această vară; în consecință, statul Mecklenburg-Pomerania Inferioară – cel mai nordic dintre cele trei state care se învecinează cu Polonia – a început să construiască acest tip de gard permanent în iulie. La fel a făcut statul Brandenburg – iar statul va contribui cu 6 milioane EUR la gardul lor. Cel mai sudic stat care se învecinează cu Polonia, Saxonia, nu a ajuns încă atât de departe.

Alte state constitutive din Germania vor cofinanța gardul. Acest sprijin este vital, deoarece abordarea ASF funcționează numai dacă este susținută la nivel național, a spus ministrul federal al agriculturii Klöckner.

38

Eradicarea pestei porcine africane

Între timp, a fost anunțat următorul pas al planului de eradicare. Aceasta implică crearea de „zone albe” sau zone de 5 km în jurul celor 2 zone interioare. Acestea ar fi împrejmuite corespunzător atât în interior, cât și în exterior, cu un gard decent, care are o înălțime de 1,20 metri.

Construcția acestor garduri a început deja și se așteaptă să dureze câteva săptămâni. Odată ce gardurile sunt gata, intenția este de a trage toate jocurile din garduri, creând efectiv un coridor liber de mistreț. O abordare similară a fost utilizată în Belgia, precum și în Republica Cehă. Prima zonă albă este în prezent creată în jurul zonei centrale de sud.

Lucrurile nu sunt totuși atât de ușoare pe cât par. O parte a granițelor zonei albe va trebui să treacă prin Polonia. Deși Germania s-a oferit să plătească pentru ridicarea acestor bariere, răspunsurile inițiale au ezitat.

CHINA

Măsură extremă. Câinii chinezilor sunt confiscați și uciși dacă aceștia îi scot pe stradă 17.11.2020

Chinezii dintr-o regiune nu mai au voie să-și scoată câinii din locuințe. Măsură extremă într-o regiune din China, acolo unde chinezilor nu le mai este permis să-și scoată câinii la plimbare. Celor prinși le vor fi confiscate animalele, care ajung să fie ucise. 

Într-un județ din provincia Yunnan a Chinei, o măsură extremă interzice rezidenților să-și plimbe câinii în public, începând cu 20 noiembrie. Animalele oricui a fost prins pe stradă de trei ori vor fi confiscate și ucise. Potrivit prerogativei, autoritățile locale ar urma să dea două avertismente, iar a treia oară va confisca patrupedele, scrie BBC. 

Măsura a stârnit indignare pe rețelele sociale, unde s-a cerut anularea acestei politici. Oficialii locali au transmis că "vor regândi" restricția și spun că aceasta a fost luată pentru a proteja localnicii, deoarece în ultima perioadă au existat incidente în care animalele de companie au atacat oameni pe stradă. 

„Acestea sunt politici necivilizate, este o măsură extremă să omori un animale”, este doar una dintre criticile apărute pe rețelele sociale. 

Circulara emisă la 13 noiembrie îi obligă pe proprietarii de animale de companie să își păstreze câinii în permanență în interiorul locuințelor. De

39

asemenea, măsura ar avea drept scop educarea cetățenilor pentru a-și crește animalele de companie în mod civilizat.

Doctorul Jaipal Singh Gill, director executiv al Societății pentru prevenirea cruzimii față de animale din Singapore, a declarat că închiderea permanentă a câinilor în interior poate fi „în detrimentul bunăstării animalului”.

"În loc să interzică plimbarea câinilor, ar trebui educarea proprietarilor de animale de companie cu privire la îngrijirea responsabilă a animalelor de companie. De exemplu, toți cei care dețin animale să-i țină în lesă în orice moment", a mai spus medicul veterinar. 

În conformitate cu noua măsură impusă, proprietarii de animale de companie care sunt prinși plimbându-și câinii în public vor primi un avertisment în primă instanță. Dacă vor fi prinși din nou, vor fi amendați cu sume între 50 de yuani (aproximativ 7 dolari - n.r.) și 200 de yuani. O a treia încălcare va duce la confiscarea și uciderea animalelor de companie de către autoritățile locale.

Mai multe regiuni din China, precum Shanghai, Qingdao și Chengdu au politici stricte, care obligă fiecare gospodărie să nu aibă mai mult de un câine. Iar în Huangshi, rezidenților li se interzice să crească orice câine cu o lungime de peste 45cm.Editor : Alexandra Andronie

Un caz de gripă aviară a fost descoperit în Franța. Sute de găini au fost eutanasiate De Paul Tecuceanu, Marți, 17 noiembrie 2020, 07:112020,

Un prim caz de gripă aviară a fost detectat în Franţa, într-un magazin de animale de companie din Corsica, a anunţat, luni, ministrul agriculturii Julien Denormandie, transmite AFP, citată de Agerpres. “Cazul a fost identificat în raionul de animale al unui centru de grădinărit situat în apropiere de Bastia, în urma observării mortalităţii anormale în rândul

40

păsărilor deţinute”, se precizează în comunicatul ministerului francez al agriculturii. Această detectare a dus la “eutanasierea unei ferme de aproximativ 200 până la 300 de găini”.

În urma acestui caz, ministrul “a decis să plaseze întregul teritoriu metropolitan naţional la un nivel ridicat de risc începând cu 17 noiembrie 2020”, se menţionează în comunicat. În acest context, “măsuri specifice de monitorizare şi limitare a deplasărilor în jurul focarului Haute-Corse au fost imediat puse în aplicare pentru a preveni orice răspândire. De asemenea, se iau măsuri de conservare de către furnizorii şi cumpărătorii care au legătură cu focarul din Corsica”, a adăugat el. Boala a apărut deja în alte ţări precum Rusia, Kazahstan, Olanda, Irlanda sau Marea Britanie.

În ultimele zile au fost depistate cazuri în Belgia, dar şi Danemarca, unde au fost sacrificate 25.000 de păsări de curte. Denormandie nu a exclus posibilitatea ca alte cazuri să fie detectate în Franţa, acest virus fiind propagat prin intermediul păsărilor migratoare. Cu toate acestea, “consumul de carne, foie gras şi ouă şi, în general, al oricărui produs alimentar, nu prezintă niciun risc pentru oameni”, a asigurat ministerul agriculturii din Franţa.

SANATATE si GASTRONOMIE

Alimentele de care trebuie să ne ferim dacă ținem post în timpul pandemiei. Sfaturile Mihaelei Bilic 16.11.2020

A început postului Crăciunului și anul acesta, pentru că suntem în pandemie, e mai important ca niciodată să avem grijă să mâncăm sănătos pentru a ne ajuta organismul. Medicul nutriționist Mihaela Bilic a explicat la Digi24 ce alimente trebuie să evităm și ce alimente trebuie să alegem, pentru a ne crește imunitatea.

„În afara postului spunem că mâncăm „de dulce”. Dar zahărul nu este reglementat în post. Prima mea recomandare pentru persoanele care țin post

41

este să nu facă exces de zahăr, să nu consume în exces produse dulci, pentru că zahărul este nu un nutrient, ci mai degrabă un condiment în viața noastră. Riscăm, în momentul în care nu avem alte alimente care să ne fie pe plac, să dăm iama în dulciuri. Or, ăsta nu e un beneficiu pentru organism”, a spus Bilic.

„Apoi, pe locul 2 vine excesul de grăsime. Atenție mare, dacă vorbim de postul ca la carte, veți vedea în calendarul religios că sunt foarte puține dezlegările la ulei și vin. Deci bunicii noștri știau că a ține post nu înseamnă să mănânci multe uleiuri prăjite, pentru că și uleiul era restricționat în post”, a adăugat ea.

„Metoda de gătire corectă ar fi la cuptor, înăbușit, cu sos sau, și mai bine, ciorbă – o mulțime de preparate tradiționale românești făcute pe bază de legume. Legume multe, ele trebuie să ne fi prietene și în post, și în perioada asta în care avem nevoie de imunitate crescută, pentru că acești pigmenți vegetali care dau culoare legumelor aduc și beneficii miraculoase pentru organism. Cu cât mai multe legume, cu atât mai bine, cu cât mai diferite și mai colorate, cu atât mai bine”, a explicat ea.

„Gradul nostru de imunitate depinde nu doar de alimentație, ci și de gradul de stres. Dacă nu avem un somn de calitate și organismul nostru nu se reface prin odihnă, nivelul de stres are un impact devastator asupra imunității”, a mai spus Bilic.

Ea a avertizat că stresul este unul din factorii care ne determină să mâncăm dulciuri sau alimente care nu sunt sănătoase. Ea adaugă că putem mânca și dulciuri, dar în cantități mici.

Înfometarea populaţiei în comunism prin Programul de Alimentaţie Ştiinţifică. Ceauşescu calcula mâncarea pe care trebuia s-o consume un român 14 noiembrie 2020, 20:30 de Alin Ion

Înfometarea populaţiei în comunism prin Programul de Alimentaţie Ştiinţifică. Ceauşescu calcula mâncarea pe care trebuia s-o consume un român Galantarele erau mai tot timpul goale Programul alimentaţiei ştiinfice apărut la iniţiativa lui Nicolae Ceauşescu ca urmare a dorinţei sale de raţionalizare pentru plata datoriei externe a însemnat, de fapt, un program de înfometare a populaţiei.

Obiceiurile bune se deprind acasă Programul de alimentaţie ştiinţifică a populaţiei a fost lansat în iulie 1982 la şedinţa Comitetului Politic Executiv (CPEx). A urmat o perioadă de austeritate mascată de rolul programului de a

42

îmbunătăţi calitatea mâncării, însă se urmărea să se facă economii importante la bugetul de stat

. „Rezervele guvernelor occidentale de a mai acorda credite pentru o industrie nerentabilă au obligat conducerea partidului să găsească soluţii pentru raţionalizarea consumului şi redresarea economiei. Presiunile Fondului Monetar Internaţional pentru ca guvernul de la Bucureşti să-şi reevalueze planurile de dezvoltare industrială, precum şi perspectiva intrării în incapacitate de plată l-au determinat pe Ceauşescu să anunţe că România intenţiona să-şi achite datoria externă, o povară care a fost aruncată direct asupra populaţiei. Programul, impus într-o perioadă de austeritateeconomică, nu a avut rolul de a îmbunătăţi calitativ alimentaţia românilor, ci a răspuns nevoilor de raţionalizare şi economisire ale regimului“, arată istoricul Mioara Anton în lucrarea CULTURA PENURIEI ÎN ANII ’80: PROGRAMUL DE ALIMENTAŢIE ŞTIINŢIFICĂ A POPULAŢIEI.

Elininarea risipei, raţionalizarea şi calculele obsesiile lui Ceauşescu

Programul, impus într-o perioadă de austeritate economică, nu a avut rolul de a îmbunătăţi calitativ alimentaţia românilor, ci a răspuns nevoilor de raţionalizare şi economisire ale regimului. ADVERTISING Emilian Dobrescu, aflat în fruntea Comitetului de Stat al Planificării, a încercat, în anul 1983, să îl convingă pe Ceauşescu să renunţe la planul său şi să-l adapteze la ceea ce se întâmpla pe plan internaţional, unde se înregistra o criză economică, dar fără un rezultat. „Rezervele guvernelor occidentale de a mai acorda credite pentru o industrie nerentabilă au obligat conducerea partidului să găsească soluţii pentru raţionalizarea consumului şi redresarea economiei.

