plan local de acŢiune pentru dezvoltarea · pdf fileana berea - adr ne filiala . neam ......

1 Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic 2011-2020

PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU

DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI

PROFESIONAL ŞI TEHNIC (PLAI)

JUDEŢUL NEAMŢ

2011 – 2020

Document elaborat de Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social al judeţului Neamţ, prin colectivul :

- Inspectoratul Şcolar al Judeţului NEAMŢ Constantin-Mircea Corlăţeanu

- Instituţia Prefectului judeţul NEAMŢ Latu Lazăr

- AJOFM NEAMŢ Ana Berea

- ADR NE filiala NEAMŢ Izabella Grădinescu

- DJCC NEAMŢ Mihaela Ioniţă

- Camera de Comerţ şi Industrie NEAMŢ Tudor Curpănaru

- FSLI NEAMŢ Gabriel Ploscă

- OAMMR NEAMŢ Puiu Sîrbu

- CICIA Roznov Vasile Avădănei

Asistenţă şi coordonare regională

- CNDIPT Bucureşti Filiala Piatra Neamţ Mihai Lăcătuşu

- CNDIPT Bucureşti Filiala Iaşi Florentina Vasilescu

AVIZAT, Aprobat,

CLDPS Neamţ C.A. al IŞJ Neamţ

DECEMBRIE 2011


CUPRINS CUVÂNT ÎNAINTE pag.4 Abrevieri pag.5 CAP.1 REZUMAT – Glosar de termeni pag.6 CAP.2 DEMOGRAFIA pag.8 2.1. Situaţia prezentă 2.1.1. Populaţia totală. Dinamica generală 2.1.2. Distribuţia pe medii rezidenţiale (urban/rural) 2.1.3. Distribuţia pe sexe pag.9 2.1.4. Structura pe grupe de vârstă 2.1.5. Structura pe grupe de vârstă şi medii rezidenţiale 2.1.6. Structura etnică pag.10 2.1.7. Mişcarea migratorie 2.2. Proiecţii demografice 2.3. Principalele concluzii din analiza demografică. Implicaţii pentru ÎPT pag.11 CAP.3 PROFILUL ECONOMIC JUDEŢEAN pag.12 3.1. Principalii indicatori economici 3.1.1. Produsul intern brut (PIB) şi valoarea adăugată brută (VAB) 3.1.2. Productivitatea muncii. Contribuţia judeţului Neamţ la valoarea adăugată brută (VAB) 3.1.3. Firmele din judeţ. Dinamica, repartiţia sectorială şi pe clase de mărime. pag.13 3.1.4. Investiţiile brute ale unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte

servicii

3.2. Informaţii parţiale pag.14 3.2.1. Procesul de integrare europeană şi cerinţele de competitivitate 3.2.2. Cercetarea - dezvoltarea 3.2.3. Industria pag.15 3.2.4. Infrastructura de transport, tehnică, edilitară, de comunicaţii şi de mediu 3.2.5. Agricultura 3.2.6. Silvicultura pag.16 3.2.7. Turismul 3.2.8. Zona montană şi dezvoltarea durabilă–aspecte specifice ruralului montan pag.17 3.3. Concluzii din analiza mediului economic. implicaţii pentru ÎPT pag.18 CAP.4 PIAŢA MUNCII pag.20 4.1. Indicatori statistici ai pieţei muncii 4.1.1. Participarea la forţa de muncă 4.1.2. Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire, la nivel regional 4.1.3. Structura populaţiei ocupate civilă pe principalele activităţi ale economiei naţionale 4.1.4 Numărul mediu al salariaţilor şi al muncitorilor pe activităţi ale economiei naţionale pag.22 4.2. Informaţii parţiale pag.26 4.2.1. Analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate

la AJOFM pag.27

4.2.1.1. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul profesional şi liceal tehnologic

pag.23

4.2.1.2 Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru şcoala postliceală

pag.26

4.2.1.3. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul superior

4.2.2. Evoluţiile recente ale şomajului şi a locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM (aspecte critice în contextul crizei economice şi financiare)

4.2.3. Proiecţia ocupării şi a deficitului de calificări pe termen scurt (anchete) pag.27 4.2.3.1. Anchete în întreprinderi 4.2.3.2. Anchete în rândul angajatorilor şi salariaţilor pag.28 4.2.4. Proiecţia cererii şi ofertei de locuri de muncă pe termen mediu 2013-2020 pag.30 4.3. Concluzii din analiza pieţei muncii. Implicaţii pentru Î.P.T. pag.43 4.3.1. Principalele constatări desprinse din informaţiile din AMIGO la nivel regional 4.3.2. Concluzii din analiza principalilor indicatori din Balanţa Forţei de Muncă (BFM) pag.44 4.3.3. Concluzii din analiza structurii populaţiei ocupate civile: pag.45 4.3.4. Concluzii din analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă


vacante înregistrate la AJOFM 4.3.5. Proiecţia ocupării şi a deficitului de calificări pe termen scurt (concluzii din anchete) pag.46 4.3.6. Concluzii din previziunile privind cererea şi oferta pe termen lung la nivel regional 4.4. Implicaţiile pentru ÎPT pag.47 CAP.5 ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ŞI TEHNIC DIN JUDEŢUL NEAMŢ pag.48 5.1. Indicatori de context 5.1.1. Contextul european 5.1.2. Contextul naţional pag.50 5.2. Indicatori de context specifici pag.52 5.2.1. Contextul demografic şi populaţia şcolară 5.3. Indicatori de intrare pag.53 5.3.1. Numărul de elevi ce revine la un cadru didactic 5.3.2. Resursele umane din ÎPT 5.3.3. Resurse materiale şi condiţii de învăţare pag.54 5.4. Indicatori de proces pag.55 5.4.1. Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională în ÎPT 5.4.2. Asigurarea calităţii în ÎPT pag.56 5.4.3. Serviciile de orientare şi consiliere 5.5. Indicatori de ieşire pag.58 5.5.1. Rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare profesională 5.5.2. Grad de cuprindere în învăţământ (Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste) 5.5.3. Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCED pag.59 5.5.4. Rata de absolvire, pe niveluri de educaţie ISCED 5.5.5. Rata de succes pag.60 5.5.6. Rata de tranziţie la următorul nivel de educaţie 5.5.7. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie pag.61 5.5.8. Procentul elevilor cu nivel scăzut al competenţelor de citire/lectură (PISA) 5.5.9. Ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au absolvit cel puţin

învăţământul secundar superior pag.62

5.5.10. Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani) 5.6. Indicatori de impact pag.63 5.6.1. Impactul sistemului de învăţământ profesional şi tehnic asupra ratei

şomajului

5.6.2. Rata de inserţie a absolvenţilor la 6 luni de la absolvire, pe niveluri de educaţie

5.6.3. Gradul de utilizare a competenţelor dobândite de absolvenţi la locul de muncă pag.64 5.7. Oferta şcolilor din ÎPT judeţean 5.7.1. Evoluţia planurilor de şcolarizare 5.7.2. Analiza ofertei curente (pentru anul şcolar in derulare) 5.7.3. Proiectul planului de şcolarizare pentru anul şcolar viitor. Ţinte pe termen mediu pe

domenii de pregătire

5.7.4. Oferta şcolilor din ÎPT pentru formarea adulţilor pag.65 5.7.5. Reţele şcolare pag.66 5.7.6. Parteneriatul cu întreprinderile 5.8. Principalele concluzii din analiza ÎPT judeţean pag.73 CAP.6 Evaluarea progresului în implementarea PLAI pag.77 CAP.7 Analiza SWOT a corelării ofertei de formare profesionala cu cererea pag.78 CAP.8 Rezumatul principalelor concluzii şi recomandări pentru planul de măsuri pag.80 Anexa A la planul de acţiuni - Ţinte pe domenii pentru structura planurilor de şcolarizare pag.92 OPIS ANEXE pag.93 1. Anexe demografie

2. Anexe profil economic 3. Anexe piaţa muncii

4. Anexe învăţământ


CUVÂNT ÎNAINTE Creşterea rolului educaţiei şi formării profesionale în formarea capitalului uman în sprijinul

creşterii competitivităţii economice, a gradului de ocupare a forţei de muncă, în promovarea incluziunii sociale, consolidarea cetăţeniei democratice active, şi, nu în ultimul rând, în dezvoltarea personală şi profesională a celor care învaţă, constituie o preocupare majoră în cadrul politicilor şi strategiilor în domeniul educaţiei.

Obiectivul major al planificării strategice a ÎPT constă în creşterea contribuţiei învăţământului profesional şi tehnic la tranziţia rapidă şi eficientă către o economie competitivă bazată pe inovare şi cunoaştere, participativă şi inclusivă.

Dezvoltarea modelului de planificare strategică în ÎPT presupune, printre altele, îmbunătăţirea capacităţii de anticipare a nevoilor de formare profesională pe termen mediu şi lung şi de proiectare a ofertei ÎPT corelat cu acestea, integrarea cu politicile şi documentele de planificare strategică relevante adoptate la nivel european, naţional şi regional, dezvoltarea sistemelor de indicatori asociaţi şi dezvoltarea cadrului de planificare, monitorizare şi implementare a acestora.

La nivelul fiecărui judeţ sunt elaborate documentele de planificare strategică PLAI care au drept scop stabilirea măsurilor integrate de educaţie şi formare profesională şi îmbunătăţirea corelării ofertei învăţământului profesional şi tehnic cu nevoile de dezvoltare economico - socială locală în perspectiva anului 2020.

Cele mai importante roluri ale PLAI sunt: • să analizeze în profunzime contextul judeţean, în raport cu contextul regional, şi să identifice

aspectele specifice judeţului; • să stabilească priorităţile, ţintele şi acţiunile la nivel judeţean pentru dezvoltarea învăţământului

profesional şi tehnic, ca soluţie la problemele identificate, specifice judeţului; • să contribuie la stabilirea ţintelor la nivel regional; • să furnizeze un cadru general pentru elaborarea şi armonizarea la nivelul judeţului a planurilor

strategice ale şcolilor; • să faciliteze luarea deciziilor la nivel judeţean pentru restructurarea reţelei şcolilor învăţământului

profesional şi tehnic şi finanţarea pentru investiţii specifice în ÎPT. PLAI oferă cadrul general pentru elaborarea planurilor şi programelor vizând: • Calificările profesionale relevante pentru dezvoltarea socio-economică locală (nivel de judeţ)

structurate pe domenii ocupaţionale şi nivele de calificare. • Măsuri de raţionalizare a reţelei şcolare. • Planul de şcolarizare al şcolilor ÎPT. • Măsuri complementare de formare profesională continuă. • Măsuri asociate de formare profesională a elevilor cu nevoi speciale, în vederea integrării lor în

sistemul general de educaţie. • Măsuri privind dezvoltarea parteneriatului social şi a curriculum-ului în dezvoltare locală. • Măsuri privind susţinerea investiţiilor în infrastructură şi echipamente didactice.

PLAI este actualizat periodic de către Comitetele Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formarea Profesională, structurile manageriale participative, consultative de la nivelul judeţean, şi este aprobat de către consiliul de administraţie ale inspectoratului şcolar.

Planul Local de Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic al judeţului NEAMŢ a fost elaborat sub asistenţa echipei de management a proiectului POSDRU/55/1.1/S/ 37932 „Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii”, Axa prioritară nr. 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”.

Domeniul major de intervenţie 1.1 „Acces la educaţie şi formare PROFESIONALĂ INIŢIALĂ DE CALITATE”, beneficiar Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic, pe baza căruia, la nivelul judeţului NEAMŢ, cuprins în regiunea 1 Nord-Est, se va genera oferta educaţională şi se va îmbunătăţi calitatea formării profesionale în concordanţă cu priorităţile de dezvoltare durabilă a comunităţilor, în condiţiile asigurării coeziunii sociale şi economice.


Structura PLAI s-a realizat în conformitate cu Metodologia de actualizare a Planurilor Locale de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI), octombrie 2010.

Abrevieri utilizate

AMIGO Ancheta asupra Forţei de Muncă în Gospodării ANOFM Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă BIE Biroul Internaţional pentru Educaţie (Bureau International de l’Education) BNDE Baza Naţională de Date pentru Educaţie CEDEFOP Centrul European pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional (European

Centre for the Development of Vocational Training) CLDPS Comitet Local pentru Dezvoltarea Parteneriatelor Sociale COR Clasificarea ocupaţiilor din România ENEB Evaluarea Naţională a Educaţiei de Bază ETF Fundaţia Europeană pentru Formarea Profesională (European Training

Foundation) EUROSTAT Oficiul de Statistică al Comunităţilor Europene (Statistical Office of the

European Communities) EURYDICE Reţeaua de informare asupra educaţiei în Europa (The Information Network

on Education în Europe) FORPRO Ancheta asupra Formării Profesionale Continue FPC Formarea Profesională Continuă IEA Asociaţia Internaţională pentru Evaluarea Randamentului în Educaţie

(International Association for Evaluation of Educational Achievement) IMM Întreprinderi mici şi mijlocii INS Institutul Naţional de Statistică ISCED / CITE Clasificarea Internaţională Standard a Educaţiei (International Standard

Classification of Education /Classification internationale type de l´éducation ) NCVA Consiliul Naţional pentru Certificări Profesionale (National Council for

Vocational Awards) OECD Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (Organisation for

Economic Cooperation and Development) PIB Produsul Intern Brut PIBR Produs Intern Brut Regional PISA Programul pentru Evaluarea Internaţionala a Elevilor (Programme for

International Student Assessment) SNIE Sistemul Naţional de Indicatori pentru Educaţie SSE Sistemul Statistic European TIC Tehnologii ale Informaţiei şi Comunicării TIMSS Studiu privind tendinţe la nivel internaţional în matematică şi ştiinţe (Trends

în International Mathematics and Science Study) UNESCO Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinta şi Cultură (United

Nations Education Science and Culture Organisation) UOE Chestionar statistic interinstituţional utilizat de UNESCO, OECD şi Eurostat

pentru colectarea anuală a datelor de la diferite ţări. La acest sistem de colectare a datelor participă şi România, prin Institutul Naţional de Statistică. Fiecare dintre cele trei instituţii internaţionale construieşte indicatori, în funcţie de criteriile proprii de analiză, pornind de la datele furnizate de diferite ţări prin chestionarele UOE.

VAB Valoare Adăugată Brută VABR Valoare Adăugată Brută Regională


CAPITOLUL 1 Rezumat

Analizele din prezentul document urmăresc evoluţiile şi tendinţele demografice, ale pieţei muncii şi economiei judeţene, precum şi situaţia curentă a învăţământului profesional şi tehnic judeţean (oferta de educaţie şi formare profesională).

Constatările - formulate din perspectiva implicaţiilor pentru dezvoltarea viitoare a învăţământului profesional şi tehnic judeţean - sunt rezumate la sfârşitul fiecărui capitol de analiză, sub forma unor concluzii şi recomandări în atenţia factorilor de răspundere la diferite niveluri de decizie din sistemul de educaţie şi formare profesională. Concluziile şi recomandările cu caracter mai general sunt sintetizate în capitolul 8.

Scopul final al demersului de analiză este reprezentat de Planul de măsuri - propus pentru transpunerea în acţiune a principalelor concluzii şi recomandări, prezentat în capitolul 9.

Analiza demografică indică scădere a populaţiei, în mod deosebit pentru grupele tinere de vârstă, însoţită de îmbătrânirea populaţiei.

Constatările demografice recomandă la nivelul reţelei şcolare măsuri pentru raţionalizarea ofertei în raport cu nevoile de calificare şi acoperirea teritorială, asigurarea accesului la educaţie şi formare profesională, optimizarea resurselor (concentrarea resurselor în şcoli viabile, în paralel cu rezolvarea problemelor de acces etc.).

Din analiza mediului economic judeţean se constată diversitatea activităţilor economice, avansul din ultima perioadă al serviciilor faţă de industrie, ponderea agriculturii mai ridicată decât la nivel regional, ponderea construcţiilor în creştere, suprafaţa agricolă subvalorificată, resurse conexe agriculturii montane nevalorificate. Se desprind concluziile cu privire la creşterea numărului de firme şi personalul IMM, dinamica încurajatoare a investiţiilor brute şi a investiţiilor străine directe, în special până în anul 2008 şi un uşor declin al economiei începând cu anul 2009, ca urmare a crizei economice.

În paralel cu restructurările din industrie care au afectat firmele mari, a crescut numărul şi personalul din întreprinderile mici şi mijlocii.

În condiţiile în care o mare parte din suprafaţa judeţului aparţine zonei montane, o secţiune distinctă este afectată analizării problematicii ruralului montan, din perspectiva socio-economică a localităţilor şi gospodăriilor ţărăneşti, a mediului şi dezvoltării durabile - conducând la nevoia unui program coerent de măsuri specifice în educaţie şi formare profesională.

Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte, prin structura ofertei - proporţional cu nevoile pieţei muncii - ponderea crescută a serviciilor, diversitatea activităţilor industriale, importanţa construcţiilor şi nevoile de dezvoltare a agriculturii

Principalele constatări din analiza pieţei muncii indică o scădere a populaţiei active şi mai ales a populaţiei ocupate (în mod deosebit în mediul rural şi în cazul femeilor). Se constată tendinţa de scădere constantă a numărului şi ponderii populaţiei ocupate în agricultură şi industrie, în paralel cu creşterea în profilul servicii.

Dezvoltarea parteneriatele cu agenţii economici, Agenţia de Ocupare a Forţei de Muncă, autorităţi şi alte organizaţii vor contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor - prioritate permanentă a managementului şcolar.

Capitolul privind educaţia şi formarea profesională analizează contextul european şi naţional, precum şi principalii indicatori: de intrare în procesul educaţional (numărul de elevi ce revin unui cadru didactic, resursele umane şi materiale), de proces (mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională în ÎPT, asigurarea calităţii în ÎPT, serviciile de orientare şi consiliere), de ieşire (rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie, rata abandonului şcolar, rata de tranziţie la următorul nivel ISCED, rata de absolvire, rata de succes, rata de participare a populaţiei adulte în formarea continuă, etc.), de impact (impactul sistemului ÎPT asupra ratei şomajului, rata de inserţie a absolvenţilor) precum şi oferta şcolilor din ÎPT(evoluţia planurilor de şcolarizare, analiza ofertei curente, ţintele pe termen mediu a domeniilor de pregătire profesională).

O analiză detaliată este dedicată ofertei curente pentru formarea profesională iniţială prin ÎPT, constatându-se progresul rezultat pe baza exerciţiilor de planificare strategică (PRAI şi PLAI) anterioare, dar şi unele aspecte care trebuie îmbunătăţite în continuare. Este analizată de asemenea implicarea şcolilor în formarea adulţilor. Principalele constatări din analiza sistemului de educaţie şi


formare profesională a judeţului Neamţ sunt sintetizate la sfârşitul capitolului, din perspectiva măsurilor propuse pentru creşterea relevanţei şi calităţii în raport cu nevoile beneficiarilor.

Corelarea concluziilor desprinse din analizele destinate pieţei muncii şi economiei judeţene, cu constatările din analiza ofertei curente a sistemului TVET, a condus la conturarea unor priorităţi şi acţiuni pentru dezvoltarea viitoare a formării profesionale prin instituţiile şcolare .

Pe baza acestor concluzii, sunt identificate priorităţi locale cu efecte asupra formării profesionale.

Aceste priorităţi se referă la : - Adaptarea reţelei şcolare şi a ofertei de formare profesională iniţială la cerinţele pieţei - muncii şi a opţiunilor elevilor. - Creşterea ponderii populaţiei cu grad ridicat de calificare prin participarea la programe de

formare continuă. - Asigurarea egalităţii de şanse în formarea iniţială. - Dezvoltarea resurselor umane din sistemul ÎPT în vederea asigurării calităţii în formare. - Dezvoltarea infrastructurii unităţilor şcolare ÎPT, în vederea asigurării calităţii în formare. Menţionăm că aceste obiective prioritare pentru judeţul Neamţ asociază activităţi suplimentare

celor finanţate în mod curent din bugetul naţional. Pentru definitivarea acestor obiective precum şi a activităţilor recomandate de PLAI, au fost

realizate consultări pe marginea documentului în cadrul Comitetului Local pentru Dezvoltarea Parteneriatului Social.


CAPITOLUL 2 Demografia

2.1. Situaţia prezentă 2.1.1. Populaţia totală. Dinamica generală Conform statisticilor furnizate de DJS Neamţ la 1 ianuarie 2010 populaţia totală a

judeţului Neamţ era de 563.392 locuitori reprezentând 15,11% din populaţia regiunii Nord-Est şi 2,62% din populaţia ţării.

Tabelul 2.1 Populaţia stabilă la 1 ianuarie 2010

Total (nr. pers.)

Femei %

Bărbaţi %

Urban %

Rural %

România 21537563 51,3 48,7 55,2 44,8 Regiunea NE 3726642 51,0 49,0 43,65 56,35 Neamţ 563392 50,77 49,23 37,82 62,18

Sursa: PRAI (INS, date prelucrate) Faţă de anul 1992 în anul 2010 în judeţul Neamţ se înregistrează o scădere cu 15.028

locuitori respectiv -2,59%, iar faţă de anul 2002 o creştere cu 8.876 locuitori respectiv 1,57% (vezi tab.2.2). Evoluţia populaţiei judeţului se înscrie în trendul regiunii NE, care a înregistrat o scădere a populaţiei cu 37.733 (1%) faţă de anul 1992 şi o creştere cu 39683 (1,06%) de persoane faţă de anul 2002; în schimb este opusă evoluţiei naţionale care a fost în scădere atât faţă de anul 1992 (-5,91%), cât şi faţă de anul 2002 % (-1,52%).

Tabelul 2.2

Populaţia totală 2010 faţă de 1992 2010 faţă de 2002

1992 2002 2008 2010 diferenţa ± în nr.

persoane

diferenţa în %

diferenţa ± în nr.

persoane diferenţa în %

România 22810035 21794793 21504442 21462186 - 1347849 - 5,91% - 332607 -1.52%

Regiunea NE 3751783 3674367 3719102 3714050 - 37733 - 1,00% + 39683 +1,06%

Neamţ 578420 554516 564291 563392 - 15028 - 2,59% + 8876 +1,57%

Analizând evoluţia populaţiei judeţului Neamţ în perioada 2000-2010 se observă o

descreştere constantă a numărului de locuitori ai judeţului. În continuare se preconizează o descreşterea continuă a demografiei judeţului care se va menţine constantă până la orizontul 2025.

Fig. 2.1. Evoluţia populaţiei în perioada 2000-2010 Sursa DS Neamţ

2.1.2. Distribuţia pe medii rezidenţiale Populaţia este distribuită în 5 oraşe din care 2 municipii, 78 de comune cu 344 de sate. În

cadrul regiunii NE judeţul Neamţ este situat pe locul 4 în ordine descrescătoare, după judeţele Iaşi, Bacău şi Suceava, un număr mai mic al populaţiei înregistrând judeţele Botoşani şi Vaslui.

Din totalul populaţiei judeţene 350.269 persoane 62,18% trăiesc în mediu rural, iar 213.123 persoane 37,82% locuiesc în mediu urban. Din acest punct de vedere judeţul este peste media regiunii 56,35% şi mult peste ponderea naţională 44,8%.


Ponderea populaţiei urbane a înregistrat la nivelul judeţului o descreştere de la 38,6% în anul 2005 la 37,82% la 1 ianuarie 2010, urmare a migraţiei ce a avut loc spre zona rurală ca efect al procesului restructurării industriale din această perioadă. Criza economică lipsa de locuri de muncă a determinat mulţi cetăţeni ce locuiau în oraş să plece spre rural unde costul vieţii este mai redus.

2.1.3. Distribuţia pe sexe Structura pe sexe indică pe total judeţ, o uşoară majoritate a persoanelor de sex feminin

50,77%, aproximativ cu aceeaşi valoare ca a regiunii NE de 51% şi sub valoarea de la nivel naţional 51,3 %. În judeţul Neamţ, în mediul urban, predomină populaţie de sex feminin 111.351 (53,34%) din totalul de 213.123 persoane, pe când în mediul rural predomină populaţia de sex masculin 175.570 (50,15%) din totalul de 350.269 persoane.

2.1.4. Structura pe grupe de vârstă Dacă analizăm distribuţia pe categorii de vârstă a populaţiei judeţului Neamţ (fig.2.2) se

pot constata următoarele : se constată o scădere a numărului de persoane corespunzătoare grupelor de vârstă şcolară 0-19 ani (30-38.000) faţă de grupele de populaţie adultă 20-45 ani. Această scădere a demografiei se reflectă puternic în realizarea planului de şcolarizare la IPT deoarece învăţământul teoretic şi vocaţional realizează planul de şcolarizare, indiferent de populaţia şcolară.

Fig. 2.2 Structura populaţiei pe categorii de vârstă şi sexe

În cadrul grupei de vârstă 0-19 ani ponderea persoanelor de sex masculin 64.351 (51,47%) este uşor mai mare decât a celor de sex feminin 60.655 (48,53%). Distribuţia populaţiei de 0-19 ani pe medii de rezidenţă, pentru 2010 evidenţiază şi în cazul judeţului Neamţ o valoare mult mai mare a populaţiei cu domiciliul în mediul rural 83.835 persoane faţă de 35.235 în mediu urban. Pentru IPT sunt extrem de importante aceste date : trebuie avute în vedere la IPT calificări cu preponderenţă adresate băieţilor – mecanică, construcţii şi lucrări publice, fabricarea produselor din lemn, etc. şi calificări adresate în special mediului rural : agricultură, servicii, silvicultură, etc. De asemenea în oraşe unde majoritatea este de gen feminin trebuie avute în vedere calificări din sfera serviciilor, industrie alimentară, etc.

2.1.5. Structura pe grupe de vârstă şi medii rezidenţiale

Fig.2.3 Structura pe grupe de vârstă şi medii rezidenţiale

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

0-14 15-19 20-24 25-29 30-64 65+

Feminin

Masculin


Dacă analizăm distribuţia pe categorii de vârstă a populaţiei judeţului Neamţ se pot constata următoarele :

- se constată o scădere a numărului de persoane corespunzătoare grupelor de vârstă şcolară 0-19 ani 20,3% din total, faţă de grupele de populaţie adultă 30-64 ani cu 47,47% din total.

- de asemenea a crescut mult şi populaţia peste 65 de ani la 15,85% în 2010. - mai precizez că până la vârsta de 30 de ani numărul bărbaţilor este mai mare 51-52%

după care raportul se inversează ajungând la 57% femei la categoria de vârstă peste 65 ani. Această scădere a demografiei se reflectă puternic în realizarea planului de şcolarizare la

IPT deoarece învăţământul teoretic şi vocaţional realizează planul de şcolarizare, indiferent de populaţia şcolară.

2.1.6. Structura etnică Ultima acţiune de recenzare a populaţiei - derulată în anul 2002 – ne oferă o serie de

informaţii cantitative originale, cu un grad mare de interes, în rândul acestora înscriindu-se şi structura populaţiei după etnie. În judeţul Neamţ populaţia de etnie română reprezenta majoritatea absolută cu 98,7% din total, fiind urmată de populaţia de etnie rromă 1,1%, lipoveni 0,1% şi maghiari 0,1% (vezi fig.2.3).

Fig. 2.4. Structura etnică a populaţiei judeţului Neamţ Sursa DS Neamţ

2.1.7. Mişcarea migratorie

Datele despre persoane care au emigrat sunt doar în mică parte relevante deoarece majoritatea celor care pleacă la muncă în străinătate o fac fără să se înregistreze oficial. Cu toate acestea nu poate fi însă ignorat fenomenul îngrijorător al emigraţiei, în special în rândul tinerilor şi al persoanelor calificate, cu tendinţă de accentuare pe termen mediu. Mulţi părinţi pleacă la muncă şi îşi lasă copiii singuri sau în grija unor rude, ceea ce are ca efect scăderea supravegherii părinteşti şi sporirea actelor de indisciplină, mai ales a absenţelor de la şcoală.

2006 2007 2008 2009

Regiunea Nord-Est 2556 1522 1412 1593

Neamţ 741 422 319 287 2.2. Proiecţii demografice

Sporul natural pentru judeţul Neamţ începând cu anul 2001 este negativ, ceea ce dovedeşte odată în plus declinul demografic, culminând cu anul 2010 cu un maxim de –2,9%.

Populaţia de vârstă şcolară 15-19 ani este de asemenea în descreştere în judeţul Neamţ estimarea pentru perioada 2010-2013 indică o scădere a populaţiei de vârstă şcolară cu o rată de -13,5% (vezi tab. 2.3).

Tabelul 2.3

2003 2005 2010 2013 2015 2020 2025 2013-2005 2025-2005

Nr. % Nr. % Regiunea N-E 3.743,8 3.732,7 3.693,1 3.662,5 3.631,9 3.547,5 3.444,9 -70,2 -1,9% -287,8 -7,7% 0-14 728,8 694,9 649,8 638,7 627,6 590,8 546,0 -56,2 -8,1% -148,9 -21,4%


15-64 2.497,5 2.510,3 2.531,7 2.519,0 2506,4 2.427,7 2.358,4 8,7 0,3% -151,9 -6,1% 65 şi peste 517,5 536,7 539,3 519,3 498,0 529,1 540,6 -17,4 -3,2% 3,9 0,7% Jud.Neamţ 572,3 568,9 558,2 550,9 543,6 525,2 503,7 -18,0 -3,2% -65,2 -11,5% 0-14 103,1 96,7 86,5 83,6 80,7 74,5 67,5 -13,1 -13,5% -29,2 -30,2% 15-64 387,0 387,8 388,0 384,4 380,9 364,8 349,1 -3,4 -0,9% -38,7 -10,0% 65 şi peste 82,1 84,5 83,8 82,9 82,0 85,9 87,1 -1,6 -1,9% 2,6 3,1%

Şi din fig. 2.5 se poate observa scăderea populaţiei şcolare cu vârste cuprinse între 0-14

ani coroborată cu creşterea populaţiei vârstnice (situaţie care se suprapune cu evoluţia pe plan naţional şi regional).

Fig 2.5. Proiecţia evoluţiei populaţiei naţionale şi judeţene

Prognoza populaţiei de vârstă şcolară şi preşcolară din judeţul Neamţ Din tabelul 2.4 prognoza evoluţiei populaţiei (pre)şcolare pe grupe de vârstă, se poate

observa că şi întreaga populaţie şcolară cu vârsta cuprinsă între 3-24 de ani va înregistra o scădere deosebit de semnificativă în perspectiva anului 2025 raportată la cea din anul 2005. Scăderea cea mai semnificativă de 37,9% se preconizează pentru categoria de vârstă 15-24 ani peste media regiunii NE 32,3% şi cea naţională de 37,1%.

Tabelul 2.4 Grupe de

vârstă 2005 2015 2025 2015-2005 2025-2005

Abs. % Abs. %

3 - 6 ani 25068 21776 17737 -3292 -13.1% -7331 -29.2%

7-14 ani 54042 45158 40398 -8884 -16.4% -13644 -25.2%

15-24 ani 88328 65909 54823 -22419 -25.4% -33505 -37.9%

Aceeaşi scădere importantă se constată şi la grupele 3-6 ani de 29,2% şi la 7-14 ani de

25,2%. Reduceri importante ale efectivelor şcolare vor avea loc şi la orizontul 2015, scăderea cea mai semnificativă având loc, de asemenea, la categoria de vârstă 15-24 ani de 25,4%.

2.3. Principalele concluzii din analiza demografică şi implicaţiile pentru ÎPT 1. Propunerile de plan de şcolarizare trebuie să ţină cont de mediul de rezidenţă al elevilor

din grupul ţintă pentru IPT, astfel este necesară analizarea zonelor cu demografie ridicată în mediul rural şi posibilităţilor de asigurare a calităţii în formare în unităţile şcolare din reţeaua deja existentă, precum şi a altor soluţii pentru a asigura cuprinderea elevilor unităţile IPT.

2. Pentru asigurarea egalităţii de şanse în formare şi dezvoltare individuală se recomandă realizarea de studii şi analize a opţiunilor elevilor pentru continuarea studiilor şi posibilităţile de susţinere financiară.

3. Pentru a diminua presiunea de pe piaţa muncii creată de rata de substituţie de 1,35 se recomandă ca planul de şcolarizare sa analizeze si sa respecte domeniile de activitate specifice, locale pe calificări/ domenii noi, inclusiv acreditarea unităţilor şcolare pe domenii noi.

4. Planificarea cifrei de şcolarizare trebuie să aibă în vedere o scădere a planului de şcolarizare cu o medie de 3,5 % la nivel regional până în 2013 faţă de anul 2010.


CAPITOLUL 3 Profilul economic judeţean

3.1. Principalii indicatori economici 3.1.1. Produsul Intern Brut (PIB) şi Valoarea Adăugată Brută (VAB) În descrierea mediului economic al regiunii Nord-Est, un indicator relevant îl reprezintă

Produsul Intern Brut Regional (PIBR), respectiv ponderile sectoarelor economice (agricultură, industrie, comerţ, construcţii, servicii) în acesta.

În anul 2008 PIBR a avut o valoare de 54940,9 milioane lei preţuri curente, acesta reprezentând 10,6% din Produsul Intern Brut Naţional (PIBN). Cât priveşte PIBR/locuitor acesta este 14772,6 lei/loc ceea ce reprezintă 61,72% din PIB/loc la nivel naţional.

Privind contribuţia la formarea PIBR în 2008 serviciile şi-au adus cea mai mare contribuţie cu 59,6%, urmate de industrie cu 18.8% şi agricultură cu 10,4%. In servicii, aportul este asigurat în principal de servicii publice (sănătate, învăţământ, administraţie publică), tranzacţii imobiliare, transport-comunicaţii, comerţ şi construcţii.

In perioada 2002-2008, se constată că există o tendinţă de scădere a ponderii agriculturii şi industriei la formarea PIBR (contribuţia agriculturii a scăzut cu aprox. 45% iar cea a industriei cu circa 18%) şi o creştere a contribuţiei serviciilor la acesta (aprox. 60%), şi a ponderilor deţinute de construcţii, tranzacţii imobiliare şi comerţ.

Fig.3.1

Sursa: Anuare Statistice INS, 2004-2010 În judeţul Neamţ, participarea la VAB pe ramuri de activitate este asigurată de servicii,

industrie, agricultură şi construcţii în ponderi aproximativ egale. 3.1.2. Productivitatea muncii

In ceea ce priveşte productivitatea muncii, se constată o scădere la nivel judeţean, domeniile care au înregistrat o creştere fiind industria extractivă, comerţul şi energia electrică şi servicii colective. Explicaţia acestei creşteri ar fi că, deşi cifra de afaceri a scăzut în aceste domenii, ponderea personalului din unităţile locale a scăzut mult mai semnificativ (cu aprox. 17% în comerţ şi 28% în industria extractivă).

Productivitate muncii, mii lei/persoană ocupată 2008 2009

Total judeţ 148,88 141,07 Industrie extractivă 169,01 186,27 Industrie prelucrătoare 128,47 119,46 Energie electrică şi termică, gaze, apa caldă şi aer condiţionat 472,08 565,22 Distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare 75,22 55,36

Construcţii 110,76 94,25


Comerţ, reparaţii auto 235,42 246,68

Transport, depozitare şi activităţi de poştă şi curierat 99,38 98,83

Hoteluri şi restaurante 66,58 57,78 Informaţii şi comunicaţii 177,46 169,47

Tranzacţii imobiliare, închirieri, servicii 64,71 59,98

Învăţământ 52,02 27,78 Sănătate şi asistenţă socială 65,71 40,51

Servicii colective, sociale şi personale 80,47 92,19

Diverse activităţi 164,49 131,35 Sursa: Direcţia Judeţeana de Statistica Neamţ

3.1.3. Firmele din judeţ. Dinamica, repartiţia sectorială şi pe clase de mărime

Număr de unităţi locale active pe activităţi (secţiuni CAEN Rev 2) Total

din care: pe clase de mărime 0-9 10-49 50-249 >250

Total judeţ 9970 8912 870 166 22

Total judeţ 27 21 6 0 0

Industrie extractivă 1543 1215 234 79 15 Industrie prelucrătoare 9 3 3 2 1 Energie electrică şi termică, gaze, apa calda şi aer condiţionat 40 30 4 5 1

Distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare 1032 884 124 23 1

Construcţii 3780 3488 268 24 0 Comerţ, reparaţii auto 619 570 40 7 2 Transport, depozitare şi activităţi de poştă şi curierat 652 609 39 4 0

Hoteluri şi restaurante 192 174 16 2 0

Informaţii şi comunicaţii 1202 1143 47 11 1

Tranzacţii imobiliare, închirieri, servicii 60 54 6 0 0

Învăţământ 108 99 8 1 0

Sănătate şi asistenţă socială 240 224 16 0 0 Servicii colective, sociale şi personale 466 398 59 8 1

Sursa: Direcţia Judeţeana de Statistica Neamţ Conform tabelului anterior, în judeţul Neamţ la nivelul anului 2009, se constată că cele

mai multe firme activează in domeniul serviciilor, în special al comerţului, tranzacţiilor imobiliare, construcţiilor şi în domeniul industriei prelucrătoare. Se constată, de asemenea o scădere a numărului de unităţi active faţă de anul precedent, urmare a efectelor crizei economice şi financiare. Aceeaşi tendinţa de scădere se manifestă şi în cazul cifrei de afaceri (scădere cu aprox. 16%), precum şi a investiţiilor brute ale unităţilor locale active (mai puţin cu 40% faţă de 2008).

3.1.4. Investiţiile brute ale unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi

alte servicii Urmare a crizei economice şi financiare, în anul 2009 investiţiile brute în domeniile şi

subdomeniile economiei au scăzut faţă de anul precedent. Subdomeniile în care s-au înregistrat scăderi semnificative sunt următoarele: industria prelucrătoare (aprox. 40%), producţia de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (96%), construcţiile (49%), comerţul (37%), hoteluri şi restaurante (50%), informaţii şi comunicaţii (66%), învăţământ (80%).


Ca pondere în totalul de investiţii brute se constată o creştere a ponderii investiţiilor brute, în sănătate şi asistenţă socială (de la 0,46% la 0,90%), în distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (de la 3,37% la 5,41%) şi în industria extractivă (de la 0,77% la 1,03%).

După cum se poate observa şi din figura de mai jos, ponderea principalelor sectoare ale economiei în Valoarea Adăugată Brută la nivel de judeţ a avut o evoluţie diferită în perioada analizată.

Astfel agricultura şi silvicultura au înregistrat ca pondere o scădere constantă, ajungând în 2008 la o valoare a ponderii de cca. 60% din valoarea aferentă anului 2002. De asemenea, ponderea industriei a scăzut într-o mai mica măsură în perioada analizată.

Construcţiile, ca pondere au avut o evoluţie – per total perioadă – ascendentă, iar serviciile, în totalitatea lor au crescut cu aprox. 11,9 puncte procentuale. In cadrul serviciilor, subsectoarele: comerţ, hoteluri şi restaurante şi transport, depozitare şi comunicaţii au cea mai importantă pondere (aprox. 70% din total servicii).

Fig.3.2.

Sursa: INS Conturi Naţionale Regionale 2005-2011 3.2. Informaţii parţiale 3.2.1. Procesul de integrare europeană şi cerinţele de competitivitate Perioada prezentă este marcată de procesul de integrare în Uniunea Europeană, precum şi

de efectele crizei economice şi financiare. Din această perspectivă, firmele din judeţul Neamţ se confruntă cu o presiune concurenţială sporită pe piaţa internă şi cea europeană.

