În loc de prefață

Metoda proiectului

Proiect ERASMUS+ „WORDS UNITE US”

Competiții și competitori

Relația școală - administrație locală

De vorbă cu părinții…

Un dascăl de excepție – doamna învățătoare Flori ENESCU

Ziua Universală a Iei

Ziua dascălului vulcănean

Ziua Comunei Vulcana – Băi

Din creațiile noastre….

Tinere condeie

Să facem Pământul să zâmbească

Dinozaurii….o lume dispărută

Aventuri prin Dino Parc

Clubul de lectură

Recomandări de lectură

A mai trecut un an…impresii

Realizarea oricărei reviste, fie ea și a clasei, presupune dorință, efort, plăcere, oportunitate, muncă,

sclipire, afirmare………oare câte cuvinte am putea amesteca în acest „blender” pentru a defini însăși esența

revistei „JUNII VULCĂNENI”? Desigur, multe…..

Și totul a început anul trecut când, cu pași stângaci, am îndrăznit realizarea revistei a cărei

recunoaștere a început cu obținerea avizului ISJ DB, a continuat cu acceptarea acesteia de către Biblioteca

Națională a României prin acordarea codului ISSN și, nu în ultimul rând, prin lecturarea acesteia de către voi,

părinții noștri dragi, colegi, cadre didactice și toți cei interesați de strădaniile și de munca depusă de noi, elevii

clasei a doua, iar acum iată-ne ajunși la revista cu numărului 3. ( Wow, numărul 3 promite aventuri ca-n

basme!!!)

Vă întrebați în ce călătorie minunată vă vom conduce? Cu siguranță va fi una în care veți afla

despre realizările noastre mai mari sau mai mici: concursuri, proiecte, compuneri, recomandări de lectură,

articole de specialitate ale unor cadre didactice și reprezentanți ai administrației locale, despre Evaluarea

Națională în viziunea părinților, o multitudine de informații despre cum am înțeles noi anul acesta să ne facem

datoria de școlari.

De asemenea, pentru parcurgerea cu succes a opționalului „Dezvoltarea de abilități pentru viață” –

Modulul „Familia mea” propus de către Junior Achievement România, care este organizaţie nonprofit

(înfiinţată în 1993), parte a JA Worldwide® SUA (înfiinţată în 1918) şi a JA Europe (înfiinţată în 1967), și

care derulează în şcolile din România programe de educaţie economică, antreprenorială, financiară şi de

orientare profesională, într-una dintre formele: • curriculum la decizia şcolii, • auxiliar la o disciplină de

trunchi comun, • dirigenţie/consiliere, • extracurricular/cerc, • şcoală după şcoală, am fost recompensați cu

certificate de absolvire.

Am fost premiați cu diplome pentru faptul că am înțeles că lectura este deosebit de importantă în

dezvoltarea personală: ne ajută la dezvoltarea capacităţii de exprimare, a memoriei şi creativităţii, ne oferă un

model de vocabular bogat, ne ajută să învățăm mai uşor şi să avem succes la şcoală, ne ajută să gândim şi să ne

îmbunătățim capacitatea de concentrare, ne familiarizează cu valori morale, previne excesul de televizor sau

calculator, ne ajută la crearea şi întărirea dorinţei de a învăţa şi de cunoaştere pentru tot restul vieţii, contribuie

în mod subtil la crearea unei relaţii strânse între noi şi adulţi.

Punctul culminant al acestui an școlar a fost Evaluarea Națională. Am trecut cu succes și peste

acest moment important deoarece am înțeles că prin muncă și efort susținut putem depăși orice obstacol. Piesa

forte a fost atenția.

Totul s-a terminat cu premierea muncii noastre la sfârșitul anului școlar, pe data de 24 iunie 2016,

Ziua Universală a Iei, când cu mic, cu mare, îmbrăcați în iei, așa cum este portul tradițional la români, ne-am

primit binemeritatele diplome care certificau munca noastră de peste AN.

VĂ URĂM: LECTURĂ PLĂCUTĂ!

Colectivul de redacție

Proiectul poate fi utilizat atât ca metodă de evaluare, cât şi ca strategie de învăţare.

PROIECTUL ca instrument de evaluare

Proiectul este un instrument de evaluare complex, recomandat pentru evaluarea sumativă. În timpul realizării proiectului sunt evaluate următoarele capacităţi/ competenţe: alegerea metodele de lucru măsurarea şi compararea rezultatelor utilizarea corespunzătoare a bibliografiei, materialelor şi a echipamentelor corectitudinea şi acurateţea tehnică organizarea ideilor şi materialelor într-un raport calitatea prezentării

Titlul/subiectul este ales de către profesor, elevi sau împreună, profesor-elevi. Este important ca elevii: să aibă un anumit interes pentru subiectul respectiv; să cunoască dinainte unde îşi vor găsi resursele materiale; să fie nerăbdători pentru a crea un produs de care să fie mândri; să spere că părinţii vor fi înţelegători şi interesaţi de subiect.

Proiectul poate fi individual sau de grup. Pe perioada de realizare a proiectului, elevul are consultări permanente cu profesorul. Proiectul se încheie în clasă, prin prezentarea în faţa colegilor a unui raport asupra rezultatelor obţinute şi a produsului realizat, dacă este cazul.

PROIECTUL ca strategie de învăţare

Rolul profesorului în învăţarea prin metoda proiect

Profesorul încetează să mai fie un transmiţător de cunoştinţe, devenind un facilitator, un sfătuitor (consilier) al învăţării. Profesorul provoacă, organizează şi stimulează situaţiile de învăţare. Elevii sunt conduşi către autoînvăţare şi sunt motivaţi să planifice independent şi colectiv, să implementeze şi să evalueze procesul de învăţare. Schimbările în rolul profesorului:

să pregătească meticulos procesul de învăţare; să răspundă întrebărilor elevilor pe tot parcursul derulării proiectului; să încurajeze elevii să înveţe ei înşişi şi să formuleze corect întrebări; să încurajeze elevii să-şi autoevalueze munca; să acorde o atenţie specială cooperării, organizării sarcinilor şi metodologiilor de lucru în echipă, fiind într-o comunicare permanentă cu elevii. Obiectivele proiectului/ sarcinile trebuie definite în acord cu experienţa elevilor şi

urmărind participarea tuturor membrilor grupului.

Sursa: www.tvet.ro

MARA-IOANA GHEORGHE…

Ana-Maria BADEA…

Produse realizate în grup în cadrul proiectului „În lumea animalelor”…

În perioada 18-22 aprilie 2016 am participat la o vizită de proiect în cadrul Proiectului ERASMUS+ „Words Unite Us” în Creta alături de d-na directoare Maria-Manuela GHEORGHE, d-na profesoară Sorina PÎRVU, care este și coordonatorul proiectului, și un grup de elevi. Activitățile s-au desfășurat astfel…

PRIMA ZI

A DOUA ZI

A TREIA ZI

A PATRA ZI

A CINCEA ZI

A CINCEA ZI

A fost o experiență utilă, frumoasă pe care

o voi păstra mereu în amintire.

Prof. Nadia-Alina DUMITRESCU

1. Concursul Național de Limba și literatura română Concursul Național de Matematică

„COMPER” ediția 2015-2016 „COMPER” ediția 2015-2016

PUNCTAJ

ETAPA I ETAPA II ETAPA I ETAPA II

1. Ana-Maria BADEA 75 70 85 60

2. Antonia-Maria DUMITRU 80 100 85 70

3. Mara-Ioana GHEORGHE 95 100 100 70

4. Sebastian-Gabriel GHEORGHE 55 70 - -

5. Alexia-Ștefania ILIE 75 80 60 -

6. Laura-Mihaela LOPOTARU 65 55 50 -

7. Andrei-Vasile MARIN - - 60 -

8. Iulia-Elena MĂGUREANU 75 75 80 50

9. Ana-Maria MITRESCU 75 65 65 50

10. Vlad-Andrei NEAGA - - - -

11. Alexandru-Cristian SCRIPCARU 65 75 60 -

12. Eduard-Andrei STOIAN 80 75 100 50

13. Bianca-Andreea ZAHARIA 65 95 75 -

2. Concursul Național „AUTOPORTRET”, Băicoi, 2015

PREMIUL III – Mara-Ioana GHEORGHE

3. Concursul Național „Mândru sunt că sunt român”, Bacău, 2016

MENȚIUNE - Ana-Maria BADEA

4. Concursul Județean „Copilăria – primăvara sufletelor noastre”, Fieni, 2016

PREMIUL I - Antonia-Maria DUMITRU, Secțiunea creație literară

PREMIUL II - Ana-Maria MITRESCU, Secțiunea creație plastică

5. Concursul Județean „Mărțișor – între tradiție și mediu”, Târgoviște, 2016

PREMIUL I - Antonia-Maria DUMITRU

- Laura-Mihaela LOPOTARU

- Eduard-Andrei STOIAN

- Ana-Maria MITRESCU

- Dănuț-Ștefan DUMITRESCU

6. Concursul Național „Joc de creion”, Pucioasa, 2016

PREMIUL I - Antonia-Maria DUMITRU, Secțiunea solist vocal

6. Concursul Național „Joc de creion”, Pucioasa, 2016

PREMIUL I - Antonia-Maria DUMITRU, Secțiunea solist vocal

MENȚIUNE - Laura – Mihaela LOPOTARU, Secțiunea recitare

7. Festivalul Concurs Cultural-Artistic și Ecologic „Iedera, un colț de rai”, Iedera, 2016

PREMIUL I – Antonia-Maria DUMITRU, Secțiunea solist vocal

PREMIUL I – Laura – Mihaela LOPOTARU, Secțiunea recitare

PREMIUL II – Mara-Ioana GHEORGHE, Secțiunea recitare

Ana-Maria BADEA, Secțiunea recitare

8. Concursul Local „Eu scriu, nu mâzgălesc”, Vulcana-Băi, 2016 – Etapa finală

LOCUL I, clasa a II-a - Mara-Ioana GHEORGHE

9, Concursul de desen „My country, my customs” în cadrul Proiectului ERASMUS+ „Words Unite US”, Vulcana-Băi, 2016

