MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ȘI SPORTULUI

JUDEŢUL OLT

PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU

ÎNVĂŢĂMÂNT

2013-2020

Document elaborat de Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social Dolj

Asistența şi coordonare metodologică

CNDIPT Bucureşti, Filiala Sud Vest Oltenia

Noiembrie 2012

0

1

CUPRINSLista abrevierilor ...............................................................................................pag. 5Cuvânt înainte ....................................................................................................pag. 6

1.Rezumat............................................................................................................pag. 7

Capitolul 2. Demografie .....................................................................................pag. 8 2.1 Situaţia prezentă 2.1.1.Populaţia totală. Dinamica generală

2.1.2. Distribuţia pe medii rezidenţiale (urban/rural) 2.1.3. Distribuţia pe sexe 2.1.4 Structura pe grupe de vârstă2.1.5. Structura pe grupe de vârstă și medii rezidențiale 2.1.6. Structura etnică 2.1.7. Mişcarea migratorie

2.2.Proiecţii demografice 2.3.Principalele concluzii din analiza demografică. Implicaţii pentru ÎPT

Capitolul 3. Profilul economic județean .......................................................pag. 113.1. Principalii indicatori economici

3.1.1 Produsul intern brut (PIB) şi valoarea adăugată brută (VAB) 3.1.2 Productivitatea muncii 3.1.3.Firmele din județ. Dinamica, repartiția sectorială și pe clase de mărime 3.1.4. Investițiile brute ale unităților locale active din industrie, construcții, comerț și

alte servicii3.2. Informaţii parţiale

3.2.1.Procesul de integrare europeană şi cerinţele de competitivitate 3.2.2.Cercetarea – dezvoltarea 3.2.3.Industria 3.2.4. Infrastructura de transport, tehnică, edilitară, de comunicaţii şi de mediu 3.2.5.Agricultura 3.2.6.Silvicultura 3.2.7.Turismul 3.2.8. Dezvoltarea durabilă

3.3. Concluzii din analiza mediului economic. Implicaţii pentru ÎPTCapitolul 4. Piaţa muncii .......................................................................................pag. 20

4.1.Indicatori statistici ai pieţei muncii 4.1.1. Participarea la forţa de muncă 4.1.2. Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire, la nivel județean4.1.3. Structura populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale economiei 4.1.4. Numărul mediu al salariaților și al muncitorilor pe activităţi ale economiei

naţionale

4.2.Informaţii parţiale 4.2.1 Analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante

înregistrate la AJOFM4.2.1.1 Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor

relevante pentru învăţământul profesional şi liceal tehnologic 4.2.1.2 Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor

relevante pentru învăţământul postliceal

2

4.2.1.3 Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul superior

4.2.2. Evoluţiile recente ale şomajului şi a locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM (aspecte critice în contextul crizei economice şi financiare)

4.2.3. Proiecția cererii și ofertei de locuri de muncă pe termen mediu (2013-2020)

4.3. Concluzii din analiza pieţei muncii 4.3.1. Principalele constatări desprinse din informațiile din AMIGO la nivel regional 4.3.2. Concluzii din analiza principalilor indicatori din Balanța Forței de Muncă (BFM) 4.3.3. Concluzii din analiza structurii populației ocupate civile 4.3.4. Concluzii din analiza comparativă pe ocupații a șomajului și locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM

4.4. Implicaţii pentru ÎPT

Capitolul 5. Învăţământul profesional şi tehnic din judeţ .............................................pag. 415.1.Indicatori de context

5.1.1.Contextul european 5.1.2.Contextul naţional

5.2.Indicatori de context specifici 5.2.1. Contextul demografic și populaţia şcolară

5.3.Indicatori de intrare5.3.1 Numărul de elevi care revin unui cadru didactic5.3.2 Resursele umane din ÎPT. 5.3.3 Resurse materiale şi condiţii de învăţare.

5.4. Indicatori de proces 5.4.1. Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională în ÎPT 5.4.2. Asigurarea calităţii în ÎPT 5.4.3. Serviciile de orientare şi consiliere.

5.5 . Indicatori de ieşire 5.5.1. Rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare profesională 5.5.2. Grad de cuprindere în învăţământ (Rata specifică de cuprindere pe vârste) 5.5.3. Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCED 5.5.4. Rata de absolvire, pe niveluri de educaţie ISCED 5.5.5. Rata de succes 5.5.6. Rata de tranziţie la următorul nivel de educaţie 5.5.7 Rata de părăsire timpurie a sistemului de educație5.5.8 Procentul elevilor cu nivel scăzut al competențelor de citire/lectură (PISA)5.5.9. Ponderea populației cu vârste cuprinse între 20-24 ani care au absolvit cel puțin învățământul secundar superior5.5.10. Rata de participare în formarea continuă a populației adulte (25-64 ani)

5.6. Indicatori de impact5.6.1.Impactul sistemului de învăţământ profesional şi tehnic asupra şomajului 5.6.2.Rata de inserţie profesională a absolvenţilor la 6 luni de la absolvire, pe niveluri de educație 5.6.3.Gradul de utilizare a competenţelor dobândite de absolvenţi la locul de muncă

5.7. Oferta şcolilor din ÎPT județean5.7.1. Evoluţia planurilor de şcolarizare5.7.2. Analiza ofertei curente (pentru anul școlar în derulare)

3

5.7.3. Proiectul planului de școlarizare pentru anul viitor. Ținte pe termen mediu pe domenii de pregătire5.7.4. Oferta școlilor ÎPT pentru formarea adulților5.7.5. Reţele şcolare 5.7.6. Parteneriatul cu întreprinderile

5.8. Principalele concluzii din analiza ÎPT județean

Capitolul 6. Evaluarea progresului în implementarea PLAI ......................................pag. 70

Capitolul 7. Analiza SWOT a corelării ofertei de formare profesională cu cererea................................................................................................................................pag. 73 Capitolul 8. Rezumatul principalelor concluzii şi recomandări pentru planul de măsuri.................................................................................................................................pag. 75

Capitolul 9. Acţiuni propuse – plan de măsuri ..............................................................pag. 77

4

Lista abrevierilor ADR- Agenţia de Dezvoltare RegionalăAJOFM- Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de MuncăAMIGO- Ancheta forţei de muncă în gospodăriiANOFM- Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de MuncăBFM- Balanța Forței de MuncăBIM- Biroul Internaţional al MunciiBNR- Banca Naţională a RomânieiCAEN- Clasificarea Activităţilor din Economia NaţionalăCCD- Casa Corpului DidacticCDL- Curriculum în dezvoltare localăCDR- Consiliul de Dezvoltare RegionalăCEDEFOP(eng)- Centrul European pentru Dezvoltarea Formării ProfesionaleCJ- Consiliul Judeţean¸ CL- Consiliul LocalCJAPP- Centrul Judeţean de Asistenţă PsihopedagogicăCLDPSFP- Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formare ProfesionalăCNDIPT- Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi TehnicCNFPA- Centrul Naţional de Formare Profesională a AdulţilorCNP- Comisia Națională de PrognozăDGSSF- Direcţia Generală de Solidaritate Socială şi FamilieECTS(eng)-Sistemul European de Credite TransferabileECVET(eng)- Sistemul European de Credite pentru Formarea ProfesionalăENQAVET(eng)-Rețeaua Europeană pentru Asigurarea Calității în Educație și Formare Profesională EQF(eng)-Cadrul European al CalificărilorETF(eng)- Fundația Europeană pentru FormareONG – Organizaţii nonguvernamentaleCBS- pragram Phare transfrontalierCR- Consorţiul RegionalIMM- întreprinderi mici şi mijlociiINS- Institutul Naţional de StatisticăIPT- învăţământul profesional şi tehnicISCED (în engleză în text)-Clasificarea Internaţională Standard a Educaţiei ISJ- Inspectoratul Şcolar JudeţeanMECI- Ministerul Educaţiei Cercetării şi InovăriiOECD(eng)- Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare EconomicăPAS- Planul de Acţiune al ŞcoliiPDR- Planul de Dezvoltare RegionalăPIB- Produsul intern brut¸ VAB- valoarea adăugată brutPLAI- Planul Local de Acţiune pentru ÎnvăţământPND- Planul Naţional de DezvoltarePOR- Planul Operaţional RegionalPOS DRU- Planul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor UmanePRAI- Planul Regional de Acţiune pentru ÎnvăţământPRAO- Planul Regional de Acţiune pentru OcupareSAM- Şcoala de Arte şi MeseriiUE- Uniunea Europeană ¸

5

Cuvânt înainte

Planificarea strategică1 a ofertei de formare profesională prin învăţământ

profesional şi tehnic (IPT) are caracter naţional şi este realizată în raport cu obiectivele asumate de România ca stat membru al Uniunii Europene.

Strategia EUROPA 2020 propune o nouă viziune pentru economia socială de piaţă a Europei în următorul deceniu, care să ajute Uniunea să iasă din criza economică şi financiară şi să edifice o economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă, productivitate şi coeziune socială. Obiectivul major al planificării strategice a IPT constă în creşterea contribuţiei învăţământului profesional şi tehnic la tranziţia rapidă şi eficientă către o economie competitivă bazată pe inovare şi cunoaştere, participativă şi inclusivă. Aspectelor mai sus menţionate le adăugăm provocările generate de fenomenul rapid al îmbătrânirii demografice, al fluxurilor migraţiei externe ceea ce ne conduce la concluzia că IPT va fi sistematic solicitat să răspundă unor nevoi, de cele mai multe ori imediate, ale angajatorilor din România. Învăţământul profesional şi tehnic, prin obiectivele sale, este subsumat dublului rol al educaţiei: economic şi social. Prin urmare IPT nu poate răspunde, în sens restrâns, cerinţelor imediate ale unui loc de muncă, el trebuie să asigure pregătirea pentru o carieră de succes care presupune integrare socio - profesională. În aceste condiţii învăţământul profesional şi tehnic trebuie văzut ca o etapă în procesul învăţării pe parcursul întregii vieţi, care este imediat urmată de învăţarea la locul de muncă în vederea adaptării la cerinţele acestuia. Iată de ce prognoza ofertei IPT realizată în corelare cu o cerere previzionată a forţei de muncă şi tranziţia de la şcoală la viaţa activă devin elemente strategice pentru o planificare performantă.Planificarea strategică a ofertei IPT utilizează următoarele documente:

- Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ (PRAI) – realizat la nivel regional. - Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI) – realizat la nivel judeţean.- Planul de Acţiune al Şcolii (PAS) – realizat de unitatea de învăţământ la nivelul

comunităţii. Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI) este un document de planificare strategică participativă pe termen mediu ce urmăreşte stabilirea măsurilor integrate de educaţie şi formare profesională în contextul dezvoltării regionale, în funcţie de nevoile de dezvoltare economică şi asigurare a coeziunii sociale, în perspectiva anului 2013. Acest document se elaborează având la bază Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ (PRAI) pentru regiunea Sud Vest Oltenia. Scopul PLAI este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile de dezvoltare socio - economică la nivel judeţean, în perspectiva anului 2013. PLAI cuprinde:

analiza contextului judeţean; analiza capacităţii sistemului învăţământului profesional şi tehnic de a răspunde nevoilor

identificate prin diagnoza contextului judeţean; priorităţile, ţintele şi acţiunile pentru dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic la

nivel judeţean.Rolul PLAI este de a furniza cadrul de referinţă şi de a facilita documentarea pentru

elaborarea PAS şi de a informa deciziile la nivel judeţean pentru restructurarea reţelei şcolare a învăţământului profesional şi tehnic.

1 Termenul „planificare strategică” este utilizat cu semnificaţia de „prognoză” pe termen mediu de 5 – 7 ani a ofertei IPT realizată în contextul modelului propus de CNDIPT.

6

PLAI este realizat de Comitetele Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social (CLDPS), care sunt sunt structuri manageriale consultative care activează pentru creşterea relevanţei şi calităţii IPT în sprijinul Inspectoratelor Şcolare. CLDPS au în componenţă reprezentanţi ai: autorităţilor locale, AJOFM, organizaţiilor patronale, sindicatelor, Inspectoratului Şcolar, ONG-uri. Atribuţiile CLDPS vizează, între altele: actualizarea şi implementarea PLAI pe baza recomandărilor din PRAI; monitorizarea Planurilor de Acţiune ale Şcolilor (PAS); asistarea unităţilor şcolare pentru dezvoltarea şi implementarea PAS; analiza şi avizarea planului anual de şcolarizare pentru învăţământul profesional şi tehnic, la nivel judeţean; avizarea componentei locale a curriculum-ului pentru IPT.

Capitolul 1.Rezumat

Actualizarea PLAI din acest an a fost realizată sub asistenţa echipei de management a proiectului POSDRU/55/1.1/S/ 37932 „Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii”, Axa prioritară nr. 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie 1.1 „Acces la educaţie şi formare PROFESIONALĂ INIŢIALĂ DE CALITATE”, beneficiar Centru Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic. Documentul a fost realizat în conformitate cu Metodologia de actualizare a Planurilor Locale de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI), octombrie 2010, pe baza datelor disponibile din surse statistice oficiale (anuarul statistic al Romaniei, date furnizate de INS), din studii previzionale la orizontul anului 2020 (Comisia Naţională de Prognoză, INCSMPS) şi din surse administrative (statistici ale ISJ Olt, ANOFM, AJOFM Olt).

Evoluţiile pieţei muncii şi economiei din ultimii ani, în condiţiile crizei economico-financiare, arată că previziunile privind cererea de forţă de muncă la orizontul anului 2013 utilizate în PLAI actualizat își păstrează încă un grad mare de relativitate. În acest context, CLDPS apreciază că la acest moment, PLAI furnizează direcţiile majore de acţiune pentru dezvoltarea IPT ca răspuns la cererea actuală şi previzionată a pieţei muncii, dar nu poate furniza recomandări suficient de detaliate pentru fundamentarea ofertei de formare profesională iniţială în perspectiva 2020, ca răspuns la cererea pieţei muncii.

În aceste condiţii, CLDPS al judeţului Olt consideră necesară o monitorizare atentă în perioada care urmează a evoluţiilor pieţei muncii. Astfel oferta IPT pentru pentru perioada 2013-2020 poate fi fundamentată prin PRAI şi PLAI pe baza unor informaţii mai recente în raport cu momentul deciziei privind planul de şcolarizare (conform Metodologiei de fundamentare a cifrei de şcolarizare).

Adaptarea ofertei ÎPT la cererea pieței muncii se realizează pe baza informațiilor și analizei lor referitoare la demografie, economie, pița muncii și cele referitoare la sistemul ÎPT.Analiza SWOT stă la baza identificării priorităților, obiectivelor, precum și a măsurilor planul de ațiune. În acest plan de acţiune s-a propus ca obiectiv general Creşterea calităţii educaţiei şi formării profesionale iniţiale şi continuă în sprijinul creşterii economice în contextul dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere.

Pentru atingerea acestui obiectiv general au fost stabilite de către CLDPS Olt următoarele obiective specifice: Adaptarea ofertei educaţionale,în concordanţă cu cerinţele angajatorilor Dezvoltarea capacităţii de informare, orientare şi consiliere Creşterea accesului la educaţiepentru tinerii din judeţ şi reducerea abandonului şcolar Dezvoltarea parteneriatului social în şcolile TVET

7

Sprijinirea iniţiativelor transnaţionale şi parteneriatelor la nivel european în domeniul formării prin învăţământ tehnic şi profesionalMăsurile din planul de acţiune sunt asumate, în vederea implementării, de către membrii CLDPS Olt, proces care va fi monitorizat şi astfel se asigură continuitatea şi calitatea procesului de corelare a ofertei ÎPT cu cererea piţei muncii.

Capitolul 2. Demografie

Judeţul Olt este situat în partea de sud a ţării, pe cursul inferior al râului care i-a dat numele şi face parte din categoria judeţelor riverane fluviului Dunărea. Prin portul dunărean Corabia are ieşire la Marea Neagră. Suprafaţa totală de 5.498 kmp., reprezentând 2,3% din teritoriul ţării, situează judeţul Olt pe locul 22 la nivelul României ca suprafaţă. Din punct de vedere al populaţiei, judeţul ocupă locul 18 cu 489.274 locuitori (2002). Din punct de vedere administrativ, judeţul Olt cuprinde 8 oraşe, dintre care 2 municipii, 104 comune şi 377 sate. Se învecinează cu judeţul Vâlcea la Nord, judeţele Argeş şi Teleorman la Est, fluviul Dunărea la Sud pe o distanţă de 45 km, care-l desparte de Bulgaria şi judeţul Dolj la Vest.

2.1 Situaţia actuală ( anexa 1a) 2.1.1. Populaţia totală. Dinamica generală în perioada 1990 - 2011

Conform datelor disponibile de la INS, la data de 1 ianuarie 2011, judeţul Olt are o populaţie de 460.334 locuitori, reprezentând 20,61% din populaţia regiunii SV Oltenia.

Tabel 2.1. Structura populaţiei pe grupe de vârstă, pe județe și pe regiune Structura (%) populaţiei pe grupe de vârstă, pe judeţe şi pe regiune, la 1 ianuarie 2011

Grupa de vârstă (ani)

Ponderea grupei de vârstă în total pop. (%) Regiunea Sud Vest Oltenia jud Dolj jud. Gorj

jud. Mehedinţi jud. Olt jud. Vâlcea

0-14 ani 14,2 14,1 15,0 14,2 14,0 14,015-19 ani 5,9 5,7 6,3 5,9 5,8 5,720-24 ani 7,5 7,6 8,1 7,3 7,2 7,425-29 ani 7,0 7,2 7,6 6,9 6,9 6,730-64 ani 49,0 48,7 49,2 49,5 48,9 49,0peste 65 ani 16,4 16,8 13,8 16,3 17,1 17,3TOTAL 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0Sursa: calculat pe baza datelor INS,      

Evoluţia structurii pe vârste a populaţiei judetului Olt relevă apariţia unui proces lent, dar constant de îmbătrânire demografică cu implicaţii negative pentru economie şi societate, fenomen caracteristic care se manifesta datorită ratei scăzute a natalităţii, care contribuie în mod direct la reducerea ponderii populaţiei tinere (0-14 ani) în populaţia totală, de la 23,4 % în anul 1990, la 14,00 % în anul 2011, în timp ce contingentele de populaţie vârstnică (65 ani şi peste), înregistrează o uşoară scădere şi anume de la 17,3% în 1990 la 17,1 % în 2011.

Din datele furnizate de INS, disponibile pentru anul 2010, mișcarea naturală a populației prezintă următoarele caracteristici: numărul de născuți vii a fost de 3615, în scădere față de anul 2009 cu 356 de persoane, iar numărul de decese a înregistrat deasemenea un trend negativ (6493 de persoane decedate în 2010, față de 6535 în 2009), fapt care ajută tendinţa de creştere a grupelor de vârstă mature.

Densitatea populaţiei în judeţul Olt a scăzut în anul 2010 faţă de 2009, atât ca urmare a scăderii natalităţii cât şi datorită fenomenului de migraţie. Conform datelor I.N.S. – Direcţia

8

Judeţeană de Statistică Olt, densitatea populaţiei în judeţul Olt în anul 2010 a fost de 84,1 locuitori/km2, în timp ce în anul 2009 a fost 84,9 locuitori/km2.2.1.2. Distribuția pe medii rezidențiale (urban/rural)

Din analiza datelor statistice disponibile pentru județ până în anul 2010, se desprinde faptul că procentul populației din mediul rural este superior celei din mediul urban. Distribuţia pe medii a populaţiei a pus în evidenţă, în cursul anul 2010, la nivelul județului Olt, preponderenţa populaţiei rurale (59,3%), faţă de populaţia din mediul urban (40,7 %). Pe medii rezidenţiale scăderea cea mai semnificativă s-a produs în mediul rural, faţă de mediul urban unde scăderea a fost mult mai redusă. În mediul rural, numărul femeilor s-a redus mai accentuat decât cel al bărbaţilor. Dinamica populaţiei pe medii rezidenţiale indică o crestere mică în rândul populaţiei urbane din judeţul Olt.

2.1.3.Distribuția pe sexeDintr-un total de 462734 persoane, femeile din județul Olt reprezintă 50,75 %. În mediul

urban procentul de populație feminină este de 51,41%, în timp ce în mediul rural este de 50,29%. Tabel 2.1.2 Evoluția populației pe medii de rezidență și sexe în județul Olt

Anii

Total (număr persoane) Urban Rural Locuitori/ km2

Ambe sexe Masculin Feminin Ambe sexe Masculin Feminin Ambe sexe Masculin Feminin

2006 479323 236498 242825 194636 95011 99625 284687 141487 143200 87,2

2007 475702 234689 241013 192862 94212 98650 282840 140477 142363 86,5

2008 470709 231921 238788 189815 92377 97438 280894 139544 141350 85,6

2009 466821 229902 236919 188961 91866 97095 277860 138036 139824 84,9

2010 462734 227901 234833 188367 91522 96845 274367 136379 137988 84,1

Sursa: Direcția Județeană de Statistică Olt

2.1.4 Structura pe grupe de vârstă Ponderea populaţiei tinere (0-14 ani) în populaţia totală, este de 14,0% la 1 ianuarie 2011,

față de 14,2 % la nivelul regiunii, populaţia în vârstă de 65 de ani şi peste atingând la 1 ianuare 2011 un nivel de 17,3 % faţă de 16,4 % cât este la nivel regional. Evoluţia structurii pe grupe de vârstă a populaţiei relevă apariţia unui proces lent, dar constant de îmbătrânire demografică cu implicaţii negative pentru economie şi societate, fenomen caracteristic tuturor judeţelor componente, datorită ratei scăzute a natalităţii, ce contribuie în mod direct la reducerea ponderii populaţiei tinere.2.1.5.Structura pe medii rezidențiale

Analiza evoluției în perioada 2006-2010 a numărului de locuitori ai județului Olt pe medii rezidențiale, relevă faptul că tendință de scădere se manifestă pe întreaga perioadă de analiză, procentul de scădere în mediul rural, 3,62%, fiind ușor mai mare decât în mediul urban, unde scăderea a fost cu 3,22%.2.1.6. Structura etnică

Regiunea Oltenia este relativ omogenă din punct de vedere etnic. Exista un procent decca. 3% greci, italieni, bulgari, albanezi, sârbi, evrei şi roma. Statisticile oficiale dau un procentde peste 97% populatie de etnie românească (DJ 95,5%, GJ 98,3%, MH 96,1%, OT98,1%, VL 98,8% - din ultimul recensământ 2002). Conform datelor preliminarii ale Recensământului Populaţiei 2002, în Oltenia s-au declarat a fi de etnie roma un număr de aproximativ 59 mii persoane (2,5%). Populaţia roma trăieşte în condiţii de sărăcie extremă. Un raport al Băncii Mondiale reflectă faptul că în 2000 aproximativ 68,8% din populaţia roma trăia cu mai puţin de 4,3 USD/zi.

9

2.1.7. Mişcarea migratorieDatele statistice oficiale înregistrează doar migraţia internă şi externă rezultată din

schimbările oficiale de domiciliu. În realitate nu poate fi însă ignorat fenomenul îngrijorător al emigraţiei la nivel naţional, în special în rândul tinerilor şi al persoanelor calificate, cu tendinţă de accentuare pe termen mediu în perspectiva integrării în UE. Conform unor estimări, migraţia temporară a forţei de muncă în străinătate se situa la nivelul ţării în 2003 la cca. 1,7 milioane persoane (conf. Oficiului Internaţional pentru Migraţii, citat în PND 2007-2013, p.16).

Judeţul Olt, la fel ca şi regiunea Sud Vest Oltenia, a avut o migraţie internă negativă în anul 2010, numărul celor sosiţi în judeţ (9158) fiind cu 1788 mai mic decât al celor plecaţi (10946). Pe medii rezidențiale, migrația a fost mult mai accentuată în mediul urban, cu un sold negativ de 1669 persoane, față de mediul rural unde soldul negativ a fost de numai 119 persoane.

2.2 Proiecţii demografice la orizontul anului 2025 (anexa 1b) şi (anexa 1c) Se aşteaptă ca şi în următorii ani tendinţa de scădere a populaţiei totale a judeţului să continue, pe toate grupele de vârstă, aşa cum este previzionat în proiecţiile INS asupra populaţiei regiunii pentru perioada 2003-2025.

Efectele social-economice ale acestei evoluţii a populaţiei judeţului din ultimii ani, vor fi de ordin negativ şi vor atrage după sine schimbări la nivelul diferitelor subpopulaţii (populaţia şcolară, populaţia feminină în vârstă fertilă, populaţia în vârstă de muncă ş.a.).

Populaţiei de vârsta şcolară (3-24) are cele mai mari scăderi la nivelul regiunii și al județului Olt. Pe grupa de vârstă şcolară 3-6 ani scăderea este de 40,7% (la nivel regional este de 19,7%); la grupa de vârstă şcolară 7-10 ani scăderea este de 49,2%% (la nivel regional este de 33,2%); la grupa de vârstă şcolară 15-18 ani scăderea este de 67,2% (la nivel regional este de 41,9%).

2.3 Principalele concluzii din analiza demografică. Implicaţii pentru ÎPT- Îmbătrânirea populaţiei la nivelul întregii regiuni si a judetului Olt - Scăderea numărului populaţiei la nivelul întregului judeţ, cu implicatii asupra populaţiei

de vârstă şcolară- Pe medii rezidenţiale scăderea cea mai semnificativă s-a produs în mediul rural, faţă de

mediul urban unde scăderea a fost mult mai redusă, cu mentinerea totusi a preponderenţei populaţiei rurale (59,46%), faţă de populaţia din mediul urban (40,54 %)

- Ponderea populatiei feminine in populatia totala a judetului Olt si in mediul urban Implicaţii pentru ÎPT- Reorganizarea sistemului educational care sa tina cont de tendintele demografice si de

cele existente pe piata muncii - Dezvoltarea unor programe de formare profesională continuă în scopul păstrării

resurselor umane pe piaţa muncii pe o perioadă cât mai lungă (bătrâneţe activă) prin retragerea din activitate mai târziu şi progresiv.

10

- Înfiinţarea de clase pentru învăţământul TVET in localitaţile cu populaţie preponderent de etnie rromă şi iniţierea unor acţiuni pentru şcolarizarea acestora.

- Dezvoltarea unor pachete integrate pentru creşterea participării la învăţământul TVET a persoanelor care provin din grupuri vulnerabile (populaţia de etnie rromă, familii cu venituri scăzute etc.): „educaţia de a doua şansă”

- Asigurarea accesului la educaţie şi formare profesională a populaţiei de vârstă şcolară din mediul rural prin: extinderea învăţământului IPT în şcolile din mediul rural, dezvoltarea infrastructurii şcolilor aflate în zone defavorizate (transport deficitar, venituri reduse ale populaţiei)

Capitolul 3. Profilul economic județean

3.1.Situaţia actuală - Principalii indicatori economici pentru perioada 2001 - 2009 3.1.1 Produsul intern brut (PIB) şi valoarea adăugată brută (anexa 2a)

Tabel 3.1.1 Evoluția PIB OltOLT milioane lei preţuri curente

2001 2002    2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

                 

1915,5 2045,6 2820,9 3771,8 4010,1 4560,4 5566,3 6764,8 6087,7

               

Sursa: Direcția Județeană de Statistică OltRegiunea Sud – Vest – Oltenia are o pondere în produsul intern brut pe total economie de

aproximativ 8%. Valoarea PIB/locuitor este un indicator sintetic utilizat pentru aprecierea gradului de

dezvoltare.Calculat pe baza parităţii puterii de cumpărare standard (PCS), PIB/locuitor la nivel

naţional în anul 2010 reprezenta 46 % din media europeană (UE-27=100). Regiunea Sud -Vest Oltenia se plasează sub media naţională, si sub media europeană, în 2009, PIB/locuitor in Regiunea Sud-Vest Oltenia a reprezentat 36 % din media europeană.

