UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA CLUJ NAPOCA FACULTATEA: ZOOTEHNIE SI BIOTEHNOLOGII DICIPLINA:TEHNOLOGIA PRODUCTIILOR APICOLE SI SERICICOLE

PARTICULARITATI ALE REPRODUCTIEI LA

ALBINE

MOTOESCU DANA RUXANDRA

2008

CAPITOLUL I

MORFOLOGIA CASTELOR SI A APARATELOR GENITALE LA ALBINE

1.1. MORFOLOGIA CASTELOR

Familia de albine este compusa din 3 caste care se deosebesc inre ele si prin sructura si nivelul de dezvolrare a aparatelor genitale.

Perpetuarea speciei in cazul albinelor melifere se realizeaza incontestabil prin itermediul matcii.

Matca este singura femela din cuib care poseda organe de reproductie normal dezvoltate. Cea mai mare parte a activitatii o desfasoara in interiorul stupului, pe care il paraseste in timpul zborului de imperechere si de roire. Matcile depun in faguri oua din care vor rezulta toate cele trei caste active in familia de albine: matci, trantori si albine lucratoate

Corpul matcii ale o lungime de 20-26 mm si o greutate de 170-280 mg. Capul este rotunjit, aparatul bucal este slab dezvoltat, aripile ajung doar pana la jumatatea abdomenului, nu poseda glande cerifere si nici corbicula (scobitura de pe tibia perechii de picioare unde este transportat polenu). Matca foloseste acul impotriva altei matci si foarte rar impotriva omului (BURA, 1999).

Matcile pot trai pana la 3-5 ani, dar sunt apte pentru reproductie doar doi ani. Devin apte pentru imperechere dupa 6-10 zile de la iesirea din botci. Matca tanara se imperecheaza in zbor, in are liber, in afara stupului, cu unul sau mai multi tratori. La 3-5 zile de la imperechere incepe sa depuna in celule ponta. Matca depune pana la 3000 oua pe zi, masa acestora depasind de doua ori si jumatate greutatea ei. In timpul sezonului activ, matca depune 150 000-200 000 de oua (Margitas, 2005). In functie de diametrul celulelor depune oua fecundate si nefecundate.

Depunerea oualor insa, nu poate fi considerata un proces continuu. Matca este hranita de albinele din “suita regala” (garda matcii), la un interval de 10-15 minute, se odihneste sau, inspecteaza celulele de pe faguri incare urmeaza sa depuna ouale.

La aparitia a doua matci in stup, apare fenomenul de intoleranta, una fiind omorata. Totusi, pot convietui doua matci intr-un sinur stup in cazul inlocuirii linistite a matcii (fenomen denumit anecbalie) si a rasei caucaziene galben de ses, la care circa 30 % din familii prezinta doua matci.

Coeziunea a familiei are la baza relatii stranse de nutritie intre membrii acesteia, relatii in urma carora se imprima acelasi

miros tuturor indivizilor. Mirosul specific al familiei este dat de “substanta de matca” secretata de glandele sale mandibulare, care are proprietatea de a inhiba dezvoltarea ovarelor la albinele lucratoate si cladirea botcilor, precum si de a atrage trantorii in timpul zborurilor de mperechere.

Matca poate depune ovule (numite impropriu oua nefecundate) din care prin partenogeneza vor rezulta trantori sau ovule fecundate (oua) din care vor rezulta matci si albine lucratoare., in functie de calitatea hranei si a duratei hranirii cu laptisor de matca de catre albinele doici.

Celulele somatice ale matcii si ale albinelor lucratoare sunt diploide, Apis mellifica si Apis cerana posedand 32 cromozomi, iar Apis florea si Apis dorsata doar 16 cromozomi. Trantorii sunt haploizi, avand in primele doua specii 16 cromozomi, iar la ultimele doua avand 8 cromozomi in celulele somatice

Celule sexuale sufera un proces de reducere cromozomiala (meioza) in urma carora raman cu jumatate din numarul de cromozomi. Ovulul, cu 16 sau respectiv cu 8 cromozomi, in urma fecundarii ou cu garnitura diploida, ca urmare a insumarii cromozomilorcelor doi gameti haploizi.

