INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJ

PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT2013-2020

JUDEŢUL CLUJ

1

CUPRINS: Cuvânt înainte…………………………………………………………………………………….7

1.REZUMAT……………………………………………………………………………………92.DEMOGRAFIE………………………………………………………………………………10

2.1 Situaţia actuală - Populaţia totală. Dinamica generală în perioada 1990-2007…102.1.1 Distribuţia pe medii rezidenţiale (urban/rural) ……………………………102.1.2Distribuţia pe sexe…………………………………………………………11 2.1.3 Structura pe grupe de vârstă ………………………………………………112.1.4 Structura etnică……………………………………………………………132.1.5 Mişcarea migratorie……………………………………………………….13

2.2 Proiecţii demografice la orizontul anului 2025……………………………………152.3 Principalele concluzii din analiza demografică. Implicaţii pentru ÎPT……… ..16

3. PROFILUL ECONOMIC …………………………………………………………….….173.1 Situaţia actuală - Principalii indicatori economici pentru perioada 2000-2007….17

3.1.1 Produsul intern brut (PIB) şi valoarea adăugată brută (VAB) …………….173.1.2 Productivitatea muncii……………………………………………………..193.1.3 Dinamica generală a firmelor (investiţii brute, investiţii străine directe, dinamica unităţilor locale active, IMM)…………………………………………193.1.4.Investiţiile bruteale unităţilorlocaleactive din industrie,construcţii,comerţ şi alteservicii..............................................................................................................20

3.2 Proiecţia principalilor indicatori economici la orizontul anului 2013…………….203.2.1 Procesul de integrare europeană şi cerinţele de competitivitate ………….203.2.2 Cercetarea – dezvoltarea…………………………………………………...213.3.3 Industria……………………………………………………………………213.3.4 Infrastructura de transport, tehnică, edilitară, de comunicaţii şi de mediu..223.3.5 Agricultura…………………………………………………………………223.3.6 Turismul ……………………………………………………………...….223.3.7 Dezvoltarea durabilă……………………………………………………….23

3.3 Principalele concluzii din analiza mediului economic regional. Implicaţii pentru ÎPT………………………………………………………………………………………23

4. PIAŢA MUNCII......................................................................................................................25 4.1 Indicatori statistici ai pieţei muncii ...................................................................................25 4.1.1 Participarea la forţa de muncă .....................................................................................25 4.1.2 Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire, la nivel regional........................26 4.1.3 Structura populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale econ. naţionale.........26 4.1.4 Numărul mediu al salariaţilor şi al muncitorilor pe activităţi ale econ. Naţionale..... 27 4.2 Informaţii parţiale...............................................................................................................27 4.2.1 Analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM..........................................................................................................27 4.2.1.1 Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul profesional şi tehnic şi liceal tehnologic.......................................................27 4.2.1.2 Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru şcoala postliceală................................................................................................................27 4.2.1.3 Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul superior........................................................................................................27 4.2.2. Evoluţiile recente ale şomajului şi a locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM(aspecte critice în contextul crizei economice şi financiare) ..................................29 4.2.3. Proiecţia ocupării şi a deficitului de calificări pe termen scurt(anchete)…………….31 4.2.4. Proiecţia cererii şi ofertei de locuri de muncă pe termen mediu(2013-2020)……….32

2

4.3 Concluzii din analiza pieţei muncii. Implicaţii pentru ÎPT.................................................45 4.3.1 Principalele constatări desprinse din informaţiile din AMIGO la nivel regional...........45 4.3.2 Concluzii din analiza principalilor indicatori din Balanţa Forţei de muncă(BFM).......45 4.3.3 Concluzii din analiza structurii populaţiei ocupate civile...............................................45 4.3.4 Concluzii din analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi a locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM.................................................................................................45

4.4 Implicaţiile pentru ÎPT .......................................................................................................46

5. ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ŞI TEHNIC ……………………………………..48

5.1 Contextul de politici pentru educaţie si formare profesională…………………..485.1.1 Contextul european …………………………………………………… 485.1.2 Contextul naţional………………………………………………………..49

5.2 Indicatori de context specifici - Contextul demografic şi populaţia şcolară…….495.3 Indicatori de intrare pentru perioada 2003-2009………………………………..50

5.3.1 Numărul de elevi care revin unui cadru didactic………………………..505.3.2 Resursele umane din ÎPT…………………………………………………505.3.3 Număr de elevi pe unităţi şcolare…………………………………………515.3.4 Resurse materiale şi condiţii de învăţare. ………………………………..51

5.4 Indicatori de proces ………………………………………………………………..515.4.1 Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională în ÎPT …………515.4.2 Asigurarea calităţii în ÎPT ………………………………………………515.4.3 Serviciile de orientare şi consiliere………………………………………52

5.5 Indicatori de ieşire pentru perioada 2000 – 2008………………………………...535.5.1 Rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare profesională…535.5.2 Grad de cuprindere în învăţământ (Rata specifică de cuprindere pe vârste)535.5.3 Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCED ……………….545.5.4 Rata de absolvire, pe niveluri de educaţie ISCED ……………………...555.5.5 Structura populaţiei pe niveluri de educaţie (după ultimul nivel de studii absolvit)………………………………………………………………………..565.5.6 Rata de tranziţie la următorul nivel de educaţie ……………………… .565.5.7. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie……………………..57

5.5.8. Procentul elevilor cu nivel scăzut al competenţelor de citire/lectură (PISA) 585.5.9. Ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au absolvit cel puţin învăţământul secundar superior………………………………………………………………………….595.5.10. Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani).59

5.6 Indicatori de impact…………………………………………………………………605.6.1 Impactul sistemului de învăţământ profesional şi tehnic asupra şomajului pentru perioada 2003-2008 …………………………………………………… 605.6.2 Inserţia profesională a absolvenţilor din anul 2006-2007……………… 60

5.6.3Gradul de utilizare a competenţelor dobândite de absolvenţi la locul de muncă………………………………………………………………………62

5.7 Oferta şcolilor din ÎPT din regiune în perioada 2002-2009……………………….635.7.1 Evoluţia planurilor de şcolarizare………………………………………….635.7.2 Analiza ofertei curente pentru formarea profesională iniţială în anul şcolar 2008-2009………………………………………………………………………..635.7.3 Oferta şcolilor din ÎPT pentru formarea adulţilor în anul şcolar 2008-2009 645.7.4 Reţele şcolare în anul şcolar 2008-2009………………………………....645.7.5 Parteneriatul cu întreprinderile ………………………………………….655.7.6. Distribuţia teritorială a ofertei de formare profesională iniţială ………..65

Numărul de elevi pe unităţi şcolare IPT

3

Situaţia elevilor din învăţământul profesional şi tehnic (ÎPT) după mediul de rezidenţă - CLASA A IX- a învăţământ de zi

Prognoza absolvenţilor de gimnaziu pentru perioada 2009 – 2012 Distribuţia teritoriala a scoli IPT Direcţii de restructurare a reţelei şcolare

5.8 Principalele concluzii din analiza ÎPT regional……………………………………66

6. MONITORIZAREA PROGRESULUI ÎN IMPLEMENTAREA PLAI ÎN PERIOADA SEPTEMBRIE 2008-MARTIE 2009……………………………………………………… 71

7. ANALIZA SWOT A CORELĂRII OFERTEI DE FORMARE PROFESIONALĂ CU CEREREA………………………………………………………………………………………75

8. REZUMATUL PRINCIPALELOR CONCLUZII ŞI OBIECTIVELE DEZVOLTĂRII ÎPT LA ORIZONTUL ANULUI 2013……………………………………………………… 77

9. ACŢIUNI PROPUSE PENTRU REALIZAREA OBIECTIVELOR DEZVOLTĂRII ÎPT LA ORIZONTUL ANULUI 2013…………………………………………………………… 79ANEXA A la Planul de actiuni –Ţinte pe domenii pentru structura planurilor de Şcolarizare....................................................................................................................................83

ANEXE–opisul anexelor …………………………………………………………….......... . 84

LISTA DE ABREVIERI

4

PRAIPlanul Regional de Acţiune pentru dezvoltarea Învăţământului profesional şi tehnic

PLAI Planul Local de Acţiune pentru dezvoltarea Învăţământului profesional şi tehnic

PAS Planul de acţiune al şcolii

AJOFM Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă

ANOFM Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă

CJ Consiliul Judeţean

CAENNomenclatorul Activităţilor Economice Clasificarea Activitatilor din Economia Nationala

CNP Comisia Naţională de Prognoză

COR Codul Ocupaţiilor din România

FPC Formare Profesională Continuă (formarea adulţilor)

DJS Direcţia Judeţeană de Statistică

SEOFM Strategia Europeană de Ocupare a Forţei de Munca

FSE Fondul Social European

UE Uniunea Europeană

PIB Produsul Intern Brut

VAB Valoarea Adăugată Brută

ÎU Învăţământ Universitar

IDRU Index Dezvoltarea Resurselor Umane

DRU Dezvoltarea Resurselor Umane

INS Institutul Naţional de Statistică ( România)

ISCO International Standard Classification of Occupations

ISCEDClasificarea Internaţională Standard a Educaţiei (UNESCO) International Standard Classification of Education

ISJ Inspectoratul Şcolar Judeţean

OIM Organizaţia Internaţională a Muncii (asta este ILO International Labour Office)

IFPI Învăţământ şi Formare Profesională Iniţială

CLDPS Comitete Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social in formarea profesională

PDL Planul de Dezvoltare Locală

ACL Analiza Cadrului Logic

APM Analiza Pieţei Muncii

MECT Ministerul Educaţiei Cercetării şi Tineretului

MMSSF Ministerul Muncii, al Solidarităţii Sociale şi Familiei

PNAO Planul Naţional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă

PND Planul Naţional de Dezvoltare

ONG Organizaţii Non-guvernamentale

5

NUTS Nomenclatorul Unităţilor Teritoriale pentru Statistică

PCM Management-ul Ciclului Proiectului (PCM Project Cycle Management)

UIP Unitatea de Implementare a Proiectului

CR Consorţii Regionale

PDR Planul de Dezvoltare Regională

RO România

RON Noul Leu Românesc

POS Programul Operaţional Sectorial

SWOTPuncte Tari, Puncte slabe, Oportunităţi, Riscuri (Strengths, Weaknesses, Oportunities, Threaths)

TVET Învăţământ Profesional şi Tehnic (Technical Vocational Education and Training)

VET Învăţământ şi Formare Profesională (Vocational Education and Training)

WB Banca Mondială (Word Bank)

UNESCO Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură

SPP Standare de Pregatire Profesională

6

CUVÂNT ÎNAINTE

Planificarea strategică1 a ofertei de formare profesională prin învăţământ profesional şi tehnic (IPT) are caracter naţional şi este realizată în raport cu obiectivele asumate de România ca stat membru al Uniunii Europene. Obiectivul major al planificării strategice a IPT constă în creşterea contribuţiei învăţământului profesional şi tehnic la tranziţia rapidă şi eficientă către o economie competitivă bazată pe inovare şi cunoaştere, participativă şi inclusivă.Aspectelor mai sus menţionate le adăugăm provocările generate de fenomenul rapid al îmbătrânirii demografice, al fluxurilor migraţiei externe ceea ce ne conduce la concluzia că IPT va fi sistematic solicitat să răspundă unor nevoi, de cele mai multe ori imediate, ale angajatorilor din România. Învăţământul profesional şi tehnic, prin obiectivele sale, este subsumat dublului rol al educaţiei: economic şi social. Prin urmare IPT nu poate răspunde, în sens restrâns, cerinţelor imediate ale unui loc de muncă, el trebuie să asigure pregătirea pentru o carieră de succes care presupune integrare socio - profesională. În aceste condiţii învăţământul profesional şi tehnic trebuie văzut ca o etapă în procesul învăţării pe parcursul întregii vieţi, care este imediat urmată de învăţarea la locul de muncă în vederea adaptării la cerinţele acestuia.Iată de ce prognoza ofertei IPT realizată în corelare cu o cerere previzionată a forţei de muncă şi tranziţia de la şcoală la viaţa activă devin elemente strategice pentru o planificare performantă. Planificarea strategică a ofertei IPT utilizează următoarele documente:

- Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ (PRAI) – realizat la nivel regional. - Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI) – realizat la nivel judeţean.- Planul de Acţiune al Şcolii (PAS) – realizat de unitatea de învăţământ la nivelul

comunităţii.Scopul Planului Local de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI) este de a îmbunătăţi corelarea dintre oferta învăţământului profesional şi tehnic şi nevoile de dezvoltare socio-economică la nivel judeţean şi de a creşte contribuţia învăţământului superior la dezvoltarea regională, în perspectiva anului 2013. PLAI cuprinde:

analiza contextului judeţean din punct de vedere al evoluţiilor şi previziunilor demografice, de piaţă a muncii şi economice;

analiza capacităţii sistemului învăţământului profesional şi tehnic de a răspunde nevoilor identificate prin diagnoza contextului judeţean;

priorităţile, ţintele şi acţiunile pentru dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic la nivel judeţean;

Documentarea pentru PLAI se realizează prin analiza următoarelor documente: Planul Naţional de Dezvoltare. Strategia Naţională de Dezvoltare a Resurselor Umane. Planurile de Dezvoltare Regională. Strategiile şi planurile de acţiune privind Educaţia şi Formarea Profesională. Strategia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă.

Rolul PLAI este de a furniza cadrul de referinţă şi de a facilita documentarea pentru elaborarea şi armonizarea documentelor strategice de la nivel local (PAS).Alinierea la sistemul de indicatori structurali definiţi pentru sistemele de educaţie şi formare profesională din UE şi adoptarea indicatorilor de referinţă pentru 2010 (Benchmarks) - necesită: măsuri corelate la nivel naţional şi regional pentru alinierea la indicatorii UE; definirea şi raportarea unitară a indicatorilor statistici; adoptarea la toate de nivelurile de planificare a unor ţinte şi măsuri adecvate pentru apropierea de indicatori de referinţă UE, măsurarea sistematică a progresului în îndeplinirea indicatorilor propuşi. PLAI este actualizat anual de către CLDPS,

1 Termenul „planificare strategică” este utilizat cu semnificaţia de „prognoză” pe termen mediu de 5 – 7 ani a ofertei IPT realizată în contextul modelului propus de CNDIPT.

7

structură consultativă pentru problemele de educaţie şi formare profesională, iar atribuţiile acestuia conform termenilor de referinţă, vizează printre altele:- realizarea şi actualizarea Planului Local de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI);- monitorizarea implementării PAS la nivelul unităţilor de învăţământ.

8

1. REZUMAT

În documentul prezentat în cele ce urmează membrii CLDPS Cluj îşi exprimă viziunea asupra TVET prin două direcţii majore de acţiune:

Adaptarea ofertei educaţionale la nevoile de dezvoltare economico – socială durabilă de la nivel local, regional şi naţional, precum şi la interesele şi nevoile de educaţie şi formare ale elevilor.

Asigurarea calităţii actului educaţional, ca bază a succesului inserţiei socio – profesionale a absolvenţilor.

Actualizarea PLAI din acest an a fost realizată cu sprijinul Proiectului POSDRU/55/1.1/S/37932, aplicant fiind Centrul Naţional de Dezvoltate a Învăţământului Profesional şi Tehnic, pe baza datelor disponibile din surse statistice oficiale (anuarul statistic al Romaniei 2010, date furnizate de INS), din studii previzionale la orizontul anului 2013 (Comisia Naţională de Prognoză) şi din surse administrative (statistici ale ISJ-urilor, ANOFM, AJOFM –urile din judeţe). Evoluţiile pieţei muncii şi economiei din ultimele luni, în condiţiile crizei economico-financiare, arată că previziunile privind cererea de forţă de muncă la orizontul anului 2013 utilizate în PLAI ACTUALIZAT ÎN ANUL 2009 au un grad ridicat de relativitate. În acest context CLDPS-ul apreciază că la acest moment, PLAI furnizează direcţiile majore de acţiune pentru dezvoltarea ÎPT ca răspuns la cererea actuală şi previzionată a pieţei muncii, dar nu poate furniza recomandări suficient de detaliate pentru fundamentarea ofertei de formare profesională iniţială începând cu anul şcolar 2012-2013, ca răspuns la cererea pieţei muncii. În aceste condiţii, CLDPS Cluj consideră necesară o actualizare a PLAI în fiecare an pe baza unei monitorizări lunare în perioada care urmează a evoluţiilor pieţei muncii. Astfel, oferta ÎPT pentru anul 2012-2013 va putea fi fundamentată prin PRAI şi PLAI pe baza unor informaţii mai recente în raport cu momentul deciziei privind planul de şcolarizare (decembrie, conform Metodologiei de fundamentare a cifrei de şcolarizare).Adaptarea ofertei IPT la cererea pieţei muncii se realizează pe baza informaţiilor şi analizelor referitoare la demografie, economie, piaţa muncii şi cele referitoare la sistemul IPT. Analiza SWOT stă la baza identificării priorităţilor, obiectivelor, precum şi a măsurilor Planului de Acţiune.Obiectivul general Creşterea calităţii educaţiei şi formării continue prin TVET şi dezvoltarea ofertei educaţionale pentru adulţi

Priorităţi

1.Dezvoltarea capacităţii de management în învăţământul profesional şi tehnic2.Creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii

3. Dezvoltarea parteneriatului social (pentru îmbunătăţirea calităţii în TVET )4.Îmbunătăţirea serviciilor de consiliere şi orientare profesională pentru elevi şi adulţi

5.Creşterea calităţii in procesul educaţional si egalitatea de sanse in TVET 6. Corelarea invatamantului universitar cu invatamantul profesional si tehnic

Măsurile din Planul de Acţiune sunt asumate în vederea implementării de către membrii CLDPS, proces care va fi monitorizat şi astfel se asigură continuitatea şi calitatea procesului de corelare a ofertei de formare profesională iniţială IPT cu cererea pieţei muncii.

9

2. DEMOGRAFIA

2.1. Situaţia actuală - populaţia totală. Dinamica generală în perioada 1990-2010

Judeţul Cluj reprezintă, conform tuturor indicatorilor, un punct de referinţă pe harta României, dinamica din ultimii patru ani având ca locomotivă ritmul deosebit de dezvoltare care a caracterizat redimensionarea municipiului Cluj-Napoca, a făcut ca acesta să devină un model de dezvoltare pentru multe regiuni din ţara noastră.

Judeţul Cluj se situează în jumătatea nord-vestică a ţării, având o suprafaţă de 6674,4 kmp, desfăşurată în zona de contact a trei unităţi naturale reprezentative: Munţii Apuseni, Podişul Someşan şi Câmpia Transilvaniei. Din punct de vedere al suprafeţei deţinute, în totalul teritoriului naţional, judeţul Cluj ocupă locul 12 pe ţară cu 2,8%. Populaţia totală a judeţului la 01.07.2010 era de 692.339 locuitori, în scădere faţă de 2007, scădere care se află sub media pe regiune.

2.1.1. Distribuţia pe medii rezidenţiale (urban/rural)Din punct de vedere al distribuţiei pe cele două medii rezidenţiale, în judeţul Cluj, se

observă o scădere a populaţiei şi din mediul rural dar mai redusă faţă de mediul urban, pe fondul reîntoarcerii acesteia în spaţiile de provenienţă rurale. (Anexa 1.a)

Evoluţia populaţiei totale pe medii rezidenţiale în judeţul Cluj la data de 1 ianuarie

10

Cel mai urbanizat judeţ, din Regiunea Nord - Vest, în 2010, este Clujul (67% în urban faţă de 33% în rural), însă fenomenul de scădere a populaţiei urbane rămâne la valori ridicate, la care se adaugă fenomenul de îmbătrânire demografică cu care se confruntă aceste spaţii dar şi fenomenul de migraţie internaţională cu care mediul urban se va confrunta şi în următorii ani.2.1.2 Distribuţia pe sexe

În intervalul 2005-2010 populaţia de sex masculin a judeţului Cluj a scăzut faţă de populaţia de sex feminin.

Cea mai importantă diferenţă între cele două sexe în perioada 2000-2007 din Regiunea Nord - Vest a fost înregistrată în judeţul Cluj, scăderea fiind mai accentuată în rândul populaţiei masculine comparativ cu populaţia feminină. (Anexa 1.a)Evoluţia populaţiei pe sexe în judeţul Cluj

2.1.3 Structura pe grupe de vârstă

Dinamica populaţiei pe grupe mari de vârstă în judeţul Cluj indică tendinţa de îmbătrânire demografică, caracterizată prin reduceri importante ale ponderii efectivelor din grupa 0-14 ani (13,2%, cea mai mică pondere din regiune) pe fondul creşterii ponderii populaţiei din grupa de peste 60 ani (21,2%, cea mai mare pondere din regiune) în anul 2010.

Structura populaţiei (ca nr. de persoane) pe grupe de vârstă la 1 iulie 2010 pe Regiunea Nord – Vest (Anexa 1.a)

11

Structura populaţiei (ca nr. de persoane) pe grupe de vârstă la 1 iulie 2010 a Jud. CLUJ

Structura populaţiei (%) pe grupe de vârstă la 1 iulie 2010 a Jud. CLUJ

Tendinţa de îmbătrânire a populaţiei judeţului reprezintă un indicator important care va trebui luat în considerare la analiza reţelei şcolare şi la proiecţia planurilor de şcolarizare.

12

2.1.4 Structura etnică

Din punct de vedere a structurii etnice în judeţul Cluj trăiesc mai multe minorităţi, dintre care cea mai importantă este minoritatea maghiară, care reprezintă 17,66% din totalul populaţiei. Minoritatea germană este mică ca şi procent, iar minoritatea romă reprezintă 2,86%.

Structura etnică în judeţul Cluj la recesământul populaţiei din 2002

Existenţa minorităţilor are implicaţii asupra dezvoltării ÎPT în limbile minorităţilor, aşa cum rezultă din capitolul educaţie.

2.1.5 Mişcarea migratorie

Migraţia îmbracă forme multiple. Dintre acestea, cele mai caracteristice sunt deplasările pentru muncă. Existenţa deplasărilor pentru muncă a constituit un fenomen aproape permanent, care a însoţit dezvoltarea forţelor de producţie în toate timpurile. Un fenomen nemijlocit legat de aceste deplasări, a cărui intensitate este foarte puternică de la an la an , l-a constituit emigraţia forţei de muncă.Cauzele principale constau în disproporţiile care apar în economia capitalistă, ce se referă la raportul dintre resursele naturale şi industriale, dintre resursele naturale şi agricole, dintre industrie şi agricultură şi dintre dezvoltarea economică şi densitatea populaţiei. Schimbările în fluxurile migratorii au constituit, pe lângă sporul natural negativ , o cauză care a influenţat actualele structuri ale populaţiei României. În special migraţia unor categorii importante din populaţia României (cu precădere populaţia înalt calificată şi pregătită ) s-a intensificat. Deplasările de populaţii atât în interior cât si în exterior, au repercursiuni puternice atât pentru zonele cu emigraţie, cât şi pentru cele cu imigraţie.Consecinţele sunt atât de ordin demografic, cât şi economic. Deplasările de mari proporţii aleforţei de muncă determină mari dificultăţi atât pe plan economic,cât si pe plan social.

Migratia interna Din analiza datelor din zona noastră se evidenţiază creşterea migraţiei interne, cauzele economice continuând să rămână un factor hotărâtor în evoluţia ei din judeţul nostru. Sensul acestei mişcări mecanice este spre zonele cele mai dezvoltate economic şi spre capitală.

Declinul economic general al ţării, în special cel industrial a generat un nou tip de migraţiune din mediul urban către mediul rural. Dacă în anii *90 fluxul migrator rural-urban a fost maxim ca urmare a eliminării restricţiilor privind stabilirea reşedinţei în anumite oraşe, după această dată sensul fluxului migrator a populaţiei s-a schimbat treptat. Evoluţia şomajului urban, creşterea costului vieţii în marele oraşe, restituirea terenurilor agricole prin Legea nr. 18/1991 au fost principalii factori care au favorizat creşterea ponderii celor plecaţi din mediul urban în mediul rural. Rata migraţiei pe grupe de vârstă a înregistrat intensităţi mai mari pentru

13

femeile din segmentul de populaţie 20-34 ani, cele mai mobile persoane fiind cele din grupa 25-29 de ani (1,5%). Soldul schimbărilor de domiciliu a înregistrat valori negative pentru populaţia rurală cu vârsta între 25-34 de ani. Schimbările de domicilii datorate problemelor de muncă şi problemelor de familie au continuat să predomine la grupele de vârstă tinere. Migraţia populaţiei vârstnice, de peste 60 de ani, mai puţin mobilă a înregistrat ponderi scăzute cu valori mai mari însă în cazul mediul urban-rural, faţă de mediul rural-urban. Fluxurile migraţiei interne joacă un rol important în configuraţia tipologiilor demografice regionale. Reducerea migraţiei populaţiei pe distanţe lungi în favoarea celei pe distanţe scurte, în creştere, a făcut ca „migraţia intrajudeţeană” să depăşească semnificativ „migraţia interjudeţeană”.

Migraţia interregională a prezentat particularităţi determinate de specificul evoluţiilor economice regionale. În anul 2004 cea mai mare dinamică migratorie s-a înregistrat în Regiunea Nord-Est, regiunea cu cea mai numeroasă populaţie, Regiunea Sud-Vest Oltenia, în contextul atragerii forţei de muncă disponibilizate din regiunea minieră Valea Jiului, şi în Regiunea Bucureşti-Ilfov, a cărei dinamică este determinată de prezenţa capitalei, caracterizată de fluxuri migratorii accentuate. Regiunile Vest şi Centru sunt singurele regiuni, în afară de regiunea Bucureşti-Ilfov, care au înregistrat în 2004 un sold pozitiv al fluxului migratoriu. Fenomenul poate fi explicat prin atracţia din ce în ce mai mare exercitată de aceste regiuni ca urmare a vecinătăţii directe sau apropierii de graniţa cu un stat membru al UE (Ungaria) şi dezvoltării centrelor urbane sub influenţa europeană. Soldul majoritar negativ al fluxurilor migratorii în celelalte regiuni de dezvoltare demonstrează încă o dată creşterea migraţiei externe a populaţiei. Cea mai mare creştere a soldului migratoriu a fost în regiunea Bucureşti.

Migraţia externăMigraţia externă a fost unul din factorii care au contribuit la scăderea numerică a

populaţiei, generând un sold negativ însemnat. Migraţia temporară a forţei de muncă în străinătate se estimează a fi şi mai mare decât datele oficiale. Principalele ţări de destinaţie către care s-au îndreptat emigranţii români au fost Germania, Ungaria, SUA, Spania, Italia. În prezent fenomenul migraţiei externe definitive a fost înlocuit cu o migraţiei externă temporară, fără schimbarea rezidenţei. O situaţie îngrijorătoare o reprezintă creşterea continuă a migraţiei externe a populaţiei înalt calificate şi pregătite. România se confruntă din ce în ce mai mult cu aşa numitul fenomen al „migraţiei creierelor”, peste un sfert din forţa de muncă emigrantă având studii superioare. Totodată, după profesii, categoriile inginerilor şi arhitecţilor, economiştilor, tehnicienilor, asistenţilor medicali şi muncitorilor sunt cele mai reprezentate în cadrul forţei de muncă emigrante, cu toate că aceste profesii sunt căutate şi pe piaţa forţei de muncă din România, însă la un nivel de salarizare incomparabile.

Soldul migraţie interne determinat de schimbarea domiciliului

Soldul migraţiei internaţionale determinat de plecările în străinătate

14

2.2 Proiecţii demografice la orizontul anului 2025

Previziunile demografice pentru 2025 nu sunt optimiste, populaţia de vârstă şcolară şi preşcolară scade faţă de 2005, după cum urmează: grupa de vârsta 0-14 ani cu 33,1%, grupa de vârstă 14-64 de ani cu 16,2%, în timp ce populaţia de peste 65 de ani creşte cu 8.2%. (Anexa 1.b)

Tendinţele privind evoluţia populaţiei preşcolare şi şcolare sunt de scădere continuă şi accentuată pe grupele de vârstă 7-14 ani (22,8 mii persoane) si 15 -24 ani (48,9 mii persoane). Vom asista şi la o reducere semnificativă a ponderii populaţiei şcolare în structura grupei de vârstă 15 -64 ani.