Dincolo de avantajul conjunctural (care se va reduce în timp) al preţului relativ scăzut al forţei de muncă, competitivitatea firmelor este condiţionată într-o măsură din ce în ce mai mare de creşterea valorii adăugate prin eforturi susţinute de inovare şi segmentare pentru cucerirea şi păstrarea pieţei, cu accent pe tehnologie, calitate, design, marketing, tehnici de vânzare adecvate.

Nevoile de competitivitate ale firmelor vor conduce şi la dezvoltarea şi diversificarea pieţei de servicii pentru afaceri (“business to business”): servicii de consultanţă, financiare, comerciale etc., dar şi alte servicii pentru întreprinderi rezultate din externalizarea unor activităţi auxiliare producţiei şi contractate cu firme specializate - de ex. de întreţinere şi reparaţii (mentenanţă), service pentru produsele vândute etc.

3.2.2. Cercetare – dezvoltare Unul dintre factorii ce influenţează în mod direct competitivitatea este dezvoltarea

sectorului de cercetare-dezvoltare. Din păcate, sectorul de cercetare-dezvoltare are încă insuficient de dezvoltate legături cu mediul economic, neavând o contribuţie semnificativă la dezvoltarea economică regională. În viitor, odată cu dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere, a clusterelor industriale şi a clusterelor bazate pe cercetare, este necesară accelerarea procesului de transfer tehnologic. In judeţul Neamţ se constată insuficienta dezvoltare a sectorului cercetare, dezvoltare, inovare (CDI), nr. de cercetători pe 10000 de persoane ocupate civile, deşi în creştere, este foarte mic ( aprox. 28% din media regională).


Cercetători la 10000 persoane ocupate civile, nr. 2005 2006 2007 2008 2009

Regiunea Nord-Est 29,3 31,9 32,9 33,4 33,5 Neamţ 9,2 9,5 6,1 7,8 9,5

Sursa: INS – Baza de date TEMPO De asemenea, cheltuielile totale din activitatea de cercetare-dezvoltare sunt aproape nesemnificative ca procent din cheltuielile totale la nivelul Regiunii Nord-Est (2,8% - 2009) şi sunt în scădere faţă de 2005.

Cheltuieli totale din activitatea de cercetare-dezvoltare, mii lei 2005 2006 2007 2008 2009 Regiunea Nord-Est 65326 107503 163561 214619 157865 Neamţ 5345 6894 5704 3865 4573

Sursa: INS – Baza de date TEMPO 3.2.3. Industria În judeţul Neamţ industria este reprezentata prin următoarele ramuri: industria chimică,

industria metalurgică, industria prelucrării lemnului, industria uşoară, industria materialelor de construcţii şi industria alimentară. Indicii producţiei industriale pe judeţul Neamţ, % (luna corespunzătoare din anul precedent = 100) An Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Noi. Dec. 2007 86,2 113,7 126,5 100,3 101,7 95,8 102,8 93,4 93,4 96,6 87,8 99,1 2008 94,4 96,4 85,1 86,7 98,6 91,5 87,9 98,8 92,6 94,5 82,8 77,9 2009 n/a 63,9 67 79 58,1 64,8 81,6 82,3 76 77 76,3 67,2 2010 70,3 83,6 100,5 96,9 110,5 120,3 102,5 107,9 116,9 129,5 145,7 159,6 Sursa: Buletine Statistice Lunare ale Judeţelor pe anii 2007-2010, INS

Analizând datele din tabelul de mai sus, se poate constata că producţia industrială este în scădere, începând chiar din 2007. O revenire uşoară se poate constata din mai 2010, dar dat fiind faptul că indicii producţiei industriale se calculează raportându-se la aceeaşi lună a anului anterior, putem trage concluzia ca nivelul producţiei, chiar cu aceasta creştere, este inferioară celei din perioada 2006-2007.

3.2.4. Infrastructura de transport, tehnica edilitară, de comunicaţii şi de mediu In cea ce priveşte infrastructura de transport, judeţul Neamţ este caracterizat printr-o

infrastructura relativ dezvoltată. Lungimea drumurilor publice din judeţ este de 1867 de km, din care 423 de km sunt drumuri naţionale. Procentul drumurilor modernizate este destul de scăzut, fiind de 25,1% pentru total drumuri publice si 97,1% din drumuri naţionale. Densitatea drumurilor publice este de 31,7 km drum/100 km2 teritoriu, valoare uşor scăzută faţă de media regională de 36,7 de km drum/100 km2 teritoriu. In cazul infrastructurii de transport pe căi ferate se constată o diferenţă semnificativă între densitatea căilor ferate la nivel de judeţ (29,3 km/1000 km2 teritoriu) şi cea la nivel regional (43,9 km/1000 km2 teritoriu).

Din totalul de 349 de localităţi, 50 sunt conectate la sistemul de distribuţie a apei potabile (14,3% - 2009), doar 14 au sistem propriu de canalizare (4%), 16 sunt conectate la reţea de distribuţie a gazelor naturale (4,5%) şi doar 3 în care se distribuie energie termică (0,8%).

In ceea ce priveşte comunicaţiile, numărul abonamentelor de telefonie fixă este de 102312 în anul 2009, în creştere cu 12,8% faţă de 2005.

3.2.5. Agricultura In anul 2009 suprafaţa agricolă a judeţului Neamţ a fost de 282.592 de ha, cea ce

reprezentă 47,9% din total suprafaţă. Agricultura judeţului Neamţ contribuie cu 14,1% la realizarea producţiei agricole a Regiunii Nord-Est. Aceasta resursă nu este eficient valorificată, productivitatea fiind scăzută la toate tipurile de culturi, datorită influenţei următorilor factori: calitatea terenului, cu o diversificaţie pronunţată, alternanţa categoriilor de sol, fragmentarea


acestora, în comparaţie cu alte unităţi de suprafaţă similare din ţară; forţa de muncă îmbătrânită (mai mult de 22% din populaţia rurală are peste 60 ani), iar tineretul migrează către centrele urbane; gradul mare de sărăcie a proprietarilor care întâmpină mari dificultăţi în realizarea culturilor şi creşterea animalelor; lipsa capitalului pentru restructurarea şi modernizarea agriculturii; instabilitatea şi eroziunea solului, numeroasele alunecări de teren.

După scopul de folosinţă, structura suprafeţei agricole se prezintă astfel : 60,1% teren arabil, 24,4% păşuni, 14,5% fâneţe, 0,2% vii şi 0,6% livezi. Suprafaţa arabilă este cultivată în special cu culturi de cereale (porumb, grâu), legume, cartofi, sfecla de zahăr.

In cea ce priveşte creşterea animalelor, producţia agricolă animală a judeţului Neamţ reprezintă 13,3% din cea a Regiunii Nord-Est, judeţul situându-se astfel pe penultimul loc printre judeţele regiunii.

3.2.6. Silvicultura Judeţul Neamţ, având 44,5% din suprafaţa acoperită cu păduri şi alte terenuri cu vegetaţie

forestieră, posedă un mare potenţial silvic. Ca volum de masă lemnoasă recoltată, judeţul Neamţ se situează pe locul 2 în regiune (după judeţul Suceava), asigurând 24,7% din total volum de lemn recoltat la nivelul regiunii.

Vegetaţia silvică a favorizat şi dezvoltarea unei variate şi bogate faune sălbatice pentru vânat. O uriaşă sursă de venituri, puţin exploatată în prezent, o constituie fructele de pădure, ciupercile şi flora specifică (plante medicinale) – resurse valoroase pentru industria alimentară, cosmetică şi farmaceutică, etc.

3.2.7. Turismul Judeţul Neamţ dispune de un potenţial turistic ridicat, prin resursele naturale, patrimoniul

cultural şi arhitectural, staţiunile turistice, etc. Judeţul deţine 552 de monumente, din care 109 de interes naţional. Acestea includ situri arheologice, clădiri de interes istoric si arheologic, case memoriale. Cele mai importante sunt următoarele:

• Cetatea Bâtca Doamnei Piatra Neamţ (Petrodava) • Curtea şi biserica domnească din Piatra-Neamţ • Cetatea Neamţului • Cetatea Noua a Romanului, situata la 5 km est de Roman, la Gâdinţi, comuna

Sagna • Palatul Cnejilor, ansamblu monumental situat în comuna Ceahlău.

De un mare interes pentru turismul în judeţul Neamţ sunt edificiile culturale, cum ar fi: • Teatrul Tineretului din Piatra-Neamţ • Muzeul de Istorie • Muzeul de arta neolitică Cucuteni • Muzeul de Artă • Muzeul de Etnografie • Muzeul memorial "Ion Creangă" • Casa memorială a istoricului „Dumitru Almaş” situată în comuna Negreşti • Muzeul Diecezan al Catolicilor din Moldova, situat în comuna Săbăoani • Muzeul „Neculai Popa”, din satul Tîrpeşti, care adăposteşte colecţiile:

etnografică, arheologică, numismatică, artă religioasă, artă naivă, precum şi curtea bogată în sculpturi în piatră şi lemn, galeria de artă etc.

• Casa muzeu Vasile Găman din satul Lunca, comuna Vînători, judeţul Neamţ, cuprinde exponate numeroase şi diverse: picturi pe lemn, manuscrise vechi, unelte pentru agricultură, pentru ocupaţii casnice, costume populare, exponate din ceramică.

Infrastructura de agrement este vitală în contextul dezvoltării turismului în judeţul Neamţ, calitatea acesteia influenţând, în bună măsură, durata de şedere a turiştilor. In acest context se remarcă eforturile autorităţilor locale de a iniţia şi dezvolta proiecte dedicate acestui scop:

• Dezvoltarea şi modernizarea bazei de agrement din Piatra-Neamţ


• Pârtia de schi şi telegondola din Piatra-Neamţ. In judeţul Neamţ, practicarea turismului montan are condiţii foarte bune de dezvoltare

datorită potenţialului oferit de Carpaţii Orientali. Se pot practica drumeţiile montane, sporturi de iarnă, dar şi activităţi specifice turismului de aventură şi sportiv: alpinismul, escalada, mountain bike, zboruri cu parapanta. In mod tradiţional, cea mai importantă componentă a turismului montan o reprezintă sporturile de iarna. Ele pot fi practicate în staţiunea Durău, precum şi pe pârtia de schi din Piatra-Neamţ.

Turismul balnear este o forma specifică a turismului de odihnă care a luat o amploare mare nu atât ca urmare a dorinţei de a preveni anumite îmbolnăviri, cât mai ales, creşterii surmenajului şi a bolilor profesionale provocate de ritmul vieţii moderne. Din aceasta cauză, turismul balnear este legat mai mult de anumite staţiuni cunoscute pentru proprietăţile lor terapeutice pentru apele minerale şi termale, pentru nămoluri, mofete.

Cele două staţiuni de interes local din Regiunea Nord-Est sunt situate în judeţul Neamţ – Durău şi Bălţăteşti. Alte 2 staţiuni importante sunt Staţiunea Oglinzi, situată la o distanţă de 3 km nord de oraşul Târgu-Neamţ şi staţiunea Neguleşti, situată în comuna Piatra Şoimului, la o distanţă de 10 km de oraşul Roznov.

O alta formă importantă de turism este cel ecumenic. Mănăstirea Neamţului cunoscută sub numele „Înălţarea Domnului” ridicată în timpul lui Ştefan cel Mare în 1497 a fost un vestit lăcaş de cultură, Mănăstirea Agapia a fost pictată în 1858 de Nicolae Grigorescu şi cuprinde un muzeu cu piese de artă religioasă din sec. XVI-XIX. Mănăstirea Văratec, construită în 1785 de maica Olimpiada, are tradiţia ca multe fete din familii boiereşti să se călugărească în acest lăcaş. Mănăstirea Secu adăposteşte mormântul lui Nestor Ureche, iar mănăstirea Sihăstria este o veche vatră de călugări isihaşti. De asemenea, sunt cunoscute Schitul Sihla, biserica mănăstirii Horaiţa, cu o formă mai puţin obişnuită, având un acoperiş ce conţine opt turle şi mânăstirea Bistriţa, unde se găseşte mormântul lui Alexandru cel Bun. Biserica "Naşterea Maicii Domnului" a Mănăstirii Tazlău se numără printre cele mai importante monumente ale judeţului Neamţ. Primul document care menţionează despre aceasta mănăstire este datat din 30.10.1458. Biserica "Naşterea Maicii Domnului" de la Tazlău este una dintre ctitoriile monumentale ale lui Ştefan cel Mare.

Deşi judeţul Neamţ are un potenţial turistic deosebit se constată o scădere a numărului de turiştii sosiţi în judeţul Neamţ, efect probabil al crizei economico-financiare. Aceeaşi tendinţă se regăseşte şi în evoluţia duratei medii de şedere. Evoluţia principalelor indicatorilor din turism în judeţul Neamţ

2007 2008 2009 2010 Nr. sosiri turişti în judeţul Neamţ 156665 160049 148638 128833 Innoptări în principalele structuri de primire turistică 336978 346036 314934 269411

Durata medie de şedere, nopţi/turist 2,15 2,16 2,12 2,09 Sursa: Buletin statistic lunar al judeţelor pentru anii 2007,2008,2009,2010 – INS Ca structuri de primire turistică, în judeţ există 21 hoteluri şi moteluri, 110 pensiuni turistice rurale, 23 pensiuni turistice urbane şi o serie de alte structuri (campinguri, popasuri turistice, cabane, vile şi tabere pentru elevi).

3.2.8. Zona montană şi dezvoltarea durabilă – aspecte specifice ruralului montan Zona montană se întinde pe aprox. 42% din suprafaţa judeţului Neamţ. Specificul montan

oferă un potenţial de excepţie pentru zootehnie şi în particular pentru dezvoltarea agriculturii ecologice şi a agroturismului în spaţiul rural, condiţionat de valorificarea superioară a următoarelor atuuri:

• Suprafeţele întinse de păşuni şi fâneţe favorabile creşterii animalelor – activitate tradiţională a locuitorilor.

• Calitatea bună a mediului, conservarea unor practici agricole “blânde” – fără sau cu chimizare redusă - permit obţinerea unor produse ecologice cu valoare biologică ridicată.

• Biodiversitate (flora furajeră naturală, flora spontană, speciile de animale sălbatice).


• Peisaje naturale valoroase, patrimoniul istoric şi cultural bogat. • Facilităţile şi interesul în creştere pentru agroturism.

Pe de altă parte, se constată o serie de probleme specifice ruralului montan cu consecinţe grave pe termen mediu, dintre care:

• Declinul efectivelor de animale (ovine şi bovine, în mod deosebit scăderea efectivelor de oi) conduce la scăderea majoră a volumului îngrăşămintelor organice, cu impact grav asupra regenerării naturale a pajiştilor, conducând la degradarea florei naturale furajere – fenomenul de “re-sălbăticire” prin acidifierea solului fragil al muntelui care favorizează dezvoltarea plantelor nedorite.

• Tendinţa abandonării unora dintre bunele practici din experienţa tradiţională, în paralel cu conservarea unora învechite şi/sau adoptarea unor practici neadaptate specificului montan.

• Aplicarea pe scară redusă a însămânţării artificiale; zestrea genetică a animalelor din multe gospodării rurale din zonele de munte este modestă.

• Adăposturi pentru animale învechite, necorespunzătoare igienico-sanitar, lipsite de facilităţile necesare.

• Lipsa echipamentelor agricole moderne (v. mulsul manual) şi a mecanizării necesare lucrărilor în specific montan;

• Greşeli în depozitarea şi utilizarea îngrăşămintelor naturale (lipsa sau starea necorespunzătoare a platformelor de bălegar, absenţa bazinelor pentru colectarea purinului – pierderi mari de azot biologic, bălegar diseminat iarna, nefermentat, acid) – afectând calitatea pajiştilor, la care se adaugă poluarea cu rumeguş (pericol - acidifierea fâneţelor), practici ineficiente de colectare şi depozitare a fânului (stocat în clăi cu pericol de mucegăire) etc.

• Infrastructura deficitară (drumuri, utilităţi, comunicaţii). • Investiţii reduse pentru crearea de locuri de muncă/alternative de ocupare în spaţiul rural

montan • Îmbătrânirea populaţiei, exodul tinerilor (spre oraşe/UE). • Iniţiative reduse, lipsa suportului şi a cunoştinţelor necesare fermierilor pentru promovarea

de “branduri” specifice (produse cu marcă locală/regională), promovarea produselor de nişă, etc.

• Consultanţă agricolă calificată în zona montană, neacoperitoare cantitativ şi calitativ. Consecinţele sunt grave:

• Degradarea terenurilor agricole montane, sălbăticirea pajiştilor şi a fâneţelor – riscă să devină ireversibile: “fragilitatea muntelui”.

• Condiţii socio-economice precare; şomaj, combinat cu calitate redusă a ocupării (agricultură de subzistenţă) cu tendinţă de agravare.

• Depopularea munţilor prin exodul tinerilor spre oraşe sau în afara ţării. • Imens potenţial economic nevalorificat / insuficient în raport cu potenţialul pieţei (în

creştere) pentru produse ecologice şi biologice, agroturism etc. Gospodăriile ţărăneşti care ocupă zonele montane sunt localizate în grade diferite de

dispersie teritorială, se înregistrează diferenţe mari de dezvoltare socio-economică (de la sărăcie extremă în unele zone, la prosperitatea relativă în altele). Dezvoltarea economică în spaţiul rural montan, iar în zonele izolate chiar supravieţuirea civilizaţiei rurale, depind decisiv de dezvoltarea şi valorificarea superioară a resursele oferite de agricultura montană şi a altor resurse specifice zonei, într-un concept de pluriactivitate.

Conceptul de dezvoltarea durabilă aplicat ruralului montan include modernizarea activităţilor agricole în paralel cu conservarea bunelor practici în raport cu mediul, relansarea creşterii animalelor şi a îndeletnicirilor tradiţionale, promovarea agriculturii şi a produselor ecologice, diversificarea activităţilor economice în spaţiul rural fără afectarea patrimoniului natural, istoric şi cultural.

3.3. Concluzii din analiza mediului economic, implicaţii pentru ÎPT


Concluzii Implicaţii pentru dezvoltarea resurselor umane în IPT

Criza economică şi financiară şi efectele ei nefaste asupra dinamicii PIB şi a productivităţii muncii.

Noi provocări pentru sistemul de educaţie şi formare profesională, din perspectiva contribuţiei la formarea resurselor umane necesare contracarării efectelor crizei şi creşterii competitivităţii economice regionale

Provocări induse de statutul României de membru al Uniunii Europene

Schimbări tehnologice şi organizaţionale induse de investiţiile străine şi cerinţele de competitivitate Creşterea nivelului de calificare Importanţa competenţelor cheie Limbile străine Formarea unor competenţe adecvate pentru: noile tehnologii, calitate, design, marketing, tehnici de vânzare Colaborarea între şcoli pentru calificările care presupun competenţe combinate, de exemplu: tehnice şi comerciale/economice, tehnice - artistice – IT Formarea continuă a profesorilor în parteneriat cu întreprinderile

Tendinţa de creştere a ponderii construcţiilor si serviciilor în paralel cu scăderea ponderii agriculturii în formarea PIB şi a VAB regional. Potenţial pentru agricultura ecologică Silvicultura - Necesitatea exploatării şi întreţinerii corecte a fondului forestier. Mediul - nevoile de adaptare la standardele UE pentru protecţia mediului Turismul - potenţial turistic foarte ridicat, potenţial pentru agroturism, turism rural. Telecomunicaţiile: importanţă în creştere, accent pe noile tehnologii în telefonia fixă şi mobilă (competenţele IT pentru transferul integrat de date, voce şi imagine). Problematica complexă şi stringentă a ruralului montan, din perspectiva socio-economică a localităţilor şi gospodăriilor ţărăneşti, a mediului şi dezvoltării durabile

Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte, prin structura ofertei (proporţional cu nevoile pieţei muncii ) ponderea crescută a sectoarelor economice în dezvoltare (serviciile, construcţiile), diversitatea activităţilor industriale, şi nevoile de dezvoltare a agriculturii. Competenţe adecvate şi o mobilitate ocupaţională sporită (inclusiv intersectorială) a forţei de muncă. Adaptări prin curriculum în dezvoltare locală (CDL) Consolidarea parteneriatului social prin antrenarea în procesul decizional şi de planificare strategică în ÎPT a reprezentanţilor instituţiilor şi organizaţiilor relevante pentru ruralul montan. Planificarea şi realizarea unor clase cu profil agromontan. Adecvarea sporită a conţinutului calificărilor la specificul agromontan local. Programe de formare continuă a cadrelor didactice de specialitate, cu privire la competenţele specifice agriculturii montane.

Ponderea crescândă a IMM-urilor şi micro-întreprinderilor în numărul total de firme

Adaptabilitate crescută a forţei de muncă la sarcini de lucru diverse Asigurarea unei pregătiri de bază largi, competenţe tehnice generale solide Consolidarea pregătirii profesionale, indiferent de calificare, cu competenţe specifice economiei de piaţă (competenţe antreprenoriale, tehnici de vânzări, marketing, etc. Adaptări prin curriculum în dezvoltare locală (CDL) Dezvoltarea parteneriatul şcoală-agenţi economici Promovarea învăţării pe parcursul întregii vieţi.


CAPITOLUL 4 Piaţa muncii 4.1. Analiza principalilor indicatori ai pieţei Subvenţionarea locurilor de muncă pare soluţia perfectă folosită de AJOFM Neamţ

pentru diminuarea şomajului. De la începutul şi până în prezent, ca urmare a acestei măsuri, mii de nemţeni şi-au găsit de muncă. Pe lângă acest aspect şi reconversia profesională a fost ca o gură de oxigen pentru revitalizarea pieţei muncii. În perioada ianuarie-octombrie 2011, agenţia judeţeană de şomaj, prin centrele de formare profesională au şcolarizat 465 de persoane, fapt care a dus la scăderea numărului de şomeri. Pe lângă acest aspect, în cele 10 luni de activitate ale agenţiei 1.118 de nemţeni au fost angajaţi datorită subvenţionării locurilor de muncă. De asemeni, la acest număr mai putem adăuga încă 203 de tineri, care prin Legea 116 au fost primiţi în câmpul muncii. La sfârşitul lunii octombrie 2011, în Neamţ se înregistra o rată a şomajului de 5,18%. În evidenţele AJOFM Neamţ erau trecuţi 10.568 de şomeri. Din aceştia, 4.320 erau indemnizaţi, iar 6.248 nu mai primeau nici un ajutor financiar.

In prezent se desfăşoară în judeţ16 cursuri de calificare prin AJOFM. Prin aceste cursuri se oferă posibilitatea dobândirii cunoştinţelor teoretice si practice specifice unei noi meserii care sa mărească şansele ocupării unui loc de muncă. Pentru şomeri aceste cursuri sunt gratuite. Ele pot fi frecventate însă contra cost şi de alte persoane care vor să îşi schimbe locul de muncă. La finalizarea cursurilor se susţine un examen, iar după promovare se acorda diplome recunoscute de Ministerul Muncii şi de MECTS.

4.1.1. Participarea la forţa de muncă În perioada 2002-2009 la nivel judeţean se observă o tendinţa de scădere a populaţiei

ocupate active ; astfel de la 206.300 de persoane în 2002 s-a ajuns la 188.300 de persoane ocupate în 2009, respectiv o scădere de 8,7%. Pe domenii de activitate scăderea cea mai accentuată s-a înregistrat în agricultură 20.000, iar creşterea cea mai semnificativă în sfera serviciilor 12.000 de persoane.

Tabelul

4.1. 4.1.2. Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire, la nivel regional Din analiza datelor prezentate în anexe se constată că în structura populaţiei ocupate după

studii şi medii de provenienţă, cea mai mare pondere o au persoanele cu pregătire medie în mediul urban (de altfel aici şi persoanele cu studii superioare îşi găsesc mai uşor un loc de muncă) iar cel mai mic număr de persoane cu studii superioare îl regăsim în mediul rural (de asemenea aici regăsim şi cel mai mare număr de persoane ocupate cu un nivel de educaţie scăzut)

4.1.3. Structura populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale economiei

naţionale Evoluţia populaţiei ocupate civile pe activităţi ale economiei naţionale judeţul Neamţ în mii persoane

Principalii indicatori privind forţa de muncă conform BFM

Judeţul Neamţ 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 mii persoane

Populaţia activă - Total 230.9 220.9 214.8 212.8 206.1 204.2 202,0 199,6 Populaţia ocupată - Total 206,3 202,8 199,4 200,9 196,0 196,4 193,8 188,3

Procente Rata de activitate 66,5 62,7 59,8 58,6 56,8 56,6 56,5 56,7

Masculin 67,1 63,6 60,7 59,8 57,5 57,1 57,0 56,9 Feminin 65,6 61,0 58,6 56,3 55,1 55,5 56 56,6

Rata de ocupare 59,4 57,6 55,5 55,3 54,1 54,5 54,0 54,1 Masculin 58,8 56,8 54,6 54,5 53,4 53,8 53,3 53,8 Feminin 60,1 58,1 56,2 56,4 55,2 54,7 54,2 54,4


Tabelul 4.2. Judeţul Neamţ 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

TOTAL 206.3 202.8 199.4 200.9 196 196.4 193.8 188,3 Agricultură şi silvicultură 102.2 97.80 89.9 90.7 85.5 83.9 82.2 82,5 Industrie 44.60 41.90 40.0 39.0 36.4 35.9 36.0 32,7 - Industrie extractiva 0.4 0.50 0.4 0.4 0.3 0.4 0.4 0,5 - Industrie prelucrătoare 41.3 39.00 37.2 36.4 34.3 33.7 34.0 29,2 - Energie electrica, termica, gaze, apa 2.9 2.40 2.4 2.2 1.8 1.8 1.6 3 Construcţii 6.6 7.20 7.9 8.0 8.3 9.0 9.1 8,2 Servicii 52.9 55.9 61.6 63.2 65.8 67.6 66.5 64,9 - Comerţ 19.1 21.30 23.1 24.6 26.0 26.6 24.7 25 - Hoteluri şi restaurante 1.9 2.00 3.7 4.0 3.7 4.0 3.8 2,1 - Transport, depozitare, comunicaţii 5.5 5.60 5.9 5.2 5.9 6.5 6.6 6,7 - Intermedieri financiare 1 1.00 1.2 1.3 1.3 1.3 1.5 1,4 - Tranzacţii imobiliare 3.8 4.90 5.8 5.1 5.9 6.4 6.3 0,8 - Administraţie publica si apărare 2.7 2.60 3.0 3.4 3.8 4.1 4.8 4,7 - Educaţie 9.1 9.10 9.4 9.3 9.2 8.9 9.2 8,7 - Sănătate şi asigurări sociale 7.8 7.70 7.5 8.1 7.5 7.5 7.8 7,9 - Altele 2 1.70 2.0 2.2 2.5 2.3 1.8 7,6

Pe primul loc ca pondere a populaţiei ocupate se situează agricultura; chiar dacă numărul celor cuprinşi în acest sector a scăzut an de an, respectiv de la 102.200 de persoane (49,5%) în 2002 la 82.200 de persoane (42,4)% în 2008. În 2009, ponderea a fost de 43.8% peste media la nivel de regiune NE şi evident peste media la nivel de ţară, în dauna celorlalte activităţi ale economiei naţionale.

Fig. 4.1. Structura populaţiei ocupate civile pe activităţi ale economiei

Pe poziţia a II-a se situează serviciile care la nivelul judeţului Neamţ s-au dezvoltat continuu de la 52.900 (25,6%) în 2002, la 66.500 (34,3%) în 2009. În cadrul serviciilor pe prima poziţie se află comerţul cu o pondere de 24,7% pentru anul 2007. Şi pentru acest sector economic se constată trendul ascendent al celor cuprinşi în acest sector de activitate. Transporturile şi tranzacţiile imobiliare cu 3% respectiv 3,3%, vin imediat în urma comerţului, cu creşteri de 0,7 respectiv 1,5%. O creştere sensibilă se resimte în domeniul hoteluri şi restaurante, de la 0,9% în 2002 la 2% în 2009, datorită dezvoltării zonelor turistice din judeţ. Concomitent trebuie redusă şcolarizarea în domeniile cu profil tehnic, excepţie făcând construcţiile.

Populatia ocupata pe activitati jud. Neamt evolutia 2002-2009

0

20

40

60

80

100

120

mii

pers

oane

2002 102.2 44.60 6.6 52.9

2003 97.80 41.90 7.20 55.9

2004 89.9 40.0 7.9 61.6

2005 90.7 39.0 8.0 63.2

2006 85.5 36.4 8.3 65.8

2007 83.9 35.9 9.0 67.6

2008 82.2 36.0 9.1 66.5

2009 82.50 32.70 8.20 64.9

Agricultură şi silvicultură

Industrie Construcţii Servicii


Structura populaţiei ocupate pe medii şi sexe are tendinţe asemănătoare ca a întregii populaţii ocupate, în sensul că are loc o migrare către mediul rural. Aceasta tendinţă este mai accentuată la femei care îşi găsesc mai greu un loc de muncă în mediul urban, şomajul fiind mai mare cu 1-2% la femei decât la bărbaţi. Bărbaţii îşi găsesc loc de muncă mai uşor, mai ales în industrie, construcţii şi muncă grea, unde numărul de angajaţi începe să devină dominant, cu excepţia industriei textile, confecţiilor şi pielăriei. De asemenea, în activităţile de prestări servicii domină femeile (în activităţile de birou sau servicii ce nu necesită efort fizic mare). Populaţia ocupată în industrie şi construcţii deţine o pondere relativ mică de 23,3%, într-o scădere uşoară faţă de 2002 cu 24,8%, datorită slabei dezvoltări a industriei la nivelul judeţului. Totuşi, în domeniul construcţiilor se constată o uşoară creştere de la 3,2% în 2002 la 4,7% în 2009. Pentru IPT se desprinde clar faptul că trebuie crescut numărul de clase în domeniile resurse şi servicii.

4.1.4. Numărul mediu al salariaţilor şi al muncitorilor pe activităţi ale economiei naţionale

Din evoluţia numărului mediu al salariaţilor pe activităţi ale economiei în perioada 2002-2009, se observă o descreştere a numărului mediu de salariaţi. În judeţul Neamţ a crescut numărul de salariaţi în domeniul Servicii, predominant fiind Comerţul cu 12.000 de persoane. În domeniul Industrie numărul salariaţilor a scăzut de la 44.600 de persoane în 2002, la 32.700 în anul 2009, de asemenea în domeniul Agricultură şi Silvicultură numărul salariaţilor a scăzut de la 102.200 de persoane la 82.500 de persoane pentru aceeaşi perioadă.

Deşi anul 2009, a fost un an de criză numărul salariaţilor nu a scăzut semnificativ, comparativ cu anii anteriori respectiv perioada 2004-2008, descreşterea a avut loc în domeniile Industrie, Agricultură şi Silvicultură şi Construcţii, dar a fost o creştere importanta a numărului salariaţilor în Domeniul Serviciilor, ceea ce a atenuat într-o oarecare măsură efectul crizei economice la nivelul judeţului.

4.2. Informaţii parţiale 4.2.1. Analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante

înregistrate la AJOFM Având în vedere evoluţia pieţii muncii din judeţul Neamţ ca urmare a crizei financiare

mondiale şi pentru creşterea gradului de corelare a ofertei educaţionale cu realitatea economică din zonă – s-a realizat revizuirea PLAI de către ISJ şi AJOFM Neamţ.

Activitatea de revizuire a constat în analizarea impactului pe piaţa muncii a crizei financiare, a disponibilizărilor realizate în ultimele luni şi preconizate pentru următoarea perioadă, şomajul tehnic, locuri de muncă vacante precum şi alte informaţii furnizate de partenerii sociali.

În acest scop s-au realizat următoarele documente : - Analiza proiectului planului de şcolarizare; - Situaţia privind excedentul şi deficitul de forţă de muncă; - Lista unităţilor economice care urmează să disponibilizeze personal; - Situaţie privind şomajul pe localităţi.

Pe domenii de specializare în anul 2010, pentru judeţul Neamţ, avem următoarea situaţie a şomajului – locuri de muncă vacante :

- Agricultură 374 de şomeri (din care 35 de absolvenţi) şi 61 de locuri de muncă vacante; - Chimie industrială 263 de şomeri (din care 5 absolvenţi) şi 65 de locuri de muncă

vacante; - Comerţ 2183 de şomeri (din care 86 de absolvenţi) şi 2607 de locuri de muncă vacante; - Construcţii 1503 de şomeri (din care 47 de absolvenţi) şi 1147 de locuri de muncă

vacante; - Electric 451 de şomeri (din care 43 de absolvenţi) şi 161 de locuri de muncă vacante; - Electromecanică 412 de şomeri (din care 20 de absolvenţi) şi 139 de locuri de muncă

vacante;


- Electronică şi automatizări 145 de şomeri (din care 32 de absolvenţi) şi 15 locuri de muncă vacante;

- Estetică 65 de şomeri (din care 3 absolvenţi) şi 52 de locuri de muncă vacante; - Fabricare produselor din lemn 1193 de şomeri (din care 106 de absolvenţi) şi 439 de

locuri de muncă vacante; - Industrie alimentară 344 de şomeri (din care 40 de absolvenţi) şi 167 de locuri de muncă

vacante; - Industrie textilă şi pielărie 1361 de şomeri (din care 76 de absolvenţi) şi 628 de locuri de

muncă vacante; - Materiale de construcţii 124 de şomeri (din care 1 absolvenţi) şi 38 de locuri de muncă

vacante; - Mecanică 4761 de şomeri (din care 116 de absolvenţi) şi 2390 de locuri de muncă

vacante; - Silvicultură 273 de şomeri (din care 9 absolvenţi) şi 168 de locuri de muncă vacante; - Tehnici poligrafice 34 de şomeri (din care 0 absolvenţi) şi 21 de locuri de muncă vacante; - Turism şi alimentaţie 787 de şomeri (din care 39 de absolvenţi) şi 820 de locuri de muncă

vacante; Structura şomajului în rândul absolvenţilor luaţi în evidenţă Situaţia absolvenţilor şomeri înregistraţi în perioada 2003 – 2010 în judeţul Neamţ se

regăseşte în tabelul 4.3. Se constată pentru perioada analizată o scădere constantă a numărului de absolvenţilor şomeri.

Tabelul 4.3. Anul 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Total şomeri 15836 14363 14636 14383 15105 13798 13345 14273 Absolvenţi şomeri 2122 1810 1933 1458 1098 1095 1214 658 Procent % 13,4 12,6 13,2 10,13 7,27 7,93 9,09 4,61

În anul 2010 se observă o scădere importantă a numărului de şomeri din rândul absolvenţilor, faţă de anii anteriori, ca urmare a creşterii şi diversificării locurilor de muncă pentru absolvenţi şi a subvenţiilor care se acordă angajatorilor, potrivit legii, care angajează absolvenţi.

În total la nivel de judeţ avem înregistraţi 14273 de şomeri, din care 628 de absolvenţi, şi 8918 de locuri de muncă vacante. Dacă numărul total al şomerilor rămâne aproximativ constant în ultimii 8 ani (între13-15000), numărul locurilor de muncă vacante a înregistrat o scădere drastică (mai puţin de jumătate faţă de anul 2007. De asemenea mai remarcăm reducerea şomerilor din rândul absolvenţilor la aproximativ 1/3 faţă de anul 2003.

Se mai constată că la domeniile comerţ şi turism şi alimentaţie, avem mai multe locuri de muncă vacante decât şomeri, iar situaţia cea mai grea se înregistrează la mecanică cu numărul maxim de şomeri 4761 (dar şi cel al locurilor de muncă vacante – 2390). 4.2.1.1. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul profesional şi tehnic liceal În tabelul 4.4. sunt prezentate sintetic tendinţele privind locurile de muncă vacante, şomerii înregistraţi, şomeri absolvenţi precum şi ocupaţiile şi grupele de ocupaţii relevante prin numărul de locuri de muncă vacante.

Tabelul 4.4. Domeniul de

pregătire Tendinţă locuri muncă vacante

Tendinţă şomeri

Diferenţă locuri vacante-şomeri

Ocupaţii / grupe de ocupaţii relevante (prin nr. de locuri de muncă vacante

în cadrul domeniului) Construcţii, instalaţii şi lucrări publice

↑ NT, VS ↓ Regiune, BC, BT, IS, ↔ SV

↓ Regiune, BC, NT, IS, VS ↔BT, SV

(-) Regiune, BC, NT, IS, BT , SV, VS

Zidari, zugravi, instalatori, constructori în beton armat

Comerţ ↑ Regiune, NT, VS ↓ BC, IS ↔ BT, SV

↓ SV, VS ↔ IS ↑ Regiune, BC, NT, BT

(+) Regiune, NT, IS, BT, SV, VS ( - ) BC

Vânzători, agenţi comerciali şi mijlocitori de afaceri, agenţi în activitatea financiară şi comercială


Turism şi alimentaţie

↑ Regiune, NT, VS ↓ BC, BT, IS, SV

↓ Regiune, BT, IS, SV, VS ↑ BC, NT, BT

(+) Regiune NT, BT, IS, SV,VS ( - ) BC

Ospătari şi barmani, bucătari, patiseri, cofetari, valeţi, cameriste şi însoţitori

Industrie alimentară

↑ IS ↓ BC, BT, ↔ Regiune, NT, SV, VS

↓ BC, NT, SV, VS ↑ BT, IS ↔ Regiune

(-) Regiune, BC, BT, IS, (+) SV, VS (≈) NT

- Brutar - Operator pentru prelucrarea cărnii

Mecanică ↑ NT, BT, ↔ Regiune, ↓ BC, IS, SV, VS

↓ Regiune, BC, NT, IS ↔ SV, VS ↑ BT

(-) Regiune, BC, BT, NT (+) IS, SV, VS

- Constructori montatori de structuri - Mecanic auto - Operatori prelucrători la maşini unelte

Industrie textilă şi pielărie

↓ Regiune, BT, IS, VS ↑ BC, BT, NT ↔ SV,

↑IS ↓ Regiune, BC, BT VS, NT, SV

(-) Regiune, BC, BT, SV, NT (+) IS, VS

- Confecţioner produse textile

Fabricarea produselor din lemn

↑, NT, VS ↓ Regiune, BC, BT, IS, SV

↓ Regiune, BC, NT, SV, VS ↔BT, IS,

(-) Regiune, BC, BT, IS, SV (≈) NT, VS

- Tâmplar universal

Electric ↑ Regiune, NT, BT IS, SV, VS ↓ BC

↓ Regiune,BC, NT, SV, VS ↔BT ↑ IS,

(-) Regiune, BC, BT, IS, (+) VS (≈) NT, SV

- Electrician în construcţii - Electrician auto

Electromecanică ↑ Regiune, BC, NT, IS, VS, BT ↔ SV

↓ Regiunea BC, NT VS ↔ IS, SV ↑ BT

(-) Regiune, BC, BT (+) IS, SV, VS (≈) NT

- Electromecanic montator şi reparator de aparate şi echipamente electrice şi energetice

Nr. locuri de muncă vacante, nr. şomeri: creştere, scădere, aprox. constant Diferenţă locuri vacante-şomeri: (+) surplus comparativ; (-) deficit comparativ; ≈ tendinţă de echilibrare

Din graficele de mai jos în care sunt prezentate situaţia locurilor de muncă vacante, absolvenţi şomeri şi şomeri se constată că sectorul serviciilor se situează cel mai bine, iar ca o caracteristică generală scăderea numărului de locuri de muncă pentru domeniul resurse. Profilul dominant la nivelul judeţului în ce priveşte cererea de forţă de muncă pare să fie dat de următoarele domenii (în ordinea numărului de locuri de muncă vacante ): comerţ, turism şi alimentaţie, economic, electric. Ocupaţiile cele mai cerute de angajatori, cu creştere a locurilor de muncă vacante în 2008 comparativ cu anul anterior şi cu balanţă pozitivă în ce priveşte diferenţa locuri de muncă vacante-şomeri au fost înregistrate în domeniile: construcţii instalaţii şi lucrări publice, economic.