PIB-ul la nivelul judetului Olt a avut o evoluție continuu crescătoare în perioada 2001-2008, în anul 2008 situându-se la 6764,8 mil.lei, însă tendința nu a fost păstrată în anul 2009, valoarea scăzând la 6087,7 mil.lei.

PIB-ul judetului Olt în anul 2009 a reprezentat 15,2 % din PIB-ul regional . Evoluţiile prognozate prevăd în perspectiva 2013 ritmuri modice de creştere a PIB în

toată regiunea Sud - Vest Oltenia, la fel ca la nivel naţional. Valoarea adăugată brută (VAB) reprezintă valoarea nou creată (rezultată din valoarea

noilor produse şi servicii create minus valoarea consumului intermediar pentru producerea acestora). Pentru scopurile analizei de faţă este relevantă desprinderea unor concluzii din evoluţia structurii VAB pe sectoare de activitate şi compararea structurii VAB la nivel regional şi judeţean. Evoluţia structurii valorii adăugate brute (VAB) la nivel regional pe ramuri de activitate evidenţiază o tendinţă de creştere a ponderii VAB în servicii în 2008 față de 2006 şi în construcţii.

Comparaţia pe judeţe a structurii VAB în 2009 evidenţiază următoarele aspecte relevante:din punct de vedere economic, judeţul OLT ocupă a doua poziţie din regiune privind ponderea VAB în agricultură, silvicultură şi pescuit (23,65 %). În industrie (13,5%) este pe locul patru la nivel regional. În cadrul serviciilor, comerţul (11,7% din VAB) este sub media regională. Construcţiile: 12,7 % ( egal cu media regională).

11

Comparaţia cu structura VAB în Uniunea Europeană evidenţiază decalaje mari în ceea ce priveşte dezvoltarea serviciilor a căror contribuţie procentuală la VAB se situează mult sub media UE-27. Este de aşteptat ca integrarea în UE să conducă în timp la diversificarea şi dezvoltarea serviciilor. Ponderea mare a industriei (printre cele mai mari din UE) corelată cu evoluţiile descrescătoare din ultimii ani surprind pe de o parte potenţialul României, al regiunii şi al judeţului în acest sector, sugerând însă că evoluţiile viitoare sunt condiţionate de măsura în care vom face faţă presiunii concurenţiale crescânde, prin creşterea competitivităţii şi dezvoltarea prioritară a unor ramuri industriale cu valoare adăugată mare. Cifrele privind agricultura vorbesc despre importanţa acestui sector în economia naţională, regional şi locală, chiar dacă pe termen lung este de aşteptat ca, prin dezvoltarea celorlalte sectoare, agricultura să-şi micşoreze ponderea relativă în VAB.

La nivelul judetului Olt, valoarea adaugată brută (VAB) în anul 2009 s-a situat la 5467,7 mil.lei față de 5917,7 mil. lei în anul 2008.

Comparația județ-regiune, pe sectoare mari de activitate, în 2009, relevă următoarele: la nivelul judeţului Olt se detaşează sectorul industriei, cu o pondere de 25,5 % din VAB, faţă de 28,7 % cât este la nivel regional, urmat de agricultură cu 16,29 % din VAB față de 10,5 % la nivel regional, construcţii 10,66 % (apropiat de media regională -12,7 % ).

3.1.2. Productivitatea muncii (anexa 2f)Datele referitoare la productivitatea muncii sunt la nivel naţional, în context european.

Până în acest moment, nu am identificat date privind acest indicator la nivel regional. Analizând tabelele prezentate mai jos, observăm că România se situează pe penultimul loc în EU 27, în privinţa productivităţii. În anul 2004 am depăşit ultima poziţie în clasament, care de atunci este ocupată de Bulgaria. De remarcat este trend-ul pronunţat crescător al productivităţii muncii în România, la fel ca în toate celelalte state din centrul şi estul Europei, care au aderat la UE, spre deosebire de nucleul celor 15 state vechi şi cel al zonei Euro, care prezintă descreşteri ale acestui indicator în ultimii 6 ani analizaţi. Decalajele rămân totuşi deosebit de mari faţă de ţările vechi membre. În anul 2010, productivitatea muncii a crescut cu 17,7% faţă de anul 2003 când reprezenta 31,2%.

12

3.1.3. Dinamica generală a firmelor din județ (anexa 2b)La sfârşitul anului 2010 la nivelul judetului Olt erau înregistrate un număr de 6268 de

firme ca unităţi locale active în industrie, comerţ şi alte servicii, cu un număr total de 44917 angajaţi (în scădere cu 13,12 % faţă de 2008 şi cu 7 % faţă de anul 2009).

Datele statistice pentru perioada 2004-2010 evidenţiază dinamica întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM), care pe total au crescut ca număr de firme (cu 15,80 %), însă în anul 2010 numărul de firme a scăzut față de anul 2009 cu 7% . Dinamica personalului la nivelul județului Olt pe activități ale economiei naţionale în perioada 2005-2010 demonstrează o creştere de 34,5% în industria extractivă, de 40 % în sectorul tranzacțiilor imobiliare, iar în sectorul construcții dinamica personalului arată o scădere în perioada 2007-2010, în anul 2010 față de 2007 scăderea fiind de 39,93 %. La nivelul anului 2010 ponderea cea mai mare a personalului era înregistrată în sectoarele industria prelucrătoare (19.547 persoane reprezentând 43,51% din total), comerț (9818 persoane reprezentând 21,85%), construcţii (4591 persoane, reprezentând 10,22%) şi transporturi, depozitare şi comunicaţii (2288 persoane, reprezentând 5,09%).

3.1.4.Investiţiile brute ale unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii (anexa 2c)

În perioada 2004-2008 la nivelul judetului Olt valoarea investiţiilor brute a cunoscut creşteri importante în domenii ca: industria extractivă, industria prelucrătoare, construcții, comerţ, transport, depozitare şi comunicaţii (cu 206,8%) şi construcţii, iar în perioada 2009-2010 investițiile au scăzut.

In anul 2009 investițiile brute ale unităților locale active din industrie, construcții, comerț, servicii la nivelul județului Olt au fost de 800 mil. lei, prețuri curente, față de 1316 mil. lei în anul 2009.

Raportat la industrie, comerț și alte servicii, în anul 2010, 65, 4 % din totalul investiţiilor brute la nivel de județ s-a făcut în industria prelucrătoare, 8,9 % în comerț, 7, 1% în construcții și 6,1% în energie electrică, termică, gaze și apă.

Evoluţiile prognozate prevăd în perioada 2010-2013 ritmuri modice de creştere a PIB în regiunea Sud - Vest Oltenia, la fel ca la nivel naţional. Creşterile susţinute înregistrate în perioada 2006-2008, sunt compensate de scăderile prognozate pentru anii 2009-2010, cauzate de criza economică. Remarcăm faptul că în anul 2005 Oltenia a înregistrat o creştere negativă, fiind singura regiune din România cu o astfel de ”performanţă”. Doar în anul 2003, creşterea PIB a fost superioară celei naţionale. Pentru restul anilor, creşterile regionale sunt mai mici decât cele naţionale, deci recuperarea decalajelor pe care le înregistrăm în momentul de faţă nu este posibilă dacă ne încadrăm în aceste valori.

Proiecţia principalilor indicatori economici la orizontul anului 2013 – se va actualiza în urma datelor de analiză a crizei economice mondiale. Evoluţiile prognozate prevăd în perioada 2010-2013 ritmuri modice de creştere a PIB în regiunea Sud - Vest Oltenia, la fel ca la nivel naţional. Creşterile susţinute înregistrate în perioada 2006-2008, sunt compensate de scăderile din anii 2009-2010, cauzate de criza economică.

Indicator macroeconomic de maximă sinteză a activităţii economico-sociale, produsul intern brut realizat în România în perioada 2002 - 2010 a evoluat de la 152017,0 milioane lei preţuri curente la 513640,8 milioane lei preţuri curente.

La nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud - Vest Oltenia, produsul intern brut a scăzut de la 40340,2 milioane lei preţuri curente în anul 2008, la 39953,8 milioane lei preţuri curente în anul 2009.

Contribuţia Regiunii de Dezvoltare Sud - Vest Oltenia la formarea produsului intern brut naţional a fost în anul 2009 de 8,0%, faţă de 7,8% în anul 2008. La nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud – Vest Oltenia, în anul 2009, o contribuţie însemnată la crearea produsului intern

13

brut regional a avut-o judeţul Dolj (33,4%), urmat de Gorj (21,9%), Vâlcea (18,5%), Olt (15,3%) şi Mehedinţi (10,9%).Analiza valorii adăugate brute regionale - componentă de bază a PIB – a pus în evidenţă în Regiunea de Dezvoltare Sud – Vest Oltenia evoluţia acesteia de la 35973,8 milioane lei preţuri curente în anul 2008 (89,17% din produsul intern brut regional), la 36008,3 milioane lei preţuri curente în anul 2009 (90,12% din produsul intern brut regional).

Structural, pe principalele activităţi, se observă reducerea greutăţii specifice a serviciilor în valoarea adăugată brută regională (de la 48,4% în anul 2008, la 48,1% în anul 2009), precum şi a agriculturii, silviculturii şi a pescuitului (de la 10,8% în anul 2008, la 10,5% în anul 2009) şi creşterea industriei (de la 28,6%, în anul 2008, la 28,7% în anul 2009) şi construcţiilor (de la 12,2% în anul 2008, la 12,7% în anul 2009).

Industria şi agricultura (inclusiv vânătoarea, silvicultura, pescuitul şi piscicultura) şi-au micşorat, în ultimii ani, ponderea în valoarea adăugată brută regională, ajungând la 39,2%, în anul 2009, faţă de 39,4% în anul 2008.

La nivel naţional, în perioada 2008 - 2009, ramuri de activitate precum industria şi agricultura şi - au majorat contribuţia la crearea valorii adăugate brute, de la 33,2% la 33,9%. Produsul intern brut regional pe locuitor, exprimat în preţuri curente, a fost la nivel naţional de 23341,4 lei în anul 2009, faţă de 23934,6 lei în anul 2008.

În Regiunea de Dezvoltare Sud – Vest Oltenia, produsul intern brut regional pe locuitor a fost de 17831,8 lei în anul 2008, ajungând în anul 2009, la 18752,8 lei.

În anul 2011, producţia industrială a crescut cu 0,4% comparativ cu anul 2010, creştere datorată în principal, ramurilor: fabricarea băuturilor (+741,3%), repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor (+148,3%), fabricarea altor mijloace de transport (+58,0%), fabricarea echipamentelor electrice (+33,9%), activităţi de servicii anexe extracţiei (+22,1%).Scăderi majore s-au înregistrat în ramurile: fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor (-59,3%), prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută (-51,6%), fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice (-50,7%), alte activităţi extractive (-50,0%), fabricarea produselor textile (-42,9%), fabricarea de mobilă (-41,8%).

3.2. Informaţii parţiale

3.2.1 Procesul de integrare europeană şi cerinţele de competitivitateStrategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României pentru orizontul 2013-2020-2030

prezintă ca obiectiv strategic (orizont 2013) încorporarea organică a principiilor şi practicilor dezvoltării durabile a României, ca stat membru UE. Pentru judeţul Dolj, aceste obiective constituie ţinte urmărite prin programe de dezvoltare pentru toate domeniile de activitate.Pentru anul 2020, obiectivul pe termen mediu îl constituie atingerea nivelului actual al ţărilor Uniunii Europene, iar pentru 2030 obiectivul îl constituie apropierea semnificativă de nivelul mediu din acel an al ţărilor membre UE.

3.2.2 Cercetarea – dezvoltarea (anexa 2e)Cercetarea din România este extrem de centralizată, 47,9% din numărul cercetătorilor şi 57,6% din fondurile destinate domeniului fiind concentrate în capitală. La nivel regional, ea este concentrată în judeţul Dolj.

La nivelul judeţului Olt, numărul salariaţilor din acest domeniu, nu reprezintă nici 1% din valoarea regională. Numărul de cercetători în 2009 față de 2008 a scăzut (de la 1,1 la 0,8 cercetători/ 10.000 de locuitori), iar în 2010 față de 2009 numărul de cercetători a crescut ( de la 0,8 la 1,0 cercetători/ 10.000 de locuitori ), iar totalul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare la nivelul judeţului a crescut în 2010 (611 mii lei) faţă de 2009 (436 mii lei).

14

În cadrul regiunii s-a înregistrat creşterea numărului de cercetători la 10.000 locuitori, de la 27,4 în 2009 la 27,8 în 2010, totalul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare crescând cu 2,4% în 2010 faţă de 2009).

3.2.3.IndustriaIndustria judeţului Olt reprezintă principalul sector de activitate, fiind reprezentată de

toate ramurile industriale, însă ponderea este deţinută de industria metalurgică, respectiv producerea si prelucrarea aluminiului.

În industria metalurgică activează 33 firme, precum și asociaţii familiale, cu o cifră totală de afaceri de 13.191.097.539 mii lei și 6794 personal ocupat.În totalul livrãrilor la export, ponderea cea mai importantã este deținutã de metalurgie: 92.0%. Productia fizicã realizatã aratã rezultate superioare la aluminiu primar și aliaje (+5 %) și cabluri electrice izolate cu conductori de aluminiu (+ 98 %).În industria metalurgicã societatea reprezentativă este HOLDINGUL ALRO S.A. Slatina, unic producãtor de aluminiu primar din Romania și prelucrător aluminiu prin deformare plasticã, producând laminate plate, profile din aluminiu, extrudate trase din aluminiu si aliaje de aluminiu, benzi, folii.

Societăţile comerciale reprezentative ale judeţului cu pondere însemnată în economia acestuia sunt: S.C. PIRELLI TYRES ROMANIA Slatina – producător de anvelope

S.C. CORD ROMANIA SRL Slatina , face parte din holdingul PIRELLI şi produce armătură pentru anvelope

S.C. PRYSMIAN CALBLURI SI SISTEME SRL Slatina – producător de cabluri electrice armate şi nearmate din aluminiu şi cabluri pentru telecomunicaţii.

S.C. TMK-ARTROM S.A. Slatina – firmă specializată în producţia de ţevi trase, fără sudură, din oţel carbon, ţevi din oţel pentru foraj, atât pentru necesarul intern cât şi pentru export

S.C. ALTUR S.A. Slatina – cel mai mare producător de piese turnate din aluminiu si aliaje şi pistoane pentru mijloacele de transport, 50 % din producţie fiind destinată exportului.

S.C. TERMEX S.A. Balş – produce şi livrează in condiţii deosebite, articole de uz casnic şi gospodăresc într-o gamă sortimentală diversificată : maşini de gătit şi sobe de încălzit cu combustibil solid sau gazos, uşi din fontă pentru sobele de teracotă, cazane cu 2, 3 şi 4 ochiuri, hote aragaz, roabe metalice, mobilier din fontă şi aluminiu pentru terase şi grădini de vară.

S.C. SMR SA Balș- producătoare de subansambluri de material rulant, specializată în proiectarea, fabricarea și modernizarea subansamblurilor de material feroviar rulant pentru transportul de călători și de marfă

IAC Group Balș, specializată în producția de interioare auto și unul dintre principalii furnizori pen tru Ford

Industria textilă şi a confecţiilor textile este reprezentată de 200 firme. Principalele societăţi care activează în domeniul confecţiilor textile sunt : S.C. GAMA S.A. Scorniceşti, S.C. MINATEX S.R.L. Slatina, S.C. MARLENE COM Scorniceşti, S.C. ROMANIŢA Caracal, S.C. UNICONFEX SRL Slatina, SC GURAYTEX SRL Slatina.

Industria alimentară este reprezentată de 313 firme, care produc şi comercializează produse specifice.

Societatile reprezentative pe grupe de produse sunt :S.C. ALUTA S.A., S.C. PANDIPO SRL – produse specifice de panificaţieS.C. COM-IDEAL SRL, S.C. COM MARCOS SRL- produse de mezelărieS.C. VITIPOMICOLA S.A. SÎMBUREŞTI – produce vinuri de marcă, vechi şi curente,

din soiurile Cabernet Sauvignon, Merlot, Fetească Regală şi Sauvignon, ţuică şi rachiuri naturale, prune în stare proaspătă, mere în stare proaspătă.

15

Potrivit datelor furnizate de către Oficiul Registrului Comețului situaţia statistică a firmelor din Judeţul Olt la data de 18.05.2011 se prezintă astfel:

Tip comerciant

Număr de înmatricular

i

din care:sucursale

Capital social (total subscris)

în ronSTRUCTURA PE TIP DE CAPITAL

PRIVAT DE STAT STAT+PRIVATNr. Capital Nr. Capital Nr. Capital

TOTALdin care:

12302 51 1613546378 7718 1222194409 12 12137450 6 378932179

AF0 0 0 0 0 0 0 0 0

PF0 0 0 0 0 0 0 0 0

IF578 0 6900 1 6900 0 0 0 0

II1726 0 0 0 0 0 0 0 0

PFA2157 0 0 0 0 0 0 0 0

SNC212 0 112689 212 112689 0 0 0 0

SCS0 0 0 0 0 0 0 0 0

SRL7451 11 644594899 7405 638195259 8 6399420 0 0

SA132 38 960132429 68 575462220 4 5738030 6 378932179

SCA0 0 0 0 0 0 0 0 0

RA3 1 0 0 0 0 0 0 0

OC4 0 3060720 4 3060720 0 0 0 0

SC25 1 457610 14 175940 0 0 0 0

CA13 0 17910 13 17910 0 0 0 0

GIE1 0 5163221 1 5163221 0 0 0 0

Evolutia înmatriculărilor de firme în judetul Olt în perioada 2000-2010 :

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010Pers.fizice 483 495 503 704 623 1150 556 498 574 718 1042Coop.agricole 2 6 1 3 1Grup interes economic

1

Org.cooperatista credit

3 2

Regii autonome 1S.A. 7 18 14 8 5 4 7 7 11 4 2SNC 1 1SRL 243 400 486 872 883 969 966 1051 1306 719 625TOTAL 734 917 1006 1584 1511 2149 1532 1562 1893 1444 1670

16

3.2.4.Infrastructura de transport, tehnică, edilitară, de comunicaţii şi de mediuÎn județul Olt există 2176 de km de drumuri publice, din care 1202 km de drumuri

modernizate. În ce priveşte transportul feroviar, în judeţul Olt există 237 de linii de cale ferata, dintre care 61 electrificate.3.2.5.Agricultura

În ceea ce priveşte dezvoltarea agriculturii, judeţul Olt este mare producător de cereale, însă condiţiile climatice din ultimii ani, în special din anul 2002 au influenţat mult sectorul agricol prin scăderea nivelului producţiilor obţinute.Judeţul Olt dispune de o suprafaţă agricolă de 438.821 ha, din care plantaţii viticole - 8.356 ha, plantaţii pomicole - 6.693 ha, pajişti - 48.882 ha şi suprafaţă arabilă - 374.890 ha. Din punct de vedere al structurii potenţialului agricol se evidenţiază: - potenţial viticol important în comunele: Cîrlogani, Dobroteasa, Morunglav, Vitomiresti, Strejesti, Mãruntei- potenţial pomicol important: Topana, Strejesti, Spineni, Plesoiu, Leleasca, Cungrea, Fãgetelu- potenţial legumicol important: localitãtile din Lunca Dunãrii si de-a lungul rîurilor Olt si Oltet

SUPRAFAŢA CULTIVATĂ ÎN REGIM DE EXPLOATARE, CU PRINCIPALELE CULTURI

Olt

Suprafaţa Cereale din care:

Cartofi - total

Sfeclă de zahăr

Plante uleioase

din care:

Legumecultivată pentruGrâu Secară

Orz şi Porumb Floarea

- total boabe orzoaică boabe soarelui

2000 358025 273199 129980 10 15012 124175 1648 3 53260 49499 10256

2005 360539 296934 177081 65 17472 97123 1699 479 37957 35673 10594

2006 331377 268332 146869 - 10346 105980 1184 700 41860 38760 10826

2007 292908 235592 135983   - 8980 84744 260 - 42547 29855 9720

2008 331289 257028 136877 - 10347 101331 2289 - 54749 37556 12909

2009 335050 265378 141046   - 15906 100221 1426 - 49858 30350 10881

Productia medie la hectar la principalele culturi ( KG) – AN 2009 :

OLT   2009

Grau Total 2556

din care: proprietate majoritară privată 2556

Orz şi orzoaică Total 2451

din care: proprietate majoritară privată 2450

Ovăz Total 1209

din care: proprietate majoritară privată 1185

Porumb boabe Total 3768

din care: proprietate majoritară privată 3773

Mazăre boabe Total 1260

din care: proprietate majoritară privată 1185

Fasole boabe Total 1133

17

din care: proprietate majoritară privată 1133

Floarea soarelui Total 1596

din care: proprietate majoritară privată 1594

Soia boabe Total 882

din care: proprietate majoritară privată 882

Cartofi Total 16098

din care: proprietate majoritară privată 16098

Tomate Total 17350

din care: proprietate majoritară privată 173

 3.2.6 SilviculturaFondul forestier al judeţului Olt este reprezentat de 53.181 ha pădure, ceea ce reprezintă 9,6%.% din întreaga suprafaţă a judeţului. Acest procent situează judeţul Olt între judeţele cu cel mai scăzut fond forestier din România. 3.2.7 Turismul

Judeţul Olt oferă turiştilor o variată paletă de atracţii si puncte de interes de la monumente arhitectonice, vestigii istorice, practicarea vânătorii şi pescuitului, până la cunoaşterea artei populare. Printre obiectivele turistice din judeţul Olt amintim: Muzeul judeţean Olt, Ruinele cetăţii Sucidava, Ruinele curţii domneşti Brâncoveni, Mănăstirea Brâncoveni, Mănăstirea Clocociov , Mănăstirea Hotărani , Casa memoriala Nicolae Titulescu, Mănăstirea Caluiu, Vestigiile oraşului roman Romula , Mănăstirea Streharet, etc În judeţul Olt s-a dezvoltat turismului de croazieră şi agrement, zonele cu potenţial turistic de agrement în bazinul hidrografic al Oltului se găsesc în preajma lacurilor de acumulare ale hidrocentralelor de la Arceşti, Strejeşti, Ipoteşti, Drăgăneşti, Frunzaru-Rusăneşti, precum şi Parcul Romanescu din Caracal, Lacul Rusciori din Scorniceşti. O altă formă a turismului o reprezintă turismul pentru vânătoare şi pescuit. Pentru vânătoare, atracţiile naturale se constituie din parcurile şi pădurile din zonele preorăşeneşti şi rezervaţiile pentru vânătoare : parcul din Caracal, Pădurea Strehareţi, Pădurea Reşca, Seaca, Pădurea Sarului. Pentru vânători, pădurile : Reşca, Seaca, Brebeni, Teslui, Sarului, care adăpostesc un bogat fond cinegetic, oferă largi posibilităţi de a-şi încerca măiestria la cerbi lopătari, căprioare, mistreţi, fazani şi iepuri. Pescuitul se practică în bălţile şi lacurile naturale, precum şi lacurile de acumulare de pe râul Olt ( Mamura, Arceşti, Slătioara, Ipoteşti, Rusăneşti, Izbiceni). Pescarii îşi pot încerca norocul în apele Oltului şi ale Dunării, ca şi în lacurile Boazul şi Lunga, de la Dunăre, precum şi bălţile de la Strejeşti, Milcov, Ipoteşti, Scorniceşti, Crâmpoia, Piatra-Olt, Vlădila, Bucinişu, Izvoru, Făgeţelu,Radomireşti, Poboru şi altele. Fondul piscicol este bine reprezentat atât în bazinul hidrografic al Oltului , cât şi în Dunăre, cu specii ca : crap, caras, şalău, somn, biban, plătică, oblete. În Dunăre se regăsesc specii precum : mreana, sabit şi mai rar sturioni.

3.2.8. Dezvoltarea durabilăFactorii de mediu apă, aer, sol, subsol, faună şi floră au suferit modificări cantitative şi

calitative importante în ultimele decenii, ca urmare a valorificării intensive a resurselor naturale, cât şi a concentrării industriei de diferite ramuri în judeţul Olt. Măsurile pentru protecţia mediului au fost neglijate ani îndelungaţi sub presiunea cerinţelor economice. La acestea se adaugă lipsa unor preocupări privind educaţia şi formarea deprinderilor ecologice în rândul populaţiei.

18

Datorită complexităţii activităţilor economice ce se desfăşoară la nivelul judeţului Olt, pe sol sunt evacuate substanţe toxice apreciabile ca mărime şi diversitate. Pe primul loc se situează zgura de la cuptoarele de aluminiu, pulberea fină, materialele rezultate de la reparaţiile capitale cuprinzând deşeuri de cărămidă de diferite tipuri, betoane, mortare, fragmente de dale catodice, precum şi materiale valorificabile, anozi de cărbune uzaţi, şlam de criolite. Efectele poluării prin depuneri de substanţe pe sol conduc la scoaterea temporară sau definitivă din circuitul productiv a unor suprafeţe de teren.Fenomenul de poluarea s-a manifestat şi asupra apei ca urmare a activităţilor antropice pentru folosinţele din perimetrul Bazinului Hidrografic Olt. Amplificarea poluării se datorează evacuării de ape uzate neepurate sau parţial epurate.Noxele provenite de la platforma industrială Slatina au efecte negative asupra vegetaţieispontane sau cultivate din zonele limitrofe, manifestându-se prin fenomenul de uscare la păduri, pomi fructiferi, plante de cultură. Principalul poluant care acţionează negativ asupra florei şi faunei este fluorul. Poluarea atmosferică cumulată cu seceta şi vânturile din ultimii ani au produs modificări în structura şi fiziologia plantelor, acestea devenind vulnerabile la îngheţ, boli şi atacul dăunătorilor. Având în vedere toate cele expuse mai sus, măsurile pentru dezvoltarea durabilă a judeţului Olt trebuie îndreptate în primul rând în direcţia diminuării fenomenului de poluare. De asemenea, o importanţă deosebită trebuie acordată creşterii fondului forestier, dat fiind că, raportată la suprafaţa judeţului, suprafaţa împădurită se situează sub limita de 10%.