Dacă în anul 2003 populaţia şcolară reprezentă 33,92% din totalul populaţiei din grupa 15 -64 de ani, în anul 2025 această pondere va fi de 22,89%. (Anexa 1.c)

15

2.3 Principalele concluzii din analiza demografică. Implicaţii pentru ÎPT

Scăderea demografică generală atât la nivel naţional, regional cât şi la nivelul judeţului va avea implicaţii deosebite asupra gestionării şi dezvoltării resurselor umane şi va necesita investiţii în capitalul uman.

Sunt de remarcat diferenţele de structură pe medii rezidenţiale pentru grupa de vârstă 0-14 ani, de unde reiese o pondere a populaţiei de vârstă şcolară mai mare în mediul rural, faţă de mediul urban, ceea ce însă afectează şi sistemul educaţional, copiii din satele izolate întâmpinând dificultăţi în participarea la formele de învăţământ. Aceasta va determina o reorganizare a reţelei şcolare în mediul rural prin concentrarea pregătirii în şcoli viabile, în paralel cu rezolvarea problemelor de acces.

Reducerea populaţiei de vârstă şcolară, precum şi a grupei de vârstă 15-64 ani, concomitent cu creşterea numerică continuă a populaţiei în vârstă de peste 65 ani, arată pericolul unui deficit de forţă de muncă tânără, dar şi necesitatea de personal calificat pentru asistenţa socială şi medicală, care se vor avea în vedere la planificarea ofertei educaţionale.

Acest lucru determină creşterea raportului de dependenţă demografică, precum şi creşterea nevoii de servicii sociale şi asistenţă, alocarea unui procent mai mare din PIB pentru servicii medicale, pensii şi alte facilităţi pentru populaţia de vârsta a treia.

Eficientizarea reţelei şcolare va trebui să ia în considerare numărul de intrări care vor fi ţinând cont de rezultatul acestei analize: spor natural negativ, populaţie îmbătrânită, populaţia viitoare preponderent feminină în anumite zone, educaţie multiculturală, creşterea accesului pentru grupurile etnice dezavantajate.

Evoluţiile demografice scot în evidenţă necesitatea implicării unităţilor de învăţământ ca furnizori de formare continuă, pentru pregătirea grupei de vârstă de mijloc pentru cerinţele de competenţe şi calificări cerute pe piaţa muncii. Vor fi luate în considerare şi fenomenele de migraţie externă.

16

3. PROFILUL ECOMONIC AL JUDEŢULUI CLUJ

3.1 Situatia actuală - principalii indicatori economici

Clujul face parte din categoria judeţelor cu o economie complexă si diversificată,cu ponderi importante în economia naţională,fiind-din acest punct de vedere-cel mai important centru administrativ-teritorial din nord-vestul ţării.

Economia judeţului Cluj a avut si are la bază bogatele resurse materiale,poziţia geografică avantajoasă,cu posibilităţi facile de comunicaţii pe căile feroviare,rutiere şi aeriene,rezerve importante de forţă de muncă de înaltă calificare şi cu tradiţie în numeroase domenii,capacitate deosebită de adaptare la cerinţele pieţei concurenţiale,datorită puternicelor centre de şcolarizare la toate nivelurile,cât şi a celor de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică de care dispune.

În cadrul activităţilor industriale,locul preponderent îl ocupă industria prelucrătoare în cadrul căreia sunt reprezentate majoritatea ramurilor existente la nivel naţional.Este ilustrativ de menţionat că peste 20,9% din populaţia ocupată îşi desfăşoară activitatea în subramurile industriale.

În ultimii ani s-au dezvoltat importante activităţi în parcurile industriale şi s-au amplificat prestările de servicii.Au cunoscut ,de asemenea,o dezvoltare accentuată,începând îndeosebi cu anul 2000,construcţiile de locuinţe.

În context este de relevat şi existenţa unui bogat şi variat potenţial turistic,cu precădere ţn zona munţilor Apuseni,cu posibilităţi reale de amplificare a activităţilor din acest domeniu,în cadrul procesului de restructurare a economiei judeţului.

În oraşul de reşedinţă de pe Someş si-au stabilit centrul de activitate instituţii care asigură dezvoltarea economică a oraşului şi a întregii regiuni, precum Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură, Centrul de Afaceri Transilvania, care oferă firmelor posibilitatea de a investi în Cluj-Napoca şi de a găsi noi parteneri, centre de afaceri străine, precum Asociaţia Întreprinderilor Italiene şi, în perspectivă, un Centru de afaceri olandez. Ambasada Americană din Bucureşti a acordat Clujului titlul de ―Oraş de 5 stele, pentru simplificarea procedurilor birocratice din administraţia locală.

Creşterea economică susţinută din perioada (2000-2007) şi continuată în acelaşi mod în 2008 este evidenţiată în evoluţia produsului intern brut la nivelul judeţului. Creşterea în anul 2002 comparativ cu 1998 a fost de 43.031,3 miliarde. În anul 2008 PIB al Regiunii Nord - Vest a fost de 57937,1 milioane lei, iar a judeţului Cluj de 19984,7 milioane lei reprezentând 34,5% din total PIB pe regiune.. Reducerea inflaţiei a fost un element pozitiv, care a cunoscut de asemenea un ritm simţitor mai ales în ultimii 5 ani când s-a transformat dintr-o inflaţie mare (40-50% pe an) într-o inflaţie sub 10% totuşi peste media EU şi chiar a celor 10 ţări proaspăt admise. Dinamica preţurilor de consum a fost influenţată în principal de majorări de preţuri şi tarife aplicate la servicii, scumpirea unora din materiile prime, deprecieri ale cursului valutar.

3.1.1 Produsul intern brut (PIB) şi valoarea adăugată brută (VAB)

Aprecierea dezvoltării economiei se face prin intermediul asa numiţilor indicatori macroeconomici compilaţi prin agregare pe baza datelor din conturile naţionale. Cei mai utilizaţi dintre aceştia în statistica internaţională sunt produsul intern brut şi produsul naţional brut. PIB reprezintă valoarea bunurilor şi serviciilor produse şi prestate într-o economie naţională într-o perioadă determinată, de regulă un an, şi destinate consumului final.

Produsul Intern Brut (PIB) al judeţului Cluj în anul 2006 se situa în jurul valorii de 13.558,6 milioane lei, situându-se pe locul întâi între judeţele regiunii Nord-Vest.

17

Dinamica produsul intern brut în judeţele regiunii Nord - Vest

milioane lei (RON) preţuri curenteJudeţele Regiunii Nord-Vest 2005 2006 2007 2008

Bihor 8007,4 9475,4 11488,9 13751,5Bistriţa Năsăud 3423,6 4086,3 4976,4 5712,7Cluj 11505,1 13558,6 18020,9 19984,7Maramureş 4833,8 5932,2 7012,7 7998,5Satu Mare 4600 4699,7 5341,6 6075,6Sălaj 2547,2 3054,0 3883,6 4414,178.9 1017.6 1300.8 1883.8 2181,7 2574,2 3054,0

Analiza dinamicii PIB în judeţul CLUJ pe perioada 2005-2008, scoate în evidenţă faptul că a avut loc o creştere în valoare absolută. Ponderea PIB aferentă judeţului Cluj în PIB regional a crescut constant în acest interval. Prin comparaţie cu celelalte judeţe, se observă că judeţul Cluj ocupă primul loc în ierarhia regională la nivelul anului 2008 în ceea ce priveşte contribuţia judeţului la formarea PIB regional. Datele pentru anii 2005-2006 sunt date definitive în timp ce pentru anii 2007-2008 sunt încă date provizorii.

Valoarea adăugată brută (VAB) măsoară excedentul valorilor bunurilor şi serviciilorproduse peste valoarea bunurilor şi serviciilor consumate pentru producţie, reprezentând decivaloarea nou creată în procesul de producţie.

Dinamica valorii adăugate brute pe categorii de resurse la nivelul Regiunii Nord-Vest indică, de asemenea, o tendinţă de creştere în valori nominale, ea cifrându-se la suma de 51564,59 milioane lei în 2008. (Anexa 2.a)

VAB LA NIVELUL REGIUNII NORD-VEST

Regiunea Nord-Vest 2000 2005 2006 2007 20088495,4 30298,8 36006,7 44899,7 51564,5

Din datele statistice furnizate a rezultat că în anul 2006, VAB al jud.Cluj a fost cel mai mare la nivelul Regiunii Nord-Vest, situându-se la valoarea de 33,18%

Ramuri de activitate RegiuneaNord Vest Jud CLUJ

Agricultură, silvicultură, piscicultură 39702 9454Industrie, din care: 103023 30411 - Industrie extractiva 5638 954 - Industrie prelucrătoare 92740 28149 - Energie electrica, termica, gaze, apă 4645 1308

Construcţii 25996 12701Servicii, din care: 191346 66923 - Comerţ1) 40781 15621 - Hoteluri si restaurante 6710 2540 - Transport, depozitare, comunicaţii 37167 13703 - Intermedieri financiare 5593 2540 - Tranzacţii imobiliare, prestări servicii 48543 14737 - Administraţie publică si apărare 16316 4082 - Învăţământ 15626 5272

18

- Sănătate şi asistenţă socială 11250 4157 - Alte activ. de servicii colective, sociale si personale 9360 4271

TOTAL 360067 119489.0

3.1.2 Productivitatea muncii

Productivitatea muncii, este expresia sintetică a eficienţei folosirii factorilor de producţie. Productivitatea muncii face parte din categoria indicatorilor utilizării intensive a potenţialului uman şi exprimă eficienţa cu care este utilizat personalul angajat de către întreprindere, este o categorie economică complexă şi dinamică şi reprezintă însuşirea muncii de a crea o anumită cantitate de valori de întrebuinţare într-o unitate de timp, reflectând în ultimă instanţă, eficienţa cu care este cheltuită o cantitate de muncă. Caracterizarea generală a situaţiei productivităţii muncii se face pe baza nivelurilor vânzărilor medii (anuale si zilnice), calculate pe un salariat şi pe un salariat operativ şi a corelaţiilor ce se formează între ritmurile de creştere ale acestora.

În toate regiunile României, media săptămânală a orelor de lucru este mai mare decât media din Uniunea Europeană, cele mai multe ore (41) lucrând cei din Bucureşti, Nord - Vest, Nord - Est şi Centru, arată un studiu despre competitivitatea regională.

Numărul de ore pe care le prestează în medie un muncitor din Uniunea Europeană este de 38, însă această cifră coboară şi spre 35 de ore, în Franţa.

Cinci dintre regiunile româneşti se află printre ultimele 10 regiuni din Europa, în ceea ce priveşte productivitatea. În regiunea Vest, productivitatea muncii este de 1,9 euro pe oră, în Sud - Vest, de 2,3 euro pe oră - fiind ultimele din UE la acest capitol -, în Sud este 2,5 euro pe oră, în Sud - Est, 2,6 euro pe oră, iar în Nord - Vest, 2,8 euro pe oră.

Creşterea gradului de ocupare şi diminuarea dezechilibrelor pieţei muncii sunt legate în principal, de sporirea producţiei şi productivităţii pe ansamblul economiei, iar politica naţională de ocupare va da rezultatele aşteptate numai în condiţiile conlucrării şi cooperării dintre forţele economice şi politice responsabile.

3.1.3 Dinamica generală a firmelor din judeţul CLUJ (investiţii brute, investiţii străine directe, dinamica unităţilor locale active, IMM).

Unităţi locale active

Numărul unităţilor locale active din industrie, construcţii, comerţ şi servicii din judeţul Cluj a ajuns la finele anului 2008 la 27574 înregistrând o creştere faţă de anul 2007 cu 2346 firme. (Anexa 2.b)

Evoluţia numărului de unităţi locale active pe clase de mărimeJudet Cluj

19

Sursa: INS Statistica Teritoriala2010Pe activitati ale economiei,dintre unităţile locale active în anul 2007, ponderea maximă la nivelul judetului Cluj o au comertul (33,4%), urmate de tranzactii imobiliare (23,9%), industria prelucrătoare (12,2%) şi constructii (11,9%) .

Dinamica firmelor - unităţi locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii, ponderea pe clase de mărime a numarului de unităţi locale active, evoluţia personalului din unităţile locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii, pe clase de mărime pot fi vizualizate în anexa 2,b,c Firme_Investiţii.

Investiţiile străine directe atrase de România în primele două luni ale anului 2008 s-au ridicat la 1,2 miliarde euro, marcând o creştere de 40% comparativ cu perioada similară din 2007, relevă datele Agenţiei Române pentru Investiţii Străine (ARIS).

Regiunea Nord - Vest se află pe locul trei, după Bucureşti - Ilfov care a atras cea mai mare pondere a investiţiilor străine, cu peste 50% din investiţii, şi Centru.

Cât priveşte numărul de IMM-uri la nivelul judeţului în 2008 sunt 27496 număr apropiat de numărul total de unitatile locale active, firmele cu peste 250 angajaţi reprezentând numai 0,3% din total. Datele au fost culese de la Direcţia Regionala de Statistică şi anul 2008 este ultimul an în care avem date pe CAEN.Rev.1. Evoluţia în 2009 aduce modificări importante în evoluţia numărului de firme, în condiţiile actualei crize economice.Numarul lor scade cu 753 de unitati fata de 2008,la 26821,cea mai mare scadere numerica inregistrand unitatile locale cu 0- 9 salariati.

3.2 Proiecţia principalilor indicatori economici la orizontul anului 2013

Din datele publicate de Comisia Naţională de Prognoză, rezultă că la nivelul regiunii Nord - Vest evoluţia principalilor indicatori economici până în 2013 este pozitivă, cele mai bune evoluţii existând la nivelul PIB/locuitor şi a câştigului salarial mediu net lunar-lei/salariat. La nivelul judeţului Cluj evoluţia principalilor indicatori economici este în acelaşi trend cu evoluţia din regiune (Anexa 2d- 04 economia).

3.3. Alte informaţii şi informaţii parţiale

3.2.1. Procesul de integrare europeană şi cerinţele de competitivitate

Conceptul de competitivitate regională

Competitivitatea regională reprezintă potenţialul regiunii respective de a menţine şi/sau atrage acei oameni care stăpânesc factorii de cunoaştere cheie pentru succesul dezvoltării economice, la care se adaugă potenţialul regiunii de a exploata în producţie aceşti factori de cunoaştere. Din acest punct de vedere, regiunea trebuie să furnizeze mecanismele adecvate pentru a permite firmelor să dezvolte infrastructuri de inovaţie, precum şi mecanisme de depăşire a problemelor pe care le aduce inovaţia (investiţii, risc etc.). Regiunea trebuie să contribuie la dezvoltarea infrastructurii de comunicare dintre firme, trebuie să încurajeze dinamismul mediului de afaceri, să sprijine investiţiile în cercetare şi dezvoltare, să descurajeze abordările „miopie” ale firmelor (profitul de termen-scurt), să sprijine educaţia/instruirea forţei de muncă.

Agenţia de Dezvoltare Regională Nord - Vest a lansat la nivel regional în data de 3 mai 2006 proiectul "Strategia Regională de Inovare a Regiunii Nord - Vest" - REGIS-NW. Proiectul beneficiază de finanţare de la Comisia Europeană, prin intermediul programului Cadru 6, alături de alte 33 de proiecte din Europa. Odată cu lansarea oficială la nivel european a acestei generaţii de proiecte RIS, în iunie 2005, Regiunea de Dezvoltare Nord -Vest România devine membră a

20

asociaţiei IRE " Inovating Regions in Europe", alăturându-se acestei reţele care totalizează peste 200 de regiuni "inovative". Proiectul REGIS-NW va genera prima strategie regională de inovare ce va fi elaborată şi implementată în regiunea Nord - Vest. Proiectul REGIS-NW este implementat în contextul în care Uniunea Europeană îşi propune să devină până în 2010 "cea mai competitivă şi dinamică economie din lume, bazată pe cunoaştere" (Agenda Lisabona, 2000). Inovarea şi antreprenoriatul reprezintă direcţii strategice la nivel european, "în special prin crearea de legături stabile între institutele de cercetare şi industrie, creând astfel condiţii favorabile Cercetării şi Dezvoltării" (European Guidelines 2007-2013).

3.2.2. Cercetarea-dezvoltarea

Unităţi de cercetare

În regiunea Nord - Vest funcţionau 65 de unităţi de Cercetare - Dezvoltare, dintre care 30 de agenţi economici. Numărul acestora a rămas relativ constant în următorii ani. Numărul institutelor de cercetare s-a redus însă în ultimii 15 ani, (în 1999 existau 74 de unităţi de C&D în regiune), acestea confruntându-se cu numeroase probleme de finanţare, de adaptare a activităţii la nevoile sectoarelor economice (tranziţia de la cercetarea fundamentală la cea aplicativă fiind dificilă) precum şi cu lipsa infrastructurii suport necesare (aparatură, echipamente) desfăşurării activităţii. Acestea reprezintă 10,81% din efectivul total de unităţi C&D din România. În Bucureşti se concentrează 38,1% dintre acestea.

3.2.3. Industria

Structura economică diversificată are la bază investitori privaţi, industria prelucrătoare fiind predominantă. Ramurile industriale cele mai dezvoltate sunt industria alimentară (18,40%), extractivă, industria metalurgică (16,8%), constructoare de maşini, de medicamente si cosmetice. Creşteri semnificative s-au înregistrat la prelucrarea lemnului (34,5%), aparatura electrică (9,2%), producerea substanţelor chimice şi a fibrelor sintetice (7,2%), Clujul fiind lider naţional în producţia de tricotaje, confecţii şi încălţăminte (al doilea exportator din ţară), mobilier, produse lactate, bere. Forţa de muncă relativ ieftină şi înalt calificată face din Cluj-Napoca o ţintă pentru investitorii străini. La acest fapt contribuie şi oferta educaţională foarte mare care atrage studenţi din toată ţara, mulţi dintre aceştia rămânând să lucreze şi să trăiască la Cluj.

La finele anului 2005, Consiliul Judeţean a inaugurat Parcul industrial TETAROM I, având o suprafaţă de 27 de hectare. Un alt investitor cu planuri de anvergură pentru oraş este compania americană Emerson, care va ocupa cel de-al doilea parc industrial. Un al treilea parc industrial este deja în pregătire.

Pentru a găsi noi terenuri care să fie disponibile înfiinţării de noi afaceri, autorităţile intenţionează să pună bazele unei asocieri cu comunele periferice Clujului, pentru crearea unei zone metropolitane cu zonele Chinteni, Baciu, Apahida, Feleacu şi Floreşti, fapt care ar impulsiona şi dezvoltarea acestora din urmă. Se constată că sectoarele active ale judeţului Cluj, care oferă locuri de muncă şi atrag investiţii sunt: electronica şi telecomunicaţii ( Nokia). În plus, se poate constata menţinerea în regiune a unor unităţi economice de tradiţie din industria metalurgică, care au trecut de faza de restructurare (SC Mechel Industria Sârmei Câmpia-Turzii) şi industria mobilei (Dej - Gherla). Se înregistrează şi o tendinţă de creştere în sectorul IT (în special la nivelul firmelor private).

Investiţiile străine au condus, şi ele, la dezvoltarea unor noi domenii.Veritabile motoare ale creşterii economiei judeţene sunt întreprinderile mici şi mijlocii în

jur de 25.000 în anul 2007.Un proiect de anvergură, cel al Ansamblului Aurel Vlaicu Nord - Est, este în derulare şi

prevede construirea unui spaţiu de expoziţii, târguri, locuinţe, mall şi sală polivalentă. Potrivit

21

proiectului, suprafaţa expoziţională se va ridica la 49.000 mp, sala polivalentă va ocupa 15.000 mp, fiind prevăzute şi un număr de 1200 de apartamente.

Nu mai puţin de 25 de bănci au sucursala în Cluj-Napoca, dintre care 10 şi-au dezvoltat şi o reţea de agenţii. Cea mai mare bancă clujeană, Banca Transilvania, a pornit de aici, fiind singura banca românească şi a noua, în ierarhia băncilor din România, care preconizează ca în 2006 să deţină 300 de sucursale în întreaga ţară. De asemenea, în Cluj sunt reprezentate majoritatea societăţilor de asigurare - reasigurare din ţară, precum şi fonduri de investiţii şi firme de brokeraj.

Veritabile motoare ale creşterii economiei judeţene sunt întreprinderile mici şi mijlocii in jur de 25.000 în anul 2007.

3.2.4 Infrastructura de transport, tehnică, edilitară, de comunicaţii şi de mediu

Judeţul este traversat de drumuri europene - E60 şi drumuri naţionale DN1. Autostrada Transilvania este în construcţie şi va traversa judeţele Cluj, Sălaj şi Bihor aflate în regiune. Judeţul are şi o reţea feroviară dezvoltată, conectată la principalele localităţi din regiune şi din ţară. În strategia de dezvoltare a judeţului Cluj se prevede extinderea aeroportului din Cluj-Napoca, intenţia fiind de a-l transforma în al doilea aeroport important din România; aceasta şi pentru a corespunde cerinţelor fabricii Nokia. Se are în vedere printre altele mărirea lungimii pistei la 3500 m astfel ca să poate ateriza avioane de mare tonaj. Miza transformării acestei reţele în avantaj economic este utilizarea fondurilor europene pentru construcţia şi reabilitarea infrastructurii de acces.

3.2.5. 3.2.6 Agricultura şi silvicultura

Suprafaţa agricolă a judetului era în 2009 de 427273 hectare, reprezentând 182736 hectare de terenuri arabile, 154059 hectare de păşuni, 85729 hectare fânaţe şi 4555 hectare de livezi.

Prin tradiţia universitară şi cea de centru economic al judeţului, Cluj-Napoca dispune de câteva institute de cercetare în agricultură, precum Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă, Staţiunea Didactică şi Experimentală a Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, Direcţia Generală pentru Agricultură şi Alimentaţie, Sucursala Institutului Naţional de Medicină Veterinară “Pasteur”.

3.2.7 Turismul

Strategia de Dezvoltare a Turismului din Regiunea Nord - Vest se încadrează în strategia de dezvoltare regională pe perioada 2007-2013, având următorul obiectiv general: “Creşterea competitivităţii sectorului turistic prin modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii şi serviciilor turistice, inclusiv investiţii în crearea de noi atracţii turistice”.Obiectivele specifice sunt următoarele:1. Conservarea patrimoniului natural, istoric şi cultural din regiune, reabilitarea zonelor cu potenţial turistic2. Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii turistice3. Susţinerea mediului de afaceri prin îmbunătăţirea serviciilor turistice şi a facilităţilor suportfurnizate şi dezvoltarea promovării turistice4. Promovarea de branduri turistice ale regiunii5. Dezvoltarea turismului de nisă

Sursele financiare estimative care pot contribui la implementarea strategiei provin pe de o parte din Fondurile Structurale EU (FEDR în cea mai mare parte) direcţionate prin intermediul Programului Operaţional Regional şi prin intermediul Planului Naţional de Dezvoltare Rurală, iar pe de altă parte din bugetul de stat, din bugete judeţene şi locale, dar şi din surse private.

22

Judeţul Cluj are un potenţial turistic apreciabil: vestigii arheologice, rezervaţii naturale, lacuri glaciare şi de acumulare, peşteri, staţiuni balneo - climaterice, condiţii favorabile practicării turismului montan, de agrement si odihnă. Există, de asemenea, mai multe zone etnofolclorice care au permis dezvoltarea agro-turismului.

Dezvoltarea turismului în zona Munţilor Apuseni şi a Văii Arieşului, existenţa de resurse naturale (turistice, terapeutice) şi istorice de interes regional şi naţional (Cheile Turzii, Băile Sărate, Valea Arieşului, Munţii Apuseni, Salina Turda, Castrul Roman) pot conferi judeţului statutul de « poartă » a Apusenilor si de “centru transilvan”.

3.2.8 Dezvoltarea durabilă

Regiunea Nord - Vest, deţine un potenţial de dezvoltare variat şi diferenţiat teritorial. Astfel, de la oraşele mari ale regiunii (Cluj-Napoca, Oradea, etc), până la cele mai izolate zone, pot fi identificate resurse locale pe baza cărora să se poată realiza dezvoltarea durabilă a acestora.

Viziunea (2027),,Comunităţile din Regiunea Nord - Vest înţeleg să valorifice împreună, respectând principiiledezvoltării durabile resursele naturale, materiale, umane, tradiţiile istorice şi interculturale în scopul unei dezvoltări susţinute, constante care fac din Transilvania de Nord una dintre cele mai dinamice regiuni europene. Regiunea Transilvaniei de Nord, prin amplasarea şi dotările sale infrastructurale îndeplineşte un rol strategic, de deservire logistică, a teritoriilor de la Vestul, Estul, Sudul şi Nordul său. Domeniile de excelenţă ale regiunii, care se disting prin potenţialul lor inovativ, “dezvoltare tehnologică” şi poziţionarea pe pieţele europene a produselor regionale sunt: agricultura, industria alimentară şi a bunurilor de consum (mobilier şi confecţii), industria de maşini şi echipamente, turismul şi IT&C. Regiunea dispune de un valoros capital uman, sistemele de educaţie a adulţilor, de formare continuă a adulţilor şi învăţământ universitar fiind recunoscute la nivel internaţional. Cetăţenii regiunii se disting prin mentalitatea lor inovativă, cooperantă care, alături de un nivel al calităţii vieţii ridicat (cu un PIB de 55% din media europeană) fac din Transilvania de Nord una dintre destinaţiile preferate de investitori şi turişti în Europa Centrală si de Est.”

3.3 Concluzii din analiza mediului economic . Implicaţii pentru ÎPT

Concluzii Implicaţii pentru ÎPT

Ritmul susţinut de creştere economică din ultimii ani, reflectat în dinamica PIB şi creştere moderată a productivităţii muncii

Necesarul de investiţii în resursa umană şi formarea profesională la nivelul ultimelor descoperiri de tip tehnologic şi organizaţional, dobândirea de noi competenţe şi abilităţi cerute de piaţa muncii.

Economia bazată pe cunoaştere obligă firmele din regiune să crească volumul investiţiilor în resursa umană şi să o formeze profesional la nivelul ultimelor descoperiri de tip tehnologic şi organizaţional.Pentru a contracara efectele integrării în UE sunt recomandate, în special pentru personalul din IMM-uri. îmbunătăţirea ofertelor de pregătire prin formarea continuă.

Un rol important, în acest sens, îi va reveni educaţiei iniţiale (prin sistemele IPT şi universitar) şi educaţiei continue, pentru dobândirea de noi competenţe: mediu, calitate, comunicare, managementul riscului, conducerea afacerilor, pentru o activitate mai eficientă şi adaptată la condiţiile pieţei în continuă schimbare, precum şi

23

pentru asigurarea competitivităţiiDintre unităţile locale active în anul 2007, ponderea maximă la nivelul judetului Cluj o au tranzacţiile imobiliare (27,5%), urmate de comerţ (23,1%), constructii(14,3%), industria prelucrătoare (14%) şi transport (11,4 %) .

Planurile de şcolarizare vor reflecta cerinţele de pe piaţa muncii; se vor avea în vedere acele calificări în judeţele regiunii conform dezvoltării fiecărui judeţ.

Investiţiile au înregistrat o creştere susţinută în aproape toate domeniile. Creşterile mai spectaculoase s-au înregistrat în sectoarele: utilităţi, produse din materiale nemetalice, servicii pentru întreprinderi, poştă şi telecomunicaţii, comerţ cu amănuntul, construcţii. IMM-urile din judeţ sunt o prezenţă activă şi dinamică a economiei regionale, cu o contribuţie semnificativă în cifra de afaceri la nivel local.