Fig. 4.2 Evoluţii şomaj – locuri de muncă pe profile

O serie de domenii de formare profesională deşi înregistrează o balanţă negativă locuri de muncă vacante-şomeri au valori importante ale numărului de locuri de muncă vacante: mecanică, turism şi alimentaţie, comerţ, electric, electronică şi automatizări.

Structura şomajului - Analizând structura şomajului pentru perioada 2002-2009 se observă un trend descrescător al numărului de şomeri ca număr de persoane, în perioada 2002–2008, rata şomajului a scăzut semnificativ astfel încât în anul 2008 când se situa sub media pe ţară 4 % faţă de 4,4%. Acest lucru nu mai este valabil pentru anii 2008-2010, când în condiţiile


crizei economice şomajul a ajuns şi la aproximativ 8% în anul 2009 şi se menţine ridicat pentru anul 2010 cu 8-9%.

Fig. 4.3. Rata şomajului 2002-2009 Sursa AJOFM

Rata şomajului calculată ca raport între numărul de şomeri (din datele AJOFM) şi populaţia activă comunicată anual de către Direcţia judeţeană de statistică, prin balanţa forţei de muncă, este calculată numai la nivel de judeţ deoarece populaţia activă nu se calculează la nivel de localităţi. Se poate observa că rata şomajului aferentă judeţului Neamţ a urmat acelaşi trend descrescător cu al regiunii NE; cu menţiunea că a fost puţin mai scăzut (vezi fig.4.3.)

Structura şomajului pe categorii de vârstă - În judeţul Neamţ s-au înregistrat în anul

2010 14273 de şomeri. Dintre aceştia ponderea şomerilor cu vârste între 15-24 ani (corespunzătoare tinerilor absolvenţi) este de 16,1% respectiv 2602 de şomeri, din care ponderea femeilor este de 17,1% respectiv 1175. Cea mai mare pondere o au şomerii cu vârste cuprinse între 40-49 ani cu 4395 de şomeri, respectiv 27,23% . Acest lucru este firesc deoarece această categorie este cea mai expusă concedierilor şi găsirea unui nou loc de muncă este dificilă.

Tabelul 4.5. Total

șomeri Sub 25

ani 25-29 ani 30-39 ani 40-49 ani 50-55 ani peste 55

ani pondere 15-24 ani în total

şomeri Judeţul Neamţ 15928 2644 1082 3591 4403 2528 1680 16,6%

din care femei 6756 1179 488 1604 1934 1064 487 17,5%

Dacă privim repartiţia şomerilor pe categorii de vârstă (tab.4.5.), se observă că ponderea şomerilor cu vârste între 15-24 ani (în care se încadrează marea majoritate a absolvenţilor şomeri) este de 16,6%, din care ponderea femeilor este de 17,5%.

Fig.4.4 Structură şomaj pe grupe de vârstă

Situaţia şomerilor de lungă durată - piaţa muncii din judeţul Neamţ se confruntă cu

dificultăţi legate de slaba dezvoltare economică a zonei şi de ponderea mare a populaţiei din mediul rural (61,6% din totalul populaţiei judeţului). Populaţia din mediul urban a migrat în rural. Acest fapt conduce la o mare pondere a populaţiei ocupate în agricultură (43,2% în judeţul Neamţ faţă de 30% la nivel de ţară). Populaţia ocupată în industria prelucrătoare are o pondere de 17,2% faţă de 23% la nivelul ţării, la fel şi serviciile se situează sub media ţării deşi se constată o creştere anuală a ponderii deţinute de construcţii, comerţ, industrie hotelieră. Ne confruntăm cu diminuarea populaţiei în vârstă de muncă din judeţ ca urmare a plecărilor în străinătate precum şi a migrării în alte judeţe din ţară.


Persoanele aflate în şomaj neîntrerupt pentru o perioadă mai mare de 6 luni în cazul tinerilor sub 25 de ani şi mai mare de 12 luni în cazul celor de 25 de ani şi peste sunt definite ca şomeri de lungă durată.

Fig.4.5. Evoluţia şomerilor de lungă durată

Ponderea şomerilor tineri de lungă durată (peste 6 luni) a scăzut de la 26% la nivelul anului 2004, la 14% la nivelul anului 2008. De asemenea ponderea şomerilor cu durata de peste 12 luni a scăzut de la 45,6% în anul 2004 la 38,3% la nivelul anului 2007. Şomerii de lungă durată sunt persoane care doresc să se întoarcă pe piaţa muncii după o perioadă de absenţă dar le lipseşte o specializare căutată acum pe piaţa muncii. S-au intensificat măsurile active şi preventive pentru ocuparea forţei de muncă destinate şomerilor, cu accent pe şomerii tineri, şomerii de lungă durată, persoane aflate în căutarea unui loc de muncă din mediul rural şi persoanele ocupate în agricultură. Şomerii de lungă durată cărora le lipseşte o calificare şi care după o perioadă de absenţă doresc să se întoarcă pe piaţa muncii, sunt persoanele cele mai vulnerabile în căutarea unui loc de muncă, în mod special persoanele peste 45 de ani. Şomerii de lungă durată cu vârstă ridicată sunt dezavantajaţi atât de lipsa mobilităţii în reorientarea profesională cât şi de faptul că îşi găsesc mai greu un loc de muncă. Şomerii de lungă durată se descalifică, uită gesturile profesionale, pierd ritmul de muncă iar toate acestea îl fac pe şomer neîncrezător în reuşita lui. La rândul lor, directorii de firmă sunt mai reticenţi în a angaja această categorie de personal.

Formarea profesională a şomerilor de lungă durată în calificări specifice sectorului agroturistic, agricol, zootehnic are ca obiectiv general rezolvarea unei părţi din problemele stringente de formare pentru persoanele care nu au mai ocupat un loc de muncă de mai mult timp şi conduce la dezvoltarea iniţiativei private în sectorul rural acolo unde ponderea populaţiei este mai mare aşa cum se prezintă pentru judeţul Neamţ.

4.2.1.2. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru şcoala postliceală

Numărul şomerilor cu pregătire postliceală a crescut de la 1958 în anul 2003, la 2937 în anul 2007 şi la 3044 în anul 2010. Oferta de muncă pentru cei cu pregătire postliceală a fost în continuă creştere până în anul 2007, 3347 de locuri de muncă vacante, după care a înregistrat o scădere la 2092 în anul 2010.

Fig.4.6 Evoluţia şomerilor cu studii postliceale

Pentru nivelul de pregătire postliceal în anul 2010, au fost 3044 de şomeri din care 594 absolvenţi şi 2092 locuri de muncă vacante, ceea ce reprezintă un procent de 68,72%. Cele mai multe locuri de muncă au fost în domeniul Economic cu1044 locuri de muncă, doar 703 de şomeri din care 53 de absolvenţi, în acest domeniu este deficit de personal pregătit. Următorul domeniu este cel de Sănătate şi asistenţă pedagogică cu 331 de locuri de muncă în anul 2010, dar şi 588 de şomeri din care 53 de absolvenţi.


4.2.1.3. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul superior

Pentru învăţământul superior, dintre grupele de ocupaţii cu număr semnificativ de locuri de muncă vacante şi cu balanţă pozitivă locuri de muncă-şomeri, se remarcă în ordinea numărului de locuri de muncă vacante: specialişti în sistemul financiar şi al asigurărilor (164 de locuri de muncă vacante faţă de 32 de şomeri), ingineri constructori (45 de locuri de muncă vacante faţă de 19 şomeri), Specialişti în informatică (79 de locuri de muncă vacante faţă de 19 şomeri), specialişti în administraţia publică (101 de locuri de muncă vacante faţă de 46 de şomeri).

O serie de ocupaţii înregistrează balanţă negativă locuri de muncă-şomeri dar numărul de locuri de muncă vacante este semnificativ: economişti (273 de locuri de muncă vacante faţă de 291 de şomeri), ingineri mecanici (116 de locuri de muncă vacante faţă de 184 de şomeri).

Ocupaţiile: ingineri în industria textilă şi pielărie, ingineri în industria alimentară, ingineri în industria lemnului, ingineri agronomi, zootehnişti şi silvici, înregistrează balanţă negativă locuri de muncă-şomeri şi o cerere foarte mică pe piaţa muncii regională (numărul locurilor de muncă vacante pentru fiecare ocupaţie menţionată este sub 30)

4.2.2. Evoluţiile recente ale şomajului şi a locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM (aspecte critice în contextul crizei economice şi financiare)

Contextul pieţii muncii din România din perioada septembrie – noiembrie 2009 şi perspectiva următoarelor luni, datorate efectelor crizei financiare mondiale a determinat necesitatea reactualizării PLAI pentru toate judeţele ţării în scopul fundamentării planurilor de şcolarizare pentru anul şcolar 2010-2011.

PLAI a fost actualizat ca urmare a prevederilor adresei MECTS-CNDIPT-VET 2414/18.11.2008 pe baza analizei următoarelor date şi informaţii:

- disponibilizări colective realizate în ultimele luni, sau anunţate de agenţii economici pentru următoarele luni, înregistrate la AJOFM ;

- şomaj tehnic anunţat de agenţii economici, intrări în şomaj în ultimele luni înregistrate la AJOFM

- locuri de muncă vacante - intrări, înregistrate în ultimele luni la AJOFM ; - proiectul planului de şcolarizare pentru IPT, al anului şcolar 2010-2011; - alte informaţii parţiale furnizate de partenerii sociali şi mass-media.

In urma analizei efectuate, în judeţul Neamţ au rezultat următoarele : Profilul dominant al cererii de forţă de muncă pare să fie dat de următoarele domenii (în

ordinea numărului de locuri de muncă vacante la nivel regional): mecanică, industrie textilă şi pielărie, construcţii, comerţ, fabricarea produselor din lemn, turism, industrie alimentară, electric. Domenii cu dinamică pozitivă şi potenţial mare de absorbţie pe piaţa muncii: comerţ, construcţii, turism şi alimentaţie – locuri de muncă în creştere, şomaj în scădere, balanţă locuri de muncă-şomeri pozitivă - pe ansamblul judeţului Neamţ. Industrie alimentară - tendinţa de staţionare a locurilor de muncă vacante şi a numărului de şomeri în domeniu, înregistrându-se un deficit pe ansamblul judeţului Neamţ. Mecanica este domeniul care înregistrează un număr semnificativ de locuri de muncă vacante dar şi de şomeri (cel mai mare număr de locuri de muncă vacante în 2010 în judeţul Neamţ). Cu toate ca exista tendinţa de creştere a numărului locurilor de muncă vacante şi de scădere a numărului de şomeri; în mecanică raportul locuri de muncă-şomeri rămâne puternic deficitar. Similar cu domeniul mecanică, domeniile electric şi electromecanică înregistrează, pe ansamblul judeţului Neamţ, o tendinţă de creştere a numărului locurilor de muncă vacante şi de scădere a numărului de şomeri – raportul locuri de muncă-şomeri rămâne însă deficitar. Industria textilă şi pielărie pare să se confrunte cu evoluţii contradictorii ; o scădere atât a numărului de locuri vacante cât şi a şomerilor dar totuşi un număr foarte mare de şomeri (după mecanică este al doilea domeniu generator de şomeri).


Fabricarea produselor din lemn cunoaşte de asemenea o scădere atât a numărului de locuri de muncă vacante cât şi a şomerilor dar şi un deficit de locuri de muncă pe ansamblul judeţului Neamţ dificil de ocupat în ciuda numărului mare de şomeri din domeniu.

4.2.3. Proiecţia ocupării şi a deficitului de calificări pe termen scurt – anchete

Analizele şi concluziile care urmează sunt formulate sub rezerva următoarelor limite metodologice:

- locurile de muncă vacante înregistrate la AJOFM nu reflectă decât o parte din piaţa muncii (în ciuda obligaţilor legale, nu toate locurile vacante sunt anunţate de angajatori; în general, gradul de cuprindere în evidenţele AJOFM scade cu cât creşte nivelul de calificare şi gradul de specializare a acestora)

- posibile înregistrări multiple ale aceloraşi posturi (anunţuri de locuri vacante repetate în cazul neocupării)

- informaţii incomplete generate de dificultăţile de utilizare a bazelor de date de care dispun AJOFM-urile

- dificultăţile de corelare între nomenclatoarele din învăţământ şi COR. 4.2.3.1. Anchete în întreprinderi

Anchetele în întreprinderi oferă o imagine de moment privind nevoile firmelor pe termen scurt (6-12 luni). În timp în urma aplicării periodice a acestora se vor putea desprinde şi unele tendinţe mai consistenţe în atenţia furnizorilor de educaţie şi formare profesională.

În luna martie 2007, Asistenţa tehnică a programului Phare TVET 2004 (WYG Internaţional LTD), în colaborare cu Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS) a realizat o anchetă în rândul angajatorilor, pe un eşantion de 3022 de întreprinderi selectate din toate cele 8 regiuni. Dintre acestea, eşantionul pentru Regiunea Nord Est a cuprins un număr de 315 de întreprinderi totalizând un număr de 31267 de salariaţi. Deşi mărimea eşantionului abordat prin anchetă la nivel regional (0,73% din întreprinderi, reprezentând 6,9% din numărul total de salariaţi din regiune) limitează reprezentativitatea acestuia, se pot desprinde următoarele tendinţe:

Aproximativ 24% din angajatorii (75 întreprinderi din totalul de 315 din eşantion) chestionaţi la nivel regional s-au confruntat cu un deficit de forţă de muncă în ultimele 6 luni premergătoare anchetei, concretizat prin locuri de muncă vacante neocupate într-un procent de 8,1% din numărul total de salariaţi. Cu cele mai mari probleme s-au confruntat angajatorii din judeţele Botoşani, Neamţ şi Vaslui (peste o treime din angajatorii din eşantion au întâmpinat dificultăţi în ocuparea locurilor de muncă vacante).

Cel mai mare deficit pare să se înregistreze în sectoarele construcţii (35% din întreprinderi, 18,3% din numărul de salariaţi), activităţi financiare, bancare şi de asigurări (37% din întreprinderi, 11,6% din numărul de salariaţi), hoteluri şi restaurante (27% din întreprinderi, 24,5% din numărul de salariaţi), transport depozitare, comunicaţii (26% din întreprinderi, 17,2% din numărul de salariaţi).

În rândul firmelor investigate, sub rezerva limitelor de reprezentativitate a eşantionului, în topul celor mai mare număr de angajări în ultimele 6 luni par să intre ocupaţiile din cadrul agriculturii, activităţilor financiare, bancare şi de asigurări, industriei prelucrătoare, construcţii, hoteluri şi restaurante, transport depozitare poştă şi telecomunicaţii.

Estimările angajatorilor investigaţi sunt pesimiste - în mod surprinzător, dacă avem în vedere fluxul angajărilor şi deficitul înregistrat în ultimele 6 luni (sau poate tocmai din cauza acestui deficit) - singurele sectoare în care aceştia anticipau o creştere în următoarele 6 luni şi 12 luni a numărului de angajaţi ar fi sectorul hotelier şi restaurante şi activităţi financiare, bancare şi de asigurări


4.2.3.2. Anchete în rândul angajaţilor Ancheta în rândul salariaţilor (1026 de subiecţi din 79 de firme - eşantion stratificat de

firme pe două dimensiuni: regiune şi cod CAEN) realizată în cadrul proiectului mai sus menţionat în perioada 1-20 aprilie 2006, a permis următoarele concluzii valabile la nivel naţional:

Uzura şi atrofierea calificărilor - Salariaţii cu nivel de educaţie primar şi mediu sunt cei mai expuşi uzurii calificărilor

(erodare în timp a cunoştinţelor, competenţelor şi abilităţilor profesionale). - Tinerii sunt cei mai expuşi atrofierii calificărilor din perspectiva faptului că peste un sfert

dintre ei nu sunt încadraţi pe posturi adecvate (pierderea unor competenţe, abilităţi din cauza neutilizării lor pentru o perioadă).

Supra-calificare / sub-calificare faţă de nivelul postului - Peste 20% dintre salariaţi se confruntă cu incompatibilitate semnificativă între pregătirea

lor profesională şi cerinţele postului. - Agricultura este sectorul în care fenomenul angajării sub calificarea deţinută este cel mai

prezent (datorită transferului de mase mari de populaţie salariată calificată din alte domenii).

- Sectoarele din zona serviciilor - hoteluri şi restaurantelor, comerţ şi intermedieri financiare şi imobiliare se află deasupra mediei naţionale în privinţa salariaţilor încadraţi pe posturi ce necesită calificare mai înaltă.

Practicarea calificării obţinute în şcoală: - Mai puţin de jumătate (46%) dintre salariaţi mai practică în calificarea obţinută în şcoală. - 22% şi-au schimbat meseria pe parcursul carierei (mobilitate profesională – fenomen

dezirabil în cazul unei forţe de muncă flexibile care răspunde evoluţiilor pieţii). - O treime dintre salariaţi nu şi-au practicat niciodată calificarea cu care au ieşit din şcoală.

Dintre aceştia: 36% pentru că nu şi-au găsit un loc de muncă în calificarea obţinută în şcoală, iar 15% fiindcă nu le-a plăcut.

- 50% dintre tinerii sub 30 ani nu au practicat niciodată în calificarea cu care au ieşit din şcoală.

- Cca. 60% dintre cei cu studii superioare nu practică în calificarea cu care au ieşit din şcoală pentru că nu şi-au găsit loc de muncă potrivit calificării lor.

Mobilitate între domenii de calificare: - Domeniul cu cele mai multe ieşiri din ocupare: mecanic. - Domeniile cu cele mai multe intrări în ocupare: comerţ şi servicii. - Domeniul cu cele mai multe mişcări în interior: textile şi pielărie. - Ocupaţiile văzute de respondenţi având cea mai mare căutare pe piaţă sunt din domeniile:

electromecanică, construcţii, electronică şi automatizări. Schimbări la locul de muncă

- 20% dintre salariaţi s-au confruntat cu schimbări semnificative la locul de muncă de natură tehnologică şi organizaţională:

Industria extractivă şi prelucrătoare, precum şi transportul şi depozitarea indică cele mai mari schimbări tehnologice.

Intermedierile financiare, imobiliare şi hoteluri sunt caracterizate de cele mai mari schimbări organizatorice.

Cele mai multe de schimbări în cerinţele posturilor sunt indicate de salariaţii firmelor din zona serviciilor.

Modalităţile de instruire la schimbarea locului de muncă - 70% dintre salariaţi nu au avut acces la formare în ultimii 5 ani, dintre care 50% nu au

urmat niciodată un curs de formare profesională. - Aproape 70% dintre cei care îşi schimbă meseria, dobândesc noile calificări prin

calificare la locul de muncă şi auto-instruire. Aceste forme de calificare nu reprezintă forme instituţionalizate care să ofere o recalificare de calitate – este afectată performanţa individuală.


Instruirea pentru noile tehnologii - peste 20% dintre salariaţi nu beneficiază de nici un fel de formare pentru noile tehnologii introduse la locul de muncă, pentru o treime din salariaţi, instruirea este asigurată de furnizorii de echipamente, iar 20% sunt instruiţi la locul de muncă. În aceste condiţii se poate aprecia că eficienţa investiţiei în noile tehnologii este redusă.

4.2.4. Proiecţia cererii şi ofertei de locuri de muncă pe termen mediu 2013-2020

În 2011, Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei

Sociale (INCSMPS) a realizat, Studiu previzional privind cererea de formare profesională la orizontul 2013 şi în perspectiva 2020. Studiul a fost realizat de către INCSMPS în calitate de partener în cadrul Proiectului strategic cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 „Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii”, proiect al cărui lider de parteneriat a fost Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic.

Proiecţia cererii de forţă de muncă și a cererii de formare profesională pe termen mediu şi lung a fost realizată utilizând o metodologie similară cu cea utilizată de Universitatea Cambridge în modelul de prognoză utilizat de CEDEFOP, dar prezintă unele abordări inovative generate de gradul mult mai mare de detaliere a informațiilor dorite.

Astfel, s-a realizat o proiecție a cererii potenţiale de forţă de muncă (definită ca cererea de forță de muncă rezultată din dinamica economică - descrisă prin indicatori ai investițiilor brute interne și externe și ai valorii adăugate brute) de-a lungul orizontului de prognoză. Cererea potențială reprezintă nivelul estimat ca necesar, în termeni de populație ocupată, conform previziunilor economice. Acest nivel va fi satisfăcut când numărul persoanelor efectiv ocupate este egal cu nivelul estimat ca necesar de populație ocupată; în celelalte cazuri vom avea un deficit sau un excedent față de necesarul de populație ocupată. Cererea potențială nu trebuie considerată ca cerere efectivă. De asemenea, nu trebuie confundată cu populația ocupată (deși are valori aparent identice sau apropiate față de aceasta). Cererea potențială estimează necesarul de populație ocupată, însă evoluția populației efectiv ocupate depinde nu numai de evoluțiile economiei ci de o multitudine de alți factori, în primul rând demografici, migrație etc. Pentru estimarea ei s-a utilizat o tehnică de modelare econometrică.

A fost estimată și cererea înlocuită (definită ca număr de locuri de muncă rezultate din retragerea participanţilor la activitatea economică ca urmare a pensionărilor). Este de menționat că cererea înlocuită este o variabilă intermediară, astfel încât valorile ei nu descriu decât evoluții ale unor structuri economice trecute. Mai mult, lipsa unor informații detaliate cu privire la structura pe vârste a populației ocupate a făcut ca estimarea să fie făcută pe grupe de vârstă și în ipoteze care induc un anume grad de eroare al estimării. Prin urmare, aceste estimări trebuie privite cu rezerve.

Utilizând cele două variabile (cererea potențială și cererea înlocuită) s-a estimat cererea agregată de forţă de muncă pentru anul 2013 și s-a extins prognoza pentru orizontul 2020.

Analizând informațiile cu privire la dinamica cererii potențiale (măsura creării sau distrugerii de locuri de muncă în viitor) și a cererii înlocuite s-au estimat locurile de muncă disponibile, în ipotezele de calcul al celor două variabile. Acest indicator poate lua valori pozitive dacă există cerere potențială sau dacă aceasta indică dispariție de locuri de muncă dar nivelul cererii înlocuite este mai mare decât dispariția locurilor de muncă.

Modelul econometric macroeconomic utilizat pentru estimarea cererii de forţă de muncă la nivel naţional a utilizat serii de date de la Institutul Național de Statistică, pentru perioada 2000-2008 privind:

- populaţia ocupată în activități ale economiei naţionale (diviziuni CAEN REV1); - valoarea investiţiilor brute în bunuri corporale în activități ale economiei naţionale

(diviziuni CAEN REV1); - valoarea adăugată brută în activități ale economiei naţionale (diviziuni CAEN REV1);


- valoarea costului mediu lunar al salariaţilor în activități ale economiei naţionale (diviziuni CAEN REV1).

Proiecţia cererii de forţă de muncă și a cererii de formare profesională pe termen mediu şi lung a fost realizată în trei tipuri de scenarii:

Scenariul MODERAT a fost construit pe baza următoarelor ipoteze:

- evoluţia valorii adăugate brute (VAB) conform prognozelor Comisiei Naţionale de Prognoză (Prognoza de primăvară 2011) pentru perioada 2011-2013 - pentru perioada 2014 – 2020 s-a presupus următoarea evoluţie a valorii adăugate brute: un ritm anual de creştere în industrie de 1,0325, un ritm de 1,0305 în construcţii şi respectiv un ritm anual de creştere în servicii de 1,0165 (valori calculate ca o medie aritmetică a ritmurilor anuale de creştere aşteptate pentru perioada 2011 – 2012). S-a considerat că în cadrul fiecărei ramuri, diviziunile componente urmează evoluţia ramurii. S-a optat pentru alegerea pentru perioada 2014-2020 a unor ritmuri de creştere a VAB inferioare anului 2013 deoarece s-a dorit luarea în considerare a prezumtivei crize economice pe care specialiştii o previzionează după anul 2013. - pentru evoluţia Costului forţei de muncă pentru anii 2009 şi 2010 s-a ţinut cont de valorile reale publicate de Institutul Naţional de Statistică, în timp ce pentru anii 2011-2020 s-a considerat un ritm anual de creştere constant şi egal cu 1,015. - pentru evoluţia Investiţiilor brute s-a pornit de la ritmul de scădere anual pentru 2009 (0,76) pe total industrie calculat din datele de la INS - tempo online. În lipsa altor informaţii s-a considerat că această scădere a fost înregistrată identic la nivelul fiecărei diviziuni CAEN. Pentru perioada 2010 – 2020 s-a estimat trendul liniar al variabilei pe baza datelor observate pe întreaga perioadă de analiză.

Scenariul OPTIMIST a presupus următoarele variaţii faţă de scenariul MODERAT: - VAB în 2010 înregistrează un ritm de creştere de 1,1 faţă de 2009 în industrie, un ritm de scădere de 0,9 faţă de 2009 în construcţii, în timp ce în servicii se menţine constantă pe perioada 2010-2011. Pentru perioada 2012- 2013 se menţin evoluţiile prognozate de Comisia Naţională de Prognoză, în timp ce pentru perioada 2014- 2020 s-a considerat un ritm anual de creştere în industrie de 1,036, un ritm de 1,044 în construcţii şi respectiv un ritm anual de creştere în servicii de 1,032 (valori calculate ca o medie aritmetică a ritmurilor anuale de creştere aşteptate pentru perioada 2011 – 2013). - Investiţiile brute în 2010 înregistrează un ritm de creştere de 1,15 faţă de 2009. Pentru perioada 2011- 2020 s-a estimat apoi trendul liniar al variabilei.

Scenariul PESIMIST a presupus următoarele variaţii faţă de scenariul MODERAT: - VAB în perioada 2014 - 2020 se menţine la nivelul prognozat pentru anul 2011. De asemenea, s-a ţinut cont şi de rezultatele anchetei în firme, conform cărora peste jumătate dintre cei intervievaţi sunt de părere că România nu îşi va reveni din criza economică până în anul 2013. - Costul forţei de muncă în 2010 îşi menţine ritmul de creştere pe care l-a avut în 2009 comparativ cu 2008, în timp ce pentru anii 2011-2020 s-a considerat un ritm anual de creştere de 1,015 constant. A fost prognozată separat şi evoluţia celor 18 diviziuni CAEN (Rev.1) ce au fost excluse din modelul econometric din cauza lipsei de date. Pentru acestea s-a emis ipoteza conform căreia evoluţia populaţiei ocupate din cadrul lor îşi menţine trendul observabil pentru perioada 2000- 2008. În final, s-a corectat modelul cu eroarea obţinută din predicţia populaţiei ocupate totale la nivel naţional pentru anii 2009 şi 2010 cu valorile reale (erorile au fost de aprox. 1-2%).

Rezultatele proiecțiilor

1. Proiecția cererii potențiale la nivel național Rezultatele prognozei cererii potenţiale de forţă de muncă (funcție de dinamica

economică ce generează sau distruge locuri de muncă) la nivel naţional pentru perioada 2011


– 2020 indică scăderea acesteia în ipotezele scenariului pesimist și a celui moderat și creșterea acesteia în ipoteza scenariului optimist.

Tabelul nr. 4.6 (mii persoane)

Anul

scenariu PESIMIST

scenariu MODERAT

(de bază)

scenariu OPTIMIST

2009 9243 9243 9243 2010 9239 9239 9239 2011 8939 9161 9400 2012 8951 9095 9414 2013 8972 9045 9437 2014 8937 9032 9440 2015 8903 9021 9444 2016 8867 9009 9447 2017 8831 8996 9450 2018 8794 8982 9452 2019 8756 8968 9454 2020 8718 8954 9456

2. Proiecţia cererii potenţiale, a cererii înlocuite și a cererii agregate de forţă de

muncă la nivel de regiune de dezvoltare şi la nivel de judeţ – scenariul moderat În ipotezele scenariului de bază (moderat) proiecția cererii potențiale relevante pentru

învățământul profesional și tehnic indică, la nivel regional, trenduri de reducere continuă între 2012-2020 în regiunile Nord-Est, Nord-Vest, Sud-Est, Sud-Vest și trenduri de scădere în perioada 2012-2014 urmate de trenduri de creștere între 2015 și 2020 în regiunile Sud, Centru, Vest, București-Ilfov. Proiecţia cererii potenţiale de forţă de muncă la nivel judeţean a fost estimată prin dezagregarea proiecţiilor la nivel regional privind populaţia ocupată. Proiecţia în structură de ocupaţii pentru fiecare judeţ în parte a plecat de la asumpţia că este puţin probabil să se producă în următorii trei ani modificări structurale semnificative faţă de anul 2009 Pornind de la ratele de pensionare pe ocupaţii la nivel naţional (sursa: CEDEFOP din LFS (AMIGO)), s-a coborât la nivel regional luându-se în considerare diferenţele dintre rata de ocupare a persoanelor vârstnice (peste 55 de ani) la nivel naţional şi pe regiuni. Apoi, ratele de pensionare au fost rafinate la nivel de judeţ prin raportarea la ponderea populaţiei de 55 ani şi peste în populaţia totală ocupată a judeţului respectiv şi compararea acesteia cu ponderea populaţiei de 55 ani şi peste în populaţia totală ocupată a regiunii din care face parte judeţul. Cererea agregată de forţă de muncă la nivel național a fost obţinută din însumarea cererii potenţiale cu cererea înlocuită de forţă de muncă. Se observă faptul că – la nivel național - în fiecare an de prognoză, cererea înlocuită compensează scăderile cererii potenţiale rezultată din evoluţia potenţială a activităţilor economice.

Diferența dintre cererea înlocuită și modificarea cererii potențiale față de anul anterior este explicată de existența unor locuri de muncă disponibile. Estimarea dinamicii acestora, ca și a cererii potențiale, înlocuite și agregate în ipotezele scenariului de bază (moderat) arată existența unor oportunități pentru ocuparea tinerilor absolvenți sau a inactivilor, respectiv a șomerilor. Dacă acceptăm ipoteza că ponderea populației inactive nu se modifică și nici nu au loc reduceri ale ratei șomajului, putem să considerăm ca aceste locuri de muncă vor putea fi disponibile pentru absolvenții din diferite domenii relevante pentru învățământul profesional și tehnic.


Prognoze ale cererii pentru Regiunea Nord Est în ocupaţii relevante pentru ÎPT (nr. persoane)

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Prognoze ale cererii potențiale

1209958 1204945 1199590 1178179 1173645 1167471 1160745 1153540 1145909 1137904

Prognoze ale cererii înlocuite

23933 23833 23727 23300 23210 23087 22953 22809 22657 22498

Prognoze ale cererii agregate

1233891 1228778 1223317 1201479 1196855 1190557 1183698 1176349 1168566 1160401

Prognoze ale cererii pentru judeţul Neamţ (nr. persoane)

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Prognoze ale cererii potențiale

153905

153905

152577

149834

149253

148462

147600

146677

145699

144673

Prognoze ale cererii înlocuite

2966

2953

2940

2887

2876

2861

2844

2826

2808

2788

Prognoze ale cererii agregate

156871

156216

155517

152721

152129

151322

150444

149503

148507

147461

3. Proiecţia cererii de forţă de muncă pe activităţi economice, la nivelul regiunii – scenariul

moderat NE SE S SV V NV C B TOTAL

Agricultură, vânătoare și servicii anexe

2011 769388 314328 440737 427939 95832 246119 118969 2601 2415913 2012 759888 304601 426404 417158 85341 233968 109735 565 2337661 2013 747865 294769 412081 406176 75350 222101 100867 198 2259408

Silvicultura, exploatare forestieră și servicii auxiliare

2011 12286 3210 4925 2506 4564 9649 1216 0 38357 2012 11859 2933 4821 2330 4595 9629 859 0 37025 2013 11432 2668 4711 2160 4611 9586 524 0 35693

Pescuitul, piscicultura și serviciile anexe

2011 637 326 802 0 52 94 82 275 2269 2012 556 257 690 0 32 72 52 235 1895 2013 466 194 570 0 16 53 29 194 1521

Extracția și prepararea cărbunelui

2011 775 34 436 24826 12753 0 618 7 39449 2012 758 24 208 25225 12145 0 657 0 39016 2013 743 14 0 25682 11574 0 697 0 38710

Extracția hidrocarburilor și servicii anexe

2011 5216 1666 20771 11283 4017 3560 5740 1621 53875 2012 5123 900 20782 11012 4081 3646 5959 1655 53158 2013 5049 154 20861 10782 4158 3741 6193 1693 52632

Extracția și prepararea minereurilor radioactive

2011 382 0 0 32 137 208 93 0 852 2012 355 0 0 34 144 200 98 0 831 2013 329 0 0 36 149 193 102 0 809

Extracția și prepararea minereurilor metalifere

2011 456 32 27 43 132 1292 126 22 2130 2012 441 33 27 46 119 1305 135 24 2130 2013 426 35 27 49 106 1318 144 25 2130

Alte activități extractive 2011 891 3101 1401 413 1471 667 914 433 9290 2012 815 3211 1392 372 1501 531 841 430 9092 2013 745 3326 1387 334 1534 403 774 428 8930

Industria alimentară și a băuturilor

2011 35449 31256 36140 12293 14103 24154 33240 21727 208363 2012 35870 31000 36428 11755 13373 23759 33278 21130 206593 2013 36388 30836 36816 11259 12692 23437 33411 20601 205440

Fabricarea produselor din tutun

2011 0 83 500 43 0 127 293 1111 2157 2012 0 68 400 42 0 130 325 1112 2078 2013 0 55 350 40 0 134 315 1117 2011

Fabricarea produselor textile 2011 23685 3495 9223 2606 13285 12263 30881 11023 106461 2012 23921 3185 8676 2552 13510 11489 31601 10398 105332


2013 24224 2891 8163 2507 13773 10763 32402 9815 104537 Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte; aranjarea și vopsirea blănurilor

2011 73005 89834 62695 26172 30293 60202 76680 16011 434893 2012 72415 94209 64260 25822 30213 60907 79196 13808 440832 2013 71899 98830 65952 25495 30169 61709 81886 11558 447499

Tăbăcirea și finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj și marochinărie și încălțămintei

2011 0 4500 4051 917 27875 27362 27189 6108 98001 2012 0 4633 4145 609 28284 26931 27355 5308 97266 2013 0 4778 4249 306 28769 26582 27598 4532 96815

Fabricarea lemnului și a produselor din lemn și plută, cu excepția mobilei; fabricarea articolelor din împletitură de pai și alte materiale vegetale

2011 27227 6341 11610 4718 12551 17715 38347 2626 121135 2012 26027 6322 11532 4437 12904 17476 38981 2475 120154

2013 24917 6321 11487 4172 13289 17290 39716 2332 119525

Fabricarea celulozei, hârtiei și a produselor din hârtie

2011 743 3201 1873 1612 2080 5328 1970 1826 18634 2012 406 3252 1806 1649 2219 5270 1868 1805 18274 2013 81 3311 1746 1689 2360 5231 1775 1790 17984

Edituri, poligrafie și reproducerea pe suporți a înregistrărilor

2011 3150 1417 2395 2298 1281 3231 3798 12347 29918 2012 3185 1345 2475 2323 1234 3118 3784 11981 29446 2013 3229 1278 2559 2355 1192 3018 3782 11661 29075

Industria de prelucrare a țițeiului, cocsificarea cărbunelui și tratarea combustibililor nucleari

2011 2877 930 15048 65 0 298 490 491 20199 2012 2671 866 14884 65 0 310 517 497 19810

2013 2481 806 14775 65 0 323 544 504 19499

Fabricarea substanțelor și a produselor chimice

2011 9300 188 5907 19135 4024 1688 5074 11121 56437 2012 8804 85 5577 19713 4229 1470 4860 11005 55744 2013 8345 65 5272 20338 4444 1261 4666 10843 55234

Fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice

2011 24 4192 8105 6247 5606 10799 5914 2389 43275 2012 0 4022 7988 6450 5527 10985 5803 1865 42640 2013 0 3865 7896 6663 5463 11196 5710 1356 42149

Fabricarea altor produse din minerale nemetalice

2011 6883 4202 9699 6026 18460 9122 25282 6364 86039 2012 6693 3756 8743 5996 19690 7606 26217 6447 85148 2013 6525 3328 7830 5983 20956 6139 27212 6547 84521

Industria metalurgică 2011 7537 45970 15080 15853 6057 10541 940 1174 103153 2012 7429 47040 14774 16801 5717 10141 259 385 102546 2013 7342 47415 14511 17785 5394 9772 0 0 102219

Industria construcțiilor metalice și a produselor din metal (exclusiv mașini, utilaje și instalații)

2011 13227 17624 25058 5254 15280 25329 27635 11257 140664 2012 12643 17736 25604 4660 14954 26462 27543 10197 139800 2013 12099 17894 26213 4084 14672 27656 27525 9175 139319

Industria de mașini și echipamente

2011 33018 9428 47016 9772 26383 16744 27052 15742 185156 2012 34488 9588 46700 9462 27523 16778 24635 15432 184606 2013 36041 9773 46505 9176 28729 16855 22289 15161 184529

Producția de mijloace ale tehnicii de calcul și de birou

2011 47 251 373 443 760 676 359 2388 5296 2012 14 246 358 445 680 651 343 2397 5133 2013 0 242 345 449 608 630 329 2397 4999

Industria de mașini și aparate electrice

2011 1578 1662 18656 3402 38281 14861 15139 4326 97905 2012 1371 1542 18258 2041 39075 15566 15025 4293 97172 2013 1171 1428 17914 701 39964 16304 14954 4273 96711

Industria de echipament pentru radio, TV și comunicații

2011 584 0 0 432 10910 819 758 1381 14885 2012 560 0 0 442 10683 805 771 1357 14617 2013 539 0 0 452 10496 793 786 1337 14402

Industria de aparatura și instrumente medicale, de precizie, optice și fotografice, ceasornicărie

2011 1892 226 1018 41 3005 543 966 3061 10752 2012 1909 221 1067 40 2933 546 915 2884 10515 2013 1931 217 1117 39 2873 551 869 2724 10323

Industria mijloacelor de 2011 1072 468 37632 5156 14591 4886 9667 357 73830


transport rutier 2012 1088 360 37942 4317 15714 4799 8434 138 72791 2013 1106 255 38288 3512 16860 4729 7259 0 72008

Industria altor mijloace de transport

2011 4337 31101 5317 12457 15587 1782 958 5180 76718 2012 3924 30840 5668 11995 16104 1633 952 5127 76243 2013 3526 30662 6031 11569 16658 1490 948 5088 75971

Producția de mobilier si alte activități industriale

2011 10686 6435 15546 3737 13467 51556 17291 5993 124711 2012 9742 6389 15866 3508 13635 53253 15813 5642 123848 2013 8836 6361 16227 3291 13839 55079 14396 5312 123340

Recuperarea deșeurilor și resturilor de materiale reciclabile

2011 740 2123 2321 40 799 938 389 372 7721 2012 746 2110 2257 39 790 928 316 314 7500 2013 754 2106 2205 38 784 922 247 261 7317

Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze și apă caldă

2011 20243 16427 14233 31716 12288 8297 18192 19312 140710 2012 19876 16443 13900 32371 11674 7518 17963 19160 138904 2013 19578 16507 13615 33110 11108 6779 17794 19068 137558

