„Pentru informaţii oficiale despre

granturile SEE şi norvegiene accesaţi www.eeagrants.org 1

PLAN DE ACTIUNE LOCALA RACOS 2015

I INTRODUCERE

DESPRE PROIECT

APC Brașov propune proiectul Racoș – responsabilitate și participare pentru dezvoltarea comunității. Proiectul vizează două probleme: neșcolarizarea copiilor din comunitatea rroma și abandonul școlar și neînțelegerile dintre comunitățile maghiară și rromă.

Obiective: Cooperarea comunităților de romi și maghiari din comuna Racoș pentru

elaborarea unui plan comunitar de acțiune care să contribuie la rezolvarea

problemelor cu care se confruntă comunitatea ; Sprijin pentru dezvoltarea

organizației Asociația pentru Integrare Comunitară ; Furnizarea de servicii

educaționale specializate care să previna abandonul și eșecul școlar în

comunitatea romă din comuna Racoș pentru 100 de elevi înscriși în învățământul

gimnazial.

Grup țintă: 100 de copiii din comuna Racoș, Comunitățile de maghiari și romi din

comuna Racoș

Rezultate: un program de after school initiat, 100 de copii beneficiari, o cercetare realizata cu 1000 de familii, un plan de actiune locala, un ONG al comunitatii roma sprijinit, strangere de fonduri. Beneficiarii proiectului sunt cetățenii, comunitatile de romi si maghiari, ONG-urile locale, autoritatea publică și mass-media locală.

2

METODOLOGIE DE REALIZARE

Planul Local de Acțiune este procesul participativ de dezvoltare a unui plan relativ scurt care are la baza resurse disponibile pentru a atinge obiective limitate, de obicei intr-o zonă bine stabilită. Stabilirea Planului Local de Actiune se va face în intrevale cât mai scurte, astfel încât țintele fixate să țină cont de situația macroeconomică atât la nivel național, regional și local cât și de părerile cetățenilor comunei. Planul local de acțiune se va revizui la o perioadă de cel puțin 2 ani pentru a preveni erorile care pot să apară în privința proiecțiilor resurselor unui proiect. Pentru realizarea acestui plan de acțiune locală destinat a fi utilizat de către întreaga comunitate au fost utilizate următoarele instrumente: - Analiza SWOT a comunității - Starea de fapt și nevoile comunității așa cum sunt ele înțelese și prezentate de

către cetățenii comunei prin intermediul unui Raport de cercetare calitativa - Focus grupuri - Formularea de propuneri de dezvoltare și direcții de acțiune așa cum sunt

dorite ele de către cetățenii comunei - Prezentarea rezultatelor demersului de consultare publica în cadrul unei

dezbateri publice - Tipuri de proiecte identificate și propuse de cetățeni spre realizare - Elemente de monitorizare și evaluare

III Analiza SWOT

Comuna Racoș este situată în extremitatea nordică a județului Brașov, la 60 km de Brașov și la 20 km de orașul Rupea. Conform datelor statistice preliminare ale Recensământului Național din 2011 în comună se află 1115 gospodării, cu un număr mediu de personae în gospodărie de 2,85. Din comună Racoș fac parte satele Racoș și Mateiaș. Numărul locuitorilor este de 3179 de persoane, dintre care 1593 sunt bărbați și 1586 sunt femei. Din punct de vedere al etniei sunt inregistrați 738 sunt români, 668 romi și 1750 de maghiari. În localitate funcționează învățământ în limba română și maghiară

3

Analiza generală

Puncte Tari

Rata de natalitate ridicată

Distribuţie echilibrată d.p.d.v. al genului

Pondere mare a populaţiei tinere

Diversitate etnică

Condiţii bune de locuire a populaţiei nerome – acces la utilităţi, băi în interior, suprafaţă de locuire mare raportată la numărul de persoane

Diversitate culturală / religioasă

Patrimoniu imaterial bine conservat la populaţia de etnie maghiară

Cooperare între comunitatea maghiară din Racoş şi comunităţi din Ungaria

Localnicii cunosc mituri / poveşti legate de locurile şi istoria comunei

Primele experienţe de migrare a populaţiei rome

Experienţă locală de implementare a proiectelor în domeniul educaţiei

Experienţă de lucru în parteneriat public-privat

Tradiţie în participarea civică în situaţii de urgenţă

Tradiţia asocierii şi a proprietăţii colective la comunitatea maghiară

Acces la servicii de urgenţă

Puncte Slabe

Rată de dependenţă demografică ridicată

Scăderea ratei de natalitate la populaţia neromă

Atmosferă conflictuală între etnii

Condiţii de locuire precare la populaţia de etnie romă – număr mare de persoane într-o locuinţă, locuinţe improvizate, fără acces la utilităţi publice

Scăderea numărului de elevi înscrişi la licee, şcoli profesionale

Rezultate foarte slabe la examenele la nivel naţional

Rata repetenţiei şi a abandonului şcolar foarte mari la secţia română

Număr insuficient de cadre mediacale pentru numărul de locuitori

Spaţiu impropriu alocat cabinetului medical

Lipsă cabinet stomatologic

Lipsă locurilor amenajate de petrecere a timpului liber – cinema, teatru, ştranduri, terenuri sport etc.