Necesitatea creşterii nivelului de calificare şi asigurarea unei pregătiri de bază largi, competenţe tehnice generale, solide;

- necesitatea parteneriatelor scoală agent economic

- realizarea de CDL conform cerinţelor agenţilor economici

24

4. PIAŢA MUNCII

4.1. Situaţia actuală - Indicatori statistici ai pieţei muncii pentru perioada 2002-20104.1.1.Participarea la forţa de muncă

Factorul esenţial în dezvoltarea economico-socială a oricărui judeţ îl constituie resursele umane (potenţialul uman) de care dispune aceasta. Resursele de munca la nivelul judeţului Cluj la 1 Ianuarie 2009 erau de 459.5 mii persoane reprezentând 3,31% din totalul resurselor de muncă ale României şi 26,54% din totalul resurselor de muncă aferente regiunii Nord-Vest, in crestere fata de anii 2007 si 2008.Piaţa muncii din judeţul Cluj va fi supusă noilor tendinţe datorate pe de o parte modificării criteriilor de competitivitate precum şi a crizei economice.Populaţia activă civilă la nivelul judeţului Cluj la 1 ianuarie 2009 este de 340.2 (mii persoane) în scadere faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent când se situa la valoarea de 344,6 mii persoane.

Populaţia ocupată civilă in judetul Cluj a cunoscut o creştere continuă din anul 2002 când se situa la nivelul de 298.7 mii persoane şi până la nivelul anului 2008- 334,6 mii persoane, inregistrand o scadere usoara la nivelul anului 2009, pana la 324.0 mii persoane, fapt ilustrat in graficul de mai jos.Fig.4.1

Populatia activa civila si populatia ocupata

0.02000.04000.06000.08000.0

10000.0

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Populatia activa civila - mii pers

Populatia ocupatacivila - mii pers.

România

Regiunea Nord Vest

jud. Cluj

Dacă în perioada 2002-2006, atât rata de activitate cât şi rata de ocupare au înregistrat un trend descrescător, începând cu anul 2007 se observă o tendinţă de creştere în ambele cazuri . Astfel rata de activitate a crescut faţă de anul 2006 de la 70,7% la 75,1% in anul 2009. Rata de ocupare a crescut şi ea de la 68,3% în anul 2006 la 73,2 în anul 2008. In anul 2009 se observă o scădere a ratei de ocupare, ca efect al crizei economice la 70, 5%, asa xcum rezulta si din graficul de mai jos.Fig. 4.2

25

Rata de activitate si rata de ocupare in judetul Cluj

0.010.020.030.040.050.060.070.080.090.0

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Rata de activitate*) (%) Rata de ocupare**) (%)

RomâniaRegiunea Nord Vest

jud.Cluj

4.1.2. Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire Populaţia activă civilă la nivelul judeţului Cluj la 1 ianuarie 2009 este de 340.2 (mii persoane) în scadere faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent când se situa la valoarea de 344,6 mii persoane. Structura pe niveluri de educaţie.Structura populaţiei ocupate, după nivelul de instruire - pe sexe şi medii - în 2009Nivel instruire TOTAL Masculin Feminin Urban Rural Scăzut 80,8 82,1 79,6 95,7 78,2 Mediu 99,3 99,0 99,7 99,7 98,6 Superior 99,6 99,3 99,9 99,6 99,5Total 95,0 95,5 94,5 99,4 89,8Fig. 4.3

4.1.3 Structura populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale economiei nationaleLa nivelul judeţului Cluj structura populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi economice la data de 1 Ianuarie 2009 se prezintă astfel: Tabel 1 Mii persoane

an 2009 Agricultura industrie constructii serviciiCluj 71,8 67.8 27,5 153,4

Se poate observa că numărul cel mai mare de persoane ocupate civile se regăsesc în servicii urmate de agricultură şi de sectorul industriei. (Anexa 3 ) d

Fig. 4.4

26

Populaţia ocupată civilă pe activităţi- Jud. Cluj evoluţia 2002-2009-

0

20

4060

80

100

120140

160

180

Agricultură,silvicultură, pescuit

Industrie Construcţii Servicii

Mii pers.

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2008 Rev.2 2009 Rev.2

În industrie, 58,8 % sunt persoane ocupate în industria prelucrătoare,1.5% în industria extractivă. În servicii, ponderea cea mai mare o reprezintă persoanele civile ocupate în comerţ (50,6%),urmează învăţământul (19,2%) şi transporturile (17,8%) pe ultimul loc fiind persoanele civile ocupate în activităţi financiare, bancare, de asigurări.4.1.4. Numărul mediu al salariaţilor pe activităţi ale economiei naţionale La nivelul judetului Cluj in anul 2010 numarul salariatilor era de 196.500 persoane, din care in industrie esrau ocupate 51.900 persoane, in agricultura 1700, in constructii 16.100, cea mai mare parte fiind in domeniul serviciilor. (Anexa 3)g

-persoane-

Domeniul Nr.salariati

Agricultură 1700

Industrie 51900

Construcţii 16.100

Servicii 126.800

4.2.Informaţii parţiale4.2.1. Analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate în perioada 2003-2008 la AJOFMPentru o analiză completă a pieţei muncii din judeţ, trebuie urmărit indicatorul locurilor de muncă vacante. Nivelul de dezvoltare economică al judeţului este dat şi de numărul de firme

27

care se dezvoltă, de cel al investitorilor care sunt atraşi şi implicit, de numărul locurilor de muncă care se creează. Calificarile cele mai solicitate pe piaţa muncii au fost date de profilul firmelor angajatoare. Dacă în 2003, la nivelul judeţului cei mai solicitaţi erau muncitorii calificaţi în domeniul mecanicii, începând cu anul 2005 cei mai solicitaţi sunt cei în comerţ şi construcţii.Datele disponibile de la AJOFM sunt pana in 2009,; nu au fost furnizate date mai recente privind evolutia somaj locuri de munca vacante. Evoluţia şomajului şi a locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM în perioada octombrie 2008 – ianuarie 2009, în contextual crizei economice şi financiareDin documentele puse la dispoziţie de catre ANOFM - Direcţia Managementul Pieţei Muncii, privind situaţia intrărilor în şomaj, a disponibilizărilor colective şi a locurilor de muncă vacante în perioda ianuarie – octombrie 2008 pentru judeţul Cluj au rezultat următoarele analize :A. Analiza situaţiei intrărilor în şomaj în perioada ianuarie- octombrie 2008:

1725 17621613

2059

1623

1010

13031193

1350 1422

0

500

1000

1500

2000

2500

1

Situatia intrarilor in somaj in perioada ianuarie-octombrie 2008, jud.Cluj

ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie

Urmărind evoluţia intrărilor în şomaj , se constată că în perioada ianuarie – mai 2008 numărul şomerilor înregistraţi la AJOFM Cluj a avut cele mai mari valori din analiza pe cele 10 luni. Perioada iunie- octombrie 2008, a fost marcată de intrarea în şomaj a unui număr mai mic de persoane, dar în lunile septembrie –octombrie numărul acestora a început s crească.B. Analiza situaţiei disponibilizărilor colective pe primele 10 luni ale anului 2008:

30

51

123

133

0

67

104

0

44

242

0 50 100 150 200 250

1

Situatia disponibilizarilor colective in perioada ianuarie-octombrie 2008, jud Cluj

ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie

Din analiza comparativă a datelor rezultă că numărul persoanelor care şi-au pierdut locurile de muncă prin disponibilizări colective în luna octombrie 2008 a fost aproape dublu faţă de înregistrările din fiecare din lunile anterioare. Din datele deţinute de AJOFM Cluj şi în perioada următoare unităţile economice au intenţia să disponibilizeze colectiv un număr însemnat de persoane.C. Analiza situaţiei intrărilor de locuri de muncă vacante în perioada ianuarie-octombrie 2008:

28

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

1

Situatia intrarilor de locuri de munca vacante in perioada ianuarie-octombrie 2008, jud. Cluj

ianuarie februarie martie aprilie mai iunie iulie august septem brie octom brie

Din analiza datelor statistice rezultă că numărul locurilor de muncă vacante la nivelul judeţului Cluj a scăzut constant de la începutul anului 2008, ajungând în luna octombrie la valoarea de 1868 de locuri de muncă vacante. Tendinţa este de scădere în continuare datorită restrângerii activităţii din numeroase unităţi economice din cadrul judeţului.1. Analiza rezultatelor parţialeDin analiza pieţei muncii din judeţul Cluj rezultă că rata şomajului a crescut de la 2,6% în luna august la 4,8% în luna decembrie 2008.Locurile de muncă vacante au scăzut continuu de la 2299 în luna ianuarie 2008, ajungând în luna decembrie la aproximativ 1000 locuri de munca vacante. Dintre acestea 800-900 de locuri de muncă sunt în municipiul Cluj; în municipiile judeţului şi în oraşul Huedin nu sunt locuri vacante de muncă. Astfel la întreprinderea Someş S.A. Dej vor fi disponibilizaţi 329 de angajaţi, la fabrica de mobilă “Vlădeasa” S.A. Huedin toţi cei 201 angajaţi au fost disponibilizaţi în luna octombrie 2008, iar fabrica “Sticla” S.A. Turda a fost închisă prin disponibilizarea celor 460 de angajaţi. Se previzionează pentru viitor in judeţul Cluj o creştere a domeniului serviciilor şi alimentaţiei publice, a comerţului, prin deschiderea încă a unui Mall la Cluj, o scădere a industriei: domeniul materialelor de construcţii înregistrează o scădere semnificativă (industria sticlei, a materialelor minerale prin reduceri semnificative la Aghireş şi închiderea fabricii de sticlă de la Turda); a domeniului industriei textile (236 de persoane disponibilizate în perioada octombrie –decembrie 2008 de la întreprinderile cu domeniu de activitate industrie textilă şi pielărie); se previzionează o creştere a domeniului publicitate şi media. În ciuda reducerii activităţii în construcţii, (perioada vizată corespunde sezonului de iarnă) domeniul se menţine ca cerere constant, având în vedere lipsa de forţă de muncă calificată, care poate fi compensată parţial şi prin revenirea forţei de muncă calificate din străinatate; se vor cere mai mult în viitor acele calificări care se referă la amenajări şi ambient. Calificarea de mecanic auto, va fi în continuare cerută pe piaţa muncii, în timp ce pe domeniul agricultură cererea este scăzută.4.2.1.1 Principalele constatari din analiza evolutiei la nivelul ocupatiilor relevante pentru invatamantul profesional si liceal tehnologic

AJOFM nu a furnizat date privind evolutia somaj locuri de munca pentru invatamantul profesional si liceul tehnologic. 4.2.1.2 Principalele constatari din analiza evolutiei la nivelul ocupatiilor relevante pentru scoala postliceala.

AJOFM nu a furnizat date privind evolutia somaj locuri de munca pentru invatamantul postliceal. 4.2.1.3 Principalele constatari din analiza evolutiei la nivelul ocupatiilor relevante pentru invatamantul superior.

AJOFM nu a furnizat date privind evolutia somaj locuri de munca pentru invatamantul superior.

29

4.2.2 Evolutiile recente ale somajului si a locurilor de munca vacante inregistrate la AJOFM CLUJ (aspecte critice in contextul crizei economice si financiare) Şomajul înregistrat Rata şomajului în judeţul Cluj este în scădere continuă începând cu anul 2002 de la 10% la 2.9% în anul 2008, dar cu o crestere semnificativa in anii 2009 si 2010, avand o valaore de 6,3 in 2009 si 6,9 in 2010. Aceasta scadere se datoreaza crizei economice, care a dus la desfiintarea unui numar mare de intreprideri si societati comerciale. Situatia este redata in graficul de mai jos.Fig. 4.5

Evoluţia ratei şomajului înregistrat- Regiunea Nord Vest, jud. Cluj-

2

4

6

8

10

12

14

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

%

Regiunea Nord Vest jud. Cluj

În anul 2009 si 2010 faţă de 2007 se înregistrează o creştere semnificativa a numărului de şomeri cu vârsta sub 25 de ani, pe fondul cresterii numarului total de someri la nivelul judetului, asa cum rezulta din figura de mai jos.

Fig. 4.6

.

Evoluţia nr. total de şomeri şi a şomerilor sub 25 de ani- jud. CLUJ

0

5000

10000

15000

20000

25000

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Nr.to

tal ş

omer

i

050010001500200025003000350040004500

Nr.ş

omer

i sub

25 a

ni

Total şomeri sub 25 ani

Structura şomajului înregistrat pe grupe de vârstăÎn ceea ce priveşte structura şomajului pe grupe de vârstă în anul 2010 se observă că ponderea cea mai mai mare o au şomerii din grupa de vârstă 40-49 de ani, reprezentand 26,2%, urmată de ponderea şomerilor din grupa de vârstă 30-39 de ani, reprezentand 23,8%. În aceleaşi grupe de vârstă se regăsesc şi cele mai multe femei şomere. (Anexa 3) eFig. 4.7

30

Şomajul înregistrat de lungă duratăÎn ceea ce priveşte evoluţia ponderii şomerilor de lungă durată , constatăm o scădere a acesteia până în anul 2008 raportată la anul 2002 şi o creştere începând cu anul 2009, atât pentru şomerii sub 25 de ani cât şi pentru şomerii peste 25 de ani. Această creştere se datorează implicaţiilor generate de criza economică care a avut un impact puternic şi pe piaţa forţei de muncă ca urmare a disponibilizărilor făcute. Astfel numărul şomerilor de lungă durată sub 25 de ani a crescut de la 1500 de persoane în anul 2007 la 2747 persoane în anul 2009. Acelaşi fenomen de creştere l-a cunoscut şi numărul şomerilor de lungă durată peste 25 de ani.Fig. 4.5

Evoluţia ponderii şomerilor cu vârsta sub 25 ani din totalul şomerilor înregistraţi

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

30.0

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

%

România Regiunea NV Judetul CLUJ

4.2.3. Proiecţia cererii şi ofertei de locuri de muncă pe termen lungUniunea Europeană a aprobat un obiectiv de ocupare a forţei de muncă pentru bărbaţi şi

femei de 75% pentru grupa de vârstă 20-64 de ani până în 2020: un angajament ambiţios în sensul durabilităţii modelului social european, a sistemelor de asistenţă socială, a creşterii economice şi a finanţelor publice.

Nu va fi uşor să se ajungă la îndeplinirea obiectivului. Criza a redus ocuparea forţei de muncă la 69% şi a crescut şomajul până la 10%; presupunând că piaţa forţei de muncă se stabilizează în 2010-2011, realizarea unei ocupări a forţei de muncă de 75% până în 2020 va necesita o creştere medie a ocupării forţei de muncă de uşor peste 1% pe an. Scăderea fertilităţii va face ca populaţia de vârstă activă din UE (15-64) să înceapă să scadă deja din 2012, chiar dacă fluxurile de imigraţie continuă. Competenţa forţei de muncă reprezintă o valoare esenţială pentru dezvoltarea unei economii competitive, durabile şi inovatoare, în conformitate cu obiectivele Europa 2020. În perioade de constrângeri bugetare şi presiuni competitive globale fără precedent, politicile UE privind ocuparea forţei de muncă şi competenţele, care contribuie la conturarea tranziţiei la o economie ecologică, inteligentă şi inovatoare, trebuie să reprezinte o prioritate.

31

Structura somajului înregistrat, pe grupe de vârsta –jud.Cluj 2010 -15 -25 ani

17.7% 25-29 ani8.4%

30-39 ani23.8%

40-49 ani26.2%

50-55 ani14.5%

peste 55 ani9.3%

UE poate rezolva toate aceste probleme şi poate creşte substanţial ocuparea forţei de muncă, mai ales în rândul femeilor, tinerilor şi lucrătorilor în vârstă, dar numai prin acţiuni decisive, concentrate pe patru priorităţi-cheie:–o mai bună funcţionare a pieţelor forţei de muncă–o forţă de muncă mai competentă, capabilă să contribuie şi să se adapteze la schimbările tehnologice prin noi modele de organizare a muncii . Investiţia în sisteme de educaţie şi formare, anticiparea necesităţilor de competenţe, serviciile deconcordanţă şi orientare reprezintă factori fundamentali în creşterea productivităţii şi competitivităţii, în accelerarea creşterii economice şi, în sfârşit, în creşterea ocupării forţei de muncă. –o mai bună calitate a locurilor de muncă şi a condiţiilor de muncă.–politici mai puternice de promovare a creării de locuri de muncă şi a cererii de forţă de muncă. Nu e suficient să se asigure că oamenii rămân activi şi acumulează competenţele necesare pentru a obţine un loc de muncă: refacerea economică trebuie să se bazeze pe creştere generatoare de locuri de muncă. Trebuie să se realizeze condiţiile corespunzătoare pentru crearea mai multor locuri de muncă, inclusiv în societăţi care funcţionează cu competenţe înalte şi modele de afaceri bazate pe cercetare şi dezvoltare intensivă.. Politicile care permit valorificarea surselor-cheie de creare de locuri de muncă şi promovarea spiritului antreprenorial şi a activităţilor independente sunt şi ele esenţiale pentru creşterea ocupării forţei de muncă.4.2.4.Proiecţia cererii şi ofertei de locuri de muncă pe termen mediu

În 2011, Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS) a realizat, Studiu previzional privind cererea de formare profesională la orizontul 2013 şi în perspectiva 2020. Studiul a fost realizat de către INCSMPS în calitate de partener în cadrul Proiectului strategic cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 „Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii”, proiect al cărui lider de parteneriat a fost Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic.

Proiecţia cererii de forţă de muncă şi a cererii de formare profesională pe termen mediu şi lung a fost realizată utilizând o metodologie similară cu cea utilizată de Universitatea Cambridge în modelul de prognoză utilizat de CEDEFOP, dar prezintă unele abordări inovative generate de gradul mult mai mare de detaliere a informaţiilor dorite.

Astfel, s-a realizat o proiecţie a cererii potenţiale de forţă de muncă (definită ca cererea de forţă de muncă rezultată din dinamica economică - descrisă prin indicatori ai investiţiilor brute interne şi extrene şi ai valorii adăugate brute) de-a lungul orizontului de prognoză. Cererea potentiala reprezinta nivelul estimat ca necesar, in termeni de populatie ocupata, conform previziunilor economice. Acest nivel va fi satisfacut cand numărul persoanelor efectiv ocupate este egal cu nivelul estimat ca necesar de populatie ocupata; in celelalte cazuri vom avea un deficit sau un excedent fata de necesarul de populatie ocupata. Cererea potenţială nu trebuie considerată ca cerere efectivă. De asemenea , nu trebuie confundată cu popuaţia ocupată (deşi are valori aparent identice sau apropiate faţă de aceasta). Cererea potenţială estimeză necesarul de populaţie ocupată, însă evouţia populaţiei efectiv ocupate depinde nu numai de evoluţiile economiei ci de o multitudine de alti factori, in primul rand demografici, migraţie etc. Pentru estimarea ei s-a utilizat o tehnică de modelare econometrică.

A fost estimată şi cererea înlocuită (definită ca număr de locuri de muncă rezultate din retragerea participanţilor la activitatea economică ca urmare a pensionărilor). Este de menţionat că cererea înlocuită este o variabilă intermediară, astfel încât valorile ei nu descriu decât evoluţii ale unor structuri ecopnomice trecute. Mai mult, lipsa unor informaţii detaliate cu privire la structura pe vârste a populaţiei ocupate a făcut ca estimarea să fie făcută pe grupe de vârstă şi în ipoteze care induc un anume grad de eroare al estimării. Prin urmare, aceste estimări trebuie privite cu rezerve.

Utilizând cele două variabile (cererea potenţială şi cererea înlocuită) s-a estimat cererea agregată de forţă de muncă pentru anul 2013 şi s-a extins prognoza pentru orizontul 2020.

32

Analizând informaţiile cu privire la dinamica cererii potenţiale (măsura creării sau distrugerii de locuri de muncă în viitor) şi a cererii înlocuite s-au estimat locurile de muncă disponibile, in ipotezele de calcul al celor două variabile. Acest indicator poate lua valori pozitive dacă există cerere potenţială sau dacă aceasta indică distrugere de locuri de muncă dar nivelul cererii înlocuite este mai mare decât distrugerea de locuri de muncă.

Modelul econometric macroeconomic utilizat pentru estimarea cererii de forţă de muncă la nivel naţional a utilizat serii de date de la Institutul Naţional de Statistică, pentru perioada 2000-2088 privind:

- populaţia ocupată în activităţi ale economiei naţionale (diviziuni CAEN REV1)- valoarea investiţiilor brute în bunuri corporale în activităţi ale economiei naţionale

(diviziuni CAEN REV1)- valoarea adăugată brută în activitatăţi ale economiei naţionale (diviziuni CAEN REV1)- valoarea costului mediu lunar al salariaţilor în activităţi ale economiei naţionale

(diviziuni CAEN REV1)

Proiecţia cererii de forţă de muncă şi a cererii de formare profesională pe termen mediu şi lung a fost realizată în trei tipuri de scenarii:

Scenariul MODERAT a fost construit pe baza următoarelor ipoteze: - evoluţia valorii adăugate brute (VAB) conform prognozelor Comisiei Naţionale de Prognoză (Prognoza de primăvară 2011) pentru perioada 2011-2013- pentru perioada 2014 – 2020 s-a presupus următoarea evoluţie a valorii adăugate brute: un ritm anual de creştere în industrie de 1.0325, un ritm de 1.0305 în construcţii şi respectiv un ritm anual de creştere în servicii de 1.0165 (valori calculate ca o medie aritmetică a ritmurilor anuale de creştere aşteptate pentru perioada 2011 – 2012). S-a considerat că în cadrul fiecărei ramuri, diviziunile componente urmează evoluţia ramurii. S-a optat pentru alegerea pentru perioada 2014-2020 a unor ritmuri de creştere a VAB inferioare anului 2013 deoarece s-a dorit luarea în considerare a prezumtivei crize economice pe care specialiştii o previzionează după anul 2013. - pentru evoluţia Costului forţei de muncă pentru anii 2009 şi 2010 s-a ţinut cont de valorile reale publicate de Institutul Naţional de Statistică, în timp ce pentru anii 2011-2020 s-a considerat un ritm anual de creştere constant şi egal cu 1.015. - pentru evoluţia Investiţiilor brute s-a pornit de la ritmul de scădere anual pentru 2009 (0.76) pe total industrie calculat din datele de la INS - tempo online. În lipsa altor informaţii s-a considerat că această scădere a fost înregistrată identic la nivelul fiecărei diviziuni CAEN. Pentru perioada 2010 – 2020 s-a estimat trendul liniar al variabilei pe baza datelor observate pe întreaga perioadă de analiză.

Scenariul OPTIMIST a presupus următoarele variaţii faţă de scenariul MODERAT: - VAB în 2010 înregistrează un ritm de creştere de 1.1 faţă de 2009 în industrie, un ritm de scădere de 0.9 faţă de 2009 în construcţii, în timp ce în servicii se menţine constantă pe perioada 2010-2011 . Pentru perioada 2012- 2013 se menţin evoluţiile prognozate de Comisia Naţională de Prognoză, în timp ce pentru perioada 2014- 2020 s-a considerat un ritm anual de creştere în industrie de 1.036, un ritm de 1.044 în construcţii şi respectiv un ritm anual de creştere în servicii de 1.032 (valori calculate ca o medie aritmetică a ritmurilor anuale de creştere aşteptate pentru perioada 2011 – 2013).- Investiţiile brute în 2010 înregistrează un ritm de creştere de 1.15 faţă de 2009. Pentru perioada 2011- 2020 s-a estimat apoi trendul liniar al variabilei.

Scenariul PESIMIST a presupus următoarele variaţii faţă de scenariul MODERAT: - VAB în perioada 2014 - 2020 se menţine la nivelul prognozat pentru anul 2011. De asemenea, s-a ţinut cont şi de rezultatele anchetei în firme, conform cărora peste jumătate dintre cei intervievaţi sunt de părere că România nu îşi va reveni din criza economică până în anul 2013.

33

- Costul forţei de muncă în 2010 îşi menţine ritmul de creştere pe care l-a avut în 2009 comparativ cu 2008, în timp ce pentru anii 2011-2020 s-a considerat un ritm anual de creştere de 1.015 constant.A fost prognozată separat şi evoluţia celor 18 diviziuni CAEN (Rev.1) ce au fost excluse din modelul econometric din cauza lipsei de date. Pentru acestea s-a emis ipoteza conform căreia evoluţia populaţiei ocupate din cadrul lor îşi menţine trendul observabil pentru perioada 2000- 2008.În final, s-a corectat modelul cu eroarea obţinută din predicţia populaţiei ocupate totale la nivel naţional pentru anii 2009 şi 2010 (engl. nowcast) cu valorile reale (erorile au fost de aprox. 1-2%).

Rezultatele proiecţiilor

1. Proiecţia cererii potenţiale la nivel naţionalRezultatele prognozei cererii potenţiale de forţă de muncă (funcţie de dinamica

economică ce generează sau distruge locuri de muncă) la nivel naţional pentru perioada 2011 – 2020 indică scăderea acesteia în ipotezele scenariului pesimist şi a celui moderat şi creşterea acesteia în ipoteza scenariului optimist.

Tabelul nr. ... (mii persoane)

scenariu PESIMIST

scenariu MODERAT

(de bază)

scenariu OPTIMIST

2009 9243 9243 92432010 9239 9239 92392011 8939 9161 94002012 8951 9095 94142013 8972 9045 94372014 8937 9032 94402015 8903 9021 9444

2016 8867 9009 9447

2017 8831 8996 9450

2018 8794 8982 9452

2019 8756 8968 9454

2020 8718 8954 9456

2.Proiecţia cererii potenţiale, a cererii înlocuite şi a cererii agregate de forţă de muncă la nivel de regiune de dezvoltare şi la nivel de judeţ – scenariul moderat

În ipotezele scenariului de bază (moderat) poiecţia cererii potenţiale relevante pentru invăţământul profesional şi tehnic indică, la nivel regional, trenduri de reducere continuă între 2012-2020 în regiunile Nord-Est, Nord-Vest, Sus-Est, Sud-Vest şi trenduri de scădere în perioada 2012-2014 urmate de trenduri de creştere între 2015 şi 2020 în regiunile Sud, Centru, Vest, Bucureşti-Ilfov.

34

Proiecţia cererii potenţiale de forţă de muncă la nivel judeţean a fost estimată prin dezagregarea proiecţiilor la nivel regional privind populaţia ocupată. Proiecţia în structură de ocupaţii pentru fiecare judeţ în parte a plecat de la asumpţia că este puţin probabil să se producă în următorii trei ani modificări structurale semnificative faţă de anul 2009

Pornind de la ratele de pensionare pe ocupaţii la nivel naţional (sursa: CEDEFOP din LFS (AMIGO)), s-a coborât la nivel regional luându-se în considerare diferenţele dintre rata de ocupare a persoanelor vârstnice (peste 55 de ani) la nivel naţional şi pe regiuni. Apoi, ratele de pensionare au fost rafinate la nivel de judeţ prin raportarea la ponderea populaţiei de 55 ani şi peste în populaţia totală ocupată a judeţului respectiv şi compararea acesteia cu ponderea populaţiei de 55 ani şi peste în populaţia totală ocupată a regiunii din care face parte judeţul.

Cererea agregată de forţă de muncă la nivel naţional a fost obţinută din însumarea cererii potenţiale cu cererea înlocuită de forţă de muncă. Se observă faptul că – la nivel naţional - în fiecare an de prognoză, cererea înlocuită compensează scăderile cererii potenţiale rezultată din evoluţia potenţială a activităţilor economice. Diferenţa dintre cererea înlocuită şi modificarea cererii potenţiale faţă de anul anterior este explicată de existenţa unor locuri de muncă disponibile. Estimarea dinamicii acestora, ca şi a cererii potenţiale, înlocuite şi agregate în ipotezele scenariului de bază (moderat) arată existenţa unor oportunităţi pentru ocuparea tinerilor absolvenţi sau a inactivilor, respectiv a şomerilor. Dacă acceptăm ipoteza că ponderea populaţiei inactive nu se modifică şi nici nu au loc reduceri ale ratei şomajului, putem să considerăm ca aceste locuri de muncă vor putea fi disponibile pentru absolvenţii din diferite domenii relevante pentru învăţământul profesional şi tehnic.