Captarea, tratarea și distribuția apei

2011 5691 4063 5692 2188 3659 3603 2826 623 28346 2012 5881 3738 5686 2009 3754 3564 2774 463 27868 2013 6084 3435 5699 1841 3858 3538 2732 310 27498

Construcții 2011 86058 86720 116447 39413 58407 63261 66396 112885 629588 2012 85582 87565 116126 37748 58793 61925 65697 118201 631637 2013 85828 89169 116789 36379 59685 61095 65547 124603 639096

Comerț cu ridicata și cu amănuntul, întreținerea și repararea autov. și a motocicletelor; comerț cu amănuntul carburanți pentru autovehicule

2011 10236 10302 14538 6775 10560 12633 12407 17489 94942 2012 9862 9778 14473 6341 10596 12139 12617 17455 93260

2013 9525 9295 14446 5936 10657 11692 12851 17466 91869 Comerț cu ridicata și servicii de intermediere în comerțul cu ridicata (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete)

2011 49693 28236 55065 28586 21585 44284 40098 54702 322249 2012 54005 28153 60487 30841 22262 48039 44195 54786 342768 2013 58454 27845 66137 33149 22856 51906 48478 54463 363288

Comerț cu amănuntul (cu excepția comerțului cu auto. și moto); repararea bunurilor personale și gospodărești

2011 105352 92162 90265 55687 59451 92230 99650 120897 715694 2012 106435 93214 89832 55189 58299 92907 101467 120093 717437 2013 107523 94269 89396 54688 57141 93586 103291 119284 719180

Hoteluri și restaurante 2011 20269 19625 16132 3654 12487 20159 17905 26685 136915 2012 20537 19298 15948 2664 12332 19938 17908 27376 136002 2013 20840 19010 15796 1691 12202 19756 17944 28108 135347

Transporturi terestre; transporturi prin conducte

2011 31858 49100 43065 26027 45120 50076 47592 81372 374209 2012 31050 49226 42345 25032 45269 50360 48217 82651 374150 2013 30288 49425 41688 24073 45485 50718 48914 84054 374645

Transporturi pe apă 2011 284 11208 280 576 0 112 162 220 12841 2012 281 10990 274 580 0 106 170 197 12598 2013 278 10809 270 586 0 101 177 176 12397

Transporturi aeriene 2011 251 0 227 0 264 483 276 4514 6015 2012 248 0 228 0 228 490 269 4402 5865 2013 246 0 229 0 195 498 263 4307 5739

Activități anexe și auxiliare de transport, activități ale agențiilor de turism

2011 2081 5577 2589 2022 882 1219 2968 6030 23367

2012 2182 4799 2680 2133 879 1137 3048 6134 22992 2013 2285 4054 2773 2246 878 1061 3132 6247 22676

Poștă și telecomunicații 2011 9971 7737 9604 6223 9261 7708 4229 33872 88605 2012 9645 7329 9352 5928 9326 7208 3523 35410 87720 2013 9344 6942 9125 5649 9409 6731 2836 36991 87027


Intermedieri financiare (cu excepția activităților de asigurări si ale caselor de pensii)

2011 9026 5059 5488 4714 4085 6346 4692 27873 67283 2012 9076 4696 5393 4592 3938 6162 4365 29267 67489 2013 9126 4331 5296 4469 3789 5977 4037 30669 67695

Activități de asigurări și ale caselor de pensii (cu excepția celor din sistemul public de asigurări sociale)

2011 3159 924 4144 3046 1900 3390 5205 5257 27025 2012 3314 801 4499 3344 1697 3530 5635 5562 28382 2013 3468 661 4868 3655 1466 3667 6081 5871 29738

Activități auxiliare intermedierilor financiare

2011 1820 1652 1936 257 1212 531 1582 2650 11640 2012 2106 1822 2240 205 1312 417 1601 2753 12457 2013 2413 1999 2566 143 1415 284 1608 2846 13273

Tranzacții imobiliare 2011 718 1569 360 385 981 279 412 3063 7766 2012 666 1514 301 373 988 215 396 3004 7457 2013 619 1467 248 364 997 157 383 2959 7193

Închirierea mașinilor și echipamentelor, fără operator și a bunurilor personale și gospodărești

2011 339 298 822 115 383 157 186 706 3006 2012 382 329 918 134 432 169 203 666 3233 2013 429 361 1020 154 483 181 220 612 3459

Informatică și activități conexe

2011 2668 0 1603 935 2241 3751 2413 11917 25528 2012 2681 0 1532 806 2187 3675 2297 11943 25120 2013 2699 0 1466 683 2140 3610 2189 11995 24781

Cercetare-dezvoltare 2011 598 274 2747 1291 379 679 1574 9776 17319 2012 557 181 2679 1340 352 652 1601 9598 16960 2013 519 93 2621 1391 327 627 1632 9453 16662

Alte activități de servicii prestate în principal întreprinderilor

2011 13759 16436 27466 18021 10151 5478 8234 48527 148071 2012 13358 16149 27736 18750 9820 4268 7946 49097 147124 2013 12987 15895 28054 19505 9510 3080 7677 49752 146461

Administrație publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public

2011 73908 71508 61426 52669 33427 42661 55801 93453 484852 2012 74548 70777 59419 53035 32361 40939 56209 93610 480898 2013 75168 70048 57437 53387 31307 39240 56603 93752 476943

Învățământ 2011 89223 53285 60891 47726 40542 67792 64338 58372 482168 2012 90414 52737 61605 47881 40352 67713 65527 59104 485333 2013 91710 52233 62390 48086 40199 67700 66796 59904 489018

Sănătate și asistență socială 2011 74569 47072 57339 34940 29305 54288 47320 83467 428301 2012 75653 46908 58537 34678 27542 53970 47245 85900 430433 2013 76833 46795 59813 34453 25790 53708 47222 88456 433069

Eliminarea deșeurilor și a apelor uzate; asanare, salubritate și activități similare

2011 2085 7219 8548 2235 2937 3358 4653 6648 37683 2012 1719 7689 8941 2149 2985 3325 4992 6825 38624

2013 1333 8172 9342 2056 3032 3286 5342 7002 39565

Activități asociative diverse 2011 7564 5375 7104 6039 4525 10344 5300 2626 48876 2012 7953 5542 7334 6513 4687 11029 5328 2283 50670 2013 8350 5707 7562 7006 4849 11737 5345 1908 52465

Activități recreative, culturale și sportive

2011 8078 6858 14940 3797 7998 5930 8341 23685 79627 2012 7913 6747 15835 3660 8247 5514 8553 23586 80054 2013 7746 6634 16738 3522 8498 5093 8767 23484 80481

Alte activități de servicii 2011 2740 4576 3723 5054 5763 7288 7609 14347 51099 2012 2028 4504 3432 5214 5396 7385 7387 14668 50014 2013 1349 4448 3161 5382 5059 7499 7194 15017 49108

Activități ale personalului angajat în gospodării particulare

2011 6916 6303 7435 1002 2587 206 0 2444 26893 2012 7011 7000 7602 1070 2789 0 0 2587 28059 2013 7089 7732 7533 1140 2998 0 0 2733 29225

Activități desfășurate în gospodării private, de producere a bunurilor destinate consumului propriu

2011 3354 0 0 0 0 0 921 0 4275 2012 3650 0 0 0 0 0 1003 0 4652 2013 3946 0 0 0 0 0 1084 0 5029


Activități ale gospodăriilor private, de servicii pentru scopuri proprii

2011 2612 699 358 0 0 100 826 1060 5655 2012 2839 760 389 0 0 109 898 1152 6146 2013 3066 821 420 0 0 117 969 1244 6638

Activități ale organizațiilor și organismelor extrateritoriale

2011 0 0 0 0 0 0 1583 494 2078 2012 0 0 0 0 0 0 1691 528 2219 2013 0 0 0 0 0 0 1799 562 2360

4. Proiecţia cererii de formare profesională la nivel regional şi judeţean – scenariul

moderat Deoarece datele avute la dispoziţie au permis realizarea proiecţiilor doar în intersecţia

subgrupe majore de ocupaţii şi secţiuni CAEN Rev2, pentru a detalia industria prelucrătoare pe diviziuni s-a utilizat structura pe ocupaţii şi activităţi economice din Recensământul din anul 2002. Presupunând că structura populaţiei ocupate pe diviziuni în cadrul industriei prelucrătoare nu s-a modificat de la data ultimului recensământ, s-a aplicat această structură la rezultatele proiecţiei cererii de forţă de muncă pe subgrupe majore de ocupaţii şi secţiuni CAEN.

În continuare, evoluţia cererii de formare profesională pe domenii de pregătire ale învăţământului profesional şi tehnic este estimată prin raportarea la distribuţia cererii de forţă de muncă în următoarea structură matriceală, ca intersecție dintre structura pe grupe ocupații și structura pe activități CAEN. Pentru domeniul Agricultură evoluţia cererii de formare profesională a ținut cont de numărul de salariați din acest sector economic.

Domeniul de

pregătire Grupe de ocupaţii Activităţi economice

Agricultură Tehnicieni în ştiinţele vieţii, ocrotirea sănătăţii şi asimilaţi (32)

Agricultură, silvicultură şi pescuit

Agricultori şi lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit (61)

Chimie industrială

Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31) Fabricarea substanțelor și a produselor chimice Fabricarea celulozei, hârtiei și a produselor din hârtie Industria de prelucrare a țițeiului, cocsificarea carbunelui și tratarea combustibililor nucleari Fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice

Operatori la instalaţii fixe şi lucrători asimilaţi (81)

Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Construcţii instalaţii şi

lucrări publice

Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31) Construcții Industria construcțiilor metalice și a produselor din metal (exclusiv mașini, utilaje și instalații) Producţia și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat Distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare

Meseriași și muncitori calificaţi în industria extractivă și construcții (71)

Comerţ Alte ocupaţii asimilate tehnicienilor (34) Comerţ cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor

Modele, manechine şi vânzători în magazine şi pieţe (52)


Economic Funcţionari de birou (41) Dispersie mare transectorială Electric Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31)

Meseriași și muncitori calificați în metalurgie, construcții metalice și asimilați (72) Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de mașini, echipamente şi alte produse (82)

Electromecanică Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31) Dispersie mare transectorială Alte ocupații asimilate tehnicienilor (31)

Meseriași și muncitori calificați în metalurgie, construcții metalice și asimilați (72) Operatori la instalaţii fixe şi lucrători asimilaţi (81) Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de mașini, echipamente şi alte produse (82) Conducători de vehicule şi operatori instalaţii mobile (83)

Electronică automatizări

Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31) Dispersie mare transectorială Meseriași și muncitori calificați în metalurgie,

construcții metalice și asimilați (72) Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de mașini, echipamente şi alte produse (82)

Fabricarea produselor din

lemn

Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31) Fabricarea lemnului și a produselor din lemn şi pluta, cu excepția mobilei; fabricarea articolelor din împletitură de pai și alte materiale vegetale Producția de mobilier și alte activități industriale

Meseriași și muncitori calificați în mecanică fină, artizanat, imprimerie și asimilați (73) Meseriași și muncitori calificați în industria alimentară și alte meserii artizanale (74) Operatori la instalaţii fixe şi lucrători asimilaţi (81) Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de mașini, echipamente şi alte produse (82)

Industrie alimentară

Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31) Industria alimentară şi a băuturilor

Meseriași și muncitori calificați in industria alimentară și alte meserii artizanale (74) Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de mașini, echipamente şi alte produse (82)

Industrie textilă şi pielărie

Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31) Fabricarea produselor textile Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte; aranjarea și vopsirea blănurilor Tăbăcirea și finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj și marochinarie, a harnașamentelor și încălțămintei

Meseriași și muncitori calificați în mecanică fină, artizanat, imprimerie și asimilați (73) Meseriași și muncitori calificați în industria alimentară și alte meserii artizanale (74) Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de mașini, echipamente şi alte produse (82)

Materiale de construcţii

Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31) Fabricarea altor produse din minerale nemetalice Industria extractivă

Meseriași și muncitori calificați în mecanică fină, artizanat, imprimerie și asimilați (73) Operatori la instalaţii fixe şi lucrători asimilaţi (81) Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de mașini, echipamente şi alte produse (82)

Mecanică Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31) Dispersie mare transectorială Alte ocupații asimilate tehnicienilor (31)

Meseriași și muncitori calificați în industria extractivă și construcții (71)


Meseriași și muncitori calificați în metalurgie, construcții metalice și asimilați (72) Meseriași și muncitori calificați în mecanică fină, artizanat, imprimerie și asimilați (73) Operatori la instalaţii fixe şi lucrători asimilaţi (81)

Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de mașini, echipamente şi alte produse (82) Conducători de vehicule şi operatori instalaţii mobile (83)

Turism şi alimentaţie

Funcționari în servicii cu publicul (42) Hoteluri și restaurante Lucrători în servicii personale şi protecţie (51)

Meseriași și muncitori calificați în industria alimentară și alte meserii artizanale (74)

Resurse naturale şi protecţia mediului

Tehnicieni în ştiinţele vieţii, ocrotirea sănătăţii şi asimilaţi (32)

Agricultură, silvicultură şi pescuit Distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare Recuperarea deșeurilor și resturilor de materiale reciclabile

Agricultori şi lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit (61)

Tehnici poligrafice

Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31) Edituri, poligrafie și reproducerea pe suporți a înregistrărilor

Funcţionari de birou (41) Meseriași și muncitori calificați în mecanică fină, artizanat, imprimerie și asimilați (73) Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de mașini, echipamente şi alte produse (82)

Subliniem caracterul informativ al estimărilor deoarece acestea s-au bazat pe informații

statistice incomplete și pe ipoteza că au avut loc alocări ale forței de muncă (și se va respecta înclinația și în viitor) strict în domeniul de activitate și în ocupația în care se face pregătirea.

Dinamica locurilor de muncă disponibile în regiunea Nord Est - scenariul moderat

Structura estimată pe domenii de pregătire a cererii potențiale la intersecția COR-CAEN, pentru Regiunea Nord-Est este următoarea

Regiunea NE Bacau Botosani Iasi Neamţ Suceava Vaslui

2012 12.679 2650 1307 2569 1691 2811 16512013 11.812 2462 1168 2398 1591 2624 15692014 24.341 - -5415 -4769 -4688 -2506 -5166 -17972015 13.122 2750 1401 2653 1734 2904 16802016 9.347 1928 783 1913 1305 2091 13272017 7.988 1632 564 1646 1150 1797 11982018 6.777 1369 369 1408 1011 1536 10832019 5.678 1130 194 1193 885 1299 9782020 4.684 914 35 997 771 1084 882

DINAMICA LOCURILOR DE MUNCA DISPONIBILE RELEVANTE PTR IPT


Structura proiecției cererii potențiale pe domenii de pregătire în Regiunea Nord-Est (%)

Structura proiecției cererii potenţiale pe domenii de pregătire în regiunea NE şi oferta IPT a judeţul NEAMŢ

Domeniu

Cerere previzionată de locuri de muncă

INCSMPS la nivelul regiunii %

Oferta IPT Pondere rezultată din analiză și

consultare la orizontul 2020 %

2020 NEAMŢ Regiune

RESURSE NATURALE ȘI PROTECȚIA MEDIULUI 14,2 23 22%

• Industrie alimentară 1,5 5-7 • Agricultură 10,5 4-6 • Silvicultură 4-6

• Protecția mediului 6-8

INDUSTRIE / PROFIL TEHNIC 51,5 49%

• Fabricarea produselor din lemn 3,0 4-6 • Electronică și automatizări 0,3 6-8 • Producție media 0 0 • Construcții 10,7 8-10 • Mecanică 19,0 14-16 • Electric 4,4 4-6 • Industrie textilă și pielărie 9,6 8-10 • Materiale de construcții 0,8 0-1

• Electromecanică 0,9 0-1

Agricultură 10,5 Chimie industrială 0,9 Construcţii instalaţii şi lucrări publice 10,7 Comerţ 13,2 Economic 8,3 Electric 4,4 Electromecanică 0,9 Electronică automatizări

0,3 Fabricarea produselor din lemn 3,0 Industrie alimentară 1,5 Industrie textilă şi pielărie 9,6 Materiale de construcţii 0,8 Mecanică 19,0 Turism şi alimentaţie 2,5 Resurse naturale şi protecţia mediului 14,2 Tehnici poligrafice 0,2

2013 - 2020


• Chimie industrială 0,9 0-1

• Tehnici poligrafice 0,2 0

SERVICII 25,5 27%

• Turism 2,5 8-10

• Economic 8,3 8-10 • Comerț 13,2 6-8 • Estetica și igiena corpului

0 0-1

Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic 2011-2020 42

Structura ofertei educaţionale pe niveluri de calificare la nivelul regiunii NORD EST

PROGNOZE ALE CERERII

AGREGATE - REGIUNEA NORD-EST

2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Ponderea din cererea pieței

muncii pentru

calificări de nivel 2 și 3 în

2017

Pondere nivel 3 pentru

continuarea studiilor în învățământ

superior în 2017 (asigurarea benchmark european)

Ponderi nivel 2 și 3 în oferta

educațională a IPT - ieșiri în

2017

Total 1233891 1228778 1223317 1201479 1196855 1190557 1183698 1176349 1168566 1160401 Calificări specifice nivelului 3 de calificare

160772 160101 159384 156518 155912 155085 154185 153221 152199 151128 13% 27% 40%

Calificări specifice nivelului 2 de calificare

1073119 1068677 1063933 1044961 1040944 1035472 1029513 1023128 1016367 1009274 87% 60%

Notă: Ponderea de 27% a nivelului 3 pentru continuarea studiilor în învățământ superior în 2017 este conform țintei asumate de România prin PNR privind ponderea absolvenților de învățământ terțiar în 2020. Se recomandă ca ponderea IPT din totalul ofertei educaţionale să fie aproximativ 60%. În cadrul ofertei educaţionale a IPT aproximativ 40% se recomandă să fie pentru calificări de nivel 3 iar 60% pentru calificări de nivel 2.


4.3. Concluzii din analiza pieţei muncii. Implicaţiile pentru IPT Analizând cerinţele la nivel de judeţ din acest capitol rezultă următoarele: Rata şomajului atât din sursa AMIGO cat si BFM a păstrat tendinţa de scădere atât la nivel

regional cât şi judeţean până în anul 2008 după care s-a stabilizat în jurul valorii de 9%. Ponderea mică a populaţiei ocupate cu studii superioare implică o mai mare preocupare pentru

încurajarea tinerilor spre a obţine un nivel de educaţie /calificare ridicat - în cu scopul de asigura acestora competitivitatea necesară pentru a ocupa un loc de muncă de preferat în domeniul pentru care s-au pregătit.

In structura populaţiei ocupate cea mai mare pondere o au persoanele cu studii medii. In mediul urban ponderea acestora fiind chiar de 10 ori mai mare decât a celor cu nivel scăzut de educaţie. In schimb aceştia din urma reprezintă o mare parte a persoanelor ocupate în mediul rural.

După nivelul de educaţie se observa că şomerii cu nivel scăzut de educaţie predomină în numărul total al şomerilor (83,2%). Pentru anul 2010 se constată aceeaşi scădere a numărului de locuri de munca vacante începută odată cu instalarea crizei economice în 2009. Domenii cu dinamică pozitivă şi potenţial mare de absorbţie pe piaţa muncii a absolvenţilor de ruta progresivă: comerţ, construcţii, turism şi alimentaţie. Profilul mecanică se păstrează în continuare cu cel mai mare număr de locuri de muncă vacante dar şi cu cel mai mare număr de şomeri, probabil şi ca urmare a nepotrivirii între exigenţele angajatorilor şi competenţele persoanelor aflate în căutarea unui loc de munca, precum şi salariile nemotivante oferite angajaţilor.

Din analiza ocupaţiilor relevante pentru liceu tehnologic se desprinde dinamica încă pozitiva a ocupaţiilor pentru profilul servicii cu tendinţa de scădere a locurilor de muncă dar şi a numărului de şomeri la nivelul judeţului. Urmărind evoluţiile din ultimii ani şi în contextual actual probabil va continua cererea în domeniile construcţii, comerţ şi turism. Reevaluarea ofertei educaţionale în sensul accentuării pregătirii practice a absolvenţilor pentru a face faţă cerinţelor angajatorilor.

4.3.1. Principalele constatări desprinse din informaţiile din AMIGO la nivel regional Populaţia activă, populaţia ocupată: Tendinţa de scădere la nivel regional a populaţiei active

şi mai ales a populaţiei ocupate, cu disparităţi majore pe sexe şi medii rezidenţiale: - Reducerea populaţiei active şi a populaţiei ocupate: mult mai mare în cazul femeilor decât în

cazul bărbaţilor. - Populaţia activă şi populaţia ocupată au crescut în mediul urban, dar au scăzut semnificativ în

rural. Rata de activitate şi rata de ocupare: Tendinţa de scădere a ratei de activitate şi mai ales a ratei

de ocupare la nivel regional, cu disparităţi majore pe sexe şi medii rezidenţiale. Se desprinde un fenomen îngrijorător al subocupării care afectează în mod deosebit populaţia

feminină din mediu rural, combinat cu o calitate redu să a ocupării în mediul rural (în condiţiile unei ocupări paupere, de subzistenţă, în agricultură).

Şomajul (BIM) - În scădere, faţă de anii anteriori, rata şomajului se menţine mai ridicată decât la nivel naţional.

- Rata şomajului mai ridicată în mediul rural, sensibil mai mare faţă de rata şomajului rural la nivel naţional ;

- Şomajul puţin mai mare în cazul bărbaţilor; - Şomajul ridicat al tinerilor (15-24 ani): - Rata ridicată a şomajului tinerilor (raportat la populaţia activă, 15-24 ani): 16,6%, sub cea la

nivel naţional (19,7%) şi european (UE-27: 18,6%), mai ridicată însă în cazul femeilor (17,5%). - Raportat la întreaga populaţie din grupa 15-24 de ani, 6,5% din tineri sunt şomeri (6,9% în rural). Ocuparea şi şomajul pe niveluri de educaţie - Riscul de şomaj creşte şi şansele de ocupare se

reduc cu cât nivelul de educaţie este mai scăzut. - Rata şomajului regional pentru persoanele cu nivel scăzut de educaţie este dublă decât la

nivel naţional. - În Regiunea Nord - Est şansele de ocupare sunt mult mai reduse decât la nivel naţional pentru

personale cu nivel scăzut de pregătire (cu cel mult învăţământ gimnazial). - La nivel regional rata de ocupare a femeilor cu nivel scăzut de educaţie este de două ori mai

mică decât a bărbaţilor.


- Tendinţa de creştere a ponderii în ocupare a populaţiei cu studii superioare şi a celor cu nivel de pregătire liceal şi de scădere semnificativă a ponderii cu nivel de scăzut de pregătire (cel mult gimnazial). Nivelul general de instruire al populaţiei ocupate din regiune este mai scăzut decât media pe ţară. 4.3.2. Concluziile din analiza principalilor indicatori din Balanţa Forţei de Muncă (BFM) Structura locurilor de muncă vacante în judeţul Neamţ, pe nivele de pregătire profesională, pe

ramuri şi meserii reflectate în tabelele anexate ne arată că: - pe ansamblul judeţului oferta anuală de locuri de muncă pentru cei cu pregătire superioară este

doar de aproximativ 800 locuri la nivelul anului 2008, ceea ce reprezintă 5,9% din total locuri de muncă oferite. Aceste locuri de muncă nu acoperă oferta anuală de forţă de muncă cu pregătire superioară, care la nivelul judeţului este peste 1000 absolvenţi de învăţământ superior. Aceasta duce la un fenomen de migrare a forţei de muncă în regiuni cu o ofertă de locuri de muncă mai mare sau mai atractive din punctul de vedere al remunerării. Acest fenomen are ca efect îmbătrânirea populaţiei locale cu pregătire superioară şi duce la diminuarea şanselor de dezvoltare locală din lipsa infuziei de creativitate şi de inteligenţă;

- populaţia cu pregătire medie are şanse destul de mici de integrare în rândul populaţiei ocupate, întrucât oferta anuală de locuri de muncă de cca. 2….3.000 locuri de muncă (20% din numărul anual de locuri de muncă oferite), nu acoperă oferta anuală de forţă de muncă cu pregătire medie care, la nivelul judeţului reprezintă cca. 4.000 absolvenţi;

- cele mai multe locuri de muncă sunt oferite la nivelul de pregătire de şcoli profesionale şi şcoli generale. Pentru acest segment al populaţiei sunt oferite anual cca. 75% din oferta de locuri de muncă comunicate. Acest lucru determină pe cei de la alte nivele de pregătire, şi anume, superioară şi medie să accepte şi astfel de locuri de muncă pentru a-şi putea asigura mijloacele de subzistenţă necesare atât individual cât şi familiilor lor. De aici, se poate ajunge, din păcate, chiar şi la o deprofesionalizare a segmentelor de populaţie menţionate în aliniatele precedente;

- pe ramuri ale economiei naţionale, oferta de locuri de muncă este de 1,6% pentru Agricultură, 2,4% pentru silvicultură, 32,4% pentru construcţii, 15,2% pentru industrie şi 22,5% pentru Prestări de Servicii. De asemenea oferta pentru munci necalificate se menţine ridicată datorita lipsei forţei de muncă cu deosebire în construcţii, industria lemnului şi industria confecţiilor, agenţii economici solicitând forţă de muncă necalificată pentru a putea fi ulterior calificată;

- aportul cel mai mare pe piaţa muncii, în ceea ce priveşte oferta de locuri de muncă o deţine cu 35,2% ramura comerţ unde au căutare persoanele cu pregătire economică, juridică, informatică, dar şi muncitori necalificaţi, manipulanţi mărfuri;

- oferta anuală de locuri de muncă în ramura construcţii este de cca. 25,4%, ea fiind în creştere, mai ales în ultimii doi ani. La nivel de pregătire superioară, oferta este de cca. 5,2%, la nivel mediu este de cca. 4,7%;

- segmentul terţiar, cel al Prestărilor şi Serviciilor, începe să-şi ocupe locul normal într-o economie de piaţă, oferta de locuri de muncă pe acest segment a crescut an de an, ajungând în anul 2008 la cca. 25%. Se constată că mai sunt posibilităţi de dezvoltare al segmentului terţiar al pieţei, fiind solicitări de locuri de muncă atât pentru cei cu pregătire superioară şi medie, cât şi pentru cei cu pregătire prin SAM. În judeţul Neamţ acest sector este superior regiunii NE datorită turismului care este dezvoltat în judeţ şi în special zona Bicaz, Târgu-Neamţ;

- pe zone ale judeţului, numărul de locuri de muncă vacante este mai mare în zona Piatra Neamţ, la nivelul anului 2008, 38,8%, apoi Roman şi Roznov. De remarcat este faptul că în zona Piatra Neamţ numărul locurilor de muncă în anul 2008 a crescut cu aproape 18% ca urmare a dezvoltării zonei pe ansamblu;

- se dezvoltă foarte mult piaţa serviciilor oferite populaţiei, piaţa din acest segment poate absorbi şi crea încă foarte multe locuri de muncă;

- cei mai mulţi absolvenţi care au fost luaţi în evidenţa agenţiilor din regiune sunt absolvenţii cu profil mecanic 18,5%, cea ce denotă lipsa locurilor de muncă care să fie create în această ramură;


- au mai fost luaţi în evidenţa şi absolvenţii care au terminat şcoli cu profil în domeniul turismului 2,5%, în domeniul industriei lemnului 4,3%, industria textilă şi pielărie 8,3%, industrie prelucrătoare 6,3% şi absolvenţi de liceu fără atestat profesional 7,6% ;

- faptul că tot mai mulţi absolvenţi din diferite meserii se înscriu în evidenţa AJOFM, nu indică aspectul că nu îşi găsesc un loc de muncă imediat după absolvire, înscrierea în evidenţe se datorează faptului că absolvenţii şomeri beneficiază la încadrare, conform legii, de multe facilităţi atât ei cât si angajatorii (a se vedea meseriile din domeniul comerţului, a turismului, industriei textile);

- absolvenţii şcolilor care au pregătit elevi în ocupaţii specifice serviciilor au mari şanse de a-şi găsi un loc de muncă în anii următori, deoarece sectorul terţiar al serviciilor va căpăta o amploare mai mare, el acaparând în viitor cca. 1/3 din piaţa muncii la nivelul judeţului. 4.3.3. Concluzii din analiza structurii populaţiei ocupate civile

Ierarhia sectoarelor economice din punct de vedere al ponderii populaţiei ocupate civile pe sectoare în 2010 la nivel judeţean este : serviciile 40,4%, agricultura 29,2%, industria 22,2%, construcţiile 8,2%.

Serviciile - Ponderea populaţiei ocupate civile din servicii la nivel regional este cu peste 2 puncte procentuale sub media naţională. Judeţul Neamţ înregistrează o pondere superioară mediei regionale (40,4%), toate celelalte judeţe având ponderi sub media regională. Ponderea ocupării în hoteluri şi restaurante este apropiată de valoarea regională. În transporturi, depozitare şi comunicaţii, judeţul are ponderea cu 0,4 % mai mică decât valoarea regională. În comerţ judeţul deţine o pondere a populaţiei ocupate de 12,8% faţă de media regională de 12,7%.

Agricultura - Cu toate că a înregistrat o scădere semnificativă în perioada 2002-2007 agricultura deţine o pondere a populaţiei ocupate civile cu 2,3 puncte procentuale peste media regională.

Industria - În 2009 industria a cunoscut cea mai redusă pondere a populaţiei civile ocupate din tot intervalul 2002 - 2009, de numai 22,2%. Cu toate acestea ponderea este superioară mediei regionale.

Construcţiile - Ponderea populaţiei ocupate civile în industrie la nivelul judeţului, în 2007 (8,2%) este peste media regionale (7,3%).

4.3.4. Concluzii din analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă

vacante înregistrate la AJOFM Datele furnizate de AJOFM cu privire la evoluţia locurilor de muncă vacante, respectiv a numărului de şomeri înregistraţi, dintre care distinct pentru şomerii proveniţi din rândul absolvenţilor, sunt prezentate in Anexa 3. In conformitate cu scopurile analizei, au fost selectate din baza de date a AJOFM acele grupe de ocupaţii din COR considerate relevante în raport cu calificările din nomenclatorul de pregătire prin învăţământul profesional şi tehnic. Pentru învăţământul superior, au fost selectate majoritatea grupelor de ocupaţii din grupa majoră 2 din COR. Pe structura COR s-a mers până la nivelul de detaliere (grupa minoră/grupă de baza/ocupaţie) minim necesar pentru departajarea în funcţie de domeniul de pregătire/profilul relevant. Pentru comparaţie, a fost analizată şi evoluţia pentru ocupaţiile din categoria muncitorilor necalificaţi (grupa majora 9) Analizele şi concluziile care urmează sunt formulate sub rezerva următoarelor limite metodologice:

- locurile de muncă vacante înregistrate la AJOFM nu reflectă decât o parte din piaţa muncii (în ciuda obligaţilor legale, nu toate locurile vacante sunt anunţate de angajatori; în general, gradul de cuprindere în evidenţele AJOFM scade cu cât creşte nivelul de calificare şi gradul de specializare a acestora)

- posibile înregistrări multiple ale aceloraşi posturi (anunţuri de locuri vacante repetate în cazul neocupării)

- informaţii incomplete generate de dificultăţile de utilizare a bazelor de date de care dispun AJOFM-urile

- dificultăţile de corelare între nomenclatoarele din învăţământ şi COR - la momentul analizei nu au fost disponibile informaţii privind numărul anual de absolvenţi pe

domenii şi calificări pentru a evalua raportul absolvenţi şomeri / absolvenţi pe ocupaţiile aferente.


4.3.5. Proiecţia ocupării şi a deficitului de calificări pe termen scurt (concluzii din anchete) Proiecţia cererii şi ofertei la orizontul anului 2013 a fost realizată de Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii si Protecţiei Sociale (INCSMPS), în anul 2005.

O serie de ipoteze din cadrul acestui studiu nu mai sunt în concordanţă cu ultimele previziuni realizate în contextul crizei economico - financiare pentru anul 2009. În acest context, concluziile studiului prezentate mai jos vor trebui analizate cu prudenţă .

Cu toate acestea, conform Proiecţia principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 2008 – 2013 realizată de către Comisia Naţională de Prognoză în ianuarie 2009 arată pentru anul 2013 o îmbunătăţire a principalilor indicatori privind forţa de muncă, mai favorabili chiar decât în anii 2007, 2008.Astfel:

Populaţia activă şi populaţia ocupată în vârstă de muncă vor avea creşteri continue şi vor înregistra în 2013 cele mai mari valori din perioada 2005- 2013

Şomerii BIM, după o creştere semnificativă prognozată pentru 2009 (creştere de la 578 mii în 2008 la 680 mii în 2009) vor cunoaşte scăderi continue ajungând în 2013 la cea mai mică valoare din perioada 2005-2013 (540 mii)

Rata şomajului BIM, după o creştere în 2009 faţă de 2008 va urma o tendinţă de scădere continuă până în 2013 când va avea cea mia mică valoare (5,3%)

În acest context, concluziile studiului INCSMPS prezentate mai jos vor trebui analizate cu prudenţă şi validate prin compararea cu evoluţiile viitoare ale pieţei muncii .

Conform studiului INCSMPS (scenariul 2, apreciat ca fiind cel mai plauzibil) - diferenţa cerere-ofertă pentru toate activităţile economiei naţionale sunt negative pentru toată perioada 2007-2013. Se remarcă activităţile : agricultura, vânătoare şi silvicultură, energie electrica, termica, gaze, apa, administraţie publică şi apărare, învăţământ, la care trendul este de creştere a diferenţei dintre cerere si oferta. Cele mai mari valori dar si cea mai mare panta de creştere a diferenţei sunt in agricultura, vânătoare şi silvicultura si administraţia publica. Celelalte activităţi au trenduri de diminuare a diferenţei dintre cerere si oferta .

Din analiza evoluţiei prognozate pentru cererea potenţială pe activităţi economice în perioada 2007-2013 se constata că trenduri de scădere a cererii se estimează la activităţile din agricultură, administraţie publică iar trenduri de creştere a cererii pe piaţa muncii se estimează la construcţii, comerţ, transport, depozitare şi industria prelucrătoare

4.3.6. Concluzii din previziunile privind cererea şi oferta pe termen lung la nivel regional

Profilul dominant la nivel regional al cererii de forţă de muncă pare sa fie dat de următoarele domenii (în ordinea numărului de locuri de muncă vacante la nivel regional): mecanică, comerţ, construcţii, turism şi alimentaţie, industrie textilă şi pielărie, fabricarea produselor din lemn. La nivel regional comparativ cu 2007 se constată o scădere a numărului de locuri de muncă vacante în condiţiile în care în 5 judeţe ale regiunii acestea au scăzut, singurul judeţ în care se înregistrează o creştere a numărului de locuri de muncă vacante fiind Suceava. Domenii cu dinamica pozitivă şi potenţial mare de absorbţie pe piaţa muncii au rămas la sfârşitul anului 2008 comerţ, turism şi alimentaţie, construcţii şi industrie alimentară – dar nu pe fondul creşterii locurilor de muncă cât mai mult pe scăderea numărului de şomeri sau în unele cazuri menţinerea la valorile din anii anteriori - atât pe ansamblul regiunii cât şi în majoritatea judeţelor. In continuare în judeţul Neamţ regăsim cel mai mare număr de şomeri dar şi de locuri de muncă. Profilul mecanic se păstrează în continuare cu cel mai mare număr de locuri de muncă vacante dar şi cu cel mai mare număr de şomeri probabil şi ca urmare a nepotrivirii între exigenţele angajatorilor şi competenţele persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă precum şi salariile nemotivante oferite angajaţilor.

Domeniul construcţiilor a înregistrat de asemenea scăderi în perioada 2007 - 2010 atât ca oferta a locurilor de muncă vacante cât şi a numărului de şomeri dar se păstrează în continuare ca domeniu cu putere mare de absorbţie a forţei de muncă scăderea numărului locurilor de muncă fiind aproape nesemnificativă la nivel regional.


4.4. Implicaţiile pentru IPT Armonizarea Planurilor de şcolarizare cu structura ofertei şi proporţional cu nevoile pieţei

muncii – astfel : creşterea ponderii în domeniul serviciilor şi scăderea ponderii domeniului tehnic şi resurse. Realizarea de analize la nivel local pentru a defini mai concret oferta planului de şcolarizare şi consultarea structurilor implicate în dezvoltarea regională şi locală.

Actualizarea calificărilor şi curriculumului - Dinamica economiei necesită calificări şi competenţe adecvate cu o mobilitate şi flexibilitate ocupaţională sporită a forţei de muncă.

Realizarea de parteneriate - Ponderea crescândă a IMM solicită sistemului IPT un răspuns adecvat la nevoile specifice IMM, de adaptabilitate crescută a forţei de muncă la sarcini de lucru diverse.

Acest deziderat se poate realiza prin: - Elaborarea CDL în parteneriat pentru a satisface nevoile angajatorilor pe plan local. - Asigurarea unei pregătiri de bază, competenţe tehnice generale care să permită flexibilitatea

profesională şi ocupaţională. - Actualizarea competenţelor în acelaşi ritm cu dezvoltarea economiei şi pieţei forţei de muncă. - Dezvoltarea de competenţe care pot asigura căutarea şi/sau crearea propriului loc de muncă. - Promovarea învăţării pe parcursul întregii vieţi. - Consolidarea pregătirii profesionale, în parteneriat activ, eficient cu agenţii de ocupare.

Dezvoltarea competenţelor de protecţie a mediului ca răspuns la cerinţele de mediu conform standardelor UE: este necesară dezvoltarea de competenţe corespunzătoare protecţiei mediului în cadrul pregătirii tehnice generale, pentru toate calificările şi competenţe specializate pentru calificările ce presupun activităţi legate de mediu.

Dezvoltarea mediului rural şi rural montan - în contextul în care în mediul rural majoritatea populaţiei este cuprinsă în agricultură de subzistenţă (punct slab) dar corelat cu potenţialul geografic montan al zonei (punct tare) se impune realizarea unui program coerent de măsuri în educaţie şi formare profesională, pe următoarele direcţii prioritare:

- Consolidarea parteneriatului social prin antrenarea în procesul decizional şi de planificare strategică în IPT a reprezentanţilor instituţiilor şi organizaţiilor relevante pentru ruralul montan.

- Iniţierea/dezvoltarea unor şcoli pilot cu profil agromontan, înzestrate cu o bază materială adecvată: ferma didactică, ateliere şcoală şi laboratoare – organizate şi dotate corespunzător, din perspectiva agriculturii montane şi pluriactivităţii - facilităţi de tip campus.

- Adecvarea sporită a conţinutului calificărilor la specificul agromontan local. - Completarea/adaptarea pregătirii la nivel gimnazial din zonele montane prin introducerea unor

noţiuni generale privind economia ruralului montan şi aspecte practice de gospodărie şi alimentaţie.

- Programe de formare continuă a cadrelor didactice de specialitate, cu privire la competenţele specifice agriculturii montane.

- Programe de orientare şi consiliere adaptate grupurilor ţintă din ruralul montan (elevi şi părinţi, tineri agricultori).

De asemenea, se recomandă programe adecvate de informare şi instruire a producătorilor agricoli cu privire la:

- ameliorarea competitivităţii sectorului agricol, alimentar şi forestier din zona montană; - ameliorarea calităţii producţiei şi a produselor, adaptarea la normele UE;

- promovarea produselor lor prin utilizarea logo-urilor acceptate de către UE (ex.: Produsul BIO, Produsul tradiţional, denumirea de origine a produsului – AOP, identificarea geografică a produsului - IGP).