43

Presiunile Fondului Monetar Internaţional pentru ca guvernul de la Bucureşti să-şi reevalueze planurile de dezvoltare industrială, precum şi perspectiva intrării în incapacitate de plată l-au determinat pe Ceauşescu să anunţe că România intenţiona să-şi achite datoria externă, o povară care a fost aruncată direct asupra populaţiei. Pentru a-şi atinge obiectivul, regimul aimpus noi măsuri menite să disciplineze societatea şi să pună capăt unor fenomene care influenţau negativ economia. Planificarea centralizată – ilustrată propagandistic prin cincinalul calităţii, cincinalul în patru ani şi jumătate sau cincinalul revoluţiei ştiinţifice (1976–1980) – a fost un eşec niciodată recunoscut şi asumat de Ceauşescu. Raţionalizările, economisirile şi stoparea risipei s-au transformat într-o obsesie pentru secretarul general al partidului, care a dispus măsuri ce frizau uneori absurdul“, menţionează Mioara Anton.

Ceauşescu interzicea, în anul 1982, servirea cafelei la mesele şi întâlnirile oficiale. Cafeaua urma să fie înlocuită de un amestec din ciocoare, năut şi orz. Magazinele pentru nomenclatură urmau să fie desfiinţate. Nemulţumirea populaţiei creştea cu privire la aprovizionarea cu produse alimentare de bază, cele mai multe fiind pentru pâine. În toamna lui 1981, prioritară era aprovizionarea populaţiei cu produse agroalimentare de bază (pâine, făină, mălai, carne şi produse din carne, zahăr, ulei şi grăsimi, cartofi, legume şi fructe). Raportul scrisorilor centralizate de Secţia Scrisori şi Audienţe a CC al PCR din 1981 înregistra o creştere a nemulţumirilor cetăţenilor ca urmare a lipsei de pe piaţă a produselor de bază, cele mai multe plângeri fiind înregistrate în judeţele Gorj, Dolj, Vâlcea, Suceava, Cluj, Prahova şi Argeş). Ceuşescu punea aceste deficienţe pe seama risipei şi speculei. De asemenea, secretarul general avea în vedere şi repartizarea diferită a a cantităţii de pâine pentru populaţie.

De asemenea, o comisie urma să elaboreze un program al alimentaţiei raţionale, astfel încât până în anul 1985 să fie majorat consumul de carne pe cap de locuitor şi să se reducă cel de făinoase. „Ceauşescu avea o obsesie pentru calcule. Ajunsese să calculeze chiar numărul de becuri în funcţiune pe apartament sau chiar câte persoane s-ar putea hrăni din carnea unui porc. Aprovizionarea diferenţiată în funcţie de consumul diferenţiat era, în opinia lui Ceauşescu, soluţia prin care s-ar fi redus semnificativ consumul de cereale pe cap de locuitor şi s-ar fi oprit risipa“, arată istoricul. Penurie la toate produsele În cantine nu se mai oferea sferturi de pâine, ci felii, tot la ordinul Ceauşescu. De asemenea, a fost emis un decret referitor la combaterea speculei. Astfel, cei care îşi procurau produse de bază în cantităţi mai mari decât nevoile familiei, riscau pedepse cuprinse între şase luni şi cinci ani de închisoare.

44

Mai mult decât atât, pentru a descuraja traficul cu alimente s-a hotărât achiziţionarea pe bază de buletin de identitate. A apărut, apoi, şi un program de autoconducere şi autoaprovizionare teritorială, prin care populaţia era împiedicată să-li procure alimente din alte zone decât cele în care locuia. Fiecare localitate trebuia să-şi asigure stocul de alimente din producţiile proprii. Penuria se generalizase , iar oamenii începeau să îşi piardă răbdarea. Multe nemulţumiri erau exprimate în scrisorile pe care şi le trimiteau sau le expediau chiar partidului.

„Existenţa omului obişnuit în socialism se redusese la o goană permanentă pentru procurarea alimentelor, în vreme ce în paginile „Scânteii” continuau să se reverse nestingherit informaţii referitoarela bunăstarea socialistă. Era imposibil să vezi sau să găseşti în magazine ceea ce se prezenta în discursurile oficiale. Într-o scrisoare particulară, Karolina Kovács din Mărculeni, jud. Mureş, îşi informa o rudă din Bucureşti că, la Sovata, oamenii atacaseră camionul care transporta pâinea, iar în urma busculadei o femeie îşi pierduse viaţa: «Este mare vânzoleală pentru pâine. Nu am apucat niciodată vremuri ca şi pâinea să fie în cantităţi aşa de puţine. Mai avem probleme cu detergenţii, săpunul şi multe altele»“, consemnează Mioara Anton.

Penuria era generalizată, iar asta a născut o goană a oamenilor pentru a se aproviziona de teamă să nu aibă ce mânca. Cozile erau nelipsite din orice localitate. Se stătea la coadă pentru aproape orice produs: „Un fost înalt oficial al partidului deplângea dispariţia ouălor din magazinele bucureştene.

George Macovescu, fost ministru al Afacerilor Externe, marginalizat în anii ’80 ca urmare a căderii în dizgraţia secretarului general, era dezamăgit de spectacolul trist pe care îl oferea peisajul bucureştean: «De la o vreme, de mai bine de un an, cozile formate din cetăţeni de diferite vârste sunt permanente. Uneori, încep să se formeze de la două noaptea. Cozi la carne, la făină, la ouă, la lapte, la mezeluri, la unt, la cartofi, la fructe, la săpun, la detergenţi»“, prezintă istoricul.

Salamul cu soia

Pentru a găsit soluţii ieftine ca dea de mâncare populaţiei, Ceauşescu a propus în şedinţa CPEx din martie 1982 introducerea unor înlocuitori pentru realizarea de mezeluri. Aşa s-a născut salamul cu soia, care a stat pe buzele tuturor şi dat a fost ca o etichetă a regimului comunist. Apoi, Ceauşescu a venit cu o altă idee năstruşnică; amenajarea de ferme de iepuri pentru consumul intern, dar mai ales pentru export. Nu s-a oprit aici şi a constatat că ciupercile pot să înlocuiască cu succes carnea. Astfel, ocoalele silvice aveau cotă şi pădurarii alergau prin păduri după ciuperci.

45

„Nicio baltă fără peşte“ a fost o altă idee avansată de Ceauşescu. Fiecare judeţ trebuia să predea în jur de 500 de kilograme de peşte, iar asociaţiile pescarilor au fost obligate să predea o parte din ce capturau. Programul de alimentaţie sănătoasă În anul 1982 s-a introdus programul de alimentaţie sănătoasă, după ce Ceauşescu a constatat că românii consumau mai multe calorii decât indicaţia Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

„O comisie formată din 27 de oficiali de partid şi de stat reprezentând Ministerele Sănătăţii, Învăţământului, Comerţului Interior, Clinica de Nutriţie şi Boli Metabolice, Institutul de Cercetări Biologice, Institutul de Cercetări pentru Industria Alimentară etc. a redactat programul prin care se declanşa lupta împotriva caloriilor şi a obiceiurilor culinare nesănătoase ale românilor. Propusă în şedinţa Comitetului Politic Executiv din 20 octombrie 1981, varianta finală a programului a fost adoptată un an mai târziu, la 3 iulie 1982.

Febrilitatea secretarului general pentru a corecta practicile unei alimentaţii defectuoase a dat în cele din urmă rezultate. Ceauşescu a invocat necesitatea alinierii la recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), care preconizau un consum mediu de 2.800 de calorii pentru fiecare persoană. În România anului 1982, statisticile oficiale indicau un consum de 3.300 de calorii, ceea ce însemna că românii mâncau nesănătos, beau prea multă bere şi preferau băuturile răcoritoare. Ceauşescu anunţa că programul era orientativ şi avea un caracter educativ, cetăţenii fiind informaţi asupra pericolelor care le ameninţau sănătatea: «(…) cine vrea să mănânce mai mult n-are decât, dar pot să spun că cine mănâncă mai mult, moare mai repede». În comunicatul şedinţei se preciza că programul stabilea orientativ ce era normal să se consume – cantitativ şi calitativ – în funcţie de vârstă şi sex, specificul activităţii depuse şi efort, de obiceiuri, tradiţii de consum în diferite zone ale ţării, astfel încât să se asigure o stare de sănătate bună a populaţiei“, arată istoricul Mioara Anton. Diferenţă mare dintre statistici şi realitate Programul conţinea şi o anexă cu date exacte ale consumului de alimente pe fiecare categorie în parte. Între 1982 şi 1985 se prevedea consumul pe cap de locuitor între 60-70 kilograme de carne, 8-10 kg de peşte, 260-280 de ou0, 89-95 kg de fructe 70-90 kg de cartofi etc. Programul urmărea, de fapt, tot raţionalizarea alimentaţiei, dar care să fie ascunsă sub acest pretext. Rapoartele oficiale arătau că populaţia era mulşumită de programul de alimentaţie sănătoasă, dar realitatea era cu mult diferită. Tot pentru a elimina consumul în exces, se introduc preparate culinare gata pregătite.

Apare conserva de peşte.

46

La indicaţiile secretarului general, se doreşte o diversificare a meniurilor pentru consumul la domiciliu, care urmau să fie livrate de casele de comenzi. Toate aceste deziderate rămâneau doar pe hârtie şi în statistici, pentru că, în realitate, populaţia suferea de foame. În Craiova,magazinele nu mai fuseseră aprovizionate cu carne din decembrie 1985, ceea cedusese la permanentizarea cozilor şi a busculadelor. Conform scrisorilor, fuseseră avantajaţi cei mai puternici. Către sfârşitul anului 1986, situaţia nu se ameliorase; dimpotrivă, valul de scrisori care s-a revărsat către redacţiile ziarelor centrale semnala dispariţia cărnii şi a produselor lactate din magazine şi pieţe. Singurele produsecare umpleau rafturile alimentarelor erau conservele de peşte. «La «Scânteia» s-au primit sesizări că la Sinaia în faţa magazinelor alimentare se formează cozile începând cu ora 22–24 în speranţa că a doua zi se va aduce ceva. Oamenii muncii reclamau la redacţie lipsa de căldură în apartamente, lipsa de apă caldă şi rece, lipsa gazelor la bucătărie. „Oamenii se simţeau exploataţi şi umiliţi“ În anul 1989, Ceauşescu era nemulţumit de modul în care populaţia Bucureştiului. Cetăţenii se întrebau dacă chiar ştia ce se întâmplă cui adevărat. Secretarul general era orbit de reducerea importurilor şi de achitarea datoriilor. „Din a doua parte a anilor ’80, oamenii şi-au pus întrebarea de ce dispăruseră pâinea, laptele, carnea, brânzeturile, legumele din pieţe şi magazine.