Prognoze ale cererii pentru Regiunea Nord Vest (nr. persoane)  2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020Prognoze ale cererii potenţiale 812965 802098 792995 795139 786946 782972 779347 776074 773158 770599Prognoze ale cererii inlocuite 7173 7077 6997 7015 6943 6908 6876 6847 6822 6799Prognoze ale cererii agregate 820138 809175 799991 802155 793890 789880 786223 782922 779979 777398

Prognoze ale cererii pentru judetul Cluj  2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020Prognoze ale cererii potentiale 228141 225092 222537 223139 220840 219724 218707 217789 216970 216252Prognoze ale cererii inlocuite 2467 2434 2406 2413 2388 2376 2365 2355 2346 2338Prognoze ale cererii agregate 230608 227526 224943 225552 223228 222100 221072 220144 219316 218591

Prognoze ale cererii pentru Regiunea Nord Vest în ocupaţii relevante pentru ÎPT (nr.

2. Proiecţia cererii de forţă de muncă pe activităţi economice, la nivelul regiunii – scenariul moderat

35

NE SE S SV V NV C B TOTAL

Agricultura, vanatoare si servicii anexe

2011 769388 314328 440737 427939 95832 246119 118969 2601 24159132012 759888 304601 426404 417158 85341 233968 109735 565 23376612013 747865 294769 412081 406176 75350 222101 100867 198 2259408

Silvicultura, exploatare forestiera si servicii auxiliare

2011 12286 3210 4925 2506 4564 9649 1216 0 383572012 11859 2933 4821 2330 4595 9629 859 0 370252013 11432 2668 4711 2160 4611 9586 524 0 35693

Pescuitul, piscicultura si serviciile anexe

2011 637 326 802 0 52 94 82 275 22692012 556 257 690 0 32 72 52 235 18952013 466 194 570 0 16 53 29 194 1521

Extractia si prepararea carbunelui

2011 775 34 436 24826 12753 0 618 7 394492012 758 24 208 25225 12145 0 657 0 390162013 743 14 0 25682 11574 0 697 0 38710

Extractia hidrocarburilor si servicii anexe

2011 5216 1666 20771 11283 4017 3560 5740 1621 538752012 5123 900 20782 11012 4081 3646 5959 1655 531582013 5049 154 20861 10782 4158 3741 6193 1693 52632

Extractia si prepararea minereurilor radioactive

2011 382 0 0 32 137 208 93 0 8522012 355 0 0 34 144 200 98 0 831

2013 329 0 0 36 149 193 102 0 809

Extractia si prepararea minereurilor metalifere

2011 456 32 27 43 132 1292 126 22 21302012 441 33 27 46 119 1305 135 24 21302013 426 35 27 49 106 1318 144 25 2130

Alte activitati extractive

2011 891 3101 1401 413 1471 667 914 433 92902012 815 3211 1392 372 1501 531 841 430 90922013 745 3326 1387 334 1534 403 774 428 8930

Industria alimentara si a bauturilor

2011 35449 31256 36140 12293 14103 24154 33240 21727 2083632012 35870 31000 36428 11755 13373 23759 33278 21130 206593

2013 36388 30836 36816 11259 12692 23437 33411 20601 205440

Fabricarea produselor din tutun

2011 0 83 500 43 0 127 293 1111 21572012 0 68 400 42 0 130 325 1112 2078

2013 0 55 350 40 0 134 315 1117 2011

Fabricarea produselor textile

2011 23685 3495 9223 2606 13285 12263 30881 11023 1064612012 23921 3185 8676 2552 13510 11489 31601 10398 1053322013 24224 2891 8163 2507 13773 10763 32402 9815 104537

Fabricarea articolelor de imbracaminte; aranjarea si vopsirea blanurilor

2011 73005 89834 62695 26172 30293 60202 76680 16011 4348932012 72415 94209 64260 25822 30213 60907 79196 13808 4408322013 71899 98830 65952 25495 30169 61709 81886 11558 447499

Tabacirea si finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj si marochinarie, a harnasamentelor si incaltamintei

2011 0 4500 4051 917 27875 27362 27189 6108 980012012 0 4633 4145 609 28284 26931 27355 5308 97266

2013 0 4778 4249 306 28769 26582 27598 4532 96815Fabricarea lemnului si a produselor din lemn si pluta, cu exceptia mobilei; fabricarea articolelor din impletitura de pai si alte materiale vegetale

2011 27227 6341 11610 4718 12551 17715 38347 2626 1211352012 26027 6322 11532 4437 12904 17476 38981 2475 120154

2013 24917 6321 11487 4172 13289 17290 39716 2332 119525Fabricarea celulozei, hartiei si a produselor din hartie

2011 743 3201 1873 1612 2080 5328 1970 1826 186342012 406 3252 1806 1649 2219 5270 1868 1805 182742013 81 3311 1746 1689 2360 5231 1775 1790 17984

Edituri, poligrafie si reproducerea pe suporti 2011 3150 1417 2395 2298 1281 3231 3798 12347 29918

36

a inregistrarilor2012 3185 1345 2475 2323 1234 3118 3784 11981 294462013 3229 1278 2559 2355 1192 3018 3782 11661 29075

Industria de prelucrare a titeiului, cocsificarea carbunelui si tratarea combustibililor nucleari

2011 2877 930 15048 65 0 298 490 491 201992012 2671 866 14884 65 0 310 517 497 198102013 2481 806 14775 65 0 323 544 504 19499

Fabricarea substantelor si a produselor chimice

2011 9300 188 5907 19135 4024 1688 5074 11121 564372012 8804 85 5577 19713 4229 1470 4860 11005 557442013 8345 65 5272 20338 4444 1261 4666 10843 55234

Fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice

2011 24 4192 8105 6247 5606 10799 5914 2389 432752012 0 4022 7988 6450 5527 10985 5803 1865 426402013 0 3865 7896 6663 5463 11196 5710 1356 42149

Fabricarea altor produse din minerale nemetalice

2011 6883 4202 9699 6026 18460 9122 25282 6364 860392012 6693 3756 8743 5996 19690 7606 26217 6447 851482013 6525 3328 7830 5983 20956 6139 27212 6547 84521

Industria metalurgica

2011 7537 45970 15080 15853 6057 10541 940 1174 1031532012 7429 47040 14774 16801 5717 10141 259 385 1025462013 7342 47415 14511 17785 5394 9772 0 0 102219

Industria constructiilor metalice si a produselor din metal (exclusiv masini, utilaje si instalatii)

2011 13227 17624 25058 5254 15280 25329 27635 11257 1406642012 12643 17736 25604 4660 14954 26462 27543 10197 139800

2013 12099 17894 26213 4084 14672 27656 27525 9175 139319Industria de masini si echipamente

2011 33018 9428 47016 9772 26383 16744 27052 15742 1851562012 34488 9588 46700 9462 27523 16778 24635 15432 184606

2013 36041 9773 46505 9176 28729 16855 22289 15161 184529Productia de mijloace ale tehnicii de calcul si de birou

2011 47 251 373 443 760 676 359 2388 52962012 14 246 358 445 680 651 343 2397 51332013 0 242 345 449 608 630 329 2397 4999

Industria de masini si aparate electrice

2011 1578 1662 18656 3402 38281 14861 15139 4326 979052012 1371 1542 18258 2041 39075 15566 15025 4293 971722013 1171 1428 17914 701 39964 16304 14954 4273 96711

Industria de echipamente pentru radio, televiziune si comunicatii

2011 584 0 0 432 10910 819 758 1381 148852012 560 0 0 442 10683 805 771 1357 146172013 539 0 0 452 10496 793 786 1337 14402

Industria de aparatura si instrumente medicale, de precizie, optice si fotografice, ceasornicarie

2011 1892 226 1018 41 3005 543 966 3061 107522012 1909 221 1067 40 2933 546 915 2884 10515

2013 1931 217 1117 39 2873 551 869 2724 10323

Industria mijloacelor de transport rutier

2011 1072 468 37632 5156 14591 4886 9667 357 738302012 1088 360 37942 4317 15714 4799 8434 138 727912013 1106 255 38288 3512 16860 4729 7259 0 72008

Industria altor mijloace de transport n.c.a.

2011 4337 31101 5317 12457 15587 1782 958 5180 767182012 3924 30840 5668 11995 16104 1633 952 5127 762432013 3526 30662 6031 11569 16658 1490 948 5088 75971

Productia de mobilier si alte activitati industriale n.c.a.

2011 10686 6435 15546 3737 13467 51556 17291 5993 1247112012 9742 6389 15866 3508 13635 53253 15813 5642 1238482013 8836 6361 16227 3291 13839 55079 14396 5312 123340

Recuperarea deseurilor si resturilor de materiale reciclabile

2011 740 2123 2321 40 799 938 389 372 77212012 746 2110 2257 39 790 928 316 314 75002013 754 2106 2205 38 784 922 247 261 7317

Productia si furnizarea de energie electrica si 2011 20243 16427 14233 31716 12288 8297 18192 19312 140710

37

termica, gaze si apa calda

2012 19876 16443 13900 32371 11674 7518 17963 19160 1389042013 19578 16507 13615 33110 11108 6779 17794 19068 137558

Captarea, tratarea si distributia apei

2011 5691 4063 5692 2188 3659 3603 2826 623 283462012 5881 3738 5686 2009 3754 3564 2774 463 278682013 6084 3435 5699 1841 3858 3538 2732 310 27498

Constructii

2011 86058 86720 116447 39413 58407 63261 66396 112885 6295882012 85582 87565 116126 37748 58793 61925 65697 118201 6316372013 85828 89169 116789 36379 59685 61095 65547 124603 639096

Comert cu ridicata si cu amanuntul, intretinerea si repararea autovehiculelor si a motocicletelor; comert cu amanuntul al carburantilor pentru autovehicule

2011 10236 10302 14538 6775 10560 12633 12407 17489 949422012 9862 9778 14473 6341 10596 12139 12617 17455 93260

2013 9525 9295 14446 5936 10657 11692 12851 17466 91869Comert cu ridicata si servicii de intermediere in comertul cu ridicata (cu exceptia comertului cu autovehicule si motociclete)

2011 49693 28236 55065 28586 21585 44284 40098 54702 3222492012 54005 28153 60487 30841 22262 48039 44195 54786 342768

2013 58454 27845 66137 33149 22856 51906 48478 54463 363288Comert cu amanuntul (cu exceptia comertului cu autovehicule si motociclete); reparea bunurilor personale si gospodaresti

2011 105352 92162 90265 55687 59451 92230 99650 120897 7156942012 106435 93214 89832 55189 58299 92907 101467 120093 717437

2013 107523 94269 89396 54688 57141 93586 103291 119284 719180

Hoteluri si restaurante

2011 20269 19625 16132 3654 12487 20159 17905 26685 1369152012 20537 19298 15948 2664 12332 19938 17908 27376 1360022013 20840 19010 15796 1691 12202 19756 17944 28108 135347

Transporturi terestre; transporturi prin conducte

2011 31858 49100 43065 26027 45120 50076 47592 81372 3742092012 31050 49226 42345 25032 45269 50360 48217 82651 3741502013 30288 49425 41688 24073 45485 50718 48914 84054 374645

Transporturi pe apa

2011 284 11208 280 576 0 112 162 220 128412012 281 10990 274 580 0 106 170 197 125982013 278 10809 270 586 0 101 177 176 12397

Transporturi aeriene

2011 251 0 227 0 264 483 276 4514 60152012 248 0 228 0 228 490 269 4402 58652013 246 0 229 0 195 498 263 4307 5739

Activitati anexe si auxiliare de transport, activitati ale agentiilor de turism

2011 2081 5577 2589 2022 882 1219 2968 6030 233672012 2182 4799 2680 2133 879 1137 3048 6134 229922013 2285 4054 2773 2246 878 1061 3132 6247 22676

Posta si telecomunicatii

2011 9971 7737 9604 6223 9261 7708 4229 33872 886052012 9645 7329 9352 5928 9326 7208 3523 35410 877202013 9344 6942 9125 5649 9409 6731 2836 36991 87027

Intermedieri financiare (cu exceptia activitatilor de asigurari si ale caselor de pensii)

2011 9026 5059 5488 4714 4085 6346 4692 27873 672832012 9076 4696 5393 4592 3938 6162 4365 29267 674892013 9126 4331 5296 4469 3789 5977 4037 30669 67695

Activitati de asigurari si ale caselor de pensii (cu exceptia celor din sistemul public de asigurari sociale)

2011 3159 924 4144 3046 1900 3390 5205 5257 270252012 3314 801 4499 3344 1697 3530 5635 5562 28382

2013 3468 661 4868 3655 1466 3667 6081 5871 29738

38

Activitati auxiliare intermedierilor financiare

2011 1820 1652 1936 257 1212 531 1582 2650 116402012 2106 1822 2240 205 1312 417 1601 2753 124572013 2413 1999 2566 143 1415 284 1608 2846 13273

Tranzactii imobiliare

2011 718 1569 360 385 981 279 412 3063 77662012 666 1514 301 373 988 215 396 3004 74572013 619 1467 248 364 997 157 383 2959 7193

Inchirierea masinilor si echipamentelor, fara operator si a bunurilor personale si gospodaresti

2011 339 298 822 115 383 157 186 706 30062012 382 329 918 134 432 169 203 666 3233

2013 429 361 1020 154 483 181 220 612 3459

Informatica si activitati conexe

2011 2668 0 1603 935 2241 3751 2413 11917 255282012 2681 0 1532 806 2187 3675 2297 11943 251202013 2699 0 1466 683 2140 3610 2189 11995 24781

Cercetare-dezvoltare

2011 598 274 2747 1291 379 679 1574 9776 173192012 557 181 2679 1340 352 652 1601 9598 169602013 519 93 2621 1391 327 627 1632 9453 16662

Alte activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor

2011 13759 16436 27466 18021 10151 5478 8234 48527 1480712012 13358 16149 27736 18750 9820 4268 7946 49097 1471242013 12987 15895 28054 19505 9510 3080 7677 49752 146461

Administratie publica si aparare; asigurari sociale din sistemul public

2011 73908 71508 61426 52669 33427 42661 55801 93453 4848522012 74548 70777 59419 53035 32361 40939 56209 93610 4808982013 75168 70048 57437 53387 31307 39240 56603 93752 476943

Invatamant

2011 89223 53285 60891 47726 40542 67792 64338 58372 4821682012 90414 52737 61605 47881 40352 67713 65527 59104 4853332013 91710 52233 62390 48086 40199 67700 66796 59904 489018

Sanatate si asistenta sociala

2011 74569 47072 57339 34940 29305 54288 47320 83467 4283012012 75653 46908 58537 34678 27542 53970 47245 85900 4304332013 76833 46795 59813 34453 25790 53708 47222 88456 433069

Eliminarea deseurilor si a apelor uzate; asanare, salubritate si activitati similare

2011 2085 7219 8548 2235 2937 3358 4653 6648 376832012 1719 7689 8941 2149 2985 3325 4992 6825 386242013 1333 8172 9342 2056 3032 3286 5342 7002 39565

Activitati asociative diverse

2011 7564 5375 7104 6039 4525 10344 5300 2626 488762012 7953 5542 7334 6513 4687 11029 5328 2283 506702013 8350 5707 7562 7006 4849 11737 5345 1908 52465

Activitati recreative, culturale si sportive

2011 8078 6858 14940 3797 7998 5930 8341 23685 796272012 7913 6747 15835 3660 8247 5514 8553 23586 800542013 7746 6634 16738 3522 8498 5093 8767 23484 80481

Alte activitati de servicii

2011 2740 4576 3723 5054 5763 7288 7609 14347 510992012 2028 4504 3432 5214 5396 7385 7387 14668 500142013 1349 4448 3161 5382 5059 7499 7194 15017 49108

Activitati ale personalului angajat in gospodarii particulare

2011 6916 6303 7435 1002 2587 206 0 2444 268932012 7011 7000 7602 1070 2789 0 0 2587 280592013 7089 7732 7533 1140 2998 0 0 2733 29225

Activitati desfasurate in gospodarii private, de producere a bunurilor destinate consumului propriu

2011 3354 0 0 0 0 0 921 0 42752012 3650 0 0 0 0 0 1003 0 4652

2013 3946 0 0 0 0 0 1084 0 5029

Activitati ale gospodariilor private, de servicii pentru scopuri proprii

2011 2612 699 358 0 0 100 826 1060 56552012 2839 760 389 0 0 109 898 1152 61462013 3066 821 420 0 0 117 969 1244 6638

39

Activitati ale organizatiilor si organismelor extrateritoriale

2011 0 0 0 0 0 0 1583 494 20782012 0 0 0 0 0 0 1691 528 22192013 0 0 0 0 0 0 1799 562 2360

3. Proiecţia cererii de formare profesională la nivel regional şi judeţean – scenariul moderat

Deoarece datele avute la dispoziţie au permis realizarea proiecţiilor doar în intersecţia subgrupe majore de ocupaţii şi secţiuni CAEN Rev2, pentru a detalia industria prelucrătoare pe diviziuni s-a utilizat structura pe ocupaţii şi activităţi economice din Recensământul din anul 2002. Presupunând că structura populaţiei ocupate pe diviziuni în cadrul industriei prelucrătoare nu s-a modificat de la data ultimului recensământ, s-a aplicat această structură la rezultatele proiecţiei cererii de forţă de muncă pe subgrupe majore de ocupaţii şi secţiuni CAEN.

În continuare, evoluţia cererii de formare profesională pe domenii de pregătire ale învăţământului profesional şi tehnic este estimată prin raportarea la distribuţia cererii de forţă de muncă în următoarea structură matriceală, ca intersecţie dintre structura pe grupe ocupaţii şi structura pe activităţi CAEN. Pentru domeniul Agricultură evoluţia cererii de formare profesională a ţinut cont de numărul de salariaţi din acest sector economic.

Domeniul de pregătire

Grupe de ocupaţii Activităţi economice

Agricultură Tehnicieni în ştiinţele vieţii, ocrotirea sănătăţii şi asimilaţi (32)

Agricultură, silvicultură şi pescuit

Agricultori şi lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit (61)

Chimie industrială

Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31)

Fabricarea substantelor si a produselor chimice Fabricarea celulozei, hartiei si a produselor din hartie Industria de prelucrare a titeiului, cocsificarea carbunelui si tratarea combustibililor nucleari Fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice

Operatori la instalaţii fixe şi lucrători asimilaţi (81)

Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Construcţii instalaţii şi

lucrări publice

Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31)

ConstructiiIndustria constructiilor metalice si a produselor din metal (exclusiv masini, utilaje si instalatii)Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionatDistributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare

Meseriasi si muncitori calificati in industria extractiva si constructii (71)

Comerţ Alte ocupaţii asimilate tehnicienilor (34) Comerţ cu ridicata si cu amănuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor

Modele, manechine şi vânzători în magazine şi pieţe (52)

Economic Funcţionari de birou (41) Dispersie mare transectorialăElectric Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii

40

(31)Meseriasi si muncitori calificati in metalurgie, constructii metalice si asimilati (72)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Electromecanică Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31)

Dispersie mare transectorială

Alte ocupaţii asimilate tehnicienilor (31)Meseriasi si muncitori calificati in metalurgie, constructii metalice si asimilati (72)Operatori la instalaţii fixe şi lucrători asimilaţi (81)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)Conducători de vehicule şi operatori instalaţii mobile (83)

Electronică automatizări

Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31)

Dispersie mare transectorială

Meseriasi si muncitori calificati in metalurgie, constructii metalice si asimilati (72)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Fabricarea produselor din

lemn

Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31)

Fabricarea lemnului si a produselor din lemn si pluta, cu exceptia mobilei; fabricarea articolelor din impletitura de pai si alte materiale vegetaleProductia de mobilier si alte activitati industriale n.c.a.

Meseriasi si muncitori calificati in mecanica fina, artizanat, imprimerie si asimilati (73)Meseriasi si muncitori calificati in industria alimentara si alte meserii artizanale (74)Operatori la instalaţii fixe şi lucrători asimilaţi (81)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Industrie alimentară

Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31)

Industria alimentara si a bauturilor

Meseriasi si muncitori calificati in industria alimentara si alte meserii artizanale (74)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Industrie textilă şi pielărie

Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31)

Fabricarea produselor textile Fabricarea articolelor de imbracaminte; aranjarea si vopsirea blanurilor Tabacirea si finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj si marochinarie, a

Meseriasi si muncitori calificati in mecanica fina, artizanat, imprimerie si asimilati (73)Meseriasi si muncitori calificati in industria alimentara si alte meserii

41

artizanale (74) harnasamentelor si incaltaminteiOperatori la maşini, utilaje şi asamblori de

masini, echipamente şi alte produse (82)Materiale de construcţii

Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31)

Fabricarea altor produse din minerale nemetaliceIndustria extractivaMeseriasi si muncitori calificati in

mecanica fina, artizanat, imprimerie si asimilati (73)Operatori la instalaţii fixe şi lucrători asimilaţi (81)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Mecanică Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31)

Dispersie mare transectorială

Alte ocupaţii asimilate tehnicienilor (31)Meseriasi si muncitori calificati in industria extractiva si constructii (71)Meseriasi si muncitori calificati in metalurgie, constructii metalice si asimilati (72)Meseriasi si muncitori calificati in mecanica fina, artizanat, imprimerie si asimilati (73)Operatori la instalaţii fixe şi lucrători asimilaţi (81)Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)Conducători de vehicule şi operatori instalaţii mobile (83)

Turism şi alimentaţie

Functionari în servicii cu publicul (42) Hoteluri si restauranteLucrători în servicii personale şi protecţie (51)Meseriasi si muncitori calificati in industria alimentara si alte meserii artizanale (74)

Resurse naturale şi protecţia mediului

Tehnicieni în ştiinţele vieţii, ocrotirea sănătăţii şi asimilaţi (32)

Agricultură, silvicultură şi pescuit Distributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminareRecuperarea deseurilor si resturilor de materiale reciclabile

Agricultori şi lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit (61)

Tehnici poligrafice

Tehnicieni în domeniul fizicii şi tehnicii (31)

Edituri, poligrafie si reproducerea pe suporti a inregistrarilorFuncţionari de birou (41)

Meseriasi si muncitori calificati in mecanica fina, artizanat, imprimerie si asimilati (73)

42

Operatori la maşini, utilaje şi asamblori de masini, echipamente şi alte produse (82)

Subliniem caracterul informativ al estimărilor deoarece acestea s-au bazat pe informaţii statistice incomplete şi pe ipoteza că au avut loc alocări ale forţei de muncă (şi se va respecta înclinaţia şi în viitor) strict în domeniul de activitate şi în ocupaţia în care se face pregătirea.

Structura estimată pe domenii de pregătire a cererii potenţiale la intersecţia COR-CAEN, pentru Regiunea Nord-Est este următoarea

4.Structura proiectiei cererii potentiale pe domenii de pregătire în Regiunea Nord-Vest %

2013 2017 2020Agricultură 2,8 3,0 2,8Chimie industrială 1,1 1,6 1,1Construcţii instalaţii şi lucrări publice 9,5 9,7 9,5Comerţ 15,2 15,8 15,2Economic 10,7 11,2 10,7Electric 4,0 4,3 4,0Electromecanică 0,8 0,8 0,8Electronică automatizări 0,5 0,9 0,5Fabricarea produselor din lemn 4,9 0,2 4,9Industrie alimentară 1,9 0,0 1,9Industrie textilă şi pielărie 15,1 15,9 15,1Materiale de construcţii 1,0 1,1 1,0Mecanică 22,9 25,5 22,9Turism şi alimentaţie 3,1 3,3 3,1Resurse naturale şi protecţia mediului 6,4 6,7 6,4Tehnici poligrafice 0,3 0,0 0,3

Plecînd de la Structura proiectiei cererii potentiale pe domenii de pregătire în Regiunea Nord-Vest, în baza anlizei specificului economic si de piata muncii al judetului Cluj, membrii CLDPS apreciză că Structura proiectiei cererii potentiale pe domenii de pregătire din judetul Cluj este următoarea:

Structura proiectiei cererii potentiale pe domenii de pregătire în judetul Cluj%

Valori medii Abateri 2013 2017 2020

Agricultură 2 2 2Chimie industrială 1 1 1Constructii, instalatii si lucrări publice 10 12 12Comert 8 10 10Economic 11 10 10Electric 7 6 6Electromecanică 1 2 2Electronică si automatizări 6 6 6Fabricarea produselor din lemn 2 2 2Silvicultura 1 1 1Industrie alimentară 5 5 5Industrie textilă si pielărie 7 6 6Materiale de constructii 0 0 0

43

Mecanică 20 20 20Turism si alimentatie 10 8 8Resurse naturale si protectia mediului 5 5 5Tehnici poligrafice 0 0 0Productie media 2 2 2Estetica si igiena corpului omenesc 2 2 2

44

PLAI 2011-2013 judeţul CLUJ

1. Structura ofertei educaţionale pe niveluri de calificare la nivelul regiunii

PROGNOZE ALE CERERII AGREGATE - REGIUNEA NORD-VEST 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Ponderea din cererea pieţei muncii pentru calificari de nivel 2 şi 3 în 2017

Pondere nivel 3 pentru continuarea studiilor în învăţământ superior în 2017 (asigurarea benchmark european)

Ponderi nivel 2 şi 3 în oferta educaţională a IPT - ieşiri în 2017

Total 820138 809175 799991 802155 793890 789880 786223 782922 779979 777398      Calificări specifice nivelului 3 de calificare 145788 143839 142206 142591 141122 140409 139759 139172 138649 138190 18% 27% 45%Calificări specifice nivelului 2 de calificare 674350 665336 657785 659564 652768 649471 646464 643750 641330 639208 82% 55%

Notă: Ponderea de 27% a nivelui 3 pentru continuarea studiilor în învătământ superior în 2017 este conform tintei asumate de România prin PNR privind ponderea absolventilor de învătământ tertiar în 2020.

Se recomandă ca ponderea IPT din totalul ofertei educaţionale să fie aproximativ 60%. În cadrul ofertei educaţionale a IPT aproximativ 40% se recomandă să fie pentru calificări de nivel 3 iar 60% pentru calificări de nivel 2.

45

PLAI 2011-2013 judeţul CLUJ

4.3. Concluzii din analiza pieţei muncii. Implicaţii pentru IPT.4.3.1 Principalele constatari desprinse din informatiile din AMIGO la nivel regionalPentru caracterizarea fenomenelor de pe piaţa forţei de muncă din România se utilizeazădouă serii de date statistice:• date din Balanţa forţei de muncă (BFM);• date din Ancheta asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO)Cercetarea statistica asupra fortei de munca in gospodarii (AMIGO) este conceputa ca o sursa importanta de informatii intercenzitare asupra fortei de munca; ancheta furnizeaza, intr-o maniera coerenta, date esentiale asupra principalelor segmente de populatie (activa - ocupata si in somaj - inactiva), cu numeroase posibilitati de corelare si structurare dupa caracteristici demo - socio - economice diverse, in conditii de comparabilitate internationala. Incepând cu anul 1996, ancheta fortei de munca in gospodarii se realizeaza trimestrial, ca o cercetare continua, permitând astfel obtinerea de date conjuncturale asupra marimii si structurii ofertei de forta de munca si evidentierea fenomenelor cu caracter sezonier care se manifesta pe piata fortei de munca. Principalii indicatori statistici care se construiesc pe baza celor două serii de date sunt:• populaţia activă cu două componente:

− populaţia ocupată;− şomajul.