Lipsa unui spaţiu amenajat ca muzeu

Sănătatea şi condiţiile de locuire ale populaţiei afectate de practicile de exploatare din anii anteriori

numărul persoanelor care beneficiază de venitul minim garantat este mare, reprezentând 18 % din totalul populaţiei

Oportunităţi

Valorificarea diversităţii etnice şi culturale – sărbători locale comune – cu participarea activă a tuturor etniilor, activităţi interculturale pentru tineri

Ameninţări

Creşterea populaţiei rome în condiţiile menţinerii nivelului de trai şi a nivelului de instruire

4

Economie/Resurse natural/Turism

Atragerea / alocarea de fonduri pentru amenajarea spaţiilor de petrecere a timpului liber

Amenajarea unor spaţii de cazare pentru turişti în locuinţele sătenilor

Atragerea/alocarea de fonduri pentru proiecte care să faciliteze accesul tinerilor la liceu / şcoli profesionale – burse, decontarea transportului / asigurarea transportului

Atragerea proiectelor şi a partenerilor din sfera ONG cu experienţă în prevenirea abandonului şcolar

Parteneriate cu alte comune vecine pentru asigurarea serviciilor medicale stomatologice

Implicarea unor persoane de etnie romă care au profilul potrivit pentru activităţi de mediere – şcolară, sanitară

Demararea unor proiecte de economie socială care să implice în special persoane de etnie romă, beneficiare VMG

Izbucnirea unui conflict interetnic de proporţii

Creşterea ratei de infracţionalitate în rândul comunităţii de rudari din Racoş, populaţie săracă şi cu un nivel scăzut de instruire

Reluarea exploatărilor la cariera de bazalt, practică ce a afectat atât mediul, cât şi sănătatea şi condiţiile de locuire ale comunităţii

5

Puncte tari

zonă este optimă pentru practicarea agriculturii în special în satul Mateiaş, inclusiv pentru practicarea agriculturii ecologice

există obiective cu potenţial turistic mare (coloanele de bazalt, vulcanul, castelul Bethlen, locul fosilifer Carhaga, situl arheologic, lacul din fosta carieră de bazalt)

comuna se află în apropierea DN13 (Braşov – Rupea – Sigişoara)

există o suprafaţă mare de pădure, iar exploatarea acesteia – fructe de pădure. ciuperci, plante medicinale etc. poate aduce beneficii comunităţii

Puncte slabe

agricultura se practică în majoritatea cazurilor doar la nivel de subzistenţă, terenurile cultivate fiind în special cele aflate în apropierea locuinţelor

sectorul economic nu este foarte dezvoltat, existând în special societăţi care practică comerţul

serviciile nu sunt diversificate

forţa de muncă nu este calificată în majoritatea cazurilor

există un grad mare de parcelare şi lotizare a terenurilor agricole, iar situaţia juridică a acestora nu este clară, ceea ce conduce la practicarea unei agriculturi neperformante, producţia fiind utilizată în principal pentru consumul propriu

nu există structuri de cazare

obiectivele turistice din comună nu sunt promovate

Oportunităţi

existenţa fondurilor nerambursabile prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) permite realizarea de proiecte viabile în domeniul agriculturii, turismului, precum şi pentru înfiinţarea şi dezvoltarea de microîntreprinderi, dezvoltarea resurselor umane, înfiinţarea de întreprinderi sociale

existenţa de programe de finanţare pentru romi permite sprijnirea acestora într-o anumită măsură

Ameninţări

migraţia forţei de muncă va creşte în lipsa oportunităţilor economice locale

lipsa locurilor de muncă din comună conduce la scăderea calităţii vieţii şi creşterea infracţionalităţii în special în rândul populaţiei rome, cu efecte negative asupra comunităţii locale

6

Infrastructura și mediu

Puncte tari

existenţa staţiei de cale ferată în satul Racoş şi modernizarea recentă a DJ 131C permit accesul facil în comuna Racoş - există alimentare cu apă în satul Racoş şi este în derulare proiectul în satul Mateiaş

infrastructura rutieră afectată de inundaţiile din 2010 a fost realizată, drumul județean fiind reabilitat

pe teritoriul comunei se găsesc 3 situri Natura 2000 şi 3 rezervaţii naturale, atractive pentru iubitorii de natură, potenţiali ecoturişti şi geoturişti ai Racoşului, având în vedere antropizarea generală (cu excepţia siturilor miniere) şi fragmentarea habitatelor naturale reduse

Puncte slabe

nu există sistem centralizat de canalizare, limitând accesul la un nivel de viaţă de calitate

în comunităţile de romi sunt locuinţe care nu sunt racordate la sistemul de energie electrică şi nici nu au acces la reţeaua de alimentare cu apă

nu există reţea de alimentare cu gaze naturale

lipseşte infrastructura pentru rezervaţiile naturale: trasarea limitelor, împrejmuire, panouri informative

promovarea obiectivelor turistice naturale este deficitară

politicile de administrate a ariilor naturale protejate sunt afectate negativ ca urmare a situaţiei neclare a terenurilor din cauza lipsei (în cea mai mare parte) a titlurilor de proprietate

Oportunităţi

se pot finanţa proiecte de infrastructură din fonduri nerambursabile, precum şi din fonduri de la bugetul Consiliului Judeţean Braşov

se pot realiza proiecte din fonduri nerambursabile privind protecţia naturii în situri Natura 2000

ariile naturale protejate vor fi integrate funcţional în Geoparcul Carpatic Perşani, geoparc naţional aflat în dezvoltare reprezentând un model de dezvoltare durabilă pe baza patrimoniului natural protejat

Ameninţări

lipsa unui sistem centralizat de canalizare afectează mediul înconjurător şi scade calitatea vieţii pentru locuitorii comunei

rezervaţiile naturale din comuna Racoş se degradează ca urmare a: exploatării ilegale a bazaltului, depozitării deşeurilor, slabei educaţiei a populaţiei în domeniul protecţiei mediului şi/sau păşunatului intensiv

