Ministerul Culturii şi Turismului al Republicii Moldova Colegiul de Arte or. Soroca

Catedra ,,Instrumente aerofone”

Adnotarea lucrăriipentru examenul de absolvire

Muzică:Alexandru Condrea

A elevului: Cobîlaş Ilie Grupa 431

Profesorul : Mocanu Ion

Soroca 2008,,Pe plai Moldav”

Autor : A. Condrea

A. Condrea născut în anul 1933 , raionul Floreşti. A fost încadrat în orchestra militară ca copil de trupă. Studii: Şcoala de muzică ,,Şt. Neaga” , Conservatorul de Stat în numele lui ,,G. Muzicescu” . După absolvirea conservatorului lucrează ca profesor de trombon şi tubă în Slobozia. La sfîrşitul anilor 60 activează la Chişinău ca profesor de tubă , trombon, dirijare şi îndeplineşte funcţia de şef catedră la Şcoala de Muzică ,,Şt. Neaga”. Paralel lucrează în calitate de interpret în orchestra radio- televiziunii moldoveneşti.

În prezent este pensionar , dar continuie activitatea sa de profesor la Colegiul muzical ,,Şt. Neaga”, conduce orchetra de fanfară de la Internatul Nr.2 din or. Chişinău.

Pe parcursul activităţii sale crează şi face aranjamente la un şir de piese muzicale şi marşuri. Pentru activitatea sa rodnică în domeniul muzicii a fost destins cu meritul ,,Maiestru în arte”.

Această lucrare face parte din genul muzical marş. Din limba latină marche se traduce mers. Un gen muzical la fel de vechi ca şi imnul. Rolul lui a fost dintotdeauna coordonarea mişcărilor unor mase de oameni . În Grecia antică , marşul marca , în tragedii, întrarea şi ieşirea corurilor , acompaniate de instrumente aerofone denumite aulos. Ca piesă de sine stătătoare a fost întrodus în diferite spectacole din secolul al XVI – lea sau în suitele preclasice. Caracteristicile melodice şi ritmice , redate în măsură binară (4/4, 2/4, sau rar în 6/8) au constituit elementul principal , pentru a mobiliza masele de oameni, pentru a le insufla buna dispoziţie sau a le coordona mersul.

Există unele specii de marşuri care se cîntă la anumite ocazii: de întîmpinare, triumfal, nupţial , sportiv, funebru. Marşul este un gen larg utilizat de compozitori. Din muzica calsică au rămas piese – model ale genului. De exemplu : Marşul militar de Franz Schubert , Marşul nupţial de Felix Mendelssohn-Bartholdy (din muzica la spectacolul Visul unei

nopţi de vară), sau cel din opera Lohengrin de Richard Wagner, Marşul triumfal din opera Aida de Giuseppe Verdi şi altele.

Marşul are formă tripartită compusă , preluînd de la menuet folosirea , în partea mediană , a trio-ului ca element de contrast faţă de expunerea iniţială , după care se reia marşul de la început , conturîndu-se astfel forma:

A B A marş trio marş

Analiza desfăşurată a lucrării

Se deschide lucrarea cu o mică întroducere din 4 măsuri. Întroducerea reprezintă o linie melodică bineconturată , care este expusă de Clarinetul I-II , Trompeta I-II, Tenorul I, celelalte voci din orchestră îndeplinesc funcţia de acompaniament armonic.

Întroducerea este scrisă în tonalitatea de bază a lucrării Es dur şi este interpretată cu nuanţa dinamică ( ).

I Parte

Partea întîi a lucrării are forma tripartită simplă, fiecare parte a ei reprezintă o construcţie sub formă de perioadă. Perioada I , II este repetată de două ori.

I Parte , I perioadă

Prima perioadă este o construcţie pătrată ,care este divizată în două propoziţii a cîte 8 măsuri fiecare. În total perioada conţine 16 măsuri. La baza acestor două propoziţii stă aceeaşi temă , care este expusă în propoziţia a doua variaţional.

În temă întîlnim frecvent acelaşi motiv cromatic cu desenul ritmic punctat , ceea ce este caracteristic acestui gen de muzică.

Spre exemplu:____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Linia melodică începe cu trisonul tonicii din anacruză şi este expusă de următoarele instrumente din orchestră: Clarinetul I, II (în terţă şi în unison), Cornetul I, II, fiind următoarea:

_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Tenorul I şi Baritonul expun o temă cu caracter secundar, îmbogăţind factura armonică a lucrării fiind următoarea:

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________________________

Celelalte voci din orchestră îndeplinesc funcţia de acompaniament. Desenul ritmic în partiţia Cornului I, II , Trombonul I, II, Althornul I,II , Tenorul II

24

Desenul ritmic în partiţia basului , Trombonului III şi tobei mici

24

În propoziţia a doua factura orchestrală rămîne aceeaşi. Modificării îi este supusă tema, fiind următoarea:

__________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Analiza modo-tonală

Această construcţie muzicală este scrisă în tonalitatea Es dur , dar propoziţia a doua începe în c-moll , doar la finele acestei perioade se reîntoarce tonalitatea de bază – Es dur. Deci , este o perioadă modulatorie.

Prima propoziţie începe cu nuanţa dinamică ( mf) , iar în a doua jumătate a propoziţiei a doua sonoritatea creşte (f).