Cine era responsabil pentru deficienţele din aprovizionare şi permanentizarea cozilor? Politicile regimului erau considerate profund nedrepte, iar oamenii se simţeau exploataţi şi umiliţi de o conducere de partid care rămânea surdă la toate plângerile lor. După cum reiese din documentele vremii referitoare la vizitele fulger în pieţele din capitală, dar şi din memorialistică, Ceauşescu era pe deplin informat asupra realităţilor economice ale ţării şi a condiţiilor de trai ale populaţiei.

Orbit dedorinţa de a achita datoria externă, de a creşte rata exporturilor şi de a reduce drastic importurile, Ceauşescu nu fost interesat de sărăcirea generalizată a populaţiei. Programul alimentaţiei raţionale, războiul declanşat împotriva consumului de cafea, soluţiile năstruşnice pentru a suplini absenţa din magazine a cărnii, prin creşterea industrială a iepurilor de casă sau a ciupercilor de pădure, toate acestea arată prăpastia care se deschisese între ei şi noi. Oamenii obişnuiţi, nevoiţi să se lupte pentru a-şi câştiga existenţa, nu au rămas indiferenţi faţă de degradarea accelerată anivelului de trai.

47

DOSAR

George Cățean: cum s-a apucat un fermier premiat de politică Vlad Alexandru 12 noiembrie 2020

În 2019, când a fost ales în Biroul Național Plus, George Cățean s-a trezit numit de presă „Ciobanul din conducerea Plus”, datorită fermei de familie pe care o are la Rotbav, în județul Brașov. Lucru care nu-l deranjează, ci îi chiar îi place, fiindcă în politică vrea să se ocupe tot de agricultură și dezvoltare rurală. În 2020, visează la vaci cu microchipuri – și nu numai că visează, ci a depus un proiect ca să le obțină – și la o legislație care încurajează fermierii mici și medii. Locul în care o poate obține e Comisia pentru agricultură din Senat, până acum fieful PSD-ului și deci al lobby-ului marilor latifundiari agricoli.

Aveți de mai multă vreme, împreună cu frații, un business agricol cu premii internaționale, Ferma Cățean din Rotbav, județul Brașov. Ce înseamnă să ai succes în agricultură?

George Cățean: Ferma Cățean continuă o activitate de familie de mai bine de cinci generații, în ceea ce înseamnă partea de creștere a animalelor și partea de producție, brânzeturi. Ceea ce am făcut noi, în ultimii 10 ani, de când am preluat-o împreună cu ceilalți doi frați, a fost să aducem partea de management, să aducem marketing și să aducem viziune. Mie îmi place să spun că e o fermă integrată. Ce înseamnă asta: înseamnă că ne producem toate materiile prime (lapte și carne, mai ales), la fel cum noi suntem cei care procesăm și comercializăm totul . Și nu facem produse comune, ci cu valoare adăugată. Ceea ce ne-a poziționat foarte bine și ne-a creat o bază financiară solidă și putere de dezvoltare. Și, în plus, ne-am conturat și segmentul de piață, nu ne-am canibalizat cu ceilalți producători.

Referitor la partea de marketing – pentru că eu am studiat marketingul -, trebuie să vă spun că sunt „piețar” de copil, de când am mers pentru prima

48

oară la piață să vând brânză. Cred că afli destule despre marketing la tarabă. Dar, după studii, am sesizat nevoia de a atesta și comunica un lucru pe care îl aveam, calitatea foarte bună a produselor noastre. Din 2012, am început să participăm la diferite competiții și alte evenimente care veneau să ne confirme calitatea. Atunci am primit eticheta de cea mai bună brânză din Balcani. În 2015, am obținut o stea de aur – echivalentul unei stele Michelin în industria noastră, decernată de Institutul de Calitate de la Bruxelles(ITQI). În 2020, am obținut titlul de Cea mai bună brânză de oaie din lapte crud, e vorba de un ITA – International Test Award, din Italia. În materie de scheme de calitate naționale, am mers pe label-ul de produs tradițional, care pe lângă notorietate ne-a adus și avantaje fiscale, fiindcă acestea există. Și de curând, din 2020, suntem și fermă eco.

Iar la nivel de strategie, am tratat întotdeauna animalele cu respect. Nu vedem animalul ca o mașinărie care produce lapte sau ca o mașinărie care produce carne, ci am avut o altă viziune. Am preluat din agricultura tradițională lucruri ca mersul cu vacile și oile pe pășune, ceea ce le asigură o calitate mai bună a vieții și nouă, o perioadă mai mare de exploatare.

Câți fermieri, cu sau fără studii, de vârsta Dvs. cunoașteți?

George Cățean: Dacă e să vorbesc de generația mea – segmentul 25-35 de ani, să zicem, fiindcă eu merg pe 34 de ani -, sunt destul de puțini. Dar încep să văd interes la cei mai tineri, în jur de 20 de ani. Într-adevăr, în agricultură există o problemă legată de schimbul de generații. Printre cauze e faptul că e o muncă grea, care nu este recompensată material îndeajuns. Acolo unde un fermier câștigă un leu, o altă persoană poate câștiga de zece ori mai mult – și cu mai puțin efort și mai puțină implicare. Mai e și faptul că munca de fermier nu este recunoscută, valorizată social. Mulți o văd într-o zonă murdară, legată de vechiul tip de agricultură și de fermă. Deși cu procedee și tehnologii moderne nu mai este așa. Apropo de generația mea, cei care au prins taurul de coarne și s-au apucat de agricultură sunt exemplu de bune practici. Tinerii aduc cu ei tehnologii noi și abordări de genul smart agriculture. Mai ales că există și finanțări care îi favorizează pe cei care vor să se apuce de agricultură. Dacă se va schimba ceva în agricultură, va conta și interesul tinerei generații pentru tehnologiile inteligente. Am aplicat și noi, la Ferma Cățean, pentru un proiect smart – ceea ce avem acum e tehnologie de ultimă oră, dar nu e încă în zona smart. Dorim să folosim un tip de implanturi pentru vaci, care îmbunătățesc evidența pe care o ai asupra animalului, bineînțeles fără a afecta calitatea vieții acestora. Facem acum acest pas.

49

Deși ceea ce simt eu, ca potențial beneficiar alt tehnologiilor smart, e faptul că acestea nu sunt pregătite pentru micii fermieri. Există o ofertă foarte bună pentru marii fermieri, mai ales în zona de vegetal.

Recent, ați făcut pasul către politică, așa că vă vom întreba: ce importanță au aceste lucruri pentru consumatorul autohton, care vede roșii de import, fără gust, sau carne comestibilă, dar fără calități deosebite, în supermarket? Pare o situație fără speranță, agricultura românească e în mare suferință – se produce puțin, iar atunci când se produce, nu are gust. Nu e greu să construiești, în politică, pentru a schimba asta?

George Cățean: Nu mi se pare greu. Vă voi da două exemple de probleme ale căror soluții nu sunt chiar atât de abstracte și de departe de noi. În primul rând, în agricultura mare, pe suprafețe mari. Acolo producem, oarecum, cantitate, dar ar trebui să producem și un pic de calitate. Ori zona de smart agriculture s-a dezvoltat foarte tare și poate înlocui partea de chimie din prezent. E o oportunitate importantă, dacă ne gândim că e asociată cu fonduri și reglementări europene de amploare. Ne trebuie doar puțină limpezime internă ca să realizăm un restart, mai ales dacă vom putea adăuga valoare în etapele de depozitare și procesare.

Să ne uităm acum la micii fermieri. Voi remarca aici că Germania și Austria au o schemă de calitate recunoscută la nivel european, legată de conceptul de Heumilch – lapte din iarbă, sau din fân. Fermierii noștri produc laptele ăsta, din iarbă sau din fân, dar se simt înapoiați tehnologic, pentru că nu folosesc altceva în furajarea vacilor, așa cum fac marii fermieri. Dimpotrivă: avem lapte de calitate, avem cine să îl producă, dar laptele ăsta nu e recunoscut și e mai prost plătit decât cel industrial. O treime din suprafața agricolă a României e pășuni, pășuni de înaltă calitate, confirmate din punctul de vedere al biodiversității. Avem utilizatori de pășuni, deci avem lapte – fie de vacă, fie de oaie. Singurul lucru care ne lipsește e o etichetă. O etichetă care va fi recunoscută și îi va garanta fermierului nu doar un nivel de subzistență, ci chiar o situație materială bună. Iar consumatorul va ști și el cum să aleagă un produs de calitate.

Soluțiile pentru agricultura românească sunt la îndemâna noastră. Cei de până acum le-au ignorat din incompetență sau indiferență pentru nevoile celor care trăiesc și muncesc în ruralul românesc. Scopul meu este să pun agricultura, satul românesc, tradițiile și viața sănătoase pe locul pe care îl merită. Programul meu politic poate fi găsit și citit pe www.georgecatean.ro.

Cum ați decis să intrați în politică?

50

George Cățean: În 2013 am avut un proiect. Un proiect fain, european, pe care îl coordonam la 26 de ani. S-a numit „Transhumanța” și am refăcut un drum din România în Polonia, cu 300 de oi. Am făcut 1.400 de kilometri în 100 de zile. Am mers pe la diferite instituții, locale și mai apoi centrale, cu proiectul, ca să primim sprijin – și aveam nevoie mai degrabă de un patronaj decât de resurse financiare. Și am văzut câtă nepăsare și indiferență e din partea autorităților. Atunci s-a produs un clic în capul meu și am spus: trebuie să fac mai mult decât fac acum.

Tot pe atunci, s-a mai întâmplat ceva: l-am descoperit pe Dacian Cioloș, care era comisar european pentru agricultură. I-am scris un mesaj pe Facebook, iar la câteva zile m-a sunat unul dintre asistenții lui, care ne-a programat o întâlnire, la Reprezentanța Comisiei Europene, la București. Noi am întârziat, fiindcă nu cunoșteam orașul, dar am reușit să facem o poză. Am pus-o în mapa de prezentare, în față, iar de atunci lucrurile s-au schimbat foarte mult. Dacian Cioloș nu a putut fi la inaugurarea evenimentului, pe 11 mai 2013, dar a ajuns la o săptămână după, la Sighișoara. Atunci i-am cunoscut echipa și mi-am dat seama ce fain e să lucrezi cu un astfel de om. Am mai ținut legătura și după ce Cioloș a devenit prim-ministru, iar în 2017 m-a chemat în platforma „România 100”, care nu era o organizație politică, dar ne-a strâns pe cei care voiam să aducem schimbarea în România. Atunci când ni s-a propus să migrăm în zona politică, am făcut-o, fiindcă mi-a plăcut foarte mult cum lucrasem doi ani de zile.