7

II RAPORT DE CERCETARE

RAPORT DE CERCETARE

Racoş – responsabilitate şi participare pentru dezvoltarea comunităţii

Scopul cercetării Identificarea percepţiei cetăţenilor din Comuna Racoş asupra principalelor probleme din comunitate, asupra nevoilor de dezvoltare a comunei şi asupra soluţiilor şi resurselor de rezolvare a problemelor locale. Metode şi tehnici utilizate Metoda de cercetare utilizată în comuna Racoş este ancheta sociologică de tip EPN – Evaluarea Participativă a Nevoilor. Evaluarea participativă a nevoilor (EPN) este modalitatea cea mai sigură de a afla de ce anume au nevoie membrii unei comunităţi. Este o metodă de diagnoză socială prin care membrii unei comunităţi sunt întrebaţi cum văd ei cele mai importante nevoi ale comunităţii în care trăiesc, iar rezultatele cercetării ghidează acţiunile viitoare în comunitate. Conform lui Ledwith (2012), cercetarea participativă în comunitate este o abordare emancipatorie deoarece subiecţii sunt implicaţi în procesul de cercetare în calitate de co-participanţi la o acţiune ce vizează schimbarea socială. Ea vizează reflecţie şi auto-reflecţie, stimulând membrii comunităţii să devină mai conştienţi de problemele lor colective. Cercetarea este ghidată de întrebări de genul: Care sunt problemele/nevoile? Pentru cine sunt ele probleme sau nevoi (pentru întreaga comunitate, pentru anumite categorii, pentru autorităţi etc.) Cine sunt responsabili? Ce ştim despre aceste probleme sau nevoi, ce experienţă există în rezolvarea lor? EPN este şi o metodă de dezvoltare comunitară deoarece conduce la creşterea coeziunii şi a motivaţiei pentru participare, ajutând comunitatea să îşi planifice intervenţiile pentru dezvoltare şi pentru rezolvarea de probleme sociale. În practică, EPN nu se rezumă doar la identificarea nevoilor, ci şi a resurselor comunitare şi a posibilelor soluţii la problemele comunităţii. Prin implicarea oamenilor în exprimarea propriilor puncte de vedere şi în oferirea de soluţii este de aşteptat să crească motivaţia pentru participare în spaţiul public şi să se

8

realizeze empowerment comunitar. Ca metodă, EPN ajută comunitatea să-şi prioritizeze şi să-şi planifice intervenţiile, fundamentală fiind aici restituirea rezultatelor cercetării. Conform lui Bergier (2000), restituirea este actul prin care cercetătorul împărtăşeşte interlocutorilor din teren, atât autorităţilor cât şi altor grupuri interesate, rezultatele provizorii şi/sau definitive ale prelucrării datelor obţinute în cercetarea de teren. Principalele tehnici prin care se culeg date despre nevoile, problemele, resursele şi soluţiile la probleme în cadrul EPN sunt: ancheta de teren (sondajul) pe bază de chestionar sau interviu, interviurile cu lideri comunitari formali şi/sau informali şi focus-group-ul. Datele culese prin aceste metode sunt apoi organizate în baze de date şi prelucrate prin mijloace specifice de analiză cantitativă şi calitativă a datelor. Cei care fac evaluarea nevoilor unei comunităţi sunt specialişti în studii sociale şi voluntari instruiţi pentru munca de teren, de obicei din afara comunităţii. Ei sunt, adesea, reprezentanţi ai unor organizaţii ce iniţiază proiecte în comunitate. Cercetătorii calificaţi şi operatorii de teren nu îşi impun propria percepţie asupra nevoilor comunităţii respective, ci identifică şi respectă opiniile membrilor comunităţii. În cazul cercetării de la Racoş, în prima fază, ancheta EPN s-a realizat pe baza tehnicii interviului semi-structurat, face-to-face. Ghidul de interviu a cuprins şase întrebări deschise semnificative pentru tema cercetării şi şapte întrebări care vizează variabile socio-demografice. În a doua fază a cercetării au fost realizate două focus-grupuri cu persoane-cheie din comunitate (lideri locali formali si informali) pentru restituirea informaţiilor obţinute prin metoda EPN, pentru aprofundarea/rafinarea datelor obţinute de la membrii comunităţii şi pentru obţinerea de noi idei privind schimbarea socială locală. Datele cercetării au fost prelucrate cu ajutorul programului NVivo. Au fost utilizate tehnici sociologice specifice de codare şi de interpretare a datelor. La finalul procesului de analiză a datelor va fi elaborat un raport de cercetare care va cuprinde cuprinde sinteza datelor culese din teren, atât de la membrii comunităţii cît şi de la persoanele-cheie intervievate în cadrul focus-grupurilor. Raportul de cercetare va fi redactat în mod cât mai sistematic, pentru a fi un instrument eficient în redactarea planului de acţiune locală. Cercetarea a fost de tip exhaustiv. Ancheta a vizat toate gospodăriile care la data cercetării erau locuite sau unde au fost găsite persoane după două vizite ale operatorilor de teren. Total subiecţi: 443

9

Distribuţia pe gen: Femei: 283 Bărbaţi: 158 Distribuţia pe vârstă: 18-29 ani: 78 30-49 ani: 165 50-69 ani: 127 Peste 70 ani: 71 Distribuţia în funcţie de ocupaţie: Angajaţi: 56 Antreprenori: 2 Ocupat în gospodărie: 173 Pensionar: 126 Fără ocupaţie: 81 Distribuţia în funcţie de educaţie: Fără educaţie: 28 Studii primare: 267 Studii medii: 129 Studii superioare: 8 Distribuţia în funcţie de mărimea gospodăriei: O persoană: 36 2-4 persoane: 245 5-9 persoane: 139 Peste 10 persoane: 17 Distribuţia pe etnii: Români: 107 Maghiari: 173 Romi: 160 Distribuţia în funcţie de venitul lunar declarat/gospodărie: Sub 700 lei: 246 Între 701 – 1600 lei: 121 Peste 1600 lei: 14 Rezultatele cercetării

10

Problemele comunei în percepția localnicilor Aproape toţi subiecţii au semnalat existenţa unor probleme la nivelul comunei. Doar 25 dintre ei nu au menţionat probleme sau nu au răspuns la întrebarea referitoare la ele. Sunt peste 1200 de probleme semnalate de respondenţi. Cele mai importante probleme percepute de localnici sunt, în ordinea frecvenţei de apariţie: - lipsa locurilor de muncă, - neasfaltarea completă a drumurilor din comună, - apa potabilă. Alte probleme enumerate de subiecți: sărăcia, lipsa canalizării, lipsa electricității, probleme legate de proprietatea funciară, de romi, de serviciile medicale sau de insalubritate. Se constată diferențe semnificative în percepția problemelor comunei în funcție de etnia subiecților. Romii sunt și cei care enumeră cele mai multe probleme.