CAPITOLUL 5 Învăţământul profesional şi tehnic din judeţul Neamţ 5.1. Indicatori de context - Contextul de politici pentru educaţie şi formare profesională 5.1.1. Contextul european Strategia Europa 2020 pentru creştere inteligentă, durabilă şi inclusivă Strategia EUROPA 2020 propune o nouă viziune pentru economia socială de piaţă a Europei în

următorul deceniu, care să ajute Uniunea să iasă din criza economică şi financiară şi să edifice o economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă, productivitate şi coeziune socială.

La nivel european, cadrul general al strategiei a fost adoptat la Consiliul European din 25-26 martie 2010 şi definitivat la Consiliul European din 17 iunie 2010.

În document este propusă abordarea tematică a reformelor concentrată pe 3 priorităţi interdependente stabilite la nivelul statelor membre:

- Creştere inteligentă - Dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare - Creştere durabilă - Dezvoltarea unei economii mai competitive, eficiente în utilizarea resurselor şi ecologice - Creştere inclusivă

Rată ridicată de ocupare, coeziune economică şi socială Ţinte:

- Creşterea ratei de ocupare a populaţiei 20-64 ani, de la 69% în prezent, la peste 75%. - Alocarea a 3% din PIB pentru Cercetare-dezvoltare - Rata abandonului şcolar timpuriu: max. 10%. - Cel puţin 40% din tineri (30-34 ani) să fie absolvenţi de învăţământ terţiar. - "20/20/20": reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră, creşterea cu 20% a

ponderii energiei regenerabile în consumul final de energie, creşterea cu 20% a eficienţei energetice, comparativ cu 1990.

- Reducerea cu 25% a populaţiei aflate sub pragul de sărăcie. Pentru susţinerea celor 3 priorităţi şi atingerea acestor ţinte sunt propuse ca instrumente de lucru 7 iniţiative emblematice:

- 3 iniţiative pentru creşterea inteligentă : - O Uniune a inovării. - O Agendă Digitală pentru Euro. - Tineret în mişcare.

- 2 iniţiative pentru creştere durabilă: - O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor. - O politică industrială integrată pentru era globalizării

- 2 iniţiative pentru creşterea incluzivă: - O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă. - Platforma europeană de combatere a sărăciei.

Iniţiativa: Agenda pentru noi competenţe şi locuri de muncă - măsuri la nivelul statelor membre : - Promovarea şi monitorizarea implementării efective a rezultatelor dialogului social. - Dezvoltarea parteneriatelor între sectorul educaţiei şi lumea muncii, în special prin implicarea

partenerilor sociali în planificarea ofertei de educaţie şi formare profesională. - Implementarea Cadrului European al Calificărilor (EQF); Cadrul Naţional al Calificărilor corelat cu

EQF. - Asigurarea dobândirii şi recunoaşterii, prin învăţământul general, profesional şi superior şi prin

formarea adulţilor, inclusiv pe cale non-formală sau informală, a competenţelor cerute pentru angajare în formarea continuă şi pe piaţa muncii.

Iniţiativa: Tineretul în mişcare - linii de acţiune principale:

- Dezvoltarea de sisteme educaţionale si de formare moderne care să asigure competenţe - cheie şi excelenţă :


• Investiţii mai mari în educaţie şi formare; asigurarea celui mai bun randament al resurselor publice; diversificarea surselor de finanţare.

• Consolidarea acţiunilor pentru reducerea abandonului şcolar timpuriu. • Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere profesională: informaţii de bază pentru

planificarea carierei (informaţii referitoare la parcursurile educaţionale şi de formare, oportunităţi de angajare); acţiuni de îmbunătăţire a imaginii sectoarelor şi profesiilor cu potenţial de angajare.

• Promovarea învăţării şi predării de calitate. • Accentul pe competenţele cheie ; • Comisia va prezenta în 2011 o comunicare privind competenţele în sprijinul învăţării de a

lungul vieţii, care va include propuneri de elaborare a unui limbaj comun între sistemul educaţional şi sectorul profesional;

• Creşterea atractivităţii ofertei şi calităţii EFP VET: conform proiecţiilor, cca. 50 % din totalul locurilor de muncă din 2020 vor fi pentru calificări de nivel mediu rezultate din programe de educaţie şi formare profesională.

• Promovarea experienţei timpurii la locul de muncă ca factor esenţial pentru facilitarea intrării pe piaţa muncii şi orientarea carierei: programe de tip ucenicie şi stagii de practică de calitate.

• Propunerea unui cadru de calitate pentru stagii, inclusiv abordarea obstacolelor juridice şi administrative ale stagiilor transnaţionale. Sprijinirea unui acces mai bun şi a unei participări mai bune la stagii de bună calitate, inclusiv prin încurajarea întreprinderilor să ofere locuri pentru stagii şi să devină bune întreprinderi-gazdă, precum şi prin acorduri între parteneri sociali şi ca parte a politicii de responsabilitate socială a întreprinderilor (RSI).

• Facilitarea parcursurilor şi permeabilităţii dintre EFP şi învăţământul superior, inclusiv prin dezvoltarea unor cadre naţionale de calificare şi prin menţinerea unor parteneriate strânse cu sectorul profesional.

• Extinderea oportunităţilor de învăţare non formală şi informală; recunoaşterea şi validarea acestor tipuri de învăţare. - Promovarea atractivităţii învăţământului superior pentru economia bazată pe cunoaştere :

• Mărirea proporţiei tinerilor care urmează un program de studii superioare sau echivalent. • Îmbunătăţirea calităţii, atractivităţii şi capacităţii de adaptare a învăţământului superior. • Ameliorare cantitativă şi calitativă a mobilităţii şi a capacităţii de inserţie profesională. - Susţinerea unei dezvoltări puternice a învăţării transnaţionale şi a mobilităţii profesionale

pentru tineri • Promovarea mobilităţii tinerilor în scop educaţional: obiectivul ca până în 2020 toţi tinerii din

Europa să poată avea posibilitatea de a-şi petrece în străinătate o parte din timpul alocat parcursului educaţional, inclusiv prin formare la locul de muncă.

• Promovarea mobilităţii profesionale a tinerilor. - Măsuri de reducere a şomajului şi de sprijinire a încadrării în muncă a tinerilor: • Sprijin pentru obţinerea primului loc de muncă şi începerea unei cariere. • Comisia va stabili o monitorizare sistematică a situaţiei tinerilor care nu sunt încadraţi

profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare pe baza unor date comparabile la nivelul UE, ca sprijin pentru elaborarea politicilor şi pentru învăţarea reciprocă în acest domeniu.

• Se recomandă Statelor membre asigurarea faptului că toţi tinerii sunt încadraţi în muncă, îşi continuă studiile sau fac parte dintr-un program de activare în termen de patru luni de la absolvirea şcolii, ca parte a unei „garanţii pentru tineret". - Sprijinirea tinerilor cu risc. - Susţinerea tinerilor antreprenori şi a activităţilor independente.

5.1.2. Contextul naţional

Programul Naţional de Reformă 2011-2013 (PNR) reprezintă platforma-cadru pentru definirea şi aplicarea politicilor de dezvoltare economică a României, în concordanţă cu politicile Uniunii Europene (UE), având ca priorităţi realizarea unei economii inteligente, durabile şi favorabile incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă, productivitate şi de coeziune socială.


Pornind de la obiectivele acestei strategii, România şi-a stabilit, prin Programul Naţional de Reformă, priorităţile şi obiectivele proprii care fixează cadrul şi direcţiile de dezvoltare economică sustenabilă. Mobilizarea eforturilor instituţionale şi financiare, dublată de obţinerea unui larg consens la nivelul întregii societăţi, au constituit factori determinanţi pentru transpunerea în realitate a acestor obiective şi priorităţi naţionale.

În capitolul Educaţie, Programul Naţional de Reformă se pliază pe priorităţile Comisiei Europene, respectiv îmbunătăţirea calităţii şi sporirea nivelului investiţiilor în sistemele de educaţie şi formare profesională, participarea sporită la toate formele de educaţie şi o mai mare mobilitate educaţională şi profesională a elevilor, studenţilor şi cadrelor didactice în vederea atingerii celor două ţinte în domeniul educaţional fixate prin strategia Europa 2020. Aceste obiective, la nivel european, sunt: reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii la un nivel maxim de 10% şi creşterea ponderii absolvenţilor de învăţământ terţiar cu vârsta de 30-34 ani la cel puţin 40%.

Conform Programul Naţional de Reformă, "Analiza sistemului de învăţământ românesc relevă faptul că încă nu este încurajată participarea tinerilor la o formă de educaţie, România situându-se pe unul dintre ultimele locuri în Europa în privinţa participării la o formă de educaţie a tinerilor de 15-24 de ani. În România doar 54,8% dintre femei şi 48,8% dintre bărbaţi participă la o formă de învăţământ (faţă de 73,1% dintre femei şi 66,1% dintre bărbaţi în Lituania şi 72,0% dintre femei şi 68,1% dintre bărbaţi în Polonia). Este prea puţin valorificată şi educaţia timpurie, adică acele activităţi educative pentru copiii din grupa de vârstă 0-6/7 ani care favorizează valorificarea optimă a oportunităţilor de învăţare de mai târziu. Un alt aspect sensibil este supraîncărcarea curriculumului, rigiditatea sa ridicată şi relevanţa scăzută pentru viaţa de adult şi pentru piaţa muncii, oferta de informaţii prevalând în faţa formării de competenţe. De asemenea, se constată centralizarea sistemului de învăţământ preuniversitar, lipsa transparenţei finanţării şi rata foarte redusă de participare la educaţia pe tot parcursul vieţii (o participare de 1,5% faţă de 9,3% media UE). Mediul universitar românesc se caracterizează printr-o diferenţiere excesivă a specializărilor universitare şi o dispersie a resurselor (umane, materiale, financiare) şi nu dispune de niciun set de indicatori de referinţă care să-i măsoare eficienţa şi calitatea.

Pentru a moderniza sistemul educaţional românesc, în scopul adaptării la cerinţele actuale ale societăţii cunoaşterii şi la creşterea economică inteligentă şi favorabilă incluziunii, Guvernul României a promovat Legea Educaţiei Naţionale. În elaborarea legii, în afara documentelor politice şi de expertiză naţionale, pentru întocmirea soluţiilor legislative propuse au fost consultate şi analizate comparativ legislaţiile altor state. S-a acordat o atenţie deosebită tendinţelor legislative recente în domeniul educaţiei, legislaţia reprezentând o parte obligatorie dar nu şi suficientă a soluţiei necesare pentru modernizarea sistemului de educaţie. Demersul legislativ trebuie urmat de acţiuni administrative şi alocări financiare corespunzătoare."

Prin noua Lege a Educaţiei Naţionale, reforma sistemului educaţional românesc vizează următoarele schimbări:

1. Compatibilizarea ciclurilor de învăţământ cu cerinţele unei educaţii moderne şi cu Cadrul European al Calificărilor Referitor la reorganizarea structurii învăţământului preuniversitar, legea reglementează educaţia

timpurie ca educaţie antepreşcolară (de la 0 la 3 ani) şi educaţie preşcolară (de la 3 la 6 ani); introducerea clasei pregătitoare în învăţământul primar; creşterea duratei învăţământului gimnazial la 5 ani; generalizarea, în perspectivă, a învăţământului de 12 clase. Atât în România cât şi în Uniunea Europeană, 16 ani reprezintă vârsta de la care o persoană poate intra pe piaţa muncii în mod legal.

2. Modernizarea şi curriculumului Crearea unui cadru curricular coerent presupune îmbunătăţirea programelor şcolare prin

reducerea volumului de cunoştinţe ce trebuie memorate şi creşterea atractivităţii conţinuturilor acestor programe. Legea introduce curriculumul bazat pe cele opt competenţe cheie de care are nevoie fiecare individ pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru cetăţenia activă, pentru incluziunea socială şi pentru intrarea pe piaţa muncii.

3. Reorganizarea sistemului de evaluare a elevilor Se introduce portofoliul educaţional şi se modifică sistemul de evaluare a elevilor. Portofoliul va

cuprinde totalitatea diplomelor, certificatelor şi a altor înscrisuri obţinute în urma evaluării


competenţelor dobândite în contexte de învăţare formale, non-formale şi informale. Din el se va putea afla parcursul educaţional, înclinaţiile copilului sau performanţele lui deosebite. Evaluările elevilor vor fi realizate la finalul clasei pregătitoare, la finalul claselor a II-a, a IV-a, a VI-a şi a IX-a.

4. Asigurarea unui grad sporit de descentralizare, responsabilizare şi finanţare în sistem Descentralizarea se va realiza prin transferul de responsabilităţi către Consiliul de administraţie

al unităţii de învăţământ şi către autorităţile locale. Legea introduce principul „finanţarea urmează elevul" prin care alocarea banilor publici va deveni transparentă şi se va face în concordanţă cu ţinte educaţionale strategice. Legea Educaţiei Naţionale prevede alocarea pentru finanţarea educaţiei a minimum 6% din PIB-ul anului respectiv.

5. Asigurarea de şanse egale la educaţie pentru grupurile dezavantajate Accesul egal la educaţie pentru păstrarea în şcoală a elevilor aflaţi în situaţii de risc şi atragerea

celor ce au părăsit timpuriu sistemul educaţional se realizează prin programe de tip „Şcoala după şcoală" sau „A doua şansă". De asemenea, se vor subvenţiona de către stat costurile aferente frecventării liceului pentru elevii provenind din mediul rural sau din grupuri socio-economice dezavantajate, precum şi pentru cei care frecventează şcolile profesionale şi se vor acorda burse pe bază de contract încheiat cu operatori economici ori cu alte persoane juridice sau fizice.

6. Revalorizarea învăţământului profesional şi tehnic Sprijinul acordat învăţământului profesional şi tehnic se va concretiza prin: asigurarea dobândirii

unei calificări; reînfiinţarea şcolilor profesionale; dezvoltarea şi susţinerea învăţământului liceal (filiera tehnologică) şi postliceal; extinderea utilizării sistemului de credite transferabile (de ex. între învăţământul liceal tehnologic şi cel postliceal); asigurarea posibilităţii finalizării, până la vârsta de 18 ani, de către absolvenţii învăţământului gimnazial care întrerup studiile, a cel puţin unui program de pregătire profesională care permite dobândirea unei calificări corespunzătoare Cadrului Naţional al Calificărilor, program organizat gratuit prin unităţi de învăţământ de stat.

7. Reformarea politicilor în domeniul resursei umane Formarea iniţială profesională a cadrelor didactice va cuprinde studii de licenţă într-o

specializare, masterat didactic cu o durată de 2 ani şi stagiul practic cu durata de un an. Evoluţia în cariera didactică se va realiza prin gradele didactice I şi II şi prin dobândirea titlului de profesor - emerit în sistemul de învăţământ preuniversitar. Calitatea managementului instituţiilor de învăţământ urmează să se îmbunătăţească în urma înfiinţării corpului naţional de experţi în management educaţional, constituit în urma selecţiei, prin concurs, a cadrelor didactice care fac dovada absolvirii unui program acreditat de formare în domeniul managementului educaţional; numai aceste cadre didactice vor putea ocupa funcţii de conducere, îndrumare şi control. Un pas înainte în vederea exercitării dreptului la educaţie permanentă îl reprezintă sprijinul acordat de stat prin deschiderea, încă de la naşterea fiecărui copil, a unui cont educaţional (echivalentul a 500 Euro).

8. Stimularea învăţării pe tot parcursul vieţii Legea Educaţiei Naţionale defineşte conceptul de educaţie şi formare profesională pe tot

parcursul vieţii într-un mod integrat şi coerent şi stabileşte recunoaşterea şi certificarea competenţelor obţinute în contexte educaţionale formale, informale şi non-formale. Totodată, legea prevede posibilitatea înfiinţării, de către autorităţile locale, a Centrelor Comunitare de Învăţare Permanentă, care au rolul de a implementa, la nivelul comunităţii, politicile şi strategiile în domeniul învăţării pe tot parcursul vieţii.

9. Reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii este una din principalele ţinte ale Programului Naţional de Reformă (PNR) Traiectoria ţintei pentru perioada 2010 - 2020 vizează atingerea unui nivel de 14,8% în 2013,

de 13,8% în 2015 şi 11,3% în 2020, în condiţiile unui scenariu realist de dezvoltare economică şi în care se vor implementa măsurile propuse. România are în vedere realizarea unei evaluări intermediare în anul 2014 pentru aprecierea impactului măsurilor în atingerea ţintei şi eventuala corectare a traiectoriei.

An 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Indicator % 18,4 17,2 16 14,8 14,3 13,8 13,3 12,8 12,3 11,8 11,3 Evoluţia părăsirii timpurii a şcolii


Măsurile-cheie pentru atingerea ţintei naţionale sunt : A. Extinderea cadrului de aplicare a reformei educaţiei timpurii. B. Asigurarea participării la o educaţie de calitate pentru şcolarii proveniţi din grupurile dezavantajate

- Bani de liceu (buget anual estimat: 188 mil.lei); - Rechizite şcolare (buget anual estimat: 20 mil. lei); - Euro 200 (buget anual estimat: 22 mil.lei); - Cornul şi laptele (buget anual estimat: 480 mil. lei).

C. Susţinerea şi dezvoltarea învăţării pe tot parcursul vieţii prin implementarea şi diversificarea programelor în domeniu: - A doua şansă (buget estimat pentru 2010-2013: 5 mil. euro) - Şcoala de după şcoală – school after school (buget anual estimat: 751 mil. lei).

D. Revizuirea sau, după caz, elaborarea standardelor de calitate pentru învăţământul preuniversitar precum şi a standardelor ocupaţionale, de formare şi de pregătire profesională

E. Dezvoltarea învăţământului profesional, liceal (filiera tehnologică) şi al şcolii post-liceale, prin: - acordarea de burse (buget estimat: 31,29 mil. lei/an) şi şcolarizare gratuită în învăţământul - cursuri post-liceale de stat cu finanţare prin bugetele locale (buget estimat: 31,29 mil. lei/an) .

Instituţie responsabilă: MECTS; - dezvoltarea de parteneriate cu mediul de afaceri şi partenerii sociali, prin implementarea

proiectelor: Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei

muncii (perioadă: ian. 2010-mai 2012; buget total: 18,49 mil. lei) Formarea cadrelor didactice din învăţământul profesional şi tehnic - profil servicii,

pentru extinderea metodei moderne interactive de învăţare prin firma de exerciţiu (perioadă: 2010 - iulie 2013, buget total: 10,69 mil. lei). Responsabili: MMFPS, MECTS CNDIPT, autorităţile locale, unităţile şcolare IPT, antreprenorii din mediul de afaceri;

- dezvoltarea instituţională a Consiliului Naţional al Calificărilor si al Formării Profesionale (CNFPA), introducerea sistemului de credite de acumulare şi transfer, dezvoltarea şi adoptarea descriptorilor pe nivelurile de calificare din România. Instituţii responsabile: CNCFPA - MECTS, MMFPS. 5.2. Indicatori de context specifici 5.2.1. Contextul demografic şi populaţia şcolară Contextul demografic este prezentat detaliat şi analizat în capitolul 2, din perspectiva

implicaţiilor pentru ÎPT cu privire la structura şi evoluţia populaţiei pe grupe de vârstă, medii de rezidenţă şi sex, structura etnică, fenomenul migraţiei. Pentru orizontul de planificare 2013, cele mai severe concluzii rezultate din prognozele INS, sunt în legătură cu declinul demografic general, accentuat pentru populaţia tânără, cu reduceri semnificative pentru populaţia de vârstă şcolară, în paralel cu îmbătrânirea populaţiei (v. cap.2.2). Cele mai afectate vor fi efectivele din grupa de vârstă 15-24 ani (care includ elevii de liceu şi învăţământ superior) – scădere prognozată de 26,6% la nivel judeţean pentru perioada 2005-2015. De asemenea, reduceri semnificative sunt prognozate pentru grupa de vârstă 0-14 ani– scădere cu 18,9 % la nivel judeţean pentru perioada 2005-2015 şi de 30,2 % la nivel judeţean pentru perioada 2005-2025.

5.2.2. Populaţia şcolară Pentru datele de prognoză prezentate nu sunt luate în calcul efectele crizei economice actuale

asupra natalităţii. Populaţia şcolarizată, la IPT în judeţul Neamţ în anul 2010, reprezintă 83,59% din cea şcolarizată în anul 2002/2003, fapt care se datorează scăderii demografice şi a abandonului şcolar din ce în ce mai ridicat. Pe nivele de educaţie se constată că rata de cuprindere scade de la nivelul preşcolar şi la cel gimnazial (tab.5.1.).

Este de remarcat că prin desfiinţarea ŞAM a crescut numărul de elevi la nivel liceal şi a scăzut numărul de elevi în IPT – dacă privim cele două valori însumate se constată o scădere faţă de 2002 cu 2422 de elevi, corespunzător unui procent de 90,79%. La nivelul judeţului avem un grad ridicat de participare învăţământul postliceal şi de maiştri prin bugetarea acestei forme de învăţământ începând cu 2008.


Tabelul 5.1.

Dacă analizăm ponderea absolvenţilor de gimnaziu care acced către IPT se poate observa că

numărul acestora este aproximativ constant, în contextul reducerii populaţiei şcolare (fig.5.2.).

Fig. 5.1. Fig. 5.2.

5.3. Indicatori de intrare 5.3.1. Numărul de elevi ce revine la un cadru didactic Acest indicator, calculat prin raportare la numărul de norme didactice, oferă un indiciu în

legătură cu eficienţa utilizării resurselor şi calitatea actului didactic. Reducerea sa până la o limită rezonabilă poate să asigure creşterea eficienţei fără să afecteze calitatea demersului didactic. Indicatorul poate deveni critic din perspectiva declinului demografic şi a introducerii finanţării per elev, presând în direcţia măsurilor de concentrare a resurselor în şcoli viabile.

Fig.5.3. Numărul de elevi pe norma didactică

Din analiza evoluţiei indicatorului în perioada analizată, se deduce o scădere a numărului de

elevi raportat la numărul de norme didactice la învăţământul profesional şi o creştere a numărului de elevi raportat la numărul de norme didactice la învăţământul liceal până în anul 2007, după care se constată o uşoară scădere.

5.3.2. Resursele umane din IPT In graficele din fig.5.4 şi 5.5 se observă că atât pentru profesorii de tehnologii ponderea cea mai

ridicat o are personalul calificat : 96,96% pentru profesorii de discipline tehnice şi 94,13% pentru maiştri instructori, cu menţiunea că la gimnaziu educaţia tehnologică este predată numai de profesori calificaţi.

Nivelul de studiu 2002-2003

2003-2004

2004-2005

2005-2006

2006-2007

2007-2008

2008-2009

2009-2010

Evoluţie 2002-2010

Preşcolar 16213 16558 16888 16499 15991 15550 15889 16130 99,41% Primar 28275 28154 26820 25741 25011 23244 22801 22238 78,64% Gimnazial 33251 30845 28689 27193 25793 25103 23884 23341 70,19% Liceal 17321 18080 18957 18671 19198 19076 18376 20360 117,54% IPT 9002 8809 8634 8070 6804 6209 5573 3541 39,33% Postliceal 1168 999 1014 904 861 956 1348 1669 142,89% Total 105570 103668 101187 97410 94721 90898 88716 88248 83,59%


Se mai poate observa că în anul şcolar 2010-2011, 61,43% dintre profesorii care predau discipline tehnice şi 56,04% dintre maiştri sunt titulari.

Fig. 5.4 Fig. 5.5

Schimbările accelerate introduse de reformele din ÎPT, pe de o parte, şi cele din mediul economic şi social, pe de altă parte, impun un efort susţinut de adaptare din partea profesorilor. Măsurile privind dezvoltarea profesională a personalului didactic din ÎPT trebuie să vizeze atât competenţele metodice cât şi actualizarea competenţelor de specialitate cu accent pe noile tehnologii şi schimbările organizaţionale din mediul economic.

Pe de altă parte, ponderea importantă a populaţiei ocupate în educaţie obligă la identificarea şi planificarea unor măsuri adecvate de atenuare a impactului reducerilor de activitate datorate reducerii populaţiei şcolare şi a reformei din învăţământul tehnologic, în vederea facilitării restructurării ofertei şcolare: facilitarea mobilităţii, programe de formare continuă şi reconversie profesională pentru cadrele didactice.

Pentru facilitarea adaptărilor la schimbările din sistem este necesară, ca măsură de fond, anticiparea evoluţiei personalului didactic şi adoptarea, în cadrul unei strategii pe termen lung, a unor măsuri însoţitoare, ţinând cont de efectele combinate ale reducerii populaţiei şcolare şi restructurării planurilor de şcolarizare din ÎPT pentru adaptarea la nevoile de calificare.

5.3.3. Resurse materiale şi condiţii de învăţare În anul şcolar 2010-2011 în judeţul Neamţ au funcţionat 31 de unităţi IPT din care 18 licee, 10

SAM, 2 Şcoli Postliceale Sanitare (din care una particulară) şi 1 Centru Şcolar pentru Educaţie Incluzivă. Dintre acestea în anul şcolar 2011-2012 din cele 27 ŞAM-uri iniţiale 20 au revenit la vechea titulatură de Şcoală generală cu clasele I-VIII iar 7 ŞAM-uri care s-au autorizat pentru nivelul 3 de calificare au devenit licee tehnologice.

În aceste condiţii reţeaua de unităţi IPT la nivelul judeţului Neamţ se va restrânge la 26 de unităţi de stat la care se mai adaugă două şcoli particulare dintre care una postliceală sanitară şi un liceu. Mai putem spune că viabilitatea unităţilor de învăţământ tehnologic din mediul rural va depinde de modul de a atrage elevii; ştiut fiind faptul că e greu de realizat clase cu minim 25-27 de elevi în mediul rural.

In bazinele demografice în care se constată o evoluţie negativă a populaţiei şcolare se va stabili menţinerea acelor unităţi care prezintă resurse umane şi materiale specializate şi parteneriate viabile. Unităţile de învăţământ care nu se încadrează în cerinţele de calitate nu dispun de autorizări/acreditări vor fi obiectul restructurării în următorii ani, iar pentru asigurarea cuprinderii tuturor elevilor afectaţi se va apela la transportul şcolar.

În tabelul 5.2 se poate observa evoluţia şcolarizării la clasa a IX-a IPT începând cu anul 2004. Din anul şcolar 2009-2010 s-au desfiinţat clasele nivel SAM, care au devenit liceu tehnologic ciclu inferior. Se constată o scădere continuă a numărului de clase la IPT de la 175 în anul şcolar 2004-2005 la o cifră de şcolarizare de 121 pentru anul 2010-2011, a căror realizare este condiţionată de numărul de absolvenţi de gimnaziu. Pentru anul 2011-2012 au fost prognozate 126 clase la IPT, cu o uşoară creştere faţa de anul trecut. Se mai constată o diminuare constantă a claselor de mecanică şi industrie textilă şi pielărie, calificări care sunt din ce în ce mai puţin cerute pe piaţa muncii. Reducerea se mai datorează şi numărului din ce în ce mai scăzut de elevi şi a ratei de tranziţie din ce în ce mai scăzută spre clasa a IX-a. De asemenea se constată o reducere constantă a claselor la calificarea fabricarea produselor din lemn; elevii sunt mai puţini atraşi de această meserie din cauza condiţiilor grele de muncă şi a salariilor relativ scăzute.

Cu excepţia şcolilor cuprinse în Programele Phare TVET care au fost dotate cu echipamente adecvate şi într-o mai mică măsură cele din Programul Phare VET RO 9405, restul unităţilor din mediul


urban dispun de ateliere şi laboratoare, dar dotarea lor este minimă. Unităţile din mediul rural nu dispun de echipamente şi materiale didactice necesare desfăşurării unui proces instructiv educativ adecvat.

Plan de şcolarizare IPT pentru perioada 2004-2012

Tabelul 5.2

Domeniul 2004-2005

2005-2006

2007-2008

2008-2009

2009-2010

2010-2011

2011-2012

1 Mecanică 32 24 22 22 21 20 19 2 Electromecanică 2 1 5 3 1 1 2 3 Electronică şi automatizări 1 - - - 14 12 9 4 Chimie industrială 1 1 1 1 1 1 1 5 Materiale de construcţii 1 1 1 1 0 0 1 6 Electric 5 6 6 4 14 7 9 7 Construcţii, instalaţii şi lucrări

publice 5 5 4 7 5 6 5

8 Agricultură 5 3 5 4 5 5 3 9 Silvicultură 4 5 3 2 4 3 4 10 Comerţ 2 2 1 1 4 3 3 11 Turism şi alimentaţie 10 9 12 6 16 13 14 12 Industrie alimentară 3 3 3 3 5 6 8 13 Fabricarea produselor din lemn 17 14 10 8 9 7 8 14 Industrie textilă şi pielărie 20 18 18 17 13 11 11 15 Economic - - - - 13 16 15 16 Estetica şi igiena corpului

omenesc 1 1 1 2 1 1 1

17 Protecţia mediului - - - - 8 9 13 Total SAM + Liceu tehnologic 108 94 93 85 - - - Liceu tehnologic 67 64 63 61 135 121 126 Total general 175 158 156 146 135 121 126

Dotarea informatică a şcolilor din reţeaua învăţământului profesional şi tehnic de la nivelul judeţului s-a îmbunătăţit astfel că toate unităţile învăţământului profesional şi tehnic au cabinete de informatică, sunt conectate la internet şi au resursa umană de specialitate.

5.4. Indicatori de proces 5.4.1. Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională în ÎPT Strategia de descentralizare a învăţământului preuniversitar vizează transferul de autoritate,

responsabilitate şi resurse în privinţa luării deciziilor şi a managementului general şi financiar către unităţile de învăţământ şi comunitatea locală.

Descentralizarea funcţională implică şi antrenarea sporită în mecanismele decizionale a partenerilor sociali, pentru a garanta apropierea deciziei de beneficiarii serviciului public de educaţie.

Cadrul instituţional pentru dezvoltarea parteneriatului social în educaţie şi formare profesională se bazează pe structurile consultative iniţiate în sprijinul deciziei la nivel local şi regional.

Aceste structuri sunt: - La nivel regional: Consorţiul Regional (CR) - organism consultativ al Consiliului de Dezvoltare

Regională - La nivel local (judeţean): Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social (CLDPS) -

ca organism consultativ al Inspectoratelor şcolare judeţene. - La nivelul şcolilor: Consiliile de administraţie / Consiliile şcolare.

La nivel naţional, până la data de 02 iunie 2008 erau încheiate acorduri tripartite pentru înfiinţarea a unui număr de 23 Comitete sectoriale. Principalele atribuţii în procesul de planificare în ÎPT ale structurilor menţionate sunt următoarele:

- Comitetele sectoriale (la nivel naţional): validarea Standarde de Pregătire Profesională. - Consorţiul Regional: identificarea nevoilor de calificare la nivel regional, elaborarea Planurilor

Regionale de Acţiune pe termen lung pentru ÎPT (PRAI).


- CLDPS: identificarea nevoilor de calificare la nivel judeţean şi elaborarea Planurilor Locale de Acţiune pe termen lung pentru ÎPT (PLAI); avizarea planurilor anuale de şcolarizare.

- Consiliile de administraţie / Consiliile şcolare: sprijinirea elaborării şi avizarea Planului de Acţiune a Şcolii (PAS). În cadrul programului multianual Phare TVET, Consorţiul Regional şi Comitetele locale au fost

antrenate în elaborarea şi revizuirea primelor documente de planificare strategică pe termen lung la nivel regional (PRAI) şi local (PLAI), pe baza cărora la nivelul fiecărei şcoli din program au fost elaborate planuri şcolare de acţiune (PAS).

La nivelul unităţilor şcolare, principalul instrument de planificare strategică pe baza analizei mediului intern (autoevaluare) şi extern este concretizat prin Planurile de acţiune ale şcolilor (PAS).

Cele 9 şcoli din Programul Phare TVET au beneficiat de formare şi asistenţă pentru elaborarea PAS în raport cu PRAI şi PLAI, adoptarea planificării prin PAS, corelate cu PRAI şi PLAI, s-a realizat în prezent de către toate unităţile de ÎPT, pentru buna corelare între nivelurile de calificare şi solicitările pieţei forţei de muncă.

Având în vedere mecanismele de finanţare în vigoare şi autonomia comunităţii locale, este esenţială antrenarea autorităţilor locale în procesul de planificare strategică pe termen lung în ÎPT.

Principalele probleme identificate în cadrul acestui proces sunt referitoare la: > finanţarea învăţământului preponderent centrat pe activităţile curente pe termen scurt şi foarte puţin

pe nevoile şi priorităţile pe termen lung; > antrenarea insuficientă a agenţilor economici în efortul de planificare pe termen lung în ÎPT; > neimplicarea sau implicarea formală a partenerilor din Consiliile de Administraţie ale Şcolilor în

procesul de planificare pe termen lung la nivelul şcolii. Un alt domeniu al descentralizării funcţionale este curriculum în dezvoltare locală (CDL -

componentă importantă a planului de învăţământ la clasele a IX-a şi a X-a) care vizează adaptarea conţinutului pregătirii la cerinţele locale din partea beneficiarilor instruirii (agenţi economici, comunitate locală, elevi). Din păcate, pe lângă cazuri de bună practică în acest domeniu, de multe ori se constată o antrenare redusă sau formală din partea şcolilor a agenţilor economici în elaborarea CDL, motivată adeseori prin interesul scăzut al acestora din urmă. De asemenea la clasele a XI-a – a XIII-a CDL este stabilit prin curriculum-ul naţional.

Un alt aspect de importanţă strategică şi practică pentru validarea rezultatelor procesului din ÎPT este în legătură cu organizarea şi derularea examenelor de certificare, care conform metodologiilor în vigoare implică obligatoriu implicarea agenţilor economici ca membri ai comisiilor de examinare. Rezultatele absolvenţilor la aceste examene (cu procent de reuşită apropiat de 100%) oferă motive de îndoială cu privire la efectivitatea şi eficienţa participării agenţilor economici în cadrul acestora.

5.4.2. Asigurarea calităţii în ÎPT Necesitatea asigurării calităţii educaţiei, prin stabilirea unui cadrului legislativ care sa permită

dezvoltarea unei culturi instituţionale a calităţii educaţiei si protecţia beneficiarului de educaţie, a condus la adoptarea Legii nr. 87/13.04.2006 pentru aprobarea OUG nr.75/12.07.2005 privind asigurarea calităţii educaţiei.

La nivel naţional activităţile privind asigurarea calităţii în sistemul naţional de învăţământ sunt coordonate de către două agenţii: Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP) şi Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS). Sistemul românesc de asigurare a calităţii formării profesionale este construit pe baza Ghidului european de autoevaluare a furnizorilor de formare. Introducerea unui sistem de asigurare a calităţii în sistemul de formare profesională va furniza pentru procesul de planificare strategică la toate nivelurile (planurile regionale şi locale, planurile de acţiune la nivelul şcolii) un set de indicatori standard care vor permite decidenţilor luarea măsurilor necesare pentru creşterea calităţii formării profesionale.

Prin creşterea transparenţei faţă de beneficiari, mecanismele de asigurare a calităţii vor avea un impact decisiv în motivarea şi implicarea partenerilor sociali în planificarea ofertei şi a strategiilor de îmbunătăţire.


5.4.3. Serviciile de orientare şi consiliere Absolvenţii din învăţământul secundar şi profesional sunt cei mai vulnerabili în raport cu piaţa

muncii, în această categorie regăsindu-se cel mai mare număr de şomeri. Prin serviciile de consiliere şi orientare oferite în cadrul cabinetelor de consiliere psihopedagogică se urmăreşte creşterea motivaţiei pentru învăţare, creşterea gradului de adaptabilitate a elevilor la cerinţele pieţei muncii şi conştientizarea abilităţilor şi aptitudinilor de care dispun

Principalele activităţi derulate în cadrul cabinetelor de consiliere psihopedagogică din unităţile de învăţământ profesional şi tehnic constau în consiliere şi orientare individuală şi de grup prin oferirea de informaţii legate de planificarea şi dezvoltarea carierei şcolare şi profesionale.

Discuţiile de grup, interviurile şi dezbaterile cu elevii sunt axate pe surse media ce pot oferi relaţii cu privire la piaţa muncii, continuarea traseului educaţional şi/sau inserţia profesională, oportunităţi de muncă la nivel local şi regional.

Consilierul analizează resursele individuale privind îndeplinirea obiectivelor propuse prin analiza exemplelor, analiza legislaţiei, realizarea unor postere, a unor planuri de afaceri, comentarea unor texte privind meseriile specifice femeilor/bărbaţilor.

În cadrul şedinţelor cu părinţii, consilierul şi dirigintele, împreună cu familiile elevilor, discută despre piaţa muncii, dinamica pieţei muncii, cererea şi oferta de muncă, selecţia şi recrutarea forţei de muncă, şomajul şi protecţia socială, şi au loc informări cu privire la cursuri de formare şi perfecţionare în diverse domenii. Consilierul psihopedagogic sprijină elevii din acest segment al învăţământului în actualizarea portofoliului şi dosarului personal cu diplome, certificate,documente, CV-uri, scrisori de intenţie, simulări de participare la interviuri.

Consilierea individuală se concentrează asupra următoarelor demersuri: - Aplicarea testelor şi chestionarelor în vederea conturării profilului psiho-socio-profesional al

fiecărui elev în parte; - Sprijinul elevilor în luarea unor decizii corecte privind cariera; - Continuarea studiilor sau alegerea unui loc de muncă ce se pliază pe profilul fiecărui elev în

parte; - Îndrumarea elevilor spre anumite tipuri de şcoli sau profesii; - Acordarea de sfaturi cu caracter orientativ prin furnizarea de informaţii şi indicaţii cu privire la

profilul de studiu şi ramura de activitate profesională în care elevul are cele mai mari de şanse de dezvoltare şi afirmare;

- Realizarea de eseuri despre autoeficacitate; - Discuţii cu privire la relaţiile existente aspiraţii-imagine de sine-preferinţe-interese; - Analiza priorităţilor, aspiraţiilor, valorilor personale, calităţilor, punctelor tari/slabe. - Discuţii în vederea creşterii motivaţiei pentru învăţare şi creşterea gradului de conştientizare a

necesităţii educaţiei pentru adaptarea la viaţa socială şi profesională. Instrumente şi metode utilizate

- Teste şi chestionare de investigare a personalităţii; - Chestionare şi inventare de investigare a intereselor vocaţionale; - Teste de capacitate mentală destinate inteligenţei şi competenţei în domenii specifice; - Teste de aptitudini şi deprinderi (tehnice, matematice, verbale, artistice); - Teste sociometrice; - Metode de instruire a elevilor în vederea alegerii carierei; - Chestionare şi teste de autocunoaştere; - Exerciţii de luare de decizii; - Teste şi chestionare de evaluare a intereselor, competenţelor şi experienţelor personale; - Exerciţii de realizare a unor planuri educaţionale şi de carieră; - Exerciţii de redactare a CV-ului model european şi scrisori de intenţii; - Informaţii privind ponderea diverselor profesii pe piaţa muncii. Rezultatele sondajelor privind opţiunile elevilor din clasa a VIII-a pentru liceul tehnologic şi

şcoala de arte şi meserii indică o creştere a încrederii în şansele de inserţie socio-profesională oferite de sistemul de formarea profesională iniţială în judeţul Neamţ. Astfel în anul şcolar 2009-2010 procentul celor care şi-au exprimat opţiunea pentru IPT a fost de 67,29%, iar în anul şcolar 2010-2011 cuprinderea a fost de 63,99%.