Mai e un lucru, pe care vi-l spun din perspectiva mea personală, a antreprenorului. Astăzi, dacă am un leu, el e pentru mine un leu. Dar în cazul în care lucrurile nu merg cum trebuie, leul meu s-ar putea să fie 60 de bani, 70 de bani… și-atunci mă concentrez degeaba doar pe eforturile pentru business-ul meu. Politica e un mod în care pot preveni ca lucrurile să nu meargă cum trebuie.

USR Plus este în esență un partid urban, care se adresează tinerilor. Cum se integrează preocuparea pentru agricultură în asta?

George Cățean: Noi, în Plus, am simțit potențialul pe care îl are și mediul rural de la bun început, faptul că avem o obligativitate să ne adresăm și ruralului. În 2019, când s-a format Biroul Național, structura de conducere a partidului, am primit din partea presei eticheta „Ciobanul de la conducerea Plus”. Nu mă deranjează și chiar îmi place. Atunci am început să construim o rețea de responsabili rurali. Avem în fiecare județ un responsabil legat de mediul rural. Această rețea ia pulsul din rural, identifică potențialii membri,

51

își propune să aducă Plus la firul ierbii, cum ne place nouă să spunem. Iar acum această strategie continuă și în alianța cu USR.

De ce ar trebui să vă voteze alegătorii?

George Cățean: În primul rând, în ultimii ani am dovedit că se poate într-o zonă în care majoritatea dintre noi cred că nu se poate. În agricultură, există tentația de a te plânge și a te baza pe subvenții. Noi am căutat să fim productivi și am reușit. Iar asta cred că spune despre mine că pot livra ceea ce am promis. Și mai spune ceva: nu am intrat în politică pentru ca să mă căpătuiesc. Am construit timp de zece ani o fermă premiată, nu am nevoie de banii statului și nici de combinații politico-financiare.

Alegătorii mei mai trebuie să știe un lucru, legat de criza de integritate din politica românească: provin dintr-o familie și dintr-o zonă în care cuvântul e cuvânt. Puteți verifica acest lucru la toți colaboratorii și cunoștințele mele.

În fine, cred că am intrat în politică la momentul oportun, fiindcă e nevoie să facem un schimb de generații. Și în agricultură, și în mediul rural în general, și în politică.

Sloganul Dvs. e „De la Sat în Senat”. De ce au nevoie fermierii de un senator?

George Cățean: Pentru că, din păcate, vocea ruralului nu e dusă foarte des în parlament. Iar în Senat, în Comisia de Dezvoltare Rurală și Industrie Alimentară, se creează majoritatea inițiativelor legislative. Așa că mă duc să susțin, dar mai ales să creez și să propun niște inițiative. Și mai e un lucru  despre care s-a vorbit mai puțin, dar contează foarte tare: această comisie a fost, în ultimii zece ani, cumva, prizonierul PSD-ului. Iar asta înseamnă că interesele marilor fermieri au fost foarte bine reprezentate, cu un lobby puternic în defavoarea celor mici. Oricine are dreptul la o șansă.

Bugetul Uniunii Europene pentru anii 2021-2027 are o structură diferită față de exercițiul financiar anterior. La asta se adaugă fondul pentru lupta anti-COVID, care e foarte consistent. Care sunt oportunitățile pentru agricultură?

George Cățean: Există foarte multe aspecte care țin de specificitățile României. Întâi e vorba de faptul că fermierul nu e informat, nu e implicat, nu are parte de o consultanță adecvată și sigură. Proiectele europene înseamnă asumare și consecințe din punctul de vedere al aplicantului. Iar aici, în momentul în care voi fi în Parlament voi avea o propunere care să rezolve această situație. În general îmi propun să facilitez rămânerea – sau chiar revenirea – în mediul rural. Inclusiv a diasporei, care dispune de

52

resurse financiare, dar și de know-how, care va putea crea plusvaloare și o economie locală. Premisele și oportunitățile din următorii ani se leagă de Fondul de Reziliență, de Programul Național Strategic și Politica Agricolă Comună. Ele trebuie foarte bine declinate pe specificul României. Fiindcă acum există un mit, „Europa nu ne lasă”. Europa ne lasă! Ea a creat un cadru pentru toate țările, iar alte țări au făcut treabă mult mai bună sub același cadru. Asta dovedește că noi nu știm să traducem și implementăm acest cadru așa cum ține de specificul nostru. De ce? Fiindcă nu e cunoscută realitatea din teren.

Unde vă vedeți peste două mandate parlamentare, să zicem? Vreți să deveniți ministru al agriculturii, președinte al țării…?

George Cățean: Mi-ar plăcea foarte mult să lucrez și la nivel european. Mă atrage tot ce înseamnă politica agricolă comună, mă atrage viziunea extinsă despre dezvoltarea rurală. Putem găsi oameni care pot reprezenta România în Europa, dar putem aduce și interesele Europei acolo unde trebuie. Pentru că România e o țară, dar de fapt țara mare e Uniunea Europeană. (P)

https://www.capital.ro/george-catean-cum-s-a-apucat-un-fermier-premiat-de-politica.html

* * *

https://revistafermierului.ro/images/banners/2020/link_cu_detalii_banner_anunt.jpg

53

Cum alegem cea mai sanatoasa branza. Ce mic test ne invata un producator autentic sa facem acasa Ionela Stanila,

Sortimentele de branzeturi apetisante existente pe piata ne fac de multe ori sa uitam care sunt de calitate sau nu. Exista indicii clare care ne pot arata daca o branza este sanatoasa sau nu.Branza produsa exclusiv din lapte isi mentine fermitatea, nu se dizolva la fierbere, este onctuoasa si se transforma in crema daca o faramitezi intre degete. Ioana Rainea, din Calarasi, e experta in prepararea branzei. La cei 77 de ani, tanti Ioana spune ca nu a mancat branza din comert niciodata. De 35 de ani o prepara acasa si o vinde la piata. ,,Nu am consumat niciodata branza de la magazin, am avut animalele noastre si am facut branza curata. Nici nu stii ce cumperi. Am auzit si eu de Feta aia bulgareasca, boala curata! Cum sa coste 8-10 lei un kilogram de branza Eu nu inteleg cum asemenea mizerii au loc pe piata",, se intreaba producatoarea.Ioana Rainea detine, alaturi de copii sai, o ferma cu 30 de vaci si aproximativ 1.000 de oi. Prepara zilnic sute de kilograme de branza si spune ca nu a obosit niciodata.

,,E munca multa, dar e si satisfactia ca mananci ceva sanatos. Clientii nostri stiu despre ce vorbesc. Eu fac branza din cheag si lapte. Atat, asta e reteta pe care o folosesc. Cheagul natural este pastrat de la miei. Primavara cand ii taiem, din stomac se pastreaza aceasta pielita, cheag se numeste. Se spala bine cu sare, cu bors si cu apa, iar apoi se usuca. Se pastreaza cateva luni bune. La branza pui un praf si iese marfa de cea mai buna calitate", povesteste femeia. Ioana Rainea, producator de branza din Calarasi FOTO I.S.La ce trebuie sa fim atenti Tot ea ne explica si care sunt aspectele de care trebuie sa tinem cont atunci cand cumparam branza. In primul rand trebuie sa fim atenti la culoare. Branza de oaie nu este alba ca cea de vaca ci merge spre galbui, caci laptele de oaie este mai gras decat cel de vaca. Si la aspect trebuie sa tinem seama: branza din lapte are orificii de aer in interior si nu are consistenta untului. Ca sa fiti siguri ca ati cumparat un produs de calitate, sanatos, puteti sa faci un mic test. Se pune o bucatica de branza la desarat.

54

Pusa in apa, branza din grasimi vegetale se inmoaie, cea din lapte isi mentine fermitatea. Si la fierbere ne putem da seama foarte usor: branza din lapte nu trebuie sa se dizolve, explica tanti Ioana.Zi de zi, in piata Orizont, alaturi de o nepoata, Ioana Rainea vinde branza. Sunt zile in care castiga mai multi banuti, in altele nu vinde nimic. Marfa se vinde cu preturi cuprinse intre 15 lei, pentru un kilogram de urda, si 30 de lei, un kilogram de branza veche de oi. Intr-o saptamana vinde 5-60 de kilograme, cam 4 cutii cu branzp. Ar fi si mai bine daca am da mai mult, dar omul de uita la pret si nu-i convine. Doar cei care doresc sa manance sanatos stiu ca noi avem marfa de calitate.Pretul branzei din lapte nu poate fi foarte mic, asta pentru ca un kilogram de branza se obtine din 7-10 litri de lapte, care pe piata, la tarani, nu are pret sub 2,5 lei/kg, prin urmare nici branza nu poate costa mai putin de 10-15 lei/kg.Cum arata produsele din grasimi vegetale

O branza facuta din grasimi vegetale va fi mai alba decat una obtinuta numai din lapte. De asemenea, textura este diferita de la un tip de branza la altul. Branza din grasimi vegetale este mai compacta si mai moale, pe cand cea din lapte este mai aerata.Legea nu interzice adaosurile de lapte praf si grasimi vegetale in produsele pe baza de lapte proaspat. Insa fabricantul este obligat sa mentioneze clar acest lucru pe eticheta si nu mai are voie sa foloseasca de foloseasca denumirile consacrate: unt, smantana, telemea.Pensionara vinde branza sanatoasa in piata Orizont FOTO I.S.O branza neteda trebuie sa va dea de gandit, intrucat branza adevarata are orificii de aer in interior. Daca acestea nu exista, sa luati in calcul ca branza este falsificata cu clorura de calciu.Clorura de calciu intareste produsul. Taiati o bucata cat o cutie de chibrituri. Congelati-o si verificati a doua zi, dupa ce o dezghetati, daca a devenit sfaramicioasa. In acest caz, e contrafacuta. Daca nu aveti timp, puneti bucatica in apa fiarta. Nu trebuie sa se topeasca mai mult de 40% la fierbere, altfel e 80% margarina.Cand este pusa la desarat, in cazul in care laptele nu a fost de calitate, se va inmuia, dar daca laptele a fost bun, va ramane ferma. Branza adevarata nu va avea niciodata consistenta untului, acesta este un alt truc la care trebuie sa fim atenti.

Branza naturala FOTO I. S.Iar daca punem o bucata de branza la fiert si se dizolva, inseamna ca nu contine lapte, principalul ingredient al acestui aliment extrem de iubit, care atunci cand este de calitate, reprezinta o sursa importanta de proteina.Branza naturala se observa cu ochiul liber FOTO I.S.Va mai recomandam si:

* * *

55

Pensiunea Casa Muntelui introduce asigurare storno cu acoperire Covid19 în pachetele turistice A.P. Miscellanea / 17 noiembrie

Proprietarii pensiunii Casa Muntelui, din Fundata, au introdus în pachetele turistice o asigurare de tip storno. Aceasta este oferită gratuit celor care achiziţionează un sejur la pensiune şi include beneficiul recuperării a 90% din suma achitată dacă, din motive neprevăzute, inclusiv diagnosticarea cu virusul SarsCov2, clienţii nu mai pot onora pachetul turistic achiziţionat, potrivit unui comunicat de presă.