Figura 1. Percepţia problemelor comunei în funcţie de etnie La români problemele comunei sunt (în ordinea celor mai frecvent apărute):

- lipsa locurilor de muncă, - drumurile neasfaltate, - sărăcia, - lipsa canalizării,

11

- probleme cu apa potabilă, - servicii medicale deficitare. Specific românilor este faptul că amintesc și despre problema lipsei gazului în comună.

Figura 2. Percepţia problemelor comunei în cazul românilor La maghiari problemele comunei sunt (în ordinea celor mai frecvent apărute): - lipsa locurilor de muncă, - probleme cu apa potabilă, - drumurile neasfaltate, - romii, - insalubritatea, - autoritățile incompetente, - sărăcia, - furturile, - lipsa canalizării, - servicii medicale deficitare. Specific maghiarilor este faptul că amintesc printre problemele comunei prezența romilor. Problema romilor este asociată, de obicei, problemei furturilor. Maghiarii mai par deranjați de insalubritatea comunei: mizeria, gunoiul este aruncat la fabrica de cărămidă, mizeria de pe pârâu; grupurile sanitare, haznalele de la grajduri se varsă în pârâu, izlazuri necurățate și de autoritățile incompetente: neimplicare din partea autorităților locale, nu se ia nicio măsură la nivel local, nu se face nimic ce a promis, primarul este o problemă a comunei noastre.

12

Figura 3. Percepţia problemelor comunei în cazul maghiarilor

La romi problemele comunei sunt (în ordinea celor mai frecvent apărute):

- lipsa locurilor de muncă, - drumurile neasfaltate, - probleme cu apa potabilă, - sărăcia, - lipsa curentului electric, - probleme legate de proprietatea funciară și locuința, - probleme legate de poliție, - lipsa canalizării. Specific romilor este faptul că au probleme legate de curentul electric. Casele lor nu sunt racordate la rețeaua comunei. Apoi au probleme legate de proprietate: noi romii nu avem terenuri agricole, nici pădure; nu sunt intabulate casele, nu ni se fac acte de proprietate. Tot specifică lor este problema legată de violența organelor de poliție și strâns legată de aceasta este probleme lemnelor pentru încălzire: poliţia se poartă urât, ne bate, nu putem să ne aducem o cracă de lemn; poliția ne bate fără motiv; poliția este violentă cu oamenii nevinovați;poliția nu stă de vorbă cu noi, dacă avem nevoie de ajutor; poliția din sat îi terorizează pe persoanele de etnie romă, nu putem aduce lemne că ne bate, ne dă amenzi; composesoratul nu ne dă bonuri pentru a ne asigura lemne pe timp de iarnă; dacă iei o creangă din pădure te bate; cu lemnele sunt probleme, nu lasă oamenii să ia crengi de pe jos.

13

Figura 4. Percepţia problemelor comunei în cazul românilor Problemele care ar trebui rezolvate cu prioritate în percepția respondenților Prima problemă semnalată, cea care ar trebui să fie rezolvată urgent este (în ordinea celor mai frecvent apărute): - lipsa locurilor de muncă, - infrastructura, - apa, - electricitatea, - serviciile medicale.

Se constată diferențe semnificative în percepția priorităților comunei în funcție de etnia subiecților. Românii consideră mai degrabă prioritare infrastructura și serviciile medicale, maghiarii – apa, iar romii – electricitatea.

14

Figura 5. Percepţia problemelor prioritare în funcţie de etnia respondenţilor Românii consideră prioritare (în ordinea celor mai frecvent apărute): infrastructura, locurile de muncă și serviciile medicale; maghiarii: locurile de muncă, apa și infrastructura, iar romii: locurile de muncă, electricitatea, infrastructura, apa și poliția. Romii par să aibă mai multe probleme prioritare, unele dintre ele specifice comunității lor: lipsa electricității și conflictele cu poliția.

15

Figura 6. Detalierea problemelor considerate prioritare pe grupuri etnice Prioritățile legate de infrastructură sunt descrise astfel: podul trebuie reparat, să repare drumul, să se asfalteze, să existe canalizare; cele legate de apă: vine apă mizerabilă la robinet, nu ne place apa care a fost racordată, are un gust rău; trebuie să mergem la un izvor din sus ca să bem, are un miros neplăcut şi o culoare, este tulbure; apa potabilă o zi vine, 2 nu; nu avem racordare la apa; dacă vă arăt ce apă bem, am ajuns în spital din cauza asta; are un miros de nici măcar baie nu putem face cu apa aia, mergem 500 persoane la o fântână - am stat zile în șir la fântâna aia la rând; iar cele legate de serviciile medicale: lipsa medicamentelor, cozi mari la dispensar, dispensarul să fie reabilitat, nu avem farmacie, medicul de familie nu are timp pentru toți- să mai aducă un medic, doctor care să locuiască aici, noaptea dacă ai probleme; dispensarul este deplorabil, nu sunt condiții, doctorul de familie vine doar o dată pe săptămână. Dacă le ceri respondenților enumerarea a două probleme prioritare ale comunei lor, cea de-a doua este la majoritatea dintre ei (și mai ales la etnicii maghiari și romi) problema apei potabile. Sunt mulțumiți de existența rețelei de apă, dar foarte nemulțumiți de calitatea apei din rețea. Pentru români a doua problemă importantă pare să fie lipsa canalizării, pentru romi, din nou, mai multe sunt problemele importante: pe lângă apa potabilă, lipsa locurilor de muncă, drumurile proaste și lipsa iluminatului privat și public. Care sunt cauzele problemelor din comună în percepția locuitorilor

16

17% dintre respondenți nu au oferit un răspuns legat de cauzele problemelor din comuna în care trăiesc iar 11% au declarat că nu cunosc cauzele problemelor (cei mai mulți dintre cei care nu știu cauze fac parte din etnia romă).