• populaţia inactivă.Datele din AMIGO se folosesc pentru determinarea (cu periodicitate trimestrială şi anuală)a populaţiei active totale formată din:• populaţia ocupată totală;• şomerii în sens BIM (şomerii definiţi conform recomandărilor Biroului Internaţional al Muncii).4.3.2 Concluzii din analiza principalilor indicatori din Balanta Fortei de Munca (BFM)

Balanţa Forţei de Muncă cuprinde următorii indicatori:- resursele de muncă,- populaţia ocupată civilă,- şomeri,- populaţia activă civilă,- populaţia în pregătire profesională şi alte categorii de populaţie-în vârstă de muncăDin analiza realizata rezulta ca resursele de munca la nivelul judeţului Cluj la 1 Ianuarie

2009 au crescut comparativ cu anii 2007 si 2008.Populaţia activă civilă la nivelul judeţului Cluj la 1 ianuarie 2009 este de 340.2 (mii

persoane) în scadere faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent când se situa la valoarea de 344,6 mii persoane, fapt datorat crizei economice ( Anexa 3c-BFM).4.3.3 Concluzii din analiza structurii populatiei ocupate civile

Populaţia ocupată civilă in judetul Cluj a cunoscut o creştere continuă din anul 2002 când se situa la nivelul de 298.7 mii persoane şi până la nivelul anului 2008- 334,6 mii persoane, inregistrand o scadere usoara la nivelul anului 2009, pana la 324.0 mii persoane (Anexa 3c-BFM).Se poate observa că numărul cel mai mare de persoane ocupate civile se regăsesc în servicii , urmat de agricultura , industrie şi cel mai mic număr de persoane ocupate sunt în domeniul construcţiilor. In cadrul sectiunii “servicii” au fost incluse urmatoarele activitati economice importante : comert , transport,hoteluri si restaurante informatii si comunicatii, invatamant. Alte servicii incluse : intermedieri financiare si asigurari, tranzactii imobiliare , activitati profesionale, alte activitati de servicii ( Anexa 3d-BFM).4.3.4.Concluzii din analiza compartivă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM.

Concluziile privind analiza comparativa somaj locuri de munca la nivelul anului 2010 nu au fost realizate din lipsa datelor administrative de la AJOFM. Pentru a observa trendul privind cererea de pe piata muncii au fot mentinute in PLAI datele administrative de la nivelul anului 2008.Concluzii din analiza pieţei muncii. Implicaţii pentru ÎPT

46

PLAI 2011-2013 judeţul CLUJ

Concluzii Implicaţii pentru dezvoltarea resurselor umane, IPTScăderea ratei de ocuparerata şomajului în creştere,şomajul ridicat al tinerilor şi şomajul de lungă durată

Anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile pieţei muncii Acţiuni sistematice de informare, orientare şi consiliere a elevilorAbordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue, din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţiImplicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă, în special în cele privind oferirea unei noi calificări tinerilor care nu şi-au găsit un loc de muncă după absolvirea şcolii. Parteneriate active cu agenţii economici, Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă, autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor – prioritate permanentă a managementului şcolar.

Participarea scăzută a forţei de muncă în programe de formare continuă

Implicare activă a şcolilor ca furnizori de formare pentru adulţi pentru: creşterea nivelului de calificare a capitalului uman şi formarea de noi competenţe pentru adaptarea la schimbările tehnologice şi organizaţionale din întreprinderi, adecvarea calificării cu locul de muncă, reconversia profesională în funcţie de nevoile pieţei muncii, recunoaşterea şi valorificarea experienţei profesionale şi a competenţelor dobândite pe cale formală şi informală, diversificarea ofertei de formare şi adaptarea la nevoile grupurilor ţintă: ex. programe de formare la distanţă, consultanţă, etc.

Evoluţiile sectoriale în plan ocupaţional, analizele şi prognozele privind evoluţia cererii şi ofertei de forţă de muncă

Planificarea strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la toate nivelurile decizionale: regional (PRAI), judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS)Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între oferta IPT şi nevoile de calificareIdentificarea domeniilor şi pofilelor de formare profesională iniţială prioritare pentru dezvoltarea regională.Stabilirea ponderilor domeniilor şi pofilelor de formare profesională iniţială în oferta de şcolarizare în perspectiva 2013 Planurile de şcolarizare (realizat în termeni de calificări profesionale, grupate în domenii şi profile) trebuie să reflecte nevoile de forţă de muncă în creştere în anumite sectoare/activităţi ale economiei naţionale (descrie în termeni de CAEN sau COR) Creşterea calităţii formării profesionale iniţiale menită să conducă la dobândirea de către absolvenţi a competenţelor profesionale la un nivel superior celorlalţi ofertanţi de forţă de muncă. Dezvoltarea resurselor umane ale şcolilor şi a unor parteneriate durabile şcoală-angajatori.Identificarea unor priorităţi strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală:Pregătirea tinerilor pentru exploatarea eficientă a potenţialului agricol – creşterea nivelului de calificare (nivel 3, competenţe integrate pentru exploatarea şi managementul fermei, procesarea primară a produselor agro-alimentare, etc.)Diversificarea ofertei de calificare având în vedere: agricultura ecologică, promovarea agroturismului, a meşteşugurilor tradiţionale, valorificarea resurselor locale prin mica industrie şi dezvoltarea serviciilorImplicarea în programe de formare continuă pe două componente:

47

PLAI 2011-2013 judeţul CLUJ

formarea competenţelor necesare unei agriculturi competitive şi reconversia excedentului de forţă de muncă din agricultură spre alte activităţi.

Domeniul care se regăseşte în majoritatea judeţelor regiunii şi în judeţul CLUJ este domeniul serviciilor şi construcţiile. Raportul cerere-ofertã pe domenii de activitate este negativ, conform prognozelor efectuate de Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţificã în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale, urmând o tendinţã de scădere către anul 2013. Proiecţiile arată că în anul 2013 cererea de forţă de muncă va fi orientată spre:- industria prelucrătoare- construcţii- comerţ- transport - depozitare - hoteluri şi restaurante. Sunt sugerate tendinţe de scădere a ocupării în agricultură, vânătoare şi silvicultură, administraţie publică şi apărare, precum şi în învăţământ.Proiecţia cererii pieţei muncii pe ocupaţii relevă o descreştere în rândul muncitorilor necalificaţi din toate domeniile şi a agricultorilor. Pentru aceştia se recomandă o menţinere în sistemul de pregãtire cât mai mult astfel încât să obţinã calificări de nivele cât mai ridicate (2, 3) crescându-le astfel şansele de ocupare pe piaţa muncii. În urma concluziilor prezentate în acest capitol, din analiza datelor din Anexa 5 (05 piaţa muncii) în tabelul de mai jos, sunt prezentate ponderile locurilor de muncă vacante înregistrate la Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă din judetul CLUJ în anul 2008 şi ţintele orientative pe domenii pentru anul 2013. De menţionat faptul că ponderile pentru 2013 reprezintă o imagine de ansamblu asupra cererii pieţei muncii, cu rezerva că aceastea vor fi revizuite ca urmare a evoluţiilor pe piata muncii.

48

PLAI 2011-2013 judeţul CLUJ

5. ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ŞI TEHNIC

5.1 Contextul de politici pentru educaţie şi formare profesională5.1.1. Contextul EuropeanEducatia şi formarea profesională se află în centrul obiectivelor agendei de la Lisabona pentru creştere şi locuri de muncă şi reprezintă elemente esenţiale pentru continuarea aplicării acesteia în perspectiva anului 2020. Crearea unui „triunghi al cunoaşterii” format din educaţie, cercetare şi inovare, care să funcţioneze corespunzător şi să-i ajute pe toţi cetăţenii să îşi îmbunătăţească competenţele, este esenţială din punct de vedere al creşterii şi al locurilor de muncă, precum şi al echităţii şi incluziunii sociale. Recesiunea economică a evidenţiat şi mai mult importanţa acestor provocări pe termen lung. Locurile de muncă existente sunt desfiinţate, iar cele nou create necesită, adeseori, competenţe diferite şi la un nivel mai ridicat. Prin urmare, sistemele de educaţie şi de formare profesională ar trebui să devină mai deschise şi mai relevante pentru nevoile cetăţenilor, pentru cererea de pe piaţa forţei de muncă şi pentru necesităţile societăţii, în general.

S-a remarcat o îmbunătăţire generală în domeniul educaţiei şi al formării profesionale în cadrul UE. Cu toate acestea, majoritatea obiectivelor stabilite pentru anul 2010 nu au fost realizate la timp, în timp ce în cazul obiectivului esenţial privind alfabetizarea se înregistrează chiar regrese. Realizarea acestor obiective va necesita adoptarea unor iniţiative mai eficace la nivel naţional. Recesiunea economică, împreună cu provocarea demografică, exacerbează nevoia urgentă de realizare a reformelor, continuându-se în acelaşi timp investiţiile în sistemele de educaţie şi formare profesională pentru a face faţă principalelor provocări economice şi sociale.Progrese suplimentare necesare din partea organizaţiilor furnizoare de educatie:1.Aplicarea practică a competenţelor transversale cheie2. Educaţia cadrelor didactice şi a cadrelor de conducere ale instituţiilor de învăţământ şcolar3. Dezvoltarea procedeelor de evaluare şi apreciere4. Sunt necesare mai multe acţiuni privind alfabetizarea şi categoriile defavorizate5. Necesitatea consolidării competenţelor cheie în cadrul EFP şi a Învăţământului pentru adulţi

Direcţii de dezvoltare viitoare

1. Stimularea cooperării în Uniunea Europeană – punerea în aplicare a noului cadru strategic

Cadrul strategic EF 2020 prevede o modalitate de soluţionare a acestor provocări: monitorizarea acestora ar trebui să se înscrie în domeniile prioritare de activitate care sunt prevăzute în mod special în primul ciclu de activitate a EF 2020 din perioada 2009-2011, în contextul punerii în aplicare a iniţiativei „Noi competenţe pentru noi locuri de muncă” şi a Strategiei pentru tineret.

2. Competenţe cheie pentru toţi datorită învăţării de-a lungul vieţii3. Extinderea metodei parteneriatuluiPentru a îmbunătăti competentele cetătenilor si, astfel, pentru a-i pregăti mai bine pentru viitor, sistemele de educatie si formare profesională trebuie să se deschidă si mai mult si să devină mai relevante pentru lumea exterioară.• Parteneriatele între institutiile de învătământ si de formare profesională precum si părtile interesate externe, în special din domeniul muncii, ar trebui consolidate la toate nivelurile.Astfel de parteneriate ar reuni profesionistii din domeniul educatiei si al formării profesionale, întreprinderile, organismele societătii civile, autoritătile nationale si regionale, oferindu-le o agendă comună în perspectiva învătării de-a lungul vietii. Parteneriatele ar crea, de asemenea, noi

49

PLAI 2011-2013 judeţul CLUJ

oportunităti de mobilitate în scopul studiilor, formarea la locul de muncă, stagiile si programele de actiuni bazate pe voluntariat ar trebui să aibă un rol mult mai important nu numai în EFP si în învătământul pentru adulti, ci si în institutiile de învătământ si în învătământul superior.

4. Rolul educatiei si al formării profesionale în cadrul strategiei comunitare de după anul 2010 („UE 2020”)

Investiţiile în educaţie şi formare profesională sunt esenţiale ca soluţie pentru iesirea din criza economică, la nivel national, cât si la nivel european, atât ca parte integrantă a reformelor structurale pe termen lung, cât si pentru a micsora impactul social imediat al acesteia.Trebuie consolidat rolul educa"iei 5i formării profesionale în cadrul triunghiului cunoasterii.

Învătarea de-a lungul vietii si mobilitatea asigurată prin educatia si formarea profesională de înaltă calitate sunt esentiale pentru a permite persoanelor să dobândească aptitudinile care sunt relevante nu numai pentru piata fortei de muncă, ci si pentru incluziunea socială si cetătenia activă. Cadrul strategic EF 2020, împreună cu initiativa „Noi competente pentru noi locuri de muncă”, va juca un rol cheie în solutionarea prioritătilor care se află în centrul viitoarei strategii „UE 2020”.

5.1.2. Contextul naţional În perioada de referinţă a PND 2007-2013, România trebuie să se racordeze atât la Politica

de Coeziune a Uniunii Europene, cât şi la priorităţile Agendei Lisabona, la realizarea cărora va trebui să-şi aducă propria contribuţie. Este de meţionat că propunerile Comisiei Europene privind managementul Fondurilor Structurale în perioada de programare 2007-2013 reflectă o reorientare sporită în sensul susţinerii eforturilor de atingere a obiectivelor fundamentale de la Lisabona şi Göteborg, respectiv creşterea competitivităţii, ocuparea deplină şi protecţia durabilă a mediului. Planurile de acţiune vor cuprinde în continuare măsuri privind reducerea abandonului şcolar timpuriu, creştrerea numărului de absolvenţi ai învăţământului secundar superior şi participarea adulţilor la formare pe parcursul întregii vieţi.

5.2 Indicatori de context specifici

Contextul demografic şi populaţia şcolară La nivel judeţean tendinţele privind evoluţia populaţiei şcolare sunt asemănătoare cu cele la nivel regional.Se constata o scadere accentuata in perioada 2000-2005 la toate nivelurile (primar, gimnazial si liceal), uramata de o relativa stagnare a numarului de elevi din invatamantul liceal, primar si gimnazial, in urmatorii 4 ani scolari.Variatia numarului de elevi se mentine intre 20000- 25000 in perioada 2006-2010.(Anexa 6.a)

50

PLAI 2011-2013 judeţul CLUJ

Fig.5.2 Sursa INS

5.3. Indicatori de intrare pentru perioada 2003-2011

5.3.1 Număr de elevi care revin unui cadru didactic La nivelul judeţului Cluj raportul elevi/cadru didactic este mult mai mic decât media

naţională şi pe regiunea Nord-Vest. Raportul elevi/profesor a înregistrat scăderi semnificative comparative cu anul scolar 2007-2008, dar in ultimii ani se constata o usoara tendinta de crestere atat la nivel liceal cat si la invatamantul profesional.În anul şcolar 2011-2012, datele statistice oferite de INS arată o creştere semnificativă a numărului de elevi/ profesor comparativ cu perioada anterioară. (Anexa 6.c)

Fig.5.3 Sursa ISJ/ INS 2011

5.3.2 Resurse umane din învăţământul tehnic şi profesional În ceea ce priveşte resursele umane din învăţământul tehnic şi profesional din judeţul Cluj

se constată un trend crescător la numărul de norme de profesori concomitent cu scăderea numărului de norme de maiştri instructori. Incepand din anul scolar 2008-2009 se constata o scadere a numarului de norme pentru profesori ca urmare a scaderii numarului de levi la nivel de judet.Situaţia este asemănătoare la nivel de regiune .Scăderea numărului de norme didactice pentru pregătirea/instruirea practică este generată de reforma curriculară modulară unde elevii beneficiază de un număr sporit de ore de pregătire practică (ore de laborator)care intră în normele de predare ale profesorilor. Reducerea numărului de clase prin scăderea populaţiei şcolare la nivelul judeţului a dus la diminuarea numărului de norme pentru maiştri instructori. (Anexa 6.d)

Fig.5.4

51

PLAI 2011-2013 judeţul CLUJ

5.3.3Numarul de elevi pe unitati scolare Din analiza numarului de elevi/ unitati şcolare in judeţul Cluj ( Anexa 16 ), se constată că

media este de 542 de elevi/ unitate de învăţământ TVET, comparabilă cu media regională. În judeţul Cluj există doar 2 unităţi de învăţământ profesional şi tehnic în mediul rural şi 26 de unitati de invatamant in mediul urban care au clase de invatamant profesional si tehnic. Eficientizarea reţelei şcolare în judeţul Cluj a realizat comasarea unităţilor de învăţământ cu număr redus de elevi, mai ales din mediul rural. 5.3.4 Resurse materiale şi condiţii de învăţare

Calitatea procesului educaţional este influenţată într-un mod hotărâtor de gradul de dotare cu mijloacele de învăţământ şi echipamente didactice. Infrastructura şcolar necesită încă multe îmbunătăţiri, atât la nivelul clădirilor, cât şi al dotării cu materiale didactice.

Toate cele 32 de unităţi de învăţământ ÎPT din judeţul Cluj monitorizate privitor la condiţiile de învăţare au autorizaţii sanitare de funcţionare pentru spaţiile de învăţământ şi în 23 de şcoli a fost realizată evaluarea riscului la locul de muncă. Referitor la realizarea unor amenajări pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi mai mult de jumătate din numărul şcolilor nu au astfel de dotări.

Referitor la dotarea laboratoarelor şi atelierelor şcoală la nivelul minimal al standardelor de pregătire profesională, la nivelul judeţului Cluj este realizată în proporţie de 97,3%, iar dotarea la nivelul standardelor europene este asigurată în 45,87% din numărul total de laboratoare şi ateliere, nivel mai ridicat decît cel de la nivel regional. (Anexa 15).

5.4 Indicatori de proces5.4.1. Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională în învăţământul tehnic şi profesional

Judeţul Cluj este unul dintre cele trei judeţe pilot ale regiunii Nord-Vest, judeţ în care au fost realizaţi primii paşi ai descentralizării învăţământului preuniversitar.

Paşii realizaţi în descentralizarea învăţământului preuniversitar, în judetele pilot sunt: Eficientizarea retelei scolare prin reducerea numarului de unitati de invatamant cu

personalitate juridica la nivel de judet. In jud. Cluj există 218 de unităţi şcolare cu personalitate juridică. Şcolile de pe raza comunelor au devenit structuri ale scolii de centru .

Organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante din invatamant in centre de examen in unităţi şcolare. Se oferă astfel posibilitatea recrutării si angajării de personal calificat in funcţie de nevoile de dezvoltare ale unităţilor de învăţământ.

Implicarea agenţilor economici (sursa ISJ-urile din judeţe) nu se face resimţită suficient la elaborarea CDL, a planurilor de şcolarizare, la dotarea cu resurse materiale a unităţilor de învăţământ, în general la susţinerea unităţilor de învăţământ prin parteneriate reale, eficiente.

5.4.2. Asigurarea calităţii în învăţământul tehnic şi profesionalAsigurarea calităţii în învăţământul profesional şi tehnic se realizează atât la nivel de

sistem, cât şi la nivel de furnizor şi se bazează pe Cadrul Naţional de Asigurare a Calităţii (CNAC). CNAC este dezvoltat în conformitate cu Cadrul Comun European de Asigurare a Calităţii (CCAC) pentru educaţie şi formare profesională şi implică desfăşurarea următoarelor procese:

autoevaluarea ( pe baza Manualului de Autoevaluare) monitorizarea internă monitorizarea externă inspecţia de validare a raportului de autoevaluare (pe baza Manualului de Inspecţie pentru

validarea externă a autoevaluării)

52

PLAI 2011-2013 judeţul CLUJ

Asigurarea calităţii în învăţământul profesional şi tehnic presupune parcurgerea unui ciclu al calităţii, având următoarele etape principale:

A. la nivelul şcolilor din învăţământul profesional şi tehnic: Elaborarea planului de acţiune al şcolii (PAS) pentru perioada 2009-2013 Monitorizare internă coordonată de Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii din

şcoală Elaborarea raportului de de auto-evaluare de către Comisia pentru Evaluarea şi

Asigurarea Calităţii şi transmiterea lui la ISJ / ISMB şi CNDIPT. În raportul de autoevaluare, este evaluată performanţa şcolii la nivelul fiecărui descriptor de performanţă şi sunt precizate dovezile prin care această performanţă poate fi dovedită.

Elaborarea planului de îmbunătăţire a calităţii, parte din PAS, de către Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii şi transmiterea lui la ISJ/ ISMB spre avizare.

Revizuirea Planului de Acţiune al Şcolii , în concordanţă cu planul de îmbunătăţire a calităţii.

B. la nivelul ISJ: Elaborarea rapoartelor sintetice ale monitorizării interne de către inspectorii generali

adjuncţi responsabili cu asigurarea calităţii din ISJ/ISMB . Aceste rapoarte, întocmite pe baza informaţiilor din formularele de monitorizare internă transmise de şcoli.

Monitorizare externă a procesului de autoevaluare din şcolile ÎPT, în principal cu rol de îndrumare şi sprijin, sub coordonarea inspectorului general adjunct responsabil cu asigurarea calităţii din ISJ / ISMB.

Efectuarea vizitelor de inspecţie pentru validarea raportului de autoevaluare, de către o echipă coordonată de inspectorul general adjunct responsabil cu asigurarea calităţii din ISJ / ISMB.

Avizarea planurilor de îmbunătăţire a calităţii transmise de şcoli de către inspectorul general adjunct responsabil cu asigurarea calităţii.

Elaborarea rapoartelor de inspecţie pentru validarea rapoartelor de auto evaluare de către echipa care a efectuat vizitele de inspecţie, sub coordonarea inspectorului general adjunct responsabil cu asigurarea calităţii din ISJ / ISMB şi transmiterea lor la CNDIPT

Unităţile de învăţământ profesional şi tehnic sunt asociate în reţele de inter-asistenţă, astfel încât să poată coopera în activităţile de monitorizare, colectare de evidenţe, transfer de experienţă sau pregătire a personalului.

La nivelul jud. Cluj au fost create reţele de interasistenţă sub coordonarea şcolilor cuprinse in Programul Phare, reţele in care au fost cuprinse toate unităţile de învăţământ profesional si tehnic.(Anexa 12)

5.4.3. Serviciile de orientare şi consiliere. Opţiunile elevilorLa nivelul judeţului Cluj se apreciază că serviciile de orientare si consiliere au fost

îmbunătăţite; a crescut numărul profesorilor consilieri la nivelul judeţului ajungându-se în anul şcolar 2010-2011 la 93.Au fost formaţi profesori şi consilieri cu privire la orientarea carierei profesionale a elevilor şi a crescut numărul de profesori consilieri. Se remarcă faptul că 59 % din scoli au cabinete şcolare de asistenţă psiho-pedagogică dotate la nivelul standardelor. Toate acestea duc la o îmbunătăţire a serviciilor de consiliere şi orientare profesională pentru elevi şi adulţi.

Orientarea şi consilierea elevilor poate fi abordată şi sub aspectul tendinţelor şi evoluţiilor în sondajele de opinie ale elevilor. Analizând opţiunile elevilor din sondajul efectuat în rândul elevilor absolvenţi ai claselor a VIII-a, se constată că interesul elevilor pentru filiera teoretică se menţine la nivelul a 45%-50% în timp ce opţiunile elevilor pentru filiera tehnologică şi şcoala de arte şi meserii sunt situate sub 20%.La nivel regional opţiunile elevilor pentru filiera tehnologică şi SAM sunt în creştere mai ales în mediul rural. Fig.5.5.

53

PLAI 2011-2013 judeţul CLUJ

0

10

20

30

40

50

60

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

EVOLUTIA OPTIUNILOR ELEVILOR ABSOLVENTI AI CLASELOR A VIII-A [%]

Filiera teoretica Filiera vocationala Filiera tehnologica SAM Nehotarati

5.5. Indicatori de ieşire pentru perioada 2003-20105.5.1. Rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare profesională

Din analiza datelor statistice referitoare la rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare profesională, jud. Cluj este situat pe locul doi la nivel naţional în ceea ce priveşte rata de cuprindere în învăţământ la toate nivelurile de peste 75%, după Bucureşti. Comparativ cu situaţia la nivel regional judeţul Cluj deţine rate de cuprindere mai mari decât media regională la toate nivelurile de învăţământ.

Ratele nete de cuprindere pentru ciclul secundar inferior(75,1%) şi ciclul secundar superior (66,3%) ale jud.Cluj sunt sensibil mai mari decât cele de la nivel regional, dar se menţin totuşi scăzute în raport cu progresele recomandate de Comisia europeană. Aşadar, atingerea benckmark-ului european, (ca 85% din populaţia şcolară să finalizeze ciclul superior al liceului), nu a putut fi realizata la nivelul anului 2010. (Anexa 6.f.1 ) şi fig.5.6

Fig.5.6

5.5.2. Grad de cuprindere în învăţământ Gradul de cuprindere în învăţământ la nivelul jud.Cluj, s-a menţinut aproximativ constant

la toate categoriile de vârstă în perioada anilor şcolari 2002- 2010, la niveluri cuprinse între 81% şi 100,7%.Valorile gradului de cuprindere pentru judeţul Cluj sunt mult mai mari dacât mediile regionale pe categoriile de vârstă analizate, conform cu (Anexa 6.f.2) si fig. 5.7

54

PLAI 2011-2013 judeţul CLUJ

Fig.5.7 Dacă gradul de cuprindere în învăţământul obligatoriu, pe ansamblul populaţiei, este destul de ridicat la nivelul judeţului,există încă probleme privind participarea la educaţie a copiilor provenind din medii defavorizate, în special a celor care aparţin minorităţii rromă. 5.5.3. Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCED

În ceea ce priveşte abandonul şcolar, potrivit datelor INS, in intervalul 2001-2009, la nivelul jud. Cluj se remarcă o creştere a ratei, la toate nivelurile de învăţământ cu precădere în anul şcolar 2007-2008.Comparativ cu situaţia la nivel regional, ratele abandonului şcolar pentru învăţământul primar şi gimnazial sunt comparabile(2,2% în anul şcolar 2008-2009 pentru jud.Cluj 1,9% la nivel regional).(Anexa 6.h)Rata abandonului la nivel liceal şi profesional în intervalul 2002-2009 , înregistrează o scădere în perioada anilor şcolari 2003-2004, 2004-2005 şi 2005-2006, înregistrând apoi o creştere accentuate în anul şcolar 2006-2007 si 2007-2008 mai ales la invatamantul profesional. Judeţul Cluj înregistrează valori destul de ridicate ale abandonului şcolar la nivelele de învăţământ analizate dar ele sunt apropriate de media regională.(Anexa 6h)Fig.5.8

Pentru scăderea abandonului şcolar este necesară îmbunătăţirea serviciilor de orientare şi consiliere precum şi elaborarea unor programe care să urmărească diminuarea şi prevenirea

55

PLAI 2011-2013 judeţul CLUJ

abandonului şcolar cu precădere în mediul rural, comunităţile etnice dezavantajate, zonele afectate de migrarea populaţiei.5.5.4. Rata de absolvire, pe niveluri de educaţie ISCED

Din datele INS furnizate pentru perioada 2001-2009, se constată la nivelul jud. Cluj diferenţe mari între ratele de absolvire la nivelul învăţământului liceal şi profesional şi între ratele de absolvire pe sexe.

Analiza ratei de absolvire pe ani şcolari şi sexe poate fi usor urmărită pentru cele trei nivele de învăţământ în reprezentările grafice de mai jos. (Anexa 6.i )

În învăţământul liceal, rata de absolvire este mai scăzută având valoarea cea mai mică în intervalul analizat, de 44,3% în anul şcolar 2004-2005 la nivelul jud. Cluj (fig.5.9) Analiza pe sexe relevă faptul că rata de absolvire a liceului este mai ridicată în rândul populaţiei feminine. Comparativ cu situaţia la nivel regional judeţul Cluj are o rată de absolvire la învăţământul liceal mai scăzută în toţi anii şcolari analizaţi.Fig.5.9.Fig.5.9

În învăţământul profesional ratele de absolvire sunt cele mai scăzute comparativ cu celelalte niveluri de şcolarizare, dar ele au crescut considerabil de la cea mai mică în această perioadă (21,8% în 2001-2002) la cea mai mare( 45,7% în 2005-2006) (fig.5.10.) Analiza pe sexe relevă faptul că rata de absolvire este mai mare în rândul populaţiei masculine comparativ cu cea feminină şi media pe regiune. O cauză ar fi numărul mai mare de elevi de sex masculin cuprinşi în învăţământul profesional.Fig.5.10

5.5.5. Structura populaţiei pe niveluri de educaţie Populaţia şcolară a judeţului Cluj a scăzut an de an pe parcursul perioadei analizate.Scăderea a fost de aproximativ 8000 de personae mai evidentă la nivelul învăţământului primar şi gimnazial.