3.3 Principalele concluzii din analiza mediului economic regional. Implicaţii pentru ÎPTIndustria, în special industria prelucrătoare, deţine o pondere importantă în economia judeţului. Se caracterizează prin: - număr mare de muncitori angajaţi determinat de insuficienta dotare cu utilaje performante- lipsa de specialişti în aproape toate domeniile legate de industria prelucrătoare- introducerea noilor tehnologii şi creşterea productivităţii muncii.Scăderi ale trendului ocupațional pe principalele sectoare economice :- în perioada 2009-2010 față de 2008 s-au înregistrat scăderi ale ocupării în industrie, în special în industria prelucrătoare, deși cea mai importantă pondere a populației ocupate o reprezinta populația ocupată în industrie. - în perioada 2009-2010 construcțiile au înregistrat deasemenea scădere din punct de vedere al ocupării ( aproximativ 34 % față de anul 2008) Creșteri ale trendului ocupational pe principalele sectoare economice :

- în perioada 2009-2010 sectorul energie electrică, termică, gaze și apă a înregistrat creștere din punct de vedere al ocupării (aproximativ 50 % față de anul 2008), cu o pondere de 3,3 % în anul 2010 față de 1,3% în anul 2008

- în perioada 2009-2010 sectorul transport, depozitare și comunicații a înregistrat creștere din punct de vedere al ocupării (aproximativ 40% față de anul 2008), cu o pondere de 4,4% în anul 2010 față de 2,75% în anul 2008

- în perioada 2009-2010 sectorul tranzacții imobiliare și servicii pentru întreprinderi a înregistrat creștere din punct de vedere al ocupării (aproximativ 13% față de anul 2008), cu o pondere de 5,4% în anul 2010 față de 4,7% în anul 2008

- în perioada 2009-2010 sectorul servicii hoteluri și restaurante a înregistrat creștere din punct de vedere al ocupării (aproximativ 55% față de anul 2008), cu o pondere de 1,8% în anul 2010 față de 0,8 % în anul 2008

Recomandări pentru ÎPT: - la proiectarea planului de scolarizare se vor avea în vedere trendurile sectoarelor economice

și datele oferite de piața muncii cu tendințele de creștere sau descreștere a cererii de locuri de muncă, pe sectoare economice.

19

- Şcolarizarea pentru domeniile de calificare din protecţia mediului, electronică, automatizari, informatica, industrie alimentară în scopul adaptării competenţelor la tendinţele de tehnologizare avansată din aceste domenii; - Reducerea ofertei de şcolarizare pentru calificări din industria textilă şi pielărie, mecanică, electrotehnică; - Creşterea şcolarizării pentru calificările de nivel 2 şi 3 în scopul ridicării nivelului de competenţe al lucrătorilor din construcţii în utilizarea materialelor şi tehnologiilor neconvenţionale precum şi a echipamentelor performante; - Dezvoltarea unor calificări de nivel superior în domeniul construcţiilor, lucrări publice şi instalaţii şi a materialelor de construcţii, în scopul creşterii productivităţii muncii şi folosirii unor tehnologii şi materiale noi; - Dezvoltarea ofertei de şcolarizare pentru calificări din domeniul serviciilor prin:diversificarea calificărilor; şcolarizarea pentru calificări de nivel 3 în domeniul bancar, comercial, tranzactii financiare, asigurări, transporturi şi infrastructură; - Dezvoltarea parteneriatului şcoală – agenţi economici

- Consolidarea parteneriatului social prin antrenarea în procesul decizional şi de planificare strategică a ÎPT a reprezentanţilor instituţiilor şi organizaţiilor relevante. - Menţinerea calificărilor din domeniile industriei prelucrătoare care atrag cu precădere investiţiile străine (calificări specific producției auto, mecanică- cu precădere prelucrări la cald si la rece) - Dezvoltarea parteneriatului şcoală – agenţi economici

- Consolidarea parteneriatului social prin antrenarea în procesul decizional şi de planificare strategică a ÎPT a reprezentanţilor instituţiilor şi organizaţiilor relevante.

Capitolul 4. Piaţa muncii 4.1 Indicatori statistici ai pieţei muncii

Piaţa muncii din România a suferit transformări majore în contextul procesului de restructurare economică manifestată prin reducerea populaţiei active şi a populaţiei ocupate, menţinerea şomajului la valori relativ constante (cu excepţia perioadelor de recesiune economică), dar şi creşterea şomajului de lungă durată.

Piaţa muncii din regiunea Sud-Vest Oltenia și din județul Olt reflectă în mare tendinţele de la nivel naţional. Dezechilibrele provocate de procesul de restructurare a economiei româneşti, au dat şi în judeţele regiunii o nouă dimensiune problemei adaptării forţei de muncă la cerinţele pieţei.

Pentru analiza principalilor indicatori, care se referă la piaţa muncii, se utilizează două serii de date statistice: Balanţa Forţei de Muncă (BFM) şi Ancheta Forţei de Muncă în Gospodării (AMIGO). BFM permite comparabilitatea teritorială, pe nivelele de agregare naţional, regional şi judeţean, iar AMIGO permite comparabilitatea la nivel naţional între regiunile de dezvoltare şi comparabilitatea cu statistica europeană (EUROSTAT).

4.1.1 Participarea la forţa de muncă (anexa 3)

4.1.1.1 Populaţia activă

Piaţa muncii din judeţul Olt reflectă în mare tendinţele de la nivel naţional. Dezechilibrele provocate de procesul de restructurare a economiei româneşti, au dat şi în judeţe o nouă dimensiune problemei adaptării forţei de muncă la cerinţele pieţei.

Din punct de vedere al evoluţiei populației active civile totale, în perioada 2007-2010, s-a manifestat o tendinţă de scădere pe întreaga perioadă de analiză, pe fondul scăderii totale a numărului de locuitori, dar și din cauza migrării forţei de muncă.

20

Tabel 4.1.1.1.Evoluţia populaţiei active civilă din judeţul Olt pe sexe şi medii rezidenţiale

2007 2008 2009 2010Total (mii persoane) 182,4 178,8 176,7 176,1

masculin (% din total) 54 55,3 55,3 52,98

feminin (% din total) 42 42,7 42,7 47,02

Sursa: INS, Direcţia Teritorială de Statistică Olt ;AJOFM Olt (din date Balanța Forței de Muncă INS)

În ceea ce priveşte structura pe sexe a populaţiei active civile, se remarcă faptul că populația masculină este preponderentă.

4.1.1.2 Rata de activitate

La nivel regional,din datele statistice rezultă că, deşi rata de activitate totală a scăzut în anul 2009 faţă de anul 2007 (57,1% faţă de 64,1%), rata de activitate în mediul urban a scăzut în 2009 cu 7,3% (52,4% în 2009 și 59,7% in 2007), iar rata de activitate în mediul rural este și ea scăzută cu 7,5%, iar rata de ocupare pentru populaţia feminină este cu 15,6% mai mică decât cea pentru populaţia masculină. În cazul tinerilor (15-24 ani) rata de activitate totală reprezintă aproximativ 50% din rata de activitate totală.

La nivelul judeţului Olt rata de activitate a resurselor de muncă, în perioada 2007-2009, au scăzut, în 2007 – 64,1% şi în 2009 – 57,1% , cu 8,4 puncte procentuale sub rata de la nivel regional (65,5%)

4.1.1.3 Rata de ocupare La nivel regional, scăderea continuă a ratei de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste

(53,2% în anul 2009 faţă de 59,3% în 2007) este rezultatul declinului economic, a unor dezechilibre structurale accentuate, cât şi a deficitului de performanţă economică şi competitivitate.

În ceea ce priveşte diferenţierea pe sexe, este de remarcat faptul că rata de ocupare a populaţiei de sex feminin este mai scăzută faţă de populaţia de sex masculin cu 12,4 puncte procentuale. Această diferenţă se menţine relativ constantă pe toată perioada analizată.

Pe medii rezidenţiale, rata de ocupare se relevă tendinţa constantă de scădere a ratei de ocupare atat in mediul urban cat si rural (2009 – urban se observa o scadere de 3,4% iar rural 7 puncte procentuale).

Pentru grupa de vârstă 15-24 ani rata de ocupare prezintă un trend descrescător în perioada 2002-2007, iar în anul 2009 se constată o tendinta de creştere 0,7 procente faţă de 2007.

Se constată o subocupare care afectează populaţia feminină şi cea din mediul rural.La nivelul judeţului Olt rata de ocupare a resurselor de muncă, în perioada 2007-2009, a

scazut cu 4,4 puncte procentuale, de la 59,5% în 2007 la 55,1% în 2009 , cu 5,5 puncte procentuale sub rata de la nivel regional (60,6% in 2009)

4.1.2. Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire

Populaţia ocupată din judetul Olt număra 169500 persoane în 2010, în scădere continuă comparativ cu anul 2007. Aceasta reprezintă 19,35% din totalul regiunii SV Oltenia și 1,9 din totalul la nivel național.

Structura populaţiei ocupate după nivelul de instruire pe medii rezidentiale indică preponderenţa populaţiei urbane cu instruire superioară, profesională, liceală şi postliceală şi preponderenţa populaţiei rurale pentru nivelul de instruire profesional, gimnazial şi primar. De

21

asemenea se remarcă două modele distincte pentru cele două medii rezidenţiale: unul bazat pe dominanţa nivelului de instruire primar, gimanzial şi profesional în mediul rural şi unul bazat pe dominanţa nivelului de instruire liceal, postliceal şi superior în mediul urban.

4.1.3. Structura populației ocupate civile pe principalele activități ale economiei naționale (anexa 3d)

Din analiza datelor disponibile, se remarcă faptul că, deși în scădere, cea mai mare parte a populației ocupate civile a județului Olt se află în sectorul agricol, urmată de sectoarele servicii și industrie. În sectorul construcții, numărul de persoane ocupate a crescut până în anul 2008, iar în perioada 2009-2010 a scăzut (cu 2500 persoane), tendință remarcată, de altfel în toate sectoarele economice, din cauza crizei manifestate la nivel mondial, cu repercursiuni și la nivelul județului nostru.

O economie dezvoltată presupune o preponderenţă a populaţiei ocupate în servicii, o pondere mai mică a populaţiei ocupate în industrie şi construcţii şi o foarte mică pondere a populaţiei ocupate în agricultură, în regiunea Sud-Vest Oltenia înregistrându-se o inversare a procentelor, cele mai multe persoane fiind ocupate în agricultura de subzistenţă, persoanele de sex feminin fiind majoritare. În județul Olt situația este similară regiunii, populația ocupată în sectorul agricultură fiind din punct de vedere al evoluției pe perioada 2002-2010, în scădere față de celelalte sectoare.

22

Populația ocupată pe sectoare de activitate în 2010- jud Olt

76,6

29,0

7,9

46,1Agricultură,silvicultură, pescuitIndustrie

Construcţii

Servicii

4.1.4. Numărul mediu al salariaților și al muncitorilor pe activități ale economiei naționaleAnaliza datelor la nivelul județului Olt în anul 2010 relevă faptul că cel mai mare procent

de salariați se regăsește în sectorul industriei prelucrătoare (27,5%), urmat de sectoarele sănătate, învățământ și comerț (11,9% fiecare) și construcții (8,5%). O situație particulară se înregistrează în sectorul agricultură unde, deși procentul de populație ocupată este cel mai mare din județ, numărul de salariați este foarte mic (2,9% din total), cele mai multe persoane ocupate desfășurându-și activitatea pe cont propriu.

4.1.5 Principalii indicatori din Balanţa Forţei de Muncă (BFM) (anexa 3c)În perioada 2007-2010 resursele de muncă de la nivelul județului Olt au avut o evoluţie

relativ pozitivă. Populaţia ocupată civilă a cunoscut o evoluţie constantă până în 2007, iar în perioada 2007-2010 a scăzut permanent (fenomen înregistrat și la nivel de regiune și național). 4.1.6. Şomajul înregistrat

În perioada 2007-2010, şomajul înregistrat la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Olt, a avut o evoluţie descendentă în perioada 2004-2007 (de la 7,7% la 4,8%). Trendul s-a inversat începand cu a doua jumătate a anului 2008 până în 2010, datorită

23

influentelor crizei economice. Rata cea mai mare a şomajului a fost înregistrată în anul 2009 situându-se la valoarea de 15,7%.

Rata șomajului %2007 2008 2009 2010

România 4 4,4 7,8 7,8Oltenia 5,1 7 10,4 10,5Olt 4,8 5,2 8,9 8,9

4.1.7. Structura şomajului înregistrat pe grupe de vârstă. Şomajul tinerilor În cadrul analizei pieței muncii județene, o deosebită importanță o prezintă șomajul

tinerilor sub 25 de ani. Studiul datelor disponibile în perioada 2004-2010 indică o scădere continuă a numărului de șomeri tineri până în 2009 (cu 5,7%), urmată de o creștere sensibilă în anul 2010 (cu 1,1%).

Din numărul total de șomeri tineri, cei de lungă durată (peste 6 luni) au avut o evoluție în dinți de ferăstrău, cu un maxim de 13,5% în anul 2009.

24

Evoluţia ponderii şomerilor cu vârsta sub 25 ani din totalul şomerilor înregistraţi

20,0 20,6 21,0

17,5 17,015,3 16,4

0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

%

România Regiunea …. Judetul OLT

4.2 Informaţii parţiale

4.2.1 Analiza comparativă pe ocupaţii şi locuri de muncă vacante înregistrate în perioada 2007 – 2009 (anexa 5)

Din analiza balanţei şomaj-locuri de muncă la nivelul judeţului în perioada 2007-2009 , pentru care avem date disponibile, se desprind câteva aspecte relevante: în domeniile: comerţ, construcţii şi lucrări publice, estetica şi igiena corpului omenesc, tehnici poligrafice, turism şi alimentaţie publică, numărul de locuri de muncă vacante a depăşit numărul de şomeri înregistraţi.

Astfel, în judeţul Olt, în domeniul comerţ, în perioada 2007-2009, numărul de şomeri înregistraţi a avut mici oscilaţii, în timp ce numărul locurilor de muncă vacante a crescut de 21 ori (de la 196 la 2098) cea mai mare creştere de la nivelul regiunii. Domeniul construcţii şi lucrări publice a cunoscut o scădere cu 28,84% a numărului de şomeri (de la 1054 la 830), iar numărul locurilor vacante a crescut de 15,6 ori ( de la 61 la 953). Turismul şi alimentaţia publică are valori fluctuante ale numărului de şomeri în perioada analizată (de la 179 la 228), însă numărul locurilor de muncă a crescut de 18 ori în perioada de analiză 2003 - 2008. (de la 16 la 287)

Domeniul mecanică, faţa de celălalte judeţe ale regiunii, înregistrează o creştere de 13,5 ori a locurilor de muncă vacante ş o scăderea numărului de şomeri cu numai 5,8 puncte procentuale. Din evoluţia 2003-2009 se desprinde tendinţa de creştere a locurilor de muncă vacante şi „păstrarea” numărului de şomeri în mecanică - la nivel judeţean şi regional. Raportul locuri de muncă-şomeri rămâne puternic deficitar, fără tendinţă de ameliorare. Număr scăzut de locuri de muncă faţă de numărul de şomeri se înregistrează şi în domeniile electric şi electromecanic, numai în 2009 locurile de muncă fiind la jumătate din numărul şomerilor pentru domeniul electric şi la o treime pentru domeniul electromecanic.

În agricultură situaţia este similară, numărul de şomeri depăşind de 5 ori numărul de locuri de muncă în anul 2009. Numărul de absolvenţi şomeri este fluctuant pe perioada de analiză, fiind în creştere în perioada 2003-2005 şi scăzând în perioada 2005-2009.

Una din cauzele acestor procente mari de absolvenţi şomeri ar putea fi neconcordanţa între cerinţele angajatorilor şi nivelul competenţelor dobândite de elevi pe parcursul şcolarităţii.

4.2.1.1 Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul profesional şi liceal tehnologic

25

Din perioada analizată (2007-2009) se desprinde dinamica pozitivă a ocupaţiilor relevante pentru profilul servicii cu tendinţă de creştere a locurilor de muncă în paralel cu scăderea numărului de şomeri la nivel regional şi în majoritatea judeţelor. Profilul se bucură de o balanţă favorabilă locuri de muncă-şomeri sau cu tendinţă de echilibrare, în majoritatea judeţelor.

Profilul tehnic a înregistrat evoluţii contradictorii la nivel regional, prin creşterea locurilor de muncă în paralel cu creşterea şomajului - pe ansamblul regiunii şi în majoritatea judeţelor.Creşterea numărului de şomeri în ciuda creşterii locurilor de muncă vacante în cazul profilului tehnic ar putea ar avea drept cauză nepotriviri între exigenţele angajatorilor şi competenţele persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.

Pentru profilul resurse naturale şi protecţia mediului nu se pot desprinde concluzii solide datorită numărului irelevant (mic) de înregistrări în evidenţele AJOFM atât în cazul locurilor de muncă vacante cât şi în cazul şomerilor.

4.2.1.2 Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru şcoala postliceală

Pentru şcoala postliceală, se desprind domeniile: economic, servicii, sănătate şi asistenţă pedagogică, mecatronică şi informatică – domenii cu dinamica pozitivă la nivel regional şi în majoritatea judeţelor: tendinţă de creştere a locurilor de muncă în paralel cu scăderea numărului de şomeri şi balanţă favorabilă locuri de muncă-şomeri.

4.2.1.3. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învățământul superior

Balanța șomaj-locuri de muncă la nivelul anului 2009 arată faptul că atât numărul de locuri vacante, dar și numărul de șomeri sunt sectorul servicii (și mai ales domeniul economic), urmat de domeniile construcții și industrie.

4.2.2. Evoluțiile recente ale șomajului și a locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM (aspecte critice în contextul crizei economice și financiare)

Din analiza datelor disponibile, furnizate de AJOFM Olt, se remarcă faptul că șomajul a avut o tendință de creștere în perioada 2008-2009, atât lanivelul județului, cât și la nivelul regiunii, redresându-se ușor în anul 2010. Locurile de muncă vacante au fost sub 1000, începând din luna iulie 2009, pe fondul crizei economice și financiare de la nivel mondial.

26

4.2.4. Proiecția cererii și ofertei de locuri de muncă pe termen mediu (2013-2020)În 2011, Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei

Sociale (INCSMPS) a realizat, Studiu previzional privind cererea de formare profesională la orizontul 2013 şi în perspectiva 2020. Studiul a fost realizat de către INCSMPS în calitate de partener în cadrul Proiectului strategic cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 „Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii”, proiect al cărui lider de parteneriatb a fost Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic.

Proiecţia cererii de forţă de muncă și a cererii de formare profesională pe termen mediu şi lung a fost realizată utilizând o metodologie similară cu cea utilizată de Universitatea Cambridge în modelul de prognoză utilizat de CEDEFOP, dar prezintă unele abordări inovative generate de gradul mult mai mare de detaliere a informațiilor dorite.

Astfel, s-a realizat o proiecție a cererii potenţiale de forţă de muncă (definită ca cererea de forță de muncă rezultată din dinamica economică - descrisă prin indicatori ai investițiilor brute interne și extrene și ai valorii adăugate brute) de-a lungul orizontului de prognoză. Cererea potentiala reprezinta nivelul estimat ca necesar, in termeni de populatie ocupata, conform previziunilor economice. Acest nivel va fi satisfacut cand numărul persoanelor efectiv ocupate este egal cu nivelul estimat ca necesar de populatie ocupata; in celelalte cazuri vom avea un deficit sau un excedent fata de necesarul de populatie ocupata. Cererea potențială nu trebuie considerată ca cerere efectivă. De asemenea , nu trebuie confundată cu popuația ocupată (deși are valori aparent identice sau apropiate față de aceasta). Cererea potențială estimeză necesarul de populație ocupată, însă evouția populației efectiv ocupate depinde nu numai de evoluțiile economiei ci de o multitudine de alti factori, in primul rand demografici, migrație etc. Pentru estimarea ei s-a utilizat o tehnică de modelare econometrică.

A fost estimată și cererea înlocuită (definită ca număr de locuri de muncă rezultate din retragerea participanţilor la activitatea economică ca urmare a pensionărilor). Este de menționat că cererea înlocuită este o variabilă intermediară, astfel încât valorile ei nu descriu decât evoluții ale unor structuri ecopnomice trecute. Mai mult, lipsa unor informații detaliate cu privire la structura pe vârste a populației ocupate a făcut ca estimarea să fie făcută pe grupe de vârstă și în ipoteze care induc un anume grad de eroare al estimării. Prin urmare, aceste estimări trebuie privite cu rezerve.

Utilizând cele două variabile (cererea potențială și cererea înlocuită) s-a estimat cererea agregată de forţă de muncă pentru anul 2013 și s-a extins prognoza pentru orizontul 2020.

Analizând informațiile cu privire la dinamica cererii potențiale (măsura creării sau distrugerii de locuri de muncă în viitor) și a cererii înlocuite s-au estimat locurile de muncă disponibile, in ipotezele de calcul al celor două variabile. Acest indicator poate lua valori pozitive dacă există cerere potențială sau dacă aceasta indică distrugere de locuri de muncă dar nivelul cererii înlocuite este mai mare decât distrugerea de locuri de muncă.

Modelul econometric macroeconomic utilizat pentru estimarea cererii de forţă de muncă la nivel naţional a utilizat serii de date de la Institutul Național de Statistică, pentru perioada 2000-2088 privind:

- populaţia ocupată în activități ale economiei naţionale (diviziuni CAEN REV1)- valoarea investiţiilor brute în bunuri corporale în activități ale economiei naţionale

(diviziuni CAEN REV1)- valoarea adăugată brută în activitatăți ale economiei naţionale (diviziuni CAEN REV1)- valoarea costului mediu lunar al salariaţilor în activități ale economiei naţionale

(diviziuni CAEN REV1)

Proiecţia cererii de forţă de muncă și a cererii de formare profesională pe termen mediu şi lung a fost realizată în trei tipuri de scenarii:

27

Scenariul MODERAT a fost construit pe baza următoarelor ipoteze: - evoluţia valorii adăugate brute (VAB) conform prognozelor Comisiei Naţionale de Prognoză (Prognoza de primăvară 2011) pentru perioada 2011-2013- pentru perioada 2014 – 2020 s-a presupus următoarea evoluţie a valorii adăugate brute: un ritm anual de creştere în industrie de 1.0325, un ritm de 1.0305 în construcţii şi respectiv un ritm anual de creştere în servicii de 1.0165 (valori calculate ca o medie aritmetică a ritmurilor anuale de creştere aşteptate pentru perioada 2011 – 2012). S-a considerat că în cadrul fiecărei ramuri, diviziunile componente urmează evoluţia ramurii. S-a optat pentru alegerea pentru perioada 2014-2020 a unor ritmuri de creştere a VAB inferioare anului 2013 deoarece s-a dorit luarea în considerare a prezumtivei crize economice pe care specialiştii o previzionează după anul 2013. - pentru evoluţia Costului forţei de muncă pentru anii 2009 şi 2010 s-a ţinut cont de valorile reale publicate de Institutul Naţional de Statistică, în timp ce pentru anii 2011-2020 s-a considerat un ritm anual de creştere constant şi egal cu 1.015. - pentru evoluţia Investiţiilor brute s-a pornit de la ritmul de scădere anual pentru 2009 (0.76) pe total industrie calculat din datele de la INS - tempo online. În lipsa altor informaţii s-a considerat că această scădere a fost înregistrată identic la nivelul fiecărei diviziuni CAEN. Pentru perioada 2010 – 2020 s-a estimat trendul liniar al variabilei pe baza datelor observate pe întreaga perioadă de analiză.

Scenariul OPTIMIST a presupus următoarele variaţii faţă de scenariul MODERAT: - VAB în 2010 înregistrează un ritm de creştere de 1.1 faţă de 2009 în industrie, un ritm de scădere de 0.9 faţă de 2009 în construcţii, în timp ce în servicii se menţine constantă pe perioada 2010-2011 . Pentru perioada 2012- 2013 se menţin evoluţiile prognozate de Comisia Naţională de Prognoză, în timp ce pentru perioada 2014- 2020 s-a considerat un ritm anual de creştere în industrie de 1.036, un ritm de 1.044 în construcţii şi respectiv un ritm anual de creştere în servicii de 1.032 (valori calculate ca o medie aritmetică a ritmurilor anuale de creştere aşteptate pentru perioada 2011 – 2013).- Investiţiile brute în 2010 înregistrează un ritm de creştere de 1.15 faţă de 2009. Pentru perioada 2011- 2020 s-a estimat apoi trendul liniar al variabilei.

Scenariul PESIMIST a presupus următoarele variaţii faţă de scenariul MODERAT: - VAB în perioada 2014 - 2020 se menţine la nivelul prognozat pentru anul 2011. De asemenea, s-a ţinut cont şi de rezultatele anchetei în firme, conform cărora peste jumătate dintre cei intervievaţi sunt de părere că România nu îşi va reveni din criza economică până în anul 2013.- Costul forţei de muncă în 2010 îşi menţine ritmul de creştere pe care l-a avut în 2009 comparativ cu 2008, în timp ce pentru anii 2011-2020 s-a considerat un ritm anual de creştere de 1.015 constant.A fost prognozată separat şi evoluţia celor 18 diviziuni CAEN (Rev.1) ce au fost excluse din modelul econometric din cauza lipsei de date. Pentru acestea s-a emis ipoteza conform căreia evoluţia populaţiei ocupate din cadrul lor îşi menţine trendul observabil pentru perioada 2000- 2008.În final, s-a corectat modelul cu eroarea obţinută din predicţia populaţiei ocupate totale la nivel naţional pentru anii 2009 şi 2010 (engl. nowcast) cu valorile reale (erorile au fost de aprox. 1-2%).

Rezultatele proiecțiilor

1. Proiecția cererii potențiale la nivel național

Rezultatele prognozei cererii potenţiale de forţă de muncă (funcție de dinamica economică ce generează sau distruge locuri de muncă) la nivel naţional pentru perioada 2011

28

– 2020 indică scăderea acesteia în ipotezele scenariului pesimist și a celui moderat și creșterea acesteia în ipoteza scenariului optimist.

(mii persoane)

scenariu PESIMIST

scenariu MODERAT

(de bază)

scenariu OPTIMIST

2009 9243 9243 92432010 9239 9239 92392011 8939 9161 94002012 8951 9095 94142013 8972 9045 94372014 8937 9032 94402015 8903 9021 9444

2016 8867 9009 9447

2017 8831 8996 9450

2018 8794 8982 9452

2019 8756 8968 9454

2020 8718 8954 9456

2. Proiecţia cererii potenţiale, a cererii înlocuite și a cererii agregate de forţă de muncă la nivel de regiune de dezvoltare şi la nivel de judeţ – scenariul moderat

În ipotezele scenariului de bază (moderat) poiecția cererii potențiale relevante pentru invățământul profesional și tehnic indică, la nivel regional, trenduri de reducere continuă între 2012-2020 în regiunile Nord-Est, Nord-Vest, Sus-Est, Sud-Vest și trenduri de scădere în perioada 2012-2014 urmate de trenduri de creștere între 2015 și 2020 în regiunile Sud, Centru, Vest, București-Ilfov.Proiecţia cererii potenţiale de forţă de muncă la nivel judeţean a fost estimată prin dezagregarea proiecţiilor la nivel regional privind populaţia ocupată. Proiecţia în structură de ocupaţii pentru fiecare judeţ în parte a plecat de la asumpţia că este puţin probabil să se producă în următorii trei ani modificări structurale semnificative faţă de anul 2009

Pornind de la ratele de pensionare pe ocupaţii la nivel naţional (sursa: CEDEFOP din LFS (AMIGO)), s-a coborât la nivel regional luându-se în considerare diferenţele dintre rata de ocupare a persoanelor vârstnice (peste 55 de ani) la nivel naţional şi pe regiuni. Apoi, ratele de pensionare au fost rafinate la nivel de judeţ prin raportarea la ponderea populaţiei de 55 ani şi peste în populaţia totală ocupată a judeţului respectiv şi compararea acesteia cu ponderea populaţiei de 55 ani şi peste în populaţia totală ocupată a regiunii din care face parte judeţul.