Majoritatea celor care au oferit un răspuns atribuie cauzele problemelor managementului defectuos, instituțiilor locale sau statului. Abia apoi apar în ordine dezinteresul comunitar, sărăcia și lipsa proiectelor și a fondurilor.

Figura 7. Cauzele problemelor în viziunea respondenţilor Vinovat pentru problemele comunei este, în viziunea majorității respondenților primarul sau Primăria: primarul preferă să stea în birou în loc să vadă ce este de făcut, primarul nu face nimic, primarul nu-si da interesul, ar trebui luate măsuri de la primărie, dar nimeni nu face nimic, aici merge după Primărie, totul pornește de la el, dacă s-ar zbate și el puțin... Li se reproșează dezinteresul, neimplicarea, proasta organizare sau chiar corupția: nu se folosesc banii publici în folosul comunității, se ocupă de afacerile private. Mai sunt amintite ca și purtătoare de vină Consiliul Local, Poliția sau autoritățile județene atunci când nu sunt reunite sub sintagme mai generale de tipul ”conducerea” sau ”autoritățile”: neimplicarea autorităților locale, cei din conducere nu fac nimic, cei care ne conduc sunt de vină, lipsa conducerii responsabile, din cauza autorităților care nu se implică. Sunt considerate vinovate apoi autoritățile naționale – ”statul”: în primul rând Guvernul, dar și Parlamentul sau chiar Președintele țării: statul nu oferă locuri de muncă, familiile de romi nu sunt ajutați de stat, cei cu familii mari care au 7-8 copii; statul nu ne ajută cu nimic, fiecare își vede de interesul lor personal;

17

politica țării nu funcționează, nivelul scăzut de trai cred că vine de la Guvern,lipsa de implicare a Guvernului, din cauza celor de sus, președintele;statul român e vinovat că nu aplică legea;la nivel de țară nu se administrează corect banii publici,Parlamentul este de vină, de la Președintele țării, că el nu face nimic.

Statul este vinovat mai ales în viziunea românilor și a romilor, foarte puțini maghiari împrăștie vina în afara comunității. Iar dezinteresul comunitar apare ca o cauză mai ales la români și maghiari, nu la romi: dezinteres din partea cetățenilor, oamenii sunt de vină, pentru că nu-i pasă nimănui. Care sunt aspectele pozitive ale comunei în percepţia locuitorilor ei 22% dintre subiecţi nu au răspuns la această întrebare iar alţi 35% au răspuns că nu există lucruri bune în comuna lor. Aceasta înseamnă că mai mult de jumătate dintre respondenți nu au putut sau nu au vrut să enumere părțile frumoase ale rezidenței în comuna Racoș. Romii sunt cei care, mai degrabă, nu găsesc aspecte pozitive în comuna în care trăiesc. Dacă instituțiile locale au fost cele vinovate pentru problemele comunei, tot ele par să fie și cele mai lăudate. Dar este vorba despre alte instituții locale decât Primăria sau Consiliul Local chiar dacă mai sunt și câteva voci care laudă activitatea sau atitudinea Primarului sau Poliției. Instituțiile locale enumerate ca fiind aspectele pozitive ale comunei nu sunt cele administrative ci mai degrabă cele de învățământ, culturale sau spirituale. Sunt lăudate școala și oamenii care activează în ea, grădinița sau biblioteca: avem o profesoară care se ocupă cu copiii la dansuri, când e o sărbătoare şi ea organizează cu copiii câte ceva;biblioteca pentru copii e deschisă și în vacanță și lucrează cu ei foarte bine. Sunt amintite avantajele de a avea un Cămin Cultural renovat și activitățile care se desfășoară acolo: situația Căminului Cultural, Căminul Cultural oferă spațiu fără niciun fel de costuri pentru înmormântări, reabilitarea Căminului Cultural Mateiaș, echipa de dans a comunei, corul pentru reformați. Este apreciată de asemenea existența, dar și aspectul Bisericii: avem o biserică foarte frumoasă, pusă la punct. Mai sunt enumerate apoi, ca aspecte pozitive, asfaltarea drumurilor din comună, climatul social liniștit și serviciile medicale. Mai sunt amintite existența rețelei de apă și activitatea Poliției. Unele elemente apar enumerate și la probleme ale comunei și la aspecte pozitive. De fapt nu există contradicții; sunt criticate anumite aspecte ale unui element și lăudate altele. De exemplu: este lăudată existența asfaltării în comună, dar este reproșat faptul că nu toate drumurile comunei sunt asfaltate; este lăudată existența cabinetului medical în comună, dar sunt reproșate orarul sau dotarea cabinetului; este lăudată introducerea rețelei de apă dar este reproșată calitatea apei de la robinete; activitatea poliției este lăudată de maghiari și foarte criticată de romi etc.

18

Există din nou diferențe semnificative în percepția aspectelor pozitive ale comunei în funcție de etnia respondenților. Românii apreciază mai degrabă climatul social liniștit al satului și rețeaua de apă, maghiarii mai degrabă asfaltarea drumurilor, activitatea Poliției și chiar aspectul comunei, iar romii apreciază serviciile medicale.

Figura 8. Percepţia asupra aspectelor pozitive ale comunei

Climatul social liniștit este exprimat cam așa: înțelegere, pace cu vecinii, e linişte,

nu sunt conflicte, e un sat liniștit, nu te deranjează nimeni. Este apreciat faptul că

Poliția a reușit să rezolve ”problema romilor”.