56

PLAI 2011-2013 judeţul CLUJ

Din punct de vedere a structurii populaţiei şcolare pe sexe, la nivelul judeţului, populaţia este împărţită aproximativ egal. (Anexa 6.a)

Fig.5.11

Tendinţa pe termen lung este de scădere a populaţiei şcolare, pe intervalele 3-6 ani, 7-14 ani.Creşterea populaţiei şcolare din învăţământul liceal şi profesional şi tehnic reflectă o mai buna proiectare a reţelei şcolare şi a planului de şcolarizare, în concordanţa cu tendinţele locale, prin creşterea numărului de clase în mediul rural, dar şi cu trecerea la învăţământul obligatoriu de 10 ani, începând cu anul şcolar 2004-2005. (fig.5.11. a şi fig.5.11.b)Fig.5.11.a

Fig. 5.11.b

57

PLAI 2011-2013 judeţul CLUJ

O analiză a evoluţiei elevilor în sistemul TVET pune în evidenţă o tendinţă de creştere a numărului acestora la învăţământul liceal şi o scădere semnificativă la învîţământul profesional.

În jud. Cluj reţeaua învăţământului preuniversitar, cuprinde atât unităţi de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor, cât şi clase în limbile minorităţilor naţionale, în unităţile de învăţământ cu predare în limba română, la toate nivelurile de învăţământ.

În ceea ce priveşte populaţia şcolară de etnie rromă, se fac eforturi importante pentru integrare, prin promovarea conceptului de educaţie incluzivă si programe educaţionale pentru sprijin educaţional şi integrare.

Sistemul de învăţământ oferă posibilităţi de şcolarizare pentru elevi cu CES, atât în grădiniţe şi şcoli speciale, cât şi în unităţile de învăţământ în clase integrate. La nivelul judeţului Cluj rata de cuprindere în învăţământ a copiilor cu CES este cea mai rirdicată la nivelul regiunii de (36 %).

5.5.6. Rata de tranziţie la următorul nivel de educaţiePrezintă interes tranziţia de la nivel gimnazial la nivelurile liceal şi profesional, precum

şi tranziţia de la nivel liceal la nivel postliceal şi superior. Pentru invatamantul profesional si tehnic este importanta tranzitia de la nivel 1 la nivel 2 si de la nivel 2 la nivel 3, prin ruta progresiva.În perioada 2002-2010 , la nivelul judeţului Cluj se constată o creştere a ratei de tranziţie din învăţământul gimnazial în învăţământul liceal şi profesional, fapt ce se datorează în mare masură obligativităţii învăţământului de 10 ani .Ratele de tranziţie au un trend crescător şi se situează la valori ce depăşesc 100%.La nivelul judeţului Cluj există un număr însemnat de absolvenţi de gimnaziu din alte judeţe care optează pentru a urma cursurile nivelului liceal în municipiul Cluj-Napoca.(în special la filiera vocaţională, învăţământ de arte). Cea mai mare creştere se înregistrează în mediul urban unde interesul elevilor de a parcurge mai multe nivele de calificare este mai ridicat. (Anexa 6.g) şi fig.5.12

Fig.5.13

58

PLAI 2011-2013 judeţul CLUJ

Pentru creşterea ratei de tranziţie între nivelele de educaţie şi în mediul rural este necesară dezvoltarea serviciilor de consiliere şi orientare şcolară de calitate, inclusiv orientarea şi dezvoltarea profesională şi a carierei a elevilor din mediul rural.

5.5.7. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţieAsa cum rezulta din figura de mai jos rata abandonului timpuriu in Romania a scazut in perioada 2000-2009 de la 22,3% la 16 %, dar se mentine ridicat in raport cu media europeana iar tinta 2010, care este 10%, nu a putut fi atinsa (Anexa 17)Fig. 5.14

Numărul mare al celor care părăsesc timpuriu şcoala şi persistenţa acestui fenomen limitează capacitatea educaţiei şi formării profesionale iniţiale de a dezvolta, la nivelul tinerilor, bagajul de competenţe şi cunoştinţe necesar proceselor de învăţare pe tot parcursul vieţii. Pentru evitarea acestui fenomen sunt necesare următoarele :

Programe integrate pentru menţinerea elevilor în educaţie şi prevenirea părăsirii timpurii a şcolii;

Activităţi de tip “ Şcoala după şcoală”, învăţarea asistată şi educaţie remedială ; Programe integrate şi oferte educaţionale pentru reintegrarea în sistemul de educaţie a

celor care au părăsit şcoala timpuriu ,inclusiv programe detip“ A doua şansă în educaţie “; Dezvoltarea de instrumente şi servicii integrate de informare , orientare, consiliere şi

dezvoltare personală;

5.5.8.Procentul elevilor cu nivel scazut al competentelor de citire/lectura ( PISA)

59

PLAI 2011-2013 judeţul CLUJ

Centrul Naţional PISA 2009 a organizat testarea elevilor de 15 ani, eşantionaţi de Consorţiul PISA 2009 în data de 18.03.2009. La testare au participat 4776 de elevi din 159 de instituţii de învăţământ din România.

În Raportul internaţional PISA 2009 Results: What students know and can do (vol. I) sunt prezentate următoarele informaţii de interes general, referitoare la performanţele sistemului educaţional românesc în acest ciclu de evaluare:

- Pe scala generală Citire/Lectură (domeniu principal pentru evaluarea din 2009, în funcţie de care se face clasificarea finală), România ocupă poziţia 49 din 65 de ţări participante, cu un scor mediu statistic de 424, semnificativ sub media ţărilor OECD

- Pe scala domeniului Matematică scorul mediu obţinut este de 427- Pe scala domeniului Ştiinţe scorul este de 428.

În ambele situaţii rezultatele sunt semnificativ sub media ţărilor OECD.Rezultatele obţinute pentru anul 2009 sunt aproape identice cu cele obţinute de România la precedentul ciclu al programului, PISA 2006 (locul 47 din 57 de ţări participante), în care domeniul principal a vizat ştiinţele.

Ultimele rezultate ale Programului internaţional pentru evaluarea elevilor (PISA), o anchetă efectuată la nivel mondial privind performanţele adolescenţilor în vârstă de 15 ani la citire, matematică şi ştiinţe, arată că unul din cinci sau 20 % are competenţe scăzute de citire. Constatările, compilate la fiecare trei ani de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), arată că Europa a îmbunătăţit uşor situaţia din 2000 până în prezent. Dar va fi nevoie de eforturi mai mari pentru ca ţările UE să îşi atingă obiectivul de mai puţin de 15 % performanţe scăzute la citire, matematică şi ştiinţe până în 20.(Anexa 18)

5.5.9 Ponderea populatiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au absolvit cel puţin învăţământul secundar superiorIn cazul cresterii nivelului de studii pana la invatamantul secundar superior, evolutia a fost lenta, dar constanta. Aceasta a cunosut o redresare in ultimii ani, insa nu suficient pentru a atinge obiectivul fixat pentru 2010- 85%.Din analiza Anexei19 rezulta ca in Romania, ponderea populatiei care a absolvit cel putin invatamantul secundar superior se afla se afla in limite procentuale apropiate de media UE (in 2000- 76,1% si in 2009 - 77,2%).

5.5.10. Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani )In ceea ce priveste participarea la formarea pe tot parcursul vietii, Romania se afla pe ultimele locuri in Europa, cu o rata de participare de doar 1,6%, mult sub tinta europeana de 12,5%.(Anexa 20). Strategiile de formare continua la nivel national si regionala vor avea o viziune globala asupra invatarii continue, acoperind toate tipurile si nivelurile de educatie

60

PLAI 2011-2013 judeţul CLUJ

Fig.5.15

5.6. Indicatori de impact5.6.1.Impactul sistemului de învăţământ profesional şi tehnic asupra ratei şomajului pentru perioada 2003-2010

Atât la nivel naţional cât şi la nivel regional se constată o rată crescută a şomajului şi mai ales a celui de lungă durată în rândul tinerilor, fapt ce sugerează o problemă serioasă a sistemului de pregătire educaţional. Conectarea insuficientă a sistemului de educaţie cu piaţa muncii este un factor de creştere a riscului de a deveni şomer şi de a intra în faza şomajului de lungă durată sau de excludere de pe piaţa muncii. Chiar dacă oferta educaţională s-a făcut ţinând cont de planul de dezvoltare economică şi socială a regiunii pe termen mediu şi lung şi prognoza cererii de forţă de muncă trebuie luate în continuare măsuri privind asigurarea accesului egal pentru toţi la procesul de învăţare şi obţinerea competenţelor şi calificărilor necesare integrării sustenabile pe piaţa muncii. Această prioritate are drept ţintă atât nevoile specifice ale indivizilor anterioare abandonului şcolar sau finalizării procesului de educaţie, precum şi nevoile ulterioare absolvirii ca persoană activă , integrată pe piaţa muncii , în vederea prevenirii şomajului în rândul tinerilor sau slabei participări la pregătirea profesională continuă , fenomene a căror amploare necesită acţiuni naţionale şi nu intervenţii regionale, care au un efect şi un impact limitat .

5.6.2. Inserţia profesională a absolvenţilor Începând din anul 2010 ISJ Cluj este beneficiatul unui proiect POSDRU/90/2.1/S/57677

cu titlul „Creşterea capacităţii de absorbţie a absolvenţilor IPT pe piaţa muncii, prin monitorizarea inserţiei socio-profesionale”proiect realizat în parteneriat cu:

Partener 1: Centrul Judetean De Resurse Si Asistentă Educatională Cluj-Napoca Partener 2: Institutul National De Cercetare Stiintifica În Domeniul Muncii Si

Protectiei Sociale Bucuresti Partener 3: Inspectoratul Scolar Judetean Vâlcea Partener 4: Universitatea „Constantin Brâncoveanu” Piteşti - Facultatea De

Management Marketing În Afaceri Economice Râmnicu Vâlcea.Obiectivul general al proiectului: Cunoasterea dimensiunii cantitative şi calitative a inserţiei profesionale a absolvenţilor învăţământului profesional şi tehnic, a ratei de continuare a studiilor, precum şi a duratei procesului de tranziţie spre un loc de muncă în calificarea profesională dobândită. Activitatile proiectului destinate atingerii obiectivului general constau în realizarea unor anchete de teren pe bază de chestionar la 6 luni şi 12 luni de la absolvire a promoţiilor de absolvenţi ÎPT 2009-2010 şi 2010-2011, anchete în urma cărora prin prelucrarea statistică a datelor se vor realiza rapoartele de monitorizare a insertiei absolvenţilor pe piaţa muncii pentru jud.Cluj.

Grupul ţintă este reprezentat de absolvenţii de învăţământ profesional şi tehnic : şcoală de arte şi meserii (SAM), an de completare (AC) - care nu şi-au mai continuat studiile la învăţământul de zi;

61

PLAI 2011-2013 judeţul CLUJ

liceu tehnologic rută progresivă din promoţiile 2009-2010, 2010- 2011, toţi absolvenţii , potrivit statisticilor Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj.

. Rata de inserţie a absolvenţilor pe piaţa munciiProcentul absolvenţilor de SAM/AC Cluj care erau salariaţi la 12 luni de la absolvire este

de 42,29% comparativ cu momentul 6 luni de la absolvire: 28,23%. Absolvenţii care au declarat că sunt şomeri (indemnizaţi sau ne-indemnizaţi) au înregistrat scăderi semnificative la 12 luni de la absolvire, comparativ cu momentul 6 luni: 20,57% la 6 luni faţă de 15,92% la 12 luni de la absolvire. Aşa cum era de aşteptat, structura pe tipuri de şomeri s-a schimbat în cele două momente de intervievare: procentul cel mai ridicat de şomeri ne-indemnizaţi îl regăsim la absolvenţii chestionaţi la 12 luni de la absolvire: 15,92%. Procentul absolvenţilor care s-au declarat persoane casnice nu variază semnificativ de la un val de anchetă la altul: 25,37% în ancheta la 12 luni şi 27,27% în ancheta la 6 luni.

Sursa:Studiul INCSMPS Bucuresti

Procentul absolvenţilor de liceu tehnologic rută progresivă (jud.Cluj )care erau salariaţi la 12 luni de la absolvire este de 48,3% comparativ cu momentul 6 luni de la absolvire: 32,1%. Absolvenţii care au declarat că sunt şomeri (indemnizaţi sau ne-indemnizaţi) au înregistrat scăderi semnificative la 12 luni de la absolvire, comparativ cu momentul 6 luni: 30,79% la 6 luni faţă de 14,91% la 12 luni de la absolvire. Aşa cum era de aşteptat, structura pe tipuri de şomeri s-a schimbat în cele două momente de intervievare: procentul cel mai ridicat de şomeri ne-indemnizaţi îl regăsim la absolvenţii chestionaţi la 12 luni de la absolvire: 14,33%.Procentul absolvenţilor care s-au declarat persoane casnice nu variază semnificativ de la un val de anchetă la altul: 15,48% în ancheta la 12 luni şi 14,66% în ancheta la 6 luniDistribuţia absolvenţilor după statutul ocupaţional actual (%) LTrp

62

PLAI 2011-2013 judeţul CLUJ

Sursa:Studiul INCSMPS Bucuresti

Inserţia de „succes” în rândul absolvenţilor de SAM/AC jud.Cluj• Definim rata inserţiei de succes ca fiind raportul dintre numărul absolvenţilor care se află

în poziţie de salariat, patron sau lucrător pe cont propriu, practicând o ocupaţie în acord cu specificul calificării deţinute, ca % în numărul total de absolvenţi investigaţi.

• La 12 luni de la absolvire, per total, rata inserţiei de succes a absolvenţilor de SAM/AC a fost mai mare decât cea înregistrată la 6 luni (13,93% comparativ cu 10,04%). Pe toate cele două variabile de dezagregare (sex şi mediu de rezidenţă) valorile înregistrate de rata inserţiei de succes la 12 luni de la absolvire au fost superioare celor înregistrate la 6 luni de la absolvire, aşa după cum se poate constata în tabelul comparativ de mai jos. După tipul de învăţământ absolvit, se observă diferenţe la momentul 12 luni faţă de momentul 6 luni: rata inserţiei de succes este mai mare pentru absolvenţii de an de completare dar mai mică pentru cei de şcoală de arte şi meserii.

 FEMININ 

MASCULIN 

URBAN 

RURAL 

SAM AC TOTAL

Rata inserţiei de succes la 6 luni de la absolvire

9,45 

10,37 

7,52 

12,06 

10,66 

9,7 

10,04 

Rata inserţiei de succes la 12 luni de la absolvire

10,67 

15,87 

11,9 

15,38 

8,11 

17,32 

13,93 

La 12 luni de la absolvire, (jud.Cluj) , rata inserţiei de succes a absolvenţilor de liceu tehnologic rută progresivă a fost mai mare decât cea înregistrată la 6 luni (18,41% comparativ cu 14,64%). Pe toate variabilele de dezagregare (sex, mediu de rezidenţă) valorile înregistrate de rata inserţiei de succes la 12 luni de la absolvire au fost superioare celor înregistrate la 6 luni de la absolvire, aşa după cum se poate constata în tabelul comparativ de mai jos. După profilul absolvit, se observă că cea mai mare creştere a ratei inserţiei de succes, se înregistrează în rândul absolvenţilor de profil resurse naturale şi protecţia mediului, pentru care diferenţa dintre cele două valuri de investigare este de 5,74%. Cea mai mică creştere se înregistrează pentru absolvenţii profilului servicii (3%).

 FEMININ 

MASCULIN 

URBAN 

RURAL  TOTAL

Rata inserţiei de succes 14,42  14,76  13,41  16,52   

63

PLAI 2011-2013 judeţul CLUJ

la 6 luni de la absolvire        14,64  

Rata inserţiei de succes la 12 luni de la absolvire

17,56  

18,91  

16,99  

20,7  

 18,41  

 TEHNIC 

RESURSE NATURALE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

SERVICII 

Total 

Rata inserţiei de succes la 6 luni de la absolvire

13,08 

16,67 

17,81 

 14,64 

Rata inserţiei de succes la 12 luni de la absolvire

 16,88

 22,41

 20,81

 18,41

Sursa: Studiul INCSMPS Bucuresti

5.7. Oferta şcolilor din învăţământul profesional şi tehnic din judeţul Cluj5.7.1. Evoluţia planurilor de şcolarizare

La nivelul judetului Cluj în perioada 2004-2011, populaţia şcolară cuprinsă în învăţământul tehnic şi profesional a avut o evoluţie descendentă, raportată la numărul total de elevi cuprinşi în învăţământul liceal şi profesional, lucru ce s-a datorat în principal modului de fundamentare a planului de şcolarizare la nivelul judeţului si opţiunilor elevilor exprimate in sondajele iniţiate de ISJ Cluj în colaborare cu CJRAE.

Analizând planurile de şcolarizare în perioada 2004-2011 putem spune că oferta educaţională a fost armonizată cu piaţa muncii pentru a menţine echilibru constant între cerere şi ofertă şi că ponderea elevilor de la învăţământul profesional şi tehnic admişi în clasa a IX-a reprezintă circa 50% din totalul elevilor admişi. Se constata de asemenea ca exista inca diferenţe între planul de şcolarizare proiectat si cel realizat.(Anexa 7)Fig.5.17

Evoluţia nr. de elevi înscrişi în clasa a IX-a (plan de şcolarizare planificat faţă de cel realizat)

- JUDEŢUL CLUJ -

0

2000

4000

6000

8000

10000

2004.2005 2005.2006 2006.2007 2007.2008 2008.2009 2009.201 2010.2011

Nr.elevi

Total cl.IX - plan Total cl.IX - realizatTotal cl.IX ÎPT - plan Total cl.IX ÎPT - realizatTotal cl.IX SAM - plan Total cl. IX SAM - realizatTotal cl.IX Liceu teh.- plan Total cl.IX Liceu teh. - realizat

5.7.2. Analiza ofertei curente pentru formarea profesională iniţială in anul scolar 2010/2011Se înregistrează la nivelul judetului o creştere constantă a ponderii elevilor la profilul

Servicii, din cadrul liceului tehnologic, de la 25% in anul şcolar 2002-2003 la 37%%, în anul şcolar 2008-2009, concomitent cu o scădere, preconizată a numărului elevilor de la profilul tehnic de la 57,3% la 46%, în acelaşi interval. Profilul Resurse naturale şi protecţia mediului variază, dar mult mai puţin, în intervalul de ponderi 18% – 12%.

64

PLAI 2011-2013 judeţul CLUJ

Oferta educaţională pentru anul şcolar 2008 – 2009 şi 2009 – 2010, în jud.Cluj a fost proiectată ţinându-se cont de schimbările intervenite pe piaţa muncii, schimbări ce au determinat diminuarea numărului de locuri în domeniile: mecanică şi industrie textilă şi pielărie şi creşterea numărului de locuri în domeniile: turism şi alimentaţie publică, electronică, construcţii şi lucrări publice şi fabricarea produselor din lemn. (fig.5.18 şi fig.5.19).Fig.5.18

Fig.5.19

Evoluţia nr.e levi cl. a IX-a SAM, pe dom enii (plan şcolarizare realizat) - JUDEŢUL CLUJ

0

200

400

600

800

1000

Nr.elevi

2003-2004 719 198 88 87 53 265 357 30 0 91 206 186 82 289 0 37

2004-2005 808 215 134 59 51 265 323 71 28 139 279 274 194 330

2005-2006 645 160 84 81 60 231 309 168 0 113 326 171 56 243

2006-2007 422 172 106 54 20 178 279 71 0 130 282 145 90 146 0 62

2007-2008 452 72 104 28 25 137 212 0 0 101 264 113 51 94 17 90

2008-2009 387 0 85 26 0 89 184 0 0 135 175 89 26 49 20 119

mecanicăelect romeca

nică

elect ronică

automatizări

chimie

industriala

materiale de

construcţii**elect ric

construcţii, in

stalaţii şi

lucr.publice

agricultură silvicultură comerţturism şi

alimentaţ ie

ind.

alimentară

fabric.prod.di

n lemn

ind. textilă şi

pielărie

tehnici

poligrafice

estetica şi

igiena

corpului

omenesc

5.7.3. Oferta şcolilor din ÎPT pentru formarea adulţilor in anul scolar 2009/2010Formarea pe tot parcursul vieţii, reprezintă şi pentru învăţământul românesc ca şi pentru

toate sistemele de învăţământ din Europa, un deziderat important, generat de dinamica de excepţie pe care o cunoaşte piaţa forţei de muncă, în prezent, în toate ţările Uniunii Europene. Şcolile ÎPT, reprezintă cadrul ideal pentru derularea programelor de formare a adulţilor, mediul propice pentru derularea atât a pregătirii teoretice, cât mai ales a pregătirii practice. La nivelul anului 2011,în jud. Cluj exista 17 programe autorizate de către CNFPA pentru 8 unităţi de învăţământ ÎPT (27% din totalul unităţilor ).A fost finalizat 1 singur curs cu 25 de persoane în calificarea profesională de tractorist la Grupul Şcolar Alexandru Borza.

Un alt factor important în formarea continuă o reprezintă Casa Corpului Didactic, care şi-a acreditat programe de formare la care participă cadrele didactice din fiecare unitate de invatamant. Multe din programele derulate prin CCD sunt desfăşurate in parteneriat cu Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj Napoca. (Anexa 11)

65

PLAI 2011-2013 judeţul CLUJ

Din analiza datelor cuprinse în raportul de monotorizare PLAI 2008 se apreciază că s-a inregistrat un progres satisfacator si in cazul unitatilor de invatamant autorizate pentru educatia adultilor, avand in vedere numarul redus de programe derulate atat in 2007/2008 cat si in 2008/2009. Se recomanda autorizarea unitatilor de învăţământ ca furnizoare de formare pentru educaţia adulţilor si depunerea de proiecte finanţate din FSE ( Axa 2 DM 2.3).5.7.4. Reţele şcolare in anul scolar 2010/2011

La nivelul judeţului Cluj există o foarte bună colaborare între şcolile de învăţământ profesional şi tehnic, materializată în existenţa unor reţele şcolare funcţionale, care asigură pe lângă o bună comunicare în domeniu profesional şi un justificat prilej de schimb de bune practici între şcoli. În marea majoritate a cazurilor, elementele de bază ale acestor reţele sunt şcolile PHARE, care prin cadrele didactice participante la stagiile de formare specifice acestui proiect, constituie surse de formatori pe diferite aspecte şi domenii de activitate.În cadrul judetului s-au optimizat reţele şcolare, iar în ce priveşte şcolile ÎPT, o parte însemnată sunt cuprinse atât în reţelele generate de derularea proiectului Phare-TVET, cât şi în reţele de interasistenţe în cadrul programului de asigurarea a calităţii în ÎPT. (Anexa 12) Aceste reţele au în vedere dezvoltarea parteneriatului social şi colaborarea cu agenţii economici şi schimbul de bune practici. 5.7.5.Parteneriatul cu întreprinderile- Analiza indicatorilor din harta parteneriatului privind practica elevilor si parteneriatul cu agentii economici in anul scolar 2010/2011

Şcolile de învăţământ profesional şi tehnic din judeţul Cluj s-au preocupat în ultima perioadă şi în anul şcolar 2010 – 2011, în mod deosebit, pentru realizarea unor parteneriate viabile cu agenţii economici din domeniile în care pregătesc elevi, atât în învăţământul liceal, filieră tehnologică cât şi prin şcolile de arte şi meserii. La nivelul judeţului s-a realizat în ultimii doi ani şcolari harta parteneriatelor, în care şcolile ÎPT au inclus agenţii economici la care se desfăşoară instruirea practică în stagiile prevăzute de planurile de învăţământ, şi care au sprijinit şcolile în elaborarea Curriculum-ului în dezvoltare locală. Cele 33 de unităţi de învăţământ ÎPT din judeţ au încheiat un număr mare de parteneriate cu agenţii economici conform cu harta parteneriatelor realizată. (Anexa 13)Perspectiva dezvoltării acestor parteneriate şi transformarea acestora în reţele judeţene de parteneriat agenţi economici – şcoli, trebuie să preocupe fiecare CLDPS şi ISJ.5.7.6. Distribuţia teritorială a ofertei de formare profesională iniţială

Numărul de elevi pe unităţi şcolare IPTÎn urma desemnării judeţului Cluj ca judeţ pilot în procesul de descentralizare a

învăţământului, o acţiune importantă a fost reorganizarea reţelei şcolare la nivel judeţean. În urma acestui proces a fost eficientizată activitatea unităţilor de învăţământ ÎPT, în primul rând prin corelarea ofertei de şcolarizare cu cerinţele pieţei muncii la nivel judeţean, dar şi la nivelul zonelor constituite în jurul municipiilor şi oraşelor judeţului. În anul şcolar 2010-2011 la nivelul judeţului Cluj funcţionează 33 de unităţi de învăţământ profesional şi tehnic din care 2 în mediul rural şi 31 în mediul urban.(Anexa 2 Tania Sandu).Analiza a evidenţiat faptul că unităţile de învăţământ din mediul rural au în general un număr mic de elevi.Cele 2 unitati rurale se află în zona preorăşenească a municipiului Cluj-Napoca, unde în anii viitori populaţia şcolară are o uşoară tendinţă de creştere, la fel şi Grupul şcolar Cuzdrioara situat în imediata apropiere a municipiului Dej. Judeţul Cluj are 3 unităţi de învăţământ ÎPT cuprinse în Programul PHARE, din care un centru de resurse la Colegiul Tehnic Anghel Saligny din Cluj-Napoca respectiv Colegiul Tehnic Turda centru suport pentru educaţia la distanţă şi Colegiul Tehnic Victor Ungurean din Câmpia Turzii.

Situaţia elevilor din învăţământul profesional ţi tehnic după mediul de rezidenţă – clasa a IX-a învăţământ de zi

Analiza datelor furnizate de Anexa 10.2, a scos în evidenţă faptul că toate unităţile de învăţământ ÎPT adună majoritatea elevilor pe care îi şcolarizează din bazinul geografic limitrof dar şi din alte localităţi ale judeţului sau din judeţele regiunii.

66

PLAI 2011-2013 judeţul CLUJ

O situaţie aparte o reprezintă unităţile de învăţământ din municipiul Cluj-Napoca care şcolarizează elevi în domenii de calificare singulare la nivel judeţean , unităţi la care sunt înscrişi elevi din localităţi situate în toate zonele judeţului.(Colegiul Tehnic de Comunicaţii Augustin Maior, Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară Raluca Ripan, etc)O atenţie deosebită a fost acordată dezvoltării acelor domenii de calificare care sunt cerute pe piaţa muncii, în unităţi de învăţământ situate în municipiul Cluj-Napoca dar şi în zonele judeţului., pentru a asigura egalitatea de şanse în formarea iniţială pentru toţi elevii. Un exemplu în acest sens îl reprezintă profilul servicii cu domeniile economic, turism alimentaţie publică administraţie şi comerţ, care a fost dezvoltat în unităţi de învăţământ ÎPT din toate zonele judeţului.