Cererea agregată de forţă de muncă la nivel național a fost obţinută din însumarea cererii potenţiale cu cererea înlocuită de forţă de muncă. Se observă faptul că – la nivel național - în fiecare an de prognoză, cererea înlocuită compensează scăderile cererii potenţiale rezultată din evoluţia potenţială a activităţilor economice. Diferența dintre cererea înlocuită și modificarea cererii potențiale față de anul anterior este explicată de existența unor locuri de muncă disponibile. Estimarea dinamicii acestora, ca și a cererii potențiale, înlocuite și agregate în ipotezele scenariului de bază (moderat) arată existența unor oportunități pentru ocuparea tinerilor

29

absolvenți sau a inactivilor, respectiv a șomerilor. Dacă acceptăm ipoteza că ponderea populației inactive nu se modifică și nici nu au loc reduceri ale ratei șomajului, putem să considerăm ca aceste locuri de muncă vor putea fi disponibile pentru absolvenții din diferite domenii relevante pentru învățământul profesional și tehnic.

Prognoze ale cererii pentru Regiunea Sud Vest Oltenia în ocupații relevante pentru ÎPT (nr. persoane)  2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020Prognoze ale cererii potențiale 806129 793974 782594 769510 762031 754819 747140 739416 731649 723840Prognoze ale cererii inlocuite 12939 12744 12561 12351 12231 12116 11992 11868 11744 11618Prognoze ale cererii agregate 819068 806719 795155 781861 774263 766934 759133 751285 743392 735458

Prognoze ale cererii pentru județul Olt în ocupații relevante pentru ÎPT(nr. persoane)

  2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020Prognoze ale cererii potențiale 225864 222458 219270 215604 213508 211487 209336 207172 204996 202808Prognoze ale cererii inlocuite 3825 3767 3713 3651 3615 3581 3545 3508 3471 3434Prognoze ale cererii agregate 229688 226225 222983 219255 217124 215069 212881 210680 208467 206242

3. Proiecţia cererii de forţă de muncă pe activităţi economice, la nivelul regiunii – scenariul moderat

NE SE S SV V NV C B TOTAL

Agricultura, vanatoare si servicii anexe

2011 769388 314328 440737 427939 95832 246119 118969 2601 24159132012 759888 304601 426404 417158 85341 233968 109735 565 23376612013 747865 294769 412081 406176 75350 222101 100867 198 2259408

Silvicultura, exploatare forestiera si servicii auxiliare

2011 12286 3210 4925 2506 4564 9649 1216 0 383572012 11859 2933 4821 2330 4595 9629 859 0 370252013 11432 2668 4711 2160 4611 9586 524 0 35693

Pescuitul, piscicultura si serviciile anexe

2011 637 326 802 0 52 94 82 275 22692012 556 257 690 0 32 72 52 235 18952013 466 194 570 0 16 53 29 194 1521

Extractia si prepararea carbunelui

2011 775 34 436 24826 12753 0 618 7 394492012 758 24 208 25225 12145 0 657 0 390162013 743 14 0 25682 11574 0 697 0 38710

Extractia hidrocarburilor si servicii anexe

2011 5216 1666 20771 11283 4017 3560 5740 1621 538752012 5123 900 20782 11012 4081 3646 5959 1655 531582013 5049 154 20861 10782 4158 3741 6193 1693 52632

Extractia si prepararea minereurilor radioactive

2011 382 0 0 32 137 208 93 0 8522012 355 0 0 34 144 200 98 0 831

2013 329 0 0 36 149 193 102 0 809

Extractia si prepararea minereurilor metalifere

2011 456 32 27 43 132 1292 126 22 21302012 441 33 27 46 119 1305 135 24 21302013 426 35 27 49 106 1318 144 25 2130

Alte activitati extractive 2011 891 3101 1401 413 1471 667 914 433 929030

2012 815 3211 1392 372 1501 531 841 430 90922013 745 3326 1387 334 1534 403 774 428 8930

Industria alimentara si a bauturilor

2011 35449 31256 36140 12293 14103 24154 33240 21727 2083632012 35870 31000 36428 11755 13373 23759 33278 21130 206593

2013 36388 30836 36816 11259 12692 23437 33411 20601 205440

Fabricarea produselor din tutun

2011 0 83 500 43 0 127 293 1111 21572012 0 68 400 42 0 130 325 1112 2078

2013 0 55 350 40 0 134 315 1117 2011

Fabricarea produselor textile

2011 23685 3495 9223 2606 13285 12263 30881 11023 1064612012 23921 3185 8676 2552 13510 11489 31601 10398 1053322013 24224 2891 8163 2507 13773 10763 32402 9815 104537

Fabricarea articolelor de imbracaminte; aranjarea si vopsirea blanurilor

2011 73005 89834 62695 26172 30293 60202 76680 16011 4348932012 72415 94209 64260 25822 30213 60907 79196 13808 4408322013 71899 98830 65952 25495 30169 61709 81886 11558 447499

Tabacirea si finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj si marochinarie, a harnasamentelor si incaltamintei

2011 0 4500 4051 917 27875 27362 27189 6108 980012012 0 4633 4145 609 28284 26931 27355 5308 97266

2013 0 4778 4249 306 28769 26582 27598 4532 96815Fabricarea lemnului si a produselor din lemn si pluta, cu exceptia mobilei; fabricarea articolelor din impletitura de pai si alte materiale vegetale

2011 27227 6341 11610 4718 12551 17715 38347 2626 1211352012 26027 6322 11532 4437 12904 17476 38981 2475 120154

2013 24917 6321 11487 4172 13289 17290 39716 2332 119525Fabricarea celulozei, hartiei si a produselor din hartie

2011 743 3201 1873 1612 2080 5328 1970 1826 186342012 406 3252 1806 1649 2219 5270 1868 1805 182742013 81 3311 1746 1689 2360 5231 1775 1790 17984

Edituri, poligrafie si reproducerea pe suporti a inregistrarilor

2011 3150 1417 2395 2298 1281 3231 3798 12347 299182012 3185 1345 2475 2323 1234 3118 3784 11981 294462013 3229 1278 2559 2355 1192 3018 3782 11661 29075

Industria de prelucrare a titeiului, cocsificarea carbunelui si tratarea combustibililor nucleari

2011 2877 930 15048 65 0 298 490 491 201992012 2671 866 14884 65 0 310 517 497 198102013 2481 806 14775 65 0 323 544 504 19499

Fabricarea substantelor si a produselor chimice

2011 9300 188 5907 19135 4024 1688 5074 11121 564372012 8804 85 5577 19713 4229 1470 4860 11005 557442013 8345 65 5272 20338 4444 1261 4666 10843 55234

Fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice

2011 24 4192 8105 6247 5606 10799 5914 2389 432752012 0 4022 7988 6450 5527 10985 5803 1865 426402013 0 3865 7896 6663 5463 11196 5710 1356 42149

Fabricarea altor produse din minerale nemetalice

2011 6883 4202 9699 6026 18460 9122 25282 6364 860392012 6693 3756 8743 5996 19690 7606 26217 6447 851482013 6525 3328 7830 5983 20956 6139 27212 6547 84521

Industria metalurgica

2011 7537 45970 15080 15853 6057 10541 940 1174 1031532012 7429 47040 14774 16801 5717 10141 259 385 1025462013 7342 47415 14511 17785 5394 9772 0 0 102219

Industria constructiilor metalice si a produselor din metal (exclusiv masini, utilaje si instalatii)

2011 13227 17624 25058 5254 15280 25329 27635 11257 1406642012 12643 17736 25604 4660 14954 26462 27543 10197 139800

2013 12099 17894 26213 4084 14672 27656 27525 9175 139319

31

Industria de masini si echipamente

2011 33018 9428 47016 9772 26383 16744 27052 15742 1851562012 34488 9588 46700 9462 27523 16778 24635 15432 184606

2013 36041 9773 46505 9176 28729 16855 22289 15161 184529Productia de mijloace ale tehnicii de calcul si de birou

2011 47 251 373 443 760 676 359 2388 52962012 14 246 358 445 680 651 343 2397 51332013 0 242 345 449 608 630 329 2397 4999

Industria de masini si aparate electrice

2011 1578 1662 18656 3402 38281 14861 15139 4326 979052012 1371 1542 18258 2041 39075 15566 15025 4293 971722013 1171 1428 17914 701 39964 16304 14954 4273 96711

Industria de echipamente pentru radio, televiziune si comunicatii

2011 584 0 0 432 10910 819 758 1381 148852012 560 0 0 442 10683 805 771 1357 146172013 539 0 0 452 10496 793 786 1337 14402

Industria de aparatura si instrumente medicale, de precizie, optice si fotografice, ceasornicarie

2011 1892 226 1018 41 3005 543 966 3061 107522012 1909 221 1067 40 2933 546 915 2884 10515

2013 1931 217 1117 39 2873 551 869 2724 10323

Industria mijloacelor de transport rutier

2011 1072 468 37632 5156 14591 4886 9667 357 738302012 1088 360 37942 4317 15714 4799 8434 138 727912013 1106 255 38288 3512 16860 4729 7259 0 72008

Industria altor mijloace de transport n.c.a.

2011 4337 31101 5317 12457 15587 1782 958 5180 767182012 3924 30840 5668 11995 16104 1633 952 5127 762432013 3526 30662 6031 11569 16658 1490 948 5088 75971

Productia de mobilier si alte activitati industriale n.c.a.

2011 10686 6435 15546 3737 13467 51556 17291 5993 1247112012 9742 6389 15866 3508 13635 53253 15813 5642 1238482013 8836 6361 16227 3291 13839 55079 14396 5312 123340

Recuperarea deseurilor si resturilor de materiale reciclabile

2011 740 2123 2321 40 799 938 389 372 77212012 746 2110 2257 39 790 928 316 314 75002013 754 2106 2205 38 784 922 247 261 7317

Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze si apa calda

2011 20243 16427 14233 31716 12288 8297 18192 19312 1407102012 19876 16443 13900 32371 11674 7518 17963 19160 1389042013 19578 16507 13615 33110 11108 6779 17794 19068 137558

Captarea, tratarea si distributia apei

2011 5691 4063 5692 2188 3659 3603 2826 623 283462012 5881 3738 5686 2009 3754 3564 2774 463 278682013 6084 3435 5699 1841 3858 3538 2732 310 27498

Constructii

2011 86058 86720 116447 39413 58407 63261 66396 112885 6295882012 85582 87565 116126 37748 58793 61925 65697 118201 6316372013 85828 89169 116789 36379 59685 61095 65547 124603 639096

Comert cu ridicata si cu amanuntul, intretinerea si repararea autovehiculelor si a motocicletelor; comert cu amanuntul al carburantilor pentru autovehicule

2011 10236 10302 14538 6775 10560 12633 12407 17489 949422012 9862 9778 14473 6341 10596 12139 12617 17455 93260

2013 9525 9295 14446 5936 10657 11692 12851 17466 91869Comert cu ridicata si servicii de intermediere in comertul cu ridicata (cu exceptia comertului cu autovehicule si motociclete)

2011 49693 28236 55065 28586 21585 44284 40098 54702 3222492012 54005 28153 60487 30841 22262 48039 44195 54786 3427682013 58454 27845 66137 33149 22856 51906 48478 54463 363288

32

Comert cu amanuntul (cu exceptia comertului cu autovehicule si motociclete); reparea bunurilor personale si gospodaresti

2011 105352 92162 90265 55687 59451 92230 99650 120897 7156942012 106435 93214 89832 55189 58299 92907 101467 120093 717437

2013 107523 94269 89396 54688 57141 93586 103291 119284 719180

Hoteluri si restaurante

2011 20269 19625 16132 3654 12487 20159 17905 26685 1369152012 20537 19298 15948 2664 12332 19938 17908 27376 1360022013 20840 19010 15796 1691 12202 19756 17944 28108 135347

Transporturi terestre; transporturi prin conducte

2011 31858 49100 43065 26027 45120 50076 47592 81372 3742092012 31050 49226 42345 25032 45269 50360 48217 82651 3741502013 30288 49425 41688 24073 45485 50718 48914 84054 374645

Transporturi pe apa

2011 284 11208 280 576 0 112 162 220 128412012 281 10990 274 580 0 106 170 197 125982013 278 10809 270 586 0 101 177 176 12397

Transporturi aeriene

2011 251 0 227 0 264 483 276 4514 60152012 248 0 228 0 228 490 269 4402 58652013 246 0 229 0 195 498 263 4307 5739

Activitati anexe si auxiliare de transport, activitati ale agentiilor de turism

2011 2081 5577 2589 2022 882 1219 2968 6030 233672012 2182 4799 2680 2133 879 1137 3048 6134 229922013 2285 4054 2773 2246 878 1061 3132 6247 22676

Posta si telecomunicatii

2011 9971 7737 9604 6223 9261 7708 4229 33872 886052012 9645 7329 9352 5928 9326 7208 3523 35410 877202013 9344 6942 9125 5649 9409 6731 2836 36991 87027

Intermedieri financiare (cu exceptia activitatilor de asigurari si ale caselor de pensii)

2011 9026 5059 5488 4714 4085 6346 4692 27873 672832012 9076 4696 5393 4592 3938 6162 4365 29267 674892013 9126 4331 5296 4469 3789 5977 4037 30669 67695

Activitati de asigurari si ale caselor de pensii (cu exceptia celor din sistemul public de asigurari sociale)

2011 3159 924 4144 3046 1900 3390 5205 5257 270252012 3314 801 4499 3344 1697 3530 5635 5562 28382

2013 3468 661 4868 3655 1466 3667 6081 5871 29738Activitati auxiliare intermedierilor financiare

2011 1820 1652 1936 257 1212 531 1582 2650 116402012 2106 1822 2240 205 1312 417 1601 2753 124572013 2413 1999 2566 143 1415 284 1608 2846 13273

Tranzactii imobiliare

2011 718 1569 360 385 981 279 412 3063 77662012 666 1514 301 373 988 215 396 3004 74572013 619 1467 248 364 997 157 383 2959 7193

Inchirierea masinilor si echipamentelor, fara operator si a bunurilor personale si gospodaresti

2011 339 298 822 115 383 157 186 706 30062012 382 329 918 134 432 169 203 666 3233

2013 429 361 1020 154 483 181 220 612 3459

Informatica si activitati conexe

2011 2668 0 1603 935 2241 3751 2413 11917 255282012 2681 0 1532 806 2187 3675 2297 11943 251202013 2699 0 1466 683 2140 3610 2189 11995 24781

Cercetare-dezvoltare

2011 598 274 2747 1291 379 679 1574 9776 173192012 557 181 2679 1340 352 652 1601 9598 169602013 519 93 2621 1391 327 627 1632 9453 16662

Alte activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor

2011 13759 16436 27466 18021 10151 5478 8234 48527 1480712012 13358 16149 27736 18750 9820 4268 7946 49097 1471242013 12987 15895 28054 19505 9510 3080 7677 49752 146461

33

Administratie publica si aparare; asigurari sociale din sistemul public

2011 73908 71508 61426 52669 33427 42661 55801 93453 4848522012 74548 70777 59419 53035 32361 40939 56209 93610 4808982013 75168 70048 57437 53387 31307 39240 56603 93752 476943

Invatamant

2011 89223 53285 60891 47726 40542 67792 64338 58372 4821682012 90414 52737 61605 47881 40352 67713 65527 59104 4853332013 91710 52233 62390 48086 40199 67700 66796 59904 489018

Sanatate si asistenta sociala

2011 74569 47072 57339 34940 29305 54288 47320 83467 4283012012 75653 46908 58537 34678 27542 53970 47245 85900 4304332013 76833 46795 59813 34453 25790 53708 47222 88456 433069

Eliminarea deseurilor si a apelor uzate; asanare, salubritate si activitati similare

2011 2085 7219 8548 2235 2937 3358 4653 6648 376832012 1719 7689 8941 2149 2985 3325 4992 6825 386242013 1333 8172 9342 2056 3032 3286 5342 7002 39565

Activitati asociative diverse

2011 7564 5375 7104 6039 4525 10344 5300 2626 488762012 7953 5542 7334 6513 4687 11029 5328 2283 506702013 8350 5707 7562 7006 4849 11737 5345 1908 52465

Activitati recreative, culturale si sportive

2011 8078 6858 14940 3797 7998 5930 8341 23685 796272012 7913 6747 15835 3660 8247 5514 8553 23586 800542013 7746 6634 16738 3522 8498 5093 8767 23484 80481

Alte activitati de servicii

2011 2740 4576 3723 5054 5763 7288 7609 14347 510992012 2028 4504 3432 5214 5396 7385 7387 14668 500142013 1349 4448 3161 5382 5059 7499 7194 15017 49108

Activitati ale personalului angajat in gospodarii particulare

2011 6916 6303 7435 1002 2587 206 0 2444 268932012 7011 7000 7602 1070 2789 0 0 2587 280592013 7089 7732 7533 1140 2998 0 0 2733 29225

Activitati desfasurate in gospodarii private, de producere a bunurilor destinate consumului propriu

2011 3354 0 0 0 0 0 921 0 42752012 3650 0 0 0 0 0 1003 0 4652

2013 3946 0 0 0 0 0 1084 0 5029

Activitati ale gospodariilor private, de servicii pentru scopuri proprii

2011 2612 699 358 0 0 100 826 1060 56552012 2839 760 389 0 0 109 898 1152 61462013 3066 821 420 0 0 117 969 1244 6638

Activitati ale organizatiilor si organismelor extrateritoriale

2011 0 0 0 0 0 0 1583 494 20782012 0 0 0 0 0 0 1691 528 22192013 0 0 0 0 0 0 1799 562 2360

4. Proiecţia cererii de formare profesională la nivel regional şi judeţean – scenariul moderat

Deoarece datele avute la dispoziţie au permis realizarea proiecţiilor doar în intersecţia subgrupe majore de ocupaţii şi secţiuni CAEN Rev2, pentru a detalia industria prelucrătoare pe diviziuni s-a utilizat structura pe ocupaţii şi activităţi economice din Recensământul din anul 2002. Presupunând că structura populaţiei ocupate pe diviziuni în cadrul industriei prelucrătoare nu s-a modificat de la data ultimului recensământ, s-a aplicat această structură la rezultatele proiecţiei cererii de forţă de muncă pe subgrupe majore de ocupaţii şi secţiuni CAEN.

În continuare, evoluţia cererii de formare profesională pe domenii de pregătire ale învăţământului profesional şi tehnic este estimată prin raportarea la distribuţia cererii de forţă de muncă în următoarea structură matriceală, ca intersecție dintre structura pe grupe ocupații și structura pe activități CAEN. Pentru domeniul Agricultură evoluția cererii de formare profesională a ținut cont de numărul de salariați din acest sector economic.

34

Domeniul de pregătire

Grupe de ocupaţii Activităţi economice

Agricultură Tehnicieni în ştiinţele vieţii, ocrotirea sănătăţii şi asimilaţi (32)

Agricultură, silvicultură şi pescuit

Agricultori şi lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit (61)

Chimie industrială

Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31)

Fabricarea substantelor si a produselor chimice Fabricarea celulozei, hartiei si a produselor din hartie Industria de prelucrare a titeiului, cocsificarea carbunelui si tratarea combustibililor nucleari Fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice

Operatori la instalaţii fixe şi lucrători asimilaţi (81)

Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Construcţii instalaţii şi

lucrări publice

Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31)

ConstructiiIndustria constructiilor metalice si a produselor din metal (exclusiv masini, utilaje si instalatii)Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionatDistributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare

Meseriasi si muncitori calificati in industria extractiva si constructii (71)

Comerţ Alte ocupaţii asimilate tehnicienilor (34) Comerţ cu ridicata si cu amănuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor

Modele, manechine şi vânzători în magazine şi pieţe (52)

Economic Funcţionari de birou (41) Dispersie mare transectorialăElectric Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii

(31)Meseriasi si muncitori calificati in metalurgie, constructii metalice si asimilati (72)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Electromecanică Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31)

Dispersie mare transectorială

Alte ocupații asimilate tehnicienilor (31)Meseriasi si muncitori calificati in metalurgie, constructii metalice si asimilati (72)Operatori la instalaţii fixe şi lucrători asimilaţi (81)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)Conducători de vehicule şi operatori

35

instalaţii mobile (83)Electronică

automatizăriTehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31)

Dispersie mare transectorială

Meseriasi si muncitori calificati in metalurgie, constructii metalice si asimilati (72)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Fabricarea produselor din

lemn

Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31)

Fabricarea lemnului si a produselor din lemn si pluta, cu exceptia mobilei; fabricarea articolelor din impletitura de pai si alte materiale vegetaleProductia de mobilier si alte activitati industriale n.c.a.

Meseriasi si muncitori calificati in mecanica fina, artizanat, imprimerie si asimilati (73)Meseriasi si muncitori calificati in industria alimentara si alte meserii artizanale (74)Operatori la instalaţii fixe şi lucrători asimilaţi (81)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Industrie alimentară

Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31)

Industria alimentara si a bauturilor

Meseriasi si muncitori calificati in industria alimentara si alte meserii artizanale (74)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Industrie textilă şi pielărie

Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31)

Fabricarea produselor textile Fabricarea articolelor de imbracaminte; aranjarea si vopsirea blanurilor Tabacirea si finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj si marochinarie, a harnasamentelor si incaltamintei

Meseriasi si muncitori calificati in mecanica fina, artizanat, imprimerie si asimilati (73)Meseriasi si muncitori calificati in industria alimentara si alte meserii artizanale (74)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Materiale de construcţii

Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31)

Fabricarea altor produse din minerale nemetaliceIndustria extractivaMeseriasi si muncitori calificati in

mecanica fina, artizanat, imprimerie si asimilati (73)Operatori la instalaţii fixe şi lucrători asimilaţi (81)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Mecanică Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31)

Dispersie mare transectorială

Alte ocupații asimilate tehnicienilor (31)Meseriasi si muncitori calificati in industria extractiva si constructii (71)

36

Meseriasi si muncitori calificati in metalurgie, constructii metalice si asimilati (72)Meseriasi si muncitori calificati in mecanica fina, artizanat, imprimerie si asimilati (73)Operatori la instalaţii fixe şi lucrători asimilaţi (81)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)Conducători de vehicule şi operatori instalaţii mobile (83)

Turism şi alimentaţie

Functionari în servicii cu publicul (42) Hoteluri si restauranteLucrători în servicii personale şi protecţie (51)Meseriasi si muncitori calificati in industria alimentara si alte meserii artizanale (74)

Resurse naturale şi protecţia mediului

Tehnicieni în ştiinţele vieţii, ocrotirea sănătăţii şi asimilaţi (32)

Agricultură, silvicultură şi pescuit Distributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminareRecuperarea deseurilor si resturilor de materiale reciclabile

Agricultori şi lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit (61)

Tehnici poligrafice

Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31)

Edituri, poligrafie si reproducerea pe suporti a inregistrarilorFuncţionari de birou (41)

Meseriasi si muncitori calificati in mecanica fina, artizanat, imprimerie si asimilati (73)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Subliniem caracterul informativ al estimărilor deoarece acestea s-au bazat pe informații statistice incomplete și pe ipoteza că au avut loc alocări ale forței de muncă (și se va respecta înclinația și în viitor) strict în domeniul de activitate și în ocupația în care se face pregătirea.

Structura estimată pe domenii de pregătire a cererii potențiale la intersecția COR-CAEN, pentru Regiunea Sud Vest Oltenia este următoarea :

Structura proiecției cererii potențiale pe domenii de pregătire în Regiunea Sud Vest Oltenia

%

Domeniul de educaţie şi formare profesională Ponderi previzionate 37

ale cererii de formare profesională pentru

2013-2020(%)

Agricultură 7,1Chimie industrială 0,8Construcţii, instalaţii şi lucrări publice 5,8Comerţ 14,5Economic 7,4Electric 7,7Electromecanică 1,2Electronică şi automatizări 0,5Fabricarea produselor din lemn 1,5Industrie alimentară 1,6Industrie textilă şi pielărie 5,4Materiale de construcţii 4,9Mecanică 28,9Turism şi alimentaţie 2,5Protecţia mediului 10,3Tehnici poligrafice 0,1

Plecînd de la Structura proiecției cererii potențiale pe domenii de pregătire în Regiunea Sud Vest Oltenia, în baza analizei specificului economic și de piața muncii al județului Olt, membrii CLDPS apreciză că Structura proiecției cererii potențiale pe domenii de pregătire din județul Olt este următoarea:

Structura proiecției cererii potențiale pe domenii de pregătire în județul Olt

Domeniul de educaţie şi formare profesională Ponderi previzionate ale cererii de formare profesională pentru

2013-2020(%)

Agricultură 9Chimie industrială 2Construcţii, instalaţii şi lucrări publice 6Comerţ 10Economic 7Electric 8Electromecanică 1,5Electronică şi automatizări 2,5Fabricarea produselor din lemn 1,5Industrie alimentară 4,5

38

Industrie textilă şi pielărie 6Materiale de construcţii 1Mecanică 28Turism şi alimentaţie 5Protecţia mediului 8Tehnici poligrafice 0

39

Structura ofertei educaţionale pe niveluri de calificare la nivelul regiunii

PROGNOZE ALE CERERII AGREGATE - REGIUNEA SUD VEST OLTENIA 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Ponderea din cererea pieței muncii pentru calificari de nivel 2 și 3 în 2017

Pondere nivel 3 pentru continuarea studiilor în învățământ superior în 2017 (asigurarea benchmark european)

Ponderi nivel 2 și 3 în oferta educațională a IPT - ieșiri în 2017

Total 819068 806719 795155 781861 774263 766934 759133 751285 743392 735458      Calificări specifice nivelului 3 de calificare 83489 82230 81051 79696 78922 78175 77379 76579 75775 74966 10% 27% 37%Calificări specifice nivelului 2 de calificare 735579 724489 714104 702165 695341 688760 681753 674705 667617 660492 90%   63%

Notă: Ponderea de 27% a nivelui 3 pentru continuarea studiilor în învățământ superior în 2017 este conform țintei asumate de România prin PNR privind ponderea absolvenților de învățământ terțiar în 2020.

Se recomandă ca ponderea IPT din totalul ofertei educaţionale să fie aproximativ 60%. În cadrul ofertei educaţionale a IPT aproximativ 40% se recomandă să fie pentru calificări de nivel 3 iar 60% pentru calificări de nivel 2.