Cum cred locuitorii că se va dezvolta comuna lor în următorii 5 ani Jumătate dintre cei chestionați nu vorbesc despre dezvoltarea comunei: 18% nu au răspuns la întrebare, 10% au răspuns că nu știu cum se va dezvolta, iar 21% au susținut nedezvoltarea comunei în următorii 5 ani. Cei mai mulți dintre cei care au răspuns că nu va fi dezvoltare sunt cei care au susținut că nu există aspecte pozitive în cadrul comunei lor. Majoritatea celor care au răspuns la întrebarea legată de dezvoltarea comunei au apreciat că aceasta se poate dezvolta numai cu implicarea autorităților. Sunt amintite de la autorități locale – în special primarul și Primăria, la autorități naționale – în special Guvernul, dar și Președintele țării. Nu există diferențe foarte mari între răspunsurile subiecților în funcție de

19

etnia lor. Românii vorbesc mai mult despre varianta dezvoltării prin crearea de locuri de muncă, iar maghiarii de cea prin turism. Maghiarii și romii amintesc mai mult și varianta atragerii de fonduri. Alte variante amintite de dezvoltare a comunei sunt prin agricultură, investiții în infrastructură, proiecte pentru romi sau redeschiderea carierelor de piatră.

Figura 9. Viziunea cetăţenilor asupra dezvoltării comunei Analiza focus-grupurilor

În luna decembrie 2014 au fost realizate două focus-grupuri în comuna Racoş: unul cu autorităţi locale şi celălalt cu reprezentanţi ai cetăţenilor care, de-a lungul derulării anchetei în gospodării, şi-au exprimat disponibilitatea de a participa la acest tip de interviu.

Scopul realizării a fost dublu: pe de o parte, am urmărit restituirea rezultatelor anchetei de teren către autorităţile locale şi către reprezentanţi ai cetăţenilor care dovedesc a avea spirit civic, fiind interesaţi de problemele comunei şi de rezolvarea lor; pe de altă parte, am dorit să aprofundăm rezultatele anchetei, să vedem părerea liderilor locali şi a reprezentanţilor cetăţenilor despre probleme şi soluţii şi, de aici, să identificăm idei interesante şi viabile pentru intervenţia comunitară.

20

Principalele probleme ale comunei În cadrul celor două focusuri, cele mai frecvent invocate probleme ale

comunităţii sunt:

Furturile

Lipsa locurilor e muncă

Problema proprietăţilor

Sărăcia

Alte probleme evidenţiate de focusuri: abuzuri ale poliţiei (apar în declaraţiile etnicilor romi), starea drumurilor şi şanţurilor, lipsa educaţiei cetăţenilor şi mentalitatea conservatoare, lipsa canalizării, lipsa respectului şi probleme în agricultură.

Tabelul 1. Ilustrarea problemelor invocate în focusuri Problema Percepţia autorităţilor Percepţia cetăţenilor

Furturi Se face referire la furturile de masă lemn din pădurile composesoratului, la furtul de electricitate în zonele locuite de romi şi la furturile de pe proprietăţile agricole (grădini, terenuri cultivate). Vinovaţii de aceste infracţiuni sunt consideraţi etncii romi. Părerile sunt împărţite în ceea ce priveşte furturile de masă lemnoasă din pădurile composesoratului. Unii lideri, în special reprezentata composesoratului, susţin că problema este actuală şi gravă. Reprezentantul romilor, primarul şi şeful

Cu rromii, sincer, părerea mea personală, cât și a composeratului, ne confruntăm zi de zi cu domnul şef de post Ciucu prin telefon, noaptea pe stradă la furturi mase lemnoase... Nu se poate cu poliția, cu pădurarii nicicum nu poți să faci față când intră în fond forestier 5-6 și atâția căruțe cu câinii, cu toți, ia biciul și dă peste pădurari, ceva extraordinar. în ultimii 2-3 ani nu ne mai confruntăm cu problema asta, deci așa cazuri izolate. Eu zic că nu sunt problemele ce zice doamna, de genu` ... a mai fost înainte. Acuma dacă mai merge oamenii după o cracă e normal, că de ani de zile de când stau pe aici tot mereu se duceau după o cracă, trebe` să facă cu ceva focul, vă dați seama... Cândva așa a fost cum a zis și doamna, da` de atunci ei au

Acum tineretul normal că

intră în grădina mea, când

locuri de muncă nu sunt,

omul care nu are cu ce trăi

și nu are ce pune pe masă

este obligat de copilașul

care plânge. Poate nu este

bine, nu este frumos, dar a

fost obligat să se ducă. Alții

merg din pasiune, din

obișnuință.

Acum tineretul normal că

intră în grădina mea, când

locuri de muncă nu sunt,

omul care nu are cu ce trăi

și nu are ce pune pe masă

este obligat de copilașul

care plânge. Poate nu este

bine, nu este frumos, dar a

fost obligat să se ducă. Alții

merg din pasiune, din

obișnuință.

21

de post susţin că furturile s-au redus semnificativ în ultimii ani, în urma măsurilor luate de instituţiile locale.

angajat paznici (Composesoratul) în afară de pădurari, poliția a fost suplimentată din Brașov cu mai mulți lucrători. Ciucu Daniel: Una dintre probleme ridicate de rromi, electricitatea. Au electricitate toți. Problema acolo e alta, că se fură electricitate. Am făcut constatări, n constatări, de furt de energie electrică împreună cu lucrători de la Electrica și cu alte forțe de Poliție. Rezultate zero. Dosar penal, nu prezintă pericol social, amendă administrativă pe care n-a platit-o nimeni și fură în continuare. Nu se întâmplă nimic.

Lipsa locurilor de muncă Autorităţile pun lipsa locurilor de muncă pe seama închiderii carierelor de piatră unde lucra o mare parte a populaţiei active din comună în perioada comunistă şi pe lipsa de dezvoltare a agriculturii. Etnicii romi invocă frecvent lipsa locurilor de muncă şi a surselor de venit pentru familiile lor. În opinia lor, lipsa locurilor de muncă pentru tineri determină creşterea

Tinerii nu prea pleacă, mai mult rămân pe aici. Eu zic că nu prea au ce să facă în localitatea noastră, înțelegeți ... că nu prea au posibilități să plece. Vă dați seama că n-au apartamente sau locuințe în orașele mari, trebuie să plătească chiria și cu problemele astea rămân în localitate. Eu așa zic. Foarte multă lume nu pleacă, în ultima vreme rromii mai pleacă în Spania și în Italia, în Germania, da´... Cel mai greu că ne luptăm în fiecare zi cu problemele de locuri de muncă și sărăcia ce este la ... deci, asta e cea mai mare problemă. Aici cândva au funcționat carierele, unde erau 800 de persoane care au lucrat pe timpuri (vorbesc

Nu sunt locuri de muncă.