In familia de albine, chiar daca matca este snsiderata posesoarea “instinctului matern” nu intotdeauna ea controleaza dezvoltarea familiei sau activitatea lucratoarelor. Mai mult dupa depunerea oualor ea nu mai prezinta “o activitate maternala” in familie “parasind” ouale in celula astfel incat intreaga grija si responsabilitate revine lucratoarelor.. Acestea vor pregati ecloziunea larvelor, depunand in celula o picatura de laptisor de matcacare sa faciliteze iesirea di ou a larvei si sa ii ofere acesteia prima masa.

Longevitatea matcii este mare in comparatie cu celelalte dpua caste ale familiei de albine melifere.Durata de viata este in general de la 1-3 ani, dar se intalnesc uneori si matci de 4-6 ani sau in

cazuri foarte rare pana la 8 ani. Noile tehnologii de exploatare intensiva a familiilor de albine recomanda inlocuirea anuala a matcilor, realizandu-se astfel un dublu reziderat, respectiv randamentul maxim de depunere a pontei si evitarea roirii naturale.

In cadrul familiilor de albine, ca urmare a existentei a trei categorii (caste) de indivizi se poate vorbi de existenta unui trimorfism morfofunctional.

Trantorii sunt masculii in familia e albine. Apar in familia de albine spre sfarsitul primaverii (aprilie-mai) si sunt prezenti pana spre toamna (august), can o data cu incetarea culesului sunt scosi afara din stup si mor de foame. Pot exista trantori in familiiile de albine pe perioada iernii, doar atunci cand matca ete neimperecheata sau familia este orfana. In timpul sezonului activ intr-o familie pot exista pana la 200-300 trantori. In general numarul lor este mai mare cu cat matca este mai batrana (BURA.1993).

Trantorii au o lungime corporala de 13-16mm si o greutate de 200-240 gm. Prezinta un corp rotund, cap alungit, globulos, cu ochi compisi si antene dezvoltate, abdomen voluminos, aripi mai lungi ca abdomenul. Nu au ac, glande cerifere si corbicula. Aparatul bucal si gusa sunt slab dezvoltate, fapt ce-i inapti pentru cules. In primele 4 zile de viataa sunt hraniti de albine lucratoare, dupa care se hranesc singuri cu miere din celule.

Trantorii sunt apti pentru imperechere la 12-14 zile de la ecloziune,cand poseda in aparatul reproducator 8-10 milioane de spermatozoizi.

Albinele lucratoare sunt femele ca si marca, dar au organe de \reproductie nedezvoltate.. Efectueaza toate lucrarile in cuib si in afara acestuia. Astfel, ele sunt adaptate pentru cules (au aparat bucal

bie dezvoltat pentru producerea cerii) poseda glande cerifere (apararea cuibului), au ac, hranirea puietului (au glande faringiene), supravietuirea in timpul iernii (au corp gros), depunerea de oua nefecundate (in cazuri exceptionale de catre albine lucratoare).

Albinele lucratoare au lungimea corpului de 9-13 mm si greutatea de 70-170 mg. Albinele tinere cantaresc circa 120 mg , cele matue 110mg, iar cele batrane 70-80mg. Albinele la plecarea la cules au circa 80 mg ,iar la intoarecere 110-120 mg (in functie de natura culesului). In momentul roii naturale albinele cantaresc 150 mg.

Durata vietii lor este de 30 de zile in timpul sezonuli activ, de 40-60 zile primava si toamna si de 5-8 luni la cele eclozionate toamna, care hiberneaza.

1.2.MORFOLOGIA APARATELOR GENITALE LA ALBINE

1.2.1.Aparatul genital la matca

La matca, aparatul genital dispus in cavitatea abdominala, este format din organe: generatoare (doua ovare), conducatoare (oviductele pare, oviductele impare si cavitatea vaginala), anexe (spermateca cu glandaY) si de acuplare (camera acului sau bursa copulatrix).