Remus Vişan, co-proprietar al pensiunii spune: "În contextual actual, ne-am dorit să le punem la dispoziţie clienţilor noştri un produs inovativ, care să le ofere turiştilor o protecţie financiară. Asigurarea storno este inclusă în tariful sejurului şi acoperă riscuri multiple, cel mai important fiind, în situaţia de faţă, cel al diagnosticării cu Covid 19. Am inclus această asigurare storno, gratuit, la toate sejururile plătite integral, în avans, indiferent că sunt achitate cash sau cu vouchere de vacanţă. Suntem prima pensiune care oferă un asemenea serviciu turiştilor săi, din dorinţa de a le veni în ajutor".

Asigurarea este oferită în parteneriat cu Eurolife FFH Asigurări, companie cu peste 12 ani de experienţă pe piaţa locală de asigurări.

Mădălin Măncilă şi Remus Vişan au preluat, la începutul lunii octombrie, pensiunea Casa Muntelui, din Fundata, judeţul Braşov. Proiectul reprezintă pentru cei doi o variantă de reinventare antreprenorială în contextul în care business-ul lor principal a fost grav afectat de pandemie.

Mădălin Măncilă, co-proprietar al pensiunii Casa Muntelui a explicat: "Per total,turismul a scăzut cu 60%, dar businessul agenţiilor de turism a scăzut

56

dramatic, cu 90%. A trebuit să ne reinventăm, să încercăm să ne adaptăm la situaţia din piaţă şi aşa am decis să preluăm pensiunea Casa Muntelui. Suntem cunoscuţi în rândul celor care lucrează în corporaţii, am avut mulţi oaspeţi în această perioadă care au lucrat remote. Suntem un caz fericit pentru că avem câte 2-3 weekenduri vândute în avans şi, până în prezent, nu am avut anulări. Chiar şi aşa, oamenii sună şi ne pun multe întrebări, inclusive dacă este sigur să se cazeze la noi".

Pensiunea Casa Munteluiare o capacitate de 14 camere duble şi a fost construită în 2008, fiind evaluată în prezent la 900.000 de euro. Preţul unei nopţi de cazare este, în medie, 300 lei/cameră, cu mic dejun inclus.

* * *

Monitorizarea culturilor prin satelit ca instrument pentru furnizorii de inputuri noiembrie 15, 2020 agrimanet

Monitorizarea culturilor prin satelit ca instrument pentru furnizorii de inputuri: construirea de conexiuni durabile cu clienții

Pandemia a arătat cât de cruciala este menținerea unor legături stabile și eficiente între furnizorii de inputuri, fermierii și alți jucători din industria agroalimentară. Această cooperare a permis multor companii să evite colapsul, în principal datorită rolului critic al lanțului de aprovizionare. Deci, care este scopul său principal?

Ca armă competitivă în economia digitală modernă, lanțul de aprovizionare este axat pe găsirea unor abordări eficiente de afaceri și a unor noi modele de afaceri. Capacitățile sale avansate se traduc direct în performanțe tangibile și măsurabile în afaceri, deoarece acestea ajută companiile să își realizeze propriile aspirații. Atunci când creăm un mediu eficient al lanțului de aprovizionare, tehnologiile digitale sunt utile.

Tehnologiile de precizie AG, ca element constitutiv, oferă soluții favorabile fiecărui jucător, iar acum vom analiza aceste elemente cheie.

57

Optimizarea cheltuielilor

Prin monitorizarea prin satelit, fermierii își pot controla cheltuielile cu îngrășămintele și alte produse de protecție a plantelor. Analiza promptă și precisă a domeniilor lor vaste îi ajută să evite cheltuielile nerezonabile și să economisească bani pentru alte necesități. Pe baza datelor prin satelit, fermierii pot estima cu precizie o imagine de ansamblu asupra cantităților de produse de care vor avea nevoie. Mai mult, utilizarea instrumentelor agricole de precizie facilitează depășirea problemelor legate de depozitarea mărfurilor neutilizate.

La fel ca fermierii, furnizorii pot beneficia de monitorizarea culturilor, deoarece tehnologia le permite să își organizeze mai eficient fluxul de lucru. De fapt, furnizorii pot estima cantitatea de bunuri pentru cultivarea plantelor și îngrijirea pe care agricultorii trebuie să o acorde pentru un sezon. Cu aceste date, ei sunt capabili să își adapteze propriile capacități la necesitatile actuală a pieței. Informații despre vreme sau productivitatea câmpului obținute de la sateliți pot fi, de asemenea, utilizate pentru a dezvolta propuneri de marketing.

Construirea de relații strategice

Fermierii care folosesc tehnologii de precizie sunt pregătiți pentru parteneriate strategice cu furnizorii. Ei dețin date arhivate despre starea câmpurilor lor și vegetația actuală. Sunt conștienți de nevoile lor și pe baza acestor informații pot achiziționa în avans îngrășăminte, semințe sau alte produse de protecție a plantelor.

O abordare bazată pe date în agricultură oferă agricultorilor posibilitatea de planificare pe termen lung, ceea ce duce la contracte pe termen lung. Monitorizarea prin satelit îi ajută pe fermieri să urmărească starea de vegetație a culturilor, astfel încât să poată experimenta cu eficiența diferitelor produse. Fermierii oferă feedback furnizorilor care, la rândul lor, pot face previziuni și pot ajusta strategiile de vânzare. Prin urmare, fiecare jucător poate beneficia de cooperarea lor în lanțul de aprovizionare.

Experimentați monitorizarea prin satelit

Fermierii sunt cunoscuți pentru conservatorismul lor. Monitorizarea prin satelit îi ajută să renunțe la prejudecăți și să exploreze noi abordări. Cu datele vizualizate, pot testa diverse strategii și pot descoperi noi metode de lucru. De exemplu, pot efectua experimente pentru a compara recolta sau starea de vegetație a diferitelor soiuri ale unei anumite culturi pe câmpurile lor. Testele similare cu rezultate precise pot fi efectuate pentru îngrășăminte.

58

În plus, unele platforme, cum ar fi AgrimaSat, măsoară și umiditatea solului. Această caracteristică este o oportunitate excelentă pentru producătorii de echipamente de irigații de a-și testa produsele și de a demonstra capacitățile lor potențialilor clienți.

Dar furnizorii?

Construirea de relații de încredere și transparente cu fermierii este punctul central al activității lor. Accesul la și așa-numitele date ale fermierilor le aduce beneficii considerabile. Pe baza acestor informații, apare o metodă mai simplă de producere a bunurilor necesare pe piață. Fermierii pot fi, de asemenea, veriga care ajută publicul informat să înțeleagă modul în care tehnologia este utilizată în siguranță pentru a produce alimente.

Tehnologiile de precizie AG sunt utile atunci când furnizorii doresc să își îmbunătățească serviciile. Le permite să ajusteze procesele de producție, să rămână relevante și să își mențină avantajul. Prin urmare, cooperarea între verigile lanțului de aprovizionare facilitează dezvoltarea relațiilor de afaceri durabile și atingerea obiectivelor comune.

Agricultură și tehnologii avansate

Nu în ultimul rând, industria alimentară se confruntă cu tot mai multe provocări pe măsură ce populația planetei crește exponențial. Alături de cererea de culturi. Această problemă nu poate fi rezolvată doar prin creșterea numărului de ferme. Dimpotrivă, fermierii caută modalități convenabile de a le trata și de a scoate mai mult din fondul actual de resurse. Cu tehnologiile de precizie ag, soluțiile inovatoare nu sunt o provocare, ci cursul normal al acțiunilor.

Furnizorii nu pot sta departe de revoluția tehnologică din agricultură. Dimpotrivă, trebuie să se angajeze activ în proces. Colaborarea lor cu fermierii contribuie la creșterea eficienței.

* * *

Localitatea Isalnita recunoscuta pentru numarul mare de legumicultori! In serele lui Manuel Nicolae este primavara. De sarbatori vom avea trufandale pe masa De către17 noiembrie 2020

Astazi am ajuns in comuna Isalnita din judetul Dolj, o localitate recunoscuta pentru harnicia oamenilor. Din tata-n fiu isi transmit dragostea pentru legumicultura si fata de pamant. De cate ori nu cautati in piete trufandalele de Isalnita?

59

Astazi am cunoscut o famile care de peste 30 de ani se ocupa cu legumicultura. Emanuel Nicolae fiul familiei Nicolae, are 38 de ani si spune ca la varsta de 18 ani a plecat de acasa. A ajuns in Portugalia si s-a angajat intr-un oras turistic ca spalator de vase.  Usor, usor a devenit ajutor de ospatar intr-un local de lux ce pregatea mancaruri pe baza de peste.

„Acolo am invatat portugheza ne spune Emanuel zambind. M-am intors in tara si cu ce castigasem acolo am inceput sa investesc in solarii. Peste 3000 de metri patrati cultivati cu ridichii, ceapa verde, usturoi verde, spanac, praz, marar, patrunjel, vintete, rosii si ardei. Pentru ca banii nu mi-ajungeau sa ma dezvolt am plecat in Anglia. Ce credeati ca faceam acolo impreuna cu sotia? Culegeam narcise…pana seara culegeam intre 15-20000 de fire de narcise, castigam 100 de lire pe zi. Ii innebuneam pe straini.

Romanii culegeau cu bulgarii, dar acestia culegeau doar de 30 lire sterline. Noi romanii suntem harnici si determinati. Aici am invatat engleza, continua Emanuel. Tot ce strangeam investeam in ferma din Isalnita. Eu nu m-am putut acomoda niciodata in strainatate, dar ma duceam sa fac rost de bani. Imi iubesc tara si iubesc pamantul. Imi place ce fac, desi muncim foarte mult. La inceput imi era rusine sa vand in piata, acum insa eu sunt primul din familie care vinde marfa. O vindem in Sibiu, dar si in alte orase. Sotia, mama, tata, toti muncim si vindem la piata. N-avem oameni sa ne ajute. Le oferi, masa, cazare, salariu si tot nu vor sa munceasca. Noi producem tone de legume pe an. Uitati aici am descarcat cateva tone de balegar, folosim ingrasamant natural, pentru a simiti gustul de produse romanesti.”

60

Familia lui Emanuel cu asta se ocupa de 30 de ani. Mama tanarului ne spune ca a vandut in toate pietele din tara. Acum a venit randul lui Emanuel, sa continue ce am facut noi. Noi il ajutam cu tot ce putem, stam si cu cei doi nepoti, dar si muncim in solarii si la camp.

Inca o poveste de succes presarata cu multa truda si sacrificii dar si cu bucuria de a face ce-ti place in tara ta. Locuitorii din Isalnita sunt harnici, decenti, casele construite sau reamenajate in aceasta localitate sunt elegante, facute cu bun gust, asa cum sunt si isalnitenii.