Nu avem din ce trăi, ne

descurcăm mai greu

...lipsa locurilor de muncă,

din cauza aceasta tineretul își

strică comportamentul

Am fost la Brașov și am fost refuzat pentru că nu am calificare, am făcut acum cursuri de calificare, mi s-a promis ceva de muncă, am depus cv-uri și nu suna nimeni.

22

infracţionalităţii. de regimul trecut). În democrație nu s-a mai lucrat. Eu zic că de douăzeci și ceva de ani nu se mai lucrază și oamenii au fost obișnuiți să meargă la servici, vă dați seama, și în ultima vreme n-au unde să meargă, agricultură nu prea au făcut că dacă erau carierele, mai bine se duceau la cariere, decât să se ocupe de agricultură și agricultura eu zic că e foarte rămasă în urmă.

Problema proprietăţilor Aici am identificat trei dimensiuni ale problemei: nu este finalizat procesul de acordare a titlurilor de proprietate, multe terenuri nu sunt intabulate şi etncii romi sunt acuzaţi că utilizezază ilegal proprietăţi care nu sunt ale lor.

3 ha și 78 arii de care nu pot să mă folosesc. Am avut o livadă de 1 ha și ceva, restul fânețe, arabil...ma rog, după moștenire, după părinți. Na doamnă dragă, noi din 2000 nu putem să folosim. Pe 2 parcele au construit case fară să ne anunțe, în livadă țin animalele. Nici la terenurile agricole nu s-a dat titluri. S-au blocat titlurile de un an jumate de când sunt aici. Tot mereu aici am avut problema asta mare când am vrut să facem proiect, n-am avut actele în regulă, înțelegeți?

Majoritatea romilor nu au întabulat casele și asta ar trebui să se facă cât mai repede. Romii s-au înmulțit mai mult ca alții și de aceea au avut nevoie să construiască acolo. Majoritatea sunt fără acte. Și eu am construit pe un teren cumpărat de la doi cetățeni, pe contract de mână.

Sărăcia Sărăcia în comună este invocată ca problemă serioasă şi este văzută

Populația e săracă, înțelegeți?

Lipsa banilor este o

problemă, sunt familii cu

foarte mulți copii care au

lipsuri

Cea mai mare problemă este

23

fie ca parte a situaţiei la nivel naţional, fie ca o consecinţă a lipsei locurilor de muncă la nivel local, în special în cazul familiilor cu mulţi copii.

sărăcia, deși știu că este o

problemă națională, sărăcia

a atins o cotă foarte ridicată,

mai ales pentru tinerii care s-

au căsătorit, vor să facă

copiii, nu au serviciu, nu au

de unde câștiga o pâine,

trebuie să meargă prin

străinătate, acolo nu găsesc,

vin acasă iarăși.

Soluţii pentru dezvoltarea comunei În cadrul celor două focusuri s-au propus următoarele soluţii:

Crearea unei cantine la şcoala

Crearea de locuri de muncă

Dezvoltarea agriculturii

Primirea de ajutoare (pentru copii)

Promovarea resurselor locale

Tabelul 2. Ilustrarea soluţiilor propuse în focusuri Soluţia Percepţia asupra soluţiei de

dezvoltare Cantina la şcoală Să îi atragem la școală pe copiii, să găsească

ceva frumos aici, să vină cu plăcere, eu cred că ar fi bine să se facă o cantină a școlii pentru că și din rândul maghiarilor sunt copiii săraci, acolo să aibă posibilitatea copiii să primească o masă, în perioadă iernii să primească o pereche de ghete, un fâș, să îl ajuți cumva. Eu cunosc o familie, are șapte copii, toți de școală, am fost cu cercetarea la ei și au ieșit toți copiii desculți, cu papucii rupți, dezbrăcați și mi-au spus că i-ar trimite la școală dar că nu au cu ce să îi încalțe. Copiii dacă ar fi îmbrăcați, hrăniți, i-ai atrage. O microcantină ar fi de milioane. Faceți autorizație că aș fi de acord să dau și eu, fiecare cum putem.

Locuri de muncă Am dori, dacă ar fi posibilitate, să se

24

deschidă locuri de muncă pentru tinerii

noștri.

Agricultură Dacă și statul s-ar implica și ar începe să-și fabrice tractoare să avem bani necesari să cumpărăm câte un tractor mic, pentru nevoi... Foarte mulți s-ar apuca de agricultură, dar cu cai, cu bivolii cum să începem o agricultură lăsată la anii ´40-´50 în anul 2014. Nu se poate. Statul ar trebui, începând de sus, să apuce și să ajute câtuși de puțin agricultura, că dacă ești șomer să ai posibilitate să cumperi ceva pe rate sau mă rog, nu știu sunt soluții mii și mii cu care poate să ajute un cetățean să se apuce de agricultură.

Ajutoare (pentru copii) în educație, să primim mai multe ajutoare, de peste tot și materiale pentru că nu avem nici bănci, nici scaune, nici materiale cu ce să lucrăm. Vine copilul de etnie romă, care nu are bani de mâncare, de unde să aducă hârtie colorată, creioane, caiete și atunci punem noi din buzunar.