LOCUL II - Antonia-Maria DUMITRU

10. Concursul de desene „Regiunea mea, școala noastră” – în cadrul Comitetului Regiunilor – participare, 2015 - participare

„JOC DE CREION”……

IEDERA….., „EU SCRIU, NU MÂZGĂLESC”……

„EU SCRIU, NU MÂZGĂLESC” „REGIUNEA MEA, ȘCOALA NOASTRĂ”

De asemenea, am participat și la concursul organizat de Banca Transilvania „Învățăm povestea banilor prin teatru” în cadrul programului său de educație financiara, ABT Financiar, adaptare după „Istoria unui Galben” de Vasile Alecsandri.

A fost o experiență nemaipomenită. Ne-am simțit veritabili actori pe scenă.

Mulțumim mămicilor: Mihaela MITRESCU pentru găzduire și ospitalitate și Georgiana STOIAN pentru momentul dulce !

Motto: „Educația trebuie să ducă la dezvoltarea adecvată, intelectuală și emoțională, a individului. Trebuie să dezvolte sentimentul responsabilității sociale și solidaritatea cu grupurile defavorizate și să conducă la observarea principiilor egalității în viața cotidiana.” (Recomandarea UNESCO privind educația pentru înțelegere internaționala, pace si cooperare si educația privind drepturile si libertățile fundamentale ale omului)

RELAȚIA DINTRE ȘCOALĂ ȘI AUTORITĂȚILE LOCALE

Școala este una dintre instituțiile esențiale ale societății, ale cărei rezultate influențează atât evoluția beneficiarilor ei direcți, cât și pe cea a comunităților, beneficiarii indirecți.

Instituțiile de învățământ nu se pot dezvolta și de asemenea nu pot oferi servicii educaționale de calitate fără susținerea și implicarea hotărâtă a autorităților locale în rezolvarea problemelor cu care se confruntă școala.

Relația dintre școală și autoritățile locale trebuie să se sprijine pe identificarea intereselor comune și pe acordarea de sprijin reciproc. Felul în care școala și autoritățile locale colaborează are o influență importantă asupra calității serviciilor educaționale oferite de către unitatea de învățământ.

Legea educației naționale nr. 1/2011 stipulează o serie de prevederi în ceea ce privește relația autorităților locale cu școala:

aprobă organizarea, funcționarea și, după caz, dizolvarea unor structuri de învățământ, fără personalitate juridică - ca părți ale unei unități de învățământ cu personalitate juridică - și subordonate aceluiași ordonator principal de credite, în condițiile legii;

asigură, în condițiile legii, buna desfășurare a învățământului preuniversitar în localitățile în care acestea își exercită autoritatea;

asigură, împreună cu inspectoratul școlar, cu respectarea standardelor de calitate și a legislației în vigoare, personalul didactic necesar desfășurării educației antepreșcolare;

asigură, împreună cu inspectoratul școlar, condițiile pentru generalizarea treptată a învățământului preșcolar;

organizează rețeaua școlară, cu avizul conform al inspectoratului școlar;

asigură, împreună cu inspectoratul școlar, școlarizarea elevilor și monitorizează participarea la cursuri a acestora pe durata învățământului obligatoriu;

conlucrează, prin reprezentanții săi, cu consiliul de administrație al școlii;

ia cunoștință de raportul anual asupra calității educației, prezentat de directorul școlii.

Conform actualelor prevederi legale, dar și în virtutea unor relații tradiționale, stabilite de-a lungul timpului, autoritățile locale de la nivelul comunei Vulcana-Băi oferă școlii un sprijin care se exprimă nu doar prin resurse materiale, ci și prin inițierea și organizarea unor activități care să cultive dezvoltarea personalității.

Apreciind importanța cooperării între autoritățile administrației publice locale și unitățile de învățământ din comuna Vulcana-Băi în pregătirea pe deplin a preșcolarilor și elevilor pentru a avea o viață activă în societate și de a-i crește în spiritul păcii, demnității, toleranței, libertății, egalității și solidarității, la inițiativa primarul comunei, Consiliul Local al Comunei Vulcana-Băi a adoptat o serie de hotărâri pentru evidențierea copiilor, elevilor și dascălilor capabili de performanțe superioare. Aici putem preciza Hotărârea Consiliului Local nr. 22/2008 privind instituirea „Premiului profesor Virgiliu MAREȘ” pentru învățătură și bună purtare, Hotărârea Consiliului Local nr. 30/2001 privind aprobarea cadrului de stimulare a preșcolarilor, elevilor și dascălilor capabili de performanțe superioare, dar și Hotărârea nr. 45/2008 privind instituirea „ZILEI DASCĂLULUI VULCĂNEAN”, sărbătoare ce are menirea de a reuni, cel puțin anual, cadrele didactice, pe cele care au desfășurat activitate la unitățile școlare de pe raza comunei, cele care desfășoară în prezent activitate pe raza comunei Vulcana-Băi și cele care desfășoară activitate în alte unități școlare, altele decât cele de pe raza comunei, dar au origini vulcănene.

Analizând posibilitatea de inițiere a unor elevi în activitatea de administrație publică locală pe fondul realizării unei structuri locale care să aibă rădăcinile în starea de emulație școlară, la inițiativa primarul comunei, Consiliul Local al Comunei Vulcana-Băi a adoptat Hotărârea nr. 57/1997 privind constituirea Consiliului Întâilor Premianți, având în componență elevii claselor VI-VIII de la școlile din comună care obțin, la sfârșitul anului școlar, premiul I. Acest consiliu funcționează ca organism de reprezentare a intereselor populației de vârstă preșcolară și școlară în raporturile cu autoritățile administrației publice locale, într-o acțiunea de concentrare a politicii acesteia în formarea personalității autonome și creative.

De asemenea, tot în sprijinul dezvoltării creativității elevilor, dar și pentru familiarizarea acestora cu Uniunea Europeană prin desene şi abordarea unor teme precum diversitatea culturală, identitatea regională, cultura europeană, geografia şi istoria europeană, mobilitatea în Europa, la inițiativa Grupului Alianța Europeană de la Comitetul Regiunilor, prin membrii acestuia, din fiecare stat membru, organizează un concurs de desene adresat elevilor cu vârsta cuprinsă între 6 și 12 ani. Ca membru al acestui grup, domnului Emil DRĂGHICI, primarul comunei Vulcana-Băi şi președintele Asociației Comunelor din România i-a revenit plăcuta misiune să organizeze acest concurs de desene, începând cu anul 2009, desemnând pentru participare Şcoala „Ion MAREȘ” Vulcana-Băi și Școala „Vlad ȚEPEȘ” Vulcana de Sus.

O altă inițiativă, a primarului comunei este Concursul de caligrafie „Eu scriu, nu mâzgălesc!” care are la bază și promovează valori și atitudini: respect față de scrierea caligrafică și ortografică, considerarea scrierii corecte ca parte importanta a limbii și literaturii romane, asumarea responsabilității față de modul de scriere, implicarea activă în cadrul concursului, respect față de cei din jurul nostru, respect pentru scriitorii noștri, iar câștigătorii acestui concurs beneficiază de o excursie.

Autorităţile locale consideră şcoala un partener real şi dezvoltă împreună numeroase acţiuni şi evenimente, desfășurate atât în Căminul Cultural „Ecaterina OPROIU” Vulcana-Băi, și Căminul Cultural „Ion Heliade RĂDULESCU” Vulcana de Sus, cât și în SALONUL CETĂȚEANULUI DE ONOARE AL COMUNEI VULCANA-BĂI, amintim activități cultural-artistice, serbările școlare, vizitele de lucru ale proiectelor implementate de Școala „Ion MAREȘ”, precum și vizionarea de filme pentru preșcolari și elevi, organizarea și desfășurarea concursurilor pe diverse domenii.