5.5. Indicatori de ieşire pentru perioada 2000-2010 5.5.1. Rata netă de cuprindere în sistemul de învăţământ şi de formare profesională Rata netă de cuprindere măsoară gradul de participare la educaţie a copiilor de vârstă oficială

corespunzătoare nivelului respectiv de educaţie. Diferenţele faţă de vârsta reglementată de începere a şcolii, respectiv de încadrare faţă de vârstele "standard" din seria curentă influenţează valoarea indicatorului. Rata netă de cuprindere şcolară se utilizează pentru a evidenţia gradul de participare a copiilor de vârstă oficială corespunzătoare nivelurilor de educaţie.

Analizând rata de cuprindere în perioada 2002-2010 (fig. 5.6) pe toate formele de învăţământ a populaţiei şcolare, în perioada 2002-2010 se constată:

Fig. 5.6

- per total rata netă globală a înregistrat o scădere constantă de la 57,4% la 54,5%; - rata netă de cuprindere în învăţământul obligatoriu (7-16 ani) a cunoscut o uşoară descreştere

la nivel judeţean de la 85% în 2002 la 79,4% în 2010; - rata netă de cuprindere pentru grupa de vârstă 15-18 ani a cunoscut o creştere uşoară

datorită creşterii gradului de cuprindere din învăţământul secundar superior (apariţia rutei progresive de profesionalizare).

Rata netă de cuprindere a tinerilor cu vârste cu prinse între 3-23 ani, pentru judeţul Neamţ în anul şcolar 2009-2010, este de 54,5% sub media regiunii NE de 60,3% şi de media naţională 64,8%. Pe sexe este de 55,4% pentru fete şi de 53,5% pentru băieţi. (Sursa INS septembrie 2010)

5.5.2. Gradul de cuprindere în învăţământ (rata specifică de cuprindere pe vârste) Gradul de cuprindere în învăţământ reprezintă procentajul elevilor de o anumită vârstă cuprinşi

în sistemul de educaţie, indiferent de nivelul de educaţie, din totalul populaţiei de aceeaşi vârstă. Acest indicator reflectă gradul de participare la educaţie a unei anumite cohorte de vârstă specifică.

Fig. 5.7

Analizând evoluţia indicatorului în perioada 2002 - 2010 (fig. 5.7) se constată: - gradul de cuprindere pentru totalul grupei de vârstă 3-23 de ani a rămas aproximativ

constant; - o creştere importantă a gradului de cuprindere în învăţământ pentru grupele de vârstă 15- 18

ani şi 19-23 de ani – datorată rutei progresive de profesionalizare şi a învăţământului postliceal bugetat;


- o scădere constantă a gradului de cuprindere la învăţământul primar şi gimnazial – fenomen datorat plecărilor familiilor la muncă în străinătate.

5.5.3. Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCED Rata abandonului şcolar reprezintă diferenţa între numărul elevilor înscrişi la începutul anului

şcolar şi cel aflat în evidenţă la sfârşitul aceluiaşi an şcolar, exprimată ca raport procentual faţă de numărul elevilor înscrişi la începutul anului şcolar. Indicatorul măsoară fenomenul abandonului şcolar, permiţând evaluarea eficienţii interne a sistemului de educaţie. Acesta este totodată un indicator important pentru analizarea şi proiectarea fluxurilor de elevi în cadrul unui nivel de educaţie.

Fig. 5.8 Fig. 5.9

(Sursa INS septembrie 2010) Analizând rata abandonului şcolar (anexa 6h) în perioada 2002 -2009 (fig. 5.8 şi fig. 5.9) pe

niveluri de educaţie se constată: - la învăţământul primar rata abandonului şcolar a crescut de la 0,9% în anul 2002/2003 la 2,1%

în anul 2005/2006, după care a scăzut până la 1,2% în anul 2008/2009, cu valori mai ridicate pentru populaţia de sex masculin şi în mediul urban;

- la învăţământul gimnazial rata abandonului şcolar înregistrează exact aceeaşi dinamică ca la primar cu deosebirea că valorile sunt cu 0,3% mai mari;

- la învăţământul liceal rata abandonului şcolar este aproximativ constantă cu valori de 2,4-2,9%; - la învăţământul liceal şi profesional rata abandonului şcolar este aproximativ constantă cu valori

de 3,1-4,7%; - la învăţământul profesional rata abandonului şcolar este mult mai mare decât la învăţământul

liceal, cu valori de la 5-7,5%;

5.5.4. Rata de absolvire, pe niveluri de educaţie ISCED Rata de absolvire reprezintă procentul absolvenţilor unui anumit nivel de educaţie din totalul

populaţiei în vârstă teoretică de absolvire specifică nivelului respectiv de educaţie. Rata de absolvire este un indicator care reflectă calitatea şi eficienţa internă a sistemului de educaţie, dar şi rezultatele acestuia.

Fig. 5.10 Fig. 5.11

La nivelul judeţului Neamţ în anul 2011 rata de absolvire are următoarele valori : - la gimnaziu rata de absolvire a scăzut constant de la 93,4% în anul 2000/2001 la 82,8% în

anul şcolar 2008/2009; - la liceu rata de absolvire a crescut continuu de la 40% în anul 2000/2001 la 54,9% în anul

şcolar 2008/2009;


- la anul de completare rata de absolvire a fost aproximativ constantă în jurul valorii de 14-15%;

- şi la şcoală postliceală şi de maiştri rata de absolvire a scăzut de la 8,6% la 4,1% pentru aceeaşi perioadă;

Fig. 5.12 Fig. 5.13

Pe medii de rezidenţă se constată că rata de absolvire în mediul urban este mult mai mare decât în mediul rural, diferenţa dintre cele 2 medii are valori considerabile. (vezi anexa 6i, sursa INS septembrie 2010)

5.5.5. Rata de succes Rata de succes, în anul şcolar 2008-2009 în învăţământul liceal, este la nivelul judeţului Neamţ

este de 97,6% superioară ratei la nivel regional de 90,6% şi celei naţionale 88,1%.

Fig.5.14

(Sursa INS septembrie 2010)

Ratele de succes (anexa 6j) la examenele finale de certificare a competenţelor profesionale (examenele de absolvire la şcoala de ucenici, şcoala profesională, postliceală şi de maiştri; respectiv certificarea competenţelor profesionale la liceul tehnologic) se apropie de 97-98% în majoritatea cazurilor. Această constatare este mai degrabă de natură să pună sub semnul întrebării corectitudinea şi relevanţa evaluărilor finale. Reconsiderarea evaluărilor finale în raport cu SPP, bazate pe achiziţii reale în termeni de competenţe, este de maximă importanţă pentru asigurarea unei certificări credibile, validată de piaţa muncii la absolvirea fiecărui nivel de calificare.

5.5.6. Rata de tranziţie la următorul nivel de educaţie

Fig. 5.15 Rata de tranziţie în învăţământul secundar superior (Sursa: INS)

Rata de tranziţie în învăţământul secundar superior reprezintă numărul de elevi admişi în primul an de studii la învăţământul secundar superior într-un anumit an şcolar, ca raport procentual faţă de


numărul de elevi înscrişi în anul terminal al învăţământului secundar inferior din anul şcolar anterior. Acest indicator permite măsurarea gradului de acces nivelului de tranziţie de la învăţământul secundar inferior la învăţământul secundar superior. Considerat din perspectiva nivelului de învăţământ secundar inferior acesta reprezintă un indicator referitor la ieşirea din sistem; privit din perspectiva nivelului de învăţământ secundar superior acesta este un indicator de acces.

Din analiza acestui indicator (vezi anexa 6g) se constată că rata de tranziţie în învăţământul secundar superior a crescut constant în perioada 2000-2009, de la valoarea 89,6% la 97,7%, cu un maxim de 101,3% în anul 2007/2008.

5.5.7. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie

Conform definiţiei Eurostat, indicatorul se referă la tinerii din grupa de vârstă 18 -24 de ani care au părăsit sistemul de educaţie, cu doar învăţământul secundar inferior sau mai puţin (maxim ISCED 2) absolvit. Pentru acest indicator, nu sunt disponibile date la nivel regional din surse statistice oficiale (INS) sau administrative (ISJ). Datele la nivel naţional indică o rată de părăsire timpurie a sistemului de educaţie, de peste două ori mai mare decât ţinta UE, care prevede o rata medie de abandon şcolar timpuriu de maxim 10%, până în 2010. În acest moment deţinem date referitoare la acest indicator numai pentru nivel naţional, comparativ cu celelalte ţări europene, pentru perioada 2000-2010. Analiza cifrelor referitoare la România, relevă faptul că, deşi în scădere în perioada de analiză (de la 22,6% la 16,6%), procentul de populaţie cu vârstă cuprinsă între 18 şi 24 de ani care au absolvit numai învăţământ secundar inferior şi nu urmează o altă formă de învăţământ s-a situat peste media europeană (17,6% în 2000 şi 14,4% în 2010).

Fig.5.16

De remarcat este însă faptul că România a înregistrat un progres peste media europeană la acest capitol (o scădere de 6,3% a ratei de părăsire timpurie faţă de media europeană de 3,2%).

Deşi nivelul de referinţă UE este de 10% în 2010, din analiza datelor disponibile la nivelul anului 2009, rezultă faptul că în România sunt necesare încă eforturi susţinute pentru reducerea ratei de părăsire timpurie a sistemului de educaţie. Contribuţii semnificative în acest sens pot avea parteneriatele locale, implicarea crescută a părinţilor în viaţa şcolii, dar şi îmbunătăţirea condiţiilor materiale atât pentru elevi cât şi pentru cadrele didactice. 5.5.8. Procentul elevilor cu nivel scăzut al competenţelor de citire/lectură (PISA)

Centrul Naţional PISA 2009 a organizat testarea elevilor de 15 ani, eşantionaţi de Consorţiul PISA 2009 în data de 18.03.2009. La testare au participat 4776 de elevi din 159 de instituţii de învăţământ din România.

În Raportul internaţional PISA 2009 Results: What students know and can do (vol. I) sunt prezentate următoarele informaţii de interes general, referitoare la performanţele sistemului educaţional românesc în acest ciclu de evaluare:

- Pe scala generală Citire/Lectură (domeniu principal pentru evaluarea din 2009, în funcţie de care se face clasificarea finală), România ocupă poziţia 49 din 65 de ţări participante, cu un scor mediu statistic de 424, semnificativ sub media ţărilor OECD.

- Pe scala domeniului Matematică scorul mediu obţinut este de 427. - Pe scala domeniului Ştiinţe scorul este de 428.


În ambele situaţii rezultatele sunt semnificativ sub media ţărilor OECD. Rezultatele obţinute pentru anul 2009 sunt aproape identice cu cele obţinute de România la precedentul ciclu al programului, PISA 2009 (locul 47 din 57 de ţări participante), în care domeniul principal a vizat ştiinţele.

Ultimele rezultate ale Programului internaţional pentru evaluarea elevilor (PISA), o anchetă efectuată la nivel mondial privind performanţele adolescenţilor în vârstă de 15 ani la citire, matematică şi ştiinţe, arată că unul din cinci sau 20 % are competenţe scăzute de citire. Constatările, compilate la fiecare trei ani de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), arată că Europa a îmbunătăţit uşor situaţia din 2000 până în prezent. Dar va fi nevoie de eforturi mai mari pentru ca ţările UE să îşi atingă obiectivul de mai puţin de 15 % performanţe scăzute la citire, matematică şi ştiinţe, până în 2020.

La nivel naţional, procentul elevilor de 15 ani cu nivel scăzut al competenţelor de citire reprezintă unul din aspectele problematice majore, în condiţiile în care benchmarck-ul stabilit de UE la orizontul anului 2010 este de 17% .

Procentul a crescut în perioada 2000-2009 (de la 41,3% la 53,5%), după cum rezultă din raportul Consiliului Uniunii Europene, România înregistrând pe întreaga perioadă cele mai slabe rezultate la studiile PISA din toate ţările europene. Nu sunt disponibile date pentru nivel regional şi judeţean.

5.5.9. Ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au absolvit cel puţin învăţământul secundar superior

Învăţământul secundar superior este un indicator important pentru măsurarea progreselor în domeniul de şcolarizare şi este legat de referinţa UE de a atinge până în 2010 o rată de 85% din tineri (cu vârsta între 20 şi 24 ani) care au absolvit cel puţin învăţământul secundar superior. Sursa: Eurostat (AFM), HR: 2002 în loc de 2000, NO, MK: 2006 în loc de 2000.

Nivelul de referinţă european constituie o provocare majoră pentru UE. În prezent (2009), media UE pentru populaţia în vârstă 20-24 este de 78,6% şi este doar moderat îmbunătăţită (cu 2 puncte procentuale), din 2000 (pe o notă pozitivă, progresul a accelerat uşor din 2003). Procentul femeilor îl depăşeşte pe cel al bărbaţilor cu mai mult de 5 puncte procentuale.

Polonia, Lituania şi Irlanda depăşesc deja UE în 2010 de referinţă şi au stabilit astfel, obiective mai ambiţioase la nivel naţional.

Multe dintre statele est sunt deja deasupra nivelului de referinţă comunitar în 2010. 3 state membre (Republica Cehă, Polonia şi Slovacia) şi Croaţia, au atins deja peste 90% studii în învăţământul liceal. În anul 2009, în România procentul populaţiei cu vârsta 20-24 ani care a absolvit cel puţin învăţământul secundar superior este de 78,3% , faţă de 78.6%, media UE. 5.5.10. Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani)

Fig.5.17

Sursa: Statistica CEDEFOP Participarea la programe LLE a populaţiei adulte din România este în perioada anilor 2000-2009

una dintre cele mai scăzute din ţările UE, crescând cu numai 0,6% în acest interval de timp (de la 0,9% la 1,5%). Conform acestui indicator, România se afla în anul 2009 pe penultimul loc în statisticile europene, numai Bulgaria având procente mai mici. În timp ce media europeană a crescut în 2009 la 9,3% faţă de 7,1% în 2000, iar nivelul de referinţă comunitar a fost stabilit pentru 2010 la 12,5%, ţara

http://www.pisa.oecd.org/document/61/0,3343,en_32252351_32235731_46567613_1_1_1_1,00.html


noastră se confruntă în continuare cu o participare extrem de scăzută la programele de formare continuă. Alocarea de fonduri europene (FSE) pentru acest domeniu prin POSDRU constituie o oportunitate pe care trebuie să o aibă în vedere permanent şi unităţile IPT,fiind necesare în continuare eforturi suplimentare pentru a ridica nivelul competenţelor populaţiei şi pentru a dobândi flexibilitate şi securitate pe întreaga piaţă a forţei de muncă.

5.6. Indicatori de impact 5.6.1. Impactul sistemului de învăţământ şi de formare profesională asupra şomajului

Ar putea fi evaluat prin stabilirea unor corelaţii în timp între rata de inserţie profesională, respectiv rata şomajului absolvenţilor şi rata totală a şomajului. În acest moment, în lipsa unui sistem unitar de monitorizare a inserţiei profesionale a absolvenţilor, şcolile raportează propriile evaluări. Aceste evaluări sunt însă parţiale (bazate în general pe feedback-ul obţinut de la absolvenţii) şi sunt dificil de validat.

Totuşi, rata ridicată a şomajului tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani, şi ponderea ridicată a acestora în numărul total al şomerilor, sugerează o problemă serioasă a sistemului de pregătire în raport cu finalităţile obţinute în plan ocupaţional. Din acest motiv, se reţine ca un prim indicator de impact, care poate fi măsurat pe baza datelor statistice disponibile, şomajul tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani, cu rezerva că acesta nu este diferenţiat pentru absolvenţii ÎPT. Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) pot oferi date anuale valoroase despre absolvenţii înregistraţi în baza de date ca şomeri, dar acestea nu sunt diferenţiate în acord cu noua structură pe niveluri de pregătire şi finalităţile din ÎPT. În acest sens se recomandă colaborarea între ministere în vederea structurării unitare la nivel naţional a bazei de date a AJOFM pentru evidenţierea diferenţiată a absolvenţilor de ÎPT pe calificări şi niveluri de calificare, adaptat noilor trasee şi finalităţi ale sistemului de educaţie şi formare profesională. La nivelul regiunii şi a judeţului Neamţ s-a realizat un studiu comparativ şomaj – locuri de muncă vacante pornind de la realizarea unei corespondenţe orientative în limitele posibilităţii de asociere în plan ocupaţional a unor calificări din ÎPT în raport cu grupele /ocupaţiile respective din COR, pe ruta directă şi pe ruta progresivă de pregătire. La nivelul judeţului Neamţ a fost realizat în anul 2008 cu sprijinul Programului Phare TVET 2005 studiul de monitorizare a inserţiei absolvenţilor de SAM, an de completare si liceu tehnologic, promoţia 2008, la un an de la absolvire. Principalele concluzii ale studiului sunt prezentate în continuare.

Există o relaţie pozitivă între tendinţa de alege să urmeze liceul pe ruta directă sau pe ruta progresivă şi bunăstarea propriilor familii, aşa cum o percep respondenţii (rugaţi fiind să facă o comparaţie cu bunăstarea celorlalte familii din comunitate). Astfel, cu cât bunăstarea familiei creşte, cu atât creşte şi probabilitatea ca un absolvent din aceste familii să fi absolvit liceul prin rută directă.

5.6.2. Rata de inserţie a absolvenţilor la 6 luni de la absolvire, pe niveluri de educaţie Din datele statistice de la AJOFM avem următoarele - absolvenţi înregistraţi în evidenţe până la

data de 30.06.2011 inclusiv : Tabelul 5.3

Tip studii Absolvenţi înregistraţi Absolvenţi angajaţi > 12 luni Absolvenţi angajaţi <12 luni Colegiu 1 Învăţământ de ucenici 210 9 Învăţământ special 4 Învăţământ superior 506 117 27 Liceu de specialitate 713 97 40 Liceu teoretic 28 5 1 Necunoscut 0 0 0 Şcoală de maiştri 2 Şcoala generală incompletă 2 Şcoala generală 7 1 Şcoala postliceală 72 13 3 Şcoala profesională 107 6 5 Total: 1652 248 76


5.6.3. Gradul de utilizare a competenţelor dobândite de absolvenţi la locul de muncă Acest indicator face parte dintre indicatorii de calitate propuşi de Comisia Europeană - Grupul

de lucru pentru calitate în VET. În această etapă nu este definit. Date cu privire la acest indicator este posibil să fie colectate, potrivit recomandărilor Comisiei Europene, prin ancheta asupra forţei de muncă. Informaţii utile pentru acest indicator pot fi obţinute şi direct de către şcoli prin efectuarea unor sondaje proprii în rândul angajatorilor şi absolvenţilor.

5.7. Oferta şcolilor din ÎPT judeţean 5.7.1. Evoluţia planurilor de şcolarizare Analiza planurilor de şcolarizare realizate în judeţ demonstrează că planificarea ofertei de

formare profesională iniţială a respectat recomandările din PRAI şi PLAI, ponderile numărului de elevi cuprinşi la aproape toate domeniile de formare profesională iniţială şi la toate profilurile apropiindu-se de ponderile recomandate în documentele de planificare.

Diminuarea populaţiei şcolare s-a reflectat şi în scăderea numărului de elevi cuprinşi în ÎPT. Astfel, numărul elevilor cuprinşi în clasa a IX-a la ÎPT înregistrează o scădere în anul şcolar 2009-2010 faţă de anul şcolar 2004-2005 cu peste 2200 de elevi, ceea ce reprezintă peste 39%. Ponderea elevilor cuprinşi în clasa a IX-a în IPT se menţine aproximativ constantă între 63-71%, ajungând în anul şcolar 2007-2008 la cea mai mică valoare de 63,69%.

La SAM, domeniile de formare profesională iniţială: mecanică, fabricarea produselor din lemn, industrie textilă şi pielărie au cunoscut scăderi semnificative ale ponderilor elevilor cuprinşi în clasa a IX-a în concordanţă cu recomandările PLAI, pe când domenii ca industria alimentară a înregistrat o creştere semnificativă. În anul şcolar 2009-2010 cele mai importante scăderi faţă de anul şcolar 2004-2005 au fost înregistrată în domeniile fabricarea produselor din lemn cu 47%, industrie textilă şi pielărie unde s-a diminuat ponderea cu 35% şi mecanică cu o diminuare a ponderii de 34,37%. Domeniile: industrie alimentară, economic, şi turism şi alimentaţie au înregistrat creşteri ale ponderilor elevilor cuprinşi în clasa a IX-a în concordanţă cu recomandările PRAI.

5.7.2. Analiza ofertei curente (pentru anul şcolar în derulare) La nivelul judeţului planul de şcolarizare pentru IPT în anul şcolar 2010-2011 este în

concordanţă cu cererea previzionată pentru 2013, exprimată prin ponderi ale domeniilor de formare profesională pentru 15 domenii de formare profesională. Domeniile de formare profesională la care se înregistrează abateri înafara plajei ponderilor recomandate în PRAI sunt:

Analiza planurilor de şcolarizare în raport cu PLAI evidenţiază o anumită aliniere în toate judeţele regiunii la ţintele specifice şi tendinţele desprinse din PLAI pentru majoritatea domeniilor de formare profesională.

Deficit : în domeniile: construcţii, instalaţii şi lucrări publice (cu 4% mai puţin faţă de ţinta PLAI), comerţ (cu 2,5% mai puţin faţă de ţinta PLAI), agricultură (cu 3% mai puţin faţă de ţinta PLAI).

Excedent : în domeniile industrie textilă şi pielărie (cu 2% mai mult faţă de ţinta PLAI), mecanică (cu 3% mai mult faţă de ţinta PLAI), electronică şi automatizări (cu 2% mai mult faţă de ţinta PLAI), industrie alimentară (cu 3% mai mult faţă de ţinta PLAI). În toate aceste situaţii vor trebui planificate măsuri corespunzătoare pentru alinierea la ţintele stabilite în anul şcolar 2011- 2012.

5.7.3. Proiectul planului de şcolarizare pentru anul şcolar viitor. Ţinte pe termen mediu pe domenii de pregătire Datorită schimbărilor provocate de efectele crizei economice, segmentul economic reflectă o

instabilitate care nu permite formularea de ţinte concrete pe termen lung, în acest context apreciem că analizele efectuate reflectă specificul regional şi ţintele formulate rămân o direcţie de dezvoltare în viziunea optimistă de realizare a unei economii echilibrate, dinamice şi durabile, astfel respectarea ţintelor se va face sub rezerva necesitaţii actualizării cu informaţii specifice la nivel local în PLAI privind şomajul, dinamica economică, investiţii la nivel local, modificări ale sistemului educativ. şi în urma consultării membrilor CLDPS şi CR au rezultat următoarele ţinte prognozate privind ponderea previzionata a cererii formarii profesionale şi a domeniilor economice la orizontul 2020, tab. 5.4.


Prognoze privind dezvoltarea regională la orizontul 2020 Datorita schimbărilor provocate de efectele crizei economice şi dinamica acestora, nu este

posibilă formularea de ţinte concrete pe termen lung, în acest context apreciem că analizele efectuate reflectă specificul regional şi ţintele propuse în PRAI rămân o direcţie de dezvoltare sub rezerva necesităţii actualizării cu informaţii privind şomajul şi dinamica economică.

Tabelul 5.4

Domeniul

Pondere rezultată din analiza şi consultare La orizontul 2020 (%)

BC BT NT SV IS VS Regiune RESURSE NATURAL SI PROTECTIA MEDIULUI 21,5 23 23 22 20 23 22

• Industrie alimentară 4-6 6-8 5-7 6-8 6-8 4-6 • Agricultură 8-10 10-12 4-6 4-6 6-8 10-12 • Silvicultură 0-1 0 4-6 2-4 0 0 • Protecţia mediului 6-8 6-8 6-8 6-8 5-7 6-8

INDUSTRIE/PROFIL TEHNIC 47,5 53 51,5 45 50 47 49 • Fabricarea produselor din lemn 0-2 4-6 4-6 4-6 2-4 0-2

• Electronică automatizări 8-10 6-8 6-8 4-6 8-10 6-8

• Producţie media 0 0 0 0 0 0

• Construcţii 9-11 8-10 8-10 4-6 8-10 8-10

• Mecanică 18-20 18-20 14-16 18-20 16-18 17-19

• Electric 0-2 0-2 4-6 2-4 0-2 0-2

• Industrie textilă şi pielărie 6-8 10-12 8-10 6-8 8-10 10-12

• Materiale de construcţii 0 0 0-1 0 0-1 0

• Electromecanică 0 0-2 0-1 0-2 0-2 0

• Chimie industrială 0-2 0 0-1 0 0-1 0

• Tehnici poligrafice 0-1 0 0 0 0 0

SERVICII 30 24 25,5 33 30 20 27 • Turism 10-12 6-8 8-10 16-18 6-8 6-8

• Economic 8-10 8-10 8-10 12-14 10-12 6-8

• Comerţ 8-10 6-8 6-8 2-4 8-10 4-6 • Estetica şi igiena corpului

omenesc 0-2 0-2 0-1 0-2 2-4 0-2

5.7.4. Oferta şcolilor din ÎPT pentru formarea adulţilor Din totalul unităţilor şcolare IPT doar 8 sunt autorizate CNFPA pentru formarea adulţilor ceea

ce reprezintă 25,81% din total cu un număr de 20 de programe de formare. În cursul anului 2010-2011 au fost derulate doar 7 programe de formare pentru un număr de 369 de adulţi. Această situaţie impune din partea unităţilor şcolare IPT un efort sporit pentru creşterea ofertei de formare profesională a adulţilor.

În ceea ce priveşte programele a 2-a şansă derulate în anul şcolar 2010-2011 se remarcă un număr redus de unităţi şcolare care au derulat astfel de programe (5 unităţi) cu doar 5 programe ce s-au adresat la 94 de cursanţi. În ciuda progresului înregistrat în ultimii ani se constată că numărul şcolilor şi


programelor pentru care au obţinut autorizarea reprezintă încă o minoritate, comparativ cu furnizorii privaţi, în contrast cu capacitatea şi resursele de care dispun şcolile.

5.7.5. Reţele şcolare Şcolile din programul Phare TVET 2001-2003 au fost incluse în reţele de colaborare coordonate

de centrele de resurse. La rândul lor, şcolile din programul Phare TVET 2001-2003 asistă şcolile Phare TVET 2004-2006 şi coordonează reţele de interasistenţă cu celelalte şcolii din judeţ. Obiectivele acestor reţele sunt variate, având ca numitor comun schimbul de bună practici, consolidarea şi diseminarea achiziţiilor din programele Phare TVET, în mod prioritar în ceea ce priveşte asigurarea calităţii, învăţarea centrată pe elev, elevii cu cerinţe educative speciale (CES), dezvoltarea parteneriatului social şi lucrul cu întreprinderile, coordonare în planificarea ofertei, etc.

Şcoala Phare TVET 2001-2003

coordonatoare Unitate şcolară alocată

Colegiul Tehnic "Ion Creangă" Târgu-Neamţ Liceul Tehnologic Pipirig

Colegiul Tehnic "Danubiana"Roman Liceul Tehnologic Adjudeni Liceul Tehnologic Valea Ursului

Colegiul Tehnic „Gheorghe Cartianu” Piatra-Neamţ Grup Școlar Dimitrie Leonida Piatra-Neamț

Grupul Şcolar "Mihail Sadoveanu" Borca Liceul Tehnologic Dămuc

GŞ Economic - Administrativ Piatra-Neamţ LE Spiru Haret Piatra-Neamț

Colegiul Tehnic "Ion Creangă" Târgu-Neamţ Liceul Tehnologic Petricani

GSA "Ion Ionescu de la Brad" Horia Liceul Tehnologic La Salle

Colegiul Tehnic "Petru Poni" Roman Liceul Tehnologic Nisiporeşti Grupul Şcolar Iacobeni

Colegiul Tehnic "Miron Costin" Roman LT Vasile Alecsandri Săbăoani

În scopul analizei eficienţei distribuţiei teritoriale a unităţilor de învăţământ profesional şi tehnic

din judeţul Neamţ au fost delimitate 5 zone teritoriale, fiecare cu una sau mai multe unităţi şcolare relevante din punct de vedere al calităţii formării profesionale iniţiale (existenţa resurselor, parteneriatul cu agenţi economici, gardul de atractivitate al şcolii pentru absolvenţii de gimnaziu). În delimitarea zonelor s-a ţinut cont de posibilităţile de acces între localitatea/localităţile în care sunt situate unităţile şcolare IPT relevante şi restul localităţilor. Aceste zone sunt (tab. 5.5.):

Zona I este determinată de zona de recrutare relevantă a unităţilor şcolare IPT din municipiul Piatra-Neamţ şi Roznov.

Zona II se concentrează actualmente pe unităţile şcolare IPT din zona Roman. Zona III Bicaz unde există un grup şcolar cu calificări diverse şi care are un bazin numeros. Zona IV Târgu-Neamţ se află în partea de nord a judeţului şi are ca punct central Colegiul Tehnic “Ion Creangă” Târgu-Neamţ. În urma analizei bazinelor de recrutare ale unităţilor şcolare, a prognozei absolvenţilor de gimnaziu din anii următori, a existenţei parteneriatului unităţilor şcolare cu agenţi economici şi a resurselor umane şi materiale se desprind o serie de direcţii de restructurare a reţelei şcolare IPT din judeţ, sintetic prezentate în tabelul 5.6.


REŢEAUA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONAL ŞI TEHNIC ÎN JUDEŢUL NEAMŢ PE ZONE OCUPAŢIONALE


Reţeaua unităţilor şcolare IPT pe bazine de recrutare a elevilor

Tabelul 5.5.

Nr. crt.

Zona/Bazinul de recrutare Unitatea şcolară Localitatea Mediul de

rezidenţă

Niveluri de

calificare Domeniile de formare profesională iniţială/ Profiluri

Programe în care este inclusă

unitatea şcolară

1

ZONA 1 Piatra-Neamţ

Colegiul Tehnic Piatra-Neamţ Piatra-Neamţ Urban 2, 3, 3+ Resurse, Tehnic - Silvicultură, Protecţia mediului, Fabricarea

produselor din lemn, Mecanică, Electromecanică PHARE TVET

RO 9405

2 Liceul Comercial "Spiru Haret" Piatra Neamţ Piatra-Neamţ Urban 3 Servicii - Comerţ, Economic, Turism şi alimentaţie

3 Colegiul Tehnic „Gheorghe Cartianu” Piatra Neamţ Piatra-Neamţ Urban 2, 3, 3+

Resurse, Tehnic, Servicii - Chimie industrială, Protecţia mediului, Mecanică, Industrie alimentară, Electronică şi automatizări, Industrie textilă şi pielărie, Construcţii, instalaţii şi lucrări publice, Turism şi alimentaţie, Producţie media, Electric

PHARE TVET RO 0108

4 GS "Dimitrie Leonida" Piatra Neamţ Piatra-Neamţ Urban 2, 3, 3+ Servicii, Tehnic - Electronică şi automatizări, Industrie textilă şi

pielărie, Turism şi alimentaţie, Mecanică

5 GŞ Economic - Administrativ Piatra Neamţ Piatra-Neamţ Urban 2, 3, 3+ Servicii - Comerţ, Economic, Turism şi alimentaţie, Estetica şi

igiena corpului omenesc PHARE TVET

RO 0108

6 Colegiul Tehnic de Transporturi Piatra Neamţ Piatra-Neamţ Urban 2, 3, 3+ Tehnic - Mecanică, Electric

7 Şcoala Postliceală Sanitară Piatra-Neamţ Urban 3+ Sanitar - Asistent medical de farmacie, Asistent medical generalist

8 GS Roznov Roznov Urban 2, 3 Resurse, Tehnic - Mecanică, Protecţia mediului, Fabricarea produselor din lemn, Construcţii, instalaţii şi lucrări publice

PHARE TVET RO 2004 - 2006

9 CSEI Ştefan cel Mare Ştefan cel Mare Rural 2 Resurse, Tehnic, Servicii - Agricultură, Industrie textilă şi

pielărie, Turism şi alimentaţie, Fabricarea produselor din lemn

10

ZONA 2 Roman

Colegiul Tehnic "Danubiana"Roman Roman Urban 2, 3

Resurse naturale şi protecţia mediului, Tehnic, Servicii Industrie alimentară, Industrie textilă şi pielărie, Comerţ, Economic, Turism şi alimentaţie, Electronică şi automatizări, Mecanică, Protecţia mediului

PHARE TVET RO 0108

11 Colegiul Tehnic "Miron Costin" Roman Roman Urban 2, 3

Tehnic, Servicii - Electronică şi automatizări, Mecanică, Construcţii, instalaţii şi lucrări publice, Economic, Turism şi alimentaţie, Electric


12 Colegiul Tehnic "Petru Poni" Roman Roman Urban 2, 3

Resurse, Tehnic, Servicii - Electronică şi automatizări, Mecanică, Protecţia mediului, Electric, Construcţii, instalaţii şi lucrări publice, Economic, Materiale de construcţii


13 GS "Vasile Sav" Roman Roman Urban 2, 3 Tehnic - Electronică şi automatizări, Electric

14 Liceul Teoretic "Vasile Alecsandri" Săbăoani Săbăoani Rural 2 Tehnic - Industrie textilă şi pielărie, Mecanică

15 GSA "Ion Ionescu de la Brad" Horia Horia Rural 2, 3, 3+ Resurse, Tehnic - Agricultură, Mecanică, PHARE TVET

RO 2004 - 2006


16 SAM Pâncești Pâncești Rural 2 Tehnic - Fabricarea produselor din lemn 17 SAM Bozieni Bozieni Rural 2 Tehnic - Fabricarea produselor din lemn 18 SAM Valea Ursului Valea Ursului Rural 2 Tehnic - Industrie textilă şi pielărie

19 Liceul Tehnologic Nisiporeşti Boteşti Rural 2, 3 Tehnic - Industrie textilă şi pielărie, Fabricarea produselor din

lemn

20 SAM Adjudeni Tămăşeni Rural 2 Tehnic - Industrie textilă şi pielărie, Mecanică

21 SAM Băluşeşti Icuşeşti Rural 2 Tehnic - Industrie textilă şi pielărie

22

ZONA 3 Bicaz

Grupul Şcolar Bicaz Bicaz Urban 2, 3 Resurse, Tehnic, Servicii - Economic, Protecţia mediului, Fabricarea produselor din lemn,

23 Grupul Şcolar "Mihail Sadoveanu" Borca Borca Rural 2, 3, 3+

Resurse naturale şi protecţia medului, Tehnic - Mecanic, Industrie textilă şi pielărie, Agricultură, Silvicultură, Protecţia mediului, Fabricarea produselor din lemn, Industrie alimentară


24 SAM Dămuc Dămuc Rural 2 Tehnic - Mecanică

25

ZONA 4 Târgu-Neamţ

Colegiul Tehnic "Ion Creangă" Târgu-Neamţ Târgu-Neamţ Urban 2, 3, 3+

Resurse, Tehnic, Servicii - Industrie alimentară, Industrie textilă şi pielărie, Economic, Turism şi alimentaţie, Electronică şi automatizări, Mecanică, Protecţia mediului, Silvicultură, Construcţii, instalaţii şi lucrări publice, Fabricarea produselor din lemn, Electric

PHARE TVET RO 0108

26 Liceul Economic "Vasile Conta" Târgu-Neamţ Târgu-Neamţ Urban 3 Servicii - Economic

27 SAM Petricani Petricani Rural 2 Tehnic - Industrie textilă şi pielărie, Fabricarea produselor din lemn

28 SAM Oglinzi Oglinzi Rural 2 Tehnic - Industrie textilă şi pielărie

29 SAM Vânători-Neamţ Vânători Rural 2 Tehnic, Servicii - Industrie textilă şi pielărie, Mecanică, Turism şi alimentaţie

Programul Naţional de educaţie şi formare profesională pentru dezvoltare integrată a zonei montane

30 SAM "Ion Creangă" Pipirig Pipirig Rural 2 Tehnic - Industrie textilă şi pielărie, Fabricarea produselor din lemn


Direcţii de restructurare a reţelei şcolare în judeţul Neamţ Tabelul 5.6.