4.3 Implicaţii pentru ÎPT

Concluzii:- Fluctuatia ratei de ocupare, decalajul față de obiectivul Strategiei Lisabona, rata şomajului peste

media la nivel naţional, şomajul ridicat în rîndul tinerilor şi şomajul de lungă durată- Participarea scăzută a forţei de muncă în programe de formare continuă- Dezechilibrul pe piaţa muncii între cerere şi ofertă- Necesitatea elaborării unei strategii sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală vizând

modernizarea agriculturii şi diversificarea activităţilor economice în mediul rural.- Existenţa unor decalajele privind nivelul de educaţie în mediul rural faţă de urban- Facilitarea inserţiei absolvenţilor TVET pe piaţa muncii

Implicaţii pentru ÎPT- abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue, din perspectiva învăţării pe

parcursul întregii vieţi- implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă, în special în cele

privind oferirea unei noi calificări tinerilor care nu şi-au găsit un loc de muncă după absolvirea şcolii

40

- parteneriate active cu agenţii economici, Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă, autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor – prioritate permanentă a managementului şcolar

- Planificarea strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la toate nivelurile decizionale: regional (PRAI), judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS)

- Pregătirea tinerilor pentru exploatarea eficientă a potenţialului agricol – presupune creşterea nivelului de calificare (nivel 3, competenţe integrate pentru exploatarea şi managementul fermei, procesarea primară a produselor agro-alimentare)

- Diversificarea ofertei de calificare având în vedere: agricultura ecologică, promovarea agroturismului, a meşteşugurilor tradiţionale, valorificarea resurselor locale prin mica industrie şi dezvoltarea serviciilor

- Măsuri de sprijin pentru continuarea studiilor de către elevii din mediul rural şi din categorii defavorizate economic şi social

- Cresterea nivelului competentelor „cheie” cat şi dezvoltarea de abilitaţi precum: disponibilitate la schimbare şi la mobilitate profesionala; capacitate de adaptare a competentelor la cerinţele angajatorilor 

Capitolul 5. Învăţământul profesional şi tehnic din județ5. 1 Indicatori de context

5.1.1. Contextul europeanStrategia Europa 2020 pentru creştere inteligentă, durabilă şi inclusivă

Strategia EUROPA 2020 propune o nouă viziune pentru economia socială de piaţă a Europei în următorul deceniu, care să ajute Uniunea să iasă din criza economică şi financiară şi să edifice o economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă, productivitate şi coeziune socială.La nivel european, cadrul general al strategiei a fost adoptat la Consiliul European din 25-26 martie 2010 şi definitivat la Consiliul European din 17 iunie 2010.

În document este propusă abordarea tematică a reformelor concentrată pe 3 riorităţi interdependente stabilite la nivelul statelor membre: Creştere inteligentă:

Dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere şi inovare Creştere durabilă:

Dezvoltarea unei economii mai competitive, eficiente în utilizarea resurselor şi ecologice

Creştere inclusivă Rată ridicată de ocupare, coeziune economică şi socială

Ţinte: Creşterea ratei de ocupare a populaţiei 20-64 ani, de la 69% în prezent, la peste 75% Alocarea a 3% din PIB pentru Cercetare-dezvoltare Rata abandonului şcolar timpuriu: max 10%;

Cel puţin 40% din tineri (30-34 ani) să fie absolvenţi de învăţământ terţiar

41

“20/20/20”: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră, creşterea cu 20% a ponderii energiei regenerabile în consumul final de energie, creşterea cu 20% a eficienţei energetice, comparativ cu 1990

Reducerea cu 25% a populaţiei aflate sub pragul de sărăcieStrategia ”Europa 2020”

Pentru susţinerea celor 3 priorităţi şi atingerea acestor ținte sunt propuse ca instrumente de lucru 7 iniţiative emblematice:

3 iniţiative pentru creşterea inteligentă: O Uniune a inovării, O Agendă Digitală pentru Europa; Tineret în mişcare;

2 iniţiative pentru creştere durabilă: O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor; O politică industrială integrată pentru era globalizării;

2 iniţiative pentru creşterea incluzivă: O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă; Platforma europeană de combatere a sărăciei.

Iniţiativa:“Agenda pentru noi competenţe şi locuri de muncă" Măsuri la nivelul statelor membre (selecţie):

Promovarea şi monitorizarea implementării efective a rezultatelor dialogului social Dezvoltarea parteneriatelor între sectorul educaţiei şi lumea muncii, în special prin

implicarea partenerilor sociali în planificarea ofertei de educaţie şi fomare profesională Implementarea Cadrului European al Calificărilor (EQF); Cadrul Naţional al Calificărilor

corelat cu EQF Asigurarea dobândirii şi recunoaşterii, prin învăţământul general, profesional şi superior şi

prin formarea adulţilor, inclusiv pe cale non-formală sau informală, a competenţelor cerute pentru angare în formarea continuă şi pe piaţa muncii

Iniţiativa: “Tineretul în mișcare” Linii de acțiune principale:

Dezvoltarea de sisteme educaționale și de formare moderne care să asigure competențe-cheie și excelență:

Investiții mai mari, mai țintite și durabile în educație și formare; asigurarea celui mai bun randament al resurselor publice; diversificarea surselor de finanțare

Consolidarea acțiunilor pentru reducerea abandonului școlar timpuriu Dezvoltarea serviciilor de orientare și consiliere profesională: informații de bază

pentru planificarea carierei (informații referitoare la parcursurile educaționale și de formare, oportunități de angajare); acțiuni de îmbunătățire a imaginii sectoarelor și profesiilor cu potențial de angajare.

Promovarea învățării și predării de calitate Accentul pe competențele cheie pentru economia și societatea bazată pe cunoaștere,

de ex. a învăța să înveți, comunicarea în limbi străine, competențele antreprenoriale, TIC, învățarea online, competențele în domeniul matematicii (inclusiv competențele numerice) și științelor;

42

Comisia va prezenta în 2011 o Comunicare privind competențele în sprijinul învățării de a lungul vieții, care va include propuneri de elaborare a unui limbaj comun între sistemul educațional și sectorul profesional (Taxonomia europeană pentru aptitudini, competențe și profesii - ESCO).

Creșterea atractivității, ofertei și calității EFP VET: conform proiecțiilor, cca. 50 % din totalul locurilor de muncă din 2020 vor fi pentru. calificări de nivel mediu rezultate din programe de educație și formare profesională.

Promovarea experienței timpurii la locul de muncă ca factor esențial pentru pentru facilitarea intrării pe piața muncii și orientarea carierei: programe de tip ucenicie și stagii de practică de calitate.

Propunerea unui cadru de calitate pentru stagii, inclusiv abordarea obstacolelor juridice și administrative ale stagiilor transnaționale. Sprijinirea unui acces mai bun și a unei participări mai bune la stagii de bună calitate, inclusiv prin încurajarea întreprinderilor să ofere locuri pentru stagii și să devină bune întreprinderi-gazdă (de exemplu, prin etichete de calitate sau premii), precum și prin acorduri între parteneri sociali și ca parte a politicii de responsabilitate socială a întreprinderilor (RSI).

Facilitarea parcursurilor și permeabilității dintre EFP și învățământul superior, inclusiv prin dezvoltarea unor cadre naționale de calificare și prin menținerea unor parteneriate strânse cu sectorul profesional.

Extinderea oportunităților de învățare non formală și informală; recunoașterea și validarea acestor tipuri de învățare

Promovarea atractivității învățământului superior pentru economia bazată pe cunoaștere: Mărirea proporției tinerilor care urmează un program de studii superioare sau

echivalent; Îmbunătățiea calității, atractivității și capacității de adaptare a învățământului

superior; Ameliorare cantitativă și calitativă a mobilității și a capacității de inserție

profesională Susținerea unei dezvoltări puternice a învățării transnaționale și a mobilității profesionale

pentru tineri Promovarea mobilității tinerilor în scop educațional: obiectivul ca până în 2020 toți

tinerii din Europa să poată avea posibilitatea de a și petrece în străinătate o parte din timpul alocat parcursului educațional, inclusiv prin formare la locul de muncă;

Promovarea mobilității profesionale a tinerilor

Măsuri de reducere a șomajului și de sprijinire a încadrării în muncă a tinerilor: Sprijin pentru obținerea primului loc de muncă și începerea unei cariere. Comisia va stabili o monitorizare sistematică a situației tinerilor care nu sunt

încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare pe baza unor date comparabile la nivelul UE, ca sprijin pentru elaborarea politicilor și pentru învățarea reciprocă în acest domeniu.

Se recomandă Statelor membre asigurarea faptului că toți tinerii sunt încadrați în muncă, își continuă studiile sau fac parte dintr un program de activare în termen de patru luni de la absolvirea școlii, ca parte a unei „garanții pentru tineret”.

Sprijinirea tinerilor cu risc Susținerea tinerilor antreprenori și a activităților independente

43

5.1.2. Contextul naţional

Programul Naţional de Reformă 2011-2013 (PNR) reprezintă platforma-cadru pentru definirea şi aplicarea politicilor de dezvoltare economică a României, în concordanţă cu politicile Uniunii Europene (UE), având ca priorităţi realizarea unei economii inteligente, durabile şi favorabile incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă, productivitate şi de coeziune socială.

Pornind de la obiectivele acestei strategii, România şi-a stabilit, prin Programul Naţional de Reformă, priorităţile şi obiectivele proprii care fixează cadrul şi direcţiile de dezvoltare economică sustenabilă. Mobilizarea eforturilor instituţionale şi financiare, dublată de obţinerea unui larg consens la nivelul întregii societăţi, au constituit factori determinanţi pentru transpunerea în realitate a acestor obiective şi priorităţi naţionale.

În capitolul Educație, Programul Național de Reformă se pliază pe prioritățile Comisiei Europene, respectiv îmbunătăţirea calităţii şi sporirea nivelului investiţiilor în sistemele de educaţie şi formare profesională, participarea sporită la toate formele de educaţie şi o mai mare mobilitate educaţională şi profesională a elevilor, studenţilor şi cadrelor didactice în vederea atingerii celor două ţinte în domeniul educaţional fixate prin strategia Europa 2020. Aceste obiective, la nivel european, sunt: reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii la un nivel maxim de 10% şi creşterea ponderii absolvenţilor de învăţământ terţiar cu vârsta de 30-34 ani la cel puţin 40%.

Conform PNR, pag 104, ”Analiza sistemului de învăţământ românesc relevă faptul că încă nu este încurajată participarea tinerilor la o formă de educaţie, România situându-se pe unul dintre ultimele locuri în Europa în privinţa participării la o formă de educaţie a tinerilor de 15-24 de ani. În România doar 54,8% dintre femei şi 48,8% dintre bărbaţi participă la o formă de învăţământ (faţă de 73,1% dintre femei şi 66,1% dintre bărbaţi în Lituania şi 72,0% dintre femei şi 68,1% dintre bărbaţi în Polonia).52 Este prea puţin valorificată şi educaţia timpurie, adică acele activităţi educative pentru copiii din grupa de vârstă 0-6/7 ani care favorizează valorificarea optimă a oportunităţilor de învăţare de mai târziu. Un alt aspect sensibil este supraîncărcarea curriculumului, rigiditatea sa ridicată şi relevanţa scăzută pentru viaţa de adult şi pentru piaţa muncii, oferta de informaţii prevalând în faţa formării de competenţe. De asemenea, se constată centralizarea sistemului de învăţământ preuniversitar, lipsa transparenţei finanţării şi rata foarte redusă de participare la educaţia pe tot parcursul vieţii (o participare de 1,5% faţă de 9,3% media UE53). Mediul universitar românesc se caracterizează printr-o diferenţiere excesivă a specializărilor universitare şi o dispersie a resurselor (umane, materiale, financiare) şi nu dispune de niciun set de indicatori de referinţă care să-i măsoare eficienţa şi calitatea.

Pentru a moderniza sistemul educaţional românesc, în scopul adaptării la cerinţele actuale ale societăţii cunoaşterii şi la creşterea economică inteligentă şi favorabilă incluziunii, Guvernul României a promovat Legea Educaţiei Naţionale. În elaborarea legii, în afara documentelor politice şi de expertiză naţionale, pentru întocmirea soluţiilor legislative propuse au fost consultate şi analizate comparativ legislaţiile altor state. S-a acordat o atenţie deosebită tendinţelor legislative recente în domeniul educaţiei, legislaţia reprezentând o parte obligatorie dar nu şi suficientă a soluţiei necesare pentru modernizarea sistemului de educaţie. Demersul legislativ trebuie urmat de acţiuni administrative şi alocări financiare corespunzătoare.”

Prin noua Lege a Educaţiei Naţionale, reforma sistemului educaţional românesc vizează următoarele schimbări:

1. Compatibilizarea ciclurilor de învăţământ cu cerinţele unei educaţii moderne şi cu Cadrul European al Calificărilor

44

Referitor la reorganizarea structurii învăţământului preuniversitar, legea reglementează educaţia timpurie ca educaţie antepreşcolară (de la 0 la 3 ani) şi educaţie preşcolară (de la 3 la 6 ani); introducerea clasei pregătitoare în învăţământul primar; creşterea duratei învăţământului gimnazial la 5 ani; generalizarea, în perspectivă, a învăţământului de 12 clase. Atât în România cât şi în Uniunea Europeană, 16 ani reprezintă vârsta de la care o persoană poate intra pe piaţa muncii în mod legal.

2. Modernizarea şi descongestionarea curriculumului Crearea unui cadru curricular coerent presupune îmbunătăţirea programelor şcolare prin reducerea volumului de cunoştinţe ce trebuie memorate şi creşterea atractivităţii conţinuturilor acestor programe. Legea introduce curriculumul bazat pe cele opt competenţe cheie de care are nevoie fiecare individ pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru cetăţenia activă, pentru incluziunea socială şi pentru intrarea pe piaţa muncii.

3. Reorganizarea sistemului de evaluare a elevilor Se introduce portofoliul educaţional şi se modifică sistemul de evaluare a elevilor. Portofoliul va cuprinde totalitatea diplomelor, certificatelor şi a altor înscrisuri obţinute în urma evaluării competenţelor dobândite în contexte de învăţare formale, non-formale şi informale. Din el se va putea afla parcursul educaţional, înclinaţiile copilului sau performanţele lui deosebite. Evaluările elevilor vor fi realizate la finalul clasei pregătitoare, la finalul claselor a II-a, a IV-a, a VI-a şi a IX-a.

1. Asigurarea unui grad sporit de descentralizare, responsabilizare şi finanţare în sistemDescentralizarea se va realiza prin transferul de responsabilităţi către Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ şi către autorităţile locale. Legea introduce principul „finanţarea urmează elevul” prin care alocarea banilor publici va deveni transparentă şi se va face în concordanţă cu ţinte educaţionale strategice. Legea Educaţiei Naţionale prevede alocarea pentru finanţarea educaţiei a minimum 6% din PIB-ul anului respectiv. 5. Asigurarea de şanse egale la educaţie pentru grupurile dezavantajate Accesul egal la educaţie pentru păstrarea în şcoală a elevilor aflaţi în situaţii de risc şi atragerea celor ce au părăsit timpuriu sistemul educaţional se realizează prin programe de tip „Şcoala după şcoală” sau „A doua şansă”. De asemenea, se vor subvenţiona de către stat costurile aferente frecventării liceului pentru elevii provenind din mediul rural sau din grupuri socio-economice dezavantajate, precum şi pentru cei care frecventează şcolile profesionale şi se vor acorda burse pe bază de contract încheiat cu operatori economici ori cu alte persoane juridice sau fizice.

6. Revalorizarea învăţământului profesional şi tehnic Sprijinul acordat învăţământului profesional şi tehnic se va concretiza prin: asigurarea dobândirii unei calificări; reînfiinţarea şcolilor profesionale; dezvoltarea şi susţinerea învăţământului liceal (filiera tehnologică) şi postliceal; extinderea utilizării sistemului de credite transferabile (de ex. între învăţământul liceal tehnologic şi cel postliceal); asigurarea posibilităţii finalizării, până la vârsta de 18 ani, de către absolvenţii învăţământului gimnazial care întrerup studiile, a cel puţin unui program de pregătire profesională care permite dobândirea unei calificări corespunzătoare Cadrului Naţional al Calificărilor, program organizat gratuit prin unităţi de învăţământ de stat.

7. Reformarea politicilor în domeniul resursei umane Formarea iniţială profesională a cadrelor didactice va cuprinde studii de licenţă într-o specializare, masterat didactic cu o durată de 2 ani şi stagiul practic cu durata de un an. Evoluţia în cariera didactică se va realiza prin gradele didactice I şi II şi prin dobândirea titlului de profesor - emerit în sistemul de învăţământ preuniversitar. Calitatea managementului instituţiilor de învăţământ urmează să se îmbunătăţească în urma înfiinţării corpului naţional de experţi în management educaţional, constituit în urma selecţiei, prin concurs, a cadrelor didactice care fac dovada absolvirii unui program acreditat de formare în

45

domeniul managementului educaţional; numai aceste cadre didactice vor putea ocupa funcţii de conducere, îndrumare şi control. Un pas înainte în vederea exercitării dreptului la educaţie permanentă îl reprezintă sprijinul acordat de stat prin deschiderea, încă de la naşterea fiecărui copil, a unui cont educaţional (echivalentul a 500 Euro).

8. Stimularea învăţării pe tot parcursul vieţii Legea Educaţiei Naţionale defineşte conceptul de educaţie şi formare profesională pe tot parcursul vieţii într-un mod integrat şi coerent şi stabileşte recunoaşterea şi certificarea competenţelor obţinute în contexte educaţionale formale, informale şi non-formale. Totodată, legea prevede posibilitatea înfiinţării, de către autorităţile locale, a Centrelor Comunitare de Învăţare Permanentă, care au rolul de a implementa, la nivelul comunităţii, politicile şi strategiile în domeniul învăţării pe tot parcursul vieţii.

9. Modernizarea managementului şi conducerii universităţilor Unul din obiectivele noii legi a fost să întărească la nivel managerial orientarea spre performanţă şi competitivitatea instituţiilor de învăţământ superior din România.

10. Clasificarea universităţilor În baza noii legi, instituţiile de învăţământ superior din România vor fi clasificate în trei categorii pe baza evaluării programelor de studii şi a capacităţii lor instituţionale, după cum urmează: universităţi preponderent de educaţie, universităţi de educaţie, cercetare ştiinţifică şi creaţie artistică şi universităţi de cercetare avansată şi educaţie.

11. Asigurarea calităţii în învăţământul superior Acest obiectiv presupune ierarhizarea programelor de studii printr-un proces de evaluare a calităţii programelor, calitate care va reprezenta unul dintre criteriile de bază la încadrarea universităţilor într-una dintre categoriile menţionate anterior. Finanţarea sistemului de învăţământ superior se va realiza în funcţie de calitate şi performanţă prin concentrarea resurselor şi prioritizarea investiţiilor (resursele financiare vor fi alocate cu prioritate către consorţii - universităţi fuzionate).

12. Finanţarea competiţională şi încurajarea excelenţei la nivel universitar Mecanismului de ierarhizare a universităţilor i se va adăuga un sistem stimulativ de finanţare a excelenţei, care va asigura performanţa instituţională şi calitatea serviciilor de educaţie şi care este structurat astfel: un procent minim de 30% din finanţarea de bază se acordă universităţilor publice pe baza criteriilor de calitate stabilite; un fond de dezvoltare instituţională se adresează celor mai bune instituţii de învăţământ superior din fiecare categorie; fondurile de finanţare suplimentară se alocă de către minister. Excelenţa instituţională va fi completată şi printr-un sistem coerent de susţinere a excelenţei individuale, fapt ce va asigura un nivel de competitivitate a activităţii fiecărui membru al comunităţii academice (cadre didactice, studenţi, cercetători), efectul cumulativ al acestui sistem fiind reunit în performanţa universităţii. MECTS a stabilit colectivele şi termenele pentru elaborarea metodologiilor, regulamentelor şi normelor care vor asigura cadrul unitar pentru implementarea Legii Educaţiei Naţionale.(Sursa: PNR pag 104-107) Reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii este una din principalele ținte ale PNR Traiectoria ţintei pentru perioada 2010 - 2020 vizează atingerea unui nivel de 14,8% în 2013, de 13,8% în 2015 şi 11,3% în 2020, în condiţiile unui scenariu realist de dezvoltare economică şi în care se vor implementa măsurile propuse. România are în vedere realizarea unei evaluări intermediare în anul 2014 pentru aprecierea

impactului măsurilor în atingerea ţintei şi eventuala corectare a traiectoriei.

46

An 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Indicator (%)

18,4 17,2 16,0 14,8 14,3 13,8 13,3 12,8 12,3 11,8 11,3

Evoluţia prognozată a ratei părăsirii timpurii a şcolii

Măsurile-cheie pentru atingerea ţintei naţionale sunt:1. Extinderea cadrului de aplicare a reformei educaţiei timpurii. 2. Asigurarea participării la o educaţie de calitate pentru şcolarii proveniţi din grupurile

dezavantajateriiBani de liceu (buget anual estimat: 188 mil.lei); Rechizite şcolare (buget anual estimat:20 mil. lei); Euro 200(buget anual estimat: 22 mil.lei); Cornul şi laptele (buget anual estimat:480 mil. lei). 3. Susţinerea şi dezvoltarea învăţării pe tot parcursul vieţii prin implementarea şi diversificarea programelor în domeniu: A doua şansă (buget estimat pentru 2010-2013: 5 mil. euro) şi Şcoala de după şcoală (buget anual estimat: 751 mil. lei). 4. Revizuirea sau, după caz, elaborarea standardelor de calitate pentru învăţământul preuniversitar precum şi a standardelor ocupaţionale, de formare şi de pregătire profesională

5. Dezvoltarea învăţământului profesional,liceal (filiera tehnologică) şi al şcolii post-liceale, prin:

acordarea de burse (buget estimat: 31,29 mil. lei/an) şi şcolarizare gratuită în învăţământul post-liceal de stat cu finanţare prin bugetele locale (buget estimat: 31,29 mil. lei/an) . Instituţie responsabilă: MECTS;

dezvoltarea de parteneriate cu mediul de afaceri şi partenerii sociali, prin implementarea proiectelor: Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii (perioadă: ian. 2010-mai 2012; buget total: 18,49 mil. lei) şi Formarea cadrelor didactice din învăţământul profesional şi tehnic – profil servicii, pentru extinderea metodei moderne interactive de învăţare prin firma de exerciţiu (perioadă: 2010 - iulie 2013, buget total: 10,69 mil. lei). Responsabili: MMFPS, MECTS prin Centrul Naţional pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic (CNDIPT), autorităţile locale, unităţile şcolare IPT, antreprenorii din mediul de afaceri;

dezvoltarea instituţională a Consiliului Naţional al Calificărilor si al Formării Profesionale (CNFPA), introducerea sistemului de credite de acumulare şi transfer, dezvoltarea şi adoptarea descriptorilor pe nivelurile de calificare din România. Instituţii responsabile: CNCFPA – MECTS, MMFPS.

47

Legătura cu iniţiativa emblematică Tineret în mişcare este asigurată prin acele măsuri care vin în întâmpinarea primei direcţii majore de acţiune a acestei iniţiative emblematice şi care vizează susţinerea învăţământului profesional şi tehnic, prevenirea părăsirii timpurii a şcolii, dezvoltarea sistemelor de educaţie timpurie şi asigurarea accesului la educaţie pentru grupurilor dezavantajate.

În perspectiva abordării unitare a analizei sistemului de învăţământ profesional şi tehnic şi a direcţiilor de acţiune necesare a fost adoptat un set comun de indicatori privind educaţia

Indicatorii pentru educaţie Definiţiile fiecăruia din indicatori şi nivelurile de agregare sunt specificate în anexa 1

5.2 Indicatori de context specifici

5.2.1 Populaţia şcolară (anexa 6a)Începând cu anul şcolar 2000/2001 populaţia şcolară totală a judeţului a cunoscut o

dinamică negativă fenomen manifestat în paralel cu scăderea populaţiei totale a judeţului.În perioada anilor școlari 2000/2001-2009/2010 s-a înregistrat o scădere de 18,4% în totalul populației cuprinse într-o formă de școlarizare.

Raportat pe nivele de educaţie, numărul de elevi de la învățământul primar și gimnazial a cunoscut cele mai mari scăderi, cu 27,89% respectiv 32,19%, însă populația preșcolară a avut valori fluctuante, semnalându-se o ușoară creștere în anul 2009/2010 față de 2008/2009. Creșterea numărului de elevi la învățământul liceal, coroborat cu scăderea populației școlare din învățământul profesional, s-a datorat faptului că, din 2009/2010, nu au mai fost școlarizați elevi la școala de arte și meserii.

Începând cu anul şcolar 2007/2008 numărul de elevi cuprinşi în învăţământul postliceal a crescut datorită finanţării de la bugetul de stat.

Datele statistice evidențiază că, pe medii de rezidență, numărul de elevi din învățământul preșcolar, primar și gimnazial în mediul rural este mai mare decât în mediul urban, în timp ce la nivelul liceal și profesional populația școlară majoritară este în mediul urban. 5.3 Indicatori de intrare5.3.1. Numărul de elevi care revine unui cadru didactic (anexa 6c)

Numărul de elevi ce revine unui cadru didactic poate furniza informaţii importante cu privire la eficienţa utilizării resurselor alocate IPT. Exista diferenţă între numărul de elevi

48

/cadru didactic la învățământul preșcolar și cel liceal și profesional. Este necesar să fie identificate cauzele acestor diferenţe, şi să se identifice intervenţiile adecvate pentru ambele situaţii:

- în cazul valorilor foarte mici, măsuri pentru a creşte eficienţa utilizării resurselor;în cazul valorilor relativ mari, să fie analizate implicaţiile asupra calităţii IPT.

În județul Olt, în perioada anilor școlari 2004/2005-2011/2012, numărul de elevi/cadru didactic în IPT s-a situat sub valoarea de 20 elevi/cadru didactic. Din punct de vedere al evoluției, în ultimii 2 ani școlari se observă o creștere a acestui raport la învățământul liceal, cauza fiind creșterea numărului de elevi/numărului de clase de început la acest tip de învățământ. 5.3.2 Resursele umane din ÎPT (anexa 6d)

Analiza asupra profesorilor de discipline tehnice şi a maiştrilor instructori, realizată din datele furnizate de ISJ pentru perioada anilor școlari 2005/2006-2011-2012, arată că ponderea personalului calificat din județ este peste 95% atât pentru profesorii de discipline tehnice, cât și pentru maiștrii instructori, majoritatea acestora funcționând în unitățile școlare IPT din mediul urban.

Structura personalului didactic de specialitate în anul 2011-2012 în județul Olt-Profesori discipline tehnologice-

60%

38%

2%

Titulari

Suplinitori calificați

Suplinitori necalificați

Structura personalului didactic de specialitate în anul 2011-2012 în județul Olt

-Maiștri instructori-

64%

32%

4%

Titulari

Suplinitori calificați

Suplinitori necalificați

49

În anul școlar 2011-2012 tendințele sunt păstrate, ponderea personalului didactic necalificat fiind de numai 1,9% pentru profesorii de discipline de specialitate și 3,9% pentru maiștrii instructori.