Pentru că viitorul colectivității locale este reprezentat de copii, Poliția locală, în colaborare cu directorul Școlii Gimnaziale „Ion MAREȘ” Vulcana-Băi, doamna Maria-Manuela GHEORGHE și diriginții claselor V-VIII, a demarat campanii de educare și informare a tinerilor cu privire la conduita rutieră, ordine și liniște publică, precum și siguranța persoanei.

În cadrul companiei de educație rutieră intitulat „ABC-ul rutier” elevii au fost instruiți cu privire la modul de comportare pe drumurile publice, la semnificația semnelor rutiere, semne pe care le-au confecționat individual și le-au prezentat celorlalți colegi, dar și asupra modului de circulare, atât pietonal, cât și cu diferite mijloace de deplasare.

O altă campanie din domeniul ordinii publice, intitulat „Să exmatriculăm violența!”, a avut drept scop implicarea directă a elevilor în promovarea non-violenței, prin prezentări ale diferitelor forme de violență și a consecințelor nefaste ale acestor comportamente.

Campania „SPUNE NU DROGURILOR!”, adresată elevilor de școală gimnazială, a dezbătut nu doar problematica stupefiantelor, ci și cea a drogurilor legale și a consumului de alcool.

Semestrial, sunt desfășurate activități de informare a elevilor pe linia prevenirii și stingerii incendiilor, organizate de către inspectorul pentru situații de urgență din cadrul aparatului de specialitate al primarului comunei, pe teme stabilite, precum și exerciții de evacuare, pe tipuri de risc, care au menirea de a pregăti și a instrui copiii cu privire la modul de comportare în momentul producerii situației de urgență.

Cadrele didactice și personalul auxiliar au fost instruite cu privire la modul de utilizare al mijloacelor de prevenire și stingere a incendiilor.

În colaborare cu Inspectoratul pentru situații de urgență „Basarab I” Dâmbovița, anual sunt organizate prezentări pe linie pirotehnică pentru evitarea unor eventuale incidente generate de descoperirea unor materiale rămase neexplodate din cea de-a doua conflagrație mondială.

Așadar, reunirea tuturor factorilor sociali, de la nivelul unei colectivități, în realizarea unei educaţii de calitate constituie una din cerinţele manageriale specifice şcolii contemporane. Relația școală – colectivitate a devenit unul dintre indicatorii importanți ai managementului performant al calității serviciilor educaționale oferite de către instituţiile de învăţământ.

Maria MOREANU,

DIRECȚIA PENTRU MONITORIZAREA PROCEDURILOR ADMINISTRATIVE

Evaluarea este un fenomen complex, mai

ales când vine vorba despre educație.

Orice evaluare presupune o apreciere a unui

nivel atins de o persoana in formare. Aceasta

apreciere este orientata către un anumit scop

și are drept finalitate luarea unor decizii

ameliorative.

De aceea, evaluările de la sfârșit de clasa a-II-

a, a-IV-a, a-VI-a , consider a fi necesare și

benefice, pentru că astfel se poate verifica

volumul de cunoștințe și informații pe care le

posedă elevii, ba mai mult nu vor mai avea

sau n-ar trebui să mai aibă aceleași emoții în

momentul în care sunt aplicate.

Așadar, sunt pe deplin convinsă că evaluările,

indiferent de momentul sau nivelul la care se

desfășoară, sunt importante și benefice

pentru că sunt parte a procesului educațional. Maria DUMITRU

Eu consider că Evaluarea Națională este un lucru bun pentru că verifică cunoștințele însușite de elevi de-a

lungul anilor anteriori. De asemenea, elevii vor fi pregătiți și

emoțional pentru examenele importante ce vor urma.

Fiica mea a perceput această evaluare ca fiind un examen foarte

important care arată nivelul de pregătire al fiecăruia.

Alina GHEORGHE

Evaluarea Națională este un

examen unde copiii noștri își pot

depăși emoțiile, își vor cunoaște cu

adevărat capacitatea lor legată de

învățătură.

Este primul examen important din

viața lor.

Rezultatele bune nu vin fără efort,

dar nici nu sunt imposibile.

Consider această evaluare un

examen bine venit, chiar dacă,

sincer vorbind, au existat și din

partea mea emoții.

Fetița mea a avut emoții dar a spus

că a reușit să le depășească și să

îți rezolve cerințele.

Recomand copiilor să nu aibă

emoții.

Mihaela MITRESCU

Nu pot să mă gândesc și nici prin

gând nu-mi trece că băiatului meu i-

a fost ușor la aceste evaluări, pentru

că din cauza emoțiilor a fost

imprevizibil și a avut câteva greșeli

minore, dar care au fost acceptate

conform baremului.

Prima zi de evaluare când Edy a

ajuns acasă l-am întrebat cum a

fost, iar el mi-a răspuns: „Mamă,

până nu am văzut subiectele

simțeam că nu mai pot să respir,

dar după ce le-am văzut, mi-am zis

în gândul meu….gata, sunt ca și rezolvate”. Eu, din punctul meu de

vedere, consider că sunt bine

venite, doar emoțiile sunt mari.

Georgiana STOIAN

Mai întâi, MAMĂ (1979) – m-a crescut învățându-mă cum să mă comport, cum să respect munca și oamenii și cum să cinstesc numele pe care-l port.

M-a învățat să fiu ascultătoare, bună, altruistă, veselă, comunicativă, onestă, corectă, dreaptă, exigentă și multe alte calități care își au sursa în însăși personalitatea ei.

Apoi, ÎNVĂȚĂTOARE (1986) – mi-a insuflat dragostea de carte, m-a introdus în tainele scrisului și ale cititului, m-a învățat cum să învăț și a făcut tot ce i-a stat în putință să-i urmez exemplul. Am făcut-o și cu cinste, zic eu.

Dar, mai presus de orice, este un om

excepțional, un dascăl de onoare pe care

fiecare generație în parte și-l amintește

cu drag, ale cărui merite au fost recunoscute

de către ISJDB prin conferirea premiului

„Gheorghe LAZĂR”, a gradației de merit, dar

și pe plan local, prin conferirea titlului de

DASCĂL DE ONOARE.

Acum, când după 43 de ani de navigație prin tainele cărților și sufletele copiilor, corabia la comanda căreia se afla doamna învățătoare a tras în port, apele învolburate de repeziciunea trecerii timpului s-au liniștit, iar dumneaei privește cu drag, pe șevaletul amintirilor, la miile de fotografii, singurele mărturii palpabile din anii ce-au trecut.

RESPECT, MAMI!

RESPECT, DOAMNA ÎNVĂȚĂTOARE!

Prof. Nadia-Alina DUMITRESCU

Floarea ENESCU – dascăl sau model?

Limpede pentru oricine că această întrebare, oarecum retorică, încă de la început și-a dorit să pună concluzia, fără echivoc, asupra personalității distinsei învățătoare mult apropiată familiei MAREȘ care, dincolo de a-i fi vecină, cu siguranță, i-a servit ca orientare în viața didactică.

Om de omenie, a marcat fiecare generație ce i-a fost dată spre educație și, mai mult, a reușit ca uneia dintre fiice să-i îndrume pașii și să-i insufle harul de a fi dascăl de dascăl.

A fost și, am certitudinea, că va rămâne dedicată vieții publice a comunei Vulcana-Băi, știut fiind că a avut diverse poziții în administrația publică locală, chiar și de consilier local timp de două mandate, în perioada de începuturi a carierei semnatarului acestor câteva rânduri.

Rigoarea și rațiunea în activitatea și acțiunile întreprinse a obligat pe oricare coleg să i se alăture și să-și ridice performanțele, ceea ce a servit și servește pe termen lung învățământului și cetățeanului din comuna Vulcana-Băi, precum și celor plecați pe alte meleaguri.

Este o reală provocare să scrii despre o doamnă învățătoare care timp de peste 30 de ani a slujit interesului public în cel mai sensibil segment al său, educația, ca o mamă pentru zeci și zeci de copii.

Animatoare a activităților social - cultural-educative, greu de egalat, căci de întrecut, aș putea spune, și nu greșesc și nici nu exagerez, este imposibil.

Educația în familie, în societate, oriunde am fi, este ceea ce ne distinge, pe câtă vreme lipsa ei este ceea ce ne atrage oprobriul celorlalți, indiferent ce poziție am avea.

Nu de puține ori am spus, în ultimii, mai bine de zece ani, că fiecare dascăl care a luat calea pensionării a lăsat un gol în oricare dintre unitățile de învățământ, fie grădiniță, fie școală.