Ovarele, plasate in portiunea anterioara a abdomele pnului, deasupra gusii, au forma de para, cu extremitatea craniala mai subtire si recurbata. Fiecare este alcatuit di 150-180 tuburi ovariene (ovariole). Pe masura maturaii, ovogoniile din portiunea aterioara a ovariolelor se transforma in ovocite si inainteaza catre oviduct. In sezonul activ fiecare ovariola produce in jur de 4-5 oua (BURA,1998)

Oviductele pare (laterale): au peretii formati din cate un fascicul foarte slab de fibre musculare unistratificat care pe directie longitudinala formeaza numeroase cute ce permit cresterea volomului acestora.

Ovidutul impar (median): prezinta un segmet transversal o dehidere anterioara de 0,33 mm care datorita musculaturii foarte puternice, care il tine legat de ultimul sternit, nu se poate dilata si din aceasta cauza in momentul trecerii prin acest segment oul ia forma eipsoidala.

Vaginul: are peretele prevazut cu multe pliuri si adancituri ce ii confera acestuia o buna elasticitate putandu-si schimba

usor forma in funcitie de extensia abdomenului.

Spermateca: de forma sferica, inmagazineaza spermatozoizii depusi de trantori in timplul imperecherii. Este situata deasupra oviductului median, respectiv a vaginului si anterior aparatului volumerat. Peretii acesteia sunt acoperiti de o retea densa de traheole. Pe spermateca este dispusa glanda in Y care are rolul de a activa spermatozoii aflati in repaus. La matcile feundate spermateca are aspect marmorat pe cand la cele nefecundate aspesctul este limpede ca apa.

Intre cavitatea vaginala si camera acului se interpune un pliu circular. Laterral de deschiderea cavitatii vaginale, in fundul camerei acului, se gasesc doua cavitatii, care formeaza bursa copulatoare (vestibul vaginal). Acesta este locul unde este depusa sperma, care apoi este aspirata in cavitatea vaginala prin miscarile organelor interne. In bursa copulatoare se intalnesc trei deschideri: in mijloc cea a vaginului, iar in latereal cele ale buzunarelor laterale.

Trecerea spermei din oviduct in spermateca se face prin ductul spermatic. Acesta ete inconjurat in portiunea incovoierii de fascicule musculare puternice prin a caror contractii sperma este impinsa in spermateca. La nivelul ductului spermatic se deschid daua canalea ale galanelor spermatecii cu rol de activare al migrarii spermatozoizilor si de nutritie pe timpul depozitatrii acestora.

1.2.2. Aparatul genital la trantor

Testiculele: situate in partea superioara aa bdomenului au culoarea crem si o forma aproximativ triunghiulara. La ecloziune, testiculele sun mici si nefunctiunale. La trantorii apti de reproductie testiculele sunt alcatuite din circa 270 tuburi seminifere(testiole). Spermatidele se desprin din testicole si migreaza prin canalele deferente in veziculele seminale, unde se ancoreaza cu capul in peretele acestora, se matureaza si se transforma in spermatozoizi. Peretii veziculelor seminale secreta lichidul seminal care are menirea de a asigura substartul nutritiv necesar spermatozoizilor (Bura, 1998).

Veziculele seminale se deschid fiecare la baza cate unei glande mucoase, a caror mucus abundent are rolul de a proteja sperma. Glandele se continua in canalul ejaculator care se termina in bulbul penisului. In repaus bulbul penian este replicat in interiorul abdomenului, iar in timpul imperecherii se rasfrange ca o manusa.

Comparativ cu masculii celorlalte insecte care au in general un penis exterior (ectophallus) tare, rigid, la trantor organul copulator este mult mai atrofiat, format din diua perechi de plai chitinoase fine ce formeaza partea ventrala a sfarsitului abdomenului. Functia de organ copulator a fost preluata de endophallus care se prezinta sub forma uni sac membranos cu mai multe apendice si zone piloase.