Partea I, perioada a doua

A doua perioadă este o construcţie pătrată care este divizată în două propoziţii simetrice a cîte 8 măsuri fiecare. În total această perioadă conţine 16 măsuri. Tematic propoziţiile sunt omogene. Deasemenea şi factura orchestrală este aceeaşi în ambele propoziţii. Între prima perioadă şi cea de-a a doua există o mică legătură, care reprezintă o trecere melodică ascendentă de la ,,fa” spre ,,si”. Linia melodică a temei este o mişcare descendentă, desenul ritmic bazat pe ritmul punctat ( ). În prima frază tema este expusă de:Tenorul I,II, Trombon, Bariton, Bas, fiind următoarea:

_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Celelalte voci din orchestră îndeplinesc funcţia de acompaniament, desenul ritmic fiind 24

Fraza a doua este preluată de Clarinetul I,II, Cornetul I,II, fiind următoarea:

_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Cornetul I,II, Trombonul I,II, Tenorul I execută pedalizare.Celelalte voci din orchestră îndeplinesc funcţia de acompaniament.

Aceeaşi factură orchestrală este utilizată în propoziţia a doua , care este identică cu propoziţia întîi, doar numai cadenţele sunt diferite.

Analiza modo-tonală

Această perioada este scrisă în tonalitatea Es dur , modulaţii nu sunt depistate , deaceia perioada poate fi numită monotonală. Prima propoziţie finisează în semicadenţă autentică ( în dominantă) , iar a doua propoziţie în cadenţă perfectă (în tonică).

Nuanţele dinamice

Începe perioada a doua cu ( ff ) spre sfîrşitul primei fraze , intensitatea sunetului diminuiază > mf, iar în fraza a doua observăm creşterea intensităţii sunetului mf < ff, pregătind , astfel propoziţia a doua unde tema este expusă de patru grupe de instrumente,în unison la (ff) spre sfîrşitul frazei , propoziţia II intensitatea sunetului diminuiază > mf şi din nou în fraza a doua avem creşterea treptată a intensităţii sunetului , datorită secvenţelor.

În continuare urmează repriza statică , repetarea primei perioade , în care sunt efectuate modificări neesenţiale pe parcursul perioadei şi în cadenţă. Tonalitatea de bază rămîne aceeaşi Es dur.

Partea a II (trio)

În cadrul unor piese instrumentale sau orchestrale: menuet , scherzo, vals, marş, partea mediană poartă denumirea de trio. Această parte componentă a unei lucrări întroducea un contrast izbitor din mai multe puncte de vedere: tonalitatea , factura orchestrală , factura armonică, linia melodică a temei , structura etc.

În lucrarea dată trioul face un contrast evident cu partea anterioară.

Această parte a lucrării reprezintă o perioadă pătrată , simetrică, care este divizată în două propoziţii tematic omogene a cîte 16 măsuri fiecare. În total perioada cuprinde 32 măsuri.

Începe trioul cu o mică întroducere din două măsuri, care dă tonul tonalităţii As- dur. Această întroducere este bazată pe un motiv- semnal sub formă de acorduri, cu ritmul punctat şi apogiatură scurtă. Aceste nuanţe de expresii muzicale atribuie muzicii un caracter festiv , de sărbătoare.

În continuare răsună tema de bază a trioului , care expune o linie melodică fluidă cu sărituri în ascendenţă succedate de mişcări în direcţia opusă săriturii. Deasemenea este variat desenul ritmic al temei: reţineri ritmice, trioletul, sincopă, ritm punctat, accenţi ritmici pe timpul slab al tactului. Tema este expusă de următoarele instrumente: Trombonul I,II, Tenorul I, Bariton, fiind următoarea :

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Clarinetele interpretează pasagii melodice care poartă denumirea de replică, complectînd factura armonică în timpul cînd în temă avem pedalii.

Funcţia de acompaniament i se atribuie următoarelor instrumente: Cornul I,II , Athornul I,II, Tenorul II, care îndeplinesc următorul desen ritmic :

___________________________________________________

Basul şi instrumentele de percuţie efectuiază următorul desen ritmic :____________________________

În propoziţia a doua linia melodică a temei este repetată identic , dar sunt efectuate modificări în factura orchestrală. Tema este expusă de următoarele instrumente din orchestră: Clarinetul I,II ( în terţă) , Trompeta I,II (în terţă) , Cornul I, II , iar Cornul II , Tenorul I, Baritonul expun tema variaţional , formînd paralel cu tema de bază o temă secundară, care conţine elemente din temă.

Tema principală :____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Tema din partiţia Cornului II:____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Tema din partiţia tenorului I:____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Tema din partiţia Trombonului:____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Celelalte instrumente îndeplinesc funcţia de acompaniament. Această factură armonică este păstrată pînă la sfîrşitul trioului. În continuare trioul este repetat fără a fi supus modificărilor.

Analiza modo-tonală a trioului

Utilizarea tonalităţii As – dur din punct de vedere tonal întroduce un contrast evident. Trecerea de la partea întîi la triou se efectuiază brusc. Pe parcursul acestei perioade modulaţii sau inflexiuni n-au fost depistate. Deci, trioul este o construcţie muzicală monotonală. Prima şi a doua propoziţie finisează în cadenţă imperfectă (trisonul tonicii în stare melodică de terţă).

Nuanţele dinamicii

Întroducerea răsună la (ff) . Soliştii încep expunerea temei la (mf) , iar în continuare prima propoziţie este interpretată la (mf). A doua propoziţie , atunci cînd în orchestră răsună mai multe instrumente, tema este expusă la (f). Această propoziţie va fi interpretată pînă la sfîrşit la (f).

Partea a treia

După regulile stabilite în muzica clasică partea a treia a formei tripartite este numită repreză. În marşul ,,Pe plai Moldav” autorul utilizează repriza întocmai. Deci partea a treia a lucrării este repetarea identică a părţii întîi, care finisează în Es – dur, tonalitatea de bază a lucrării.