Nr. crt. Unitatea şcolară Profiluri existente în liceu Domenii existente în liceu Direcţii de restructurare

1 Colegiul Tehnic de Transporturi Piatra Neamţ

Real Tehnic

Mecanică Electric

Dezvoltarea calificărilor din domeniul mecanică Desfiinţarea profilului teoretic

2 Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu" Piatra Neamţ

Real Tehnic Resurse naturale şi protecţia mediului

Chimie industrială Electric Mecanică Construcţii, instalaţii şi lucrări publice Industrie textilă şi pielărie Industrie alimentară Turism şi alimentaţie Electronică şi automatizări Producţie media Protecţia mediului

Dezvoltarea calificărilor din domeniile protecţia mediului şi industrie alimentară Desfiinţarea profilului teoretic la învăţământ de zi şi a domeniului Turism și alimentație

3 Colegiul Tehnic Piatra Neamţ Tehnic Resurse naturale şi protecţia mediului

Silvicultură Electromecanică Mecanică Protecţia mediului Fabricarea produselor din lemn

Dezvoltarea calificărilor din domeniul FPL şi silvicultură Diminuarea domeniilor electric, mecanică şi electromecanică

4 Grupul Şcolar Economic - Administrativ Piatra Neamţ Servicii

Comerţ Economic Turism şi alimentaţie Estetica şi igiena corpului omenesc

Dezvoltarea calificărilor din domeniul economic şi comerţ

5 Grupul Şcolar "Dimitrie Leonida" Piatra Neamţ

Tehnic Servicii

Mecanică Turism şi alimentaţie Industrie textilă şi pielărie

Dezvoltarea calificărilor din domeniul turism şi alimentaţie Desfiinţarea domeniului mecanică

6 Grupul Şcolar Roznov Real, Uman Resurse naturale şi protecţia mediului

Fabricarea produselor din lemn Construcţii, instalaţii şi lucrări publice Mecanică Protecţia mediului

Dezvoltarea calificărilor din domeniile Fabricarea produselor din lemn, Construcţii, instalaţii şi lucrări publice

7. Colegiul Tehnic "Ion Creangă" Târgu-Neamţ

Uman Tehnic Servicii Resurse naturale şi protecţia mediului

Industrie alimentară Agricultură Industrie textilă şi pielărie Economic Turism şi alimentaţie Electronică şi automatizări Mecanică Protecţia mediului Silvicultură Construcţii, instalaţii şi lucrări publice Fabricarea produselor din lemn Electric

Dezvoltarea calificărilor din domeniul agricultură Desfiinţarea domeniului Industrie textilă şi pielărie



8 Grupul Şcolar "Mihail Sadoveanu" Borca

Real Uman Resurse naturale şi protecţia mediului Tehnic

Agricultură Protecţia mediului Fabricarea produselor din lemn Mecanică Silvicultură Industrie textilă şi pielărie

Dezvoltarea calificărilor din domeniile Protecţia mediului, Agricultură, Prelucrarea lemnului şi Silvicultură Diminuarea în domeniul Industrie textilă şi pielărie

9 Grupul Şcolar Bicaz

Real Servicii Resurse naturale şi protecţia mediului

Fabricarea produselor din lemn Protecţia mediului Economic

Dezvoltarea calificărilor din domeniul Protecţia mediului

10 Grupul Şcolar "Vasile Sav" Roman

Real Tehnic Electric Dezvoltarea calificărilor din domeniul electric

11 Colegiul Tehnic "Petru Poni" Roman

Tehnic Resurse naturale şi protecţia mediului Servicii

Materiale de construcţii Construcţii, instalaţii şi lucrări publice Economic Protecţia mediului Electric Electronică şi automatizări Mecanică

Dezvoltarea calificărilor pentru domeniile care au primit finanţare prin proiect Phare Tvet, respectiv materiale de construcţii şi construcţii

12 Colegiul Tehnic "Danubiana" Roman

Real Tehnic Resurse naturale şi protecţia mediului Servicii

Turism şi alimentaţie publică Protecţia mediului Industrie alimentară Industrie textilă şi pielărie, Mecanică Electronică şi automatizări Economic Comerţ

Dezvoltarea calificărilor pentru domeniile care au primit finanţare prin proiect Phare Tvet, respectiv Industrie alimentară şi turism şi alimentaţie publică

13 Colegiul Tehnic "Miron Costin" Roman

Real Tehnic Servicii

Construcţii, instalaţii şi lucrări publice Mecanică Electronică şi automatizări Electric Economic Turism şi alimentaţie

Realizarea unui grup şcolar puternic pe domeniile Turism şi alimentaţie, electric, mecanică

14 Grup Şcolar "Ion Ionescu de la Brad" Horia

Resurse naturale şi protecţia mediului Tehnic

Agricultură Mecanică

Dezvoltarea calificărilor din agricultură la profilul resurse naturale – protecţia mediului

15 Liceul Teoretic "Vasile Alecsandri" Săbăoani

Real Uman Tehnic

Mecanică Industrie textilă şi pielărie Începând cu anul şcolar 2011-2012 IPT se desființează

16 Liceul Comercial "Spiru Haret" Piatra Neamţ Servicii

Economic Comerţ Turism şi alimentaţie

Dezvoltarea calificărilor din domeniul comerţ

17 Liceul Economic "Vasile Conta" Târgu-Neamţ Servicii Economic Dezvoltarea calificărilor din domeniul economic



18 SAM Vânători Neamţ Tehnic

Industrie textilă şi pielărie Mecanică Turism şi alimentaţie Fabricarea produselor din lemn Agricultură

Începând cu anul şcolar 2011-2012 IPT se desființează

19 Şcoala Postliceală Sanitară Piatra-Neamţ Sanitar Asistent medical de farmacie

Asistent medical generalist

20 SAM Dămuc Tehnic Mecanică Se menţine domeniul Mecanică, prin autorizare de nivel 3 de calificare

21 SAM "Ion Creangă" Pipirig Tehnic Industrie textilă şi pielărie Fabricarea produselor din lemn

Se menţin ambele domenii de calificare, prin autorizare pentru nivel 3 de calificare

22 SAM Petricani Tehnic Industrie textilă şi pielărie Fabricarea produselor din lemn

Se menţine domeniul Industrie textilă şi pielărie, prin autorizare nivel 3 de calificare şi se renunţă la domeniul FPL

23 CSEI Ştefan cel Mare Tehnic Resurse

Agricultură Industrie textilă şi pielărie Turism şi alimentaţie Fabricarea produselor din lemn

Se menţine domeniul Industrie textilă şi pielărie, se doreşte încetarea formării pe domeniul FPL

24 SAM Adjudeni/Tămăşeni Tehnic Industrie textilă şi pielărie Mecanică Se menţin cele 2 domeniul prin autorizare nivel 3 de calificare

25 SAM Pânceşti Tehnic Fabricarea produselor din lemn Începând cu anul şcolar 2011-2012 IPT se desființează

26 SAM Bozieni Tehnic Fabricarea produselor din lemn Începând cu anul şcolar 2011-2012 IPT se desființează

27 SAM Valea Ursului Tehnic Industrie textilă şi pielărie Se menţine domeniul Industrie textilă şi pielărie, prin autorizare nivel 3 de calificare

28 SAM Oglinzi/ Răuceşti Tehnic Industrie textilă şi pielărie Se menţine domeniul Industrie textilă şi pielărie, prin autorizare nivel 2 de calificare

29 SAM Băluşeşti /Icuşeşti Tehnic Industrie textilă şi pielărie Începând cu anul şcolar 2011-2012 IPT se desființează

30 Liceul Tehnologic Nisiporeşti/Boteşti Tehnic Industrie textilă şi pielărie

Fabricarea produselor din lemn Se menţin ambele domenii de calificare, prin autorizare nivel 3 de calificare

Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic, 2011-2020 73

5.8. Principalele concluzii din analiza IPT judeţean Contextul educaţional - schimbările din ultimii ani în sistemul de ÎPT privind

arhitectura traseelor de pregătire cu finalităţi specifice până la nivelul 3 de calificare pe fiecare rută, avantajele unui sistem deschis cu o mobilitate crescută pe orizontală şi pe verticală, introducerea creditelor transferabile şi a portofoliului personal pentru formarea continuă, relevanţa sporită a noilor standarde de pregătire profesională (SPP), etc. – favorizează o mai bună adaptare a ofertei la nevoile beneficiarilor (inclusiv prin posibilitatea unor parcursuri individualizate). Raportul număr elevi/număr norme didactice relativ acceptabil în prezent, poate deveni critic din perspectiva declinului demografic şi a introducerii finanţării per elev – presează în favoarea măsurilor de optimizare a ofertei şi a gestionării resurselor, inclusiv prin colaborarea în cadrul unor reţele de şcoli şi/sau constituirea de consorţii de şcoli.

Resursele umane din ÎPT - gradul de acoperire cu profesori şi maiştri calificaţi este bun în majoritatea şcolilor din judeţul dar se constată dificultăţi în acoperirea cu titulari în unele domenii cum ar fi : profesori şi maiştri în comerţ/turism şi alimentaţie, industrie alimentară, agricultură, electronică şi automatizări, etc. – situaţie care generează adesea o fluctuaţie mare a personalului încadrat pe posturile respective. Măsurile privind dezvoltarea profesională a personalului didactic din ÎPT trebuie să vizeze:

- competenţele metodice (în raport cu noile cerinţe şi schimbările introduse prin reformele din ÎPT)

- actualizarea competenţelor de specialitate cu accent pe noile tehnologii şi schimbările organizaţionale din mediul economic.

Ponderea importantă a populaţiei ocupate în educaţie în prezent şi impactul reducerilor de activitate pe fondul reducerii populaţiei şcolare obligă la identificarea şi planificarea unor măsuri adecvate (mobilitate în cadrul sistemului, reconversie profesională, etc.).

Resursele materiale şi condiţiile de învăţare - situaţia bazei materiale a unităţilor şcolare din ÎPT reprezintă o problemă prioritară, din perspectiva normelor obligatorii de siguranţa, igienă şi confort ale elevilor, standardelor de pregătire şi exigenţelor unui învăţământ centrat pe elev. Se impune ca o necesitate realizarea unor programe de reabilitare şi modernizare a infrastructurii (spaţii de curs, laboratoare, ateliere, infrastructura de utilităţi) şi de dotare cu echipamente de laborator şi instruire practică.

Mecanismele decizionale şi descentralizarea funcţională în TVET Consolidarea structurilor consultative din ÎPT şi creşterea rolului partenerilor sociali în

planificarea ofertei şi antrenarea sporită a acestora în procesele decizionale Susţinerea eforturilor pentru introducerea unui sistem de asigurare a calităţii promovarea reţelelor de colaborare între şcoli, inclusiv cu şcoli din UE, pentru stimularea

progresului în raport cu un set comun de indicatori de referinţa şi adoptarea celor mai bune practici (benchmarking)

adoptarea planificării prin PAS (planuri de acţiune ale şcolilor) corelate cu planurile regionale şi locale (PRAI şi PLAI) de către toate unităţile de ÎPT Serviciile de orientare şi consiliere

Necesitatea unor măsuri vizând creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor de orientare şi consiliere, cu privire la numărul de ore de consiliere/elev, numărul de elevi testaţi aptitudinal şi consiliaţi pentru o decizie informată în alegerea carierei, respectiv a traseului de pregătire.

Rata netă de cuprindere în educaţie este ceva mai mică în regiune decât la nivel naţional, la toate nivelurile de educaţie cu excepţia învăţământului secundar superior şi celui preşcolar . În ciuda unei tendinţe de creştere a ratei nete de cuprindere în învăţământul secundar superior, valorile înregistrate sugerează un decalaj semnificativ faţă de benchmark-ul UE pentru 2010 (cel puţin 85% dintre cei în vârstă de 22 de ani să fie absolvit cel puţin învăţământul secundar superior).


Gradul de cuprindere în educaţie în regiune se situează sub cele calculate la nivel naţional, pentru toate grupele de vârstă, cu excepţia grupei de vârstă preşcolară – cu decalaje mari pe medii rezidenţiale. Pentru grupa 15-18 ani, gradul de cuprindere în educaţie este mai scăzut decât la nivel naţional în judeţele cu pondere mare a populaţiei rurale şi mai ridicat în cele cu grad mai mare de urbanizare. Concluziile privind rata netă şi gradul de cuprindere în educaţie conduc la recomandarea adoptării unor măsuri de creştere a accesului la educaţie pentru elevii din mediul rural

Ratele de tranziţie în învăţământul liceal şi profesional evidenţiază un procent ridicat de elevi care nu continuă studiile după clasa a VIII-a. Planificarea în ÎPT va avea în vederea stabilirea unor ţinte măsurabile privind ratele de tranziţie la următorul nivel de calificare, care să ţină cont de politicile educaţionale, finalităţile în plan ocupaţional pe fiecare traseu şi nivel de pregătire, dar şi de specificul şi interesele particulare ale grupului ţintă.

Un prim reper în calcularea acestor ţinte îl reprezintă benchmark-urile adoptate de UE pentru 2010, privind rata abandonului şcolar timpuriu (să nu depăşească 10%), respectiv rata de absolvire a învăţământului secundar superior (cel puţin 85% dintre cei în vârstă de 22 de ani). Apropierea de indicatorul privind abandonul şcolar timpuriu presupune adoptarea unei ţinte pentru rata de tranziţie după clasa a X-a, de cel puţin 95% (% din absolvenţii învăţământului obligatoriu care continuă studiile în ciclul superior al liceului, sau în anul de completare după ŞAM).

Abandonul şcolar - ratele de abandon se situează sub media naţională, la toate niveluri de educaţie cu excepţia învăţământului postliceal şi de maiştri. Tendinţele par să indice o creştere a abandonului în cazul învăţământului liceal şi profesional. Abandonul şcolar reprezintă motiv de îngrijorare în special la IPT, în mediul rural şi în cazul categoriilor dezavantajate. În consecinţă, se recomandă:

- monitorizarea atentă a indicatorului abandon şcolar; - eforturi conjugate pentru prevenirea abandonului în mod deosebit la IPT în special în

mediul rural, comunităţile dezavantajate, zonele afectate de migrarea populaţiei. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie (tinerii din grupa de vârstă 18-24

de ani care au părăsit sistemul de educaţie, cu cel mult învăţământul secundar inferior-maxim ISCED 2 absolvit). Pentru acest indicator, nu sunt disponibile date statistice la nivel regional. Deşi în scădere, rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie la nivel naţional (19% în 2006) este de aproape două ori mai mare decât ţinta UE (benchmark) care prevede o rata medie de abandon şcolar timpuriu de maxim 10%, până în 2020.

Nivel scăzut al competenţelor cheie, constatat încă de la intrarea în sistemul de ÎPT, în special în ceea ce priveşte o parte din elevii proveniţi pe ruta ŞAM - începând cu competenţele de bază tradiţionale şi continuând cu competenţele de învăţare, capacitatea de gândire critică şi rezolvarea de probleme, de relaţionare interpersonală care necesită din partea şcolilor un efort sporit având în vedere: - învăţarea centrată pe elev, urmărirea şi încurajarea progresului individual - programe remediale pentru elevii cu dificultăţi de învăţare (în special cei din categorii

defavorizate) - facilitarea unor trasee individualizate de formare, etc.

Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani) În ciuda unui progres semnificativ (triplarea în ultimul an a numărului de şcoli din regiune autorizate ca furnizori de formare pentru adulţi), implicarea şcolilor din ÎPT în formarea adulţilor nu reflectă potenţialul acestora. De menţionat că România (şi implicit regiunea) înregistrează cea mai scăzută rată de participare în formarea continuă a populaţiei adulte Şcolile din ÎPT sunt chemate să contribuie activ la ţinta adoptată ca benchmark de UE care prevede ca în 2010 media în UE privind participarea la formarea continuă să fie de cel puţin 12,5% din populaţia adultă (grupa de vârstă 25-64 ani).Şcolile din ÎPT sunt chemate să se implice activ în programele de „A doua şansă” - adresate prioritar grupurilor ţintă dezavantajate, pentru ca, pe lângă completarea pregătirii generale, tinerii respectivi să primească şi o calificare.


Indicatori de impact Din analiza indicatorilor care pot măsura impactul ÎPT în plan ocupaţional se constată:

- rata ridicată a şomajului tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani şi ponderea ridicată a acestora în numărul total al şomerilor

- şomajul de lungă durată sugerează indirect o rată mare de şomaj la 6 luni de la absolvire. - nevoia măsurării gradului de utilizare la locul de muncă a competenţelor dobândite de

absolvenţi

Se recomandă: Adoptarea de către ÎPT a unei ţinte de reducere a şomajului tinerilor din grupa de vârstă 15-

24 de ani - indicator de impact care poate fi măsurat pe baza datelor statistice disponibile la nivel regional (cu menţiunea că nu este diferenţiat pentru tinerii proveniţi din ÎPT)

Adoptarea unui sistem unitar de monitorizare a inserţiei profesionale a absolvenţilor prin: - colaborarea între ministere în vederea compatibilizării bazelor de date din şomaj cu noile

trasee şi finalităţi ale sistemului de educaţie şi formare profesională; - studii periodice în rândul absolvenţilor şi angajatorilor vizând inserţia profesională,

gradul de utilizare a competenţelor şi alte informaţii utile privind finalităţile sistemului de educaţie şi formare profesională: • sondaje proprii efectuate direct de către şcoli; • sondaje reprezentative pentru reţeaua şcolară la nivel judeţean prin intermediul unor

organizaţii/instituţii specializate în baza Ordinului MECI 6011/2008. Implicarea ÎPT în programe de măsuri active de ocupare, prioritar în sprijinul tinerilor care

după 6 luni de la absolvire nu se integrează pe piaţa muncii. Concluziile formulate din analiza planurilor de şcolarizare conduc la nevoia de coordonare pe baza colaborării şcolilor în reţea pentru optimizarea ofertei, având în vedere: 1. Acoperirea raţională a nevoilor de calificare în teritoriu. 2. Eliminarea unor paralelisme nejustificate în scopul lărgirii gamei de calificări pentru care

poate opta elevul în zonă. 3. Utilizarea optimă a resurselor materiale şi umane cu impact în creşterea eficienţei şi calităţii

serviciilor. 4. Soluţiile cele mai bune pentru asigurarea accesului la educaţie şi continuării studiilor la

nivelul următor de calificare, în condiţii de şanse egale (acces, calitate, varietate de opţiuni). 5. Populaţia şcolarizată în învăţământul primar în judeţ este în scădere; această situaţie este

cauzată atât de scăderea demografică, cât şi migraţia părinţilor, care îşi iau şi copii, în căutarea unui loc de muncă.

6. La IPT se menţine un procent relativ constant al elevilor de aproximativ 65-68% din numărul total al celor înscrişi în clasa a IX-a.

7. Există o reducere a formării pe nivel 3 (numărul claselor a XII-a – ruta progresivă a fost de 40 clase în anul şcolar 2006-2007, iar pentru anul şcolar 2010-2011 au fost solicitate 34 de clase la zi şi 9 clase la seral).

8. Rata de şcolarizare în judeţul Neamţ a scăzut din 2004 continuu la IPT. La învăţământul postliceal s-a înregistrat o creştere a numărului de elevi ca urmare a finanţării de la buget.

9. În judeţul Neamţ rata abandonului şcolar creşte de la ciclul primar, aproximativ 1%, la ciclul gimnazial, înregistrând valoarea maximă la învăţământul profesional de 9%.

10. Rata de tranziţie către nivelul 1 de calificare a crescut în perioada 2000-2008, ajungându-se la 88,6%, determinată de introducerea învăţământului obligatoriu şi acordarea ajutorului financiar „Bani de liceu” şi perspectiva subvenţionării transportului pentru elevii navetişti de la clasa a XI-a an de completare şi funcţionarea ŞAM-urilor în mediul rural, în zone defavorizate.

11. În judeţul Neamţ se constată o creştere a cheltuielilor publice pe elev în perioada 2000-2009, înregistrând o valoare maximă în 2007.


12. Numărul de elevi pe norma didactică a înregistrat o creştere continuă pentru toate formele de învăţământ în perioada 2004-2010.

13. Prin includerea unor calificări precum Fabricarea produselor din lemn la domeniul mecanică ponderea profilului tehnic creşte în detrimentul profilului resurse; de asemenea multe calificări din sfera serviciilor (Tehnician în tehnică de calcul, Tehnician designer vestimentar, Tehnician instalator pentru construcţii etc.) se află la profilul Tehnic.

14. Este necesară o reconversie rapidă a cadrelor didactice din domeniul Mecanică şi Industrie textilă şi orientarea spre alte calificări precum Resurse naturale şi protecţia mediului şi turism şi alimentaţie – nu există universitate care să asigure (în regiunea NE) în această calificare.

15. Prin transformarea claselor SAM în clase liceu tehnologic acestea s-au autorizat pe nivelul 2 de calificare ISCED în anul 2010 şi doar 10 unităţi din cele 27 existente în judeţ au cerut şi obţinut autorizarea. Celelalte 17 unităţi de învăţământ SAM fie nu mai aveau clase la IPT, fie nu aveau dotarea minimală pentru obţinerea autorizării şi au optat să rămână şcoli cu clasele I-VIII.


CAPITOLUL 6. Evaluarea progresului în implementarea PLAI

Monitorizarea implementării a fost realizată pentru PLAI 2008-2010 al Judeţului Neamţ Datele cuprinse în raport acoperă perioada de implementare: iulie 2008 februarie 2009, acestea sunt :

• date AMIGO (e.g. 31.12.2008) • date administrative furnizate de AJOFM-uri si ISJ-uri din judetul Neamţ. • informaţii parţiale furnizate de membrii Consorţiului regional în cursul vizitei de

monitorizare Progresul înregistrat in implementare pe obiective este următorul:

Obiectiv 1 : Adaptarea reţelei şcolare şi a ofertei de formare profesională iniţială la cerinţele pieţei muncii şi a opţiunilor elevilor Constatări în urma monitorizării: Oferta ÎPT formulată prin planul de şcolarizare se încadrează în trendurile recomandate pe domenii şi calificări, înregistrând un progres vizibil în ultimii ani, prin armonizarea cu ţintele recomandate de PLAI. Datele se regăsesc în planul de şcolarizare aprobat de MECI, fără corecţii, lucru ce denotă implicarea IŞJ şi a unităţilor şcolare în consultarea partenerilor locali în privinţa cererii de pe piaţa muncii şi a tendinţelor de dezvoltare. Progres 3. Obiectiv 2 : Creşterea ponderii populaţiei cu grad ridicat de calificare prin programe de formare continuă Progres 2→3 Obiectiv 3 : Asigurarea egalităţii de şanse în formarea iniţială Progres 2→3 Obiectivul 4 : Dezvoltarea resurselor umane din sistemul IPT în vederea asigurării calităţii în formare Constatări în urma monitorizării: Rata de participare a cadrelor didactice la formare, în judeţ, este în creştere faţă de anul şcolar 2007 cu 2% la profesori şi 1,5% la maiştri instructori. Nu sunt participanţi la programele de reconversie a cadrelor didactice. Progres 2→3 Obiectiv 5 : Dezvoltarea infrastructurii unităţilor şcolare IPT, în vederea asigurării calităţii în formare Constatări în urma monitorizării: Unităţile ÎPT din Judeţul Neamţ au beneficiat de finanţări din diferite surse, astfel : Program Phare 2004-2006 (5 US), HG.2008 - Program guvernamental pentru dezvoltarea campusurilor şcolare (1 US). Din total unităţi ÎPT 13% au fost finanţate în anul 2008 pentru reabilitări şi echipamente. (Anexa 7 de monitorizare) Progres 3 Dintre acţiunile care necesită o atenţie deosebită în procesul de actualizare şi revizuire a PLAI menţionăm:

- reformularea SMART a unor ţintelor, măsurilor/acţiunilor; - corelarea măsurilor/acţiunilor formulate cu indicatorii colectaţi pentru a putea

urmări progresul; - analiza/reformularea măsurilor pentru a nu exista suprapuneri; - intensificare a eforturilor depuse de structurile locale pentru atragerea fondurilor

FSE în scopul dezvoltării locale; - creşterea implicarii unităţilor ÎPT în formare adulţilor şi acreditarea ca centre de

evaluare a competenţelor dobândite în alte contexte; - implicarea prin accesare de FSE în Orientare Şcolară şi Profesională a structurilor

eligibile - urmărirea inserţiei absolvenţilor pe piaţa muncii; - inserţiei absolvenţilor pe piaţa muncii.


CAPITOLUL 7 Analiza SWOT a corelării ofertei de formare profesională cu cererea

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE 1. Colaborări eficiente cu instituţiile publice, cu partenerii

sociali interni si externi. 2. Existenţa documentelor de proiectare care au stabilite

priorităţile şi obiectivele specifice compartimentului. 3. Desfăşurarea de activităţi suplimentare cu elevii, în

vederea obţinerii de performanţe deosebite şi de premii şi menţiuni la concursurile şi olimpiadele naţionale.

4. Existenţa unui număr mare de elevi premianţi la concursurile organizate.

5. Existenţa unor şcoli şi cadre didactice care au derulat proiecte europene şi proiecte de finanţare nerambursabilă, ce pot constitui modele de bună practică.

6. Numărul în creştere al proiectelor derulate şi în curs de derulare.

7. Existenţa unui număr foarte mare de cadre didactice calificate, cu gradele didactice II şi I, cu masterat si doctorat.

8. Implicarea în derularea programelor de formare/dezvoltare profesională a managerilor şi a cadrelor didactice din sistem.

9. Existenţa unei echipe de formatori naţionali, regionali şi locali, respectiv mentori şi metodişti.

10. Număr crescut de cadre didactice, membre în comisii ale I.S.J./ M.E.C.T.S, ARACIP, CNFPA.

11. Organizarea şi derularea de concursuri şi proiecte educaţionale pentru preşcolari şi elevi, realizarea schimburilor de experienţă cu parteneri din ţară şi străinătate.

12. Existenţa unor instituţii conexe (CCD, CJRAE) care participă în mod activ şi dinamic la evoluţia actului educaţional.

13. Diminuarea constantă a numărului suplinitorilor necalificaţi, în special cei cu studii medii.

14. Existenţa unei baze de date privind populaţia şcolară, cadrele didactice, normarea, mişcările de personal, examenele naţionale, documente şi situaţii contabile etc.

15. Menţinerea la un nivel ridicat a ponderii posturilor didactice ocupate de titulari (această categorie reprezintă partea cea mai ataşată şi cea mai motivată a sistemului).

16. Înfiinţarea cabinetelor şcolare şi interşcolare de asistenţă psihopedagogică.

17. Gestionarea eficientă a resurselor alocate pentru investiţii privind reabilitarea reţelei şcolare, cât şi a fondurilor din proiecte naţionale cu finanţare externă.

18. Manageri şcolari formaţi în management educaţional. 19. Relaţiile interpersonale existente favorizează crearea

unui climat educaţional deschis, stimulativ, ce contribuie la dezvoltarea competenţelor de comunicare şi la creşterea calităţii actului educaţional.

1. Procent ridicat de populaţie existentă în mediul rural (62%)

2. Insuficienţa ofertei de formare continuă în special în mediul rural

3. Lipsa bazei materiale adecvate pentru pregătirea profesională în majoritatea şcolilor unde funcţionează clase IPT din mediul rural;

4. Rata de părăsire timpurie a IPT este în creştere; 5. Rata de absolvire a liceului şi de succes la bacalaureat

este în scădere 6. Decalajul existent între şcolile din mediul urban si cele

din mediul rural în ceea ce priveşte atragerea şi menţinerea personalului didactic calificat.

7. Dificultatea încadrării cu personal didactic calificat în unele unităţi şcolare din mediul rural.

8. Slaba comunicare şi colaborare a conducerilor de unităţi şcolare cu consiliile locale, în anumite comunităţi.

9. Lipsa de stabilitate a profesorilor debutanţi. 10. Rezistenţa la schimbare şi conservatorismul unor cadre

didactice. 11. Interesul scăzut al unor cadre didactice sau manageri

şcolari pentru cunoaşterea problematicii reformei şi a documentelor de strategie educaţională privind asigurarea calităţii în educaţie

12. Utilizarea, în mod frecvent, în procesul de predare-învăţare-evaluare, a metodelor tradiţionale şi a activităţilor frontale în formarea lor.

13. Desfăşurarea unor activităţi metodice (în cadrul comisiilor metodice şi al cercurilor pedagogice) sub semnul formalismului, al rutinei şi absenţa unor cadre didactice de la aceste activităţi.

14. Preocupare scăzută pentru utilizarea la ore a muncii în echipă, a lucrului în perechi şi a metodelor activ-participative.

15. Tendinţa unor cadre didactice de a folosi metode expozitive în defavoarea metodelor activ-participative.

16. Absenteism şi abandon şcolar în rândul elevilor. 17. Dificultăţi/rezultate slabe înregistrate în pregătirea

elevilor din mediul rural. 18. Interes şi implicare scăzută a părinţilor în cunoaşterea şi

rezolvarea problemelor şcolii. 19. Manuale insuficiente, cu timp de reînnoire prea lung.

OPORTUNITĂŢI RISCURI 1. Sprijinirea elevilor provenind din medii sociale

defavorizate prin programe guvernamentale. 2. Implementarea strategiilor privind descentralizarea

învăţământului, asigurarea calităţii. 3. Colaborări eficiente cu instituţiile publice, agenţi

economici, cu partenerii sociali, evidenţiate printr-un număr mare de parteneriate educaţionale locale, naţionale, europene, prin programe specifice şi proiecte

1. Insuficienta implicare a unor comunităţi şi consilii locale pentru asigurarea condiţiilor sociale necesare stabilităţii cadrelor didactice în mediul rural.

2. Încadrarea precară a unităţilor cu efective mici din zone izolate cu personal didactic titular sau calificat, în condiţiile în care activitatea instructiv-educativă se realizează în condiţii de simultaneitate.

3. Existenţa unor cauze externe care duc la situaţii de


încheiate la nivelul unităţilor şcolare şi al Inspectoratului Şcolar Judeţean Neamţ.

4. Dezvoltarea unor programe de remediere şcolară care să conducă la lichidarea analfabetismului.

5. Implicarea primăriilor în realizarea lucrărilor privind obţinerea autorizaţiei sanitare de funcţionare a unor unităţi de învăţământ.

6. Posibilitatea diversificării pregătirii profesionale a elevilor, în cadrul învăţământului liceal tehnologic şi postliceal, în meserii cerute de piaţa muncii.

7. Stagii de formare a competenţelor în domeniul managementului de proiect atât pentru personalul didactic din mediul urban cât şi din mediul rural.

8. Deschiderea comunităţilor locale pentru integrarea şcolii în comunitate.

9. Cooperarea cu şcoli din ţările Uniunii Europene prin parteneriate bilaterale şi multilaterale.

10. Dezvoltarea şi încheierea de parteneriate menite să optimizeze colaborarea între actorii comunităţii şi şcoală.

11. Extinderea parteneriatelor cu agenţii economici. 12. Cooperare pentru realizarea şi derularea de proiecte cu

OIR-POS DRU Neamţ. 13. Realizarea obiectivelor din Foaia de parcurs:

monitorizarea, prevenirea şi reducerea absenteismului; realizarea evaluării iniţiale şi a evaluărilor formative şi sumative; dezvoltarea lecturii.

absenteism şi de abandon şcolar în unele unităţi din zonele defavorizate (sărăcie, distanţe mari faţă de şcoală, şomaj etc.).

4. Deteriorarea mediului socio-economic şi familial. 5. Diminuarea interesului/capacităţii familiei de a susţine

pregătirea şcolară a copiilor, creşterea numărului părinţilor plecaţi la muncă în străinătate

6. Insuficienta conştientizare a părinţilor copiilor/ elevilor/ tinerilor privind rolul lor de principal partener educaţional al şcolii.

7. Bilanţ demografic negativ, cu implicaţii în dimensionarea reţelei şcolare şi a încadrării personalului didactic.

8. Motivarea/stimularea slabă a cadrelor didactice prin politicile salariale curente.

9. Derularea unui număr mic de proiecte pentru grupurile dezavantajate.

10. Exodul masiv al tinerilor şi a forţei de muncă calificate spre Europa de vest,

11. Gradul accentuat de izolare a unor şcoli din mediul rural faţă de grupurile şcolare cu nivelul 2 şi 3 de calificare;

12. Falimentul unor agenţi economici determinat de lipsa calităţii producţiei impuse de aderarea la U.E. la 1 ianuarie 2007.

Direcţii de acţiune urmare a analizei SWOT

Nr. crt. Recomandare Nivel de

competenţă 1. Selecţia elevilor pe baza aptitudinilor la intrarea în traseului de formare IPT Naţional 2. Susţinerea activităţilor ce urmăresc formarea continuă şi creşterea ponderii populaţiei

cu grad ridicat de pregătire/calificare Local 3. Măsuri de susţinere a activităţilor ce urmăresc adaptarea reţelei şcolare şi a ofertei

de formare profesională iniţială şi continuă, la cerinţele pieţei muncii şi a opţiunilor elevilor.

Local

4. Măsuri care să determine asigurarea egalităţii de şanse în formarea iniţială prin acordarea de burse de către agenţii economici şi subvenţii la transport pentru elevii din medii defavorizate.

Local

5. Formarea continuă a cadrelor didactice din sistemul IPT, în vederea asigurării calităţii în formare

Regional/ local

6. Restructurarea infrastructurii unităţilor şcolare, în vederea asigurării calităţii în IPT Local 7. Realizarea unui cadru legislativ/normativ care să încurajeze parteneriatul şcoală –

întreprindere, necesar asigurării calităţii în IPT Naţional


CAPITOLUL 8. Rezumatul principalelor concluzii şi recomandări pentru planul de măsuri

Scopul analizelor detaliate în prezentul document a fost desprinderea unor concluzii şi recomandări - sintetizate la sfârşitul fiecărui capitol de analiză - în atenţia factorilor de răspundere la diferite niveluri de decizie din sistemul de educaţie şi formare profesională şi, în final, de a propune un plan de măsuri.

Motiv pentru care, prezentul capitol se rezumă la a sintetiza unele dintre implicaţiile mai importante rezultate din analiză şi de a introduce acţiunile detaliate în capitolul final.

Analiza demografică indică un declin general al populaţiei, în mod deosebit pentru grupele tinere de vârstă. Cel mai însemnat declin se proiectează pentru grupul ţintă principal (15-18 ani) în care se încadrează elevii de liceu. O primă concluzie vizează nevoia unei gestiuni eficiente, previzionale, a dezvoltării resurselor umane, sprijinită de investiţii corespunzătoare în capitalul uman.

Pentru sistemul de educaţie şi formare profesională, previziunile demografice corelate cu concluziile rezultate din analiza indicatorilor pentru educaţie şi din analiza ofertei curente în raport cu tendinţele pieţei muncii şi economiei regionale, conduc la nevoia de planificare a unor măsuri vizând: ajustarea ofertei în raport cu nevoile de calificare pe termen lung, asigurarea accesului la educaţie şi formare profesională.

De asemenea - pentru compensarea pierderilor de populaţie şcolară şi consolidarea poziţiei şcolilor în cadrul comunităţii - se desprinde nevoia şi oportunitatea unei strategii de diversificare a grupurilor ţintă şi a ofertei de servicii: implicarea activă pe piaţa formării adulţilor, servicii în folosul comunităţii, contracte cu întreprinderile şi alte organizaţii pentru studii, cercetări şi consultanţă, etc. În sprijinul adaptării permanente a ofertei la comanda socială, se recomandă crearea şi aplicarea unor proceduri coerente de investigare a nevoilor de calificare la nivel regional şi local, care să furnizeze informaţiile necesare - credibile, de calitate, periodic actualizate şi accesibile şcolilor şi beneficiarilor sistemului de educaţie şi formare profesională.

Este esenţială coordonarea în acest scop între instituţiile Consorţiului regional, în vederea planificării şi implementării unor proceduri adecvate pentru investigarea pieţei muncii.

Corelarea bazelor de date din şomaj cu noile finalităţi (calificări/niveluri de calificare) obţinute prin sistemul de educaţie şi formare profesională şi cu prevederile viitorului cadru naţional al calificărilor ar facilita schimbul de informaţii utile, de interes reciproc.

De asemenea se recomandă colaborarea între instituţiile din educaţie şi formare profesională, universităţi şi ale organizaţii specializate pentru proiectarea şi aplicarea unor proceduri adecvate de sondare a opiniei absolvenţilor şi angajatorilor - vizând inserţia profesională, gradul de utilizare a competenţelor şi alte informaţii utile privind finalităţile sistemului de educaţie şi formare profesională

Corelarea concluziilor desprinse din analizele detaliate în capitolele PRAI destinate pieţei muncii şi economiei regionale, cu constatările din analiza ofertei curente a sistemului TVET, a condus la conturarea unor recomandări pentru viitoarele planuri de şcolarizare din regiune

În sprijinul raţionalizării reţelei şcolare şi optimizării resurselor se recomandă evaluarea poziţiei în viitor a fiecărei şcoli din reţeaua şcolară actuală – prin aplicarea unui set de criterii şi indicatori obiectivi cu referire la: evoluţia demografică, condiţiile de acces în zonă/zonele apropiate, calitatea serviciilor, relevanţa faţă de nevoile de calificare şi opţiunile elevilor .

În baza analizei SWOT CLDPS apreciază ca necesar a fi stabilite următoarele priorităţi

şi obiective: PRIORITATEA 1 : Corelarea ofertei ÎPT din regiune cu nevoile de calificare şi creşterea

ofertei pentru formarea profesională a adulţilor Obiectivul 1.1. : Identificarea nevoilor de calificare Obiectiv 1.2. : Adaptarea ofertei pentru formarea profesională iniţială la nevoile de calificare

identificate, pe domenii şi calificări


Obiectivul 1.3. : Creşterea nivelului de calificare şi a gradului de adecvare a competenţelor formate la nevoile unei economii a cunoaşterii

PRIORITATEA 2 : Îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare în ÎPT Obiectivul 2.1. : Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii şcolilor din ÎPT Obiectivul 2.2. : Dotarea cu echipamente de instruire, conform standardelor de pregătire profesională

a unităţilor şcolare IPT PRIORITATEA 3 : Dezvoltarea resurselor umane ale şcolilor TVET Obiectivul 3.1. : Dezvoltarea managementului unităţilor şcolare IPT Obiectivul 3.2. : Dezvoltarea competenţelor metodice şi de specialitate ale personalului didactic din

ÎPT PRIORITATEA 4 : Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere Obiectivul 4.1. : Îmbunătăţirea mecanismelor pentru facilitarea accesului la educaţie şi ocuparea unui

loc de muncă PRIORITATEA 5 : Asigurarea accesului la ÎPT şi creşterea gradului de cuprindere în

educaţie Obiectivul 5.1. : Facilitarea accesului la educaţie prin ÎPT, prevenirea şi reducerea abandonului şcolar PRIORITATEA 6 : Dezvoltarea şi diversificarea parteneriatului social în ÎPT Obiectivul 6.1. : Dezvoltarea, diversificarea şi creşterea eficienţei relaţiilor de parteneriat, pentru

asistarea deciziei şi furnizarea unor servicii de calitate prin sistemul de ÎPT Pentru realizarea priorităţilor şi a obiectivele menţionate sunt planificate în capitolul următor

activităţi şi sunt stabilite responsabilităţi. Fiecărui obiectiv şi fiecărei activităţi i-au fost asociaţi indicatori de realizare.