În perioada următoare este necesară anticiparea pe termen mediu a evoluţiei structurii personalului didactic pe specializări, adoptarea măsurilor de reconversie profesională şi obţinerea cele de-a doua specializări prin cursuri postuniversitare având în vedere reducerea populației școlare pe toate nivelurile de educație.5.3.3. Resurse materiale şi condiţii de învăţare (anexa 15)

Analiza datelor furnizate de inspectoratele şcolare relevă următoarele aspecte:- majoritatea unităţilor şcolare IPT din mediul urban asigură elevilor baza materială necesară desfăşurării în condiţii satisfăcătoare a procesului instructiv-educativ (dispun de laboratoare, ateliere şcoală, internat, cantină, rampe de acces pentru elevii cu cerinţe educaţionale speciale);- în mediul rural şi urban mic, încă nu sunt create toate condiţiile de învăţare pentru elevi; situaţiile primite evidenţiază faptul că unităţile de învăţământ cuprinse în programele Phare TVET dispun şi de ateliere şi laboratoare dotate la nivelul standardelor moderne de pregătire, dar restul unităţilor şcolare se situează încă la nivelul de dotare minimal.

Este necesară susţinerea materială din partea administraţiilor locale în îmbunătăţirea condiţiilor de învăţare (în special alimentarea cu apă potabilă) pentru asigurarea accesului la educaţie pentru toţi absolvenţii de gimnaziu, atât din mediul urban cât şi din mediul rural.

Prin finanțarea cu fonduri europene nerambursabile (prin Programul Operațional Regional) în present se află în construcție campusul educațional Izvoarele.

5.4. Indicatori de proces 5.4.1 Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională în ÎPT

Strategia de descentralizare a învăţământului preuniversitar vizează transferul de autoritate, responsabilitate şi resurse în privinţa luării deciziilor şi a managementului general şi financiar către unităţile de învăţământ şi comunitatea locală.Descentralizarea funcţională implică şi antrenarea sporită în mecanismele decizionale a partenerilor sociali, pentru a garanta apropierea deciziei de beneficiarii serviciului public de educaţie. Cadrul instituţional pentru dezvoltarea parteneriatului social în educaţie şi formare profesională se bazează pe structurile consultative iniţiate în sprijinul deciziei la nivel local şi regional.Aceste structuri sunt:- La nivel regional: Consorţiul Regional TVET - structură consultativ a Consiliului de Dezvoltare Regională- La nivel local (judeţean): Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social (CLDPS) – ca structură consultativă a Inspectoratelor şcolare judeţene- La nivelul şcolilor: Consiliile de administraţie/Consiliile şcolare- La nivel naţional: Comitetele sectoriale.Principalele atribuţii în procesul de planificare în ÎPT ale structurilor menţionate sunt următoarele:- Comitetele sectoriale (la nivel naţional): validarea Standardelor de Pregătire Profesională.- Consorţiul Regional: identificarea nevoilor de calificare la nivel regional, elaborarea Planurilor Regionale de Acţiune pentru Învăţământ(PRAI)- CLDPS: identificarea nevoilor de calificare la nivel judeţean şi elaborarea Planurilor Locale de Acţiune pe termen lung pentru ÎPT (PLAI); avizarea planurilor anuale de şcolarizare

50

- Consiliile de administraţie / Consiliile şcolare: sprijinirea elaborării şi avizarea Planului de Acţiune a Şcolii (PAS)

În cadrul programului multianual Phare TVET, Consorţiul Regional şi Comitetele locale au fost antrenate în elaborarea, respectiv actualizarea anuală a documentelor de planificare strategică pe termen lung la nivel regional (PRAI) şi local (PLAI), pe baza cărora la nivelul fiecărei şcoli din program au fost elaborate planuri şcolare de acţiune (PAS). La nivelul unităţilor şcolare, principalul instrument de planificare strategică pe baza analizei mediului intern (autoevaluare) şi extern este concretizat prin Planurile de acţiune ale şcolilor (PAS) Şcolile cuprinse în programul Phare TVET au beneficiat de formare şi asistenţă pentru elaborarea PAS şi în raport cu PRAI şi PLAI. Începând cu anul şcolar 2006-2007 s-a generalizat elaborarea Planurilor de acţiune ale şcolilor (PAS) pentru toate unităţile de învăţământ profesional şi tehnic. În sprijinul elaborării documentului, şcolile au beneficiat de formare şi asistenţă din partea unităţilor de învăţământ cuprinse în programul Phare 2003 şi a inspectoratelor şcolare.

Având în vedere mecanismele de finanţare în vigoare şi autonomia comunităţii locale, este esenţială antrenarea autorităţilor locale în procesul de planificare strategică pe termen lung în ÎPT.Principalele probleme identificate în cadrul acestui proces sunt referitoare la:- slaba legătură şi controlul redus între nivelul regional de planificare şi nivelul decizional în învăţământ (inspectoratele şcolare judeţene şi şcolile, autorităţile locale)- finanţarea învăţământului preponderent centrată pe activităţile curente / pe termen scurt şi foarte puţin pe nevoile şi priorităţile pe termen lung- antrenarea insuficientă a agenţilor economici în efortul de planificare pe termen lung în ÎPT- neimplicarea sau implicarea formală a partenerilor sociali din Consiliile de Administraţie ale Şcolilor în procesul de planificare pe termen lung la nivelul şcolii Un alt domeniu al descentralizării funcţionale este curriculum-ul în dezvoltare locală (CDL – componentă importantă a planului de învăţământ) care vizează adaptarea conţinutului pregătirii la cerinţele locale din partea beneficiarilor instruirii (agenţi economici, comunitate locală, elevi).Din păcate, în practică se constată de multe ori o antrenare redusă sau formală din partea şcolilor a agenţilor economici în elaborarea CDL. Un alt aspect de importanţă strategică şi practică pentru validarea rezultatelor procesului de ÎPT este în legătură cu organizarea şi derularea examenelor de absolvire, care conform metodologiilor în vigoare implică obligatoriu cooptarea agenţilor economici ca membri ai comisiilor de examinare. Rezultatele absolvenţilor la aceste examene (cu procent de reuşită apropiat de 100% ) oferă motive de îndoială cu privire la efectivitatea participării agenţilor economici în cadrul acestora.5.4.2 Asigurarea calităţii în ÎPT Nevoia unor mecanisme reglementate de asigurare a calităţii serviciilor de educaţie şi formare profesională care să garanteze aplicarea riguroasă a standardelor de pregătire şi satisfacţia beneficiarilor (forţa de muncă şi angajatorii) a condus la adoptarea Legii nr. 87 din 13 aprilie 2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/12.07.2005 privind asigurarea calităţii educaţiei. În ÎPT, introducerea unui sistem de asigurare a calităţii în educaţie s-a generalizat începând cu anul şcolar 2006-2007 pentru toate unităţile de învăţământ, mai întâi aplicându-se principiul 5 al calităţii – “predarea şi învăţarea” şi a fost extins treptat astfel încât, în prezent, se aplică pentru toate cele 7 principii.

51

Mecanismul de asigurare a calităţii utilizat este construit pe autoevaluarea din partea şcolii, confruntată cu evaluarea externă (prin inspecţie şcolară), ambele fiind structurate pe acelaşi set de indicatori (descriptori de performanţă). Rezultatele evaluării se regăsesc în planurile de îmbunătăţire a calităţii. Centrele de resurse şi şcolile de aplicaţie din Programul Phare TVET care au beneficiat de formare şi asistenţă în acest scop, au sarcina de a disemina şi de asista implementarea sistemului de asigurare a calităţii în celelalte şcoli din regiune. Introducerea unui sistem de asigurare a calităţii în ÎPT va furniza pentru procesul de planificare strategică la toate nivelurile (planurile regionale şi locale, planurile de acţiune la nivelul şcolii) un set de indicatori standard (benchmark) care să faciliteze decidenţilor comparaţiile în cadrul sistemului şi compatibilizarea între cerere şi ofertă. Conducând la creşterea transparenţei faţă de beneficiari, mecanismele de asigurare a calităţii vor avea un impact decisiv în motivarea şi implicarea partenerilor sociali în planificarea ofertei şi a strategiilor de îmbunătăţire.5.4.3 Serviciile de orientare şi consiliere

Nu există o definiţie standard pentru indicatorii privitori la procesul de orientare şi consiliere. În practica serviciilor de consiliere din unele ţări europene, se raportează în mod obişnuit indicatori cum ar fi numărul de ore de consiliere / elev, numărul de elevi consiliaţi / consilier, etc. Din analiza informaţiilor disponibile, se poate aprecia că, deşi ameliorat în ultimii ani, gradul de acoperire a serviciilor de orientare şi consiliere este insuficient, în special în mediul rural, datorită unui număr încă insuficient de consilieri în sistem, arondării inegale a numărului de elevi care revin unui consilier, numărului de mic al elevilor testaţi şi consiliaţi, respectiv al orelor de consiliere/elev pentru orientarea carierei – practic nu se poate vorbi de un mecanism sistematic de orientare şi consiliere în sprijinul unei decizii corect informate în alegerea carierei, respectiv a traseului de pregătire. Orientarea şi consilierea elevilor, identificată ca problemă la nivelul judeţului, poate fi abordată sub două aspecte: tendinţe şi evoluţii în sondajele de opinie ale elevilor ; creşterea numărului de profesori consilieri în judeţ.

În mediul rural, opţiunile elevilor şi al părinţilor se îndreaptă către învățământul profesional datorită conceptului de meserie, cât şi dificultăţii accesului la învăţământul liceal (filiera teoretică, tehnologică, vocaţională, care sunt situate în principal în mediul urban) datorate în primul rând problemelor financiare.

În primul semestru al anului şcolar 2012-2013 Centrul Judeţean de Resurse şi de Asistenţă Educaţională Olt în colaborare cu profesorii consilieri din unităţile de învăţământ din judeţ a desfăşurat un studiu în rândul elevilor din clasa a VIII-a in vederea identificării opţiunilor şcolare ale acestora. În acest sens, a fost aplicat un chestionar de opinie pentru a identifica atât opţiunile şcolare ale elevilor din grupul ţintă, cât şi opinia lor în legătură cu următoarele aspecte:- încrederea în reuşita în viaţă prin studiu;- motivaţia şcolară;- importanţa acordată studiului zilnic;- materiile preferate;- opţiunea privind continuarea studiilor după terminarea clasei a VIII-a;- exprimarea opţiunilor atât în ceea ce priveşte liceul, colegiul în care doresc să înveţe în următorii ani, cât şi a profilurilor alese;- decizia în ceea ce priveşte opţiunile şcolare, în ce măsură au decis singuri sau la sfatul, sugestia altor persoane;

52

- motivaţia care a stat la baza optării pentru un anumit profil;- măsura în care se consideră informaţi în legătură cu colegiile, liceele din judeţul Olt şi a profilurilor şi specializărilor acestora;- decizia de carieră şi motivaţia care a stat la baza acestei decizii;- gradul în care unităţile de învăţământ din judeţul nostru le oferă posibilitatea de a se pregăti pentru meseria aleasă.Scop: Identificarea opţiunilor şcolare ale elevilor din clasa a VIII-a din unităţile şcolare din judeţ.Obiective specifice:

- cunoaşterea opiniei elevilor în legătură cu importanţa studiului în viaţa lor, argumentele aduse în sprijinul afirmaţiilor lor;

- conştientizarea motivaţiei şcolare ce stă la baza dorinţei de a învăţa;- identificarea opţiunilor şcolare şi a profilelor pe care doresc să le urmeze elevii

chestionaţi;- depistarea principalului motiv care a stat la baza deciziei în legătură cu opţiunea

şcolară;- identificarea punctelor slabe în ceea ce priveşte informaţiile necesare unei cât mai

corecte orientări şcolare;- cunoaşterea deciziei în legătură cu orientarea lor profesionala şi a motivului

principal care a stat la baza luării acestei decizii.În urma prelucrării statistice a datelor şi a interpretării calitative a rezultatelor, concluziile sunt

următoarele:1. În ceea ce priveşte încrederea în reuşita în viaţă prin studiu, a motivaţiei şcolare şi a importanţei pe care o acordă studiului zilnic, respondenţii şi-au exprimat opiniile astfel: 81% dintre elevi consideră că în societatea românească a zilelor noastre este actuală expresia „Ai carte, ai parte!”. Este un procent impresionant, fapt îmbucurător deoarece putem avea încredere că tânăra generaţie este conştientă de importanţa pregătirii şcolare, a inteligenţei academice şi de rolul acestora pentru a reuşi în viaţă. Această opinie majoritară se corelează cu răspunsurile de la itemul nr. 2, unde un procent de 42% dintre respondenţi consideră că „şcoala este foarte importantă pentru a reuşi în viaţă”, iar pentru 41% dintre elevii chestionaţi, principala motivaţie care stă la baza studiului este dorinţa de a cunoaşte cât mai multe lucruri şi de a avea rezultate şcolare bune şi foarte bune.2. În privinţa intenţiei exprimate de a continua studiile după terminarea clasei a VIII-a, un procent de 97% (1691 de elevi) dintre elevii chestionaţi doresc să le continue, iar 1% (21 de elevi) abandonează şcoala.

3. În legătură cu opţiunile exprimate pentru un tip de învăţământ liceal, procentele sunt următoarele: pentru TEORETIC: 68% (1205 elevi), pentru VOCAŢIONAL: 9% (159), iar pentru TEHNOLOGIC: 23% (401 elevi).

Conform opțiunilor exprimate, din totalul elevilor care doresc continuarea studiilor în IPT, procentele pe doemnii sunt: 50%-tehnic, 24%- resurse naturale și protecția mediului, 26%-servicii.

53

Diagramă privind opţiunile elevilor pentru ÎNVĂŢĂMÂNTUL TEHNOLOGIC

Procente raportate la totalul de opţiuni exprimate pentru învăţământul tehnologic

97; 24%

104; 26%

200; 50%

SERVICII - 26%; RESURSE - 24%; TEHNIC - 50%.

Dacă opţiunea exprimată a elevilor este pentru liceele teoretice în procent de 68%, nu acelaşi număr de elevi care doresc să urmeze cursurile unui liceu teoretic şi reuşesc. Astfel, o parte dintre ei nu vor obţine o medie care să le permită să fie acolo unde îşi doresc. O primă cauză a acestei orientări şcolare nerealiste este faptul că unii elevi nu ştiu să se autoevalueze, nu îşi cunosc nivelul real la care se află din punctul de vedere al pregătirii şcolare, al capacităţii intelectuale. Experții CJRAE Olt consideră ca fiind foarte importantă o evaluare şi o autoevaluare cât mai corecte şi mai realiste, începând cu primii ani ai vieţii şcolare.

Astfel, va putea fi evitat eşecul şcolar şi prevenită o orientare şcolară greşită. De asemenea, pentru a putea utiliza datele statistice obţinute în urma aplicării chestionarului de O.S.P. în scopul fundamentării planului de şcolarizare pentru anul şcolar următor, este necesar să existe o concordanţă între opţiunile exprimate ale elevilor şi rezultatele şcolare obţinute.

Una din concluziile studiului a fost că 37% din viitorii absolvenți de gimnaziu aleg profilul liceului la sfatul părinților. Din acest motiv consilierea părinților este esențială în ceea ce privește alegerea pe care o vor face copiii în concordanță și cu aspirațiile, dar mai ales în funcție de aptitudinile și competențele pentru o viitoare profesie.

Ținînd cont de faptul că IPT oferă o calificare completă la finalul studiilor, prin examenul de competențe profesionale și prin planurile de învățământ parcurse și având în vedere rezultatele studiului efectuat de CJRAE Olt, concluzia este necesitatea promovării mai asidue a învățământului profesional și tehnic din județ, din perspectiva accesului pe piața muncii a absolvenților, mai ales în condițiile în care agenții economici au nevoie de specialiști cu nivel de calificare mediu ( nivelul 2 de calificare fiind cel mai solicitat pe piața locurilor de muncă).

5.5 Indicatori de ieşire5.5.1 Rata netă de cuprindere în învăţământ (anexa 6f-1)

Rata netă de cuprindere în învăţământ, în județul Olt, a avut o dinamică negativă în perioada 2002/2003-2007/2008, urmată de o ușoară creștere până în 2009/2010, pentru toate nivelurile educaționale.

Pe niveluri de educaţie, cea mai mică rata netă de cuprindere este la învăţământul secundar superior clasele XI-XII, pentru toată perioada de analiză. În anul școlar 2009/2010, rata de cuprindere în învățământul secundar superior, 63,7%, deși se află la cea mai mare valoare pentru perioada studiată, este încă mult sub benchmark-ul european care prevedea ca, până anul 2010, 85% din populaţia şcolară să finalizeze ciclul superior al liceului.

54

5.5.2. Gradul de cuprindere în învăţământ al populaţiei de 3-23 ani (rata specifică de cuprindere școlară pe vârste) (anexa 6f-2)

Gradul de cuprindere în învăţământ al populaţiei de vârstă şcolară (3-23 ani), în perioada anilor şcolari 2002/2003- 2009/2010 a avut o evoluţie uşor ascendentă de la 64,6% în 2002/2003 pană la 66,5% în anul școlar 2009/2010.

Cuprinderea într-o formă de învăţământ are cele mai mari valori în perioada de analiză pentru elevii de vârstă cuprinsă între 7 şi 14 ani.

Tinerii de vârstă 15-18 ani sunt cuprinşi într-o formă de învăţământ în procent de 68,8% în 2002/2003 până la 75,4% în 2009/2010, ceea ce este sub benchmark-ul european, de 85%. Se impun în continuare măsuri active din partea tuturor factorilor interesaţi pentru a cuprinde într-o formă de învăţământ un număr cât mai mare de tineri.

Gradul cel mai scăzut de cuprindere se regăseşte la segmentul de populaţie cu vârsta între 19 şi 23 de ani (între 8,6% în 2002/2003 şi 16,4% în 2009/2010). Procentul foarte scăzut, încă, se datorează situaţiei financiare precare, migraţiei forţei de muncă tinere în afara ţării, slabei motivaţii profesionale, sau angajării pe piaţa muncii fără a mai continua o formă de învăţământ postliceală sau universitară.

55

5.5.3. Rata abandonului şcolar pe niveluri de educație ISCED (anexa 6h)Din analiza datelor disponibile pentru perioada anilor şcolari 2000/2001-2008/2009,

rata de abandon, pe niveluri de educație, se prezintă astfel:-la învățământul primar abandonul școlar total a fost fluctuant, cu un maxim în anul școlar 2007/2008 de 1,7% și o tendință de scădere în anul 2008/2009. Același trend se menține, atât pe medii de rezidență, cât și pe sexe.

-la învățământul gimnazial, situația este similară nivelului primar, însă valorile sunt mai mari pe toată perioada de analiză (ex: rata totală de abandon a fost în anul școlar 2007/2008 de 2,1%, maximul perioadei studiate)

56

-în învățământul liceal și profesional, fluctuația ratei abandonului se menține, semnalându-se un minim de 1,5% în anul școlar 2003/2004, urmată de o creștere pe parcursul următorilor 2 ani la 3,1%, iar în anul școlar 2008/2009 situându-se la valoarea de 2,2% (pentru anul școlar 2007/2008 nu avem date disponibile). O situație îngrijorătoare se semnalează în mediul rural, la nivelul anului 2008/2009, cînd rata abandonului a fost de 8,2%. Măsurile care se impun trebuie să vizeze, în principal, modalități de menținere în sistemul de învățământ a populației școlare din acest segment.

5.5.4 Rata de absolvire (anexa 6i) În perioada anilor şcolari 2000/2001- 2008/2009, se observă o creştere a ratei de absolvire a învățământului liceal și profesional, în special în mediul urban, deoarece îşi completează studiile şi o parte din elevii care au abandonat în seriile anterioare. În mediul rural procentul este mai mic mai ales datorită situaţiei financiare precare. De remarcat este faptul că, faţă de anul 2000-2001, rata de absolvire totală a crescut atât la învăţământul liceal, dar mai ales la învăţământul profesional (de la 21,5% în 2000-2001 la 40,9% în 2008/2009). Deşi se menţine la valori relativ scăzute, interesul tinerilor pentru absolvirea unei forme de învăţământ profesional şi tehnic este în creştere. Se menţine la nivel relativ scăzut, însă, rata de absolvire în învăţământul postliceal şi de maiştri.

57

Pentru a îmbunătăţi situaţia pe acest segment educaţional, din anul şcolar 2007-2008 învăţământul postliceal şi de maiştri a primit finanţare şi de la bugetul naţional, fapt care se reflectă și în statistici.

58

5.5.5 Rata de succes În perioada anilor şcolari 2002/2003 – 2009/2010 rata de succes a

absolvenţilor din învăţământul liceal a crescut (88.4% - 89,8%), iar în învăţământul profesional s-a constatat o uşoară creştere (98,3%- 99,7%). De remarcat procentul mai ridicat în mediul urban şi la persoanele de sex feminin.5.5.6 Rata de tranziţie la următorul nivel de educaţie (anexa 6g şi anexa 21)

De la INS s-au primit numai date referitoare la rata totală de tranziţie de la învăţământul gimnazial la cel liceal şi profesional secundar superior.

Procentual, rata totală de tranziţie, peste 85% pe întreaga perioadă de analiză, are o evoluţie fluctuantă, fiind de remarcat procentul de 94,3% din anul şcolar 2008/2009.

În anul școlar 2009/2010, rata totală de tranziție a fost 92,5%, dar se constată diferențe semnificative între mediul urban (198,3%) şi cel rural (11,5%). Absolvenţii de învăţământ secundar inferior din mediul rural îşi continuă studiile în procent destul de scăzut, acest lucru datorându-se mai ales condiţiilor socio-economice precare, dar şi numărului mic de unităţi şcolare existente, care nu pot asigura cuprinderea în procent de 100% a absolvenţilor de învăţământ secundar inferior.

59

Datele administrative furnizate de ISJ relevă faptul că, în anul 2011-2012, rata de tranziție pe ruta progresivă a crescut cu 12,3% față de anul școlar 2009-2010, însă procentul se situează la un nivel scăzut, 41,21%, punând în evidență o pierdere mare pe cohortă. Începând cu anul 2010-2011, nu au mai fost școlarizați elevi pe ruta progresivă.5.5.7. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educație (Anexa 17)

În acest moment deținem date referitoare la acest indicator numai pentru nivel național, comparativ cu celelalte țări europene, pentru perioada 2000-2009. Analiza cifrelor referitoare la România, relevă faptul că, deși în scădere în perioada de analiză (de la 22,6% la 16,6%), procentul de populație cu vârstă cuprinsă între 18 și 24 de ani care au absolvit numai învățământ secundar inferior și nu urmează o altă formă de învățământ s-a situat peste media europeană (17,6% în 2000 și 14,4% în 2009).

De remarcat este însă faptul că România a înregistrat un progres peste media europeană la acest capitol (o scădere de 6,3% a ratei de părăsire timpurie față de media europeană de 3,2%).

Deși nivelul de referință UE este de 10% în 2010, din analiza datelor disponibile la nivelul anului 2009, rezultă faptul că în Romînia sunt necesare încă eforturi susținute pentru reducerea ratei de părăsire timpurie a sistemului de educație . Contribuții semnificative în acest sens pot avea parteneriatele locale, implicarea crescută a părinților în viața școlii, dar și îmbunătățiirea condițiilor materiale atât pentru elevi cât și pentru cadrele didactice.

60

Sursa datelor: Statistica CEDEFOP

5.5.8. Procentul elevilor cu nivel scăzut al competențelor de citire/lectură (Anexa 18)La nivel național, procentul elevilor de 15 ani cu nivel scăzut al competențelor de

citire reprezintă unul din aspectele problematice majore, în condițiile în care benchmarck-ul stabilit de UE la orizontul anului 2010 este de 17% .

Centrul Naţional PISA 2009 a organizat testarea elevilor de 15 ani, eşantionaţi de Consorţiul PISA 2009 în data de 18.03.2009. La testare au participat 4776 de elevi din 159 de instituţii de învăţământ din România.

În Raportul internaţional PISA 2009 Results: What students know and can do (vol. I) sunt prezentate următoarele informaţii de interes general, referitoare la performanţele sistemului educaţional românesc în acest ciclu de evaluare:

- Pe scala generală Citire/Lectură (domeniu principal pentru evaluarea din 2009, în funcţie de care se face clasificarea finală), România ocupă poziţia 49 din 65 de ţări participante, cu un scor mediu statistic de 424, semnificativ sub media ţărilor OECD

- Pe scala domeniului Matematică scorul mediu obţinut este de 427- Pe scala domeniului Ştiinţe scorul este de 428.

În ambele situaţii rezultatele sunt semnificativ sub media ţărilor OECD.Rezultatele obţinute pentru anul 2009 sunt aproape identice cu cele obţinute de România la precedentul ciclu al programului, PISA 2006 (locul 47 din 57 de ţări participante), în care domeniul principal a vizat ştiinţele.

Ultimele rezultate ale Programului internaţional pentru evaluarea elevilor (PISA), o anchetă efectuată la nivel mondial privind performanţele adolescenţilor în vârstă de 15 ani la citire, matematică şi ştiinţe, arată că unul din cinci sau 20 % are competenţe scăzute de citire. Constatările, compilate la fiecare trei ani de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), arată că Europa a îmbunătăţit uşor situaţia din 2000 până în prezent. Dar va fi nevoie de eforturi mai mari pentru ca ţările UE să îşi atingă obiectivul de mai puţin de 15 % performanţe scăzute la citire, matematică şi ştiinţe până în 2020.Nu sunt disponibile date pentru nivel regional și județean.Sursa datelor: Raportul internaţional OECD - PISA 2009 pentru Evaluarea Elevilor.

61

5.5.9. Ponderea populației cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au absolvit cel puțin învățământul secundar superior (Anexa 19)

Din statistica CEDEFOP rezultă că la nivel european procentul tinerilor cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au absolvit o instituție de învățământ secundar superior a cunoscut doar o creștere ușoară în perioada 2000-2009 (an până la care sunt disponibile datele), neînregistrându-se progrese semnificative în atingerea nivelului de referință, cel puțin 85% până în 2010.România a înregistrat o creștere de 2,2% între anii 2000 și 2009 (de la 76,1% la 78,3%), acesta rămânând în continuare unul din domeniile în care progresele rămân insuficiente.Nu avem la acest moment date disponibile pentru nivel regional și județean.

Sursa datelor: Statistica CEDEFOP

5.5.10. Rata de participare în formarea continuă a populației adulte (25-64 ani) (Anexa 20)

Participarea la programe LLL a populației adulte din România este în perioada anilor 2000-2009 una dintre cele mai scăzute din țările UE, crescând cu numai 0,6% în acest interval de timp (de la 0,9% la 1,5%). Conform acestui indicator, România se afla în anul 2009 pe penultimul loc în statisticile europene, numai Bulgaria având procente mai mici. În timp ce media europeană a crescut în 2009 la 9,3% față de 7,1% în 2000, iar nivelul de referință comunitar a fost stabilit pentru 2010 la 12,5%, țara noastră se confruntă în continuare cu o participare extrem de scăzută la programele de formare continuă. Alocarea de fonduri europene (FSE) pentru acest domeniu prin POSDRU constituie o oportunitate pe care trebuie să o aibă în vedere permanent și unitățile IPT,fiind necesare în continuare eforturi suplimentare pentru a ridica nivelul competențelor populației și pentru a dobândi flexibilitate și securitate pe întreaga piață a forței de muncă.