* * *

Studiu: Am trecut de punctul critic. Reducerea la zero a gazelor cu efect de seră nu va mai opri schimbările climatic Oana Racheleanu in Schimbări Climatice 17 November 2020

Umanitatea a trecut de punctul critic în care ar fi putut opri schimbările climatice, arată un studiu nou. Chiar dacă emisiile de gaze cu efect de seră vor fi reduse la zero, temperaturile ar putea continua să crească multe secole după aceea, mai zic autorii. Totuși, mai mulți experți s-au pronunțat sceptici în legătură cu modelul de analiză folosit în studiu.

61

„Lumea a trecut deja de un punct de unde nu se mai poate întoarce, privind încălzirea globală”, relatează autorii studiului publicat în revista britanică Scientific Reports. Singurul mod de a opri încălzirea, spun ei, este „extragerea unei cantități enorme de dioxid de carbon din atmosferă”.

Oamenii de știință au creat modele ale efectelor reducerilor emisiilor de gaze cu efect de seră asupra schimbărilor climatice ale Pământului de la 1850 la 2500 și au creat proiecții ale temperaturii globale și ale creșterii nivelului mării.

„Potrivit modelelor noastre, omenirea este dincolo de punctul critic atunci când vine vorba de oprirea topirii permafrostului folosind reducerile de gaze cu efect de seră ca instrument unic”, autorul principal Jorgen Randers, profesor emerit de strategie climatică la BI Norwegian Business School, a declarat pentru AFP, citat de USA Today.

Studiul prevede că până în anul 2500, temperaturile planetei vor fi cu aproximativ 3 grade Celsius mai calde decât în 1850, iar nivelul mării va fi cu aproximativ 3 metri mai înalt.

„Dacă vrem să oprim acest proces de topire, trebuie să facem ceva suplimentar – de exemplu, să absorbim dioxidul de carbon din atmosferă, să-l depozităm sub pământ și să facem suprafața Pământului mai luminoasă”, a spus Randers.

Pentru a preveni creșterea temperaturii globale și a nivelului mării după încetarea emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru a limita efectele potențial catastrofale asupra ecosistemelor Pământului și a societății umane, cel puțin 33 de gigatone de dioxid de carbon ar trebui să fie îndepărtate din atmosferă în fiecare an începând cu 2020, prin metode de captare și stocare a carbonului, conform autorilor.

62

Totuși, alți experți s-au pronunțat sceptici cu privire la modelul computerizat utilizat în studiu.

„Modelul climatic pe care l-au folosit este de complexitate foarte scăzută. Nu reprezintă în mod realist tipare de circulație din atmosferă, cum ar fi circulația oceanelor etc. Deși astfel de modele pot fi utile pentru inferențe conceptuale, predicțiile lor trebuie luate cu mare scepticism. Modele climatice mult mai realiste care rezolvă dinamica la scară largă a oceanului, a atmosferei și a ciclului carbonului, nu produc schimbări dramatice pe care autorii le susțin în baza modelului lor foarte simplificat”, a avertizat meteorologul Universității Penn State, Michael Mann.

„Ce face studiul este să atragă atenția asupra faptului că reducerea emisiilor de carbon la zero până în 2050 este doar începutul acțiunilor noastre pentru a gestiona schimbările climatice”, a declarat Mark Maslin, profesor de climatologie la Universitatea College din Londra.

* * *

Paltformă de gunoi, amenajată cu bani de la Banca Mondială 17 noiembrie 2020

Despre necesitatea unei platforme de gunoi se vorbește de mult timp, însă numărul celor care au o asemenea investiție la standardele cerute nu este, din păcate, foarte mare.

Un amplu program derulat în ultimii ani prin Ministerul Apelor și Pădurilor a mai diminuat din aceste lipsuri din mediul rural, iar unele primării au accesat banii puși la bătaie prin Banca Mondială. Mărăcineni, comună aflată la doar 3 kilometri de municipiul Buzău, este una dintre ele. După doi ani de lucrări, în 2020, platforma de gunoi este funcțională.

63

Platforma de gunoi de la Mărăcineni are 2500 de metri pătrați, ziduri betonate și bazin pentru fracție lichidă. Capacitate de depozitare este  de 300 de metri cubi, suficientă să deservească întreaga comunitate, fermele și microfermele din comună. Investiția totală s-a ridicat la 1,8 milioane de lei, iar avantajele sunt numeroase.

Primarul Constantin Dumitru spune că pânza freatică este foarte aproape, iar în trecut, pe când oamenii depozitau gunoiul de grajd la voia întâmplării, au existat probleme serioase cu apa din sate. Din martie 2020 însă platforma a devenit funcțională așa că acum oricine are nevoie are unde să depoziteze gunoiul corect.  

Edilul comunei Mărăcineni spune că nu este greu să faci o asemenea investiție în comună, partea cea mai dificilă fiind birocrația.

* * *

Daniel Botănoiu analizează impactul COVID în agricultură, alături de alți experţi internaționali Viorela Pitulice La nov. 16, 2020

Fostul secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu, se numără printre autorii unei lucrări de mare actualitate: “Editors Integrated Risk of Pandemic: Covid-19 Impacts, Resilience and Recommendations”, publicată la editura Springer.

Consultantul român semnează, alături de autori din toată lumea, capitolul “Impact of COVID in agriculture” într-un an 2020 atipic ce va rămâne în istorie.

„Sunt onorat pentru că, după recunoașterea meritelor venite din partea Republicii Franceze, iată că acum apare și această carte, ce este rezultatul muncii unei echipe internaționale. Sper ca aprecierile muncii mele să vină și de “acasă”! Anul 2020 a fost atipic și a adus în atenția tuturor importanța agriculturii în viața întregii omeniri prin impactul pe care pandemia provocată de COVID-19 l-a avut asupra noastră, a tuturor. Nu vom uita ușor

64

ce s-a întâmplat în acest an, dar cu siguranță această lucrare va fixa în mintea cititorilor elemente definitorii pentru a înțelege mai bine rolul covârșitor pe care îl are tot universul agriculturii într-o economie funcțională”, a declarat pentru FoodBiz Daniel Botănoiu.

El spune că se simte privilegiat să facă parte, pentru prima dată, dintr-o echipă extrem de selectă, alături de profesori universitari din Timișoara, cu care a analizat impactul avut de pandemia de COVID.

Editura Springer este una dintre cele mai mari edituri ce dispune de impresionante colecții și arhive de cărți electronice STM și HSS, precum și de o gamă vastă de jurnale și cărți hibride.

* * *

Craiova nu renunță la Târgul de Crăciun. Comercianții, plasați în Piața Mihai Vitezul și Piața Buzești e Maria CERNĂTESCU17 noiembrie 2020

Târg de Crăciun în Craiova

Primăria Craiova nu renunță la Târgul de Crăciun. În condițiile în care administrațiile locale din țară și marile orașe europene nu mai iau în calcul pregătirea acestor târguri, în Craiova este exact invers. Administrația locală nici nu se gândește că evoluția pandemiei este îngrijorătoare și orice risc, cât de mic trebuie eliminat. În ultimele zile, în Craiova rata de infectare a ajuns la 6,67 la mia de locuitori. Situația epidemiologică din județul Dolj indică o incidență a infectărilor de 3,94 la

65

mia de locuitori și se află în scenariul roșu.

Comercianții, împărțiți în două

Totuși, primăria anunță că va continua pregătirile pentru Târgul de Crăciun. Anul acesta căsuțele destinate comercianților vor fi montate în două locuri Piața Buzești si Piața Mihai Viteazul. Spre deosebire de anii trecuți, căsuțele pentru comercianți sunt vopsite în culorile Crăciunului. Acestea vor fi ornate cu ramuri de brad și instalații de lumini. În zona Centrului Istoric vor fi puse în valoare mai ales clădirile. În Parcul Romanescu va fi iluminat de sărbători în fața Casei Bibescu.

Pentru a evita aglomerația, anul acesta avem două locuri în care vor fi montate căsuțele, Piața Buzești și Piața Mihai Viteazul, iar în Parcul Romanescu va fi iluminat de sărbători în fața Casei Bibescu. Spre deosebire de anii trecuți, căsuțele pentru comercianți sunt vopsite în culorile Crăciunului și vor fi ornate cu ramuri de brad și instalații de lumini, iar în zona Centrului Istoric vor fi puse în valoare mai ales clădirile. Având în vedere ca Târgul de Crăciun din Craiova este inclus, anul acesta, în topul Forbes, ne dorim să aveți sărbători de poveste”, a scris Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei, pe pagina sa de Facebook.

În mai multe orașe din țară, cum ar fi Sibiu sau chiar Bucureștiul, festivitățile de iarnă au fost anulate, din cauza numărului mare de cazuri de coronavirus raportate zilnic.

* * *

66

Vinul de azi: Primordial Fetească Neagră 2018 Parteneri Profit.ro scris astăzi, 09:05

Obiectivul Domeniului Bogdan a fost întotdeauna producerea unui vin de calitate superioară, dar și natural. Înființată în 2011, crama se întinde pe o suprafață de 154 ha, în Dobrogea, podgoria Murfatlar.

De acolo vine și vinul de astăzi, Primordial Fetească Neagră 2018 (Organic), un vin elegant și ofertant ca arome. Roșu purpuriu închis, vinul dezvăluie mai întâi note olfactive de fructe roșii și lemn, în vreme ce pe palat se disting arome de vișine și cireșe amare. Vă recomandăm degustarea acestui vin la 15-17 grade Celsius, alături de coaste de miel în sos de vin, paste cu ragu de vită, pizza cu ciuperci sau colțunași de porc.

* * *

Performanțele Food Hub care susține agricultura românească: Firmele care colectează și vând produsele agricultorilor români în țară Vlad Andriescu 17 Noiembrie 2020 Producătorii de legume, fructe și produse tradiționale din Food Hub, un program lansat de Romanian American - Foundation pentru susținerea micilor antreprenori din agricultură, vor înregistra anul acesta vânzări de aproximativ 600.000 de dolari, aproape dublu comparativ cu 2019. Creșterea este dată de avansul comenzilor online ca urmare a pandemiei de Covid-19, dar și de schimbarea strategiei de vânzări și marketing. Food Hub este un program lansat de Romanian American-Foundation (RAF) în 2017 după modele similare din zonele Philadelphia și New York. Programul constă în susținerea prin finanțare și training a patru centre (food hub-uri) care colectează și comercializează produsele micilor antreprenori agricoli din patru zone: Bucovina, Cluj-Napoca, Iași și Odorheiul Secuiesc.

67

Fiecare din cele patru hub-uri este o întreprindere socială și este coordonat de câte un ONG, iar întregul program este sub îndrumarea Fundației Civitas pentru Societatea Civilă din Cluj-Napoca. Cele patru hub-uri se numesc Nod Verde (Cluj-Napoca), Cumsecade / Helyénvaló (Odorheiu Secuiesc), Roade și Merinde (Iași) și Nord Natural (Bucuvina).

Colectează produse de la aproximativ 1.200 de antreprenori

Rețeaua de hub-uri a înregistrat anul trecut vânzări totale de aproximativ 325.000 de dolari, iar pentru anul acesta estimările sunt în jurul a 600.000 de dolari.