CAPITOLUL 9. Acţiuni propuse – plan de măsuri

PRIORITATEA 1 : Adaptarea ofertei educaţionale de formare profesională la cerinţele pieţei muncii Indicatori de impact: - Până în 2020, rata şomajului tinerilor din grupa de vârstă 15-24 ani: maxim 10,5% la nivel regional (faţă de 23,6 % în 2006, conf. INS, datele din AMIGO) - Până în 2020, ponderea şomerilor din grupa 15-24 ani în numărul total de şomeri înregistraţi în evidenţele AJOFM: max. 10% la nivel regional (faţă de 20,4% la 31 dec. 2007) Obiectivul 1.1. : Identificarea nevoilor de calificare Indicatori: Cererea pieţei muncii pe sectoare economice şi calificări relevante identificată

Precondiţii şi riscuri Piaţa muncii regională şi judeţeană nu suportă dezvoltări imprevizibile pe termen scurt

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile) A 1. Baze de date cu indicatorii relevanţi privind aspectele demografice, economice, de piaţa muncii şi formare profesională iniţială la nivel regional si judeţean actualizate anual A 5. – Studii de piaţa muncii actualizate anual

Precondiţii şi riscuri Instituţiile care deţin informaţiile (INS, ANOFM, ISJ, AJOFM) pun la dispoziţia membrilor CLD datele necesare în timp util Membrii CLD îşi asumă sarcina de actualizare

Acţiuni - Activităţi Termene Instituţii responsabile pentru implementare Resurse Precondiţii şi riscuri

1. Actualizarea anuală a bazei de date cu indicatorii privind demografia, economia, piaţa muncii din surse statistice naţionale şi administrative regionale şi judeţene

Anual: luna martie ADR, AJOFM

- Instituţiile reprezentate în CR îşi asumă sarcina de actualizare - INS pune la dispoziţia membrilor CR datele necesare

2. Actualizarea anuală a bazei de date cu indicatorii privind educaţia şi formarea profesională iniţială din surse statistice şi administrative judeţene

Anual: luna februarie

ISJ

- ISJ pun la dispoziţia grupului de lucru al CR datele necesare în timp util

Obiectiv 1.2. : Adaptarea ofertei pentru formarea profesională iniţială la nevoile de calificare identificate, pe domenii şi calificări Indicatori: - Ponderea IPT în planurile de şcolarizare este de minim 60% din totalul planului de şcolarizare - Ponderile domeniilor de formare profesională la IPT sunt aliniate la ţintele PRAI şi PLAI începând cu anul şcolar 2010-2011. - Distribuţia pe calificări a planurilor de şcolarizare respectă recomandările PRAI, PLAI şi CLDPS - Ponderea absolvenţilor înregistraţi în şomaj Inserţia profesională a absolvenţilor IPT

Precondiţii şi riscuri Piaţa muncii regională şi judeţeană nu suportă dezvoltări imprevizibile pe termen scurt ISJ îşi asumă recomandările PRAI, PLAI şi CLDPS şi pun în aplicare măsurile necesare adaptării ofertei de şcolarizare prin IPT

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile) A 1. Rapoarte anuale de monitorizare a PLAI A 2. Rapoarte anuale de monitorizare a PAS A 3. PLAI actualizat anual A 4.Toate unităţile şcolare IPT din judeţ realizează actualizarea anuală a PAS A 5. Planul de şcolarizare 2009 - 2010 în concordanţă cu recomandările PRAI şi PLAI, avizat de către CLDPS

Precondiţii şi riscuri Membrii CR şi CLDPS îşi asumă roluri în echipele de monitorizare, evaluare şi actualizare. ISJ şi CLDPS îşi asumă luarea deciziilor privind adaptarea planului de şcolarizare în concordanţă cu recomandările PRAI şi PLAI


1. Monitorizarea şi evaluarea acţiunilor planificate în PLAI (anul precedent)


- AJOFM - Echipele CR pentru

Surse bugetare şi extrabugetare ale

Membrii CLDPS îşi asumă roluri în echipele de monitorizare şi evaluare


monitorizarea şi evaluare PLAI

instituţiilor reprezentate în CR

2. Evaluarea acţiunilor planificate în PAS (anul precedent)


- ISJ - Echipele CLDPS pentru monitorizarea şi evaluare PAS

Surse bugetare şi extrabugetare ale instituţiilor reprezentate în CLDPS

Membrii CLDPS îşi asumă roluri în echipele de monitorizare şi evaluare

3. Actualizarea anuală a PLAI Anual: luna iunie

- ISJ - Grupul de lucru al CLDPS pentru actualizarea PLAI

Surse bugetare şi extrabugetare ale instituţiilor reprezentate în CLDPS

Instituţiile reprezentate în CLDPS îşi asumă sarcina de actualizare PLAI

4. Actualizarea anuală a PAS pentru toate unităţile şcolare IPT din judeţ

Anual: luna septembrie

- ISJ - Unităţile şcolare IPT

Surse bugetare şi extrabugetare ale unităţilor şcolare

5. Proiectarea anuală a planurilor de şcolarizare în concordanţă cu recomandările din PRAI şi PLAI

Anual: luna decembrie

- ISJ - CLDPS

ISJ şi CLDPS îşi asumă luarea deciziilor privind adaptarea planului de şcolarizare în concordanţă cu recomandările PRAI şi PLAI

Obiectivul 1.3. : Creşterea nivelului de calificare şi a gradului de adecvare a competenţelor formate la nevoile unei economii în schimbare Indicatori: - Rata de tranziţie de la gimnaziu la liceu : minim 95% începând cu anul şcolar 2009 -2010; minim 98% până în 2020 - Minim 50% dintre absolvenţii IPT care nu continuă studiile se angajează în cel mult 6 luni de la absolvire, începând cu promoţiile de absolvenţi din anul şcolar 2009-2010 - Cel puţin 60% dintre angajatorii chestionaţi se declară mulţumiţi de competenţele dobândite de absolvenţi, începând cu promoţiile de absolvenţi din anul şcolar 2009-2010

Precondiţii şi riscuri Oferta angajatorilor este atractivă pentru absolvenţi

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile) A 1. – Creşterea ofertei de şcolarizare la IPT prin învăţământul seral la minim 10% din numărul de absolvenţi SAM/an de completare începând cu anul şcolar 2010-2011 A 2. – Vezi acţiunile de la Prioritatea 4 A 3. - Vezi acţiunile de la Prioritatea 5 A 4.1. – Toate unităţile şcolare IPT realizează investigarea cerinţelor specifice din partea angajatorilor privind competenţele absolvenţilor începând cu anul şcolar 2008-2009 A 4.2. – Toate unităţile şcolare realizează CDL în parteneriat cu agenţii economici A 5. – Constituirea de reţele de şcoli pe domenii de formare profesională în care sunt cuprinse toate şcolile IPT, începând cu anul şcolar 2010-2011. Rolul coordonator al reţelelor revine şcolilor cuprinse în Programele Phare TVET. A 6.1. – Toate reţelele de şcoli constituite pe domenii de formare profesională elaborează şi aplică programe comune pentru utilizarea de către elevi a dotărilor de care dispun şcolile A 6.2. – Numărul de ore pe discipline care se realizează în altă unitate şcolară din reţea, cu dotare superioară şi numărul elevilor care participă la aceste ore – funcţie de nevoile identificate în raport cu dotările şcolilor şi standardul de pregătire.

Precondiţii şi riscuri Absolvenţii SAM şi an de completare optează pentru continuarea studiilor prin învăţământul seral Angajatorii sunt dispuşi să colaboreze la completarea chestionarelor şi elaborarea CDL Toate şcolile IPT sunt interesate să constituie reţele de şcoli pe domenii de formare profesională Unităţile şcolare IPT cu dotări în concordanţă cu SPP, în special şcolile din Programele Phare TVET sunt dispuse să pună la dispoziţia altor şcoli dotările existente Instituţiile reprezentate în CR îţi asumă rolul de aplicant pentru proiect FSE


1. Creşterea ofertei de şcolarizare prin IPT la Anual: luna ISJ Bugetare Absolvenţii SAM şi an de completare optează pentru


învăţământul seral şi cu frecvenţă redusă pentru a oferi şanse de continuare a studiilor absolvenţilor care optează şi pentru angajare.

decembrie continuarea studiilor prin învăţământul seral şi cu frecvenţă redusă

2. Creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor de orientare şi consiliere (vezi acţiunile de la Prioritatea 4)

3. Facilitarea accesului la educaţie prin IPT pentru grupurile dezavantajate (vezi acţiunile de la Prioritatea 5)

4. Identificarea cerinţelor specifice din partea angajatorilor prin intermediul chestionarelor şi adaptarea curriculumului în dezvoltare locală în parteneriat cu agenţii economici

ISJ Unităţile şcolare IPT

Resurse bugetare şi extrabugetare ale unităţilor şcolare IPT

Angajatorii sunt dispuşi să colaboreze la completarea chestionarelor şi elaborarea CDL

5. Dezvoltarea reţelelor de şcoli pentru fiecare din domeniile de formare profesională prioritare la nivel judeţean

Octombrie 2011 – reţelele constituite

ISJ Unităţile şcolare cuprinse în Programele Phare TVET Unităţile şcolare IPT

Resurse bugetare şi extrabugetare ale unităţilor şcolare IPT

Toate şcolile IPT sunt interesate să constituie reţele de şcoli pe domenii de formar profesională

6. Dezvoltarea de programe între şcolile din reţelele constituite pentru utilizarea comună a dotărilor Anual

ISJ Unităţile şcolare cuprinse în Programele Phare TVET Unităţile şcolare IPT

Dotările unităţilor şcolare

Unităţile şcolare IPT cu dotări în concordanţă cu standardele de pregătire profesională, în special şcolile din Programele Phare TVET sunt dispuse să pună la dispoziţia altor şcoli dotările existente

Obiectivul 1.4. : Diversificarea serviciilor de formare profesională oferite prin şcolile din ÎPT Indicatori: Toate unităţile şcolare IPT au rol funcţional de centre pentru furnizarea de servicii de formare profesională pentru comunităţile locale

Precondiţii şi riscuri Concurenţa altor furnizori de formare profesională

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile) A 1. Dublarea numărului de programe de reconversie profesională a şomerilor şi alte programe de măsuri active în care sunt implicate şcolile IPT până în 2010 A 2. În anul 2020 toate grupurile şcolare să fie autorizate ca furnizori de formare continuă. Creşterea anuală cu 4%, a numărului de Grupuri Şcolare autorizate ca furnizori de formare continuă începând cu anul şcolar 2010 – 2011. A 3. Minimum 25% dintre unităţile şcolare IPT din judeţ derulează proiecte FSE pentru formarea profesională a angajaţilor agenţilor economici până în 2020. Minimum 2 proiecte FSE contractate de către unităţile şcolare IPT pentru formare profesională a angajaţilor agenţilor economici până la sfârşitul anului 2012 A 4. Numărul serviciilor educaţionale derulate la cerere de unităţile şcolare IPT dublate până în 2012

Precondiţii şi riscuri Unităţile şcolare IPT îşi asumă rolul de furnizori de formare continuă pentru comunităţile din care fac parte şi fac demersurile necesare autorizării şi derulării cursurilor de formare pentru adulţi


1. Colaborare cu AJOFM pentru reconversia profesională a şomerilor şi alte programe de măsuri active de ocupare - mai ales pentru absolvenţii care nu se încadrează în primele 6 luni de la absolvire

Permanent ISJ Unităţile şcolare IPT

Resursele bugetare şi extrabugetare ale unităţilor şcolare IPT

Unităţile şcolare IPT şi AJOFM acceptă colaborările pentru reconversia profesională a şomerilor şi pentru alte măsuri active de ocupare

2. Creşterea numărului de unităţi şcolare IPT care derulează programe de formare pentru Anual ISJ

Unităţile şcolare IPT Resursele bugetare şi extrabugetare ale

Autorizarea unităţilor şcolare IPT ca furnizori de formare profesională pentru adulţi


adulţi. Creşterea numărului de programe de formare pentru adulţi derulate de unităţile şcolare IPT

unităţilor şcolare IPT Concurenţa altor furnizori

3. Realizarea de proiecte FSE pentru formarea profesională a angajaţilor agenţilor economici

FSE , Resursele bugetare şi extrabugetare ale unităţilor şcolare IPT

Unităţile şcolare IPT dispun de resursele financiare necesare

4. Elaborarea şi promovarea unei oferte diversificate de alte servicii educaţionale la cerere, pentru diverse categorii de beneficiari, inclusiv în sprijinul educaţiei non-formale

Anual ISJ Unităţile şcolare IPT

Resursele bugetare şi extrabugetare ale unităţilor şcolare IPT

Există cerere locală de servicii educaţionale Unităţile şcolare IPT dispun de resursele necesare pentru a răspunde cererii.

PRIORITATEA 2 : Îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare în ÎPT Indicatori de impact: Creşterea ratei de tranziţie a absolvenţilor învăţământului gimnazial în IPT Creşterea ratei de tranziţie a absolvenţilor anului de completare la liceul tehnologic ruta progresivă Obiectivul 2.1. : Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii şcolilor din ÎPT Indicatori: Până în 2020, toate şcolile IPT din regiune să corespundă normelor de siguranţă şi igienă Anual sunt cuprinse în programe de reabilitare 15-20% din unităţile şcolare IPT începând cu 2009

Precondiţii şi riscuri Sunt disponibile resursele de finanţare din surse bugetare locale şi naţionale Sunt disponibile surse de finanţare FEDER

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile) A 1. Direcţiile de restructurare a reţelei şcolare de la nivelul fiecărui judeţ sunt elaborate A 1.1. Şcolile TVET de la nivelul regiunii sunt ierarhizate funcţie de relevanţa lor în raport cu nevoile de formare profesională iniţială – anual începând cu 2008 A 2. Unităţile şcolare IPT necesar a fi reabilitate cu prioritate sunt identificate la nivel regional– anual începând cu 2008 A 3. Toate unităţile şcolare IPT care necesită reabilitarea infrastructurii sunt cuprinse în programe de reabilitare până în 2020. Anual sunt cuprinse în programe de reabilitare 4-5% din totalul unităţilor şcolare ce necesită reabilitare.

Precondiţii şi riscuri CR şi CLDPS decid prin consens direcţiile de restructurare a reţelei şcolare IPT, ierarhia şi priorităţile de reabilitare a unităţilor şcolare IPT la nivel regional. Consiliile locale şi unităţile şcolare IPT adoptă deciziile de reabilitare a infrastructurii şcolilor Există sursele de finanţare necesare reabilitării şcolilor


1. Elaborarea direcţiilor de restructurare a reţelei şcolare la nivelul fiecărui judeţ în funcţie de nevoile de calificare identificate şi de particularităţile reţelei şcolare


CLDPS ISJ

CLDPS decid prin consens direcţiile de restructurare ISJ şi autorităţile locale îşi însuşesc recomandările CLDPS

2. Implementarea direcţiilor de acţiune pentru restructurarea reţelei şcolare

Anual începând cu luna septembrie

ISJ

ISJ îşi însuşeşte recomandările

3. Cuprinderea tuturor unităţilor şcolare IPT care necesită reabilitarea infrastructurii în programe de reabilitare. Anual sunt cuprinse 10-20% din şcolile IPT care necesită reabilitare în

Anual CL ISJ Unităţile şcolare

Resurse bugetare locale şi naţionale FEDER

Unităţile şcolare şi CL decid cuprinderea şcolilor în programe Există sursele de finanţare necesare reabilitării şcolilor


programe Obiectivul 2.2. : Dotarea cu echipamente de instruire, conform SPP a unităţilor şcolare IPT Indicatori: Până în 2020, toate şcolile IPT din regiune să beneficieze cel puţin de dotarea prevăzută în standardele de dotare minimă obligatorie Anual sunt cuprinse în programe de dotare 4-5% din unităţile şcolare IPT

Precondiţii şi riscuri Sunt disponibile resursele de finanţare din surse bugetare locale şi naţionale Sunt disponibile surse de finanţare FEDER

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile) A 1. Liste de echipamente necesare şcolilor IPT identificate ca prioritare pentru dezvoltare A 2. Unităţile şcolare IPT necesar a fi dezvoltate cu prioritate sunt cuprinse în programe de dotări cu finanţare din fonduri bugetare şi FEDER până în 2009 A 3. Toate şcolile IPT din regiune sunt cuprinse în programe de dotări cu finanţare din surse bugetare şi FEDER pentru asigurarea standardelor de dotare minim obligatorie până în 2020. Anual sunt cuprinse în programe de dotare 4-5% din unităţile şcolare IPT

Precondiţii şi riscuri Există sursele de finanţare necesare Unităţile şcolare şi CL decid cuprinderea şcolilor în programe


1. Evaluarea necesarului de dotare cu echipamente de instruire la unităţile şcolare IPT necesar a fi dezvoltate cu prioritate la nivel regional


ISJ Unităţile şcolare


2. Dotarea cu echipamente a unităţilor şcolare IPT identificate ca necesar a fi dezvoltate cu prioritate la nivel regional

2009 ISJ Unităţile şcolare


Există sursele de finanţare necesare Unităţile şcolare şi CL decid cuprinderea şcolilor în programe

3. Dotarea cu echipamente a tuturor unităţilor şcolare IPT. Anual sunt cuprinse 10-20% din şcolile IPT în programe de dotare

Anual ISJ Unităţile şcolare


Există sursele de finanţare necesare Unităţile şcolare şi CL decid cuprinderea şcolilor în programe

PRIORITATEA 3 : Dezvoltarea resurselor umane ale şcolilor TVET Indicatori : Creşterea capacităţii de management a unităţilor şcolare Creşterea competenţelor metodice şi de specialitate a tuturor cadrelor didactice de specialitate din unităţile şcolare IPT Obiectivul 3.1. : Dezvoltarea managementului unităţilor şcolare IPT Indicatori: Toţi directorii şi directorii adjuncţi ai şcolilor IPT au competenţele necesare exercitării unui management eficient până în 2020. Toate unităţile şcolare IPT au echipe de cadre didactice şi membrii ai CA cu competenţe necesare pentru elaborarea PAS până în 2009

Precondiţii şi riscuri Există resursele financiare umane şi logistice necesare

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile) A 1. Toţi directorii şi directorii adjuncţi ai şcolilor IPT au parcurs cel puţin un stagiu de formare. Anual sunt cuprinşi în programele de formare 10-20% din directorii şi directorii adjuncţi ai şcolilor IPT A 2. Membrii echipelor de elaborare a PAS din toate unităţile şcolare IPT au competenţele necesare elaborării PAS până la sfârşitul anului 2010. Anual sunt organizate stagii pentru toate echipele de elaborare PAS în scopul actualizării în raport cu PRAI şi PLAI

Precondiţii şi riscuri CCD şi ISJ îşi asumă rolurile de furnizori de formare Există resursele financiare umane şi logistice necesare



1.Stagii de formare a directorilor şi directorilor adjuncţi ai şcolilor IPT în domeniul managementului educaţional

Anual ISJ CCD

Resurse bugetare şi extrabugetare

CCD şi ISJ îşi asumă rolurile de furnizori de formare Există resursele necesare

2.Stagii de formare pentru membrii echipelor de elaborare a PAS din toate şcolile IPT Anual : luna

mai

ISJ Unităţile şcolare cuprinse în Programele Phare TVET


Unităţile şcolare cuprinse în Programele Phare TVET îşi asumă rolul de furnizor de formare în cadrul reţelelor de şcoli constituite Există resursele necesare

Obiectivul 3.2. : Dezvoltarea competenţelor metodice şi de specialitate ale personalului didactic din ÎPT Indicatori: Toate cadrele didactice de specialitate din unităţile şcolare IPT au dezvoltate competenţele necesare desfăşurării unei activităţi didactice de calitate începând cu anul şcolar 2008-2009 Ponderea cadrelor didactice necalificate la disciplinele de specialitate este sub 2 % în 2020 Toţi consilierii şcolari au dezvoltate competenţele de orientare şcolară şi vocaţională a elevilor

Precondiţii şi riscuri Există resursele financiare umane şi logistice necesare

Rezultate A 1.1. Toate cadrele didactice din şcolile IPT au abilităţile necesare pentru aplicarea învăţării centrate pe elev până la sfârşitul anului 2020. Anual sunt cuprinse în programele de formare 5 - 10% din cadrele didactice din şcolile IPT A 1.2. Toate cadrele didactice din şcolile IPT au abilităţile necesare pentru aplicarea sistemului de asigurare a calităţii până la sfârşitul anului 2020 A 2.1. Toate cadrele didactice de specialitate parcurg anual stagiul de documentare la agenţii economici parteneri începând cu anul 2008-2009 A 3. Toţi consilierii şcolari au dezvoltate competenţele de orientare şcolară şi vocaţională a elevilor A 4.Toate cadrele didactice de specialitate cuprinse anual în activităţile metodice organizate la nivelul şcolii sau al reţelei şcolare A 5. Scheme de mentorat realizate pentru toţi profesorii debutanţi în toate unităţile şcolare IPT A 6. Cel puţin un schimb de experienţă organizat anual în cadrul fiecărei reţele de şcoli pe domenii de formare profesională prioritare A 7. Cel puţin 2 sesiuni de diseminare/an a rezultatelor Proiectelor Phare TVET organizate de şcolile cuprinse în Proiecte. Toate unităţile şcolare IPT participă la sesiuni A 8. Deficitul şi excedentul de cadre didactice de specialitate sunt anticipate la orizontul anului 2020 A 9. Setul de măsuri pentru asigurarea cu cadre didactice de specialitate la specializări cu deficit de cadre calificate este elaborat şi aplicat începând cu 2008-2009. Ponderea cadrelor didactice necalificate la disciplinele de specialitate este sub 1 % în 2020

Precondiţii şi riscuri Există resursele financiare necesare Agenţii economici acceptă implicarea în organizarea stagiilor de documentare a cadrelor didactice Specialişti cu specializări necesare optează pentru cariera didactică


Anual

ISJ, CCD Unităţile şcolare cuprinse în Programe Phare TVET

Resurse bugetare şi extrabugetare Există resursele financiare necesare

2. Stagii de documentare a tuturor cadrelor didactice de specialitate din şcolile IPT la agenţii economici parteneri pentru adaptarea

Anual ISJ Unităţile şcolare IPT

Resurse bugetare şi extrabugetare Resurse ale agenţilor

Agenţii economici acceptă implicarea în organizarea stagiilor de documentare a cadrelor didactice


conţinuturilor şi metodelor de învăţământ la cerinţele angajatorilor şi la noile tehnologii şi echipamente(vizite de documentare / stagii de formare în întreprinderi / întâlniri tematice cu agenţii economici)

economici parteneri

3. Stagii de formare pentru toţi consilierii şcolari pentru dezvoltarea competenţelor de orientare şcolară şi vocaţională

Anual ISJ CCD


4. Programe de formare continuă pentru dezvoltarea competenţelor metodice şi adaptarea la cerinţele reformei din ÎPT

Anual ISJ CCD


5. Scheme de mentorat pentru profesorii debutanţi Anual ISJ

Unităţile şcolare IPT Resurse bugetare şi extrabugetare

6. Schimburi de experienţă cu alte şcoli în cadrul reţelelor de colaborare, inclusiv cu şcoli din UE Anual

ISJ Unităţile şcolare cuprinse în Programe Phare TVET Unităţile şcolare IPT


Resursele financiare necesare sunt disponibile la nivelul unităţilor şcolare IPT

7. Acţiuni de diseminare a achiziţiilor din Programele Phare TVET Anual

ISJ Unităţile şcolare cuprinse în Programe Phare TVET Unităţile şcolare IPT


Resursele financiare necesare sunt disponibile la nivelul unităţilor şcolare IPT

8. Anticiparea evoluţiilor personalului didactic de specialitate din unităţile şcolare IPT pe termen mediu

2013 ISJ

9. Elaborarea şi implementarea măsurilor necesare pentru asigurarea cu personal didactic de specialitate la disciplinele cu deficit de cadre calificate şi sprijinirea cadrelor didactice de specialitate pentru reconversia profesională şi creşterea mobilităţii ocupaţionale la disciplinele cu excedent previzionat de cadre calificate

Anual ISJ Resurse bugetare şi extrabugetare

Specialişti cu specializări necesare optează pentru cariera didactică


PRIORITATEA 4 : Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere Indicatori : Creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor de orientare şi consiliere Obiectivul 4.1. : Îmbunătăţirea mecanismelor pentru facilitarea accesului la educaţie şi ocuparea unui loc de muncă Indicatori: Realizarea unui număr mediu de minim 1 oră de consiliere specializată /elev, anual începând cu 2008/2009 pentru elevii din clasele terminale Sistem unitar de raportare şi indicatori calitativi de evaluare a activităţilor şi rezultatelor serviciilor de consiliere din regiune, adoptat şi implementat la nivel regional până în 2010 Informaţii de calitate accesibile elevilor privind oportunităţile de carieră, oferta şi alternativele în cadrul sistemului de ÎPT

Precondiţii şi riscuri Existenţa resurselor financiare, umane şi logistice necesare

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile) A1. Toate grupurile şcolare dispun de cabinet de orientare şcolară şi vocaţională şi de consilieri calificaţi până în 2013


1. Încadrarea unui număr de consilieri CJAPP corespunzător raportului normat de 800 elevi/consilier

Septembrie 2010

ISJ CJAPP

Resurse bugetare Existenţa resurselor financiare, umane şi logistice necesare

2. Înfiinţarea cabinetelor de orientare şcolară şi vocaţională la nivelul tuturor grupurilor şcolare şi încadrarea acestora cu consilieri calificaţi

Septembrie 2010

ISJ CJAPP


Existenţa resurselor financiare

3. Colaborarea CJAPP din regiune pentru adoptarea unui sistem unitar de raportare şi indicatori calitativi de evaluare a activităţilor şi rezultatelor serviciilor de consiliere

Decembrie 2010

ISJ CJAPP


6. Elaborarea de materiale de promovare a carierei pe fiecare domeniu de pregătire

Ianuarie 2011 ISJ CJAPP Unităţile şcolare IPT cuprinse în reţelele de şcoli pe domenii de formare prioritare



PRIORITATEA 5 : Asigurarea accesului la ÎPT şi creşterea gradului de cuprindere în educaţie Indicatori : Abandon şcolar la IPT, maxim 2 % până în 2020 Obiectivul 5.1. : Facilitarea accesului la educaţie prin ÎPT, prevenirea şi reducerea abandonului şcolar Indicatori: Abandon şcolar la IPT, maxim 2 % până în 2020

Precondiţii şi riscuri Existenţa resurselor financiare

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile) A 1. Până în 2020, şcolile ÎPT din rural beneficiază de condiţii de învăţare comparabile cu cele din urban. Anual sunt cuprinse în programe de reabilitare şi dotare 10-20% din şcolile IPT din mediu rural A 2. Elevii din categoriile dezavantajate beneficiază de facilităţi specifice de acces şi de sprijin pentru continuarea studiilor în cadrul ÎPT.

Precondiţii şi riscuri Existenţa resurselor financiare Unităţile şcolare şi CL îşi asumă rolul de promotori de proiecte cu finanţare din surse naţionale, locale şi fonduri structurale


A 4. Program de măsuri pentru identificarea şi integrarea elevilor cu cerinţe educaţionale speciale adoptat şi implementat începând cu anul şcolar 2008-2009 în toate unităţile şcolare IPT A 5. Elevii cu risc de abandon timpuriu identificaţi şi sprijiniţi prin asistenţă specializată şi consiliere A 6. Programe pentru a doua şansă ofertate pentru toţi elevii care au abandonat învăţământul obligatoriu şi nu au nici o calificare


1. Facilitarea mobilităţii elevilor în teritoriu (transport/internat, burse, etc.) Anual ISJ, CJ, CL

Resurse financiare din surse bugetare şi extrabugetare FSE

Existenţa resurselor financiare Unităţile şcolare realizează proiecte cu finanţare FSE

2. Adaptarea Infrastructurii unităţilor şcolare IPT pentru accesul elevilor cu deficienţe/nevoi speciale (rampe de acces, grupuri sanitare adaptate, etc.)

Anual ISJ, CJ, CL

Resurse financiare din surse bugetare şi extrabugetare FEDER

Existenţa resurselor financiare Unităţile şcolare şi CL îşi asumă rolul de promotori de proiecte pentru reabilitarea infrastructurii şi dotarea şcolilor.

3. Adoptarea unui program de măsuri pentru identificarea şi integrarea elevilor cu cerinţe educaţionale speciale (CES) în şcolile din ÎPT Anual ISJ

Unităţile şcolare IPT



4. Asistenţă specializată, consiliere şi sprijin oferite familiilor/elevilor cu risc de abandon timpuriu Anual ISJ




5. Organizarea programelor de şansa a doua pentru tinerii care au abandonat învăţământul obligatoriu şi nu au nici o calificare Anual ISJ


Resurse financiare din surse bugetare şi extrabugetare


PRIORITATEA 6 : Dezvoltarea şi diversificarea parteneriatului social în ÎPT Indicatori : Structuri parteneriale funcţionale şi eficiente Obiectivul 6.1. : Dezvoltarea, diversificarea şi creşterea eficienţei relaţiilor de parteneriat, pentru asistarea deciziei şi furnizarea unor servicii de calitate prin sistemul de ÎPT Indicatori: Asistarea deciziei privind IPT se realizează cu eficienţă la cele 3 nivele de management participativ: regional prin Consorţiul Regional, prin CLDPS, şcolii prin CA

Precondiţii şi riscuri Existenţa resurselor financiare

Rezultate (inclusiv indicatori privind activităţile) A 1. Reprezentarea în Consiliul de administraţie al unităţilor şcolare a cel puţin câte 1 partener social pentru fiecare dintre domeniile principale de pregătire începând cu 2008-2009 A 2. Toţi elevii din IPT beneficiază de locurilor de practică şi condiţiilor de pregătire în întreprinderi începând cu 2009-2010 A 3. Toate unităţile şcolare cuprinse în Proiectele Phare TVET contractează proiecte prin POS DRU pentru practica elevilor în anul şcolar 2009-2010

Precondiţii şi riscuri Existenţa resurselor financiare Unităţile şcolare şi CL îşi asumă rolul de promotori de proiecte cu finanţare din surse naţionale, locale şi fonduri structurale


A 4. Toate unităţile şcolare IPT contractează proiecte prin POS DRU pentru practica elevilor în anul şcolar 2009 – 2010


1. Dezvoltarea capacităţii instituţionale a CLDPS prin activităţi specifice în cadrul unui proiect finanţat din FSE

Anual Preşedinţia CLDPS Resurse bugetare şi extrabugetare FSE

Una sau mai multe instituţii din CLDPS îşi asumă rolul de aplicant Existenţa resurselor financiare

2. Revizuirea componenţei Consiliilor de Administraţie din sistemul de ÎPT prin cooptarea unor reprezentanţi ai agenţilor economici semnificativi - cel puţin unul pentru fiecare domeniu principal de pregătire din oferta şcolii

Începând cu septembrie 2010

ISJ Unităţile şcolare IPT Agenţii economici parteneri acceptă implicarea în CA

3. Asigurarea locurilor de practică şi condiţiilor de pregătire în întreprinderi pentru toţi elevii, în conformitate cu Standardele de pregătire profesională şi cerinţele învăţării centrate pe elev


ISJ Unităţile şcolare IPT Agenţii economici parteneri

Resursele agenţilor economici

Agenţii economici parteneri acceptă realizarea practicii elevilor în întreprinderi

4. Elaborarea şi implementarea proiectelor cu finanţare din FSE pentru desfăşurarea practicii elevilor la agenţii economici


ISJ Unităţile şcolare IPT Agenţii economici parteneri

Resurse bugetare şi extrabugetare FSE

Unităţile şcolare îşi asumă rolul de aplicant pentru proiecte POS DRU Existenţa resurselor financiare


Anexa A la planul de acţiuni

ŢINTE PE DOMENII PENTRU STRUCTURA PLANURILOR DE ŞCOLARIZARE

Profil/Domeniul

Plan şcolarizare realizat la clasa a IX-a IPT în anul

şcolar 2011/2012

Nevoi prognozate de

formare profesională pentru 2013-

2020 regiune*)

Ținte pentru oferta IPT 2013-2020 NEAMȚ*)

Regiunea Nord-Est Nr.

clase Nr elevi %

RESURSE NATURAL ŞI PROTECTIA MEDIULUI 28 897 23,46% 14,2 23 22%

• Industrie alimentară 8 262 6,85% 1,5 5-7 • Agricultură 3 90 2,35% 10,5 4-6 creștere • Silvicultură 4 122 3,19% 4-6 • Protecția mediului 13 423 11,06% 6-8

TEHNIC 63 1916 50,12% 51,5 49% • Fabricarea produselor

din lemn 6 184 4,81% 3,0 4-6

• Electronică şi automatizări

9 274 7,17% 0,3 6-8

• Producție media 0 0 0,00% 0 0

• Construcții 5 158 4,13% 10,7 8-10

• Mecanică 19 592 15,49% 19,0 14-16

• Electric 9 274 7,17% 4,4 4-6 scădere • Industrie textilă şi

pielărie 11 310 8,11% 9,6 8-10

• Materiale de construcții 1 32 0,84% 0,8 0-1

• Electromecanică 2 63 1,65% 0,9 0-1

• Chimie industrială 1 29 0,76% 0,9 0-1

• Tehnici poligrafice 0 0 0,00% 0,2 0

SERVICII 33 1010 26,42% 25,5 27%

• Turism 14 435 11,38% 2,5 8-10

• Economic 15 455 11,90% 8,3 8-10

• Comerț 3 89 2,33% 13,2 6-8

• Estetica și igiena corpului omenesc

1 31 0,81% 0 0-1

*)Țintele pentru proiectul planului de școlarizare, nivelul 2 şi nivelul 3 de calificare, din tabelul de mai sus sunt rezultatul intersecției analizei din PRAI și PLAI și al studiului previzional privind cererea de forță de muncă la orizontul 2020 și au fost analizate în cadrul CLDPS NEAMȚ din 16 noiembrie 2011. *) NOTĂ : Valorile menționate vor fi actualizate la un interval de 1-2 ani pe baza analizei evoluțiilor şi previziunilor cererii pieței muncii.


ANEXE PLAI 2011-2020 judeţul Neamţ - Opisul anexelor -

Nr. crt. INDICATORUL Anexa 1 a Evoluţii demografice anterioare şi situaţia curentă

1. Populaţia pe grupe de vârstă la 1 iulie 2008 2. Structura (%) populaţiei pe grupe de vârstă la 1 iulie 2008 3. Populaţia la 1 iulie 2005, pe grupe de vârstă, sexe şi medii rezidenţiale 4. Structura populaţiei pe grupe de vârstă, sexe şi medii rezidenţiale 5. Structura pe sexe în cadrul grupelor de vârstă 6. Evoluţia populaţiei, la 1 iulie perioada 1990- 2008

Anexa 1 b Proiecţia evoluţiei demografice 2003-2025 7. Proiecţia evoluţiei demografice 2003-2025 şi detaliată anual până în 2013

Anexa 1 c Proiecţia populaţiei de vârstă şcolară 8. Prognoza populaţiei din grupa de vârsta 3-6 ani 9. Prognoza populaţiei din grupa de vârsta 7-14 ani 10. Prognoza populaţiei din grupa de vârsta 15-24 ani

Anexa 2a Evoluţia valorii adăugate brute (VAB) pe ramuri de activitate 11. PIB/locuitor la paritatea puterii de cumpărare standard (PCS) UE-Romania-Regiunea NE 12. Evoluţia Valorii adăugate brute (VAB) pe ramuri de activitate 2000-2007 13. Evoluţia structurii VAB pe ramuri de activitate 2000-2007 14. VAB pe judeţe şi ramuri de activitate, în anul 2007 15. Structura comparativă a VAB judeţe şi ramuri de activitate, în anul 2007 16. Structura VAB pe sectoare mari de activitate, comparativ cu media naţională şi europeană în 2007 17. PIB naţional şi regional în anul 2007 18. Evoluţia PIB regional şi judeţean în perioada 2000-2007 19. Evoluţia ponderilor PIB al judeţelor la formarea PIB regional 2000-2007 20. Evoluţia produsului intern brut pe locuitor - indici de disparitate în perioada 2001-2007

Anexa 2b Dinamica firmelor - unităţi locale active din industrie, construcţii, comerţ şi servicii 21. Dinamica firmelor, unităţi locale active- Evoluţia nr. de unităţi locale active în perioada 2000- 2006 22. Ponderea pe clase de mărime a unităţilor locale active în 2008 23. Evoluţia personalului din unităţile locale active în perioada 2000-2008 24. Structura personalului din unităţile locale active pe clase de mărime în perioada 2000-2008 25. Evoluţia unităţilor locale active pe activităţi CAEN în perioada 2002-2008

Anexa 2c Investiţii brute ale unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii 26. Investiţii brute ale unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii în perioada

2000- 2008 27. Soldul investiţiilor străine directe la sfârşitul anului 2008 28. Investiţii străine directe în perioada 2003-2008

Anexa 3 a Indicatori de bază ai pieţei muncii furnizaţi de AMIGO 29. Rata de ocupare, şomajului BIM la grupele de vârstă peste 15 ani şi 15 -24 ani (tineri) – UE 26,

Romania 30. Participarea populaţiei la forţa de muncă pe sexe şi medii de rezidenţă – Regiunea Nord Est – populaţie

activă, populaţie ocupată, şomeri BIM 31. Ratele de activitate, ocupare şi şomaj în rândul tinerilor pe sexe şi medii de rezidenţă – Regiunea Nord

Est 32. Ponderea şomerilor tineri din totalul şomerilor BIM – Regiunea Nord-Est 33. Ponderea populaţiei active şi a şomerilor din totalul populaţiei pe grupe de vârstă Regiunea Nord - Est 34. Numărul şi structura şomerilor BIM pe nivele de educaţie – 2002- 2008 35. Rata şomajului după nivele de educaţie 2008 36. Rata de ocupare după nivelul de educaţie 2008 37. Structura populaţiei ocupate după nivelul de instruire 2008


Nr. crt. INDICATORUL Anexa 3 b Indicatori detaliaţi pe grupe de vârstă, sexe şi medii de rezidenţă 2002-2008 Regiunea Nord Est

38. Rata de activitate, rata de ocupare, rata şomajului BIM- grupe de vârstă, sexe, medii de rezidenţă Anexa 3c Principalii indicatori ai forţei de muncă, conform balanţei forţei de muncă

39. Resursele de muncă la sfârşitul anului 2008 - la nivel naţional, regional , judeţean 40. Populaţia activă civilă şi populaţia ocupată civilă la sfârşitul anului (2002-2008) - la nivel naţional,

regional şi judeţean 41. Rata de activitate, rata de ocupare şi rata şomajului înregistrat la sfârşitul anului (2002-2008) – la nivel

judeţean 42. Şomeri înregistraţi la sfârşitul anului (2002-2008) la nivel judeţean 43. Rata şomajului înregistrat la sfârşitul anului (2002-2008) la nivel judeţean

Anexa 4 Structura comparativă şomaj - locuri de muncă 44. Evoluţia nr. de şomeri şi a locurilor de muncă vacante pe ocupaţiile relevante pentru ruta progresivă,

grupate pe domenii de pregătire. 45. Evoluţia nr. de şomeri şi a locurilor de muncă vacante – ocupaţii relevante pentru liceu tehnologic, ruta

directă, grupate pe profile. 46. Evoluţia nr. de şomeri şi a locurilor de muncă vacante – ocupaţii relevante pentru şcoala postliceală, pe

domenii de pregătire. 47. Evoluţia nr. de şomeri şi a locurilor de muncă vacante, pe ocupaţiile relevante pentru învăţământul

superior. 48. Evoluţia nr. de şomeri şi a locurilor de muncă vacante pentru necalificaţi

Anexa 6d Situaţia normelor didactice în ÎPT 49. Situaţia normelor didactice în ÎPT la nivel judeţean

Anexa 7 Evoluţia intrărilor în învăţământul profesional şi tehnic 50. Evoluţia numărului şi ponderii elevilor cuprinşi în ÎPT, clasa a IX-a zi şi profile la liceul tehnologic

Anexa 8 Plan de şcolarizare realizat Anexa 9 Planul de şcolarizare la clasa a IX-a liceu tehnologic, 2010/2011, comparativ cu ţintele pentru

2013 stabilite prin PRAI Anexa 10.1 Elevi gimnaziu Neamţ Anexa 10.2 Elevi clasa a IX-a după mediul de rezidenţă Anexa 10.3 Distribuţia teritorială şcoli IPT Anexa 10.4 Direcţii de restructurare Anexa 11 Educaţia adulţilor

51. Şcoli autorizate de CNFPA ca furnizori de formare pentru adulţi şi Programe de a 2-a şansă derulate în anul şcolar 2010-2011 la nivelul judeţului

Anexa 11 Educaţia adulţilor Anexa 13 Harta parteneriatelor Anexa 14a Absolvenţi pe domenii Anexa 14b Evoluţia ratelor de tranziţie Anexa 15 Condiţii de învăţare Anexa 16 Situaţia şcolarizării Anexa 17Abandon şcolar timpuriu Anexa 18 Procentul elevilor cu nivel scăzut al competenţelor de citire-lectură (PISA) Anexa 19 Absolvenţi învăţământ secundar superior Anexa 20 Participarea la programe de formare continuă Anexa 21 Evoluţia ratelor de tranziţie


Membrii CLDPS Neamţ

Nr. crt. Numele şi prenumele Funcţia Instituţia reprezentată în

CLDPS 1. Latu Lazăr Preşedinte al CLDPS Neamţ Prefectura Neamţ

2. Vasile Munteanu Vicepreşedinte al CLDPS Neamţ

ISJ Neamţ

3. Izabella Grădinescu Vicepreşedinte al CLDPS Neamţ

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord Est

4. Mircea Corlăţeanu Secretar al CLDPS Neamţ ISJ Neamţ

5. Ana Berea Membru al CLDPS Neamţ AJOFM Neamţ

6. Mihaela Ioniţă Membru al CLDPS Neamţ DJCC Neamţ

7. Tudor Curpănaru Membru al CLDPS Neamţ CCI Neamţ

8. Ioan Zaharia Membru al CLDPS Neamţ Sindicat cartel ALFA

9. Eleodor Chiţu Membru al CLDPS Neamţ SC Energoterm SA

10. Gabriel Ploscă Membru al CLDPS Neamţ FSLI Neamţ

11. Ioana Strătilă Membru al CLDPS Neamţ S&B COMP SRL

12. Puiu Sîrbu Membru al CLDPS Neamţ OAMMR Neamţ

13. Vasile Avădanei Membru al CLDPS Neamţ CICIA Roznov

14. Viorel Timişeşcu Membru al CLDPS Neamţ Direcţia Silvică Neamţ

15. Dorel Foca Membru al CLDPS Neamţ DADR Neamţ

plan local de acŢiune pentru dezvoltarea · pdf fileana berea - adr ne filiala . neam ......

Documents