Este limpede că prin afirmația anterioară nu am vrut să minimalizez rolul dascălilor care au luat locul pensionarilor, ci doar să-i mobilizez să calce pe urme celor ce și-au dedicat viața acestei nobile misiuni.

Suntem cu toții datori ca prin ceea ce ne-am asumat ori ne-a fost hărăzit să facem, să constituim exemple de urmat pentru cei care ne vor urma în colectivitatea noastră locală.

Conștienți sau nu de misiunea noastră, în familie, la catedră ori la Primărie, fiecare dintre noi, într-o comună, relativ mică, dar cu suflete mari, avem obligația, cel puțin morală, să ne dăruim celor pe care-i slujim.

Utilizez această, să-i spunem epistolă, pentru a-mi exprima opinia, mai mult sau mai puțin avizată, pentru unii sau pentru alții, față de doamna Floarea ENESCU, pe care-o consider și, sigur va rămâne pentru Vulcana-Băi, UN DASCĂL DE ONOARE, MODEL!

Emil DRĂGHICI, Primarul Comunei Vulcana-Băi

Cu mult drag, doamnei învățătoare Flori ENESCU

A FOST ODATĂ…

A fost odată ca-n povești

O floare-nvățătoare

Cu multe inimi la ferești

Și miere pe petale.

Și era una printre flori

De tot înmiresmate

Cum e albina pământ

Și lucrățoare-n toate.

Din umbra unui timp prezent

Apare mândra floare

Să ne ofere un buchet

Din viața-i de onoare.

Așa ca ieri, așa ca azi

Astfel un gând o cheamă

Să dea din tolba cu povești,

Dar fără să se teamă.

Prof. Gabriela STÎNGACIU

„Eu sunt dascăl.

M-am născut în momentul în care prima întrebare a ieșit din gura unui copil. Eu sunt toți aceia ale căror nume și chipuri au fost demult uitate, dar ale căror lecții și personalitate vor rămâne veșnic în amintire prin împlinirile elevilor.”

JohnW. Schaltter, „Supa de pui pentru suflet”

În aceste momente, în care ziua pensionării se apropie pentru doamna învățătoare Floarea ENESCU, după 43 ani în care și-a dedicat dragostea, timpul, energia și priceperea profesiei pe care și-a ales-o, doresc să îi aduc pe această cale mulțumiri atât pentru modul în care s-a dedicat școlii și elevilor, cât și pentru apropierea și dragostea pentru Biserica noastră strămoșească.

Nelipsită din biserică de la Slujbele oficiate cu prilejul Sărbatorilor de peste An, organizând cu drag și pricepere corul de copii al Școlii Gimnaziale „Ion Mareș”, împreună cu care ne-a adus în fiecare an colindele tradiționale în suflet, în biserică și în case, purtând recunoștință Eroilor care s-au jertfit pe Altarul Partiei și învățând fiecare copil nu numai cântece patriotice, ci și de ce aceștia merită recunoștința noastră de-a pururi.

Pentru acestea și pentru multe altele,

VĂ MULȚUMIM, Doamna ÎNVĂȚĂTOARE!

Pr. Paroh George SĂVULESCU

“Când învățătorul reunește în inima sa dragostea de profesiune și dragostea de elevi, putem spune ca este un învățător desăvârșit”, afirma Lev Tolstoi.

Doamna învățătoare Florica Enescu face parte din aceasta categorie a învățătorilor” desăvârșiți” deoarece școala i-a fost o a doua casa iar colegii si elevii o a doua familie. Puterea și profesionalismul doamnei învățătoare și-au pus amprenta asupra multor generații pe care le-a modelat pe parcursul anilor. Precum o mama și-a ascultat elevii(copiii), le–a dat sfaturi pline de dragoste și înțelepciune când au avut nevoie, i-a dojenit cu blândețe atunci când au greșit, au plâns și s-au bucurat împreună. Premii, diplome, excursii, drumeții, concursuri, implicarea permanenta a doamnei învățătoare cu fiecare clasă, au reprezentat viața de zi cu zi a acestui dascăl minunat care s-a dedicate trup și suflet școlii și elevilor săi.

Respect, doamna învățătoare Flori Enescu!

Prof. Rebeca-Denis PREDA

Câteva gânduri despre doamna învățătoare…

Vreau să adresez mulțumiri doamnei învățătoare Flori Enescu. Dumneaei a contribuit de-a lungul timpului la formarea a generații întregi, copii care au devenit între timp adulți realizați. O femeie care și-a dedicat întreaga viață copiilor, fiind fidelă meseriei. A știut să-i facă să învețe din plăcere, a facut-o cu dăruire și profesionalism, calități care au facut-o să fie apreciată și admirată, nu numai de elevi și părinți, dar și de colegi. Este o persoană deosebită.

Rodica STOICA, părinte

Doamna învățătoare,

A fost, nu numai pentru copilul meu, dar și pentru celelalte generații, ca o mamă calmă și blândă, și-a dedicat întreaga viață copiilor, le-a pus stiloul în mână, le-a transmis valori umane.

Nu aș avea spațiu să enumăr lucrurile bune pe care le-a făcut de-a lungul carierei, de aceea, voi spune doar: VĂ MULȚUMESC, DOAMNA ÎNVĂȚĂTOARE!

Mihaela MITRESCU, părinte

Costumul tradițional femeiesc este format din ie, poale, fotă, catrință sau maramă. De-a lungul timpului acesta a suferit o serie de transformări, dar și-a păstrat în linii mari forma moștenită, simplă funcțională. Astfel a dobândit unele particularități, mai ales în ornamentație, care au dus la stabilirea următoarelor tipuri de ii, potrivit volumului ''Cusături românești'' de Aurelia Doagă. Ia cu altiță, încreț și râuri o întâlnim în Oltenia, Muntenia și Moldova. Se croiește din patru foi, fără nicio răscroială. Două foi se folosesc pentru piept și spate și două pentru mâneci, clini, broschițe, guler. Foile se încrețesc la gât cu ajutorul gulerului. Se caracterizează prin prezența constantă a unor câmpuri ornamentale: guler — piept și mâneca cu mai multe zone, denumite altiță (porțiunea de broderie care acoperă umărul), încrețul (o fâșie ornamentală în ton deschis, care urmează imediat după altiță), râurile sau rândurile de pe mânecă (care acoperă drept sau oblic în fâșii mâneca). Jos la mână, ia prezintă bantă sau mânecă largă. Ca puncte de cusătură se folosesc: cruci, tighele, punctul bătrânesc, brăduții (Argeș, Vlașca), butucul (Buzău, Rm. Sărat), punctul în ''scăriță pe dos'' (Olt, Vâlcea) etc Cămașa cu tablă — eliminarea încrețului și acoperirea mânecii cu un ornament bogat, fără pânză în desfășurare, de la umăr până în dreptul încheieturii mâinii, a dus la realizarea unui adevărat tip ornamental de ie, specific regiunii Hunedoarei, în zona Pădurenilor, în împrejurimile Aradului. Motivul ornamental este punctul geometric. Punctul specific Hunedoarei este ''ațește'', iar al Banatului, punctul ''nemțoanelor'' și ''tăietura''. Ia cu șire și umeraș este întâlnită în sudul Transilvaniei, zona Sibiului și Făgărașului. În locul altiței există o fâșie îngustă ornamentală, care acoperă umărul, denumită umeraș sau umăr, care acoperă transversal ornamentele în formă de șire care pornesc din umăr. Ornamentarea se face cu motive florale și geometrice. Alături de cruci și tighele, ca puncte de cusătură se folosesc ciocănelele. Cămașa cu ''pui peste cot'' este întâlnită în zona Munților Apuseni, zonele Bistrița-Năsăud, Valea Gurghiului. Ornamentul principal ''puii peste cot'' se plasează peste cot, orizontal. Ca puncte de cusătură specifice se folosesc punctul peste fire, gurița păpușii. Cămașa cu platcă se întâlnește în Maramureș și Bihor și al cărei croi se desprinde de tipul croitului amintit mai sus. Ea are o platcă mare, pătrată. Ornamentul principal este cel geometric, care se distribuie pe platcă. Punctele de cusătură specifice sunt punctele peste fire, zbârciog nemțesc, și o serie de tighele perfecte. Caracteristic cămășii de Oaș este și cromatica vie, ce a suferit influența costumului popoarelor vecine. SURSA: AGERPRES

FOTO BY: ASOCIAȚIA BLOCKSTART

Ziua Universală a Iei este sărbătorită în fiecare an la 24 iunie. Comunitatea online "La Blouse Roumaine" a propus, la 21 ianuarie 2013, ia - bluza tradițională românească - drept brand de țară și a organizat, pe 24 iunie 2013, odată cu sărbătoarea de Sânziene, prima Zi Universală a Iei. Evenimentul a devenit în scurt timp un eveniment global, sărbătorit pe 6 continente, în peste 50 de țări. ''La Blouse Roumaine'' a generat o serie de inițiative de repoziționare identitară a iei, precum și a culturii tradiționale în general.