De asemenea, cele patru food hub-uri integrează aproximativ 1.200 de producători: cultivatori de fructe si legume, producători de alimente tradiționale pe bază de lapte, carne, fructe si legume. Majoritatea sunt antreprenori tineri, până în 45 - 50 de ani, care își doresc dezvoltarea afacerii.

“Am gândit proiectul ca pe o oportunitate economică pe termen lung pentru producătorii mici din zona rurală. Susținerea noastră nu constă doar în finanțarea food hub-urilor, ci și în pregătirea producătorilor pentru a-i conecta cu cerințele consumatorilor. Ne dorim cu toții ca food hub-urile să devină sustenabile pentru că fiecare food hub ajută producatorii mici să își actualizeze rețetele, îi învață să se promoveze, le asigură consultanță și training astfel încât, la rândul său, fiecare producător să fie sustenabil pe termen lung”, afirmă Oleg Moraru, coordonator al programelor de economie rurală ale Romanian American-Foundation.

Investiție de 1,5 milioane de dolari

Produsele cel mai bine vândute variază în funcție de zonă și de anotimp. În timp ce vara cel mai bine se vând fructele și legumele, în restul anului

68

predomină alimentele tradiționale (produse din carne, brânză, dulceață miere, zacuscă, etc.).

Majoritatea clienților sunt femei cu vârsta între 25 și 45 de ani, cu copii si care sunt interesate de calitatea alimentației familiei. Odată cu creșterea numărului de comenzi online, se observă o diversificare a clienților pe categorii de vârstă.

Investiția RAF în acest program este de aproximativ 1,5 milioane de dolari: 1,1 milioane de dolari au fost alocați în perioada 2017-2019, în timp ce pentru anii 2020-2022 sunt alocați circa 0,4 milioane de dolari. RAF nu finanțează direct fermierii sau afacerile mici, ci fundațiile care coordonează hub-urile, conform unui plan de afaceri agreat. Toate food hub-urile sunt întreprinderi sociale, funcționând ca SRL-uri, cu acționari unic ONG-urile care le-au înființat.

De anul acesta fiecare food hub are și magazin online și fizic, mai puțin centrul de la Cluj care ia în considerare deschiderea unui magazin fizic în perioada urmatoare.

Starea de urgență a crescut vânzările online cu 400%

“Până anul acesta doar două food hub-uri aveau vânzări online semnificative la nivel național, iar pandemia le-a adus acestora o creștere de patru ori a comenzilor în timpul stării de urgență, ceea ce ne-a făcut să reașezăm modelul de afaceri din rețea. Am făcut ajustări în strategia de marketing și vânzări, iar din vară magazinele online ale centrelor din Cluj și Odorheiu Secuiesc și-au extins distribuția la nivel național. Totodată, centrele din Iași și Câmpulung Moldovenesc și-au deschis câte un magazin local. Acest pas a fost unul esențial pentru antreprenori pentru că le permite să își vândă și să își promoveze produsele pe noi canale de business, le oferă acces la o sursă suplimentară de venit ceea ce este extrem de important mai ales în această perioadă complicată și cu decizii fluctuante în privința desfășurării comerțului”, a afimat Anna Șargov, coordonator proiect retea food huburi în cadrul Fundației Civitas pentru Societatea Civilă Cluj.

RAF estimează că mediul online va reprezenta anul acesta 80% din vânzări, comparativ cu 70% în 2019, creșterea venind chiar și în contextul în care rețeaua offline a crescut de la un magazin fizic la trei.

O nouă linie de dezvoltare: pachete cadou cumpărate de companii

Având în vedere cererea tot mai mare de produse locale, RAF și Civitas își doresc să dezvolte o nouă linie de business pentru toată rețeaua de food hub-

69

uri, mai exact să atragă și clienți din rândul companiilor prin crearea de pachete standard care pot fi oferite cadou angajaților și partenerilor. Acestea pot conține produse tradiționale precum siropuri, miere, alimente din carne sau brânză, ciocolată de casă, ierburi aromatice, bere artizanală, palincă, produse secuiești, bucovinene sau din Transilvania.

“Vrem să replicăm modelul lansat de Nord-Natural, centrul din zona Bucuvinei care în ultimii doi ani s-a extins și către zona corporate prin crearea de pachete standard care pot fi oferite cadou. Un pachet costă în medie 100-150 de lei. Această linie de business pe care o desfășoară Nord Natural are un potențial mare de dezvoltare și poate contribui la creșterea vânzărilor mai ales în perioada sărbătorilor tradiționale. Avem deja clienți care au peste 100 de angajați și care cumpără aceste pachete pentru a le oferi cadou de aniversarile angajaților sau de sărbători. Estimăm că anul următor zona de clienți corporate poate reprezenta în jur de 10% din vânzările totale ale rețelei”,adaugă Oleg Moraru.

Cele mai mari provocări pentru majoritatea producătorilor sunt distribuția rapidă a produselor (maximum 24-48 de ore), diversificarea portofoliului și asigurarea permanentă a calității produselor.

* * *

30 Branduri Românești Când pui pariu cu tine și îți ies 9 milioane de euro din magazine cu „pui de o zi” 17 noi, 2020 | ECONOMICA.net

Și-a făcut “mâna” de om de afaceri cumpărând un business deja pe profit, dar provocările întâmpinate nu i-au fost suficiente pentru a descoperi ce capacități antreprenoriale are. Așa că a pornit pe un nou drum, în plină criză, cu toate economiile pe care le avea. A pariat pe un concept inedit de magazine agricole, care i-a adus profit din primul an și pe care îl dezvoltă și acum, în plină pandemie. Povestea lui Ciprian Ivana, cofondator Agri.Shop, un lanț de peste 60 de magazine agricole, rulaje de 9 milioane de euro și aproximativ 100 de angajați.

Era în 2009, în plină criză financiară, când Ciprian Ivana, pe atunci proprietarul a două fitofarmacii, a simțit imboldul de a-și risca toate

70

economiile pentru a afla care-i sunt limitele ca antreprenor. A pariat 40.000 de euro într-un business cu“pui de o zi”, așa cum îi place să spună, intrând pe o piață cvasi-virgină cu produse pentru care nu se crease deja o nevoie. Absolvent de două facultăți pe care le-a frecventat parțial în paralel (Managementul Firmei și Contabilitate și Informatică de Gestiune la ASE), Ivana mersese cu prima afacere la sigur - în 2007, după ce a câștigat experiență în departamentul contabilitate și apoi ca director economic în companii antreprenoriale românești, a cumpărat două fitofarmacii din București care “mergeau bine”.

“Fitofarmaciile aveau o vechime în piață de peste zece ani la momentul cumpărării. A fost o achiziție pe care am făcut-o în asociere cu un partener de business de atunci. Erau localizate în București și erau profitabile”, povestește acum Ivana, pentru care momentul 2009 a fost un nou debut. Premisele erau cu totul altele, iar imprevizibilul mult mai greu de îmblânzit.

“În 2009, am continuat cu cele două fitofarmacii, dar am decis să intru într-un business nou, care completa profilul acestora. Am deschis primul magazin cu profil majoritar zootehnic, cu pui și furaje pentru animale. Era un context destul de greu, cu multe incertitudini legate de puterea de cumpărare a clienților. Domeniul era la început în România, insuficient dezvoltat încât să îmi dau seama dacă clienții au suficientă putere de cumpărare și, mai important decât atât, dacă au cu adevărat nevoie de astfel de produse și putem construi o piață. Mai mult, îmi riscam toți banii personali în acest pariu. Criza adăuga multă incertitudine, pentru că nu știam realmente dacă o să funcționeze sau nu”, povestește omul de afaceri, actualmente cofondator al Agri.Shop și administrator al Indra Group, companie cu activități în sectorul agricol. Când nu prea ai competiție, dar nici piață Ivana a decis să deschidă primul său magazin cu produse agricole în Jilava, Ilfov. Unitatea avea 55 de metri pătrați și propunea locuitorilor un concept nou pentru o piață cupuțini jucători, slab dezvoltați. „Sectorul avea cu siguranță o vechime mult prea mică pentru a-ți putea face o idee clară despre stabilitatea sa și capacitatea de a genera venituri într-un mod sustenabil. Interesul clienților exista, dar trebuia încurajat și susținut, pentru că veneam cu un concept nou, care însă putea stârni curiozitate și deveni tot mai atractiv”, explică antreprenorul care s-a ocupat personal de promovarea noului magazin. Mergând din poartă în poartă “Am mers din poartă în poartă și am împărțit pliante. Am vorbit despre acest magazin locuitorilor din Ilfov, din Giurgiu, am fost la târguri agricole, de animale și rezultatele nu au întârziat să apară. Clienții veneau, cumpărau, plecau mulțumiți și le mai povesteau și altora despre noi. Acest lucru a fost extraordinar, pentru că ne-a ajutat enorm nu numai să stăm pe piață, ci și să creștem”, spune

71

antreprenorul. De altfel, în primul an de activitate, magazinele “de pui de o zi” au generat venituri cu peste 25% mai mari decât trecuse antreprenorul, prudent, în planul de afaceri. Profitul a fost și el important, de 7.000 de euro, pe care omul de afaceri i-a reinvestit, așa cum îi este, de altfel, strategia. Un succes, recunoaște antreprenorul care a decis că acesta este business-ul pe care ar trebui să îl dezvolte. Drept urmare, în 2011, a ieșit din afacerea cu fitofarmacii, cedând părțile către asociat, pentru a se concentra pe ceea ce avea să devină, din februarie 2019, lanțul de magazine sub brandul Agri.Shop.

Tot 2011 a marcat și prima expansiune geografică a retailerului, prin deschiderea unui magazin la 500 kilometri de București. O mare provocare, după cum spune Ivana. “Cele mai importante provocări au fost cele legate de dezvoltare, de deschiderea de magazine agricole în zone geografice noi, aflate la distanțe mari de centrul de operațiuni din București. În businessul în care suntem este foarte important să ne cunoaștem bine piața, pentru că fiecare zonă, regiune, fiecare oraș are un specific aparte. De asemenea am avut, ca mulți alți antreprenori, provocări legate de finanțare, de obținerea banilor necesari dezvoltării dincolo de ce putem reinvesti noi din profit și (...) la început, teama reglementărilor peste noapte”, explică acesta. Cum te dezvolți departe de centru Pentru a avea o legătură cât mai bună cu magazinele aflate la mare distanță de București, acesta a numit responsabili de zone, a studiat specificul fiecărei piețe pentru a putea crea o ofertă adaptată și a investit în consultanți. În viziunea lui Ivana, magazinele lui ar trebui să aibă, pe lângă o ofertă competitivă, “cei mai buni consilieri sau sfătuitori din piață”.