62

Sursa: Statistica CEDEFOP

5.6 Indicatori de impact5.6.1 Impactul sistemului de învăţământ profesional şi tehnic asupra ratei şomajului

Ar putea fi evaluat prin stabilirea unor corelaţii în timp între rata de inserţie profesională, respectiv rata şomajului absolvenţilor şi rata totală a şomajului.

La nivel naţional au fost aprobate prin ordine de ministru metodologia de monitorizare a inserţiei absolvenţilor de învăţământ profesional şi tehnic (ordinul MECT 6011/21.11.2008) şi metodologia și instrumentele de lucru privind studiile de monitorizare a inserţiei pe piaţa muncii a absolvenţilor de învăţământ superior (ordinul MECT 6012/ 21.11.2008). Rolul principal în monitorizarea inserţiei absolvenţilor IPT le revine Inspectoratelor Şcolare Judeţene şi Centrelor Judeţene de Asistenţă Educaţională (CJRAE), care pot implementa această metodologie.

La nivelul județului Olt este în implementare, la momentul actual, un proiect strategic finanțat prin POSDRU, axa prioritară 2, domeniul de intervenție 2.1 cu titlul ”MONINSERT- monitorizarea inserției profesionale a absolvenților tehnic și profesional-nivel 1 și nivel 2”, care și-a propus printr-unul dintre obiectivele sale specifice, creșterea gradului de cunoaștere a situației absolvenților de învățământ profesional (SAM și an de completare) prin realizarea de anchete de teren care vor furniza informații esențiale în ceea ce privește inserția profesională a tinerilor. Proiectul se desfășoară în perioada 01.07.2010- 30.06.2013, în parteneriat cu ISJ Dâmbovița, INCSMPS și Universitatea din Pitești și pe baza aplicării metodologiei de inserție, își propune ca rezultate realizarea de rapoarte de analiză a inserției profesionale, dar și un set de recomandări pentru îmbunătățirea sistemului IPT prin care să crească gradul de adecvare a ofertei de formare profesională inițială la cerințele pieței muncii, dar și la cerințele și aspirațiile individului.

Rata ridicată a şomajului tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani, şi ponderea ridicată a acestora în numărul total al şomerilor (v. cap. 4), sugerează o problemă serioasă a sistemului de pregătire în raport cu finalităţile obţinute în plan ocupaţional. Din acest motiv, se reţine ca un prim indicator de impact, care poate fi măsurat pe baza datelor statistice disponibile, şomajul tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani, cu rezerva că acesta nu este diferenţiat pentru absolvenţii ÎPT. Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) pot oferi date anuale valoroase despre absolvenţii înregistraţi în baza de date ca şomeri, dar acestea nu sunt diferenţiate în acord cu noua structură pe niveluri de pregătire şi finalităţile din ÎPT. Se

63

recomandă colaborarea între ministere în vederea structurării (unitare la nivel naţional) a bazei de date a AJOFM pentru evidenţierea diferenţiată a absolvenţilor de ÎPT pe calificări şi niveluri de calificare, adaptat noilor trasee şi finalităţi ale sistemului de educaţie şi formare profesională. La nivelul regiunii Sud Vest Oltenia , s-a realizat un studiu comparativ şomaj – locuri de muncă vacante pornind de la realizarea unei corespondenţe orientative în limitele posibilităţii de asociere în plan ocupaţional a unor calificări din ÎPT în raport cu grupele /ocupaţiile respective din COR, pe ruta directă şi pe ruta progresivă de pregătire 5.6.2. Rata de inserție a absolvenților la 6 luni de la absolvire, pe niveluri de educație Inserţia absolvenţilor, pe nivele de calificare va putea fi analizată pe baza rezultatelor oferite de anchetele de teren din cadrul proiectului ”MONINSERT- monitorizarea inserției profesionale a absolvenților tehnic și profesional-nivel 1 și nivel 2”.

Rezultatele preliminare ale investigației de teren privind inserţia profesională a absolvenților nivelului 3 de calificare din IPT, la 6 luni de la absolvire, promoţia 2010, realizată de ISJ OLT ca partener în cadrul proiectului POSDRU/90/2.1/S/53676 “Pas cu pas spre viaţa activă”, beneficiar ISJ Dâmbovița sunt prezentate în cele ce urmează:

Obiectivul studiului: investigarea inserţiei socio-profesionale a absolvenţilor nivelului 3 de calificare ruta directa si progresiva din IPT (invatamantul profesional si tehnic), prin ancheta de teren, la 6 luni de la absolvire

Grup ţintă: absolvenţii de liceu tehnologic care au părăsit sistemul de învăţământ fără intenţia de a-şi continua studiile .La sfârşitul anului şcolar 2009/2010, au existat 1801 absolvenţi Conform bazelor de date ale ISJ Olt, 1336 de absolvenţi au terminat liceul tehnologic fără intenţia de a-şi continua studiileUniversul de eşantionare: Absolvenţii de liceu tehnologic ai promoţiei 2011 din judeţul Olt care la terminarea liceului nu aveau intenţia de a-şi continua studiile. Pentru eşantionare a fost utilizată baza de date a Inspectoratului Judeţean Olt, conţinând următoarele informaţii despre absolvenţii de liceu tehnologic ai promoţiei 2011:

- intenţia de continuare a studiilor (cu intenţie și fără intenţie),- adresa,- numele şi adresa unităţii şcolare unde a urmat studiile,- profilul (3 profile) şi calificarea profesională,

tipul rutei absolvite (directă şi progresivă)Structura eşantionului realizat

Ruta directa

Ruta progresiva Total

Tehnic 173 191 364

Resurse naturale şi protecţia mediului 59 21 80

Servicii 31 28 59

Total 263 240 503

64

Metodă şi instrument de cercetare: Ancheta pe bază de chestionar aplicat faţă-în-faţă Perioada de colectare a informaţiilor: ianuarie-februarie 2011 Perioada de control a interviurilor: februarie-martie 2011.Pentru a verifica validitatea datelor au fost contactaţi 96 de respondenţi: -din mediul urban: 46-din mediul rural: 50Participare şi performanţe şcolare98,0% au obţinut certificatul de competenţe profesionale după terminarea liceului (doar 10 absolvenţi nu au obţinut certificatul, 7 fiind de sex masculin, iar 6 sunt din mediul urban).

- 84,7% dintre cei investigaţi au promovat examenul de bacalaureat. Dintre cei care nu au luat bac-ul, 54,0% provin din mediul rural, iar 72,4% sunt de sex masculin.

Concluziile studiului:Dintre absolvenţii investigaţi, 35% şi-au depus totuşi dosarul pentru continuarea studiilor Cei mai mulţi dintre absolvenţii care nu îşi continuă studiile sunt cei care provin din

ruta progresivă, din mediul rural şi de sex masculin Cei mai mulţi dintre absolvenţii care nu îşi continuă studiile sunt cei care au absolvit

profilul tehnic, iar cei mai puţini profilul servicii De asemenea, cei mai mulţi dintre absolvenţii care nu îşi continuă studiile sunt cei cu

părinţi cu nivel mai scăzut de educaţie 38% dintre absolvenţii care nu-şi continuă studiile au luat această decizie din cauza

costurilor școlii 20% au renunţat la continuarea studiilor pentru a începe să lucreze 44,8% dintre cei care nu au continuat studiile intenţionează să se înscrie în următoarea

sesiune de admitere Trei sferturi dintre aceştia intenţionează să se înscrie la facultate Cei mai mulţi dintre absolvenţii care îşi continuă studiile s-au înscris la 1 facultate 20% s-au înscris la școală postliceală 2,3% sunt înscrişi la două facultăţi şi 1,1% la trei facultăţi Peste trei sferturi dintre absolvenţii care s-au înscris la facultate au optat pentru

facultăţile de stat Cei mai mulţi dintre absolvenţii care s-au înscris la facultate au optat pentru ştiinţele

inginereşti şi ştiinţele economice Aproape jumătate dintre absolvenţi sunt pesimişti la 6 luni de la absolvire, fiind de

părere că pentru meseria/calificarea lor există cerere scăzută pe piaţa de muncă Cei mai optimişti sunt absolvenţii de servicii Un sfert dintre absolvenţi intenţionează să lucreze în jud. Olt şi 13% să migreze în

străinătate Cei care percep existenţa unor slabe oportunităţi de ocupare pe plan local sunt mai

înclinaţi spre migraţie Doar 9,7% dintre absolvenţii investigaţi au devenit salariaţi la 6 luni de la absolvire 27,6% îşi continuă studiile 46% sunt şomeri, dintre care 10% sunt ne-indemnizați 12,7% sunt inactivi din punct de vedere economic, regăsindu-se în poziție de casnic/ă Cei mai mulţi absolvenţi care îşi continuă studiile au terminat profilul servicii Cea mai mare pondere a salariaţilor se înregistrează în cazul profilului tehnic Cei mai mulţi şomeri provin din rândul celor care au terminat resurse naturale şi

protecţia mediului Cei mai mulţi absolvenţi care îşi continuă studiile au terminat ruta directă

65

Cei care au absolvit ruta progresivă înregistrează cea mai mare pondere a salariaţilor, dar şi de şomeri

Cei mai mulţi absolvenţi care îşi continuă studiile locuiesc în mediul urban Cei din mediul rural înregistrează cea mai mare pondere a salariaţilor, dar şi de şomeri Cei mai mulţi absolvenţi care îşi continuă studiile provin din rândul fetelor 10,7% dintre absolvente au devenit salariate, uşor mai multe comparativ cu băieţii Băieţii înregistrează cea mai mare pondere de şomeri indemnizaţi Cei mai mulţi absolvenţi care îşi continuă studiile provin din rândul celor care încă

mai locuiesc cu familia de origine Absolvenţii care nu mai locuiesc cu familia au devenit salariaţi în pondere mult mai

mare (22%) Cei mai mulţi absolvenţi care îşi continuă studiile provin din familii înstărite Cei mai mulţi absolvenţi care au devenit salariaţi provin din familii înstărite Absolvenţii care fac parte din familii sărace au devenit şomeri în pondere mare Cei mai mulţi absolvenţi care şi-au găsit loc de muncă lucrează în industria

prelucrătoare, construcţii şi comerţ Peste 80% dintre absolvenţii care lucrează practică o ocupaţie fără legătură cu

calificarea lor Doar 12,7% au un loc de muncă adecvat calificării lor, iar 3,2% lucrează în acelaşi

domeniu de pregătire Incidenţa ocupării inadecvate în raport cu calificarea dobândită în şcoală este mai

ridicată în mediul rural, fiind de 84,8% comparativ cu 76,7% în mediul urban Cei mai mulţi absolvenţi aflaţi în locuri de muncă inadecvate calificării lor lucrează în

industria prelucrătoare, comerţ şi construcţii 37% dintre absolvenţi şi-au căutat un loc de muncă în luna anterioară anchetei Cei mai mulţi absolvenţi care se află în căutarea unui loc de muncă sunt şomerii ne-

indemnizaţi Cei mai mulţi absolvenţi şi-au căutat locuri de muncă prin intermediul rudelor şi

prietenilor Internetul reprezintă cea mai utilizată metodă secundară de căutare Pondere redusă a absolvenţilor care au apelat la agenţiile de ocupare Doar 36% dintre cei care se află în căutarea unui loc de muncă sunt interesaţi de locuri

de muncă conform calificării lor Cei mai mulţi dintre cei care nu mai doresc să îşi practice meseria provin dintre

salariaţi şi dintre elevi/studenţiInserţia de succes Definim rata inserţiei de succes ca fiind raportul dintre numărul absolvenţilor care nu şi-au continuat studiile după absolvirea liceului şi care se află în poziţie de salariat sau lucrător pe cont propriu, practicând o ocupaţie în acord cu specificul calificării deţinute din liceu (corespunzătoare sau apropiată calificării/specializării obţinute prin şcoală), ca % în numărul total de absolvenţi investigaţi care nu şi-au continuat studiile

feminin masculin urban rural Total

1,9 2,5 2,5 2,0 2,3

Per total, rata inserţiei de succes în judeţul Olt este de 2,3% la 6 luni de la absolvire Rata inserţiei de succes este mai mare pentru absolvenţii de sex masculin şi pentru cei

din mediul urban, unde există probabil mai multe oportunităţi de ocupare

66

Rutadirectă ruta progresivă tehnic resurse naturale servicii Total

1,4 2,9 3,2 0 0 2,3

Rata inserţiei de succes este mai mare pentru absolvenţii care au terminat ruta progresivă şi pentru cei care au absolvit profilul tehnic

Indicatorul analizat înregistrează valori nule pentru celelalte două profile

5.6.3. Gradul de utilizare a competenţelor dobândite de absolvenţi la locul de muncă Acest indicator face parte dintre indicatorii de calitate propuşi de Comisia

Europeană - Grupul de lucru pentru calitate în VET. În această etapă nu este definit. Date cu privire la acest indicator este posibil să fie colectate, potrivit recomandărilor Comisiei Europene, prin Ancheta asupra forţei de muncă. Informaţii utile pentru acest indicator pot fi obţinute şi direct de către şcoli prin efectuarea unor sondaje proprii în rândul angajatorilor şi absolvenţilor.5.7 Oferta şcolilor din ÎPT județean5.7.1 Evoluţia planurilor de şcolarizare (anexa 7) Analiza planurilor de şcolarizare realizate în anii trecuţi demonstrează ca exerciţiul de planificare în ÎPT pe baza recomandărilor din PRAI şi PLAI au contribuit la o mai bună orientare a ofertei de pregătire. Datele sintetice privind structura şi evoluţia cifrelor de şcolarizare în ÎPT în judeţ, sunt prezentate în Anexa 7.

Evoluția nr. de elevi cls. a IX-a- liceu tehnologic, pe profile (plan de școlarizare realizat)- jud Olt

986540 778 707 756

1601 1267 1543411

298224 318 336

638696

765364

110324 242 280

455461

511

0500

10001500

20002500

3000

2004/2

005

2005/2

006

2006/2

007

2007/2

008

2008/2

009

2009/2

010

2010/2

011

2011/2

012

-resursenaturale şiprotecţiamediului-servicii

-tehnic

67

Evoluția ponderii pe profile, cls. a IX-a- liceu tehnologic (Plan de școlarizare realizat) - jud Olt

56,0 57,0 58,7 55,8 55,1 59,4 52,3 54,73

23,3 31,4 16,9 25,1 24,5 23,7 28,7 27,13

20,7 11,6 24,4 19,1 20,4 16,9 19,0 18,14

0,0

20,040,0

60,0

80,0100,0

120,0

2004/2

005

2005/2

006

2006/2

007

2007/2

008

2008/2

009

2009/2

010

2010/2

011

2011/2

012

-resurse naturale şiprotecţia mediului

-servicii

-tehnic

Din analiza procentului de elevi care optează pentru IPT la nivel județului Olt, din totalul de absolvenți de clasa a VIII-a, se observă că în perioada anilor școlari 2007/2008- 2009/2010 numărului opțiunilor pentru această formă de pregătire a fost în ușoară creștere, însă în ultimii doi ani analizați procentul a scăzut cu 7%. Este necesară o mai bună promovare a IPT, atât în mediul urban, cât și în mediul rural, în care să fie implicați activ agenții economici din județ.5.7.2 Analiza ofertei curente (pentru anul școlar în derulare)

În anul școlar 2012-2013, din totalul de 157 clase/ 4396 elevi propuse pentru clasa a a IX-a zi, filierei tehnologice i-au fost alocate 83 clase/ 2324 elevi, reprezentând 53% din total (tehnic- 41 clase/1148 elevi, servicii-24 clase/ 672 elevi, resurse naturale și protecția mediului 18 clase/ 504 elevi). Au fost realizate 71 clase/1991 elevi, ceea ce reprezintă 85,5% din planul propus. Pe profiluri, în cadrul filierei tehnologice, planul de școlarizare realizat se prezintă astfel: tehnic- 32 clase/881 elevi- 77%, servicii-23 clase/665 elevi- 99%, resurse naturale și protecția mediului- 16 clase/445 elevi- 88%.

Pentru acest an școlar au fost propuse și 5 clase/ 140 elevi pentru învățământul profesional, din care au fost realizate 3 clase/70 elevi.

Ținând cont de solicitările mediului economic local și în corelare cu structura ofertei educaţionale pe niveluri de calificare la nivelul regiunii și județului, rezultată din studiul INCSMPS, conform căruia 90% din cererile pieței muncii sunt pentru calificări de nivel II, este necesară o promovare asiduă a acestei forme de pregătire inițială.

5.7.3 Proiectul Planului de școlarizare pentru anul școlar viitor. Ținte pe termen mediu pe domenii de pregătire

Pentru perioada următoare, în funcție de concluziile desprinse din analiza mediului economic și de piața muncii, vor fi stabilite ținte medii pentru domeniile de pregătire propuse prin planul de școlarizare pentru IPT la nivelul județului.

5.7.4. Oferta școlilor din IPT pentru formarea adulților (anexa 11)Realizarea de cursuri de calificare şi reconversie profesională a adulţilor, de către

unităţile de învăţământ profesional şi tehnic, prin autorizarea acestora pentru formarea profesională a adulţilor este, încă, în procent mic, chiar dacă unităţile de învăţământ au cadre didactice specializate şi calificate pentru fiecare domeniu în parte.

68

Numărul de şcoli autorizate este în continuare mic, numai 3 unități IPT fiind autorizate CNFPA, rămânând încă o problemă care va fi abordată în planul de acţiune al acestui document. Se recomandă o abordare mai amplă din partea unităţilor şcolare, deoarece formarea adulţilor poate fi o sursă permanentă de venituri extrabugetare, atât pentru şcoală cât şi pentru cadrele didactice.În afara cursurilor realizate de şcolile autorizate C.N.F.P.A. la nivelul judeţului Olt, Casa Corpului Didactic Olt organizează şi derulează cursuri de formare continuă cu personalul didactic din învăţământul judeţului Olt, cursuri acreditate de Centrul Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar.

5.7.5. Reţele şcolare (Anexa 12) În anexa 12 sunt prezentate reţelele şcolare tematice constituite între unităţile de învăţământ din proiectele Phare 2001, 2003 şi 2004/2006, pe de o parte, şi între uniăţile de învăţământ din proiect şi celelalte unităţi de învăţământ profesional şi tehnic din judeţe, pe de altă parte, constituite cu scopul de diseminare a bunelor practici din proiect privind:

asigurarea calităţii formării profesionale; asigurarea unui proces de predare învăţare personalizat şi inclusiv, în particular

pentru elevii cu cerinţe educaţionale speciale; management şi dezvoltare instituţională; planificarea ofertei educaţionale a TVET; dezvoltarea parteneriatullui cu întreprinderile, în special pentru organizarea învăţării

la locul de muncă; dezvoltarea de curriculum în dezvoltare locală; dezvoltarea activităţii de orientare şi consiliere în carieră; dezvoltarea unor activităţi de formare profesională continuă.

Detalii privind modul de funcţionare a acestor reţele şi a altor reţele, precum şi rezultatele acestora vor fi realizate în PLAI şi PAS

5.7.5 Parteneriatul cu întreprinderile (anexa 13)Parteneriatul dintre educaţie şi mediul afacerilor din judeţul Olt (parteneriatul dintre

şcoală şi întreprindere) porneşte de la interesele reciproce şi independente ale elevilor,profesorilor, angajatorilor şi agenţilor comunitari, bazându-se pe o realitate pe cât de simplă pe atât de importantă: elevii de azi sunt lucrătorii de mâine. Toţi cei implicaţi în acest amplu proces au conştientizat necesitatea realizării trecerii de la un parteneriat consultativ la unul colaborativ şi durabil, cu implicaţii directe atât pentru angajatori care au nevoie de indivizi motivaţi, cu aptitudini multiple cât şi pentru mediul educaţional care trebuie să răspundă standardelor europene.Parteneriatul are următoarele obiective şi sarcini:

elaborarea curriculumului de dezvoltare locală; membrii în consiliile de administraţie; organizarea unor stagii de formare profesională a elevilor prin instruire practică; colaborare în realizarea orientării şi consilierii profesionale a elevilor; cursuri de calificare şi reconversie profesională; contracte pentru şcolarizarea în anumite calificări; participarea la elaborarea planului de dezvoltare a şcolii, a planului local de acţiune

pentru dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic; membrii în Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social; perfecţionarea cadrelor didactice în întreprinderi pentru tehnologiile de vârf.

69

Detalii privind modul de funcţionare a parteneriatelor cu agenţii economici, cu mediul de afaceri, ale unităţilor de învăţământ profesional şi tehnic şi rezultatele acestora vor fi prezentate în PAS-ul unităților școlare.

Măsurile întreprinse de inspectoratele şcolare in scopul funcţionarii Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Formarea Profesionala, organizării şi desfăşurării procesului de învăţământ profesional şi tehnic, în parteneriat cu mediul economic.

Au avut loc şedinţe în cadrul CLDPS în care s-au dezbatut propunerile de îmbunătăţire a relaţiilor şcoală – agent economic. Au incercat sa se realizeze corelari intre oferta educationala a scolilor si cererea de pa piata muncii, prin validarea propunerilor planurilor de scolarizare solicitate de directorii unitatilor de invatamant.

Rearanjarea atelierelor scoala cu dotarea corespunzatoare pentru a realiza un flux tehnologic in specialitate.

Implicarea agenţilor în finanţarea pregătirii forţei de muncă pe diverse specializări şi domenii;

Atragerea agenţilor economici prin oferta făcută de unitatea şcolară; Cooptarea în comisiile de atestare şi certificare profesională a reprezentanţilor

agenţilor economici ce pot face o selecţie orientativă în privinţa viitoarelor angajări necesare;

Activitatile desfasurate la agentii economici sa aiba obiective clare de invatare din curriculum si trebuie sa fie monitorizate si evaluate.

Capitolul 6. Evaluarea progresului în implementarea PLAI

INTRODUCERE În vederea redactării Raportului de monitorizare, echipa de monitorizare a solicitat date de la Inspectoratul Şcolar Judeţean Olt. Datele puse la dispoziţie de această instituţie sunt: - P.L.A.I. actualizat, - date de la A.J.O.F.M. Olt, - Consiliul Judeţean Olt, - anexele comune stabilite la nivel de Consorţiu regional,- anexe adiţionale cerute de echipa de monitorizare. Nu au existat dificultăţi de comunicare cu reprezentanţii I.S.J. Olt.

2. ACTIVITIATI DESFĂŞURATE ÎN PROCESUL DE MONITORIZAREAm discutat cu inspectorul de specialitate aria ,,tehnologii”, cu metodişti I.S.J. Olt,

cu reprezentanţii Consiliului Judeţean Olt.Pentru pregătirea raportului s-au studiat următoarele documente: P.L.A.I., datele

puse la dispoziţie de Inspectoratul Şcolar Judeţean Olt cu privire la reţeaua şcolară, număr de clase, absolvenţi, cadre didactice, programe desfăşurate şi măsuri intreprinse; suport de curs privind pregătirea, planificarea şi organizarea procesului de monitorizare al planurilor de acţiune pentru învăţământul profesional şi tehnic, suport de curs privind metodele de monitorizare şi evaluare (asistenţă tehnica).

3. REZUMAT Au fost monitorizate un număr de 6 obiective şi măsurile cu indicatorii aferenţi,

făcându-se următoarele observaţii, constatări şi recomandări:1). Obiectiv 1: Adaptarea competenţelor absolvenţilor la cerinţele angajatorilor

70

La nivelul judeţului Olt, au fost luate măsuri pentru raţionalizarea reţelei şcolare în vederea sprijinului cu resurse umane-elevi pentru domeniile prioritare de dezvoltare (industria aluminiului, cauciuc-anvelope, industrie alimentară, redresarea agriculturii ,,de subzistenţă”), în corelaţie cu aspectele de scădere demografică şi perspectiva anului 2013.

Analizând strategia de restructurare a reţelei şcolare şi rapoartele I.S.J. Olt, se constată o scădere a numărului total al elevilor cuprinşi în TVET, pe fondul declinului demografic din judeţul Olt, ca de altfel în toată regiunea S-V, dar s-a înregistrat şi o creştere a cuprinderii TVET în domeniile prioritare de dezvoltare atât la nivel judeţean cât şi local.

La stabilirea planului de şcolarizare s-au avut în vedere dotările şcolilor prin programe Phare, resurse umane elevi/profesori calificaţi şi considerente geografice şi socio-economice.

Observaţii: Se recomandă ca la stabilirea planului de şcolarizare I.S.J. Olt să asigure în

continure o repartizare a numărului de clase, pe domeniile specifice de dezvoltare ale judeţului, turism şi alimentaţie publică etc., o orientare a elevilor către unităţile de învăţământ care sunt beneficiare ale programului Phare Ro 9405, Phare 2001 şi 2004-2006, astfel încât un număr cât mai mare de elevi să utilizeze echipamentele primite prin programele Phare pentru dobândirea de competenţe, care să le asigure o integrare cât mai facilă pe piaţa muncii .

Numărul de absolvenţi care s-au angajat (ruta directă şi cea progresivă) nu este realizat încă printr-un sistem coerent de urmărire, la 6 luni, 12 luni, 36 luni de la absolvire.

S-au monitorizat indicatorii corespunzători pentru aprecierea participării cadrelor didactice la programe de perfecţionare şi la elaborarea de noi programe de perfecţionare.

Pentru programene de perfecţionare, este necesară o analiză critică şi obiectivă a eficienţei parcurgerii acestor programe de perfecţionare de către cadrele didactice cursanţi, deoarece se constată că numărului de cadre didactice care folosesc metode active de predare , procentul de cadre didactice este nesatisfăcător.

Recomandări: Îmbunătăţirea accesului la programele de perfecţionare a cadrelor didactice din judeţul Olt, în special cadre din mediul rural, pentru însuşirea metodelor moderne de predare şi a noilor tehnologii .

Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale de bază şi a dotării şcolilor TVET cu echipamente didactice/şcolare şi IT pentru a fi asigurată dobândirea competenţelor cerute de angajatori

S-au înregistrat progrese semnificative în îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale de bază, unităţile şcolare din reţeaua ÎPT au fost reabilitate prin diverse forme de finanţare. În judeţul Olt sunt 2 unităţi şcolare cuprinse în Phare 2001 şi 5 unităţi şcolare cuprinse în Phare 2004.

Recomandări: este necesară implicarea unităţilor de învăţământ în accesarea fondurilor structurale prin accesarea proiectelor POS DRU.

Observaţii: 1) Deşi s-au înregistrat progrese în dotarea cu echipamente IT, este necesară creşterea

numărului de reţele de calculatoare în unităţile de învăţământ şi facilitarea accesului elevilor şi a cadrelor didactice la internet şi utilizarea calculatorului în procesul educaţional.

2) Obiectiv 2: Dezvoltarea capacităţii de informare, orientare şcolară şi consiliere, finanţat prin POS DRU

Se constată creşterea numărului de cabinete şcolare de consiliere psihopedagogică, in număr de 30 cabinete şi 36 consilier, şi derulare de programe specifice.

Din analiza tuturor acţiunilor se constată:a). există preocuparea şcolilor ÎPT pentru dotarea cu echipamente corespunzătoare a

tuturor centrelor de orientare şi consiliere psihopedagogică.