În 2015, primarul din Washington DC, Muriel Bowser, a proclamat ziua de 24 iunie drept "Ziua Universală a Iei" în Washington DC, prin eforturile conjugate ale Ambasadei României la Washington și ale comunității românești din capitala americană. Potrivit reprezentanței diplomatice românești, proclamația arată că edilul din Washington a luat această decizie "întrucât ziua de 24 iunie este recunoscută și sărbătorită la nivel mondial, inclusiv de comunitatea românească din capitala SUA, iar bluza românească este un simbol internațional al culturii române, o piesă emblematică a costumului popular național și o sursă de inspirație pentru mari designeri de modă".

Pe de altă parte, ia a atras atenția artiștilor, fiind imortalizată de pictorul francez Henri Matisse în mai multe tablouri, unul dintre ele — ''La blouse roumaine'' (1940) — fiind expus la Muzeul Național de Artă Modernă din Paris. Un alt pictor român de origine evreiască, Constantin Daniel Rosenthal, a imortalizat-o pe Maria Rosetti, în ''România revoluționară'', purtând atât ie, cât și năframă. Ia românească apare și în tablourile semnate de Camil Ressu, Ion Theodorescu-Sion, Francisc Șirato, Nicolae Tonitza, Dumitru Ghiață ș.a.

În fiecare an pe data de 28 iunie se sărbătorește ZIUA DACĂLULUI VULCĂNEAN. Invitația și evenimentul sunt realizate cu drag de către administrația locală. Evenimentul aduce alături de dascăli și tineri care au împlinit 18 ani, familii care au împlinit 50 de ani de căsătorie, persoane care au împlinit 80 de ani, bineînțeles și consilieri locali și membri ai aparatului de specialitate al primarului.

În această zi special dedicată dascălului, cadrele didactice care au predat timp de 10 ani consecutiv primesc diplome de recunoștință pentru efortul depus în educarea copiilor vulcăneni.

Evenimentul se sărbătorește

la Căminul Cultural

„Ecaterina OPROIU”.

Deschiderea s-a realizat cu

intonarea Imnului Național

de către Antonia DUMITRU.

Pe data de 29 iunie 1991 se făceau primii paşi în a zămisli ceea ce Vulcana-Băi nu avea - o zi a sa - zi ce prin binecuvântarea lui Dumnezeu, avea să coincidă cu cea a Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel. Aşadar, de atunci, an de an, în Parcul "Sfinţiilor Apostoli Petru şi Pavel" are loc Ziua Comunei Vulcana-Băi.

În această zi se organizează activităţi cultural-artistice-recreative, cu caracter predominant folcloric şi de marcare a identităţii locale. Printre aceste activităţi se află: momente artistice prezentate de unităţile de învăţământ din comună sub îndrumarea dascălilor acestora, Concursul folcloric "Vulcana-Băi, în zi de sărbătoare", având două secţiuni, cântece populare româneşti şi dansuri populare româneşti, la care participă comunele din judeţ. Prezentator al acestei acțiuni fiind domnul Victor MIHALACHE – un om deosebit, cu sufletul mereu alături de vulcăneni și care ne încântă în fiecare an cu trupa Teatrului pentru copii și tineret „JUNIOR”, oferindu-ne la școală spectacole educative, de neuitat.

Pe parcursul manifestărilor sunt înmânate certificate, diplome de recunoştinţă, premii (premiul "Profesor Virgiliu Mareş"), se conferă titluri ("Elev de onoare" şi "Dascăl de onoare") elevilor şi profesorilor cu rezultate deosebite în activitatea extraşcolară.

Este o zi în care cu toții ne simțim minunat și așteptăm an de an sosirea acesteia.

Lucrări Concursul „Pământul, grădina mea” - 2015

VARA

Anotimpul meu preferat este vara. Vara este cald, este soare și poți merge la mare. De asemenea, este vacanța mare când ne putem distra cu prietenii și suntem fericiți.

Vara sunt cea mai fericită!

Ana-Maria MITRESCU

IARNA

Anotimpul meu preferat este iarna. Mie îmi place iarna pentru că pot împodobi bradul cu familia mea.

Împreună cu verișorii mei fac oameni de zăpadă, mă dau cu sania, mă joc cu bulgări de zăpadă.

Îmi place că vine Moș Crăciun care ne aduce cadouri multe, mergem cu colindul și cu sorcova.

Iubesc anotimpul iarna.

Bianca-Andreea ZAHARIA

IARNA

Iarna totul în jur este acoperit cu o pătură albă și imaculată de zăpadă.

În acest anotimp toată natura este amorțită, copacii sunt acoperiți de zăpadă, totul este rece și alb. Casele sunt luminate de instalațiile multicolore.

Îmi place anotimpul iarna pentru că simbolizează sărbătorile de iarnă care aduc bucuria și iubirea în sufletele noastre.

Sebastian-Gabriel GHEORGHE

VARA

Anotimpul meu preferat este vara. O ador deoarece merg la mare. În

același timp iubesc și soarele.

Mai ador vara deoarece se coc căpșunele.

Iubesc vara!

Eduard STOIAN

VARA

Vara este cel mai cald dintre cele patru anotimpuri. În cele mai multe țări în această perioadă copiii sunt în vacanță. Zilele sunt lungi și se întunecă târziu. Totul se dezvoltă. Florile înfloresc, iar fructele pomilor și grânele de pe câmp se coc. Animalele au hrană din belșug. Oamenii petrec mult timp în aer liber, bucurându-se de soare. Multă lume merge în vacanță la mare.

Lunile de vară ale anului sunt: iunie, iulie și august.

Alexia-Ștefania ILIE

VARA

Anotimpul meu preferat este vara deoarece este cald, mergem la piscină, la munte, la fân, la munte și cam atât. Îmi place foarte mult vara să ies cu prieteni, să mă joc foarte multe jocuri. Tot timpul îmi plimb cățelul meu, Gaspen.

Vara este foarte frumoasă și îmi place foarte mult.

Asta este vara și toată vacanța.

Laura-Mihaela LOPOTARU

VARA

Era o zi de vară. Eu și prietenii mei ne jucam în parc. A venit și fratele meu cu prietenii lui. Este o zi minunată. Părinții mei stăteau la bancă și ne priveau cu atenție.

Iulia–Elena MĂGUREANU

PRIMĂVARA

Este un anotimp frumos în care înfloresc flori, ghiocei, copaci, iarbă, vin păsări.

Andrei MARIN

VARA

Mie îmi place vara pentru că este anotimpul dorit de toți copiii, anotimpul în care luăm vacanță.

Vara are caracteristicile următoare: este călduroasă, frumoasă și plăcută.

Vara este anotimpul meu preferat.

Ana-Maria BADEA

VARA

Mie îmi place anotimpul vara. Este călduros și liniștit. Îmi place mirosul verii, îmi place să alerg.

Mă simt foarte bucuros.

Alexandru-Cristian SCRIPCARU

TOAMNA

Toamna este anotimpul meu preferat.

Elevii se întorc la școsală. Oamenii culeg roadele pământului. Natura se schimbă. Frunzele copacilor se îngălbenesc și cad una câte una formând câte un covor multicolor, soarele încălzește din ce în ce mai puțin, zilele sunt mai scurte, iar nopțile mai lungi.

Păsările călătoare pleacă în țările calde, iar animalele din pădure își pregătesc culcușul pentru iarnă și își strâng provizii.

Toamna este un anotimp plin de culoare!

Mara-Ioana GHEORGHE

PLANETA ALBASTRĂ

Elevă: Antonia-Maria DUMITRU

Coordonator: prof. Nadia-Alina DUMITRESCU

Școala Gimnazială „Ion MAREȘ” Vulcana-Băi

Localitatea: Vulcana-Băi

Aș vrea, noi, oamenii, să fim

Purtători de viață mereu.

Planeta s-o îngrijim

Cu credință-n Dumnezeu.

Ea nu are nevoie de bani

Și nici de dușmani.

Vrea doar să fie respectată

Și de noi mângâiată.

Planeta trebuie curățată.

Nu trebuie neglijată.

Cu cât mai mult o murdărim

Cu atât mai rău ne-mbolnăvim.

Așa că, haideți, pământeni,

Să ne unim puterile

Planeta să o ocrotim,

Căci ea cu drag ne găzduiește!

Poezie realizată pentru Concursul „Copilăria – primăvara sufletelor noastre”, Fieni, 2016

Prof. înv. primar: Nadia-Alina Dumitrescu

Școala Gimnazială ”ION MAREȘ”Vulcana - Băi, Dâmbovița

Motto:

,, Pământul ne vorbește! Ascultați ce ne spune!”