Prognoza absolvenţilor de gimnaziu pentru perioada 2010-2011Din analiza situaţiei statistice privind numărul de elevi de gimnaziu din jud.Cluj (Anexa

10.2) se desprind următoarele concluzii: Unităţile de învăţământ din mediul urban au un număr mare de elevi în ciclul gimnazial,

existând şcoli cu 2-3 rânduri de clase pe nivelul gimnazial; Un număr însemnat de unităţi de învăţământ din mediul rural au efective de elevi reduse

la nivel gimnazial, asta ca o consecinţă a faptului că în jud. Cluj majoritatea populaţiei locuieşte în mediul urban;

În cadrul analizei o atenţie specială trebuie acordată unităţilor de învăţământ ÎPT care şcolarizează elevi în ciclul gimnazial şi a căror ofertă educaţională trebuie să răspundă cerinţelor pieţei muncii din zona respectivă.Grupul Şcolar Huedin are efective însemnate de elevi în ciclul gimnazial (3-4 rânduri de clase) pe nivel. Poate dezvolta în continuare o ofertă educaţională pentru învăţământ tehnic şi profesional adaptată cerinţelor pieţei muncii din zonă.Grupul Şcolar Cuzdrioara din zona Dej au un efectiv redus de elevi în ciclul gimnazial (câte 1 singur rând de clase pe nivel) cu efective apropiate de limita minimă. Dezvoltarea acestor unităţi de învăţământ ÎPT va trebui atent monitorizată şi orientată permanent spre atragerea elevilor printr-o ofertă educaţională adecvată şi diversificarea serviciilor educaţionale oferite comunităţilor locale.Grupul Şcolar Ştefan Pascu Apahida situat în zona preorăşenească a municipiului Cluj-Napoca are efective mari de elevi(câte 2 rânduri de clase pe nivel), fapt care îi va permite să şcolarizeze în continuare elevi în profil servicii cu precădere în domeniul comerţ, solicitat de agenţii economici din zonă.Distribuţia teritorială a şcolilor ÎPT

Din analiza Anexei 10.3 privind distribuţia teritorială a unităţilor de învăţământ ÎPT,se constată că la nivelul judeţului Cluj dezvoltarea reţelei şcolare a unităţilor de învăţământ ÎPT pe cele 6 zone este echilibrată şi în concordanţă cu cerinţele locale ale pieţei muncii şi nevoile comunităţilor locale.În zona aferentă municipiului Cluj-Napoca reţeaua unităţilor de învăţământ ÎPT este puternic dezvoltată în 19 şcoli (colegii tehnice, grupuri şcolare şi şcoli de arte şi meserii, licee teoretice), care şcolarizează elevi pentru 15 domenii de calificare profesională prin, an de completare,liceu tehnologic, şcoală postliceală.Zona Dej- Gherla cu 6 unităţi de învăţământ ÎPT (4 grupuri şcolare, 1 şcoală de arte şi meserii şi 1 liceu teoretic) şcolarizează elevi pe cele 4 niveluri de calificare pe domeniile: alimentaţie publică- turism,construcţii şi lucrări publice, comerţ,electric, electromecanic, economic,estetica şi igiena corpului omenesc,industrie alimentară, industrie textilă şi pielărie, mecanică,protecţia mediului,prelucrarea produselor din lemn, transporturi. Unităţile de învăţământ din zonă şcolarizează elevi şi din zonele limitrofe ale judeţelor Sălaj, Bistriţa-Năsăud şi Maramureş.Zona Turda-Câmpia-Turzii deţine o reţea şcolară ÎPT formată din 4 colegii tehnice, care îşi dezvoltă oferta educaţională pe următoarele domenii: : alimentaţie publică- turism, construcţii şi lucrări publice, comerţ, electric, electromecanic,electronică-automatizări, economic,estetica şi

67

PLAI 2011-2013 judeţul CLUJ

igiena corpului omenesc, industrie alimentară, industrie textilă şi pielărie, mecanică,protecţia mediului, transporturi.În zona Huedin reţeaua unităţilor de învăţământ ÎPT este reprezentată de 1 grup şcolar care şcolarizează elevi pentru domeniile: alimentaţie publică- turism, economic, comerţ, transporturi.Se constată că în fiecare zonă a judeţului profilul servicii este bine reprezentat în oferta educaţională a unităţilor de învăţământ ÎPT.Direcţii de restructurare a reţelei şcolare

Din analiza Anexei 10.3 se constată că la nivelul jud. Cluj reţeaua şcolară răspunde cerinţelor pieţei muncii locale; unităţăle de învăţământ ÎPT au dezvoltat domenii noi de calificare pentru a veni în sprijinul dezvoltării economice locale după cum urmează:Colegiul Tehnic Napoca, care dezvoltă noi calificări în profilul servicii, în timp ce la liceele teoretice care au filieră tehnologică se vor reduce treptat clasele de profil.(Liceul Teoretic Ana Ipatescu Gherla). 5.8 Principalele concluzii din analiza învăţământului tehnic şi profesional

Concluzii Implicaţii pentru dezvoltarea resurselor umane m ÎPTDESPRINSE DIN ANALIZA INDICATORILOR DE CONTEXT

Desprinse din contextul european de politici şi formare profesională

Crearea unui „triunghi al cunoaşterii” format din educaţie, cercetare şi inovare, care să funcţioneze corespunzător şi să-i ajute pe toţi cetăţenii să îşi îmbunătăţească competenţele, este esenţială din punct de vedere al creşterii şi al locurilor de muncă, precum şi al echităţii şi incluziunii sociale. Sistemele de educaţie şi de formare profesională ar trebui să devină mai deschise şi mai relevante pentru nevoile cetăţenilor, pentru cererea de pe piaţa forţei de muncă şi pentru necesităţile societăţii, în general.

Investiţiile în educaţie şi formare profesională sunt esenţiale ca soluţie pentru iesirea din criza economică, la nivel national, cât si la nivel european, atât ca parte integrantă a reformelor structurale pe termen lung, cât si pentru a micsora impactul social imediat al acesteia.

Desprinse din asumarea contribuţiei ÎPT la obiectivul strategic al UE pentru 2010 (Lisabona)

Progrese suplimentare sunt necesare din partea organizaţiilor furnizoare de educatie în perioada următoare:1.Aplicarea practică a competenţelor transversale cheie2. Educaţia cadrelor didactice şi a cadrelor de conducere ale instituţiilor de învăţământ şcolar3. Dezvoltarea procedeelor de evaluare şi apreciere4. Sunt necesare mai multe acţiuni privind alfabetizarea şi categoriile defavorizate5. Necesitatea consolidării competenţelor cheie în cadrul EFP şi a Învăţământului pentru adulţiÎnvătarea de-a lungul vietii si mobilitatea asigurată prin educatia si formarea profesională de înaltă calitate sunt esentiale pentru a permite persoanelor să dobândească aptitudinile care sunt relevante nu numai pentru piata fortei de muncă, ci si pentru incluziunea socială si cetătenia activă. Cadrul strategic EF 2020, împreună cu initiativa „Noi competente pentru noi locuri de muncă”, va juca un rol cheie în solutionarea prioritătilor care se află în centrul viitoarei strategii „UE 2020”.

Desprinse din contextul educaţional

Rezultatele obţinute la testarile PISA pentru anul 2009 sunt aproape identice cu cele obţinute de România la precedentul ciclu al programului, PISA 2006 (locul 47 din 57 de ţări participante), în care

68

PLAI 2011-2013 judeţul CLUJ

domeniul principal a vizat ştiinţele.Ultimele rezultate ale Programului internaţional pentru evaluarea elevilor (PISA), o anchetă efectuată la nivel mondial privind performanţele adolescenţilor în vârstă de 15 ani la citire, matematică şi ştiinţe, arată că unul din cinci sau 20 % are competenţe scăzute de citire.Având în vedere rezultatele PISA pentru alfabetizarea la citire (pentru tinerii în vârstă de 15 ani), România trebuie să acorde o maximă importanţă în investigarea motivelor deteriorării performanţelor de citire în rândul elevilor şi a elaborării unor planuri naţionale de acţiune pentru dobândirea competenţelor de bază, inclusiv cele destinate adulţilor. Planurile de acţiune vor cuprinde în continuare măsuri privind reducerea abandonului şcolar timpuriu, creştrerea numărului de absolvenţi ai învăţământului secundar superior şi participarea adulţilor la formare pe parcursul întregii vieţi.Rute de formare mai flexibile pentru a permite cu uşurinţă valorificarea achiziţiilor unui anumit parcurs de formare, respectiv sprijinirea pentru a trece dintr-o rută de formare în alta .

Desprinse din contextul demografic

Scăderea populaţiei precum şi creşterea vârstei medii la nivel naţional în următorii ani impune luarea unor măsuri compensatorii la nivelul jud. Cluj:- asigurarea cuprinderii fiecărui copil şi tânăr de vârstă şcolară într-o formă de învăţământ - dezvoltarea unor programe educaţionale individualizate adresate adulţilor care nu au beneficiat de prima şansă oferită de educaţie pentru dobândirea competenţelor cheie, pentru a putea participa activ pe piaţa muncii

DESPRINSE DIN ANALIZA INDICATORILOR DE INTRARERaportul număr elevi/număr norme didactice

Numărul. elevilor continuă să scadă, la toate nivelele de învăţământ.Judeţul Cluj a analizat şi reorganizat a reţeaua şcolară în scopul reducerii claselor cu efective mici , precum şi a claselor cu predare simultană.Au fost comasate unităţi de învăţământ cu număr mic de elevi, în special la învăţământul profesional, tehnic şi vocaţional, prin comasarea claselor de acelaşi profil/specializare/calificare profesională în cadrul aceleiaşi unităţi şcolare sau comasarea unităţilor şcolare de acelaşi tip din aceeaşi localitate.Raportul elevi/profesor rămâne în continuare destul de scăzut la nivelul judeţului.

Resurse umane din ÎPT

Reducerea permanentă a normelor de pregătire/instruire practică prin introducerea reformei curriculare modulare în care orele de laborator pentru aplicaţii practice revin profesorilor, concomitent cu micşorarea numărului de ore de instruire practică, impune identificarea unor soluţii fie de reconversie profesională fie de completare a studiilor la nivel universitar pentru această categorie de personal didactic, soluţie aplicată în ultimii ani.Reducerea numărului de elevi a dus implicit la scăderea numărului de norme în ÎPT.

Resurse materiale şi condiţii de învăţare

Pentru a beneficia de sisteme de educaţie şi formare de calitate, se impune în continuare modernizarea infrastructurii educaţionale şi de formare, inclusiv prin dotarea cu echipamente şcolare şi tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC). Referitor la dotarea laboratoarelor şi atelierelor şcoală la nivelul minimal al standardelor de pregătire profesională, la nivelul judeţului Cluj este realizată în

69

PLAI 2011-2013 judeţul CLUJ

proporţie de 97,3%, iar dotarea la nivelul standardelor europene este asigurată în 45,87% din numărul total de laboratoare şi ateliere, nivel mai ridicat decât cel de la nivel regional.

DESPRINSE DIN ANALIZA INDICATORILOR DE PROCESMecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională în TVET

Paşii realizaţi în descentralizarea învăţământului preuniversitar, în judeţul Cluj sunt:Eficientizarea retelei scolare prin reducerea numarului de unitati de invatamant cu personalitate juridica la nivel de judet. In judeţ există 217 de unităţi şcolare cu personalitate juridică. Şcolile de pe raza comunelor au devenit structuri ale scolii de centru . Implicarea agenţilor economici (sursa ISJ-urile din judeţe) nu se face resimţită suficient la elaborarea CDL, a planurilor de şcolarizare, la dotarea cu resurse materiale a unităţilor de învăţământ, în general la susţinerea unităţilor de învăţământ prin parteneriate reale, eficiente.

Serviciile de orientare şi consiliere

În anul şcolar 2010-2011 la nivelul judeţului Cluj existau 93 de profesori consilieri care asigurau consilierea şi orientarea profesională a elevilor în unităţile de învăţământ. Se remarcă faptul că 59 % din scoli au cabinete şcolare de asistenţă psiho-pedagogică dotate la nivelul standardelor. Toate acestea duc la o îmbunătăţire a serviciilor de consiliere şi orientare profesională pentru elevi şi adulţi.

DESPRINSE DIN ANALIZA INDICATORILOR DE IEŞIRERata netă de cuprindere în educaţieGradul de cuprindere în educaţie

Din analiza datelor statistice referitoare la rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare profesională, jud. Cluj este situat pe locul doi la nivel naţional în ceea ce priveşte rata de cuprindere în învăţământ la toate nivelurile de peste 75%, după Bucureşti. Comparativ cu situaţia la nivel regional judeţul Cluj deţine rate de cuprindere mai mari decât media regională la toate nivelurile de învăţământ. La categoria de vârstă 15-18 ani s-a înregistrat o medie de 77,8%.

Gradul de cuprindere în învăţământ la nivelul jud.Cluj, s-a menţinut aproximativ constant la toate categoriile de vârstă şi în perioada anilor şcolari 2002- 2010, la niveluri cuprinse între83% şi 118%.Valorile gradului de cuprindere pentru judeţul Cluj sunt mult mai mari dacât mediile regionale pe categoriile de vârstă analizate

Ratele de tranziţie în învăţământul liceal şi profesional

În perioada 2002-2010 , la nivelul judeţului Cluj se constată o creştere a ratei de tranziţie din învăţământul gimnazial în învăţământul liceal şi profesional, fapt ce se datorează în mare măsură obligativităţii învăţământului de 10 ani .Ratele de tranziţie au un trend crescător şi se situează la valori ce depăşesc 100% mai ales în mediul urban.La nivelul judeţului Cluj există un număr însemnat de absolvenţi de gimnaziu din alte judeţe care optează pentru a urma cursurile nivelului liceal în municipiul Cluj-Napoca.

Abandonul şcolar În ceea ce priveşte abandonul şcolar, potrivit datelor INS, în perioada 2008-2009, la nivelul jud. Cluj se remarcă o scădere a ratei, la nivel liceal si profesional.La nivel postliceal rata de abandon a înregistrat o uşoară creştere.La nivelul învăţământului professional rata de abandon rămâne încă destul de ridicată, în jur de 7%.

Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie

Aşa cum rezulta din analiza documentelor Comisiei Europene, rata abandonului timpuriu in România a scăzut in perioada 2000-2009 de la 22,3% la 16 %, dar se menţine ridicată in raport cu media

70

PLAI 2011-2013 judeţul CLUJ

europeană iar ţinta de 10% nu a putut fi atinsă în 2010. Asigurarea accesului la formarea iniţială de nivel cât mai înalt, prin acordarea unor facilităţi de menţinere în sistemul de formare profesională iniţială a tinerilor proveniţi din mediul rural sau din grupuri vulnerabile şi flexibilizarea rutelor de reintrare în sistemul educaţional reprezintă priorităţi ale învăţământului naţional.

Nivelul competenţelor cheie

Având în vedere rezultatele PISA pentru alfabetizarea la citire (pentru tinerii în vârstă de 15 ani), România şi implicit şi jud.Cluj trebuie să acorde o maximă importanţă în investigarea motivelor deteriorării performanţelor de citire în rândul elevilor şi a elaborării unor planuri naţionale de acţiune pentru dobândirea competenţelor de bază, inclusiv cele destinate adulţilor. Rezultatele obţinute pentru anul 2009 sunt aproape identice cu cele obţinute de România la precedentul ciclu al programului, PISA 2006 (locul 47 din 57 de ţări participante), în care domeniul principal a vizat ştiinţele.

Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte ( 25-64 ani)

In ceea ce priveşte participarea la formarea pe tot parcursul vieţii, România se afla pe ultimele locuri in Europa, cu o rata de participare de doar 1,6%, mult sub ţinta europeana de 12,5%. Strategiile de formare continua la nivel naţional si regional trebuie să impulsioneze participarea populaţiei adulte la procesul de formare continuă.

DESPRINSE DIN ANALIZA INDICATORILOR DE IMPACTRata şomajului tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de aniPonderea şomerilor tineri în numărul total al şomerilorŞomajul de lungă duratăRata de inserţie a absolvenţilor la 6,12 şi 36 luni de la absolvire, pe niveluri de educaţie şi domenii/profiluri de formare profesională

Necesitatea adoptării unui sistem unitar de monitorizare a inserţiei absolvenţilor prin încheierea de protocoale de colaborare între ISJ-uri şi AJOFM-uri, monitorizarea administrativă a inserţiei absolvenţilor prin parteneriatul ISJ-AJOFM ,La 6 luni de la absolvire:-28,23% dintre absolvenţii de învăţământ profesional aveau un loc de muncă; -34,7% dintre absolvenţii de liceu tehnologic ruta progresivă erau angajaţi; - mai mult de 20% dintre absolvenţii de învăţământ profesional erau şomeri, iar din rândul absolvenţilor de liceu tehnologic rută progresivă 28,6%.Rata şomajului se menţine ridicată în rândul absolvenţilor ÎPT de nivel 3.Referitor la gradul de adecvare al calificării deţinute la ocupaţia practicată la locul de muncă, 68,9% dintre absolvenţii de învăţământ profesional au declarant că nu corespunde, deţinută iar în cazul absolvenţilor de liceu tehnologic rută progresivă procentul a fost de (67,1%).

DESPRINSE DIN ANALIZA OFERTEI TVETStructura ofertei pe domenii de formare profesională, profiluri şi calificări

În urma desemnării judeţului Cluj ca judeţ pilot în procesul de descentralizare a învăţământului, o acţiune importantă a fost reorganizarea reţelei şcolare la nivel judeţean. În urma acestui proces a fost eficientizată activitatea unităţilor de învăţământ ÎPT, în primul rând prin corelarea ofertei de şcolarizare cu cerinţele pieţei muncii la nivel judeţean, dar şi la nivelul zonelor constituite în jurul municipiilor şi oraşelor judeţului. În anul şcolar 2010-2011 la nivelul judeţului Cluj au funcţionat 33 de unităţi de învăţământ profesional şi tehnic din care 2 în mediul rural şi 31 în mediul urban.

Se înregistrează la nivelul judetului o creştere constantă a ponderii elevilor la profilul Servicii, din cadrul liceului tehnologic, de la 25% in anul şcolar 2002-2003 la 37%, în anul şcolar 2008-

71

PLAI 2011-2013 judeţul CLUJ

2009, concomitent cu o scădere, preconizată a numărului elevilor de la profilul tehnic de la 57,3% la 46%, în acelaşi interval. Profilul Resurse naturale şi protecţia mediului variază, dar mult mai puţin, în intervalul de ponderi 18% – 12%.

6.EVALUAREA PROGRESULUI ÎN IMPLEMENTAREA PLAI ÎN PERIOADA SEPTEMBRIE 2008- MARTIE 2009

De la ultimul raport de monitorizare si până în prezent CLDPS a desfăşurat o serie de întâlniri care au vizat îmbunătăţirea planificării strategice in judetul Cluj, cat si adaptarea ofertei educationale la cerintele pietei muncii.

In procesul de monitorizare au fost implicate urmatoarele institutii: Inspectoratul scolar, AJOFM –, membrii CLDPS, care au furnizat informaţii privind datele cuprinse in fisele de monitorizare.Membrii Consortiului Regional NORD- VEST din judetul Bihor au analizat si prelucrat datele transmise de unitatile de invatamant din judetul CLUJ si au evaluat progresul privind obiectivele, masurile si actiunile stabilite in PLAI 2008-2013 prin interpretarea dinamicii indicatorilor specifici.Pentru fiecare obiectiv din PLAI au fost identificaţi indicatorii relevanţi care să informeze în legătură cu progresul înregistrat conform planului de acţiune. A fost alcătuit un set de machete care a fost transmisă instituţiilor care prelucrează date de tipul celor identificate în listele cu indicatori, prezentând situaţia reală, aprecierea progresului şi recomandările.Raportul furnizează informaţii în legatură cu toate priorităţile si obiectivele cuprinse în PLAI 2008-2013, care au făcut parte din prezentul proces de monitorizate, astfel:

72

PLAI 2011-2013 judeţul CLUJ

Monitorizarea s-a realizat având la bază Strategia locala de dezvoltare a invatamantului din judeţul Cluj in 2008-2013; au fost analizate cele 6 priorităţi cu obiectivele, acţiunile şi indicatorii specifici şi a fost făcută aprecierea progresului înregistrat în urma implementării la nivel locall, avand la baza si cele 14 machete culese de la unitatile de invatamant, ISJ-uri, CJRAE. Progresul înregistrat în implementarea PLAI se apreciază ca fiind BUN, demonstrat prin progresele înregistrate pentru majoritatea obiectivelor comparativ cu monitorizarea efectuată în anul şcolar 2007/2008.

Fata de prioritatile si obiectivele definite a fost analizat si numarul de clase in anul scolar 2008/2009 din unitatile de invatamant dotate prin programul Phare, pentru a analiza modul in care sunt utilizate echipamentele pentru pregatirea de baza si pregatirea de specialitate; s-au avut in vedere recomandarile din documentele de monitorizare a PRAI/PLAI 2007-2013. PRIORITATEA 1: Dezvoltarea capacitatii de management în învatamant

Din analiza celor 3 obiective se apreciaza ca pe ansamblu prioritatea 1 a inregistrat un proges bun, avand in vedere ca doua din cele trei obiective au fost indeplinite.

Directorii şi directorii adjuncţi din şcolile ÎPT au participat la activitati de formare în domeniul managerial (29 in anul 2007/2008 si 14 in semestrul I al anului scolar 2008/2009). Reteaua scolara a fost restructurata, astfel incat de la 34 unitati in regiune s-a ajuns la 32; au fost restructurate unitati de invatamant din mediul rural, lipsite de resurse materiale si parteneri pentru efectuarea practicii.PRIORITATEA 2 Cresterea adaptabilitatii ofertei educationale la cerintele pietei muncii

Se înregistrează un progres bun în creşterea nivelului de calificare în sectoarele prioritare ale regiunii si în diversificarea calificărilor, in concordanta cu cerintele de pe piata muncii. Planurile de scolarizare au fost proiectate in raport cu tendintele de dezvoltare a pietei muncii din regiune (ob. 2.1)S-a inregistrat un -progres satisfacator privind procentul elevilor care finalizeaza liceul prin ruta progresiva dupa anul de completare; a crescut procentul fata de anul scolar 2007/2008 cu 1,23%,dar ramane in continuare scazut, ceea ce denota slaba atractivitate a rutei SAM de finalizare a studiilor. Prin proiectele planurilor de scolarizare s-a asigurat o cuprindere a absolventilor SAM si an de completare, de peste 85%, dar procentul celor care finalizeaza studiile a fost in 2007/2008 de 46,6 % fata de intrarile in sistem in 2003/2004. Este necesara o analiza la nivel national a atractivitatiii SAM si a modului de atingerii a tintelor europene privind finalizarea studiilor prin ciclul superior al liceului.S-a inregistrat un progres satisfacator si in cazul unitatilor de invatamant autorizate pentru educatia adultilor, avand in vedere numarul redus de programe derulate atat in 2007/2008 cat si in 2008/2009. Se recomanda autorizarea unitatilor de invatamant ca furnizoare de formare pentru eduactia adultilor si depunerea de proiecte finantate din FSE ( Axa 2 DM 2.3), avand in vedere ca doar 15,6 % din unitatile de invatamant sunt autorizate.S-a inregistrat un progres bun si privind contiunuarea studiilor a absolventilor de liceu prin ruta directa 73,33 % si 33,5% prin ruta progresiva.PRIORITATEA 3: Dezvoltarea parteneriatului social (pentru imbunatatirea calitatii in TVET)

La nivelul judetuluii au fost incheiate peste 654 parteneriate funcţionale in 2007/2008 si 785 in 2008/2009 cu un mare număr de agenţi economici sau alte organizaţii parteneriale si au fost realizate 294 de CLD in 2007/2008 si 320 in 2008/2009- progres bun.

98,2% din ateliere sunt dotate cu minimul necesar în raport cu cerinţele standardului de pregătire profesională un număr important de şcoli si 43,7 % sunt dotate la standardele europene. Unitatile de invatamant cuprinse in programul PHARE au fost dotate ateliere şi laboratoare la nivelul standardelor moderne de pregătire iar celelalte şcoli s-au preocupat de îmbunătăţirea bazei tehnico-materiale din fonduri proprii şi din diferite proiecte. De asemenea 71,8% ( 23) de unitati de invatamant din cele 32 au fost cuprinse in programe de reabilitare prin diverse programe.

73

PLAI 2011-2013 judeţul CLUJ

PRIORITATEA 4: Imbunatatirea serviciilor de consiliere si orientare profesionala pentru elevi si adulti

Serviciile de orientare si consiliere au fost imbunatatite; a crescut numarul profesorilor consilieri la nivelul judetului cu 1 ( 19 fata de 18 ).Au fost formaţi profesori şi consilieri cu privire la orientarea carierei profesionale a elevilor şi a crescut numărul de profesori consilieri. 59 % din scoli au cabinete şcolare de asistenţă psiho-pedagogică dotate la nivelor standardelor.Toate acestea duc la o îmbunătăţire a serviciilor de consiliere şi orientare profesională pentru elevi şi adulţi.Numarul de elevi pe un consilier ramane relativ mare, dar apropiat de normativele in vigoare (901 fata de 800 in normative). Progresul se apreciaza ca satisafacator.PRIORITATEA 5: Creşterea calităţii procesului educaţional în TVET prin realizarea de proiecte pentru dezvoltarea profesională a resurselor umane (şi prin accesarea FSE)Dezvoltarea şi sprijinirea programelor de formare şi dezvoltare profesională pentru cadrele didactice din sistemul de învăţământ TVET in sectoarele economice aflate în dezvoltare a inregistrat un progres bun; au fost realizate activitati metodice la nivelul regiunii; 382 in 2007/2008 si 260 in semestrul I al anului scolar 2008/2009. Au fost depuse 11 proiecte cu finantare din FSE.

Numărul de cadre didactice din şcolile ÎPT care au participat la cursuri pentru dobândirea de competenţe necesare instruirii şi educaţiei pentru adulţi a inregistrat un progres, fata de anul trecut in total 30 (20+10); oferta existenta la nivelul regiunii va creste numarul de profesori-formatori. Un progres bun, 31 cadre didactice, se înregistrează la participarea cadrelor didactice la cursuri de perfecţionare in educatie antreprenoriala sau postuniversitare pentru perfecţionarea în predarea tehnologiilor moderne.