Promovarea resurselor locale

Avem carierele, peisajul este foarte

frumos, totuși ar trebui promovate

Alte aspecte relevante pentru viaţa şi dezvoltarea comunităţii identificate în focusuri: Cele mai valorizate resurse ale comunei sunt resursele naturale: carierele,

castelul, împrejurimile. Asta îmi place mie cel mai mult la Racoș: împrejurimile

localității, foarte multe puncte turistice. Deci, cred că este una dintre cele mai bogate

comune în puncte turistice din județul nostru. Deci, avem coloanele de bazalt, Vulcanul

stins, lacul, o peșteră (Peștera Hoților), obiective istorice. Se fac tabere de arheologie în

fiecare an la noi în Racoș, pe Tipia Ormeniș se fac săpături ... deci avem potențial turistic

ridicat.

Ne-am propus să dezvoltăm un geoparc, aici în zonă, împreună cu Primăria Racoș care este și membru fondator al asociației noastre.

Spiritul civic, implicarea şi iniţativa cetăţenilor sunt foarte reduse. Nimeni nu

se implică, nu ridică un deget, așteptăm să ne dea; dacă nu a fost nicio acțiune, unde să

ne implicăm?

25

Nu vine nimeni cu inițiativa; am fost implicați în multe proiecte, care au ținut o lună,

două, maxim trei și la revedere.

Relaţiile interetnice sunt percepute ca bune în prezent. Așa cum sunt și în alte

părți, într-o pădure sunt și uscături și lemne verzi, nu putem să spunem că este perfect.

Mai sunt cazuri, dar sunt trecătoare.

Peste tot sunt divergențe, a fost și mai rău, dar acuma a început să fie bine.

Există păreri controversate pe problema ajutoarelor sociale. Pe de o parte,

se consideră că ele sunt esenţiale pentru supravieţuirea categoriilor sociale

foarte sărace. Pe de altă parte, se susţine dependenţa de ele şi faptul că

încurajează pasivitatea şi sărăcia.

26

III PROPUNERI DE PROIECTE ȘI DIRECTII DE ACTIUNE

În urma analizei tuturor datelor obținute în cadrul acestui proces au fost identificate o serie de propuneri de proiecte si direcții de acțiune care reflect atât dorința cetățenilor, cât și interesul administrației locale și a celor care activează în zona economic și turism, precum și a ONG-urilor din localitate și din regiune.

Principalele obiective ale Planului de Acțiune locală: ® Asigurarea accesului la infrastructura (apa, electricitate, căi de transport) a populatiei si a consumatorilor economici; ® Optimizarea sistemului de sanatate local; ® Asigurarea conditiilor pentru crearea unor activități rentabile în zootehnie și agricultură; ® Susținerea sectorului turistic de agrement în special; ® Construcția de edificii sociale pentru copii si batrani; ® Combaterea excluderii si dezechilibrelor sociale prin crearea de noi oportunități investiționale. ® Atragerea de investiții interne/externe prin parteneriat, concesionare sau alte forme legale, cu suprafețe de teren aflate în domeniul public/privat al comunei, pentru a crea cât mai multe locuri de muncă.

Direcții de acțiune: 1. Combaterea sărăciei și creșterea capacității comunității de a atrage investiții în zona Racoș a) Crearea de parteneriate între autoritatea locala, investitori și ONG-uri pentru creșterea nivelului de trai al locuitorilor și pregatirea forței de muncă locală - inițierea unui program de ajutorare a comunității rroma si neroma pe modelul ”Dar din dar” în următorii 2 ani - reducerea abandonului școlar prin realizarea unei cantine școlare și a unui program de tip ”școală după școală” pentru copiii care au nevoie de sprijin pentru absolvirea învățământului obligatoriu de 8 clase - instituirea de programe care să determine părinții să-și trimită copiii la gradiniță și la școală - identificarea oportunităților oferite de programele comunitare pentru redresarea economică a zonei prin reinvestirea în agricultură și pentru dezvoltarea activităților turistice

27

b) Promovarea resurselor locale - realizarea unui Centru de Informare Turistică pentru promovarea resurselor natural - realizarea de investiții în infrastructura de turism din zonă – pensiuni, tabară penbtru copii, etc - reabilitarea Castelului din Racoș și reintroducerea lui în circuitul touristic - promovarea meșteșugurilor tradiționale din Racoș și crerea de microîntreprinderi familiale pentru comercializarea produselor 2. Dezvoltarea comunei – elemente de infrastructură socială, proprietate a) identificarea de soluții și resurse financiare pentru asigurarea accesului la energie electric pentru toți locuitorii comunei b) rezolvarea problemelor de cadastru și proprietate pentru familiile care locuiesc în cartierele roma din comună c)identificarea de resurse financiare locale și din fonduri europene pentru realizarea unui centru comunitar care să inglobeze facilități pentru asigurarea accesului la apă caldă pentru cetățeni (dușuri, mașini de spălat, etc)

PROPUNERI DE PROIECTE 1. Implementarea programului ”Dar din dar” cu vaci de lapte în comuna Racoș. 2. Realizarea unui centru de informare turistica in comuna Racos. 3. Realizarea unui proiect de economie socială pentru valorificarea traditiei si mestesugurilor din zona Racos 4. Reabilitarea Castelului Racos 5. Crearea unui Centru Comunitar in comuna Racoș 6. Achiziționarea de utilaje necesare deszapezirii si transportului lemnelor pentru foc de catre Primaria comunei Racos 7. Reabilitarea dispensarului medical comunal CONCLUZII Realizarea direcțiilor de acțiune pe termen scurt a luat în calcul atât datele obținute în cadrul cercetării realizate, în cadrul focus-grupurilor, a întâlnirilor pentru realizarea Planului de Acțiune Locală cu realizarea analizei SWOT in cadrul a 4 intalniri de pregatire a planului de actiune locala. Acestea au fost incluse in format de Plan de actiune locala care a fost dezbatut in data de 30 iulie 2015, dată la care a fost prezentat și în ședință public a Consiliului Local Racoș.

28

Față de prezentarea realizată s-a facut propunerea ca acest plan de acțiune, în partea de directii de acțiune, să fie reanalizate la finalul fiecărui an, respectiv 2015 si 2016 și să se completeze în funcție de realizările punctuale.