Natura este singura carte în care fiecare filă păstrează câte un adevăr. (Goethe). Frumusețea ei este egalată cu frumusețea sufletului! Putem spune că natura pictează pentru noi, zi după zi, imagini de o infinită frumusețe. Ea se contopește cu viața individului, face parte din ființa lui, participă la zbuciumul existenței umane, este leagăn de formare și ocrotire, tărâm de vis de împliniri.

Este important ca, încă din primele clase, elevii să cunoască mediul înconjurător și să înțeleagă că fiecare își poate aduce contribuția la ocrotirea naturii.

Educația ecologică se face începând cu primii ani de viață, în familie, în grădiniță și apoi la școală, dar și în afara acestor instituții.

Pentru aceasta am urmărit implicarea elevilor, a cadrelor didactice, a părinților și chiar a membrilor colectivității locale în diverse acțiuni ecologice, în vederea păstrării unui mediu curat, nepoluat, pentru o viață sănătoasă. Deci, este necesară informarea, conștientizarea și educarea copiilor pe categorii de vârstă, cu privire la necesitatea protejării mediului înconjurător prin acțiuni ecologice de masă, pornind de la mediul apropiat, respectiv satul/orașul natal, căci numai împreună învățam să protejam mediul în care trăim.

Pentru formarea unei atitudini civice față de patrimoniul natural al satului/orașului, educația ecologică constituie adevăratul suport și cadru de dezvoltare, de a căuta soluții ecologice la diversitatea de probleme pe care le presupune dezvoltarea rurală/urbană, urmărind, în același timp, stimularea dorinței de implicare și participare activă a publicului larg la luarea unor decizii.

Adresând unele întrebări elevilor mei, cum ar fi: ”Ce credeți că este mediul?”, ”Ce este ecologia?”, ”Despre ce probleme ecologice ați auzit?”, ”Puteți da câteva exemple de poluare?”, am obținut răspunsurile mult dorite. De exemplu, legat de poluare, elevii au amintit despre poluarea atmosferei, a apei și solului care afectează grav sănătatea oamenilor, plantelor și animalelor. Cauzele acestora sunt simple. Printr-un simplu exercițiu, am demonstrat una din cauze. După startul dat de învățător, toți cei 13 elevi ai clasei, trebuiau să se așeze în primele două bănci, de pe rândul din mijloc, fără a se accidenta. Prin întrebări legate de haosul și problemele apărute la mutare (aglomerație, insuficiența spațiului, lipsa confortului, violență), am ghidat elevii spre explicarea legăturii dintre numărul populației și problemele legate de mediu.

Mesajul a fost clar: suntem mulți oameni care trăim pe același Pământ – peste 7 miliarde și avem nevoie de multe resurse pentru a trăi. Astfel, creșterea rapidă a numărului populației rezultă în creșterea nevoilor, accelerarea exploatării resurselor, plus creșterea cantității deșeurilor.

Am amintit elevilor metodele de eficientizare a resurselor Pământului și anume tipul RRR – Reducerea – Refolosire – Reciclare – 3 X R cu exemplificări clare, precum și implicarea cu succes a acestora în colectarea și selectarea materialelor încadrate în cele trei metode.

Se subliniază faptul că școala este chemată să determine nu numai sentimente de admirație față de frumusețile naturii, ci și convingeri și deprinderi de protejare a mediului înconjurător.

Prin diferitele discipline incluse în procesul de învățământ trebuie să convingem pe fiecare elev în parte de necesitatea apărării mediului înconjurător împotriva poluării și să îi formăm o conduită ecologică modernă. Acest lucru se realizează îndeosebi în cadrul lecțiilor de științe, menite să înlesnească înțelegerea organismelor vegetale și animale, a proceselor esențiale de întreținere a vieții, a legăturilor indisolubile dintre plante –animale – mediu, al celor geografice, dar și ocazional, în cadrul unor lecții de educație plastică, istorie, limba și literatura romana, în cadrul căreia am susținut o lecție deschisă cu tema,,Pământul, un arici!”de Lucia Olteanu, vizând în mod cert educația ecologică, în special din prezentarea ppt, realizarea unor afișe/postere cu regulile de protecție a mediului, precum si crearea unor sloganuri sugestive acestei teme, activitate finalizată cu sceneta ,,În poiana din pădure”.

La educația ecologică a elevilor au contribuit și activitățile extrașcolare. Printre acestea pot enumera: colectarea și valorificarea materialelor reciclabile, plantare de flori, de puieți în curtea școlii, acțiuni de ecologizare la nivelul localității, participarea la manifestările organizate cu ocazia unor zile importante: Ziua Pământului, Ziua Mondială a Apei, Ziua Mondială a Sănătății, întâlniri cu specialiști în protecția mediului, confecționare de pliante ecologice, afișe, postere, participarea la concursuri naționale de ecologie, cum ar fi: ”Generația Eco-Terra” – ”Planeta albastră văzută prin ochi de copil”, desfășurat la Clubul Copiilor Mediaș - ECO-ARTA, ediția a V-a pictură, desen, colaje, afișe și postere, activitate comună elevi-părinți pe tema ”Salvați Planeta Pământ!”, constând în prezentarea unor informații PPT, realizarea unor desene, a unor obiecte din materiale reciclabile, activitate ce a fost continuată și în săptămâna ”Școala altfel” – Să știi mai multe, să fii mai bun – folosind ca materiale reciclabile: fire, cutii de plastic, carton de ouă, răchită, textile, cutii de metal, flacoane, CD-uri, becuri, țevi, pet-uri, ambalaje, pungi plastic, accesorii etc.

De asemenea, expozițiile, excursiile și drumețiile reprezintă mijloace eficiente de sensibilizare a elevilor față de mediul în care trăim, pentru dezvoltarea interesului și responsabilității în vederea menținerii unui mediu echilibrat, propice vieții sănătoase, iar jocul de rol joacă o importanță deosebită în creativitatea elevilor.

De aceea, este nevoie să înțelegem că fiecare gest contează, fie personal, fie al grupului iar, pentru ca Pământul să rămână o planeta vie, interesele oamenilor trebuie corelate cu legile naturii.

Educația pentru protecția mediului, bine realizata în școală, răspunde la una dintre prevederile fundamentale ale Drepturilor Omului și anume: ,,Dreptul la sănătate, dreptul la viață!,, căci ocrotind natura, ne ocrotim pe noi înșine.

Nu uitați mesajul nostru: ”SALVAȚI PLANETA ALBASTRĂ!” Cu adevărat, salvarea pământului de la distrugere stă în puterile noastre. Deci, să facem PĂMÂNTUL să zâmbească!

,,NATURA este o lira uriașă la care cânta poetul!” (Victor Hugo). BIBLIOGRAFIE: 1. Revista ”Învățământul primar”, nr. 3-4/2005, Ed. Miniped, București. 2. Revista ”Învățământul primar”, nr. 1-4/2008, Ed. Miniped, București.

Dinozaurii sunt cele mai mari animale care au trăit pe Pământ , cu milioane de ani în urmă.

Deşi au pierit complet acum circa 60 de milioane de ani, aceste reptile continuă să ne fascineze.

Cuvântul dinozaur vine din limba greacă şi înseamnă “şopârlă monstruoasă “

Dinozaurii erau reptile şi au fost cele mai mari reptile care au existat

În epoca lor dominau Pământul.

Au fost identificate peste 600 de specii de dinozauri, de la animale gigantice până la reptile de dimensiuni modeste, asemănătoare cu şopârlele de astăzi.

Aveau patru picioare, un cap mic şi un corp imens. Gâturile şi cozile lor erau foarte lungi.

Aveau corpul acoperit cu solzi, dar nu se cunoaşte cu precizie culoarea lor. Naturaliştii îi reprezintă în nuanţe de verde, gălbui sau cenuşiu, culori apropiate de cele ale reptilelor din zilele noastre.

Dinozaurii se înmulţeau prin ouă. Unele specii îşi depuneau ouăle direct pe pământ. Alte specii le depuneau în gropi săpate în nisip şi apoi le acopereau cu nisip. De asemenea, cercetătorii au descoperit cuiburi în pământ şi muşuroaie ridicate din mâl.

Unii dinozauri se hrăneau

cu plante, iar alţii erau carnivori. Cei care mâncau plante aveau nevoie, pentru a supravieţui, de aproape o tonă ( 1000 kg ) de frunze pe zi. Dinozaurii carnivori aveau gheare lungi şi tăioase pentru a ataca prada şi dinţi ascuţiţi pentru a sfâşia carnea.

Unii dinozauri aveau pe cap creste osoase ciudate, având rolul unui nas foarte sensibil care îi ajuta să-şi simtă inamicii după miros, de la distanţă.

O altă specie de dinozauri avea coarne pe cap şi scuturi osoase în jurul gâtului pentru a se proteja de carnivore.