Forța de muncă rămâne astfel o problemă constantă. “Avem nevoie de consultanți de vânzări care să cunoască meserie adevărată, ca să spun așa. Căutăm să recrutăm oameni calzi, empatici, inteligenți, care deja au o serie de cunoștințe despre produsele agricole. Mai departe, îi ajutăm să învețe și mai mult, să se specializeze și să cunoască toate produsele ca să le poată da clienților noștri sfaturi cât mai utile”, mai spune Ivana. Și mai apoi online Din aprilie 2017, acesta și-a luat vânzătorii sfătoși și în online, mediu unde comunicarea este de obicei mai sterilă, intermediată de roboți uneori. Magazinul online FarmBee.ro pe care l-a lansat atunci și prin care vinde articole de bricolaj, grădină și unelte, oferă clienților posibilitatea de a suna pentru a primi consiliere 24 de ore din 24, șapte zile din șapte. “Prin FarmBee.ro vindem mai des - spre deosebire de magazinele offline Agri.Shop - produse ”mai specializate”, care țin de zona profesională. Și în online, clienții apelează des la consultanță, avem un număr de telefon la care cineva este disponibil să ofere sfaturi și informații 24 de ore din 24, șapte zile din șapte. Mix-ul de comerț online și offline

72

merge foarte bine în cazul nostru, iar în online, avem deja an de an, creștere de ordinul miilor de clienți”, explică antreprenorul care a renunțat acum doi ani la parteneriatele cu care a demarat afacerea pentru a construi noul brand Agri.Shop. “Am schimbat radical strategia pentru a putea reflecta mai bine propria viziune legată de ce le propunem noi clienților. Urmările au fost pozitive și de asta putem vorbi astăzi despre creșterea afacerii în plină pandemie”, explică omul de afaceri care crede că limitările lui ca om nu ar trebui să pună stavilă afacerilor. Soluția parteneriatelor. Limitele umane nu trebuie să înfrâneze un business Este unul dintre motivele pentru care, de-a lungul anilor, și-a schimbat partenerii. „În momentul în care am simțit că eu pot bloca dezvoltarea business-ului cu limitele mele omenești, am decis să atrag noi parteneri.

De aceea, anul trecut, alături de antreprenorii Adrian Andronache, Bogdan Damean și Marina Ivașcu am pus bazele rețelei de magazine Agri.Shop. Sunt genul de lider care nu crede că deține toate răspunsurile și nici măcar cea mai mare parte din ele, iar în strategia noastră pentru identificarea celor mai bune soluții implic foarte mulți dintre colegi. Am un profil mai degrabă colaborativ decât competitiv”, apreciază omul de afaceri care se pegătește de un 2021 cu investiții. “Pandemia cu noul coronavirus a adus noi oportunități“ Pe plus în pandemie “Cred că tot mai mulți oameni se vor muta la curte și vor prefera ulițele satelor. De asemenea, vedem un interes foarte mare pentru hrană sănătoasă și pentru gătit acasă. Traversăm o perioadă de mari incertitudini, dar și cu multe oportunități. Cred că tot ce avem de făcut este să continuăm să ne adaptăm la noul context și să venim cu propuneri interesante în perioada următoare. Noi am mutat accentul pe online, am făcut mai multe campanii de promovare pentru FarmBee.ro”, spune Ivana, care se așteaptă la un an pe plus, cu o cifră de afaceri generată de lanțul de magazine de peste 9 milioane de euro și se pregătește de noi investiții. Rețeaua lui de magazine include acum peste 60 de unități plus magazinul online, iar pentru 2021 și-a bugetat 350.000 de euro în principal pentru dezvoltarea magazinelor actuale și deschiderea unora noi. “Planul nostru este să ne dezvoltăm și în celelalte zone în care nu suntem prezenți, să creștem suprafața magazinelor acolo unde vânzările bune ne încurajează să avem această abordare și, nu în ultimul rând, vrem să creăm pentru clienți o experiență de cumpărături cât mai plăcută și cât mai sigură, în actualul context.” Până acum, omul de afaceri nu a fost nevoit să concedieze sau să închidă din magazine. „În criză, cred că toți proprietarii de afaceri, pe cât posibil, trebuie să continue să investească în dezvoltare, în digitalizare și în angajați. Pentru cei care activează în zone care nu se mai bucură de atât de mult interes din partea clienților în actualul context pandemic, este o perioadă propice pentru reinventare, pentru a gândi ”outside the box” și a găsi alte soluții pentru ca

73

unind abilitățile, activele și oamenii pe care îi au, să construiască altceva”, mai spune Ivana. Și se dă el drept exemplu: “Nu știam de ce sunt în stare și dacă sunt în stare sau nu să construiesc un business într-un domeniu foarte nou pentru mine”.

* * *

Saltul managerial al tânărului Ilie Alexandru Dumitru Nedelcu 16 noiembrie 2020

Succesul în pomicultură poate fi obţinut şi cu suprafeţe mici. Condiţia e să duci lucrurile la capăt: să procesezi fructele şi să le vinzi direct clienţilor. Iar câştigul se întoarce.

Comuna Voineşti din judeţul Dâmboviţa este cu adevărat un rai al fructelor, mai cu seamă al merelor. De cum intri în localitate, observi de o parte şi de alta a şoselei zeci de tarabe cu grămezi de mere şi sticle cu suc galben-închis scoase de fermieri la vânzare. Nu poţi să nu opreşti, să te laşi îmbiat, să te bucuri de atâta bogăţie de fructe şi să cumperi, măcar un kilogram-două şi o sticlă cu suc.

  Tarabe cu bunătăţi

 Pe tânărul Alexandru Ilie l-am cunoscut însă la taraba virtuală: are o pagină de facebook unde îşi promovează sucurile stoarse din merele pe care an de an le culege din livada sa. Acum a venit timpul să-l vizitez aici, în Voineşti, să ne plimbăm prin livadă şi să discutăm despre munca şi planurile sale mai aplicat decât am făcut-o înainte, la telefon. Am şi norocul unei splendide zile de septembrie, cu raze de soare care se lasă leneşe peste livezi şi peste pădurile de fag ale Voineştilor.

 Şi-a împlinit visul

 Alexandru are 25 de ani şi a studiat la Facultatea de Inginerie Economică în Agricultură a USAMV Bucureşti. În timp ce numeroşi tineri chiar de aici,

74

din Voineşti, au ales să se stabilească la oraş sau să plece în străinătate, Alexandru a decis să se dedice fermei pomicole a familiei. Părinţii săi au un mic magazin peste drum. Văzându-i cum se zbat în fiecare zi să aducă marfă, să o depoziteze, să caute noi furnizori, să convingă clienţii să le treacă pragul, Alexandru şi-a dorit să facă şi el la fel, când va creşte mai mare. Să fie un manager. Şi uite că şi-a împlinit visul: abordează pomicultura ca pe o afacere al cărei bun manager se străduieşte să fie.

 Drumul la piaţă

 ”Bunicul meu, Ion Ilie, a plantat pomi pe terenul din spatele casei, în jurul anului 1960. Erau din soiurile Ionathan şi Golden auriu. Pomii au crescut, au fructificat, în fiecare toamnă veneau cumpărători cu dubele sau ne duceam noi să le vindem en gros, în piaţa din Bucureşti, din cartierul Rahova. Am fost cu tata când aveam 14 ani, iar la 18 ani, după ce mi-am luat carnetul de şofer, m-am dus eu cu merele la piaţa de acolo. La tarabă nu am vândut niciodată. Reuşisem să obţin loc în două pieţe, la Matache şi la Crângaşi, dar nu am găsit om care să vândă, iar noi nu puteam să stăm”, mă lămureşte tânărul pomicultor.

 

O livadă bine îngrijită

 Familia Ilie deţine 1,1 ha de livadă de măr. E o afacere de familie, lucrează cu toţii, Alexandru, soţia lui Alina, părinţii, chiar şi o bunică a soţiei! În 2015, fermierii au scos merii bătrâni, cei plantaţi în 1960, şi au plantat puieţi de Ionagold, Florina şi Golden auriu. Pentru jumătate din investiţie, au folosit material săditor achiziţionat de la o firmă privată din Mărăcineni, judeţul Argeş. ”Din păcate, 25% din puieţi au dezvoltat ulterior cancer la colet, s-au uscat după primii 3 ani de viaţă. Eu susţin că puieţii au fost deja virusaţi în pepinieră. Apoi, am decis să cumpăr din Olanda 1000 de puieţi din soiul Golden auriu. Sunt mai scumpi (5 - 6 euro) decât cei de la Mărăcineni (2,5 euro), dar sunt mulţumit de evoluţia lor”, precizează Alexandru.

75

Livada e întreţinută ca la carte: apă asigurată prin picurare din puţul săpat în apropiere, fertilizare cu bălegar de vacă, dar şi cu substanţe complexe şi cu azot, tăieri executate de un meseriaş din partea locului. Rezultatul? Producţii bune, mere sănătoase. Roşul Ionagoldului şi galbenul Goldenului îţi iau ochii în livada care se întinde până sub pădure.

 Hala de producţie

 Tânărul Alexandru abordează activitatea agricolă ca pe o afacere. Investiţia trebuie să aducă câştig, altfel e, cum se spune, ”munca în zadar”. În 2010, când încă mai trăgea de vechea livadă, familia Ilie a cumpărat din Germania o linie de procesare/îmbuteliere şi a început să producă suc de mere: ”a fost a treia linie de procesare din Voineşti, primele două erau deja active din 2009-2010. Instalaţia o avem şi acum, e funcţională, constă într-un tocător şi o presă. Capacitatea este de 160 de kg pe oră. Primul litru de suc l-am vândut în magazinul de peste drum al părinţilor mei. Apoi, mi-am găsit clienţi la Bucureşti, după ce am mers la facultate”.

Bine orientat către piaţă, Alexandru şi-a deschis o pagină de facebook unde îşi promovează sucurile, merge în fiecare week-end la Bucureşti, cu maşina plină cu fructe, vinde la uşa clientului. Recent, tânărul s-a apucat să construiască o hală nouă, unde va funcţiona noua linie de procesare, cu ajutorul căreia va diversifica oferta.

Vreau ca pe lângă sucuri să mai obţin dulceţuri şi fructe deshidratate. Voi aduce echipamente din Austria, Italia şi Germania. Capacitatea de procesare va fi de 500 kg pe oră. Aş putea face saltul la 1000 kg pe oră, dar nu e indicat, fiindcă nu voi avea cum să livrez o producţie aşa mare  - ALEXANDRU ILIE, tânăr pomicultor din Voineşti

MERE ŞI PROGRESLucrurile se mişcă bine în ferma familiei Ilie din Voineşti, judeţul Dâmboviţa. În mai puţin de zece ani, ei au trecut la etapa de procesare, au

76

înlocuit vechea livadă cu o plantaţie tânără şi acum sunt pe cale să înlocuiască şi vechea instalaţie cu o făbricuţă de sucuri, dulceţuri şi fructe deshidratate. Cu astfel de iniţiative, pomicultura se schimbă în Voineşti, depăşeşte stadiul de furnizor de materii prime. Desigur, e bine să găsim aici în continuare mărul simplu, aşa cum e cules din pom, dar pe de altă parte ar fi în avantajul tuturor ca localitatea să devină şi furnizor de produse finite.

* * *

Maramures, octombrie 2020

* * *

77