71

b). Creşterea cu 30% a numărului de personal specializat în învăţământul gimnazial şi ÎPT pare exagerat,iar aspectele privind resursele umane-profesori de gimnaziu nu fac parte din acest studiu.

Recomandări: Elaborarea de către I.S.J. Olt şi C.J.R.A.E. Olt a indicatorilor calitativi şi cantitativi de evaluare a activităţii centrelor.

3) Obiectiv 3: Creşterea accesului egal la educaţie pentru tinerii din judeţul Olt şi reducerea abandonului şcolar

Scăderea abandonului şcolar la 5% nu este mulţumitor, trebuie să se asigure o scădere a abandonului, o bună cuprindere a elevilor în TVET.

Indicatorul: Reducerea cu 50% a ratei abandonului şcolar este un deziderat, creşterea numărului de absolvenţi de nivel 3 se va realiza prin noile reglementări legale şi scăderea ratei de repetenţie.

Dificultăţi: La nivelul judeţului Olt, ca şi în celelalte judeţe ale euroregiunii, există o rată mare de părăsire timpurie a sistemului educaţional, datorată contextului socio-economic al unor zone sau in cazul populaţiei rroma-prin tradiţie şi prin migraţiune datorată liberei circulaţii europene.

Recomandări: Se va analiza contextul socio-ecomonic şi se vor propune măsuri de ameliorare şi finanţare pentru elevi cu acest tip de ,,cerinţe educaţionale speciale,,

4) Obiectivul 4: Dezvoltarea parteneriatului social în şcolile TVET-finanţat prin POS DRU

a) pentru o mai bună adaptare a ofertei educaţionale la specificul pieţei muncii:Se constată existenţa unor parteneriate active între unităţile de învăţământ din

preuniversitar şi Universitatea din Craiova, agenţi economici, O.N.G.-uri pentru adaptarea ofertei educaţionale la specificul pieţei muncii, creşterea calităţii C.D.L. Creşterea numărului de absolvenţi angajaţi la agenţii economici parteneri rămâne un deziderat ce trebuie monitorizat în contextul crizei economice din 2009-2010.

b) Creşterea numărului de absolvenţi care se angajează la agenţii economici parteneri

S-a realizat fundamentarea proiectului planului de şcolarizare în concordanţă cu domeniile prioritare identificate la nivel regional şi local (industrie alimentară de prelucrare lapte, fructe şi legume, protecţia mediului etc.).

RecomandăriSe propune revizuirea măsurii în contextul crizei financiare pentru perioada 2009-

2010.5) Obiectivul 5: Creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerinţele pieţei

muncii-finanţat prin P.O.S. D.R.U.Măsura privind organizarea de simpozioane, mese rotunde, lectorate care să prezinte

părinţilor oferta educaţională în corelaţie cu piaţa muncii, s-a realizat în majoritatea unităţilor de învăţământ.

AJOFM Olt , printre alte acţiuni adresate informării elevilor, a prezentat direct elevilor evoluţia pieţei muncii în judeţul Olt şi doreşte în continuare să dezvolte acest tip de acţiuni.

RecomandăriSe propune o colaborare mai intensă cu agenţii economici din Caracal, Piatra Olt,

Scorniceşti , Corabia în scopul relansării domeniilor prioritare de dezvoltare.6) Obiectivul 6: Sprijinirea iniţiativelor transnaţionale şi parteneriatelor la nivel

european în domeniul formării prin învăţământul tehnic şi profesional-finanţat prin POS DRU

Măsura 6.1.Valorificarea şi diseminarea exemplelor de bună practicăla nivel european

72

Măsura s-a realizat, fiind valorificată prin ,,Festivalul Naţional al Şanselor Tale”, simpozioane, seminarii etc., cuantificată prin indicatorii: Număr de elevi care participă la schimburile de experienţă/ vizite de studiu prin proiectele Comenius, Leonardo sau înfrăţiri cu şcoli din străinătate, Firma de Exerciţiu Praga, Seminar de formare continuă Elveţia, Concurs Internaţional ”Tineri Europeni” Paris.

Măsura 6.2. Dezvoltarea de programe comune de educaţie inclusivăMăsura s-a realizat prin atragerea elevilor în programele de educaţie inclusivă.RecomandăriSe recomandă intensificarea acestor măsuri, pentru mediul rural şi populaţia rroma. Măsura 6.3. Transfer de expertiză cu şcolile din statele membre din UE finanţat

prin FSEStagiile de formare pentru membrii C.L.D.P.S. şi ai Consorţiului Regional s-au realizat

prin întâlnirile de lucru organizate, iar campaniile de informare s-au concretizat în şedinţe cu directorii, părinţii şi mass-media.

Nu s-a realizat publicarea de broşuri sau alte materiale pentru informarea privind exemplele de bună practică.

Nu au fost monitorizate următoarele măsuri/indicatori datorită indisponibilităţii datelor, după cum urmează:

1) Indicatorul „Număr de absolvenţi cu nivelul 1, 2 şi 3 din sistemul TVET care s-au angajat”, nu s-a putut monitoriza datorită lipsei de date din surse oficiale, deoarece inserţia absolvenţilor s-a monitorizat doar în cadrul unui program pilot in judeţul Galaţi.

3) Indicatorul ”Scăderea ratei şomajului în rândul absolvenţilor din sistemul TVET” trebuie corelat cu contextul actual al crizei economico-financiare la nivel mondial.

Observaţie: Considerăm că numărul măsurilor şi acţiunilor propuse pentru fiecare obiectiv sunt prea multe, ar trebui focalizate cele prioritare şi specifice condiţiilor socio-economice şi geografice ale judeţului Olt.

Capitolul 7. Analiza SWOT a corelării ofertei de formare profesională cu cererea

Puncte tari Puncte slabe-Oferta educaţională în ÎPT la nivel județean, pentru anul şcolar 2012/2013, este în concordanţă cu ţintele PLAI, cu rezerva ameliorării procentelor în funcție de evoluția sectoarelor economice-Existenţa a 7 unităţi de învăţămînt ÎPT dotate cu echipamente prin proiectul PHARE TVET-Buna funcţionare a structurilor parteneriale la nivel judeţean (CLDPS) -Existenţa reţelelor şcolare constituite în cadrul Pragramului Phare TVET cu rolul de a disemina bunele practici-transformarea a 4 SAM din mediul rural și 2 din mediul urban în grupuri școlare

-Absolvenții ciclului gimanzial au posibilități reduse de acces către liceele filiera tehnologică din mediul rural, din cauza sistemului de transport precar sau inexistent și a lipsei capacității de cazare- Rata netă de cuprindere scăzută la învăţământul secundar superior clasele XI-XII, pentru toată perioada de analiză. În anul școlar 2009/2010, rata de cuprindere în învățământul secundar superior a fost 63,7%,-Rata de tranziţie de la învăţământul gimnazial la cel liceal şi profesional scăzută în mediul rural (11,5%). faţă de urban (198,3%) -Numărul unităţilor de învăţământ din ÎPT autorizate ca furnizori de formare adulţi este mic (3 din 25)-Număr mare de elevi care revine unui consilier şcolar

73

-Infrastructura educaţională precară la unităţile de învăţământ care nu au fost cuprinse în proiectul Phare TVET

Oportunităţi Ameninţări-VAB peste media regională în sectoarele economice: industrie prelucrătoare, agricultură și construcții- PIB-ul la nivelul judetului Olt cu evolutie crescatoare in perioada 2006-2008-Infrastructura educaţională se poate dezvolta prin accesarea FEDER-Dezvoltarea resurselor umane prin accesarea FSE-Programe guvernamentale și europene care susțin producerea și utilizarea energiilor neconvenționale-Dezvoltarea agriculturii intensive în sistem organizațional ca răspuns la prognozele internaționale privind o posibilă criză alimentară (generată de creșterea populației mondiale)-Promovarea sectoarelor economice din județ cu potențială dezvoltare (turism, alimentație public, prelucrarea lemnului)-Dezvoltarea infrastructurii rurale, ca potențială sursă de absorbție de forță de muncă (alimentări cu apă, stații de epurare, sisteme de canalizare, construcții de drumuri, microhidrocentrale)-Capacitatea unităților școlare IPT de a furniza FPC pentru domeniul energiilor neconvenționale-Dezvoltarea economică continuă prin creșterea capacităților de producție a firmelor din județ (Pirelli, IAC) generatoare de locuri de muncă

-ritmuri scăzute de creștere ale PIB și VAB prognozate pentru 2011-2013-Migraţia în creştere în afara județului, regiunii şi a ţării având ca efect reducerea populaţiei de vârstă şcolară-Participarea scăzută a forţei de muncă în programe de formare continuă în contrast cu nevoia tot mai mare de formare a adulţilor-Scăderea accentuată populaţiei de vârstă şcolară-Număr mare de populaţie ocupată în agricultura de subzistenţă-Importurile excesive de produse alimentare (peste 75%)

74

Capitolul 8. Rezumatul principalelor concluzii şi și recomandări pentru planul de măsuriPrincipalele concluzii din analiza demografică. Implicaţii pentru ÎPT- Îmbătrânirea populaţiei la nivelul judeţuli- Scăderea numărului populaţiei la nivelul întregului judeţ, ritmul cel mai alert de descreştere înregistrând populaţia de vârstă şcolară- Scăderea populaţiei urbane pe fondul dominării populaţiei ruraleImplicaţii pentru ÎPT- Dezvoltarea unor programe de formare profesională continuă în scopul păstrării resurselor umane pe piaţa muncii pe o perioadă cât mai lungă (bătrâneţe activă) prin retragerea din activitate mai târziu şi progresiv. - Înfiinţarea de clase pentru învăţământul TVET in localitaţile cu populaţie preponderent de etnie rromă şi iniţierea unor acţiuni pentru şcolarizarea acestora.- Dezvoltarea unor pachete integrate pentru creşterea participării la învăţământul TVET a persoanelor care provin din grupuri vulnerabile (populaţia de etnie rromă, familii cu venituri scăzute etc.): „educaţia de a doua şansă”- Asigurarea accesului la educaţie şi formare profesională a populaţiei de vârstă şcolară din mediul rural prin:extinderea învăţământului IPT în şcolile din mediul rural; dezvoltarea infrastructurii şcolilor aflate în zone defavorizate (transport deficitar, venituri reduse ale populaţiei)Principalele concluzii din analiza mediului economic regional. Implicaţii pentru ÎPTIndustria deţine o pondere scăzută în economia judeţului. Se caracterizează prin: - număr mare de muncitori angajaţi determinat de insuficienta dotare cu utilaje performante- lipsa de specialişti în aproape toate domeniile legate de industria prelucrătoare introducerea noilor tehnologii şi creşterea productivităţii muncii.Construcţiile reprezintă un domeniu în creştere, caracterizat prin insuficienţa forţei de muncă şi nivel scăzut de calificare al lucrătorilor.Sectorul serviciilor este în creştere, cu accent pe: tranzacţii imobiliare-închirieri - servicii, transport, depozitare şi comunicaţii, comerţ, turism.

Implicaţii pentru ÎPT: Şcolarizarea pentru domeniile de calificare din protecţia mediului, electronică, automatizari, informatica, industrie alimentară în scopul adaptării competenţelor la tendinţele de tehnologizare avansată din aceste domenii; Reducerea ofertei de şcolarizare pentru calificări din industria textilă şi pielărie, mecanică, electrotehnică; Creşterea şcolarizării pentru calificările de nivel 2 şi 3 în scopul ridicării nivelului de competenţe al lucrătorilor din construcţii în utilizarea materialelor şi tehnologiilor neconvenţionale precum şi a echipamentelor performante; Dezvoltarea unor calificări de nivel superior în domeniul construcţiilor, lucrări publice şi instalaţii şi a materialelor de construcţii, în scopul creşterii productivităţii muncii şi folosirii unor tehnologii şi materiale noi; Dezvoltarea ofertei de şcolarizare pentru calificări din domeniul serviciilor prin:diversificarea calificărilor; şcolarizarea pentru calificări de nivel 3 în domeniul bancar, comercial, tranzactii financiare, asigurări, transporturi şi infrastructurăPrincipalele concluzii din analiza pieţei muncii. Implicaţii pentru ÎPTConcluzii:- Fluctuatia ratei de ocupare, rata şomajului peste media la nivel naţional, şomajul ridicat în rîndul tinerilor şi şomajul de lungă durată- Participarea scăzută a forţei de muncă în programe de formare continuă- Dezechilibrul pe piaţa muncii între cerere şi ofertă- Necesitatea elaborării unei strategii sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală vizând modernizarea agriculturii şi diversificarea activităţilor economice în mediul rural.

75

- Existenţa unor decalajele privind nivelul de educaţie în mediul rural faţă de urban- Facilitarea inserţiei absolvenţilor TVET pe piaţa munciiImplicaţii pentru ÎPT- abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue, din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi- implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă, în special în cele privind oferirea unei noi calificări tinerilor care nu şi-au găsit un loc de muncă după absolvirea şcolii- parteneriate active cu agenţii economici, Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă, autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor – prioritate permanentă a managementului şcolar- Planificarea strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la toate nivelurile decizionale: regional (PRAI), judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS)- Pregătirea tinerilor pentru exploatarea eficientă a potenţialului agricol – presupune creşterea nivelului de calificare (nivel 3, competenţe integrate pentru exploatarea şi managementul fermei, procesarea primară a produselor agro-alimentare)- Diversificarea ofertei de calificare având în vedere: agricultura ecologică, promovarea agroturismului, a meşteşugurilor tradiţionale, valorificarea resurselor locale prin mica industrie şi dezvoltarea serviciilor- Măsuri de sprijin pentru continuarea studiilor de către elevii din mediul rural şi din categorii defavorizate economic şi social- Cresterea nivelului competentelor „cheie” cat şi dezvoltarea de abilitaţi precum: disponibilitate la schimbare şi la mobilitate profesionala; capacitate de adaptare a competentelor la cerinţele angajatorilor Principalele concluzii din analiza ÎPT Concluzii :-Populaţia şcolară din învăţământul preuniversitar judeţean a înregistrat o uşoară scădere, în perioada 2000 – 2009.-Prognozele INS prevăd în continuare un declin demografic general, accentuat pentru populaţia tânără, cu reduceri semnificative pentru populaţia de vârstă şcolară, în paralel cu îmbătrânirea populaţiei .-Accesul limitat al tinerilor din mediul rural la învăţământul IPT-Proces lent de transformare a şcolilor în furnizori de servicii pentru comunităţile locale;Recomandări pentru învăţământul IPT

Restructurarea reţelei şcolare IPT, în funcţie de evoluţia locală, prin:

- introducerea de specializări/ calificări noi pentru domeniile: agricultură/zootehnie, gaze, apă; colectarea, depozitarea , reciclarea deşeurilor;

- introducerea de calificări/ specializări noi, de nivel 2 şi 3 în domeniile intermedieri financiare şi servicii, construcţii, comerţ, hoteluri şi restaurante, transport, informatică, materiale de construcţii, mecanică.

- reducerea numărului de clase în domeniile: electric, industrie textilă

Asigurarea internă a calităţii în activitatea furnizorilor de educaţie şi formare profesională.

Elaborarea de către şcolile IPT, comunitatea locală şi instituţiile abilitate a unor prognoze privind dinamica pieţei locale a muncii, având în vedere o perspectivă de cel puţin 2-5 ani, în vederea unei mai bune proiectări a ofertei educaţionale;

76

Acoperirea raţională a nevoilor de calificare în teritoriu

eliminarea unor paralelisme nejustificate în scopul lărgirii gamei de calificări pentru care poate opta elevul în zonă

Utilizarea optimă a resurselor materiale şi umane cu impact în creşterea eficienţei şi calităţii serviciilor

Soluţiile cele mai bune pentru asigurarea accesului la educaţie şi continuării studiilor la nivelul următor de calificare, în condiţii de şanse egale (acces, calitate, varietate de opţiuni)

Realizarea condiţiilor de transport şi cazare pentru elevii din mediul rural

Capitolul 9. Acțiuni propuse- plan de măsuriÎn urma analizei concluziilor şi a recomandărilor au fost identificate următoarele

obiective şi acţiuni la nivel judeţean:Obiectiv 1: Adaptarea ofertei educaţionale, în concordanţă cu cerinţele angajatorilor şi ale pieţei muncii

Măsuri/ acţiuni pentru atingerea obiectivului Orizont de timp

Organizaţie responsabilă

Până în anul 2013, 50% din laboratoare, cabinete ateliere şcoală din mediul rural vor fi dotate astfel încât să fie asigurată dobândirea competenţelor cerute de către angajatori. 2013

ISJ, CLDPS,Comunitatea Locală, unităţile de învăţământ

Creşterea numărului unităţilor de învăţământ tehnic şi profesional care accesează fondurile de dezvoltare în vederea asigurării dezvoltării resurselor umane din şcoală şi a bazei materiale

2013CLDPS, ISJ

Elaborarea de programe de perfecţionare care să cuprindă, până în anul 2013, 80% din cadrele didactice de discipline tehnice, în concordanţă cu noile tehnologii şi echipamentele folosite de agenţii economici pentru crearea unor parteneriate eficiente angajatori-TVET

2013

ISJ, CCD, CLDPS

Elaborarea Curriculumului în Dezvoltare Locală prin consultarea angajatorilor privind conţinuturile, pentru fiecare calificare. anual ISJ, CLDPS

Obiectiv 2. Creșterea atractivității învățământului profesional și tehnic

Acţiuni Orizont de timp

Organizaţie responsabilă

Dezvoltarea capacității de informare, orientare și consiliere în carieră, prin facilitarea accesului la servicii de orientare şi consiliere pentru elevi şi părinţi și prin organizarea de campanii de informare, orientare şi consiliere în carieră pentru elevii claselor V-VIII

Anual ISJ, CJAPP

Atragerea elevilor şi părinţilor cu accent pe cei care provin din familii sărace şi de etnie roma, către serviciile de de orientare şi consiliere pe care le oferă cabinetele din unităţile de învățământ

anual ISJ, CJAPP,colaboratori- Biroul regional ptr. romi

Creşterea numărului de profesori consilieri astfel încât raportul profesor consilier/elev să devină 1/500 2013

ISJ, CJAPP

77

Organizarea de cursuri de formare pentru profesorii consilieri şi diriginţi

anual ISJ, CJRAE, CCD

Participarea profesorilor consilieri şi a diriginţilor la cursuri de formare/perfecționare/specializare

anual ISJ, CJRAE, CCD

Dotarea cabinetelor şcolare de asistenţă psihopedagogică cu materiale informative privind reţeaua şcolară, profilele ocupaţionale, calificările profesionale, baterii de teste, echipamente si soft etc.

2013 ISJ, CJRAE, CCD

Dezvoltarea sistemului de monitorizare a evoluţiei elevului 2013 ISJ, CJRAE,Unit.inv

Campanii de informare cu privire la accesul pe piața muncii a absolvenților de IPT

2013 ISJ, CLDPS ,CJRAE

Campanii de promovare a învățământului profesional și tehnic în rândul viitorilor absolvenți de învățământ gimnazial în care vor fi implicați comunitatea locală, mediul economic, părinți, elevi

2013 ISJ, CLDPS , CJRAE

Obiectiv 3: Creşterea accesului egal la educaţie pentru tinerii din judeţul Olt şi reducerea abandonului şcolar

Măsuri/ acţiuni pentru atingerea obiectivului Orizont de timp

Organizaţie responsabilă

Adaptarea reţelei şcolare TVET în funcţie de populaţia şcolară şi de potenţialul economic al localităţii şi judeţului prin organizarea de consorţii şcolare.

2013ISJ, CLDPS Administraţia publică

Elaborarea unui plan de măsuri pentru reducerea cu 50% a ratei abandonului şcolar şi cu 50% a ratei de repetenţie până în anul 2013, în vederea atingerii indicatorilor din ”Strategia Europa 2020”

2013ISJ, CLDPS, Comunitatea locală

Creşterea numărului de absolvenţi TVET cu nivelul 2 și 3 de calificare pentru domeniile prioritare, astfel încât acesta să reprezinte 85% din totalul absolvenţilor

2013ISJ, CLDPS, CJAPP

Obiectiv 4: Dezvoltarea parteneriatului social în şcolile TVET – finanţat prin POS DRUMăsura 4.1 Dezvoltarea parteneriatului public-privat pentru o mai bună adaptare a ofertei educaţionale la specificul pieţei munciiMăsurată prin: Număr de parteneriate realizate la nivel judetean Număr crricula elaborate în parteneriat cu agenţii economici Număr de absolvenţi care se angajează la partenerii unităţilor de învăţământ

Acţiuni Orizont de timp

Organizaţie responsabilă

Realizarea de parteneriate funcţionale între universităţile din regiune, agenţi economici, asociaţii patronale, unităţi de învăţământ şi alte organizaţii parteneriale, pentru adaptarea ofertei educaţionale la specificul pieţei muncii

2013

C.L.D.P.S.I.S.J.Patronate

Implicarea sporită a agenţilor economici în dezvoltarea ofertelor de educaţie, relevante pentru nevoile de învăţare individuală şi pentru nevoile acestora

anualUnităţile de învăţământ, I.S.J., agenti economici

Fiecare unitate de învăţământ TVET, din mediul urban şi rural va avea cel puţin un partener – agent economic - la elaborarea Curriculumului în Dezvoltare Locală şi pentru efectuarea instruirii practice

2013

Unităţile de învăţământ, I.S.J., agenti economici

78

Creşterea cu 80% a numărului de absolvenţi care se angajează la partenerii unităţilor de învăţământ 2013

Unităţile de învăţământ, agenti economici

Formarea reprezentanților agenților economici pentru elaborarea/actualizarea CDL în parteneriat 2013

ISJ, CCD, Unităţile de învăţământ, agenti economici

Obiectiv 5: Creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii – finanţat prin POS DRU

Măsuri/ acţiuni pentru atingerea obiectivului Orizont de timp

Organizaţie responsabilă

Organizarea anuală în judeţ de simpozioane, mese rodunde, expoziţii şi lectorate în fiecare unitate de învăţământ, care să prezinte elevilor de gimnaziu şi părinţilor acestora cererea de pe piaţa muncii şi a oportunităţilor oferite de învăţământul tehnic şi profesional.

Luna aprilie a fiecărui an

şcolar

I.S.J., C.L.D.P.S., unităţi de învăţământ

Organizarea unor întâlniri ale CLDPS în unitățile IPT din mediul rural, cu autoritățile locale, reprezentanții părinților, elevilor și profesorilor, pentru creșterea atractivității IPT în rândul tinerilor din comunitate

2013

I.S.J., C.L.D.P.S., unităţi de învăţământ

Reconversia profesională a 25% din totalul cadrelor didactice de discipline tehnice în domeniile care sunt insuficient acoperite cu personal calificat, până în anul 2013

2013I.S.J., C.C.D., Universităţile din SVO

Obiectiv 6: Sprijinirea iniţiativelor transnaţionale şi parteneriatelor la nivel european în domeniul formării prin învăţământ tehnic şi profesional – finanţat prin POS DRUMăsura 6.1. Valorificarea şi diseminarea exemplelor de bună practică la nivel europenMăsurată prin: Număr de elevi care participă la schimburile de experienţă/ vizite de studiu Număr de cadre care participă la schimburile de experienţă/ vizite de studiu Număr broşuri editate şi materiale

Acţiuni Orizont de timp

Organizaţie responsabilă

Până în anul 2013, 50% din unităţile de învăţămât TVET vor avea cel puţin un partener din UE 2013 Unităţile de

învăţământ Organizarea de schimburi de experienţă/ vizite de studiu în vederea multiplicării şi transferării exemplelor de bună practică şi a experienţelor acumulate

anualUnităţile de învăţământ

Publicarea semestrială de materiale şi broşuri impreună cu partenerii şcolilor TVET din UE 2013 Unităţile de

învăţământMăsura 6.2. Dezvoltarea de programe comune de educaţie inclusivăMăsurată prin: Număr de elevi care participă la programele comune Număr de elevi care se integrează Număr de programe derulate Număr de cadre didactice care au partcipat la stagii de formare pentru progamele comune

Acţiuni Orizont de timp

Organizaţie responsabilă

79

Până în anul 2013, 50% din unităţile de învăţămât TVET vor elabora programe de educaţie inclusivă în parteneriat cu şcoli din UE 2013

Unităţile de învăţământ

Până în anul 2013 60% din elevi vor participa la programele de educaţie inclusivă 2013

Unităţile de învăţământ

Până în anul 50% din cadrele didactice vor participa la programe de formare în domeniul educaţiei inclusive 2013

Unităţile de învăţământ

Măsura 6.3. Transfer de expertiză cu statele membre din UEMăsurată prin: Număr de vizite de studiu Număr de persoane participante la vizitele de studiu Număr de materiale care s-au elaborat după vizitele de studiu, în vederea diseminări

Acţiuni Orizont de timp

Organizaţie responsabilă

80% din membrii CLDPS participă la vizite de studiu2013

CLDPS, unităţile de învăţământ

Organizarea de campanii de informare privind exemplele de bună practică din UE 2013

CLDPS, unităţile de învăţământ

Publicarea semestrială de materiale şi broşuri împreună cu partenerii din CLDPS 2013

CLDPS, unităţile de învăţământ

Anexa A la planul de acţiuniŢinte pe domenii pentru structura planurilor de şcolarizare

- judeţul Olt -

Domeniu de pregătire Plan şcolarizare realizat la clasa a IX-a în anul şcolar

2011/2012

Nevoi prognozate de formare

profesională pentru 2013-2020*)

(nivelul 2+ nivelul 3 de calificare)

Ţinte pentru oferta ÎPT pentru 2013-2020*)

(nivelul 2+ nivelul 3 de calificare)

Nr. clase

Nr. elevi % % Min.-max.

(%)Ţinta (medie judeţeană)

(%)

agricultură 8 228 8,3% 9 8,5-9,5 9

80

silvicultură 0 0 0% 0 0 0protecţia mediului 5 145 5,3% 8 6-9 7,5ind. alimentară 4 124 4,5% 4,5 3-5 4comerţ 4 122 4,4% 10 6-10 8economic 11 329 11,9% 7 7-9 8turism şi alimentaţie 5 154 5,6% 5 5 5

estetica şi igiena corpului omenesc 5 160 5,8% 2-4 3construcţii, instalaţii şi lucrări publice 5 129 4,7% 6 4-6 5mecanică 20 590 21,4% 28 27-29 28electric 9 251 9,1% 8 7-9 8electromecanică 0 0 0% 1,5 0-2 1electronică automatizări 7 197 7,2% 2,5 2,5-6,5 4,5chimie industriala 1 29 1,1% 2 1-2 1,5materiale de construcţii 0 0 0% 0 0 0fabric.prod.din lemn 1 22 0,8% 1,5 1-2 1,5industrie textilă şi pielărie 10 275 10% 6 5-7 6tehnici poligrafice 0 0 0% 0 0 0Producţie media 0 0 0% 0 0 0

TOTAL 95 2755 100,0% 100,0% 100,0%

*) NOTĂ: Valorile menţionate vor fi actualizate la un interval de 1-2 ani pe baza analizei evoluţiilor şi previziunilor cererii pieţei muncii

81