Tyranosaurus sau “şopârla-tiran” era cel mai feroce dinozaur carnivor. Cântărea 7 tone şi era considerat regele dinozaurilor carnivori. Avea picioarele foarte puternice şi putea efectua salturi înalte de 5 m. Fălcile puternice erau prevăzute cu dinţi care îl ajutau la înşfăcarea şi spintecarea prăzii.

Brontozaurul este unul dintre cei mai cunoscuţi dinozauri. Avea 20 m lungime şi cântărea 35 de tone. Trăia foarte mult. Mediul său de viaţă era mlaştina deoarece se hrănea cu plante acvatice.

Stegozaurul avea o greutate de aproximativ 2 tone şi o lungime de până la 6 m. La terminarea cozii avea două perechi de ţepi osoşi ascuţiţi, care erau folosiţi ca armă de apărare împotriva prădătorilor. Era un animal erbivor paşnic.

Brachiozaurul era un gigant erbivor, se hrănea cu frunzele copacilor, asemenea girafelor cu care, de altfel, semăna. Avea 14 m înălţime, 26 m lungime şi cântărea 50 de tone.

Nu se cunoaşte cauza dispariţiei dinozaurilor. Există doar presupuse cauze cum ar fi: schimbarea bruscă a climei Pământului; o epidemie devastatoare; o erupţie vulcanică de mari proporţii; un meteorit care a lovit Terra; lupta pentru existenţă cu alte animale.

Archaeopteryx era jumătate pasăre, jumătate reptilă. Avea dinţi, gheare, o coadă osoasă, dar şi aripi şi pene ca o adevărată pasăre.

Misterul dispariţiei rămâne. Nu se poate explica de ce dinozaurii au dispărut, în timp ce alte animale, contemporane lor (rechini, broaşte ţestoase, crocodili), au supravieţuit.

Toate aceste creaturi, dispărute de mult, au fost făcute din nou să se mişte, dar numai pe peliculă, în binecunoscutul film “Jurassic Park”.

În săptămâna „Să știi mai multe, să fii mai bun” chiar dacă doamna învățătoare era plecată într-o vizită de proiect (Words Unite Us) în Creta , noi am desfășurat activități minunate. Însă cel mai frumos a fost în ziua când am pășit cu plăcere, dar și cu o oarecare teamă în fantastica lume a dinozaurilor de la Dino Parc, Râșnov. Emoțiile, uimirile, priveliștile nu ne rămâne decât să le exprimăm prin imagini.

Vizionare plăcută!!!

FOTO BY: Rodica STOICA

Moto: „Cetim ca să trecem examene (deci lectura studiu), ca să omorâm timpul (deci lectura de loisir) sau cetim din profesiune (deci lectura informativă). Lectura ar putea fi un mijloc de alimentare spirituală continuă, nu numai un instrument de informație sau de contemplație”.(Mircea Eliade)

Lectura este acea poartă care atunci când se deschide, ne conduce într-o lume magică – împărăția literelor, a cuvintelor, a tainelor nebănuite din spatele coperților frumos colorate.

Încă de la cele mai fragede vârste trebuie să găsim acele modalități prin care să predăm copiilor cheia care va deschide poarta. Pe măsură ce va înainta spre castelul fermecat din împărăția poveștilor, copilul va parcurge drumul cunoașterii.

Trezirea interesului pentru lectură este o sarcină majoră a școlii deoarece prin intermediul lecturii copilul își dezvoltă vocabularul, își însușește cunoștințe despre mediul înconjurător, despre trecutul istoric al poporului, despre cultură și religie, despre muncă și civism.

Așadar, cartea este un uriaș adormit care odată ce va fi trezit în mintea copiilor aceștia vor descoperi cheia succesului.

Prof. Nadia-Alina DUMITRESCU

Cititul este o abilitate importantă pe care trebuie s-o dobândească copilașii noștri. Ei trebuie să fie stimulați de către părinți cu lecturi ușoare de la vârste fragede. Citiți-le copiilor voștri! Astfel, ei vor fi interesați să citească și-și vor selecta lecturile. Să nu treacă o zi fără ca ei să nu citească! Vor descoperi că se vor distra de minune, pășind într-o lume fantastică cu multe surprize.

Fiecare lectură e un cadou ce-i surprinde de fiecare dată. Lecturarea este ca o căutare de comori, iar harta o creionează părintele și dascălul deopotrivă.

Copilul va putea să deschidă o carte cu plăcerea cu care va savura o înghețată sau cu emoția descoperirii unui cadou surpriză.

Acrostih cu copertă

Culorile trasează peisaje de vis,

Armonia unor aventuri în scris,

Recompensa unei lecturi de noapte,

Te ridică acum la rang de carte

E o lume-n care de toate ai parte.

Prof. Gabriela STÎNGACIU

NU, CITITUL NU ESTE DEMODAT!

Nu cred să existe şedinţă cu părinţii sau întâlnire cu un cadru didactic în urma căreia să nu fim sfătuiţi să punem copilul să citească! Răspunsurile sunt variate, dar se încadrează în anumite tipare: „Îl pun, dar nu pot sta cu ochii pe el să văd ce citeşte, avem atâtea de făcut! “, „Nu-i place să citească, stă mai mult la calculator“ (sau mai ştiu eu ce alt dispozitiv, ... android, iphone cu denumire imposibilă), „Suntem la serviciu, nu putem întotdeauna să verificăm dacă citeşte“, „E prea mic, citeşte el mai târziu“ .

Şi atunci, la ce bun cititul? De ce să mai citească? Nu aţi remarcat niciodată că cei mici vin acasă şi folosesc nişte cuvinte deosebite? Că le

pronunţă apăsat, să fie siguri că le-am auzit? Ba sigur că aţi remarcat! V-au încântat şi aţi zâmbit şi v-aţi dat seama ce copii frumoşi şi isteţi aveţi! De unde le ştiu? Le-au reţinut din ultimul text citit!!! Cel mai mare câştig al lecturii, al cititului acestuia care ne cam stresează pentru că ne este amintit prea des, este vocabularul copilului nostru! Există în lumea cărţilor aşa o bogăţie de vorbe ce aşteaptă să fie culeasă şi cei mai mulţi dintre noi o ignoră! Noi, părinţii, nu folosim acasă limbajul cel mai îngrijit. Nici nu trebuie să o facem. Însă trebuie să le inoculăm şi noi, la rândul nostru, alături de învăţător şi profesori, dorinţa de a se exprima corect şi de a avea un vocabular bogat: exprimarea corectă o pot deprinde uşor, fiind corectaţi şi exersând. Vocabularul este în continuă dezvoltare. Aici, deprinderea copilului de a citi va face diferenţa. Un copil care citeşte are abilitatea de a comunica, de a se exprima cu uşurinţă, este creativ, pentru că poate apela la baza lui de date adunată din cărţile citite. Mai mult decât atât, este un copil dornic de mai mult, curios să afle tainele lumii care îl înconjoară, care se va autodepăşi. Copilul acesta este omul responsabil de mâine, cel în mâinile căruia îţi laşi cu încredere viitorul!

Haideţi să creăm un echilibru între bunurile materiale pentru care muncim atât de mult, în dorinţa de a-i oferi copilului nostru „tot ce noi nu am avut“, şi cele spirituale. Putem să le oferim copiilor noştri o zi alături de Cenuşăreasa? Sau o călătorie cu Micul Prinţ prin galaxia lui? Îl putem da la Şcoala Vrăjitorilor alături de Harry Poter sau găsim undeva biscuiţi care să îi facă mari, mici? Nu putem, oricât am încerca! Le putem, în schimb, oferi o carte, o lume aventuroasă, altfel, cu eroi sau antieroi, cu poveşti vesele, care îi vor face să râdă în hohote, sau triste, care îi vor emoţiona profund. Despre acestea din urmă vor spune că au fost urâte, că nu le-a plăcut să le citească, dar vor învăţa negreşit că viaţa nu este întotdeauna frumoasă şi dreaptă! Cărţile îi vor purta în universuri la care noi nu ne-am gândit! Haideţi să le oferim aceste universuri! Să le oferim o carte în loc de alte daruri costisitoare, şi nu neapărat cărţile copilăriei noastre, pe care să o citim împreună! Acesta este un timp câştigat realmente! Cu cât facem mai devreme lucrul acesta, cu atât mai repede se vor vedea beneficiile. De fapt, deprinderea aceasta de a citi se formează odată cu poveştile de noapte bună pe care noi le citim copiilor la culcare.

Indiferent de epoca în care trăim, cititul îşi va păstra importanţa vitală în formarea ca om a copilului. Roadele lui sunt perene, înmulţindu-se necontenit! Deci nu, cititul nu e desuet, chiar dacă avem la dispoziţie toată tehnologia din lume!