A crescut numarul de profesori care utilizeaza metode moderne, de la 70,56 % la 75,65 %la aceasta contribuind si implementarea sistemului de asigurare a calitatii in invatamntul profesional si tehnic. PRIORITATEA 6: Creşterea accesului la educaţie pentru grupurile vulnerabile şi combaterea excluziunii sociale

Nu se poate aprecia ca un progres bun pentru unităţile de învăţământ din TVET care asigură condiţii pentru persoane cu handicap de la 34,4 % la 37,5 %, unităţi care şi-au modernizat infrastructura şi asigură facilităţi didactice adecvate tipului de handicap. Au fost derulate in regiune si programe a II-a sansa, dupa cum urmeaza: 9 programe in 2007/2008 si 5 programe in 2008/2009. Dintre acţiunile care necesită o atenţie deosebită în procesul de actualizare şi revizuire a PLAI 2009-2013 menţionăm: Întărirea capacităţii de management, planificare şi monitorizare a CLDPS Creşterea nivelului de calificare în sectoarele prioritare ale regiunii Dezvoltarea educatiei antreprenoriale- CDL-urile dezvoltate în şcolile ÎPT sunt realizate cu

respectarea prevederilor legale şi au avizul CLDPS Modernizarea infrastructurii si dotarea corespunzatoare a unitatilor TVET, prin numarul mare

de scoli care au fost reabilitate prin proiecte europne, guvernamentale si locale. Creşterea calităţii procesului educaţional prin utilizarea metodelor moderne de predare-

învăţareCredem că este necesară o intensificare a eforturilor depuse de toti factorii responsabili, implicati in procesul de monitorizare si actualizare anuala a documentelor strategice pentru îndeplinirea în perioada imediat următoare, an scolar 2009-2010, a obiectivelor şi atingerea ţintelor propuse.Se propun actiuni corective în următoarele cazuri: - Formarea profesorilor consilieri din cabinetele scolare pentru asistenta clientilor (elevi, diriginti, parinti)

74

PLAI 2011-2013 judeţul CLUJ

- Dotarea cabinetelor şcolare de asistenţă psiho-pedagogică (cu materiale informative privind reţeaua şcolara, profile ocupaţionale, baterii de teste de aptitudini etc.); Ponderea cabinetelor de orientare scolara si profesionala este redusa sau inexistenta in mediul rural.- Perfecţionarea cadrelor didactice din TVET în specialitatea proprie pentru adaptarea la noile tehnologii;- Activitati de orientare si consiliere cu posibilitatea de titularizare a consilierilor psihopedagogiSe constata o buna implicare a tuturor cadrelor responsabile in implementarea actiunilor/masurilor prevazute in PLAI 2008-2013, o apreciere de progres Bun inregistand 55% din cele monitorizate; cu progres satisfacator si intarziat sunt restul de 35%, respectiv 10%

monitorizare masuri

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

proi

ect F

SE

-C

ap. I

nst.

a C

R R

estr

uctu

rare

Ret

ea s

cola

ra

Inst

ruire

am

anag

erilo

rnr

. abs

olve

nti

liceu

/cal

ificar

iau

toriz

area

UI

pt. f

orm

are

com

pete

nte

antr

pren

oria

leab

solv

enti

insc

risi l

a U

niv.

num

arpa

rten

eria

tesc

oli d

otat

e si

mod

erni

zate

sond

aje

CJA

PP

la s

coli

nr. c

onsi

ler

/ nr.

elev

i10

0% c

onsi

lieri

form

ati

dota

rea

cabi

nete

lor

Stra

tegi

i IS

J-re

surs

e um

ane

cadr

e cu

stu

dii

de fo

rmat

ori

cadr

e pt

. edu

c.an

trep

reno

riala

cadr

e la

cur

suri

dem

etod

epa

rtic

ipat

ive

desa

nsa

a II-

a si

inte

grar

e C

ES

scol

i cu

cond

itii

pt e

levi

i CE

S

m1.1sim1.2

m 1.3 m 1.4 m 2.1 m 2.2 m 2.3 m 2.4 m 3.1 m 3.2 m 4.1 m 4.2 m 4.3 m 4.4 m 5.1 m 5.2 m 5.3 m 5.4 m 5.5 m 6.1 m 6.2

prog

res

Recomandarile sunt date pentru fiecare obiectiv in parte si se regasesc in fisa de monitorizare la nivel de prioritate si obiectiv. In principal ele se refera la:

Continuarea procesului de restructurare a retelei scolare in conformitate cu cerintele pietei muncii;;

Creşterea nivelului profesional al managerilor prin perfecţionarea lor continuă; Activitati de consiliere a eleviilor in vederea promovarii nivelelor ridicate de calificare,

functie de particularitatile locale si zonale Autorizarea tuturor unitatilor de invatamant TVET, ca furnizoare de formare pentru educatia

adultilor si depunerea de proiecte finantate din FSE ( Axa 2 DM 2.3) Depunerea, de catre fiecare ISJ la urmatorul apel, de proiecte pe AXA 2, DM 2.1 pentru

elaborarea CDL si formarea CLDPS pentru avizare; Realizarea de proiecte privind insertia absolventilor de catre CJRAE ; Atragerea de noi parteneri sociali si adaptarea ofertei educationale; Continuarea procesului de accesare de fonduri structurale care sa permita dotarea si

modernizarea scolilor conform cerintelor UE Monitorizarea impactului formarii in activitatea cadrelor didactice la nivelul conducerilor de

scoli; Incadrarea de consilieri psiho-pedagogici in fiecare unitate scolara ; Participarea profesorilor consilieri la cursuri privind orientarea scolara si profesionala in

raport cu tendintele pietei muncii

75

PLAI 2011-2013 judeţul CLUJ

Realizarea de proiecte din FSE pentru dotarea cabinetelor de asistenta psihopedagogica. Cresterea numarului de participari la stagii de formare cu agenti economici si reconversie

profesionala. Participarea profesorilor la cursuri de formare ca formatori si corelarea ofertelor universitare

la posibilitatile financiare ale cadrelor didactice; Parteneriat cu CCD in procesul de perfectionare a cadrelor didactice privind si educatia

antreprenoriala, Cresterea si diversificarea numarului si a ofertei universitatilor prin program autorizat privind

prefectionarea la 5 ani , modulul de specialitate pentru profesori ingineri si maistri instructori; Implementarea metodelor moderne de predare in toate scolile TVET Continuarea consilierii elevilor cu CES si a parintilor privind integrarea in invatamantul de

masa; Atragerea agentilor economici in procesul de modernizare/adaptare a conditiilor (cabinete,

grupuri sanitare, etc.) din scoli , pentru persoanele cu handicapConcluziiDin analiza fisele de progres s-au constatat urmatoarele: au fost monitorizati toti indicatorii din PLAI fiind, in general, evidentiat progresul inregistrat

in implementarea prioritatilor identificate la nivelul regiunii Nord-Vest; in cazul unor indicatori, datele au fost incomplete, ceea ce a dus la imposibilitatea stabilirii

progresului in cazul acestor indicatori; necorelări ale valorilor progresului pentru indicatori, unele fiind exprimate in procente iar

altele in valori fizice, situatie care a facut dificila cuantificarea acestora.

Se recomanda realizarea unei metodologii si a unor instrumente de culegere a datelor, care sa nu dea posibilitatea de interpretare a modului de raportare.

In procesul de actualizare a PLAI 2008, se recomanda analiza relevantei indicatorilor, astfel incat acestia sa poata fi cuantificati si sa ofere o mai buna măsură a progresului realizat in implementarea PlAI.

7. ANALIZA SWOT A CORELĂRII OFERTEI DE FORMARE PROFESIONALĂ CU CEREREA

Analizând informaţiile, datele şi concluziile din capitolele anterioare rezultă următoarele puncte tari, puncte slabe, oportunităţi şi ameninţări care au stat la baza stabilirii priorităţilor pentru judeţul Cluj.

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Creşterea gradului de adaptare a ofertei educaţionale la cererea de pe piaţa muncii, prin creşterea numărului de elevi la profilul servicii (la 37% ), scăderea profilului tehnic (la 46%),

Atractivitatea redusă a învăţământului profesional şi tehnic (deşi a crescut numărul de profesori consilieri) optiunile elevilor se mentin în continuare la nivel scăzut 20% pentru

76

PLAI 2011-2013 judeţul CLUJ

creşterea domeniilor, turism şi alimentaţie publica, transporturi, industrie alimentară, construcţii;

Existenţa a 3 unităţi de învăţământ cuprinse în programele PHARE multianuale 2001, 2003;

Cadre didactice formate prin programele Phare multianuale, precum şi prin cursurile desfăşurate la CCD capabile să utilizeze echipamentele specializate din dotarea şcolilor şi noi metode de predare/evaluare;

Buna funcţionare a structurilor parteneriale la nivel judeţean (CLDPS);

Existenţa documentelor de planificare strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la toate nivelurile decizionale: judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS).

Reţele şcolare constituite între unităţile de învăţământ din proiectele Phare 2001 şi între unităţile de învăţământ profesional şi tehnic din judeţ, realizate cu scopul de diseminare a bunelor practici.

Dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere a elevilor, prin creşterea numărului de profesori consilieri la nivelul judeţului (93) şi existenţa cabinetelor de orientare psihopedagogică în 59% dintre unităţile de învăţământ ÎPT;

Implementarea sistemului de asigurare a calităţii în învăţământul profesional şi tehnic în toate unităţile de învăţământ profesională şi tehnic;

Reorganizarea şi eficientizarea reţelei şcolare ÎPT, prin dezvoltarea echilibrată la nivelul zonelor judeţului, în corelare cu cerinţele pieţei muncii;

Asigurarea accesului egal în TVET prin existenţa şcolilor cu predare în limbile minorităţilor, a claselor de învăţământ special şi a claselor de a II-a şansa ;

Îmbunătăţirea parteneriatului unităţilor de învăţământ cu agenţii economici, prin creşterea numărului de parteneriate ale unităţilor de

învăţământul profesional; Lipsa unei baze de date privind

insertia absolvenţilor; Număr redus de unităţi de învăţământ

autorizate pentru programe de educaţie a adultilor

Dezvoltarea insuficientă a competenţelor antreprenoriale ale elevilor, inclusiv prin Curriculum în Dezvoltare Local (CDL);

Colaborarea formala în unele cazuri la elaborarea CDL în parteneriat cu agentii economici;

77

PLAI 2011-2013 judeţul CLUJ

învăţământ; Îmbunătăţirea bazei materiale şi a

infrastructurii unităţilor de învăţământ prin programele Phare TVET.

Dezvoltarea învăţământului privat, în special la şcoala postliceala;

Număr mare de absolvenţi de nivel 1şi 2 care continua studiile la nivel 2, respectiv nivel 3;

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI Posibilitatea realizării de proiecte

finanţate prin fondurile structurale pentru îmbunătăţirea infrastructurii şcolare (POR);

Atractivitatea judeţului pentru investitorii străini în sectoarele economice dezvoltate în judeţ şi crearea de noi locuri de muncă (parcurilor industriale publice şi private-Cluj-Napoca);

Reducerea populaţiei de vârstă preşcolară şi şcolară până în 2025 cu până la 38,6%;

Participarea scăzută a adulţilor la programe de formare continuă - în contrast cu nevoile de formare în creştere şi ţintele europene ;

Interes scăzut al agenţilor economici pentru realizarea pregătirii practice de calitate şi a unor parteneriate eficiente cu unităţile de învăţământ;

Lipsa unor prognoze pe termen scurt şi mediu privind dezvoltarea sectoarelor/domeniilor economiei judeţene/locale;

78

PLAI 2011-2013 judeţul CLUJ

8.REZUMATUL PRINCIPALELOR CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI PENTRU PLANUL DE MĂSURI

Principalele concluzii din analiza demografică. I mplicaţii pentru ÎPT pericolul unui deficit de forţa de muncă tânăra (reducerea populaţiei de vârstă şcolară,

precum şi a grupei de vârstă 15-64 ani la 22,89% în perspective anului 2025) necesitatea de personal calificat pentru asistenţa socială şi medicală (creşterea

numerică continuă a populaţiei în vârstă de peste 65 ani). Eficientizarea reţelei şcolare va ţine cont de: spor natural negativ populaţie îmbătrânită populaţia viitoare preponderent feminină în anumite zone, creşterea accesului pentru grupurile etnice dezavantajate. educaţie multiculturală creşterea accesului pentru grupurile dezavantajate. implicarea unităţilor de învăţământ ca furnizori de formare continuă, pentru pregătirea

grupei de vârsta de mijloc pentru cerinţele de competenţe şi calificări cerute pe piaţa munciiPrincipalele concluzii din analiza economică. Implicaţii pentru ÎPT

Necesarul de investiţii în resursa umană şi formarea profesională la nivelul ultimelor descoperiri de tip tehnologic şi organizaţional, dobândirea de noi competenţe şi abilităţi cerute de piaţa muncii.

educaţia iniţială (prin sistemele IPT şi universitar) şi educaţia continuă, pentru dobândirea de noi competenţe: mediu, calitate, comunicare, managementul riscului, conducerea afacerilor, pentru o activitate mai eficientă şi adaptată la condiţiile pieţei în continuă schimbare, precum şi pentru asigurarea competitivităţii

Planurile de şcolarizare vor reflecta cerinţele de pe piaţa muncii; se vor avea în vedere acele calificări în judeţele regiunii conform dezvoltării fiecărui judeţ.

Necesitatea creşterii nivelului de calificare şi asigurarea unei pregătiri de bază largi, competenţe tehnice generale, solide;necesitatea parteneriatelor scoală agent economic

realizarea de CDL conform cerinţelor agenţilor economici.

Principalele concluzii din analiza pieţei muncii. Implicaţii pentru ÎPT

Anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile pieţei muncii Acţiuni sistematice de informare, orientare şi consiliere a elevilorAbordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue, din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi. Implicare activă a şcolilor ca furnizori de formare pentru adulţi pentru: creşterea nivelului de calificare a capitalului uman şi formarea de noi competenţe pentru adaptarea la schimbările tehnologice şi organizaţionale din întreprinderi, adecvarea calificării cu locul de muncă, reconversia profesională în funcţie de nevoile pieţei muncii, recunoaşterea şi valorificarea experienţei profesionale şi a competenţelor dobândite pe cale formală şi informală, diversificarea ofertei de formare şi adaptarea la nevoile grupurilor ţintă: ex. programe de formare la distanţă, consultanţă, etc.Planificarea strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la toate nivelurile decizionale: regional (PRAI), judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS)Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între oferta IPT şi nevoile de calificare

79

PLAI 2011-2013 judeţul CLUJ

Identificarea domeniilor şi pofilelor de formare profesională iniţială prioritare pentru dezvoltarea regională.

Principalele concluzii din analiza învăţământului tehnic şi profesional judetean Jud. Cluj trebuie să acorde o maximă importanţă în investigarea motivelor deteriorării

performanţelor de citire în rândul elevilor şi a elaborării unor planuri de acţiune pentru dobândirea competenţelor de bază, inclusiv cele destinate adulţilor.

Scăderea semnificativă a populaţiei precum şi creşterea vârstei medii la nivel naţional în următorii ani impune luarea unor măsuri compensatorii la nivelul jud. Cluj

Pentru a realiza o eficienţă sporită a actului educaţional este necesară analiza şi reorganizarea permanentă a reţelei şcolare în scopul reducerii claselor cu efective mici

Pentru a beneficia de sisteme de educaţie şi formare de calitate, se impune modernizarea infrastructurii educaţionale şi de formare, inclusiv prin dotarea cu echipamente şcolare şi tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) .

Se apreciază că serviciile de orientare si consiliere au fost îmbunătăţite; a crescut numărul profesorilor consilieri la nivelul judeţului la 93.Au fost formaţi profesori şi consilieri cu privire la orientarea carierei profesionale a elevilor şi a crescut numărul de profesori consilieri. Se remarcă faptul că 59 % din scoli au cabinete şcolare de asistenţă psiho-pedagogică dotate la nivelul standardelor.

Asigurarea accesului la formarea iniţială de nivel cât mai înalt, prin acordarea unor facilităţi de menţinere în sistemul de formare profesională iniţială a tinerilor proveniţi din mediul rural sau din grupuri vulnerabile şi flexibilizarea rutelor de reintrare în sistemul educaţional.

Strategiile de formare continua la nivel naţional si regional vor avea o viziune globală asupra învăţării continue, acoperind toate tipurile şi nivelurile de educaţie.

În urma reorganizării reţelei şcolare a fost eficientizată activitatea unităţilor de învăţământ ÎPT, în primul rând prin corelarea ofertei de şcolarizare cu cerinţele pieţei muncii la nivel judeţean, dar şi la nivelul zonelor constituite în jurul municipiilor şi oraşelor judeţului. În anul şcolar 2010-2011 la nivelul judeţului Cluj funcţionează 33 de unităţi de învăţământ profesional şi tehnic din care 2 în mediul rural şi 31 în mediul urban. Se asigură cuprinderea fiecărui copil şi tânăr de vârstă şcolară într-o formă de învăţământ

Dezvoltarea unor programe educaţionale individualizate adresate adulţilor care nu au beneficiat de prima şansă oferită de educaţie pentru dobândirea competenţelor cheie, pentru a putea participa activ pe piaţa muncii

Asigurarea accesului şi a participării la educaţie/servicii educaţionale de calitate pentru toţi în special pentru elevii din mediul rural şi pentru cei proveniţi din medii dezavantajate

Stabilirea unor ţinte măsurabile privind ratele de tranziţie la următorul nivel de calificare în perspectiva 2013 (rata abandonului şcolar timpuriu să nu depăşească 15%, respectiv rata de absolvire a învăţământului secundar să fie de cel puţin 85 % dintre cei în vârstă de 22 de ani )

Din analiza SWOT, prin utilizarea punctelor tari şi a oportunităţilor pentru eliminarea/ameliorarea punctelor slabe au rezultat priorităţile învăţământului profesional şi tehnic din judeţul Cluj, care sunt prezentate mai jos:

Obiectivul general Creşterea calităţii educaţiei şi formării continue prin TVET şi dezvoltarea ofertei educaţionale pentru adulţi

Priorităţi

80

PLAI 2011-2013 judeţul CLUJ

1.Dezvoltarea capacităţii de management în învăţământul profesional şi tehnic2.Creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii

3. Dezvoltarea parteneriatului social (pentru îmbunătăţirea calităţii în TVET )4.Îmbunătăţirea serviciilor de consiliere şi orientare profesională pentru elevi şi adulţi

5.Creşterea calităţii in procesul educaţional si egalitatea de sanse in TVET 6. Corelarea invatamantului universitar cu invatamantul profesional si tehnic

9. ACTIUNI PROPUSE PENTRU REALIZAREA OBIECTIVELOR DEZVOLTARII IPT LA ORIZONTUL ANULUI 2013

Strategia regională de dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic 2009-2013PRIORITATEA 1: Dezvoltarea capacităţii de management în învăţământul profesional şi tehnic Indicatori de impact/ rezultate: - Management eficient în unităţile şcolare din judeţul Cluj

- Capacitatea instituţională performantă la nivelul CLDPS.

Obiectivul 1.1 Întărirea capacităţii de management, planificare şi monitorizare a CLDPS

Acţiuni Responsabili TermenImplementarea proiectului finanţat din FSE pentru “Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii” cu sprijinul şi implicarea directă a CLDPS al jud.Cluj

CNDIPTPreşedintele CLDPS din

fiecare judeţCoordonatorul regionalSecretarii CLDPS-urilor

2012

Indicatori Proiect implementat de membrii CLDPS din judeţObiectivul

1.2Restructurarea reţelei şcolare în vederea eficientizării acesteia

Acţiuni Responsabili TermenAnaliza şi avizarea propunerilor de restructurare a reţelei şcolare în conformitate cu domeniile prioritare din judeţ, anual, prin proiectul planului de şcolarizare

ISJ – uriCLDPS-uri

Noiembrie 2011

Indicator Reţeaua şcolară din judet este adaptată la cerinţele pieţei muncii

Obiectivul 1.3

Formarea directorilor unităţilor de învăţământ din jud.Cluj pentru dezvoltarea capacitatilor de marketing

Acţiuni Responsabili TermenOrganizarea de cursuri de formare pentru managerii şcolariDepunerea de proiecte POSDRU

ISJ/CCD 2013

Indicator 100% manageri din judeţ au urmat cursuri de formare managerială

PRIORITATEA 2: Creşterea adaptabilităţii ofertei educaţionale la cerinţele pieţei muncii.Indicatori de impact/rezultate:

- Oferta educaţională adaptată la nevoile pieţei muncii;- Numărul absolvenţilor ÎPT încadraţi pe piaţa muncii;

81

PLAI 2011-2013 judeţul CLUJ

- Poderea absolvenţilor încadraţi pe piaţa muncii în calificarea profesională absolvită.

Obiectivul 2.1

Adaptarea ofertei educationale la cerintele pietei muncii si creşterea nivelului de calificare în sectoarele prioritare ale regiunii

Acţiuni Responsabili TermenAlinierea domeniilor de calificare la ţintele PRAI 2013 prin proiectarea planurilor de scolarizare anuale

ISJ-uriCLDPS-uri

unităţi de învăţământ2013

Nivelul de calificare 3 pentru minimum 85% din totalul absolvenţilor TVET

ISJ-uri unităţi de învăţământ 

CJAPP2013

Indicatori 70% din elevi sunt calificaţti în domeniile prioritare85% din elevi finalizează ciclul superior al liceului

Obiectivul 2.2

Diversificarea calificărilor pentru elevi şi adulti, cu scopul valorificarii potenţialului de dezvoltare economică al judeţului

Acţiuni Responsabili Termen Autorizarea unităţilor de învăţământ ca

furnizoare de formare profesională continuă . Furnizarea de programe de formare autorizate

Unităţi de învăţământISJ 2013

Indicator1. 50% din unităţile de învăţământ din judeţ autorizate pentru formarea adulţilor 2. creşterea cu 20% a numărului de cursuri de formare furnizate comparativ cu 2009

Obiectivul 2.3 Dezvoltarea educaţiei antreprenoriale

Acţiuni Responsabili TermenDezvoltarea competenţelor antreprenoriale prin realizarea de CDL, astfel încât compeţentele antreprenoriale să corespundă cerinţelor angajatorilor ( prin proiecte din FSE)

ISJ/CLDPS/Unităţi de învăţământ 2013

Indicatori

1. Structura şi conţinutul Curriculumului în Dezvoltare Locală (CDL)modificat faţă de structura actuală2. Proiecte realizate din FSE pentru realizarea de CDL si stagii de practica la angajatori

PRIORITATEA 3: Dezvoltarea parteneriatului social (pentru îmbunătăţirea calităţii în TVET)

- Indicatori de impact/rezultate: - Proiecte realizate- Parteneriate eficiente la nivelul unităţilor de învăţământ /agenţi economici- Reţele în parteneriat

Obiectivul3.1

Dezvoltarea parteneriatului public-privat pentru o mai bună adaptare a ofertei educaţionale la specificul pieţei muncii

Acţiuni Responsabili TermenRealizarea de parteneriate funcţionale între universităţile din judeţ (regiune), agenţi economici, unităţi de învăţământ şi alte organizaţii parteneriale, pentru adaptarea ofertei

UniversităţiCLDPS

Unităţi de învăţământ

2013

82

PLAI 2011-2013 judeţul CLUJ

educaţionale la specificul pieţei munciiRealizarea de proiecte în parteneriat ( POSDRU şi POR)

Indicatori 1. Număr de parteneriate realizate la nivelul judeţului2. Număr de proiecte realizate la nivelul judeţului

Obiectivul3.2 Modernizarea infrastructurii şi dotarea corespunzatoare a unitaţilor TVET

Acţiuni Responsabili Termen

Dotarea cu echipamente didactice şi modernizarea infrastructurii la cel putin 80% din unităţile de învăţământ TVET

ISJ-uriUnităţi de învăţământ 2013

Indicatori 80% din şcoli vo rfi dotate şi modernizate conform cerinţelor europene 40% din scoli se vor implica în proiecte pentru accesare de fonduri

europene

PRIORITATEA 4: Imbunatatirea serviciilor de consiliere şi orientare profesională pentru elevi şi adulţiIndicatori de impact/ rezultate:

- Opţiuni ale elevilor în concordanţă cu cerinţele pieţei muncii - Servicii de orientare şi consiliere de calitate la nivelul judeţului Cluj- Cabinete de orientare şi consiliere dotate conform standardelor

Obiectivul4.1

Creşterea numărului de profesori consilieri pentru a asigura necesarul de formare din fiecare judeţ

Acţiuni Responsabili TermenCreşterea numărului de consilieri astfel încât 500 de elevi sa fie consiliaţi de 1 profesor consilier

CJAPP-uriISJ-uri 2013

Indicator Număr de consilieri de 1/500 (elevi) la nivelul judeţului

Obiectivul4.2

Formarea profesorilor consilieri din cabinetele şcolare pentru orientarea profesională a clienţilor (elevi, diriginţi, părinţi)

Acţiuni Responsabili Termen

Activităţi de formare a consilierilor şcolari privind reţeaua şcolară, PRAI, PLAI, domenii prioritare

CJRAE -uriCCD-uri

ISJ

Decembrie 2011

Indicator Profesorii consilieri din judeţul Cluj formaţi în procent de 100%

PRIORITATEA 5: Creşterea calităţii in procesul educaţional si egalitatea de sanse in TVET

Indicatori de impact:- Reţele instituţionale create pentru creşterea calităţii în TVET- Rezultate foarte bune la examenele de certificare a competenţelor profesionale

Obiectivul5.1

Iniţierea şi sprijinirea programelor de formare a cadrelor didactice TVET pentru dobândirea de competenţe necesare instruirii şi educaţiei pentru adulţi

83

PLAI 2011-2013 judeţul CLUJ

Acţiuni Responsabili Termen Certificarea competentelor de formator in

cadrul proiectelor finantate din FSE sau participarea la cursuri de formare formatori

CCD-uriISJ-uri 2012

Indicator 80% din cadrele didactice IPIdin jud.Cluj vor obtine certificat de formator

Obiectivul5.2

Creşterea calităţii procesului educaţional prin utilizarea metodelor moderne de predare-învăţare

Acţiuni Responsabili TermenActivităţi de formare pentru predarea metodelor participative de predare-învăţare in cadrul proiectelor finantate din FSE

CCD-uriISJ-uri

inspectorii de specialitate2013

Indicator 90% din cadrele didactice din TVET utilizează metode moderne de predare

Obiectivul5.3

Promovarea integrării persoanelor dezavantajate şi cu handicap în sistemul de învăţământ formal normal şi dezvoltarea de programe de formare profesională speciale

Acţiuni Responsabili Termen Realizarea de clase integrate în învăţământul de

masă Integrarea elevilor cu nevoi speciale în

învamântul de masă

ISJ CJRAE 2013

Indicator Număr de elevi din învăţămâtul special integraţi în învăţământul de masă

Obiectivul5.4

Modernizarea înfrastructurilor şi asigurarea de facilităţi şi materiale didactice adecvate tipului de handicap

Acţiuni Responsabili Termen100% din unităţile TVET vor asigura condiţii de învăţare pentru persoanele cu handicap

Directorii unităţilor de învăţământ 2013

Indicator 80% din unităţile de învăţământ din TVET care asigură condiţii pentru persoane cu handicap

PRIORITATEA 6 : Corelarea invatamantului universitar cu invatamantul profesional si tehnic

Indicatori de impact/ rezultate:- Parteneriate cu instituţiile de învăţământ superior

Obiectivul6.1

Eficientizarea relatiilor dintre invatamantul universitar si invatamantul profesional si tehnic

Acţiuni Responsabili Termen Realizarea de actiuni şi proiecte

educaţionale in parteneriat Reprez. universitati in

CRInspectorii de

specialitate Directori de unităţi IPT

2013

Indicator Numărul de parteneriate intre unitati IPT si universitati

Anexa A la planul de acţiuni

Ţinte pe domenii pentru structura planurilor de şcolarizare

84

PLAI 2011-2013 judeţul CLUJ

- judeţul CLUJ-

Domeniu de pregătire Plan şcolarizare realizat la clasa a IX-a în anul

şcolar 2011/2012

Nevoi prognozate de formare profesională pentru 2013-2020*)

(nivelul 2+ nivelul 3 de calificare)

Nr. clase

Nr. elevi % %

agricultură 2 61 2.1 2silvicultură 1 26 0.9 1protecţia mediului 4 117 4.1 5ind. alimentară 4 116 4.0 5comerţ 2 61 2.1 8economic 15 453 15.8 11turism şi alimentaţie 11 341 11.9 10estetica şi igiena corpului omenesc 1 32 1.1 2

construcţii, instalaţii şi lucrări publice 9 275 9.6

10

mecanică 18 541 18.8 20electric 7 209 7.3 7electromecanică 0 0 0 1electronică automatizări 11 314 10.9 6chimie industriala 1 29 1.0 1materiale de construcţii 0 0 0 0fabric.prod.din lemn 1 26 0.9 2industrie textilă şi pielărie 6 191 6.6 7tehnici poligrafice 1 32 1.1 0Producţie media 2 51 1.8 2

TOTAL 96 2875 100,0% 100,0%

*) NOTĂ: Valorile menţionate vor fi actualizate la un interval de 1-2 ani pe baza analizei evoluţiilor şi previziunilor cererii pieţei muncii

Anexe PLAI

AUTORI :

85

PLAI 2011-2013 judeţul CLUJ

Coordonator judeţean: Giurgiu Carmen Tereza, inspector şcolar de specialitate aria curriculară Tehnologii

Grupul de lucru:1. Ambruş Maria Magdalena –Direcţia Regională de Statistică Cluj2. Necula Steliana- Ana – Instituţia Prefectului3. Jucan Andreea – Consiliul Judeţean Cluj4. Teodorescu Alexandrina – Agenţia Judeţeană de Prestaţii Sociale Cluj5. Stanciu Mioriţa – SC Napomar SA Cluj- CARTEL ALFA – Filiala Cluj

7. Cojocaru Lucia –SLIPC Cluj8. Todea Dorel – SC Cabriolet SRL Turda9. Nistor Ioan – Sc NewR Consulting SRL

Pop Grigore

86