Prof. Alina STOIAN

Puțină lectură lângă sobă, nu strică în pauză… Mara-Ioana GHEORGHE și Antonia –Maria DUMITRU Nouă ne place să citim. Suntem chiar membri ai Clubului de lectură ARTHUR. Și pentru că ne place

să citim, doamna învățătoare ne-a recompensat pe fiecare în parte cu diplome…… Sebastian –Gabriel GHEORGHE

Antonia-Maria DUMITRU

Acum, la sfârșit de clasa a –II-a, cu câteva cărți citite, cred că pot recomanda colegilor mai

mici câteva cărți ce mi-au plăcut:

MATILDA, de Roald DAHL

TIMY FIASCO, de Stephan PASTIS

PĂLĂRIA VRĂJITORULUI, Tove JANSSON

NARNIA, C.S.LEWIS

AVENTURILE LUI TOM SAWYER, Mark TWAIN

Mara-Ioana GHEORGHE

Vă recomand cărțile:

TIMY FIASCO, de Stephan PASTIS

PĂLĂRIA VRĂJITORULUI, de Tove JANSSON

NARNIA, de C.S.LEWIS

PETER PEN, de J.M. BARRIE

MISTERIOASA DISPARIȚIE A LUI BILLY CATARAMA, de Sally GARDNER

AMINTIRI DIN COPILĂRIE, de Ion CREANGĂ

PÂNZA CHARLOTTEI, de E.B. WHITE

FERBONIA, de Ioana NICOLAE

SOACRA CU TREI NURORI, de Ion CREANGĂ

TINEREȚE FĂRĂ BĂTRÂNEȚE ȘI VIAȚĂ FĂRĂ DE MOARTE, de Petre ISPIRESCU

VRĂJITORUL DIN OZ, de L. F. BAUM

Citind cât mai multe cărți, ne dezvoltăm vocabularul.

Bianca-Andreea ZAHARIA

Copiilor din clasa I le-aș recomanda să citească:

POVESTEA UNUI OM LENEȘ, de Ion CREANGĂ

FATA BABEI ȘI FATA MOȘNEGULUI, de Ion CREANGĂ

VESTITORII PRIMĂVERII, de George COȘBUC

IARNA PE ULIȚĂ, de George COȘBUC

JUCĂRIILE CELUI CUMINTE, de George COȘBUC

Eduard-Andrei STOIAN

DANNY, CAMPIONUL LUMII, de Roald DAHL

NARNIA, de C.S.LEWIS

MINUNATA CĂLĂTORIE A LUI NILS HOLGERSSON PRIN SUEDIA, de Selma LAGERLOF

Ana –Maria MITRESCU

Le recomand colegilor mei următoarele cărți:

PINGUINII DOMNULUI POPPER, de Robert LAWSON

MINUNATA CĂLĂTORIE A LUI NILS HOLGERSSON PRIN SUEDIA, de Selma LAGERLOF

POVESTEA UNUI OMULEȚ DIN CLASA A IV-A, de Roy DOTY

INSULA DELFINILOR ALBAȘTRI, de Mircea POP

MISTERIOASA DISPARIȚIE A LUI BILLY CATARAMA, de Sally GARDNER

NARNIA, de C.S.LEWIS

Iulia-Elena MĂGUREANU

Recomand colegilor mei cărțile:

PÂNZA CHARLOTTEI, de E.B. WHITE

NARNIA, de C.S.LEWIS

PĂLĂRIA VRĂJITORULUI, de Tove JANSSON

LECTURĂ PLĂCUTĂ!!!!

LISTA DE LECTURI SUPLIMENTARE

Clasa a II-a

1.”Gospodina”- Otilia Cazimir

2. „O furnică”- Tudor Arghezi

3. „Din lumea celor care nu cuvântă”-fragmente- Emil Gârleanu

4. „Cartea cu jucării”-fragmente- Tudor Arghezi

5. „Dumbrava minunată”- Mihail Sadoveanu

6. „Tatăl și feciorii”-Alexandru Mitru

7. „Crăiasa Zăpezii”-Hans Chirtian Andersen

8. „Uite, vine Moș Crăciun!”- Otilia Cazimir

9. „Baba Iarnă intră-n sat” - Otilia Cazimir

10. „Iarna pe uliță”- George Coșbuc

11. „O fetiță cuminte”- Otilia Cazimir

12. „Tanu”- Otilia Cazimir

13. „Vrăjitorul din Oz”- Frank Baum

14. „Cheița de aur ”- Alexei Tolstoi

15. „ Degețica”- Hans Christian Andersen

16. „Mama lui Ștefan cel Mare”- Dimitrie Bolintineanu

17. „Legende istorice”- fragmente- Dimitrie Bolintineanu

18. „Cartea cu Apolodor”-Gellu Naum

19. „Cu penetul ca sideful”- Mihai Eminescu

Prof. Nadia-Alina DUMITRESCU

REUȘITELE MELE

Anul acesta școlar pentru mine fost un an cu multe activități și concursuri. Am participat la concursurile: „Pământul, grădina mea”, „Comper”, „Eu scriu, nu mâzgălesc”, „Țara mea, obiceiurile mele” – concurs de desene în cadrul proiectului Erasmus+ „Words unite us”, „Copilăria, primăvara sufletelor noastre”, „Regiunea mea, școala noastră” concurs realizat în cadrul Comitetului Regiunilor, dar și la numeroase activități sportive.

În concluzie consider anul școlar 2025-2016 un an împlinit și cu multe realizări. Ana-Maria MITRESCU

ȘCOALA

În acest an școlar am învățat despre magneți. Am învățat să citesc. Am învățat să fac compuneri. Să fac proiecte, să pictez, să desenez, să scriu mai frumos, să stiu să rezolv toate testele pe care ni le doamna la română și la mate.

Bianca-Andreea ZAHARIA

SFÂRȘIT DE AN ȘCOLAR

Clasa a doua s-a terminat. Cu pași mari mă îndrept spre clasa a treia. Cu multă muncă am sfârșit cu rezultate foarte bune.

Am învățat lucruri noi de care nu știam. Am participat la foarte multe concursuri școlare și extrașcolare cum ar fi: „Eu scriu, nu mâzgălesc”, „Joc de creion”, „Iedera, un colț de rai”, „Autoportret”, concursuri sportive.

În săptămâna „Să știi mai multe, să fii mai bun” am avut foarte multe activități interesante.

Acest an a fost foarte plăcut alături de colegi și doamna învățătoare, căreia îi mulțumesc pentru tot ce m-a învățat și pentru răbdarea pe care a avut-o cu fiecare.

Abia aștept să se termine vacanța și să ne revedem!

Mara-Ioana GHEORGHE

“Educația este cel mai frumos dar pe care-l poate dobândi omul,” spunea Platon. Așadar clasa a II-a, denumită clasa Ciupercuțele vesele, a primit acest minunat dar prin intermediul unui dascăl bine pregătit care îi îndrumă pe micii școlari cu multă dragoste și profesionalism. Doamna învățătoare, Nadia Dumitrescu, le-a îndrumat pașii încă din clasa pregătitoare și i-a format pe cei mici ajutându-i să descopere tainele scrisului, cititului, matematicii și nu numai deoarece aceștia au fost implicați în foarte multe activități extrașcolare. Rodul muncii lor a fost răsplătit de fiecare dată cu premii, diplome, aplauze, încurajări și felicitări. Ciupercuțele din clasa a II a se implică și se răspândesc” ca după ploaie” în toate toate activitățile inclusiv în cele sportive sau de limba engleză.

Felicitări, clasa a II-a! Felicitări, doamna învățătoare !

Prof. Rebeca-Denis PREDA

Și iată că: „a mai trecut un an prin noi/A fost și soare-au fost și ploi”, dar important e c-am trecut cu bine.

Clasa a doua pe care cu drag o îndrum de trei ani, este formată din 13 suflete dragi, 5 băieți „cucuieți” și 8 fete „șirete”, ei asemenea iezilor din binecunoscuta poveste, iar ele precum niște vulpițe dornice să câștige ce-și doresc, dar cu toții ambițioși și talentați.

Bucuria cea mai mare provine din succesul/progresul pe care-l înregistrează zi de zi atât clasa în ansamblul ei, cât și fiecare elev în parte.

Programa școlară, destul de încărcată, i-a supus și anul acesta unor noi provocări cărora copiii le-au făcut față atât prin evaluările sub diferite forme de la clasă, cât și prin Evaluarea Națională, primul „examen” din viața lor.

Au participat cu drag la diferite concursuri de unde au adus premii frumoase pentru ei, pentru clasă, pentru școală, pentru comună.

Bucuria maximă s-a manifestat în ultima zi de școală când truda de peste an a fost recompensată pe scena căminului cultural cu diplome și cărți.

Sunt mulțumită de evoluția lor pe parcursul anului școlar și voi face tot ce-mi stă în putință să-i îndrum cu bine în continuare spre a se integra cu succes în controversata societate în care trăim.

Învățătoare,

Prof. Nadia-Alina DUMITRESCU

VACANȚĂ PLĂCUTĂ!!!!

PE CURÂND!!!